ALPHONS.ts.'DA

i ;.i:t!'ni,;$i ;, :!ar.D';ii*i/'i. rrrr,"rlr,illli1t i;. ?li.ri .r rir:r ,.r1"*,.rlrrl'i

.'tri,'rli,'J 1, .'i !fIi-i;xrlii,r' .r,i.i:l r'tii,'r.i . f .1. . -;31;1r1.ll.:,41;g"1;,qi-c," \ igl;rti

Traducere de Livia StroescuPrefald de Lucian Pricop

i:1 i .; r.r* rlir,'t i.iirl r ,.1:t1

{', :i,.. jl-.i i,:"'i-!tj ..i:. :'l'.rt s:.'ir R.,,j.r,i' 1 ;'1'.. ".f .+

I 1..i.: r'il::J:, ir t litj .;,,i' iI r,.. i&

-, " ' , iii.,- r.)ir.:t;rfri,:;:, ,irilir-:r *a

.i.;,':' -1:.-; "):'11 1. ';.'-,,t L"i t.."r

.t,

,

' ',, i'i.j

' lll ,,,,,

EDITTJRA CARTEX 2OOO gS,S ryS.ry"Bucuregti,2015

-'4 n!'rifiris$s'lrrry4

Coperta: Dana PopQscu

Tehnoredactare oompgterizatd : Ecaterina Ptsld

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAnieiDAUDET, ALPHONSEPiciul / Alphonse Daudet : trad.: Livia Stroescu ; pref. LucianPricoti.-Bucuregti:Ca,rtet2000,2015 :

ISBN..978-973.-104-599-3 i .

I. Stroesru, Livia (trad.) I ' ' r'

II. Pricop; Luclan (prpf )

821.133.1 -93 -3 1 : 1 3 5. I

Pentru comenzi gi informalii, vd rugdm sd ne contactatila:

o TeVfax: 021 1323.41.301' 021 1323.00.7 6o Tel: 0745.069.898; 0729.951.7 63o www.edituracartex.roo e-mail: comenzi@edituracartex.ror O.P.4, C.P. 184, Bucureqti

,,,,,lldhlll,,,,,COREST

tttldr r. c.xJ. rcoilal.al&ffih unrtu4rut-hh

CUPRINS

CAnd romanul transcende realitatea autobiografi ci ..........

PARTEA INTATl. FabricaII. GdndaciiIII. ,,A murit, rugafi-v[ pentru el!".............

5

9

t725

3040V. CdgtigA-li pdinea!

:; .r

CAND ROMANUL TMNSCENDE REAL]TI{IEA. i AUTOBIOGRAFIEI 'i. ,, i

Scriitorul,qi jurnalistul f,rancez Alphonse Daudet s-a ndscutin 1840 la.Nimps qi a murit la Faris in 1897. El este, printre altele,autorqrl celebrului roman Tartarin,de lqrascqn. Deqi esteincadratde critica literarb in Ecoalp natural.istd, romanele sale arnestec.S

fantezia cu pictura realistd a vie{ii de zi cu zi. Piciul, scris in1868, este primul rorrlan, al lui dlphonse Daudet, avdnd, in uneleprivinfe; elemente autobiografice" i _,,

Carteaeste structuratd in doud p5(i. in prima, Daniel Eyssetteeste.prezentat:trdind cu pdrin{ii sdi,,cu tatil - un industriaq -- ceidoi frati :qi ,o bitr6nd, bucdtireasd; Annou, intr-un oraq dinLanguedoc. Escrocatd de un client; afacerea de farnilie'se.prdbu-gegte iar familia Eyssette este constrdnsl sd se mute :la Lyon,intr-un mic apartament modest. Situalia lor financiard merge:dinr6u inrmai rdu'gi familia este despd4it6: bdtrdna bucdtbreasS,bolnav[. se intoarce Ia Midi; tatil estc agent'comercial'voiajor;fra{ii sunt separafi, Jacqi.res - la Paris in cdutarea urtui loc de

muncd, iar Daniel trebuie sd pdrdseascd liceul.,,Ceea ce md izbi'mai int6i;.de crim,am intrat la liceu,'este cd

numai eu eram cu bluz5. La Lyort, fiii oariienilor avuli nu poarfdbluze, ci numai copiii strdlii,'haimanalble; cirm li se zice.'Euaveam o bluzild in pdtrdlele, incd de pe vremea fabricii; aveam obl:rtzd, aga cd'ardtarn ca un copil al strdzii...r': "" 'r't

'r : " :'. .

Daniefse iritoarie fi orhg'ul:iiuindtai s,i gd'seqte un lqc'intq-upliceu. Mic gi timid, ii este foarte dificil sd se impund. Acuzat in

mod eronat pentrll un fapt dc care el nu este vinoval.. apoipedepsit cd ar fr bdtut un student obraznic, dar fir-rl mtrrchizului,este la un pas de sinucidcre. Este salvat in cxtremis dc cdtre unpreot morocbnos dar cu inimd gencroas5, profesor ia colegiu.

In cea de a doua parte, Daniel se alitr-rri fi-atch,ri sdu Jacqucsla Paris gi iqi incepc o dificili via{b litcrard, scriind poezli.Jacques, fratelc sdu mai lnare, il ia sub aripa sa, asum0ndu-si rolulde mamd pentru Daniel.

Piciul este un visdtor care doreste sb fle scriilor. deqi c firavgi nepregdtit si faca faJd unei vieli dure: ,,Caut[ si hi om!Fiindcd, veziru, nricul meu Daniel, tu nu eEti decAt un copil, 9ichiar tare mi tem sd nu rimAi un copil toati viata ta." Iiste opusulfratelui sdu Jacques, un mnncitor carc se lupti pcnlru a ciqtigaceva bani din care trirnite o mare partc marnei ;i al clmi vis estcmai rational decdt cel al lui Daniel. Vrca sb obtinii bani a reunifamilia dislocate de neqans5. Jacclues are grijd de l)aniel, penlrr-rca acesta sd-Ei poatd pdstra mintea liniqtit5, ca sI poatd scric.

Prima sa carle este publicatl clin banii {iatclui s;iu, catrc-lprez.intd unei familii de comercianti, Pierrotte, de a cdrui fiicir,Camille, se indrdgostegte. Pierrotte este de acord ca piciul si sccds[toreasci cu fata sa ;i ii spunc ci poate sd dcrrind vdnziitor cicportelanuri pentru a-Ei facc o situa{ie onorabili. Piciul nu cstcmulfumit de aceasti via!5 ternd, iar vecina lui, Inna llorcl il con-vinge sd devind ac1or. Aceasta ii distruge toate amintirile de laCamille. liratele piciului se intoarce bolnav din calitoria cu dom-nul Lalouette. tsl il desparte, pc Pici, de Ima Ilorel Ei il impacicu Camille. Dupd un timp moare, iar l,iciul se irnbolniveqtc ;i cl.Mama lui il viziteaz/a , iar copilul afl[ ca accasla a orbit. Carnilleil ingrijeEte pe Pici, iar el se vindcc[. Pierotte le dd tincrilor trhArtie in carc este scris cit acestia sunt succcsorii casei Lalotrettc.

Picittl este o cheie pentru o mai exactl inlelegerc a prozei luiDaudet, fiind qi un roman autobiografic. intdmpldrile clin copi-l5ria lui Daniel Eyssette, cum se numcgte personajul-narator alromanului, sunt intAmplSrilc copiliriei si aclolcscon!ei h"ri

Alphonse, dar rornanul transcende realitatea, Iic ea gi aulobiogra-fici, o depdscgte, purtAnd o incdrcdturd af'ectivl ;;i morali gcnc-ral-umani.

PARTEE iWrAT

I. I,ABRTCA

M-am niscut la 13 mai 18..., intr-un oraq din Langucdocunde, ca in toatc oraqclc din sud, gdseqti mult soarc, dcstul colb,o mdnlstirc de carmelitc qi doud sau trci monurlente routanc.

'I'atdl meu, domnul llyssettc, carc pc vrclrca accca licca nc-go! cu fularc, avea la marginea oraqului o fabricd rnarc, cu o ari-pI in carc-qi intocmisc o locuinfd tihnit6, adumbritd dc platani qidespdrlifi de atclicre printr-o grddini loafte intins[. Acolo amvdzut luminazrlei;i mi-arn pelrecut cci dintAi ani din via{a mca.Aqa cd, mernoria rtca, rccunoscdtoarc, a pdstrat grdclinii, fabriciiqi platanilor o ncpicritoarc arnintire, iar c6nd pdrinjii mci gi-aupierdut averea qi a trebuil si mi dcspari. dc locr-rrilc accstca, mi-aplrut rdu dupd ele intocmai ca dupd nigtc liinfc.

'Irebuic sd spun dc la inceput cii nastcrca lnca n-a adus nor<lccasei Eysscttc. BitrAna Amrou, bucdtdrcasa noastrir, mi-a po-vestit adesea, mai tdrziu, cum tata, plccat po atunci inlr-o cdli-torie, a primit in acclasi timp vcstcar aparilioi mcle pc h:me gi adisparitiei unuia dintrc clicnlii lui din Marsilia, carc-l pdgubcacu mai mult de patruzcci de mii dc fi'anci; incdt domnul liyssct-te, fericit gi totodatd foarle m6hnit, se intreba, vorba ceea, dac[trcbuia sd plAngd fuga clicntului din Marsilia sau sd sc bucurc dcsosirca micului Daniel... liebuia sd pl.lngi, bunul meu domnEyssctte, trcbuia sd plAngi pentru amAndoud.

Adevdrul c c-arr fost piaza rea a pirrintilor mci. Din ziua cAndrn-am n[scut, nenorociri dc nccrezut i-au lovit din toatc pdrlile.Asadar, mai intAi clientul din Marsilia, apoi dou[ focuri in

acelasi an, apoi cearta cu unchiul Baptiste, apoi un proces foartccosuisitor cu ncgustorii noqtri de vopsele...

l)e atunci fabrica incepu sd Echiopiteze; incetul cu incctul,atelierele se golirS: in fiecare sdptdmAnd cdtc un rdzboi desfiin-!at, in fiecare lund o masd de imprimarc mai pulin. 'f i-era maimarc mila sd vczi culn sc scurgca viata din casa noastrd, cadintr-un trup bolnav, pe indclete, in fiecare zi cdte putin. Dc la ovreme nu mai intri nimeni in sdlile de la cafr-rl al doilca. Apoicurtea din fund se inchisc. A9a o finu doi ani; doi ani fabricatrase sd moar6. in sffirqit, intr-o zi lucrdtorii nu mai vcnird, clo-potul atelierelor nu mai sun5, roata fhntdnii incetl sd mai scdr-

ldie, apa din bazinele rnari, in carc se spilau lcsdturilc, incre-mcni si, cur6nd, in toatd fabrica nu mai rdmaserd decAt domnulsi doamna Eyssettc, bdtrdna Annou, fratc-mcu Jacqucs qi cuminc; iar colo, in fund, ca si pdzcscd atclierelc, porlarul Colom-bc Ei fiul sdu, micul Rouget.

Se isprdvisc, eram ruinafi.Aveam pe atunci $ase sau qapte ani. Cum eram foarlc pldpdnd

qi bolndvicios, pdrin{ii mei nu voiserd sd md trimitd la gcoald.Mama md invdlase numai sa citesc gi sd scriu si, pc tleasupra,cdteva cuvinte spaniole;ti ;i doud sau trei mclodii la chitard, cuajutorul cdrora treceam in familie drept un copil minunc. Da-toritd accstui sistem de educatie, nu lipscam niciodatd de acasdqi am putut fi de fafd la agonia casci Eyssette, in toate ami-nuntele ci. Mdrturisesc cd spcctacolul accsla rna lasa rece, bachiar gdscam ci ruina noastrd avea o paflc foartc pldcuti: pu-team sd zburd in voie prin toatd fabrica, ceea cc, pe vrernea c6nderau lucrdtori, nu-rni cra ingdduit decdt duminica.

Spuneam foarlc grav, micului Itougct: ,,Acuma, fabrica-i amea; mi-au dat-o sd md joc cu ea". $i rnicul l{ouget md crcrlea.Credca tot ce-i spuneam, ndtf,rlul ista.

Dar acasd ccilalli nu priveau cu atAta vesclic prdbugirca noastr6.Dcodatd, domnul Eyssette ajunse ingrozitor; cra de obicci o fireinflilcdratd", violentd, exagerati, qi-i pldcca sd rdcneascd, sd spargd

t0

ce-i cddea sub mAni, sd tune qi sd fulgerc; dc fapt, un om foartebun, numai cdte cdtpea indatS, vorbca dc sus qi sirnfca ncapdrat[nevoie sd-i facd pe tofi din jur si trcmurc de frica lui. in loc sd-ldoboarc, nenorocirea il intdrAtd qi rnai rdu. De dimincala pAnIscara cra cuprins de o m6nie grozavd qi, ncqtiind asupra cui sd sc

ndpustcascd, se lega de toate: de soare, de mistral, de Jacqucs,de bitr0na Annou.

Pe vremea despre care vd vorbesc, dornnul Eyssette nu sufcrcaincd de gutd, qi durerea de a se vedea ruinat ficuse din el un omingrozitor, de carc nimeni nrr sc putea apropia. A fost ncvoie sd

i se ia sdngc de doud ori in dor"rd sdptamAni. in juml lui, toliticcau; le era fric5. La masd, ceream pAine in qoapt6. in fafa luinu indrdzneam nici mdcar s6 pl6ngem. AEa cd, indatd ce plcca,nu sc mai auzea decdt un singur hohot de pldns, de la un capitla celdlalt al casei; mama, bdtrina Annou, fratc-mcu Jacqr-res qi

fratele meu mai mare, abatele, cdnd venea sd ne vadi, toatd lu-rnea se punea pe pl6ns. Mama, sc-n{elege, plAngea vlzAndu-l pcdomnul Eyssette aga de nenorocit; abatele qi bdtrdna AnnouplAngeau vdzdnd-o pc doamna Ilyssette pl6ngAnd; c6t dcspreJacques, incd prca mic pcntru a priccpc ncnorocirea noastrd -era numai cu doi ani mai mare dccAt minc - simtca nevoia sd

pl6ngl, de pldccrc.Ce copil neobiqnuit era frate-meu Jacques! $tiu cd avea daml

pldnsului! Dc cdnd il lin mintc, il vdd cu ochii ro;ii qi obramlscdldat in lacrimi. Seara, dimincafa, ziua, noaptea, la scoald,acasd, la plirnbare, pldngca intruna, pldngca pretutindeni. CAndil intrebai: ,,Ce ai?", rispundea sughildnd: ,,N-am nimic". $ilucru ciudat e cd n-avea nimic. Pldngea cum ili stergi nasul, darmult mai des, atdta tot. Uncori, domnul Eyssette, scos din fire,spunea mamei: ,,Copilul dsta-i caraghios, ia te uitd la cll... E unfluviu!" Iar doamna Iiyssettc ii rdspundea cu glasu-i bl6nd: ,,Ccvrei, dragul meu! Lasd, asta-i va trece, c6nd o s5 mai crcascd;

a;a eram qi eu la vArsta lui". Deocamdatd Jacques crcgtea,

creEtea chiar foarte mult gi esta tot nu-i trecea. Ba dimpotrivd,

il

acelagi an, apoi ccarta cu unchiul Baptistc, apoi un proccs foartccor,* isitor cu ncgustorii noqtri de vopsele ...

De atunci fabrica incepu sd qchiopdtezc; incetul cu incctul,atelierele se golird: in fiecarc sdptilnAnd c6te un rdzboj desfiin-tat, in fiecarc lund o masd dc imprimare n-rai pufin. 'l'i-era maimare mila sd vezi culu se scurgca viala din casa noastrl, cadintr-un trup bolnav, pe indelete, in ficcare zi cdte pulin. Dc la ovremc nu mai intrd nimcni in sdlilc de la catLrl al doilea. Apoicurtca din fund sc inchise. Aqa o tinu doi ani; doi ar-ri fabricatrase sd moar6. in sfhrqit, intr-o zi lucrdtorii nu mai vcnird, clo-potul atelierclor nu mai sun5, roata fintAnii incetd s6 mai scAr-

ldie, apa din bazinelc rnari, in care sc spilau teslhlrile, incre-mcni qi, curAnd, in toatd fabrica nu mai rdmascrd decdt domnulEi doamna Eyssettc, bdtrAna Annoll, fratc-mcu Jacqucs qi cuminc; iar colo, in fund, ca sd pdzesci atclicrele, poftarrrl Colom-be qi fiul sdu, micul Rouget.

Se isprdvisc, cralr ruinafi.Avcam pe atunci sasc sau ;apte ani. Cum eram loarlc pldpind

gi bolndvicios, pdrinlii mei nu voiscr[ sd rnd trirnitd la qcoald.Mama md invdtase numai sd citcsc si sd scriu si, pe deasupra,cdteva cuvinte spaniolcqti qi doud sau trei melodii la chitard, cuajutorul cdrora treceam in familie drept un copil minune. Da-toritd acestui sistem de educatie, nu lipscam r-riciodatd dc acasdqi am putut fi de fafa la agonia casci Eyssettc, in toate amd-nuntele ci. Mdrturisesc c5 spectacolul acesta md ldsa recc, bachiar gdscam ci mina noastri avea o parte foarle pldcutl: pu-team si zburd in voie prin toati fabrica, ccca cc, pe vremca cAnderau lucrdtori, nu-mi cra ingdduit dccAt duminica.

Spuncam foarte grav, micului llouget: ,,Acuma, fabrica-i amca; mi-au dat-o si md joc cu ca". $i rnicul l{ougct md crcdea.Credea tot cc-i spuneam, ndtdrdul Ista.

Dar acasd ccilalli nu privcau cu atAta vcselic pr[buqirca noastrd.Deodatd, domnul Eyssette ajunse ingrozitor; cra de obicci o fireinfldcdratd, violentd, exageratd, qi-i pllcea sd rdcncascd, si spargd

t0

ce-i cddea sub mdnd, sd tunc qi sd fulgerc; dc fapt, un om foartebun, numai cd tc cdrpea indatd, vorbca de sus qi simlca neapdratdnevoie sd-i facd pc toli din ju sd trcmurc de frica lui. in loc s6-ldoboare, nenorocirea il intdrAtd gi mai rdu. De dimincala pAnIscara era cuprins de o mAnie grozavd si, ncstiind asllpra cui si se

ndpusteascd, se lega de toate: de soare, dc mistral, de Jacqucs,de bitrdna Annou.

Pe vremea despre carevd, vorbesc, domnul Eyssette nu sufereainci de gut6, gi durerea de a se vedca ruinat frcuse din el un omingrozitor, de care nimeni nu sc putea apropia. A fost ncvoie sd

i se ia sdngc de doud ori in doud slptamdni. in juml lui, tolitdccau; le cra fricd. La rnas5, ceream p6ine in ;oapt5. in fa{a luinu indrdzneam nici micar sd plAngem. Aqa cd, indatd ce plcca,nu se mai auzea decAt un singur hohot de pldns, de la un capdtla celdlalt al casei; mama, bdtrAna Annou, frate-meu Jacques qi

fratele rneu mai mare, abatele, c6nd venea sd ne vadd, toatd lu-rnea se punea pe pldns. Mama, sc-ntclcge, plAngea vdzAndu-l pcdomnul Eyssette asa dc nenorocit; abatelc Ei bdtrAna Annoupldngeau vdz?nd-o pc doamna L,yssettc plAngAnd; cAt dcsprcJacques, incd prca mic pentru a priccpe nenorocirea noaslrd -era numai cu doi ani mai mare dccAt minc - simfca nevoia sd

pl6ngd, de pl6ccrc.Ce copil neobignuit cra frate-mcu Jacqucs! $tiu cd avca darul

plAnsului! De cAnd il {in mintc, il vdd cu ochii roEii qi obramlscildat in lacrimi. Seara, dimincala, ziua, noaptea, la qcoal[,acasd, la plimbarc, plAngca intruna, plAngca prctutindcni. Cdndil intrebai: ,,Ce a1?", rdspundea sughitind: ,,N-am nimic". $ilucru ciudat e cd n-avea nimic. Pldngea curn i{i qtergi nasul, darmult mai dcs, at6ta tot. Uneori, domnul Eysselte, scos din fire,spunea mamci: ,,Copilul Ssta-i caraghios, ia te uitd la ell... E unfluviu!" Iar doamna Eyssettc ii rispundea cu glasu-i bl6nd: ,,Ccvrei, dragul meu! Las6, asta-i va trece, cdnd o sd mai crcasc5;aqa eram gi eu la vdrsta lui". Deocamdatd Jacqucs crcstea,cre;tea chiar foarte mult qi asta tot nu-i trccea. Ba dimpotrivd,

11

neobi$nuita aplecare a bdiatului accsta ciudat cle a vdrsa fdr5 niciun rost giroaie dc lacrirni sporea zi cu zi. AEa cir deznddcjdcapdrinlilor nostri a lost un marc noroc pcntru el. Acr-rm putca siplAngd in voie, zile intrcgi, fird ca nimeni sd-l rnai intrebe: ,,Ce a1?,,

Pe scurt, nrina noastrd avea pcntru Jacqucs, ca si pcrrtruminc, si parlca ci fi'umoasd.

CAt rnd priveste, erarl foarte fcricit. Nimeni nu mai avca grijamca. Foloseam faptul ista ca sI md joc toatd, r.iva cu -ltougct prinatclierele puslii, undc pagii nostri rdsurau ca intr-o biscricd, siprin cur{ilc mari, pdrdsitc, pc care lc qi nirpidea iarbtr. MiculRouget, fiul poftarului Colonbc, era un boncioc dc vreo doisprc-zece ani, putcmic ca un taur, crcdincios ca nn ciinc, si sc dco-scbea mai alcs prin pdru-i roqu, din carc pricind firscsc porcclitRor"rgct. Numai c-o sd vd spun ccva: pcntru minc, Rouget nu eraRougct. Era rAnd pe rAncl devotatul rneu Mneri, un trib dc sdlba-tici, niqte marinari rdzvritili pc o corabic, tot ce vreti. pc vrenrcaaceea, eu insumi nu md numcaln Danicl liyssettc: cram omulaccla ciudat, imbrdcat in pici de animalc, alc c6rr_ri avcntnritocmai lc c5p5lasem, cram inslrsi nasler Crusoc. Ilulcc ncbuniclSeara, dupd-masd, ?1 citcam si-l recitcam pc Robinson al mclr, ilinvd{am pc de rost; z-iua, iljucam, il jucam cu fliric, gi in picsamea bdgam tot cc md inconjura. Irabrica nu mai era fabricd, erainsula mea pustie, ah! cc pusticl Bazinclc rcprezcntall occanul,grddina era o pddurc virgin6. Printrc platani rnisunall grciericare, lUrA s-o qtie, l7ceau parle din pies[. I{ouget habar n-avcanici cl de insemndtatea rolului siu. Dacd l-ai fi intrcbat cinc craRobinson, l-ai fi incurcat grozav; totr-rgi, lrebuie sd spun cd-Eiindeplinea insdrcinarea cu cea mai marc convingcrc Ei cd n-aveapereche ca sd imite rdcnctul sdlbalicilor.

Unde invifase? Nu qtiu. Vorba-i cd rdcnetelc acclca grozavepe carc le scotea din fundul'gAtlejului, fluturAndu-gi coamadcas6, rogie, i-ar fi infiorat qi pc cci mai viteji. llu insurni,Itobinson, cram nevoit sd-i qoptcsc uncori, cu inima cAt unpuricc: ,,Mai incet, Rouget, cd rn5 sperii!"

t2 13

Din nenorocire, dacd Rouget imita lbarte binc strigdtulsdlbaticilor, gtia Ei mai binc sd injure, intocrnai ca biietii dc pestradd, qi sd ia numele Domnului in dcgert. in timp ce nc jucam,m-am obignuit sd vorbcasc si cu ca ddnsul si, intr-o z.i,la mas:a,nu gtiu nici eu cum, mi-a scdpat o injurdturd grozavi. Auincremenit cu to{ii. ,,Cine te-a inv/a[al? De undc-ai auztt ttna caasta?" A fost un evcnirnent. l)omnul Eyssette zise indatd c-o, Sd

m5 dea la o casd de coreclic; fratele meu cel mai nrare, abatele,fu de pdrere c5, inainte dc toate, trebuia sd md spovcdcsc, fiindcdaveailI vArsta cAnd puteam judcca singur. M-am dus la spove-danie. Greu lucru! 'Irebuia s-adun din toate col{urile conqtiinjcimele o sumedcnic dc pdcate vechi, carc zdceaLtacolo de qaptc ani.N-am dormit doud nopli; cd doar cra cogeamite coq plin depdcate afurisitc; le pusescm pe cclc mai mici dcasupra, dar,oricum, se vedeau gi cclclalte, si cAnd, ingcnunchind in miculdulap de stejar, a trebuit sd le ardt pc toate prcotr-rlui dinR6collcts, am crezut cd mor de fi-icd Ei de ruginc.

S-a isprdvit. N-am vrut sd md rnai joc cu Ror"rgct; gtiam acu-ma vorbcle sfAntului Paul, qi prcotul din R6collets mi lc repeta-se, cum c[ diavolul dd vesnic tArcoalc in jurul nostrlr ca un lcu,quaerens quem devorel'. O! accst qLtaerens cptem devorel cc im-presic mi-a fdcut! $tiam de asemenca ci intriganlul dc Lucifer,poate lua orice infrligare ca sd ne duc[ in ispitd; gi nu rni-ali fiscos din minte ca se ascunsese in piclca lui ltouge| ca sd mI-n-vete sd injur de Dumnezeu. Aga cd, indati ce m-am intors infabricd, cea dintAi grijd mi-a fost si-l vcstesc pe Vincri cd, de aziinainte, trebuia sd rdmAnd la el acasd. Nenorocitul Vincri! Uca-zul dsta ii sfAqic inima, dar se sllpuse fird s[ lnurmurc. CAtco-datd il zdream in pragul ugii porlarului dinsprc ateliere; sta in"

picioare acolo, trist, gi cdnd vedea cd-l privesc, nenorocitul,vrdnd sd md induioqezc, scotea cele mai inspdimAntdtoarcrdcnete, fluturAndu-gi coama aprinsd; dar cu cAt mugca rnai tare,

f. in cdutarea cclui pe care sd-l sfhqic (1at.)

neobisnuita aplccare a bdiatului accsta ciudat de a vdrsa lbrd niciun rost siroaie dc lacrimi sporca zi cu zi. Aga cir dcznddcjdeapdrinlilor noqlri a fost un mare noroc pcntru el. Acum pulca sdplAngd in voie, zile intregi, Far,a canimeni sd-l rnai intrebc: ,,Cc al?,,

Pe scurt, ruina noastrd ar.ca pcntru Jacques, cer si pcutnrminc, si paftea cj fi'umoasd.

CAt rnd privcste, eram foafte fcricit. Nimcni nu rnai avca grijamca. F'oloseam l'aptul Ssta ca s[ md joc Ioatia z.iua cu Rougct prinatclierele pustii, undc paqii nostri riisunau ca intr-o biscricd, ;iprin curlilc mari, pdrdsitc, pc carc lc si nirpdde a iarba. MiculI{ouget. fiul poftarr-rlui Colombc, era un bondoc dc vrco doispre-zece ani, putcmic ca Lln tallr, crcdincios czt un ciinc, si sc dco-sebca mai alcs prin pirrLr-i rosu, din carc pricind luscsc porcclitl{ouget. Numai c-o sd vd spun ccva: pcntru mine, Rorigel nll craI{ougct. llra rAnd pe rAnd devotatr-rl mcu Mncri, r_rn trib dc silba-tici, nistc marinari {azvrlati\ipc o corabic, tot ce vreli. pc vrenrcaaceea> eu insumi nu md numcalr Daniel Eyssettc: cran omulacela ciudat, imbricat in piei dc animalc, alc cdr-r_ri avcnturitocmai le cdpltasen-r, eranl insusi rraslei'Crusoc. Dulce ncbuniclSeara, dupd-masd, il citcam si-i rccitcam pc l{obinson iil mcu, ilinvS{am pc de rost; ziua, iljucam, il jucam cu furie, Ei in picsamea bdgam tot ce md inconjura. Irabrica nu mai cra fabricd, crainsula mca pustie, ah! cc pustiel Bazincle rcprezcntau occannl,grldina era o pddurc virginS. Printre platani misunau grciericare, lird s-o qtic, lEceau parte din piesd. I{ouget habar n-avczrnici el de insemniitatea rolului sdlr. DacZi l-ai fi intrcbal cinc cral{obinson, l-ai fi incurcat grozav; totuqi, trcbuie sd spun cii-siindcplinea insdrcinarea cu cea mai marc convingcre si cd n-avcapereche ca sd imite ricnetul silbaticilor.

Undc invdlase? Nu qtiu. Vorba-i cd rdcnetelc acelca grozavepe carc le scotea din fundul-gdtlejului, fluturAndu-si coamadeasd, roEie, i-ar f,r infiorat qi pc cei mai viteji. Eu insurni,Robinson, eram nevoit sd-i qoptesc uncori, cu inirna cAt unpurice: ,,Mai incet, Rougct, cd rnd sperii!"

I2 i3

Din nenorocire, dacl Itouget imita lbarte binc strigdtulsilbaticilor, gtia qi mai binc sd injure, intocmai ca biictii dc pestradS, qi sa ia numcle Domnului in dcqert. in timp ce ne jucarn"m-am obignuit sd vorbcasc si eu ca ddnsul si, intr-o zi, la masd.,nu stiu nici cu cum, mi-a scdpat o injuriturd grozavd. Auincremenit cu tolii. ,,Cine te-a invdfat? I)e unde-ai auzit una caasta?" A fost un cvcniment. I)omnul liyssette zisc indatd c-o sdmd dea la o casd de corectie; fratele rnetr cel mai mare, abatclc,fu de pdrere c5, inaintc dc toate, trebuia sd md spovcdcsc, fiindcdaveam vdrsta cdnd puteam judeca singur. M-am dus la spove,danie. Greu lucru! lrebuia s-adun din toatc collurilc corlstiintcimele o sumedcnic de p[cate vechi, carc z.iaccauacolo de gapte ani.N-am donlit doud nopfi; cd doar cra cogeamite cos plin depdcate afurisitc; le pusescm pc ccle mai mici dcasupr4 dar,oricurn, se vedeau qi cclelaltc, si cAnd, ingenunchind in miculdulap de stejar, a trebuit sd le ardt pc toate prcotulr-ri dinR6collcts, am crezut cd mor dc fricd qi de ruginc.

S-a isprdvit. N-am vrnt sd md mai joc cu Rougct; qtiam acu-ma vorbele sfAntului Paul, gi preotul din R6collets mi le repeta-sc, cum cd diavolul dd vegnic tArcoalc in jurul nostru ca un leu,quaerens quem devorelr. O! acest clltaerens quem devorel cc irn-presie mi-a {Ecut! $tiam de asemcnca c[ intrigantul dc Luciferpoate lua orice inlEliqare ca sd ne duci in ispita; qi nu mi-a{i fiscos din minte ca se ascunsesc in piclca lui ll.ouget, ca sd rnd-n-vetc sd injur de Dumnczcu. Asa cd, indatd ce m-am intors infabricd, cea dintAi grijd mi-a fost s[-l vcstcsc pe Vincri c/a, de az,i

inainte, trebuia sd rimAnd la el acasd. Ncnorocitul Vir-reri! Uca-zul dsta ii sfdgie inima, dar se supuse ltrd sI murmure. CAtco-datd il zdream in pragul uqii portarului dinsprc atelierc; sta inpicioare acolo, trist, qi cind vedea cd-l privesc, nenorocitul,vrdnd sd mi induioqezc, scotea cele mai inspdirnAntdtoarerdcnete, flutur6ndu-gi coama aprinsd; dar cu cAt mugea rn-ai tare,

f. in cdutarea celui pe carc sd-l sfAEie (lat.)

cu at6ta rnd lineam mai departe,:Mi se pdrea c6 seamdnd cu fai-mosul leu quaerens. ii strigam: ,,pleac6! Mi-e groazd de tine!,.

Rouget se incdp6!6nd sd urle astfel cdteva zile; apoi, intr-odimineafd, taicd-siu, flictisit de rdcnetele lui de acasd, il trimisela ucenicie, sd mai rdcneascd qi acolo, ;i nu l-am mai vdzut.

Entuziasmul meu pentru Robinson nu se rd'ci insi nici o cli-pd. Tocmai pe atunci, unchiul Baptiste sc dczgustd deodatd dcpapagalul,lui, qi'mi-l dddu mie. papagalul dita il inlocui peVineri. L-am aEezat intr-o cuqcd frumoasd,,la cap6tul reqedinleimele de iarn[, qi iat6--rn['rnai Crusoe deb6t oric6nd, petrecandu-mizilele infe patru ochi cu aceastd'interesahtd pasdre, straduind,r--as-o invd! a spune: ,,Robinson, sdrmanul mcu Robinson!.. intclc-gefi asta? Papagalul pe care unchiul Baptistc mi-l ddduse ci sascape de limbulia lui se incdpdldnd sd taci,'de cum lr fost'almeu... Nici tu ,,slrmanul meu Robinson.. qi nici altceva; nicio-datl n-am pufut sd-i scot o vorbd. Totusi il iubeam mult si avcamcea mai mare grijd de el.' " r' ' : r' ' : i --'-.

eqa trXiam; papagalul Ei cu mirie, in ce4 mai mare singu,rdtate, cind, inti-ci dimineafd, mi se intAmpld ceva inti-adevirneobiqnuit. in ziuaaceea iegisem din colibi devreme Si, ir.r;.;;;pana-n drnlr, imi cercetam cu de-amdnuntul insula... Deodatd amvdzut venind sprq mlnq gn gfup de trei sau patru inqi carevorbeau foarte tare si dddeau din mdini cd aprindere. I)oamnesfinte! Oameni pe insrila meal'Abia am avut cAnd si m-aruncdupd un tufig,delcandri, pc burtd, md rog... Oamenii tre"ura f"ldngd urine, lErd sd mI vadd. Mi s-a pdrut cd desluscsc glasulportarului Colombb, ceea ce 1n6 mai ilniqti pufin; dur. ort,r-,indatd ce qe' indepditar6,' arii'ieqit,din ascunzdtoare ;i i-amurmi{t {e la distan}d, ca sd vdd ce-o sd pe mai intAmple...

Strdinii Sgtia rdmaserd multd vrelnc in insula mca. O ccrccta-rd cu de-amdnuntul, dc la un capdt la ccldlatt. I-am vdzut curnintrau in peEterile mele gi sondau cu bastoanele adAncimeaoceanelor. Din cdnd in cdnd se oprcau qi cldtinau din cap. Md te-meam grozav sd nu-mi descopere cumva re3edin1e1e... Ce m_aE

fi fdcut atunci, sfinte Dumnezeule! Din fericire, rlu s.d int6mplatuna ca asta ;i, dupd o'jumdtate de ceas, oamenii se retraserd lErdsd bdnuiascd mdcar cd insula eia locuitd. De cum plecard, amalergat sd mi-nchid intr-uria dih colibele mele gi am statacolo,toatdziua intrebdndu-md cine erau oamenil aceia si de ce venisbrd.

Aveam s-o aflu cut6nd:'Seara, la mas6, domnul Eyssette ne vesti dolemn cd v.induse

fabrica qi cd, peste o lund, vom pleca cu tolii la Lyon, unde vomlocui de-aCum inainte. i

:

A fost o loviturd grozavd. Mi s-a pdrut cd se ndruie tot cerulpestb'mine. Fabrica v6nduti!., Fr b!nq, 6a1insuia mea, pe;terilemele ;i colibcle mele?

Vai ! Insula, pegterile, qolibele,. domnul,Eygsette vfuiduse,tot;trebuia sd pdrdsesc tot. I)oamne, ce-am mai pldns!...

Timp de o lund, pe cdnd acasd se impachetau oglinzile,vasele, eu md plimbam, lrist ;i singur prin scumpa mca fabricd.Vd inchipuifi cd nu-mi mai ardea de joac6... a! nu... Md asezamprin toate ungherele qi, privind lucrurile din jurul meu, 1e

vorbeam ca unor oameni. Spuneam platanilor: ,,Rdmdne{i cubine, dragii mei prietenit", iarbazinelor: ,,S-a isprdvit, n-o sI nemai vedern!" in fundul grddinii era un rodiu mare, ale cdmi florifrumoase, rogii, se risfblau la soare. I-am zis pl6ngdnd: ,,I)d-mi ofloare!". $i mi-o dddu. Am bdgat-o in sAn, ca pe o amintire de lael. Eram tarc nenorocit.

Totuqi, in durerea asta mare, doud lucuri md fEccau s/a zdm-bcsc: mai intii, gdndul cd voi cdldtori cu vaporul, qi apoi rni sc

ingdduise s6-mi iau papagalul cu mine. imi ziceam ci Robinsonigi pdrdsise insula aproape in aceleaEi irnprcjurdri. gi asta-rnidddea curaj.

+^^In sfdrsit sosi si ziua plecdrii: Domnul Eyssette era de osdptdmdni la i,yon. Ne-o luase inainte cu mobilele. Afn plecat,aqadar, impreun6 cu Jacques, cu mama .gi cu bdtrdna Annou.Fratele meu iel mare, abatele, nu pleca, dar ne insoli pini ladiligenla din Beaucaire, de asemenea qi portarul Colombe ne

14 l5

cu atata md Sneam mai departe, Mi se pdrea cd seamdnd cu fai-mosul leu quaerens. ii strigam: ,,Fleacd! Mi-e groazd,de tine!..

Rouget,se incdpdldnd sd urle astfel cdteva zile; apoi, intr-odimineafd, taicd-sdu, plictisit de rdcnetele lui de acas6, il ttimisela ucenicie, sd mai rdcneascd ;i acolo, qi nu l-am mai vdzut.

Entuziasmul meu trientru Robinson nu se rdci insd nici o cli-pd. Tocmai pe atunci, unchiul Baptiste sc.dezgustd deodatd dcpapagalul lui si mi-l dddu mie. papagalul asta it inlocui peVjneri. L-am a;ezat intr-o cuqcd frumoas6,,la capdtul re;edinieirnele de iamd, Ei iatS-mi mai Crusoe dec6t oric6nd, p"n""ana,r--izilele intre patru oOhi eri aceast[ inteiesanta pasdrc; sirdduindu-mes-o invdf a spune: ,,Robinson, sdrmanul meu Robinson!,. in{elc-geti asta? Papagalul pe care unchiul Baptistc mi-l dddusc ca sdscape de limbulia lui se incdpd{dnd sd tacd, de' CuA a tost'ilmeu... Nici tu ,,sirmanul i'neu Robinson.. si nici: bltceva; niiio_datd n-am putut sd-i scot o vorbd. Totu;i il iubeam ,rrrrtt qi aveamcea mai mare grijd de el.

Aga trdiarn, papbgalul .si cu mine, in cea mai mare singq-rdtate, cdnd, intr-o dimincald, nri se ?ntdmpld ccva intr-adeidrneobiqnuit. in ziua aceea iegisem din colibd-devreme qi, inarmatpdnd-n dinli, imi ccrcctam cu dc-amdnuntul insula... Deodatl am

I

vdzut venind sprq mlne rp grup de trei sau patru inqi carevorbcau foartc tare gi dddeau din m6ini cu aprindere. Doamnesfinte! Oamcni pe insula mea! Abia am avut c6.n<I sa m-amnc

fupi un tufiS de lean{ri, pe burtdr:md rog... Oame"fi rr"""r*"l6ngd mine, lErd sd mI vadd. Mi s-a paiut cd dcsluEcsc glasutportarului Colombe, ceea ce md mai liniqti pufin; dar oricum,indald. ": ig'indepdrtard,'am iegit din asqunzdjoarp gi i-amu1p,6rit {e la distanfd, ca sd vdd ceo sd $e mai inidmple... :

Strdinii Sgtia rdmaserd multd vremc in iniula mea. O cerceta-rd cu de-amdnuntul, de la un capdt la ccldlalt. I-am vdzut cumintrau in peqterile mele gi sondau cu bastoanele addncimeaoceanelor. Din cdnd in c6nd se opreau qi cldtinau diii cap. Md te_meam grozav sd nu-mi descopere cumva regedinfele... Ce m_as

fi ficut atunci, sfirrte Dumlrezeule! Din feribire, du s-a intdmplatuna ca asta gi, dupd o jumdtate de ceas, oamenii se retraserd lErd

sd bdnuiasc'| iitdcar'cd insula eia'1ocuit6. De bum pl'ecar6, amalergat sd md-nchid intr-una diir colibele mele;i am stai acolo toatdziua intrebdndu-md cine erau oamenil aceia si de cb veniserd.

Avebm s-o aflu curAnd. ' : :: 'r

S;d; *;ra, A-r"f Eyssefte ne vesti dolemn cd'vAndusefabrica qi cd, peste o lund, vom plecq cu 1o1ii l-a Lyon, unde vomlocui de-acum inainte. , 1

A fost o loviturd grozavi Mi s-a pdrut 9d se ndruie tot cgrulpeste mine. Fabrica vdndutd!... Ei binc, dar insula mca, pc;lcrilemele qi colibcle mele?

Vai! Insula, pesterile, gplibqle, domnul Eyssette v6qduse tot;trebuia si pdrdsesc tot. I)oamne, ce-am mai pl6ns!...

Timp de o lund, pe cdnd acasd sc impachetau oglinzilc,vasele, eu md plimbam, trist qi singur prin scumpa mca fabr-icd.

Vd inchipuifi ci nu-mi mai ardea de joaci... a! nu... Md aqezamprin toate ungherele gi, privind lucrurilc din jurul meu, levorbeam ca unor oarneni. Spuneam platanilor: ,,Rdmdneti cubine, dragii mei prieteni!", iar bazinelor: ,,S-a isprdvit, n-o s[ ncmai vedem!" in fundul grddinii era un rodiu mare, ale cirui florifrumoase, roEii, se r6sf51au la soare. I-am zis pldngdnd: ,,IX-mi ofloare!". $i mi-o dddu. Am bdgat-o in sAn, ca pe o amintire dc lael. Eram tare nenorocit.

Totuqi, in durerea asta mare, doud lucuri md fEceau s'a za'rt'-bcsc: mai int6i, gdrrdul cd voi cdldtori cu vaporul, Ei apoi rni sc

ingdduise sd-mi iau papagalul cu mine. imi ziceam cd Robinsoniqi pdrdsise insula aproape in aceleaqi irnprcjurdri, gi asta-rnidddea curaj.

in sfArqit sosi qi ziua plecdrii: Dornnul Eyssette era de oslptdmdnila t,yon. Ne-o luase inainte cu mobilele. Arn plecat,aEadar, impreuni cu Jacques, cu marla ;i cu bdtr6na Annou.Fratele meu cel mare, abatele, nu pleca, dar ne insoli pAnd ladiligenla din Beaucaire, de asemenea qi portarul Colombe ne

t4 15

De fiecare datd, uriasul coq al rnaginii se plcca gi scuipa suvoaiede fum negru S)are te fbcea sd tugegti... pc vapor era o harababurdinspdimantdtciare. cdlitorii igi cdutau cuferele; rnari'arii inju-rau, rostogolind butoaie pe intuneric. ploua...

M-am grabit sd-i ajung pe mama, pc Jacques gi pe bdtrdna An_nou, care erau la celilalt caprat al vaporului, qi iatd_ne luspatru,stra'gi unul in altul, sub umbrela cea mare a lui Annou, in timpce vapoml tr/agea de-a lungul cheiului gi debarcarca inccpca.

Intr-adevdr, daci domnul Eyssette n-ar fi vcnit s[ ne scoatd dcacolo, cred cd n-am mai fi iegit niciodatd. Se apropic dc noi pcdibuite qi strigAnd: ,,Cine-i acolo? Cine-i acolo?,.. I.a vorbcleacestea binecunoscute am rdsp'ns: ,,pricteni!.,, tofi patru intr_unsingur glas, nespus de fericili gi dc ugurali... Domnul Eyssette nesdruti in treacdt, il lud pc frate-meu de-o mdnd, pe minc de cealaltd,zise femeilor: ,,Urmati-md!", qi la drum... Al ce mai om era!

Inaintam anevoie; se innoptasc, puntea era alunecoasd. Laficcare pas ne impiedicarn deldzi... Dcodati, di' capdtul vas'-lui, un glas stridcnt, jalnic ajunge pAnd la noi: ,,Robinson! Ro_binson!" zicca glasul.

-Ah! Dumnezeule! am strigat cu, incercdnd sd-mi trag mAnadintr-a tatii; el cre-zu cra lunccasem gi mi-o strAnse mai tare.

Glasul relud gi mai strident, qi rnai jal'ic: ,,I{obinson! Sdrma_nul meu Robinsonl" Am 17cut o noud sforlare s6-rni trag mAna.

- Papagalul meu - strigam * papagalul rncu!- Da'ce, acum vorbegte? mI intrebd Jacques.Crcd;i eu cd vorbea1'iI auzeai de la o po;td... in tulburarea

mca il uitasem tocmai la celdlalt capdt al vasului, ldngd ancord,gi dc acolo md cherna, lipAnd din rdsputeri: ,,Robinson!Robinson! Sdrmanul meu Robinson!,.

Din nenorocire eram deparle. Cdpitanul striga: ,,Gribi1i_v5!..'. Venim sd-l ludm mdine - zisc domnul Eyssette __ pc vapoa_

re nu se rdtdceste nirnic. Cu vorbele accstea, ;i frrd a linc scam6de lacrimile mele, md trase dupd cl. Vai! A doua zi au trimisdupd el, dar nu l-au mai gisit... incliipuili-vd deznidejdea mea:

l8

1. Tociturd de came fiartd.

nici tu Vineri, nici tu papagal! Robinson nu mai era cu putin!6.

De altfel, cu cea rnai mare bundvoinld din lumc, cum sd-ti infi-ripi o insuldpustie la etajul al patrulea intr-o casl murdard gi umc-

di de pe strada Felinarului?Ah, ce casd ingrozitoare! Toatd viala am s-o v6d: scara era

cleioasi; curtea semdna cu un pu!; portantl, un cizmar, iqi avea

maghernila ldngl pomp5... Era infioritor.in seara sosirii noastre, bdtrdnaAnnou, dercticdnd prin bucS-

tdrie, scoase un lipdt dezn6ddjduit:* GAndaci! Gdndaci!Arn venit in goana mare. Ce priveliqte!...Bucdtdria era plind de gdngdniile astca scArboase; foiau pe

polila de vase, de-a lungul perelilor, in sertarc, pe cdmin, in bu-

fet, pretutindeni. Le striveai fErd voic. Ptiu! Annou omordsc o

sumcdenie; dar cu c6t le omora, cu atAt mai multe vcncau. Ie-qeau pe gura canalului; s-a astupat gura canalului, dar in seara

urmitoare se intoarserl iar, prin altd partc, nu se gtic pe undc. Atrebuit sd linem o pisicd anume ca sd le stArpeascS, Ei in ficcarcnoapte era un rnicel ingrozitor la bucdtdric.

G6ndacii mi fEcurd sd urdsc Lyonul chiar din prirna seard. Adoua zi a fost qi mai rdu. Trebuia sd ne schimbdm obiceiurile;erau alte ore pentru mese... Pdinile n-aveau aceeaEi fonnd ca la

noi. Li se zicea,,cununi". Ce mai nume !

La mdccldrie, cdnd bdtrdna Annou cerea o carbonadd', vin-zdtontl ii rddea in nas; nu gtia ce-i o ,,carbonad6" sdlbaticul ace-

la!... Vai! m-am plictisit grozavl

Ca sd ne mai inveselim, duminica ne luam umbrelelc gi por-

nearn clr tolii la plimbare pe chciurile Ronului. Fdrd s6 ne ddm

seama, ne indreptam totdeauna spre miazdzi, insprc Perrache.

,,Mi se pare cd a$a nc mai apropiem de melcagurile noastre""-zicca mama, care tAnjea qi mai mult decAt minc... Plimbdrilcastea ?n familie erau jalnice. Domnul Eyssctte bombdnca,