113
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA 1 CUPRINS Mesajul primariei ........................................................................................................................... 3 Partea I Caracterizarea generală a polului de dezvoltare urbană 1.1 Caracteristici demografice şi sociale ale oraşului..................................................................... 6 1.1.1. Istoric........................................................................................................................... 6 1.1.2 Unicitatea oraşului........................................................................................................ 7 1.1.3 Localizare..................................................................................................................... 7 1.1.4 Demografie şi resurse umane....................................................................................... 7 1.2 Caracteristici economice ale oraşului.................................................................................... 12 1.2.1 Activitatea economica (industria grea si usoara din municipiu, constructiile, agricultura) ................................................................................................................12 1.2.2 Accesibilitate ........................................................................................................... xxx 1.2.3 Turismul..................................................................................................................... 15 1.2.4 Patrimoniul cultural.................................................................................................... 23 1.2.5 Patrimoniul natural şi zonele de agrement................................................................. 29 1.2.6 Calitatea mediului...................................................................................................... 31 1.2.7 Sănătate...................................................................................................................... 36 1.2.8 Educaţie...................................................................................................................... 37 1.3 Analiza SWOT a municipiului Brăila..................................................................................... 40 Partea a-II-a Audit administrativ....................................................................................................................... 46 2.1 Primăria Municipiului Brăila şi serviciile subordonate acesteia........................................... 43 Primăria........................................................................................................................................... 46 Serviciul de Asistenţă Socială......................................................................................................... 47 Serviciul Public de Siguranţă Publică............................................................................................. 50 Serviciul Comunitar de Alimentare cu Apă, Canalizare si Epurarea Apelor Uzate....................... 61

pidu br.pdf

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

1

CUPRINS Mesajul primariei ........................................................................................................................... 3

Partea I Caracterizarea generală a polului de dezvoltare urbană

1.1 Caracteristici demografice şi sociale ale oraşului..................................................................... 6

1.1.1. Istoric........................................................................................................................... 6

1.1.2 Unicitatea oraşului........................................................................................................ 7

1.1.3 Localizare..................................................................................................................... 7

1.1.4 Demografie şi resurse umane....................................................................................... 7

1.2 Caracteristici economice ale oraşului.................................................................................... 12

1.2.1 Activitatea economica (industria grea si usoara din municipiu, constructiile,

agricultura) ................................................................................................................12

1.2.2 Accesibilitate ........................................................................................................... xxx

1.2.3 Turismul..................................................................................................................... 15

1.2.4 Patrimoniul cultural.................................................................................................... 23

1.2.5 Patrimoniul natural şi zonele de agrement................................................................. 29

1.2.6 Calitatea mediului...................................................................................................... 31

1.2.7 Sănătate...................................................................................................................... 36

1.2.8 Educaţie...................................................................................................................... 37

1.3 Analiza SWOT a municipiului Brăila..................................................................................... 40

Partea a-II-a Audit administrativ....................................................................................................................... 46

2.1 Primăria Municipiului Brăila şi serviciile subordonate acesteia........................................... 43

Primăria........................................................................................................................................... 46

Serviciul de Asistenţă Socială......................................................................................................... 47

Serviciul Public de Siguranţă Publică............................................................................................. 50

Serviciul Comunitar de Alimentare cu Apă, Canalizare si Epurarea Apelor Uzate....................... 61

Page 2: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

2

Serviciul Comunitar de Alimentare cu Energie Termica in Sistem Centralizat............................. 62

Serviciul de Transport Public Local de Călători............................................................................. 63

Serviciul de Salubrizare Locală...................................................................................................... 66

Serviciul de Iluminat Public............................................................................................................ 67

2.2 Dinamica investiţiilor în municipiu........................................................................................ 68

2.3 Nevoi de dezvoltare identificate in Municipiul Braila ............................................................69

Partea a-III-a 3.1 Strategia de dezvoltare PIDU....................................................................................................76

3.2 Planul de actiune ......................................................................................................................79

3.3 Managementul implementarii Planului Integrat.....................................................................96

4. Informare si consultare publica in procesul elaborarii planului............................................107

Anexe ...........................................................................................................................................109

Page 3: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

3

Mesajul primăriei

O comunitate urbană modernă trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în

ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare pentru a

fructifica toate oportunităţile şi pentru a utiliza

raţional resursele.

Administraţia locală este pionul principal

dintr-un angrenaj complex ce asigură joncţiunea între

stat şi instrumentele sale de exercitare a puterii pe de

o parte şi cetăţeni pe de altă parte. Rolul

administraţiei locale este de a crea o strategie

integrată care să includă acţiuni finanţate prin

instrumentele structurale oferite de Uniunea Europeană.

Strategia de dezvoltare a municipiului Brăila pentru perioada 2008-2013 este un document cadru

de referinţă care conţine aspecte cheie de management, viziunea şi obiectivele strategice de dezvoltare

pentru viitorul municipiului şi al cetăţenilor, facilitând luarea de decizii importante în toate domeniile de

activitate pe baza problematicii teritoriale şi a prognozei bugetare. Aceasta reprezintă şi platforma de

coordonare a investiţiilor multisectoriale, instrumentul de lucru al administraţiei locale pentru gestionarea

fondurilor structurale pentru perioada planificată.

Strategia de dezvoltare a municipiului se fundamentează pe trei elemente, susţinute de programele

operaţionale finanţate de Uniunea Europeană:

1. Competitivitate, în scopul asigurării unei economii locale nepoluante şi cu valoare adăugată ridicată;

2. Promovarea respectului faţă de cetăţean prin asigurarea unui parteneriat primărie-comunitate

concretizat în toate etapele pornind de la formularea solicitării şi până la implementarea deciziei

publice;

3. Coeziune socială şi teritorială, în scopul asigurării accesului egal la infrastructura urbană de servicii şi

utilităţi.

Formularea viziunii de dezvoltare constituie diferenţa dintre ceea ce reprezintă Brăila astăzi şi ceea

ce trebuie să devină prin redefinirea „raţiunii de a fi a Brăilei” într-un mediu concurenţial. Centru urban cu

tradiţie comercială, Brăila îşi doreşte să devină un oraş caracterizat prin stabilitate economică, o piaţă a

locurilor de muncă flexibilă şi adaptată nevoilor locuitorilor săi, un oraş ce va oferi produse specifice,

apreciate de cei ce-l tranzitează, un oraş în care serviciile respectă standardele europene. Viziunea de

dezvoltare se va axa pe:

Page 4: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

4

- crearea unei comunităţi primitoare, a unui mediu plăcut pentru locuitori şi pentru vizitatori;

- structurarea unei administraţii locale eficiente, eficace, transparente şi responsabile la nevoile

comunităţii;

- promovarea importanţei implicării cetăţenilor, ca factor de stimulare a dezvoltării comunitare;

- dezvoltarea unui mediu de afaceri bazat pe antreprenoriat, dinamism şi implicare în viaţa comunităţii;

- crearea unui important centru universitar care să ofere specialişti pregătiţi profesional pentru activitatea

socio-economică a oraşului;

- promovarea patrimoniul natural şi cultural al oraşului.

Instituţiile culturale puternice ale Brăilei (Teatrul „Maria Filotti”, Societatea „Lyra”, Casa de

cultură, Casa tineretului, Centrul de Creaţie) vor purta mesajul brăilean în ţară şi peste hotare, reflectând

imaginea oraşului în lume. Festivalurile de teatru, atât şcolar cât şi cele organizate de Teatrul Maria Filotti

în ţară sau în străinătate, concursurile internaţionale de canto, festivalurile de muzică clasică uşoară şi

populară, reprezintă şi vor reprezenta şi în viitor manifestări naţionale şi internaţionale de promovare şi

recunoaştere a talentelor brăilene.

Personalităţi contemporane marcante brăilene ale culturii, ştiinţei şi sportului, cum ar fi: artişti

lirici, Hariclea Darclee, Iannis Xannakis, Ionel Voineag, Johnny Răducanu, Nicu Alifantis; în domeniul

literaturii, Panait Istrati, Panait Cerna, Anton Bacalbaşa, Fănuş Neagu, Răzvan Exarhu; artişti dramatici,

Maria Filotti, Ştefan Mihăilescu Brăila, Catrinel Dumitrescu şi Marioara Sterian; academicieni, ingineri de

renume mondial, Ana Aslan şi Gh. T. Marinescu; sculptorul de renume internaţional, Nică Petre, sportivi

de talie internaţională, Camelia Potec, Diana Mocanu şi mulţi alţii conturează personalitatea oraşului şi

dimensiunea sa culturală europeană.

Constituirea unui spaţiu urban policentric şi echilibrat, ca factor decisiv pentru o mai bună

accesibilitate şi pentru o dezvoltare economică durabilă, constituie un deziderat ce se va realiza prin

înfiinţarea zonei metropolitane la nivelul regiunii Brăila–Galaţi într-un viitor apropiat. Definirea unui viitor

parteneriat strategic real, cu autorităţi locale din judeţul Galaţi va constitui un adevărat catalizator pentru

dezvoltarea zonei dintre cele două oraşe şi a comunelor învecinate, asigurând creşterea nivelului de

bunăstare pentru locuitorii din această zonă, deschizând noi perspective pentru transformarea acesteia într-o

importantă zonă rezidenţială, economică, printr-un efort administrativ şi financiar comun.

Prin Planul Integrat de Dezvoltare Urbană atât de autorităţile locale municipale cât şi judeţene ale

Brăilei vor asigura dezvoltarea unitară a oraşului prin accesarea fondurilor europene destinate dezvoltării

locale şi prin aceasta, crearea unor condiţii civilizate de viaţă pentru toţi cetăţenii municipiului.

Desemnarea recentă de către Guvern a municipiului Brăila, ca pol de dezvoltare urbană va asigura

accesul la importante finanţări prin proiectul „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de

Page 5: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

5

creştere” din Programul Operaţional Regional 2007-2013 pentru dezvoltarea activităţilor economice şi

diminuarea numărului de tineri care pleacă să lucreze în marile oraşe.

Toate acestea vor contribui la transformarea municipiului Brăila într-un pol de integrare europeană

şi internaţională.

Administraţia locală va fi motorul aplicării prezentei strategii pregătind împreună cu actorii locali

strategiile de dezvoltare, documente care structurează voinţa comunităţii de a atinge obiective specifice de

dezvoltare, aducând împreună planurile urbanistice şi programarea alocării resurselor pentru implementare

într-o adevărată constituţie locală.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană îşi propune realizarea unei dezvoltări armonioase şi durabile

într-un mediu sănătos şi curat, prin atingerea obiectivului de coeziune economică şi socială, reducerea

disparităţilor regionale şi locale, asigurarea premiselor necesare situării Brăilei printre oraşele dezvoltate

din punct de vedere economic, promovarea valorilor culturale şi calitatea vieţii, influenţând astfel decizia

tinerilor intelectuali brăileni de a rămâne „acasă” şi asigurând bunăstarea cetăţenilor municipiului Brăila.

Page 6: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

6

Partea I 1. CARACTERIZAREA GENERALA A POLULUI DE DEZVOLTARE URBANA

1.1 Caracteristici demografice si sociale ale orasului 1.1.1 Istoric

Numeroase vestigii arheologice datând din anul 5000 î.Hr. dovedesc că oraşul Brăila a fost

locuit din acea perioadă, însă a fost atestat documentar la 20 ianuarie 1368.

Stema Judeţului Brăila, un velier, a fost simbolul comerţului, ocupaţia

principală a locuitorilor din aceasta zonă, ocupaţie ce s-a dezvoltat şi mai mult

începând cu obţinerea statutului de porto-franco din 1836. Intensele tranzacţii

comerciale efectuate în port, posibilitatea obţinerii unor câştiguri mari şi

rapide au atras numeroşi comercianţi străini - bulgari, macedoneni, albanezi, greci, francezi,

belgieni, austrieci, italieni, evrei, precum şi numerosi români transilvăneni, Brăila devenind o

entitate multietnică, interesată de dezvoltarea infrastructurii: reţeaua de căi ferate, extinderea

capacităţii portuare, modernizarea instalaţiilor portuare şi de construire a docurilor care

cuprindeau un complex întreg de cheiuri, dane, silozuri şi magazii, rezervoare de petrol, căi ferate,

şosele, precum şi un bazin pentru iernatul vaselor.

Page 7: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

7

1.1.2 Unicitatea oraşului

- Aici s-a înfiinţat prima Cameră de Arbitraj Comercial (1836), Bursa de cereale si Bunuri (1882), Curtea

Comerciala si Banca Comerciala au fost deschise în Braila.

- unul dintre primele oraşe romaneşti care au beneficiat de iluminatul public cu lampi de petrol (1858).

- Marele inginer constructor Anghel Saligny a folosit pentru prima oara betonul armat la construcţia de

cheiuri şi dane pentru portul Braila (1883-1892).

- Vaporul cu aburi „Orient” este prima nava romaneasca ce pleaca de la Braila pe Dunare cu transport de

pasageri (1895).

- s-a pus in funcţiune prima uzina electrica, la numai 13 ani dupa invenţia lui Edison.

- Primul oraş din Romania care a avut tramvai electric (1901).

– prima incercare de a valorifica stuful din Balta Brailei, prin deschidrea unei fabrici de celuloză din stuf

(1906);

- Cel mai mare castel de apa din ţara, cu o capacitate de 1200 metri cubi, este dat in funcţiune la Braila

(1912).

1.1.3 Localizare

Situat in sud-estul Romaniei, municipiul Braila se intinde pe o

suprafaţa de 4.392 ha si se compune din 3 zone: zona municipiului propriu-

zisa, staţiunea Lacu Sarat, platforma industriala Chiscani, totalizand 3.444,46

ha de teren intravilan.

Orasul Braila este pozitionat la 46°16’17” latitudine nordica si

27°58'33'' longitudine estica.

Municipiul are acces direct la magistralele de cai feroviare şi rutiere fiind totodata port maritim la

Dunare.

Climatul este temperat - continental, cu o temperatura medie de 11,1° C, cu veri uscate si ierni reci,

flora si fauna fiind specifice regiunii de campie.

1.1.4 Demografie şi resurse umane

Reşedinţă a judeţului cu acelaşi nume, municipiul Brăila, număra la 1 iulie 2007, 215.316 locuitori.

Conform datelor recensământului din 1930, Municipiul Brăila numara 68.347 locuitori, ponderea

fiind 75,4% români, 9,7% evrei, 6,7% greci, 1,7% maghiari, 1,6% ruşi ş.a. Din punct de vedere

confesional populaţia era alcătuită din 84,4% ortodocşi, 10,4% mozaici, 3,2% romano-catolici ş.a. Apogeul

demografic a fost atins în anul 1980, când populaţia oraşului numara 235.000 locuitori.

Page 8: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

8

Evoluţia demografică la recensăminte:

Evolutia etnica a populatiei judetului Braila in perioada 1930-2002

nr. Persoane procentual

total romani greci evrei romani greci evrei

1930 237549 214347 4738 6825 90,23% 1,99% 2,87%

1956 297276 287320 2063 1321 96,65% 0,69% 0,44%

1966 339954 335865 1417 301 98,80% 0,42% 0,09%

1977 377954 373512 1103 118 98,82% 0,29% 0,03%

1992 392031 384429 355 77 98,06% 0,09% 0,02%

2002 373174 362823 324 67 97,23% 0,09% 0,02%

Sursa: Baze de date TEMPO - Institutul National De Statistica, 2008

DENSITATEA POPULATIEI PE LOCALITATI IN MEDIUL URBAN

Mediu / Localitate

Densitate (locuitori/km2)

2003 2004 2005 2006 2007

Total

(urban + rural)

78,50 78,00 77,73 77,15 76,72

Mediul urban 529,80 525,35 523,57 518,94 515,28

Braila 5.057,60 4.997,52 4.980,51 4.936,57 4.902,46

Page 9: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

9

Faurei 228,30 228,00 226,77 223,50 220,71

Ianca 61,60 61,23 61,19 60,76 60,31

Insuratei 35,00 34,89 34,68 34,37 34,10

Sursa: Baze de date TEMPO - Institutul National De Statistica, 2008

POPULATIA STABILA PE LOCALITATI SI SEXE

Sursa: Baze de date TEMPO - Institutul National De Statistica, 2008

Realizand o comparatie intre primele 9 luni ale anului 2007 si primele 9 luni ale anului 2008, in

ceea ce privesc fenomenele demografice (natalitate, mortalitate generala, spor natural) inregistrate in

municipiul Braila s-a observat o tendinta negativa astfel:

- Natalitatea – comparativ cu primele 9 luni ale anului 2007, primele 9 luni ale anului 2008 arata o

scadere a ratei natalitaţii de la 8,5 la 8,1 nascuţi vii la 1000 locuitori, cu 2,3‰ sub rata inregistrata

pe ţara (10,4‰).

- Mortalitatea generala - in perioada ianuarie - septembrie 2008, numarul deceselor a scazut cu 14

faţa de aceeaşi perioada a anului 2007, rata mortalitaţii generale situandu-se la nivelul celei

2006 2007

Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin

TOTAL 367.661 179.167 188.494 365.628 178.044 187.584

Municipii si orase 239.610 114.982 124.628 237.922 114.071 123.851

Braila 216.814 103.104 113.104 215.316 102.865 112.451

Faurei 4.166 2.007 2.159 4.114 1.996 2.118

Ianca 11.309 5.565 5.744 11.227 5.537 5.690

Insuratei 7.321 3.700 3.621 7.265 3.673 3.592

5057,6

4997,524980,51

4936,574902,46

4800

4850

4900

4950

5000

5050

5100

2003 2004 2005 2006 2007

Braila

Page 10: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

10

inregistrate in perioada ianuarie - septembrie 2007 de 12,8‰, fiind cu 1,2‰ peste rata mortalitaţii

generale inregistrata pe ţara (11,6‰).

- Mortalitatea infantila - in perioada ianuarie - septembrie 2008 s-a inregistrat o scadere a ratei

mortalitatii infantile, comparativ cu perioada corespunzatoare din anul trecut, de la 12,8 la 10,9

decese sub un an la 1000 nascuţi vii, fiind la nivelul ratei inregistrate pe ţara (10,9‰).

- Sporul natural - sporul natural negativ, de 1.305 persoane, indica un deficit al nascuţilor - vii faţa

de cel al decedaţilor in primele 9 luni ale anului 2008, ceea ce corespunde unei rate de 4,7 persoane

la 1000 locuitori.Rata sporului natural a fost mai mare cu 0,4‰ decat cea inregistrata in perioada

ianuarie - septembrie 2007 in judeţul Braila şi cu -3,5‰ mai mare decat rata sporului natural

inregistrata pe ţara (-1,2‰) in perioada ianuarie - septembrie 2008.

- Nuptialitatea - numarul casatoriilor in primele 9 luni ale anului 2008 a scazut cu 591, comparativ

cu perioada similara a anului precedent, inregistrandu-se 5,3 casatorii la 1000 locuitori (faţa de

7,5‰ inregistrate in primele 9 luni ale anului 2007), fiind cu 2,0‰ sub rata inregistrata pe ţara

(7,3‰).

- Divortialitatea - rata divorţului a crescut in perioada ianuarie – septembrie 2008 faţa de perioada

corespunzatoare a anului precedent de la 2,17‰ la 2,18‰, fiind cu 0,62‰ mai mare decat rata

inregistrata pe tara in primele 9 luni ale anului 2008 (1,56‰).

Efectivul de salariati in anul 2007 era de 65.446 de persoane repartizate astfel:

Domeniu Numar salariati

2006 2007

62.905 65.446

Agricultura 2.036 1.607

Industria total 26.947 26.500

Industrie extractiva 644 221

Industrie prelucratoare 24.439 23.925

Energie electrica, termica, gaze si

apa

1.864 2.354

Constructii 4.456 4.909

Comert 9.447 9.936

Transport si posta 3.504 3.678

Activitati financiare, bancare si de

asigurari

793 951

Page 11: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

11

Administratie publica 1.587 2.482

Invatamant 3.803 3.977

Sanatate si asistenta sociala 4.486 4.987

Sursa: Directia Regionala de Statistica Braila, Fisa localitatii, 2009

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

2006 2007

Agricultura

Industrie

Constructii

Comert

Transport sipostaActivitatifinanciareInvatamant

Sanatate siasistenta socialaAdministratiepublica

Resursele de munca, in Municipiul Braila, au inregistrat, in ansamblul economico - social,

mutaţii generate de factorii specifici perioadei de tranziţie cum ar fi: schimbari profesionale şi

structurale ale economiei de piaţa, privatizarea, şomajul. In ultimii ani se inregistreaza o puternica

migraţie in occident a forţei de munca specializate din Braila, in special din domeniul

construcţiilor civile, sanatate, construcţii montaj.

Rata şomajului inregistrata la 1 ianuarie 2008 a fost de 3,9% , mai mica cu 0,2 % faţa de

rata somajului inregistrata la nivel national (4,1%).

In anul 2007, rata şomajului pentru femei era de 2,8%, cu 1,2% mai mica decat cea

inregistrata la nivel naţional (4,0%), in timp ce rata somajului inregistrata pentru barbati a fost de

5,0%, cu 0,7% mai mare decat cea inregistrata la nivel naţional (4,3 %).

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Naţionala de Ocupare a Forţei de Munca, la 1 ianuarie

2008 numarul şomerilor inregistraţi era de 5.315 persoane, mai mare cu 222 persoane faţa de

Page 12: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

12

inceputul lunii precedente. Din aceştia, 1.296 beneficiau de ajutor de şomaj şi 4.019 erau şomeri

neindemnizaţi.

1.2 Caracteristici economice ale oraşului 1.2.1 Activitatea economica

Braila, a fost un important centru industrial al Romaniei, ce a cunoscut o dezvoltare

economica datorata existentei fabricilor din industria grea si usoara. Dintre acestea, amintim:

„Laminorul” - Industria metalurgiei feroase;

„Progresul” - Industria constructoare de masini si a prelucrarii metalelor;

„Santierul naval” - Intreprinderea de utilaj greu;

„Combinatul de celuloza si hartie - Celhart Donaris” - Industria chimica si a

celulozei de hartie;

„Pal S.A.” - Industria de prelucrare a lemnului;

„Braiconf” – Industria textila.

Pana in anul 1989, industria locala se desfasura intr-un sistem centralizat, caracterizat de

lipsa initiativei sistemului privat, cu o productivitate redusa, tehnologii invechite, o forta de munca

supradimensionata.

STRUCTURA ŞOMAJULUI LA 1 IANUARIE 2008

Page 13: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

13

Dupa anul 2000, economia municipiului intra intr-o etapa in care activitatea industriala

trece printr-o perioada de criza, datorita privatizarii si apoi inchiderii unor intreprinderi, ceea ce a

condus la scaderea nivelului de trai si al gradului de dezvoltare al municipiului.

Desi la inceputul anului 2000 productia preponderenta era reprezentata de confectiile

textile si prelucrarea produselor agro-alimentare, ponderea acestora a cunoscut o scadere

semnificativa incepand cu anul 2003. Anul 2004 şi perioada pana la finele anului 2007 urmeaza o

panta uşor ascendenta a activitaţilor din industrie, comert cu amanuntul, servicii. In ceea ce

priveste comertul, la nivelul muncipiului Braila au fost deshise o serie de hipermarketuri si

supermarketuri, ceea ce a condus la crearea de locuri de munca.

Asa cum a fost precizat, activitatea industriala deţine o pondere importanta in economia

municipiului Braila, industria fiind o ramură care genereaza profit economic si, în acelasi timp,

creeaza locuri de munca.

In contextul actual, activitatea si productia industriala din economia nationala, ca si cea din

economia locala, in pofida existentei unui bun suport de dezvoltare, constituit dintr-un potential

uman, precum si a resurselor materiale, nu au reusit inca identificarea unui model optim strategic

care sa conduca la o dinamica substantiala si continuu ascendenta.

Datorita inchiderii marilor platforme industriale, municipiul Braila dispune de forta de

munca calificata variata intr-un numar suficient de mare.

Cresterea economica a municipiului a fost influentata si de numarul mare de IMM-uri care

isi desfasoara activitatea in diverse domenii la nivel local, acestea fiind in continuă creştere

datorită faptului că sunt cele mai flexibile şi inovative, ele reprezentând bazele unor creşteri

economice susţinute.

Domeniile relevante ale municipiului Braila sunt reprezentate de construcţiile metalice,

confecţiile metalurgice, maşini şi echipamente, reparatii si constructii nave, producţia şi distribuţia

de energie electrica, alimentara şi bauturi, mobilier şi articole de mobila, turismul si agricultura.

Constructiile metalurgice feroase reprezentate de S.C. Laminorul S.A. au facut posibila o

activitate industriala cu aproape un secol de continuitate. Existenta unei importante surse de forta

de munca, costul redus al terenurilor pentru constructii, ca si posibilitatea de a importa materii

prime pe apa, cu reducerea considerabila a cheltuielilor de transport. In prezent, Laminorul Braila

a reusit sa depaseasca indelungata perioada de tranzitie de la economia centralizata la economia de

Page 14: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

14

piata si se afla in plina etapa de revigorare. Dupa incheierea indelungatului proces de privatizare,

in iulie 2006, Laminorul si-a planificat pentru urmatorii ani importante investitii de dezvoltare

precum si alinierea la cerintele de mediu.

Cu o vasta experienta in constructia de masini si a prelucrarii metalelor, S.C.

"Promex" S.A si-a orientat eforturile in vederea realizarii unor utilaje de constructii cu randament

ridicat si fiabilitate sporita in conditiile de calitate impuse de standardele europene.

S.C. Promex S.A. are capacitatea de a activa ca un partener credibil in realizarea si

comercializarea utilajelor pentru constructii si lucrari de drumuri, a celor pentru industria

metalurgica, materialelor de constructii si refractare, precum si a altor utilaje unicat dupa

documentatia clientului, prin oferirea unor produse si servicii de buna calitate care sa contribuie la

dezvoltarea economica a municipiului.

In ceea ce priveste industria usoara, aceasta este reprezentata la Braila de S.C. Braiconf

SA, una dintre cele mai cunoscute fabrici de confectii din Romania. Profesionalismul si pregatirea

personalului calificat au facut ca produsele sa fie cunoscute si apreciate atat in tara cat si in

Europa.

Construcţiile

La nivelul municipiului Braila procesul investiţional in domeniul constructiilor a cunoscut

urmatoarea evoluţie:

INDICATOR 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Locuinţe terminate – Total, din care: 344 332 460 181 184 231

-locuinţe realizate din fonduri publice 80 196 240 - 40 42

Locuinţe realizate din fonduri private –

Total, din care:

264 106 220 113 144 189

-locuinţe terminate din fondurile

populaţiei:

264 106 220 113 144 159

Sursa: INS – Direcţia Regionala de Statistica Braila – Fişa municipiului Braila, 2009

Relevant pentru acest domeniu este numarul locuintelor ANL destinate tinerilor, construite

in perioada 2002- 2008. Astfel, in anul 2008, au fost construite 248 apartamente in cartierul Lacul

Page 15: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

15

Dulce, 56 apartamente in cartierul Apollo, 80 apartamente pe soseaua Baldovineşti şi 104

apartamente in cartier Brailiţa şi sunt in curs de execuţie 136 apartamente in acelaşi cartier. De

asemenea, s-au atribuit 327 terenuri in vederea construirii de locuinţe conform Legii nr.15/2003.

Agricultura

Acest domeniu ocupa o poziţie secundara in dezvoltarea economica a municipiului

Braila contribuind la crearea bunastarii şi a creşterii economice, avand si rolul de garant al

securitaţii alimentare a populaţiei.

In perioada 2002 - 2007, evoluţia suprafeţei agricole a municipiului, dupa modul de

folosinţa, prezinta urmatoarea structura:

Perioada(ani)/ Indicator 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Suprafaţa agricola (ha) – total, din care:

913 912 851 844 820 851

-suprafeţe pomicole - livezi şi pepiniere

4 4 - - - -

-suprafaţa arabila 785 791 774 767 743 774

-suprafaţa viticola – vii şi pepiniere

8 1 1 1 1 1

-suprafaţa paşuni 116 116 76 76 76 76

Sursa: INS – Direcţia Regionala de Statistica Braila – Fişa municipiului Braila, 2009

1.2 Accesibilitate posibilitatea de a ajunge in acest oras (aceesibilitatea: rutiera, portuara, aero, cai ferate); 1.3 Turismul

Turismul reprezintă una dintre activităţile economice cu un potenţial semnificativ in

generarea creşterii economice. Braila isi doreste sa devina un punct de atractie turistica prin

punerea in valoarea a resurselor de care dispune.

Situatia turismului la nivelul municipiului Braila arata ca la nivelul anului 2007, in judetul

Braila s-au inregistrat un numar total de 61.955 turisti, din care 54.647 turisti romani si 7.308

turisti straini.

Page 16: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

16

Sursa: Institutul National de Statistica (baza de date TEMPO)

Sursa: Institutul National de Statistica (baza de date TEMPO)

Analizand perioada 2000–2007, conform datelor prezentate, se observa o crestere

semnificativa a numarului turistilor straini.

Page 17: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

17

Sursa: Institutul National de Statistica (baza de date TEMPO)

CATEGORII DE TURIŞTI

Page 18: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

18

DURATA MEDIE DE ŞEDERE ÎN ZONĂ

Anul 2000

Anul 2001

Anul 2002

Anul 2003

Anul 2004

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Innoptari Turisti Romani 226674 289291 241865 254022 229152 235245 224523 266108

Numar Turisti Romani 62261 73394 52778 48240 51987 52155 51158 54647

Durata medie de cazare TURISTI

ROMANI 4 4 5 5 4 5 4 5

Innoptari Turisti Straini 4790 8590 14837 12451 17072 18089 24716 31572

Numar Turisti Straini 2255 3715 5520 7233 7347 7052 8011 7308

Durata medie de cazare TURISTI

STRAINI 2 2 3 2 2 3 3 4Sursa: Institutul National de Statistica (baza de date TEMPO)

Sursa: Institutul National de Statistica (baza de date TEMPO)

Page 19: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

19

Sursa: Institutul National de Statistica (baza de date TEMPO)

FACILITĂŢI DE CAZARE EXISTENTE

Structura de primire turistica

Situatia structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare in judetul Braila, pe

principalele forme de cazare in perioada 2004-2006 se prezinta astfel:

- numar unitati- 2004 2005 2006

TOTAL 24 23 24 Hoteluri 14 14 14 Hanuri si moteluri

3 1 2

Campinguri - - - Casute turistice 3 2 2 Vile turistice - 2 2 Tabere de elevi si prescolari

2 2 2

Pensiuni turistice urbane

2 1 1

Popasuri turistice - 1 1 Sursa: Anuarul statistic al judetului Braila editia 2007,pag.237

Page 20: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

20

0

2

4

6

8

10

12

14

2004 2005 2006

Hoteluri

Hanuri simoteluriCasuteturisticeVile turistice

Tabere elevi

Pensiuni

Popasurituristice

In intervalul de timp analizat se poate observa ca numarul unitatilor de cazare din judetul

Braila se mentine aproximativ la acelasi nivel.

O imagine concludenta a evolutiei capacitatii de cazare turistica, in judetul Braila, in

perioada 2004-2007, este prezentata in urmatorul tabel:

Situatia capacitatii de cazare turistica in judetul Braila

in perioada 2004-2007 -numar locuri-

Tipuri de structrura turistica 2004 2005 2006 2007 Hoteluri 1302 1344 1390 1447

Hanuri si moteluri 58 22 36 64 Campinguri - - - -

Casute turistice 186 98 98 98 Vile turistice - 20 20

Tabere de elevi si prescolari 170 413 413 413 Pensiuni turistice urbane 36 22 22 22

Popasuri turistice - 86 86 86 TOTAL 1752 2005 2065 2150

Sursa: Anuarul statistic al judetului Braila editia 2007, pag.237

Page 21: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

21

Capacitatea totala de cazare pe tipuri de structura turistica

0200400600800

1000120014001600

2004 2005 2006 2007

Hoteluri

Hanuri si moteluri

Pensiuni turistice

Casute turistice

Tabere de elevi siprescolariPopasuri turistice

Din analiza datelor prezentate, se observa scaderea cu cca.40% a capacitatii de cazare

existente in 2006 fata de anul 2004 in casute turistice, hanuri si moteluri dar a crescut ponderea

locurilor in hoteluri in totalul unitatilor de cazare.

Sosiri in principalele structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe tipuri de structuri de primire turistica

-numar- Tipuri de structrura turistica

2004 2005 2006 2007

Hoteluri 53309 53835 53771 54886 Moteluri 404 686 1219 2156

Vile turistice 20 529 808 1263 Cabane turistice - - - - Pensiuni turistice

urbane 920 503 553 171

Pensiuni turistice rurale

- - - -

TOTAL 54653 55553 59169 58476 Sursa: Buletinul statistic lunar al judetului Braila, 2008

Page 22: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

22

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

2004 2005 2006 2007

hotelurimotelurivile turisticepensiuni turistice

Innoptari in structurile de primire turistica

cu functiuni de cazare turistica pe tipuri de structuri de primire turistica

Tipuri de structrura turistica

2004 2005 2006 2007

Hoteluri 229884 239083 239857 285055 Moteluri 498 863 1219 3801

Vile turistice 20 679 836 1263 Cabane turistice

- - - -

Pensiuni turistice urbane

2053 1004 953 588

Pensiuni turistice rurale

- - - -

TOTAL 232455 241629 242865 290707 Sursa: INS, 2008

Page 23: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

23

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

2004 2005 2006 2007

hotelurimotelurivile turisticepensiuni turistice

Sursa: INS, 2008

In perioada 2004 - 2007 numarul innoptarilor inregistreaza o crestere ca o consecinta a

dezvoltarii capacitatii de cazare pentru hoteluri si moteluri.

Structura de primire turistica cu functiuni de alimentatie publica

Alimentatia publica reprezinta una din laturile importante ale serviciilor turistice de baza si

influenteaza calitatea prestatiei turistice in ansamblu, intrunind anumite cerinte:

- sa fie prezenta in toate momentele cheie ale consumului turistic – puncte de imbarcare, locuri

de destinatie si sejur, locuri de agrement;

- sa fie prezenta intr-o gama larga de unitati pentru a satisface o paleta diversificata de nevoi;

- sa raspunde in egala masura cerintelor turistilor autohtoni si straini;

- bucataria traditionala sa ocupe o parte importanta in cadrul acestui serviciu dar neexcuzand

produsele internationale.

1.4 Patrimoniul cultural

Port la Dunăre, Brăila s-a dezvoltat datorită unor intense schimburi comerciale încă din

perioada în care era cea mai puternica fortareata turceasca de la Dunarea de Jos. Poziţia strategică

a oraşului a determinat de-a lungul timpului negustori de diferite etnii să se stabilească în zonă,

adăugând prin tradiţiile lor un plus de culoare culturii locale.

În prezent patrimoniul cultural al oraşului este reprezentat de următoarele obiective:

Page 24: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

24

Teatrul Maria Filotti – instituţie de prestigiu a teatrului

romanesc, cu o arhitectura in stil baroc si avand o tradiţie de

peste 150 de ani, dintre care aproape 60 de ani de activitate

permanenta, a fost infiintat la 15 aprilie 1949 ca Teatrul de

Stat Braila – Galaţi. Construit in jurul anului 1850, Hotelul

Rally, locatie care gazduieste in prezent Teatrul Maria

Filotti, reunea teatru, hotel, club, restaurant, cinematograf, arena de vara si cofetarie.

Teatrul Rally, inaugurat la 11 decembrie 1895, a gazduit prestigioase trupe din ţara şi din

strainatate. Aici au debutat Hariclea Darclée in 1881 şi Maria Filotti in 1905.

Teatrul Rally va fi cedat de proprietarul sau - Dumitru

Ionescu, fost primar al Brailei – Primariei oraşului prin

testamentul datat in noiembrie 1910, care se incheie cu

urmatoarele cuvinte: „Celor ce se vor folosi de ajutorul

ce le las prin acest legat, le recomand din inima iubire de

dreptate şi adevar şi mai presus aplicaţiunea la munca

neintrerupta şi cinstita, ca numai in aceasta eu am gasit mai multa mulţumire in viaţa mea.

Mila catre cei nenorociţi şi suferinzi şi dragoste desavarşita catre religie şi neam.”

Restaurat în anii 1980, clădirea teatrului se distinge prin valoarea sa arhitectonică şi

valoarea artistică a cortinei, adevărată operă de artă, considerată unică în Europa, datorită

stilului folosit la realizarea ei (cusătura de mărgele şi fir de aur, reprezentând soarele şi

luna, râsul şi plânsul). Se remarcă, de asemenea, imensul vitraliu din holul monumental al

clădirii teatrului. De altfel, un act de recunoaştere a valorii acestui lăcaş de cultură îl

reprezintă includerea sa în albumul UNESCO alături de cele mai reprezentative edificii din

Europa, destinate spiritualităţii umane. Din anul 1969 poarta numele de Maria Filotti.

Teatrul dispune de o sala de spectacole in stil italian, Sala Mare, Sala Studio si Sala de

conferinte, care pot gazdui atat spectacole teatrale cat si alte tipuri de evenimente;

Muzeul Brailei, instituţie muzeala braileana, nascuta odata cu biblioteca publica a oraşului

Braila, a fost intemeiata la inceputul anilor ’80 ai veacului al XIX-lea. Atunci, mai precis

la sfarşitul anului 1880, la 3 noiembrie, in Conferinţa profesorilor din cadrul gimnaziului

Page 25: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

25

real din Braila 8 din cei 10 profesori:

Şt. C. Hepites, I. Guliotti, Z. Deimeze,

Iordan Dimitriu, I.C. Tacit, Pr. M.

Guzianu, Dragomir Constantinescu şi

Atanasie Popescu – directorul acestei

instituţii de invaţamant au hotarat sa

supuna subscripţiei publice infiinţarea unei biblioteci şi a unui muzeu pe langa gimnaziu.

Actualul sediu al muzeului este fostul Mare Hotel Francez, al carui proprietar a fost

negustorul Bancii filembocice Nicolleto Armelin;

Biserica Greaca, construita in 1847 in “mahalaua carantinei” in care enoriasii erau mai

mult greci, fiind cea mai mare biserica greceasca din Sud-estul Europei, construita in stil

eclectic, architect fiind Avram Ioanidis ;

Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, situata in Piata Traian, este cea mai veche

dintre bisericile existente in raza orasului, fiind transformata in Biserica ortodoxa in anul

1831, dupa pacea de la Adrianopol, dintr-o fosta moschee, fiind una dintre putinele biserici

din Romania care nu are turle. Biserica reprezinta singura marturie istorica a imprejurarilor

in care, in urma razboiului ruso-turc din anii 1828-1829 si a pacii de la Adrianopol din anul

1829, orasul si imprejurimile, organizate ca raia turceasca, au reintrat

in componenta Principatului Tarii Romanesti;

Orologiul-Braila (1909), pe soclul sau este marcata o corabie cu

panze - simbol al portului de pescari;

În Piata Sf. Arahangheli, din centrul vechi, se afla din 1906 grupul

statuar Traian, realizat de sculptorul Tache Dimo-Pavelescu cu

ocazia implinirii a 1800 de ani de la cucerirea Daciei;

Statuia Ecaterinei Teodoroiu a fost ridicata în memoria eroinei care s-a jertfit pentru

apararea patriei, în luptele de la Marasesti din primul

razboi mondial.

Fostul Palat Administrativ si Judecatoresc, actualul

sediu al Facultatii de Inginerie, cu o arhitectura in stil

academist, dateaza din anul 1891;

Page 26: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

26

Colegiul National ”Nicolae Balcescu”, construit in stil neoclasic, dateaza din anul 1863;

Gradina Publica, oaza de vegetatie a orasului, unde se regasesc ruinele fostei cetati a

Brailei, precum si una dintre intrarile in canalele subterane de sub oras, o adevarata retea

de tuneluri cunoscute sub numele de hrubele Brailei,

urmans a se da o noua destinatie a acestor tuneluri. In

spatiul gradinii a functionat si un restaurant rotativ,situat

la ultimul etaj al cladirii turn care odinioara a fost

„Castelul de apa” al orasului Braila, construit in 1912;

Teatrul de papuşi Carabuş – care realizeaza spectacole pentru copii de toate varstele;

Instituţii publice de cultura (Muzeul Brailei, Centrul Cultural Nica Petre, Muzeul de Istorie

al Brailei, Casa Tineretului, Biblioteca Judeţeana Panait Istrati, Centrul Judeţean pentru

Conservarea şi Valorificarea Tradiţiei şi Creaţiei Populare);

Statiunea Lacu Sarat functioneaza înca din prima jumatate a sec.al–XIX- lea. In adancul

lacului se gaseste namol terapeutic cu grad foarte ridicat de mineralizare, considerat unul

din cele mai valoroase namoluri sapropelice din Romania. Factorii naturali de cura sunt:

apa minerala din lac clorurosodica, sulfatata, magneziana concentrate, namolul sapropelic

din lac. Statiunea Lacu Sarat este o adevarata oaza de verdeata cu efecte benefice asupra

corpului uman.

Fantana cinetica din centrul civic al orasului - opera a celebrului sculptor roman

Constantin Lucaci, denumit de multi "al doilea Brancusi”. Lucaci ramane, inainte de toate,

sculptorul in otel inoxidabil. Elementele ce definesc sculptura sunt materialele folosite oţel

Page 27: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

27

inox inalterabil. Fântâna mobila a artistului imbina laolalta tradiţia antică, apoi

renascentistă şi iluministă a jocurilor de apă. Neoconstructivism, artă cinetică, optical art,

artă programată, materialele noi, toate concură la realizarea unei sculpturi de mari

dimensiuni care reprezita una din atractiile turistice.

Strada Mihai Eminescu - Strada Regala,

care astazi poarta numele Luceafarului, este

unul din locurile de promenada ale Brailei.

Aici arhitectura veche a orasului este la ea

acasa: coloane, aticule, frontoane, ferestre,

balcoane, feronerie intr-o diversitate bogata,

duce cu gandul la vremurile cosmopolite de

la inceputul secolului al – XIX - lea datorita

carora orasul are statut de rezervatie urbanistica.

Municipiul Braila se remarca si prin personalitatile care s-au nascut si au ramas in pleiada

personalitatilor nationale si internationale cu contributii insemnate pe anumite domenii: cultura,

sanatate, invatamant, etc. Astfel, amintim mai jos personalitatile brailene, care au dat importanta

acestui oras:

In anul 1861, la Braila se nastea Haricleea Darclee, una dintre

marile soprane ale lumii care a incantat publicul mondial interpretand

chiar si pe scena operei Scala din Milano, in premiera operei „Tosca” la

14 ianuarie 1900.

In anul 1884, se nastea scriitorul Panait Istrati, autor al unor lucrari de referinta in

literatuta nationala si internationala: Codin, Haiducii, Nerantula,

Ciulinii Baraganului, Chira Chiralina si Spovedanie pentru învinşi.

In 1929, la aniversarea a 100 de ani de la eliberarea Brailei de

sub turci, marele inginer Gh. T. Marinescu editeaza "Analele Brailei".

Alte personalitati marcante ale urbei au fost: Panait

Cerna (1881-1813) – poet; Ana Aslan (1897-1988) –

cercetator; Maria Filotti (1883-1956) – actrita.

Page 28: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

28

In domeniul literaturii s-au remarcat: Anton Bacalbasa, Fanus Neagu, Dumitru

Panaitescu-Perpessicius, Mihail Sebastian, Gheorghe Banea, George Baronzi, Theodor

Constantin, Mihail Crama, Tinu Dinu, Mihu Dragomir, Gabriel Dimisianu, Iuliu Cezar

Savescu, Mircea Stefanescu, Ilarie Voronca si multi altii.

În domeniul muzicii amintim: George Niculescu-Basu, Petre Stefanescu-Goanga,

Elena Teodorini, Ionel Perlea, Petre Marcu, George Cavadia, Olimpia Marculescu,

Maxim Vasiliu, Alexandu Enaceanu, Elena Patrichi, Johnny Raducanu si Nicu Alifantis.

Arta plastica a avut la Braila reprezentanti de prestigiu: Arthur Gauromin Verona

(1868 -1946) care a realizat cele mai vechi picturi reprezentând portul Braila, Ion

Theodorescu - Sion (1882-1930), Max Herman-Maxy (1895 -1971), Gheorghe Naum

(1907 -1968), Mihail Gavrilov (1899 -1968), Octav Angheluta (1904 -1978).

Pentru valorificarea potentialului cultural al orasului, Consiliul Judetean Braila in

parteneriat cu Unitatea Administrativ Teritoriala a munipiului Braila si-a propus prin proiectul

„Reabilitarea Centrului Istoric al municipiului Braila” urmatoarele: crearea unei infrastructuri

moderne care sa poata fi exploatata facil si eficient de catre comunitate; marirea capacitatii de

folosire a acestor cai de acces de catre toate categoriile de persoane si vehicule, indiferent de

conditiile atmosferice sau de alte criterii; dezvoltarea activitatilor economice, sociale si culturale;

ridicarea nivelului de trai si civilizatie a locuitorilor; marirea capacitatii locuitorilor de a beneficia

de serviciile medicale, sociale, culturale, etc.

Prin acest proiect s-a vizat reabilitarea unor cladiri apartinand patrimoniului cultural

(corpurile B si C ale Muzeului de Istorie Braila, Centrul Cultural Nicapetre, Casa Memoriala

Panait Istrati, Sectia de Etnografie a Muzeului de Istorie Braila), a unor strazi si bulevarde cu

semnificatie istorica si care realizeaza deschiderea catre Dunare, Piata Traian si Piata Poligon,

situate in situl istoric recunoscut in lista de monumente nationale, Gradina Mare si Faleza Dunarii

precum si retelele edilitare aferente acestora, zona aflata in semicercul cuprins intre B-dul

Al.I.Cuza si malul Dunarii.

De aceea reabilitarea Teatrului Maria Filotti şi a Casei Petre Stefanescu Goanga, obiective

aflate in perimetrul Centrului Istoric, contribuie la consolidarea si valorificarea potentialului

cultural si turistic al municipiului Braila si la atragerea unui numar ridicat de turisti.

Page 29: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

29

1.5 Patrimoniul natural şi zonele de agrement

Suprafaţa totală cu spaţii verzi a Municipiului Brăila este de 419,87 ha din care:

- 306,93 ha. - parcuri, zone de agrement, scuaruri, aliniamente stradale, spaţii verzi din

ansambluri de locuinţe.

- 112,94 ha – spaţii verzi cu acces limitat (aferente dotărilor publice: creşe, grădiniţe, şcoli,

unităţi sanitare sau de protecţie socială, edificii de cult, cimitire.)

Suprafata spatiilor verzi raportata la o populatie de 215.316 locuitori, consemnata in

statistici la finele anului 2007, are ca rezultat o medie de 19,5 mp pentru fiecare brailean.

Municipiu/

oraş

Suprafaţa totala

spaţii verzi (ha)

Suprafaţa spaţiu

verde mp/locuitor

Zone de

agrement(ha)

Braila 419,87 19,5 16,05

Conform art. 2 (1) din OUG 114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de

urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, autoritatile administratiei publice

locale au obligatia de a asigura din terenul intravilan o suprafata de spatiu verde de minimum 20

m2/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2010, si de minimum 26 m2/locuitor, pana la data de

31 decembrie 2013.

Pentru atingerea tintei de 20 m2 de spatiu verde pe cap de locuitor, pina in 2010, exista

teren disponibil si se fac demersuri pentru ca acesta sa fie amenajat corespunzator. Ar fi vorba de

16 ha aflate in perimetrul sau imediata apropiere a cartierului ANL Lacu Dulce. Astfel, 3 hectare

ar urma sa fie amenajate ca parc, cu alei, banci si alte utilitati. De asemenea, pe alte 13 ha, dispuse

intre cartierul ANL si calea ferata, ar urma sa se planteze copaci, terenul respectiv devenind o

bariera verde de protectie a municipiului.

In scopul realizarii tintei de 26 m2, pina in 2013, se preconizeaza impadurirea a 49 de

hectare de teren degradat, printr-un program guvernamental. O parte din acest teren se afla tot

linga cartierul ANL Lacu Dulce, in prezent fiind folosit ca pasune, restul fiind situat la iesirea din

municipiu, spre Galati.

Page 30: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

30

Cele mai importante zone verzi din municipiu sunt:

- Parcul Monument - 53 ha

- Faleza şi esplanada Dunarii - 7,1 ha

- Scuarul din Piaţa Traian - 0,63 ha

- Gradina Publica - 7,5 ha

- Parcul Zoologic - 4,2 ha

Parcul Monument cu o suprafaţă de 53 ha, este cel mai mare parc al municipiului Brăila,

acesta existând încă din anul 1862, o contribuţie majoră în amenajarea acestuia având generalul

Kiseleff, parcul purtând pentru mult timp numele acestuia.

De-a lungul timpului, parcul a suportat multe modificări. În anul 1974 Centrul de

Proiectare al Judeţului Brăila, elaborează noi planuri de reamenajare a parcului, cu denumirea

„Complex Sportiv Brăila – Parc Monument”.

Parcul este prevăzut cu alei pietonale, terenuri de tenis, teren de atletism, stadion, parc de

joacă pentru copii, restaurant, Muzeu de Ştiinţele Naturii, etc., construcţiile reprezentând 33 % din

suprafaţă.

Parcul reprezintă principala zona de agrement a oraşului, atrăgând atât populaţia tânără cât

şi vârstnicii.

Deoarece suprafeţele cu spaţii verzi ale parcului sunt reprezentate în proporţie de 85 - 90 %

de arbori de talie mare cu coronamentul bine dezvoltat, se asigură în timpul verii un microclimat

diferit de cel din oraş, temperatura medie zilnică fiind mai mică cu 3 - 4 0 C, umiditatea relativă a

aerului fiind mai mare cu 8 – 14 %, faţă de restul oraşului. Parcul Monument devine în timpul

verilor secetoase principala oază de refugiu a populaţiei.

În ultimii douăzeci de ani parcul nu a mai suportat intervenţii majore, singurele lucrări

fiind cele de întreţinere a aleilor centrale, de eliminare a vegetaţiei uscate şi de înlocuire a acesteia

prin plantare de arbori şi arbuşti.

În prezent, o parte din aleile pietonale proiectate iniţial au dispărut, fiind acaparate de

vegetaţie, bazinele din spatele Muzeului de Ştiinţele Naturii, prevăzute pentru a găzdui vegetaţie şi

faună specifică zonei, nu mai sunt funcţionale.

Page 31: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

31

Pentru a reda parcului faima de odinioară este necesară reamenajarea şi modernizarea lui,

astfel încât aici să poată fi organizate manifestări sociale, cultural-artistice, şi sportive pe tot

parcursul anului.

Este necesară intervenţia nu numai asupra aleilor, drumurilor de acces şi dotărilor din parc

(fântâni, bazine, locuri de joaca, terenuri sportive), ci şi asupra vegetaţiei care s-a dezvoltat

necontrolat, fiind necesara o interventie din punct de vedere peisagistic.

Suprafaţa de pădure trebuie reamenajata prin îndepărtarea arborilor uscaţi sau afectaţi de

boli şi dăunători si îndepărtarea vetrelor de plante.

Nu în ultimul rând, trebuie reabilitat şi extins sistemul de irigaţii care deserveşte parcul,

ştiut fiind faptul că municipiul Brăila se află într-o zonă cu deficit anual de precipitaţii şi cu

umiditatea atmosferică redusă.

Municipiul beneficiaza şi de plantaţiile din apropierea limitei teritorial administrative:

Padurea Stejarul şi lizierele din zona dig mal, precum si de 33,85 ha de suprafata verde situata in

Statiunea Lacu Sarat, frecventata de catre populaţia braileana mai ales pe parcursul sezonului de

vara.

In municipiul Braila exista 9 cluburi sportive, 74 asociaţii sportive, 2 secţii de nivel

olimpic (inot şi caiac canoe), 6 secţii de nivel internaţional (box, caiac canoe, motociclism, haltere,

fotbal şi volei), 36 secţii la nivel naţional şi 17 echipe in diviziile naţionale (Liga Naţionala,

Divizia C şi Divizia Juniori).

Municipalitatea şi-a propus implicarea activa in

ceea ce priveşte modernizarea bazelor sportive, respectiv a

Stadionului Municipal, in modernizarea Salii Polivalente şi

reabilitarea Terenului de Atletism in parteneriat cu

Autoritatea Naţionala pentru Sport, dar şi in susţinerea

financiara a sportului brailean.

Un prim pas l-a constituit asocierea Consiliului

Local Municipal Braila şi al Consiliul Judeţean Braila cu

echipa de handbal feminin „DUNAREA” Braila.

1.6 Calitatea mediului

Page 32: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

32

În ultimele decenii, calitatea mediului urban a suferit schimbări fiind influenţată de o serie

de factori cum ar fi poluarea fonică, traficul tot mai intens, dezvoltarea unor activităţi cu impact

asupra atmosferei. Calitatea aerului este exprimată statistic printr-o serie de indicatori, care

exprimă fenomenul de poluare sub forma răspândirii în aer a unor substanţe reziduale poluate,

rezultate din activităţile economice. Calitatea aerului în aşezările umane se determină prin

măsurarea concentraţiilor medii orare, zilnice sau lunare ale diferiţilor poluanţi şi compararea

acestora cu valorile limită sau după caz, concentraţiile maxime admisibile prevăzute în actele

normative în vigoare.

Supravegherea calităţii aerului la nivel local se face prin măsurarea unor:

• poluanţi comuni (SO2, NO2, NH3, pulberi în suspensie), în toate reţelele locale din zonele

industriale şi/sau urbane;

• poluanţi specifici (HCl, fenoli,aldehide, Cl, H2S, CS2, F, H2SO4, metale grele: Pb, Cd), în

zone industriale, în funcţie de activitate.

Poluarea mediului in Braila se datoreaza pe de o parte existenţei unor practici vechi şi

poluante si pe de alta parte mijloacelor financiare insuficiente pentru achiziţionarea unor

echipamente adecvate de protecţie a mediului.

Agentia pentru Protectia Mediului Braila a realizat un studiu în ceea ce priveste

monitorizarea factorilor de mediu.

Calitatea aerului

În perioada analizată nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită la indicatorii analizaţi

în reţeaua manuală de monitorizare, evoluţia prezentându-de astfel:

• poluanţii gazoşi monitorizaţi în zonele Brăila, Chiscani şi Lacu Sărat, au înregistrat valori

medii mai ridicate în zona Brăila. Valorile medii în primele 11 luni ale anului 2008 s-au

situat în intervalul 5% - 15% din valorile limită admise pentru fiecare poluant, conform

STAS 12574/87. Valorile maxime ale acestei perioade ating cel mult 35% - 38% din

limitele impuse.

• pulberile în suspensie supravegheate în 6 puncte de prelevare au prezentat cele mai

scăzute valori medii în punctul de la Vermatta SA, iar cele mai ridicate la Uzina de Apă

Brăila.

Page 33: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

33

Cele trei zone (Brăila, Chiscani şi Lacu Sarat) au înregistrat concentraţii medii anuale cu

uşoare variaţii de la o zonă la alta, ele reprezentând 30% din limita impusă. Valoarea

maximă anuală se apropie de valoarea concentraţiei maxime admise şi s-a înregistrat în

luna ianuarie, în punctul de prelevare Sediul Agentiei pentru Protectia Mediului.

• pulberile sedimentabile – supravegheate în zece puncte de prelevare, au înregistrat medii

anuale ale căror valori nu depăşesc 57% din CMA, cele mai ridicate concentraţii fiind

obţinute în zona Brăila. Concentraţia maximă anuală se situează în apropierea valoarii

limitei admise, aceasta înregistrandu-se în luna februarie, în punctul de prelevare de la S.C.

Hercules S.A., din zona Băila.

Apele uzate

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila monitorizează prin expertizare agenţii economici,

care prin natura activităţilor, a capacităţilor existente şi a compoziţiei apelor uzate, pot afecta prin

substanţele poluante emise calitatea resurselor de apă.

In funcţie de modalitatea de deversare sunt:

1. agenţi economici care deversează apele uzate epurate direct în emisar ;

2. agenţi economici care deversează apele uzate epurate în reţelele de canalizare orăşeneşti şi

care alături de cele menajere sunt colectate şi tratate în staţiile de epurare, cu excepţia celor

din municipiului Brăila care nu deţine staţie de epurare şi care împreună cu apele uzate

menajere ajung direct în Dunăre.

Au fost monitorizaţi agenţi economici cu domenii de activitate diferite, constatându-se că

cele mai însemnate cantităţi de substanţe poluante evacuate au rezultat din zootehnie, abatoare,

fabrici de produse lactate, biscuiţi şi prelucrarea cărnii.

Principalele obiective economice la care în urma monitorizării s-au constatat depăşiri ale

limitelor admise, în special la indicatorii CBO5 (consum biochimic de oxigen la 5 zile), CCO-Cr

(consum chimic de oxigen), substanţe extractibile, amoniu, sunt unităţile cu activitate de

abatorizare şi prelucrare a cărnii (SC Melkart SRL, SC Bona Avis SRL, SC Galco SA, SC Soroli

Cola SA), fabrici de biscuiţi şi produse de patiserie ( SC Crivalex Impex SRL, SC Armnsol

Company SRL, SC Golf Trade SRL, SC Fanyon SA), fabrici de produse lactate (SC Lactas SA

Ianca, SC Brailact SA, SC Lacta Prod SRL, SC Theo Cili SRL ).

Nivelul de zgomot

Page 34: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

34

Pentru implementarea Directivei 2002/49/CE privind Evaluarea şi managementul

zgomotului ambiental în mediul înconjurător s-au realizat acţiuni de monitorizare a nivelului de

zgomot pentru traficul rutier şi zonele industriale din municipiul Brăila. Pentru evaluarea nivelului

de zgomot urban in municipiul Brăila, s-au realizat măsurători în 43 de puncte.

Nivelul de zgomot echivalent expertizat pe diferite categorii de străzi depăşeşte limita

maximă admisă doar pe străzile care prezintă lăţimi de 3m, 7m şi respectiv 14m.

Pe străzile de categorie tehnică IV, valoarea medie a nivelului de zgomot echivalent în

decursul anului 2008 a fost de 60 dB, valoarea maximă fiind înregistrată în punctul

Rubinelor/Univ. Constantin Brâncoveanu şi depăşeşte cu 10,9 % limita admisă, ca urmare a

tranzitării intense de către un număr mult mai mare de autovehicule decât cel indicat a se

desfăşura pe o stradă cu lăţimea de 3m;

Pe străzile de categorie tehnică III, media valorilor nivelului de zgomot a fost de 65,8 dB,

iar valoarea maximă a depăşit limita admisă cu 10,5 % în punctul Comuna din Paris/Focşani

datorită traficului intens de autovehicule şi maşini de mare tonaj;

Valoarea medie a nivelului de zgomot echivalent pe străzile de categorie tehnică II a fost

de 68,6 dB, iar valoarea maximă a fost atinsă în punctul 1Decembrie/Griviţa şi depăşeşte limita de

70 dB cu 9,7 % datorită traficului intens de autovehicule;

La limita exterioară a zonelor funcţionale s-au înregistrat depăşiri ale limitelor admise doar

în cazul parcurilor, pieţelor şi zonelor rezidenţiale iar nivelul sonor cel mai redus, situat sub limita

admisă, s-a înregistrat la limita exterioară a incintelor de şcoli. Valorile medii prezintă depăşiri ale

limitelor caracteristice cu valori de până la 23,7 % în cazul parcurilor, zonelor de recreere şi

tratament medical şi de până la 4,53 % în cazul pieţelor. Valorile maxime ale nivelului de zgomot

echivalent depăşesc limitele admise cu până la 68,8 % în cazul zonelor de tratament medical

(Spitalul Sf. Spiridon - luna martie) şi cu până la 13,3 % în cazul pieţelor (Piaţa Microhală – luna

martie). Maxima nivelului de zgomot echivalent înregistrată la limita exterioară a Spitalului Sf.

Spiridon se datorează amplasamentului acestuia în imediata vecinătate a Străzii Pietăţii, care este o

stradă intens tranzitată de mijloace de transport în comun. În cazul pieţelor, sursele de zgomot sunt

cele datorate activităţilor specifice din interiorul acestora cât şi cele datorate traficului intens ce se

desfaşoară pe străzile ce le încadrează şi care produc un efect cumulativ ce contribuie la creşterea

Page 35: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

35

valorilor nivelului de zgomot peste limita admisă fără ca aceste depăşiri să fie totuşi semnificative

mai ales că determinările s-au realizat în orele de vârf ale activităţilor din pieţe şi cu trafic intens.

Starea lacurilor

La nivelul municipiului Braila este monitorizat Lacu Sarat, valorile indicatorilor

determinaţi indicind caracterul acestuia.

Valorile ridicate obţinute pentru indicatorii de mineralizare ca şi a conţinutului ridicat de

cloruri şi magneziu, evidenţiaza caracterul terapeutic al apei Lacului Sarat .

Calitatea lacului in raport cu gradul de troficitate evidenţiaza faptul ca din punct de vedere

al nutrienţilor, acesta corespunde categoriei eutrofe, datorita biomasei fitoplanctonice corespunde

categoriei ultraoligotrofe, si raportandu-ne la saturaţia in oxigen, Lacu Sarat se situeaza in

categoria mezotrofa.

Lacul Sarat a scazut excesiv, principala cauza fiind schimbarile climatice. Acest fenomen a

mai atins asemenea proportii la seceta din 1947.

Starea apelor subterane

In conformitate cu informaţiile primite de la Serviciul de Gospodarire al Apelor Braila,

acviferul freatic din judeţul Braila dispune de o resursa totala de 9842,59 l/s. Acviferul de

adancime din judeţul Braila are o resursa totala calculata de 5059 l/s.

Volumele de apa subterane existente pe teritoriul municipiului Braila nu indeplinesc

parametrii fizico-chimici pentru potabilitate, excepţie facand unele zone foarte restranse.

Se inregistreaza in special depaşiri ale conţinutului de substanţe organice, fier, azotiţi,

duritate totala, datorate influenţei pe care o au apele curgatoare de suprafaţa (sursa principala fiind

incarcarea antropica a acestora) şi a evacuarilor de ape uzate insuficient epurate sau neepurate.

Se inregistreaza de asemenea un grad ridicat de mineralizare, valorile indicatorilor reziduu

fix, cloruri, sulfaţi, fiind depaşite la majoritatea forajelor monitorizate.

Alimentarea cu apa potabila a populaţiei

Locuitorii municipiului Braila şi ai satelor limitrofe Chiscani, Varsatura, Lacu Sarat, Cazasu,

Baldovineşti şi Pietroiu, beneficiaza de alimentare cu apa in sistem centralizat, avand ca sursa

fluviul Dunarea, furnizorul de servicii fiind Compania de Utilitaţi Publice Dunarea Braila. Sursa

Page 36: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

36

de apa bruta utilizata pentru obţinerea apei potabile este fluviul Dunarea (braţul Calia), km 195 +

800 m. Cod bazin hidrografic XIV – 1, localitatea Gropeni, judeţul Braila.

Consumurile lunare de apa potabila pe cap de locuitor (mc/om/luna)

Localitate 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Braila 9.48 8.69 8.06 7.87 7.72 7.4 7.29

Scaderea consumurilor lunare de apa potabila pe cap de locuitor in perioada 2001-2007 se

justifica prin reducerea pierderilor in reţeaua de distribuţie a apei potabile.

Calitatea apei livrate in sistemul de alimentare cu apa corespunde standardului de

potabilitate pentru majoritatea parametrilor analizaţi, atat din punct de vedere chimic, cat şi

microbiologic (valorile indicatorilor masuraţi au fost in limitele prevazute de STAS 1342/1991 şi

Legea apei nr.458/2002).

1.7 Sănătate

Sănătatea populaţiei trebuie sa reprezinte si sa constituie criteriile – cadru in stabilirea

obiectivelor unei politici de protectie sociala la nivel local.

La nivelul municipiului Braila exista o reţea spitaliceasca aflata in subordinea Ministerului

Sanatatii, care acopera in linii mari necesarul de servicii medicale pentru cetaţenii municipiului:

− Spitalul Judeţean – 1188 paturi;

− Spital de Obstetrica - Ginecologie - 230 paturi;

− Spital de Psihiatrie „Sfantul Pantelimon” - 401 paturi;

− Spital de Pneumo fiziologie - 165 paturi.

Unitatile sanitare din sectorul public in municipiul Braila, in anul 2007

Spitale

Centre de

sanatate

Dispensare

medicale

Farmacii si puncte

farmaceutice

Policlinici Crese Cabinete medicale

Cabinete stomatol

ogice

Labora toare

medicale

Labora toare de tehnica dentara

4 - 2 1 1 3 155 52 18 1

Sursa: Anuarul Statistic al Judetului Braila, 2008

Page 37: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

37

Unitatile Sanitare din sectorul privat in municipiul Braila, in anul 2007

Sursa: Anuarul Statistic al Judetului Braila, 2008

Pe langa aceste unitati spitalicesti mai exista: cabinete medici de familie; cabinete medici

specialişti; o staţie centrala de ambulanţa; o Unitate Primire Urgenţe in cadrul Corpului A al

Spitalului Judeţean, dotata la standarde europene.

Municipiul Braila dispune, de asemenea, de specialisti competenti in domeniul sanatatii,

precum si de personal cu pregatire atat in domeniul medical cat si in alte domenii inrudite sau

complementare.

Situatie paturi in spitale si centre de sanatate si cadre medico-sanitare in municipiul Braila la 31 decembrie 2007

Paturi in

spitale

Medici Stomatologi Farmacisti Personal mediu

sanitar

1956 434 116 81 2252

Sursa: Anuarul Statistic al Judetului Braila, 2008

1.8 Educaţie

Este orientata spre dezvoltarea unui sistem coerent şi performant de invaţamant in

municipiul Braila, spre monitorizarea calitaţii si eficientei procesului educaţional in unitaţile

şcolare si implementarea unor programe guvernamentale.

La nivelul municipiului Braila exista un sistem de invaţamant preuniversitar atat de stat cat

si privat.

Invaţamantul privat este reprezentat astfel:

2 gradiniţe: Gradinita Sfanta Maria si Gradinita Crestina “Dr. Luca”;

2 scoli primare: Gradinita Sfanta Maria si Gradinita Crestina “Dr. Luca”;

2 licee :Liceul Economic „P.S Aurelian” si Liceul teoretic „Conexiuni”

Centre de

sanatate

Dispensare medicale

Farmacii Policlinici Crese Cabinete medicale

Cabinete stomatolo

gice

Laboratoare medicale

Laboratoare de

tehnica dentara

- - 65 - - 79 55 10 56

Page 38: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

38

2 scoli postliceale : Scoala Postliceala „Sanatate şi Temperanţa” si Scoala Postliceala

de informatica aplicata „Colegium”

De asemenea, se asigura invatamant special in cadrul Scolii Speciale Braila si Scolii de

Arte si Meserii, dar si invaţamant alternativ Step by Step si Waldorf.

Invatamantul Step by Step reprezinta o alternativa educationala pentru copiii sub 13 ani si

pentru familiile acestora, fiind initiata in Romania de Centrul pentru Educatie si Dezvoltare

Profesionala Step by Step, membra a Fundatiei Soros Open Network. Alternativa educationala

este conceputa in spiritul respectarii Conventiei Drepturilor Copilului si respecta Planul Cadru si

programele scolare pentru invatamantul prescolar, primar si gimnazial. La nivelul municipiului

Braila aceasta alternativa o regasim in 14 gradinite si 7 scoli.

Curriculum Waldorf a fost elaborat dupa modelul initiat de Rudolf Steiner, impreuna cu

primii profesori Waldorf in anul 1919. Acest model a fost extins si actualizat de catre profesorii

din Europa Occidentala, iar in prezent are o traditie de peste 80 de ani. Curriculum Waldorf din

Romania a preluat sensul si alocarea materiilor pe ani de studii, dar a eliminat elementele care sunt

total diferite de sistemul romanesc de invatamant. Conform Ordinului M.E.C. nr.

5290/28.12.2001, din anul scolar 2002 - 2003 au intrat in vigoare planurile de invatamant si

Curriculum Waldorf.

Invatamantul prescolar in municipiul Braila in anul scolar 2007-2008

Gradinite Copii inscrisi Personal didactic

29 5382 345

Anuarul statistic al Judetului Braila 2008

Unitati de invatamant, elevi si personalul didactic din invatamantul de toate gradele in municipiul Braila, in anul scolar 2007-2008

Unitati Total unitati Elevi inscrisi Personal didactic

Scoli generale 29 13624 914

Licee 18 10203 832

Page 39: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

39

Scoli profesionale

maistri postliceale 4 3963 89

Sursa: Anuarul Statistic al Judetului Braila, 2008

Mediul academic universitar este reprezentat in municipiul Braila de:

Facultatea de Inginerie „Dunarea de Jos”;

Universitatea „Constantin Brancoveanu”Pitesti, Filiala Braila;

Universitatea Ecologica Bucureşti;

Universitatea „Spiru Haret” Bucuresti;

Universitatea „Hyperion” Bucuresti

Universitatea „Danubius” Galati

Universitatea „Victor Babeş” Timisoara

Şcoala Naţionala de Studii Politice şi Administrative Bucureşti.

In viitor, se doreste ca orasul Braila sa devina un centru universitar, prin infiintarea

unei universitati publice. Acest lucru ar contribui la ameliorarea situatiei existente la momentul

actual si anume tinerii din municipiul Braila parasesc orasul pentru a-si continua studiile in alte

centre universitare.

Page 40: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

40

Analiza SWOT a municipiului Brăila

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• pol de dezvoltare urbana

• dezvoltarea policentrică diferenţiată clar

pe cartiere şi intenţia de creare de noi

cartiere;

• potenţialul turistic ridicat al centrului

istoric;

• creşterea numărului de construcţii din

municipiu;

• existenţa unei infrastructuri diversificate

şi dispuse relativ uniform în teritoriul

municipiului;

• acces direct la magistralele de căi ferate

şi rutiere;

• imbunătăţirea parcului auto de transport

în comun cu vehicule noi, performante.

• existenţa zonelor verzi amenajate care

îmbunătăţesc microclimatul (Parcul

Monument, Grădina Publică, Faleza

Dunării, Lacu Sărat)

• existenţa depozitului ecologic de deşeuri

menajere şi industriale

• forta de munca calificata

• trama stradala necorespunzatoare

dezvoltarii traficului auto

• imbatranirea populatiei si cresterea

cererii de servicii sociale

• potentialul turistic al orasului nu este

suficient valorificat

• nivel ridicat al ratei infractionalitatii

• scaderea ponderii industriei in

economia locala

• insuficienţa spaţiilor verzi în

conformitate cu legislaţia în vigoare.

• fondul vechi construit este în mare

proporţie degradat;

• lipsa locurilor de parcare în special în

centrul municipiului îngreunează

traficul în zonă;

• colectarea şi depozitarea neselectivă şi

defectuoasă a deşeurilor

• reducerea relativă a numărului de

turişti;

• slaba amenajare şi insuficienta

promovare a obiectivelor turistice de

Page 41: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

41

• existenţa unor active şi a unei

infrastructuri cu potenţial productiv;

• densitatea ridicată a populatiei urbane;

• posibilităţile relativ mari de valorificare

turistică a Dunării (vânătoare, pescuit

sportiv, yahting etc.);

• posibilităţile semnificative de agrement

în interiorul zonei urbane a Municipiului

Brăila.

• ponderea ridicată a investiţiilor private în

totalul investiţiilor la nivel de municipiu;

• existenţa instituţiilor de învăţământ

mediu şi superior ce pot asigura un

nivel adecvat de pregătire;

• existenta unor parteneriate semnate între

instituţiile şi organizaţiile locale şi

regionale în domeniu pe probleme

sociale.

• existenţa unor centre de formare private,

care furnizează cursuri de formare în

profesie pentru care agenţia locală de

ocupare nu este autorizată.

• potenţialul profesional ridicat al forţei de

muncă locale pentru a se adapta la

cerinţele europene.

• existenţa unui sistem de iluminat

reabilitat;

interes specific (obiective istorice,

culturale etc.);

• exploatarea sub posibilităţi a

potenţialului turistic al fluviului

Dunărea;

• comportamente şi mentalităţi vechi în

activitatea de comerţ în raporturile cu

clienţii;

• volumul scăzut al investiţiilor străine în

raport cu media naţională şi cu cerinţele

moderne de dezvoltare.

• îmbătrânirea accelerată a populaţiei aşa

cum rezultă din structura pe grupe de

vârstă şi din vârsta medie a populaţiei

municipiului Brăila;

• nu există programe coerente care să

vizeze îmbunătăţirea stării disciplinare

din şcoli;

• insuficienta oferta de agrement;

• lipsa unui centru de informare si

documentare turistica;

• lipsa unei hărţi tematice cu orarul de

vizitare a obiectivelor de importanţă

turistică;

• serviciile de îngrijire la domiciliu sunt

insuficiente, discontinue şi puţin

diversificate.

• insuficienta unor centre pentru persoane

cu dizabilităţi specifice, cum ar fi

Alzheimer, sau bolile neuro-psihice,

Page 42: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

42

fapt care implică costuri semnificative

pentru internarea acestora în centre din

alte judete.

• insuficienta unui centru pentru tinerii

proveniti din centrele de plasament.

• lipsa unui centru respiro pentru

persoanele adulte încadrate în grad de

handicap.

• Insuficienta spatiilor de joaca pentru

copii

• Vechimea relativ mare a parcului de

vehicule de transport electric şi a căii de

rulare specifice;

• Inexistenta unor benzi de trafic dedicate

transportului in comun de persoane care

sa permita o viteza comerciala de trafic

mare;

• sistemul de iluminat public nu este în

patrimoniul public al unităţii

administrativ teritoriale ;

• existenţa unor zone neacoperite.

OPORTUNITATI AMENINTARI

• accesarea fondurilor europene

• diminuarea somajului in randul

populatiei calificate

• crearea zonei metropolitane Braila –

Galati

• constituirea de parteneriate public-

privat

• posibilitatea actualizării PUG;

• necorelarea intre cerintele de pe piata

fortei de munca cu oferta educationala

• stagnarea sau reducerea numarului de

turisti datorita infrastructurii rutiere

deficitare

• migrarea fortei de munca

• insuficienţa fondurilor alocate pentru

zonele de risc (zonele de băltire a apei)

Page 43: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

43

• construirea aeroportului, a podului

peste Dunăre şi a unei autostrăzi care să

ocolească zona metropolitană;

• interesul în creştere al investitorilor

privaţi, pentru dezvoltarea

infrastructurii;

• convergenţa concepţiei factorilor de

decizie din administraţia publică locală

privind dezvoltarea infrastructurii.

• realizarea unor PUZ –uri în zone de

interes;

• programul de reabilitare termică a

locuinţelor;

• punerea în valoare a construcţiilor din

situl istoric;

• transpunerea si implementarea

directivelor U.E. in legislatia nationala.

• accesarea fondurilor comunitare privind

amenajarea unor parcuri, crearea unor

structuri care sa imbunatateasca indicii

de mediu

• existenţa unei infrastructuri de

producţie ce poate fi valorificată în

dezvoltarea afacerilor;

• stimularea înfiinţării de IMM-uri cu

activităţi industriale diverse;

• dezvoltarea şi amplificarea turismului

de agrement şi a croazierelor pe Dunăre

şi în Deltă.

• simplificarea procedurilor de obţinere a

din Cartierul Lacu Dulce şi Chercea.

• producerea unor cataclisme seismice,

alunecări de teren sau inundaţii;

• creşterea explozivă a numărului de

autovehicule;

• câştigarea licitaţiilor publice privind

proiecte de infrastructură majore, de

firme care nu au capacitate tehnică şi

financiară de a finaliza aceste proiecte

conform condiţiilor contractuale.

• lipsa unei pieţe diversificate

• declinul demografic şi îmbătrânirea

populaţiei municipiului;

• creşterea şomajului în rândul

absolvenţilor de nivel mediu;

• migrarea forţei de muncă în străinătate

sau în alte localităţi;

• degradarea clădirilor de patrimoniu

amplasate pe actuala strada Mihai

Eminescu precum si in vechiul centru

istoric al municipiului

• lipsa co-finanţării pentru diferite

proiecte sociale finanţate prin Fonduri

ale Uniunii Europene.

• dificultăţi în integrarea serviciilor

sociale cu cele medicale şi de alta

natura.

• îmbătrânirea accelerata a polulatiei,

care va duce la cresterea nevoii de

servicii sociale şi vor trebui identificate

Page 44: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

44

avizelor, autorizaţiilor şi licenţelor de

funcţionare;

• realizarea de investiţii cu scopul

generării de surse alternative de

energie;

• adaptarea programelor de învăţământ la

cerinţele economiei de piaţă;

• implementarea şi derularea unor

programe de ajutorare a copiilor care

provin din familii defavorizate;

• atragerea de fonduri pentru continuarea

investiţiilor din şcoli;

• înfiinţarea unor gospodării agroturistice

în zona periurbană a municipiului

Braila, care să se adreseze potenţialilor

turişti veniţi să viziteze obiectivele mai

sus menţionate.

• dezvoltarea unei strategii comune la

nivel teritorial, pentru furnizarea de

servicii socio-medicale integrate.

• realizarea centrului social de găzduire

în regim de urgenţă cu doua segmente:

tinerii proveniti din centrele de

plasament şi persoane cu dizabilităţi

(grad accentuat şi mediu).

• înfiinţarea unui cămin pentru persoane

vârstnice.

• parteneriate între Administraţia publică

locală - ONG-uri – Organizaţii de

Tineret;

surse de finanţare suplimentare.

• lipsa angajamentului principalilor

factori interesaţi din municipiu, de

implicare activă în Parteneriatele

Strategice cu Primăria Brăila

• creşterea ratei infracţionalităţii ca

urmare a crizei economice mondiale

• inexistenţa unor programe de cooperare

cu societatea civilă pentru reducerea

faptelor de violenţă comise la nivelul „

găştilor de cartier” şi integrarea lor într-

un climat familiar normal.

• depasirea duratei normale de serviciu a

parcului de vehicule transport persoane;

• depăşirea duratei de viaţă a

componentelor sistemului de iluminat;

• suprasolicitarea sistemului

Page 45: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

45

• orientarea generala catre un transport

public de persoane nepoluant sau cat

mai putin poluant;

• reducerea nivelului de zgomot si de

emisii poluante prin ecologizarea si

modernizarea serviciului public de

transport persoane ;

• satisfacerea cerinţelor de siguranţă şi

confort ale pasagerilor;

• creşterea gradului de securitate al

cetăţenilor;

Page 46: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

46

Partea a-II-a 2. AUDIT ADMINISTRATIV

2.1 Primăria Municipiului Brăila şi serviciile subordonate acesteia

Primăria Unitatea Administrativ Teritoriala a Municipiului Braila, in calitate de autoritate a

administraţiei publice locale, are obligaţia de a indeplini atribuţiile stabilite prin Legea nr.

215/2001 a administraţiei publice locale, republicata şi prin celelalte acte normative. Conform

Regulamentului de Organizare si Functionare al aparatului propriu de specialitate al Primarului

municipiului Braila, structura organizatorica a aparatului de specialitate al Primarului municipiului

Braila cuprinde un numar de 344 de funcţii, din care 3 funcţii de demnitate publica, 296 funcţii

publice şi 45 funcţii contractuale.

Primarul, viceprimarii, secretarul municipiului şi aparatul de specialitate al primarului

constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită Unitatea administrativ

teritorială a municipiului, care duce la indeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile

primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.

Patrimoniul U.A.T. Brăila este alcătuit din bunurile mobile si imobile care aparţin

domeniului public al unităţii administrativ-teritoriale, domeniului privat al acesteia, la care se

adaugă drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial.

Consiliul local al municipiului Brăila hotărăşte ce bunuri aparţin domeniului public sau

privat sã fie date în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice, sã fie concesionate ori

închiriate.

Finanţele municipiului Brăila se administrează în condiţiile prevăzute de lege, în

conformitate cu principiile autonomiei locale, anualităţii, specializării bugetare şi echilibrului.

Aparatul de specialitate al primarului municipiului Brăila este structurat pe direcţii, servicii

şi birouri, conform organigramei aprobate de Consiliul local:

Registrul Agricol

Centrul de Informare pentru cetateni

Compartiment de gestionare hotarari Consiliu Local (Pregatire documente)

Oficiul Arhiva

Page 47: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

47

Compartiment comunicare dispozitii

Directiile proprii ale aparatului administrativ sunt urmatoarele:

Directia Juridic Contencios

Directia Finantelor Publice Locale

Directia Strategii Locale si Regionale

Directia de Urbanism si Patrimoniu Public

Directia de Indrumare si Control

a) Serviciul de Asistenta Sociala Direcţia de Asistenţă Socială a Municipiului Brăila este serviciu public de interes local, cu

personalitate juridică, aflat în subordinea Consiliului Local Municipal Brăila şi sub conducerea

operativă a Primarului municipiului Brăila.

Direcţia de Asistenţă Socială are rolul de a identifica şi de a soluţiona la nivelul

municipiului Brăila problemele de asistenţă socială din domeniul protecţiei copilului şi familiei,

persoanelor singure, persoanelor cu handicap, precum şi a altor categorii de persoane aflate în

nevoie sau în situaţii de marginalizare şi excludere socială. Domeniile in care aceasta directie isi

desfasoara activitatea sunt urmatoarele:

• în domeniul protecţiei copilului, acordării alocaţiilor pentru copiii noi născuţi şi

întocmirea formalităţilor pentru indemnizaţii de stat;

• în domeniul protecţiei persoanelor adulte;

• în domeniul instituţiilor de asistenţă socială, publice sau private;

• în domeniul finanţării asistenţei sociale;

Direcţia de Asistenţă Socială poate furniza servicii sociale cu titlu permanent ori temporar,

cu sau fără găzduire.

Pentru a veni a veni in sprijijul copiilor Direcţia de Asistenţa Sociala, in parteneriat cu

Organizatia Non Guvernamentala “Fundaţia Lumina” a infiintat in anul 2007 Centrul de zi ,,1

Iunie”. Scopul Centrului este de a asigura sprijin si asistenta de specialitate copiilor care provin

din familii defavorizate, cu o situaţie materiala precara, copii ai caror parinţi sunt la munca in

strainatate, sau ai caror parinţii au probleme deosebite de sanatate. Copii aflati in centru au

Page 48: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

48

posibilitatea de a continua studiile, iar pe timpul vacanţei desfasoara activitaţi culturale, de odihna

si relaxare.

In ceea ce privesc copiii cu dizabilitati, Directia de Asistenta Sociala a infiintat Centrul de

zi “CATI” , activitatile desfasurate in cadrul acestuia fiind urmatoarele:

- sa mareasca timpul petrecut in comunitate cu persoanele cu handicap;

- sa le dezvolte acestora anumite deprinderi de viata independenta;

- sa dezvolte deprinderi de ingrijire şi educaţie in randul parinţilor, asistenţilor personali,

voluntarilor pentru a pregati persoana cu dizabilitaţi pentru o viaţa independenta;

- sa promoveze o imagine cat mai buna in comunitate a persoanei cu dizabilitati.

Serviciile aferente pentru adultii cu dizabilitati sunt focalizate pe acordarea de

indemnizatii si angajarea de asistenti personali:

Nr.asistenti

personali

aprobaţi prin

CLM, din care:

Indemn

izaţii

Abonamente Valoarea salariilor

asistenţilor personali si

a indemnizaţiilor

Valoarea

abonamentelor

2006 800/659 141 2680/luna 4.978.970 917.030

2007 900/688 212 2700/luna 6.119.999 1.135.000

2008 900/671 224 3671/luna 5.324.559 1.770.107

De asemenea, in subordinea Directiei se afla si Centrul Social de Gazduire in Regim de

Urgenţa care asigura persoanelor adulte aflate in dificultate internarea in cadrul acestuia.

In subordinea Directiei se regasesc si caminele pentru persoanele varstnice, in numar de 4,

care au personalitate juridica, sunt finanţate de primarie, cu avizul Consiliului Local Municipal si

asigura condiţii corespunzatoare de gazduire şi de hrana, ingrijiri medicale, recuperare şi

readaptare, activitaţi de ergoterapie şi de petrecere a timpului liber, asistenţa sociala şi

psihologica.:

1. Caminul pentru persoane varstnice “Lacul Sarat” - capacitate 138 locuri

2. Caminul pentru persoane varstnice “Sf. Nicolae” - capacitate 90 locuri

3. Caminul pentru persoane varstnice “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” - capacitate 98 locuri;

Page 49: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

49

4. Centrul de asistenţa paleativa “Sf. Maria” - capacitate 139 locuri.

Majoritatea persoanelor varstnice internate in cadrul caminelor au ca afecţiuni:

hipertensiune, diabet, care din cauza lipsei actiunilor de preventie pot conduce la afecţiuni grave

sau complexe. De aceste servicii beneficiaza persoanele pensionare, care platesc asigurarile

sociale.

In anul 2008 au fost depuse un numar de 624 de cereri pentru internare in camin care au

fost solutionate astfel:

• ingrijire la domiciliu - 30 de cereri;

• aprobari internare camine - 379 de cereri;

• respingeri internari camine pentru neindeplinirea conditiilor - 125 de cereri

• respingeri din lipsa de locuri - 90 de cereri.

Caminele pentru persoanele varstnice au sectii pentru urmatoarele categorii de persoane:

persoane dependente;

persoane semidependente;

persoane care nu sunt dependente.

Principalele obiective ale caminelor sunt:

sa asigure persoanelor varstnice ingrijite maximum de siguranţa;

sa ofere conditii de ingrijire care sa respecte identitatea, intimitatea si demnitatea

persoanei varstnice;

sa permita menţinerea sau ameliorarea capacitaţilor fizice şi intelectuale ale

persoanelor varstnice;

sa stimuleze participarea persoanelor varstnice la viaţa sociala;

sa faciliteze şi sa incurajeze legaturile interumane, inclusiv cu familliile persoanelor

varstnice;

sa asigure supravegherea şi ingrijirea medicala necesara, potrivit reglementarilor

privind asigurarile sociale de sanatate;

sa previna şi sa trateze consecinţele legate de procesul de imbatranire.

In parteneriat cu Fundaţia “Lumina” Braila, se desfaşoara din anul 2003, proiectul

“Servicii sociale la domiciliu pentru persoanele varstnice cu situatie materiala si familiala

precara”. Acest program este finanţat de Primaria Braila prin Direcţia de Asistenta Sociala.

Page 50: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

50

Serviciile comunitare solicitate de persoanele varstnice din Municipiul Braila sunt:

ingrijirea temporara sau permanenta la domiciliu (prin ingrijitori la domiciliu);

ingrijirea temporara sau permanenta intr-un camin pentru persoane varstnice.

Deoarece numarul de cereri in vederea internarii in cadrul Caminului Sfintii Petru si Pavel

Braila este in continua crestere iar numarul locurilor este limitat se constata necesitatea reabilitarii

anexei Caminului situata in Strada Zambilelor, nr. 2, care ar solutiona o parte dintre probleme.

Cea mai mare parte a asistenţei sociale acordata persoanelor cu venituri mici este

reprezentata de diferite tipuri de beneficii sociale, acordate in cea mai mare parte de catre

autoritaţile locale. Dintre acestea cele mai importante sunt venitul minim garantat, ajutoarele

pentru incalzirea locuinţei, combustibili petrolieri. Tabelul de mai jos prezinta evoluţia numarului

de beneficiari intre 2005 si 2008:

Beneficiari ai venitului minim garantat şi ai ajutorului de incalzire a locuinţei cu lemne si

combustibili petroliferi

Venitul minim garantat Ajutor de caldura

2005 3196 879

2006 2057 649

2007 1242 412

2008 1182 452

Dupa cum se poate observa, beneficiile sociale s-au redus in ultimul an, intrucat modul de

viaţa a crescut, o parte dintre beneficiari au fost incadrati in munca sau au plecat in strainatate.In

afara de serviciile analizate, autoritaţile locale au asigurat şi alte facilitati pentru persoanele cu

venituri reduse: masa la cantina de ajutor social, ajutoare sociale de urgenta.

b) Serviciul Public de Siguranta Publica Este recunoscut faptul ca in acest domeniu s-au facut paşi importanţi prin infiinţarea

Poliţiei Comunitare, careia i-au fost stabilite urmatoarele atributii:

Page 51: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

51

- Asigura ordinea si linistea publica in zonele si locurile stabilite prin Planul Unic

de siguranta publica, previne si combate incalcarea normelor legale privind

curatenia localitatilor si comertul stradal;

- Asigura paza obiectivelor si a bunurilor de interes public si privat

- Asigura insotirea si protectia reprezentantilor primariei si a altor persoane cu

functii in institutiile publice locale;

- Participa la asigurarea fluentei traficului rutier;

- Intervine, impreuna cu organele abilitate, la solicitarea cetatenilor, pentru

aplanarea starilor conflictuale, prinderea unor faptuitori, rezolvarea unor cazuri

sociale, stabilirea situatiilor de fapt sesizate si rezolvarea acestora;

- Asigura supravegherea parcarilor auto, a unitatilor scolare, a zonelor comerciale si

de agrement, a pietelor, cimiterelor si a altor locuri stabilite prin Planul unic de

siguranta publica si a planurilor de la obiective;

- Constata contraventii si aplica sanctiuni contraventionale, conform legii, pentru

incalcarea prevederilor legale la tulburarea ordinii si linistii publice, curatenia

localitatilor, comertul stradal, protectia mediului inconjurator, precum si faptele

care afecteaza climatul social, stabilite prin lege, hotarari ale consiliului local sau

dispozitii ale primarului.

Datele statistice de la nivelul municipiului Braila privind fenomenul infracţionalitaţii arata

o scadere a acestuia, ca rezultat a unei acţiuni mai bine conturata a organelor de ordine publica de

la nivelul municipiului. Cu toate acestea exista zone cu un grad ridicat de infractionalitate cum ar

fi cartierele Nedelcu Chercea, Lacu Dulce, Viziru I, II, III, Radu Negru şi Calaraşi IV.

In prezent, in unitaţile de invatamant de pe raza municipiului Braila, se asigura

supravegherea elevilor in incinta locaţiilor acestora prin sistem electronic, sau prin intermediul

agenţilor comunitari sau a agenţilor de paza din sistem privat, fara insa a se avea in vedere şi

siguranţa acestora pe traseul casa-şcoala şi retur.

Începând cu trimestrul II al anului 2007, se observa, la nivelul municipiului Brăila, o

diminuare a infracţiunilor stradale şi în special, a faptelor comise de membrii grupărilor rivale,

această tendinţă fiind continuată şi în anul 2008. Cu toate acestea, această imagine globală

Page 52: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

52

maschează prezenţa unor probleme sensibile, dintre care unele, cum ar fi criminalitatea constatată,

plasează orasul pe primele locuri în ţară.

Din informatiile obtinute de la Inspectoratul de Politie al Judetului Braila, in Municipiul

Braila, in perioada 2007 - 2008 s-au inregistrat un numar total de 899 de infractiuni stradale.

Se observa ca in anul 2008 numarul infractiunilor produse pe strazile Municipiului Braila

au crescut cu peste 20%.

Un aspect important identificat la nivelul Muncipiului Braila dar si la nivel national, il

constituie dificultatea sau imposibilitatea identificarii faptasul. In acest sens se observa ca in

cadrul infractiunilor stradale, anual cca 70% din fapte raman cu „autori necunoscuti”.

2007 2008

Infractiuni stradale 407 492

ramase cu AN 309 329

75,92% 66,87%

talharie 94 46

ramase cu AN 60 19

Page 53: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

53

63,83% 41,30%

furturi (total) 289 362

ramase cu AN 249 310

86,16% 85,64%

furturi din auto 165 210

ramase cu AN 152 191

92,12% 90,95%

Prin implementarea proiectului „Sistem de supraveghere în vederea creşterii siguranţei si

prevenirii criminalitatii in municipiul Braila” se urmareste rezolvarea problemelor identificate de

Inspectoratul Judetean de Politie precum si de Politia Comunitara Braila:

Supravegherea permanenta a zonelor cu risc ridicat de infractionalitate;

Prezentarea directa si intuitiva a situatiei zonei monitorizate;

Asigurarea determinarii din timp a aparitiei conditiilor care favorizeaza aparitia

fenomenului infractional;

Reducerea timpului de raspuns in cazul interventiilor pentru situatii de urgenta;

Prevenirea infractiunilor si a operatiunilor ilegale;

Asigurarea de baze de date pentru analiza evenimentelor;

Asigurarea de probe juridice;

Asigurarea unui instrument obiectiv pentru definirea si testarea altor sisteme;

Crearea factorului psihologic pentru scaderea infractionalitatii in zonele de risc.

Din analiza datelor furnizate de catre Politia Comunitara Braila, la nivelul Municipiului

Braila au fost identificate 11 zone „critice”, afectate de diverse tipuri de fapte antisociale, dupa

cum urmeaza: sectorul 1 (Ansamblul Buzăului) – se confrunta cu probleme privind cersetoria,

prostitutia precum si infractiuni produse de grupuri organizate de persoane de etnie rroma; sectorul

2 ( Viziru I, Viziru II si Radu Negru) – se confrunta cu probleme privind violenta, trafic de

persoane, trafic de droguri; sectorul 3 (Calarasilor IV, Viziru III) – probleme privind violenta,

Page 54: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

54

droguri, trafic de persoane etc; sectorul 4 (Hipodrom) – probleme privind violenta, droguri, trafic

de persoane etc; sectorul 5 (Bariera Calarasilor, Tineretului, Piata Concordiei, Piata

Independentei) – probleme legate de violenta, droguri, trafic de persoane etc; sectorul 6 (Zona

Centrala a municipiului Braila) – se confrunta cu probleme privind violenta, droguri, trafic de

persoane etc; sectorul 7 (Piata Halelor, Gara CFR, Autogara) – se confrunta cu probleme privind

violenta, droguri, trafic de persoane etc; sectorul 8 (Plantelor, Apollo) – probleme privind violenta,

droguri, trafic de persoane etc); sectorul 9 (Vidin, Brailita, Pisc) – se confrunta cu probleme

privind violenta, droguri, trafic de persoane etc); sectorul 10 (Nedelcu Chercea, Lacu Dulce) -

probleme privind violenta, droguri, trafic de persoane etc; sectorul 11 (Obor) - se confrunta cu

probleme privind violenta, droguri, trafic de persoane etc.

Fiecare zona analizata are specificul ei vizavi de potentialul faptuirii unor anumite tipuri de

infractiuni precum si vizavi de accesul fortelor de ordine la constatarea si rezolvarea cazurilor.

Sectorul 1: Ansamblul Buzăului – se confrunta cu probleme privind cersetoria, prostitutia

precum si infractiuni produse de grupuri organizate de persoane de etnie roma.

sectorul 1

Sectorul 2: Viziru I, Viziru II si Radu Negru – zona de influenta a 3 grupari infractionale

(violenta, trafic de persoane, trafic de droguri)

Page 55: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

55

sectorul 2

Sectorul 3: Calarasilor IV, Viziru III –zona influenta a 2 grupari infractionale (violenta,

droguri, trafic de persoane etc)

sectorul 3

Sectorul 4: Hipodrom – zona influenta a 2 grupari infractionale (violenta, droguri, trafic de

persoane etc)

Page 56: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

56

sectorul 4

Sectorul 5: Bariera Calarasilor, Tineretului, Piata Concordiei, Piata Independentei –

zona influenta a 2 grupari infractionale (violenta, droguri, trafic de persoane etc)

sectorul 5

Page 57: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

57

Sectorul 6: Zona Centrala a mun. Braila – zona influenta a 3 grupari infractionale

(violenta, droguri, trafic de persoane etc)

sectorul 6

Sectorul 7: Piata Halelor, Gara CFR, Autogara – zona influenta a 2 grupari infractionale

(violenta, droguri, trafic de persoane etc)

sectorul 7

Page 58: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

58

Sectorul 8: Plantelor, Apollo – zona influenta a unei grupari infractionale (violenta,

droguri, trafic de persoane etc)

sectorul 8

Sectorul 9: Vidin, Brailita, Pisc – zona influenta a unei grupari infractionale (violenta,

droguri, trafic de persoane etc)

sectorul 9

Sectorul 10: Nedelcu Chercea, Lacu Dulce - zona influenta a 2 grupari infractionale

(violenta, droguri, trafic de persoane etc)

Page 59: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

59

sectorul 10

Sectorul 11: Obor - zona influenta a 4 grupari infractionale (violenta, droguri, trafic de

persoane etc)

sectorul 11

Fiecare zona analizata are specificul ei vizavi de potentialul faptuirii unor anumite tipuri de

infractiuni precum si vizavi de accesul fortelor de ordine la constatarea si rezolvarea cazurilor.

Zona cea mai predispusa la fapte contraventionale este Sectorul 4:

Page 60: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

60

Dupa numarul gruparilor infractionale, Sectorul 11 este cel mai afectat:

Sectorul 6 este zona cu riscul cel mai mare la fapte de violenta:

Page 61: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

61

Din analiza faptelor ramase cu autor necunoscut, se constata ca dintre zonele prezentate,

sectorul 8 prezinta riscul maxim de a nu putea identifica autorii infractiunilor:

Sistemul de monitorizare propus faciliteaza activitatile de prevenire a infractionalitatii, prin

determinarea din timp a conditiilor de aparitie a infractiunilor, asigura baze de date pentru analiza

evenimentelor, probe juridice obiective si scaderea timpului de raspuns in cazul interventiilor

pentru situatii de urgenta.

c) Serviciul Comunitar de Alimentare cu Apa, Canalizare si Epurarea Apelor Uzate

Operatorul funcţioneaza in baza Ordinului A.N.R.S.C. nr. 300 din 26.05.2006, clasa 2 şi a

H.C.L.M. nr. 294/28.09.2007.

Situaţia actuala a sistemului de alimentare cu apa este urmatoarea:

compania face captare proprie din Dunare – 7.200 l/s;

Page 62: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

62

dispune de doua staţii de tratare:

- Braila – 600 l/s

- Chiscani – 800 l/s.

are 3 puncte de inmagazinare şi anume:

- complex Apollo – 2 x 20.000 mc;

- complex Radu Negru – 1 x 20.000 mc;

- staţie de tratare Braila – 2 x 1.000 mc.

repomparea apei cu 59 staţii hidrofor echipate cu grupuri automatizate;

reţeaua de distribuţie a apei – lungime totala – 650 Km;

reţeaua de canalizare existenta – 280 Km;

numarul de utilizatori pentru serviciul de alimentare cu apa – 211.611 din care

1.659 sunt agenţi economici, 483 instituţii publice, iar restul sunt utilizatorii

casnici;

numarul de utilizatori pentru serviciul de canalizare – 188.057

d) Serviciul Comunitar de Alimentare cu Energie Termica in Sistem Centralizat In Municipiul Braila principalul operator al serviciului de termoficare este S.C. CET S.A.

care realizeaza producerea de energie termica, energie electrica, furnizarea energiei termice,

distribuţia de energie termica.

Page 63: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

63

S.C. CET S.A. Braila este sursa de producere a energiei termice şi electrice şi este amplasata

pe platforma industriala a S.C. Celhart – Donaris S.A. la o distanţa de aproximativ 9,4 Km de zona

urbana şi este echipata cu urmatoarele instalaţii principale:

- 4 cazane de abur viu – 150 t/h, 139 bar şi 540ºC care funcţioneaza pe gaze naturale;

- 3 grupuri turbogeneratoare de cate 25 MW cu contrapresiunea la 4 bar şi priza reglabila la

11 bar.

S.C. CET S.A. Braila dispune de o putere electrica nominala instalata de 75 MW in

turbine şi un debit total de abur viu instalat in cazane de abur viu de 600 t/h. Centrala se afla

in prezent in patrimoniul public al Municipiului Braila, conform H.G. nr. 1081/2001, iar procentul

de capital social deţinut de Consiliul Local Municipal Braila este de 78,96%.

Sistemul primar de reţele termice de apa fierbinte insumeaza o lungime de circa 95 Km de

traseu, amplasat atat subteran cat şi suprateran, compus din ţevi de oţel, izolate cu saltele din vata

minerala protejate cu tabla neagra sau zincata. Acest sistem de reţele termice de apa fierbinte este

in patrimoniul Consiliului Local al Municipiului Braila şi in administrarea S.C. CET S.A. Braila.

Sistemul centralizat de distribuţie a caldurii este compus din 58 de puncte termice urbane

care au o vechime cuprinsa intre 15 – 40 ani şi o reţea secundara care realizeaza legatura de la

punctele termice la consumatori pentru alimentarea cu caldura in scopul incalzirii şi al asigurarii

consumului de apa calda. Acest sistem centralizat de distribuţie a caldurii se afla in patrimoniul

Consiliului Local al Municipiului Braila şi in administrarea S.C. CET S.A. Braila.

Sistemul descentralizat de producere a caldurii este format din sisteme zonale insumand 12

centrale de cvartal şi o centrala termica modulara care funcţioneaza pe gaze naturale. Centralele

termice au o capacitate termica instalata de 72,59 MW ( 1Gcal =1,163 MW), iar reţeaua secundara

aferenta acestor centrale termice are o lungime de 7 Km şi o vechime cuprinsa intre 24 – 47 ani.

Situaţia in ceea ce priveşte numarul de locuitori iniţial şi actual care beneficiaza de incalzire

şi apa calda de consum prin intermediul sistemului de termoficare este urmatoarea:

Locuitori Iniţial Situaţia actuala

Alimentaţi din P.T. 95100 44879

Alimentaţi din C.T. de cvartal 34900 5089

Total din PT şi CT 130000 49968

Page 64: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

64

Furnizarea energiei termice de catre S.C. CET S.A. se realizeaza in baza contractelor cu

abonaţii care sunt constituiţi din:

- 585 asociaţii de proprietari;

- 756 consumatori individuali;

- 352 agenţi economici, din care 84 bugetari şi 268 alţi agenţi.

Sistemul descentralizat de producere a caldurii se afla in patrimoniul Consiliului Local al

Municipiului Braila şi in administrarea S.C. CET S.A. Braila.

e) Serviciul de Transport Public Local de Calatori Orasul Braila este strabatut de o reţea de artere de circulaţie, construita in sistem radial

concentric din care pornesc transversal mai multe artere conectate la extremitaţile teritoriului

intravilan.

Municipiul Braila are o reţea rutiera urbana de 285 km de strazi din care 208 km sunt

strazi asfaltate, 6 km sunt strazi cu pavaj iar diferenţa o reprezinta strazile cu piatra compactata.

Sursa: www.primariabraila.ro

Page 65: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

65

Legaturile auto care fac legatura cu municipiul Braila sunt DN 21 Slobozia – Braila, DN

2B Buzau – Braila, DN 22 Ramnicu Sarat – Braila, DN 23 Focşani – Braila, DN 22B (Dig Braila

– Galaţi).

Din toate acestea DN 22 traverseaza Municipiul Braila şi ajunge la trecerea bac Smardan

pentru direcţia Tulcea.

Legaturile feroviare se fac din direcţia Bucureşti, Buzau, Braila prin calea ferata care

traverseaza municipiul Braila şi fac legatura cu Moldova prin Galati.

TRANSPORTUL URBAN DE PASAGERI IN MUNICIPIUL BRAILA

Denumire indicator UM 2003 2004 2005 2006 2007

Lungimea liniei simple (la sfarsitul anului) - tramvaie

km

53

53

53

53

53 Numarul de vehicule in inventar (la sfarsitul anului) - vagoane de tramvai - autobuze si microbuze

nr. nr.

62 60

52 249

51 212

51 213

49 194

Calatori transportati - tramvaie - autobuze si microbuze

mii pers. mii pers.

15107 12564

18682 19809

24044 17732

22972 17268

23217 16944

Sursa: Anuarul statistic al Judetului Braila 2008, situatie existenta la S.C. BRAICAR S.A. 2008

Serviciul de Transport Public Local de Calatori Braila a realizat, incepand cu 01.03.2005,

concesionarea unui numar de 12 trasee secundare pentru transportul calatorilor prin curse regulate,

trasee concesionate de catre 7 operatori de transport privaţi, aceştia utilizand un numar de 168 de

microbuze, a caror vechime nu depaşeşte 5 ani. Traseele principale de transport calatori in

municipiu sunt operate de S.C. Braicar S.A., care le deserveşte cu 10 microbuze, 82 autobuze şi 39

de tramvaie.

Situaţia prezenta este favorabila dezvoltarii municipiului Braila prin detinerea unui serviciu

de transport public cu tramvaie şi autobuze al S.C. BRAICAR S.A coordonat şi administrat de

Unitatea Administrativ Teritoriala a Municipiului Braila şi reţeaua de minibuze maxi-taxi care

suplimenteaza traseele, gestionat de firme particulare şi autorizate de Primarie.

Pentru decongestionarea traficului din zona centrala a oraşului s-a demarat un amplu

proces de modernizare şi amenajare a numeroase strazi din oraş. Demn de menţionat este faptul ca

Page 66: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

66

se doreste modernizarea parcului de autobuze, minibuze şi tramvaie, proces care va determina

creşterea confortului calatorilor precum şi scaderea duratei de transport in oras.

Incepand cu data de 01.12.2005, Serviciul de Transport, a luat in evidenţa şi a inregistrat pe

raza municipiului Braila 300 de vehicule lente, utilaje nesupuse inmatricularii. De asemenea,

incepand din data de 01.03.2007 şi pana in prezent, ca urmare a HCLM nr. 47/28.02.2007, au fost

inregistrate 1840 mopede.

In anul 2007, Serviciul de Transport Public Local de Calatori Braila a realizat „Studiul de

trafic pentru dezvoltarea şi optimizarea activitaţii de transport in comun cu autobuze, tramvaie şi

microbuze in municipiul Braila” şi un studiu privind „ Revizuirea amplasamentelor staţiilor de

taxi, reorganizarea şi reglementarea circulaţiei in zona istorica a municipiului Braila”. In urma

acestor studii, s-a dovedit necesitatea participarii şi menţinerii operatorilor privaţi la asigurarea

transportului public pe raza municipiului Braila.

La iniţiativa Serviciului de Transport au fost identificate şi amenajate staţii „TAXI” in 47 de

locaţii din municipiu, cu o capacitate de 350 de locuri pentru transportul de calatori şi 5 locaţii cu

27 de locuri pentru cele destinate transportului de marfa.

f) Serviciul de Salubrizare Locala Gestionarea deseurilor cuprinde toate activitatile de colectare, transport, tratare,

valorificare si eliminarea deseurilor. Responsabilitatea pentru activitatile de gestionare a deseurilor

revine generatorilor acestora in conformitate cu principiul ,,poluatorul plateste,,.

In prezent, colectarea deşeurilor menajere de la populaţie se efectueaza neselectiv in tot

judeţul. Deşeurile colectate neselectiv ajung pe depozite ca atare, amestecate pierzandu-se o mare

parte a potenţialului lor util (hartie, sticla, metale, materiale plastice).

Din totalul cantitatii de deseuri municipale, cea mai mare parte o reprezinta deseurile

menajere colectate de la populatie – in medie 4500 de tone pe luna, iar deşeurile stradale -

aproximativ 300 de tone.

La nivelul municipiului, conform Directivei europene privind gestionarea ambalajelor si

deseurilor de ambalaje, trebuie sa se implementeze sistemul de colectare selectiva a deseurilor de

ambalaje de la populatie, pe tipuri de deseu: hartie, sticla, plastic, biodegradabile.

Page 67: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

67

Incepand din luna martie 2009, comunitatea locala beneficiaza de pubele ecologice, astfel

incat colectarea selectiva a deseurilor sa va realiza in conditiile cerute de Uniunea Europena.

Astfel, cetatenii vor avea posibilitatea să colecteze în mod civilizat deşeurile de hârtie, PET sau

sticlă.

Serviciul de salubrizare se organizeaza pentru satisfacerea nevoilor populaţiei, ale

instituţiilor publice şi ale agenţilor economici de pe teritoriul unitaţii administrativ teritoriale.

Operatorii locali de salubrizare de pe raza municipiului Braila, si anume S.C. ECO S.A.,

S.C. Braicata S.A. şi S.C. R.E.R. Ecologic Service işi desfaţoara activitatea pe sectoare bine

delimitate, acoperind intrega suprafaţa a municipiului.

In sectorul repartizat, fiecare operator are obligaţia sa presteze urmatoarele activitaţi publice:

Salubrizare stradala constand in: maturat manual de baza, maturat manual de intreţinere,

maturat mecanic, curaţat manual la bordura, intreţinerea suprafeţelor din parcurile de

joaca, stropit, spalat, ridicat zapada la bordura, spart gheaţa la bordura.

Salubrizare menajera care consta in colectarea şi transportul de la populaţie a deşeurilor

menajere, deşeurilor vegetale, deşeurilor animaliere.

Salubrizare agenţi economici, in funcţie de contractele incheiate de fiecare operator;

incarcarea şi transportarea deşeurilor inerte de la persoanele fizice şi juridice aflate in zona

de activitate şi depozitarea acestora in Depozitul de Inerte .

Toti cei trei operatori de salubrizare depoziteaza gunoiul la singura groapa de gunoi,

Depozitul Ecologic Muchea, situata la 14 km de municipiul Braila, ce are o capacitate de

1.668.000 m3 si se intinde pe o suprafata de 11,92 ha.

Depozitul ecologic funcţioneaza cu celula nr. 1 cu un volum de depozitare de 434.000 m3

şi o suprafaţa de depozitare de 3,1 ha – avand perioada de inchidere 2009.

g) Serviciul de Iluminat Public Serviciul de iluminat public local este concesionat catre S.C. Luxten Lighting Company

S.A., pe o perioada de 10 ani, incepand din anul 2003. Lungimea totala a reţelei de strazi cu

iluminat public este de 240 km.

In baza acestui contract, se asigura urmatoarele obiective:

reabilitarea şi modernizarea echipamentelor aferente sistemului de iluminat;

Page 68: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

68

gestionarea şi optimizarea consumului de energie electrica aferenta iluminatului public şi

serviciului de intreţinere a sistemului de iluminat public;

intreţinerea şi menţinerea echipamentelor aferente sistemului de iluminat public;

extinderea sistemului de iluminat public in zonele in care nu exista iluminat public;

asigurarea iluminatului pentru sarbatorile de iarna.

2.2 Dinamica investiţiilor în municipiu

Proiecte derulate de Primaria Braila si in curs de derulare

Activitatea investitionala in municipiul Braila a avut o tendinta ascendenta, atat datorita

accesarii fondurilor de pre-aderare cat si a fondurilor post-aderare. In perioada 2000-2007 au fost

implementate proiecte investitionale in toate domeniile de interes public, atat social cat si de

dezvoltare industriala.

Astfel, Unitatea Administrativ Teritoriala Braila a implementat in perioada 2000-2007,

urmatoarele proiecte:

Nr. crt.

Proiect Incadrare program Buget Stadiul actual

1

RO.0108.03.05.424 Reabilitarea si modernizarea pavilioanelor central si administrativ ale spitalului Sf. Pantelimon Braila

Fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeana, cofinantare de la Bugetul de Stat, Cofinantare locala.

659.532,65 euro Proiect finalizat, implementat in 2003-2004

2 RO 2004/016.772.04.01.01.01.12

Fonduri Phare, Fondul National ,

10.811.163,61 euro Proiect finalizat,

Page 69: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

69

Reabilitarea centrului istoric in municipiul Braila

Cofinantare Locala (Consiliul Local Municipal si Consiliul Judetean)

implementat in 2008

3

Reabilitarea si Extinderea retelei de canalizare si realizarea a unei statii de epurare a apelor uzate in municipiul Braila; • Extinderea sistemului

de canalizare si completarea canalului colector principal Roşiori

• Construirea staţiei de epurare a apelor uzate

• Contractul de urgenta pentru canalul colector principal

ISPA 2000/RO/16/P/PE/010

• 17.750.000 euro

• 49.999.542,44 euro • 1.344.022 euro

Proiect finalizat, implementat in 2009 Proiect In curs de executie Proiect finalizat, implementat in

5 Reabilitare si modernizare str. Grivita in municipiul Braila

POR 2007-2013 23.716.538 lei cu TVA Proiect aflat in implementare

6

Reabilitarea si dotarea cu echipament specific a corpurilor D, E si F ale Centrului de asistenta paleativa "Sf Maria" Braila

POR 2007-2013 3.281.817,63 lei Proiect aflat in implementare

7 Modernizare Bulevardul Dorobantilor, Municipiul Braila

POR 2007-2013 125.055.686,50 lei Proiect aflat in implementare

8 Centru social multifunctional Lacu – Dulce.

FRDS 142.280 euro Proiect aflat in curs de implementare

De asemenea, municipalitatea braileana detine un portofoliu variat de colaborări si

parteneriate cu diverse institutii implicate în atragerea fondurilor europene (Consiliul Judetean

Braila, orase înfrătite:Calais (Franta), Plevna (Bulgaria), Katerini si Argostoli (Grecia), Nilufer si

Denizli (Turcia), Bitola si Kavadarci (Macedonia).

2.3 Nevoi de dezvoltare identificate in municipiu

Page 70: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

70

• Reabilitarea infrastructurii de circulatie si transport la nivelul municipiului

În ceea ce priveşte circulaţia rutieră la nivelul municipiului se propune realizarea unui inel

care să descongestioneze circulaţia trafic greu pe Bulevardul Dorobanţilor, care să fie preluată de

la pasajul de cale ferata din soseaua de centura, situata paralel cu calea ferata catre pasajul Apollo.

Raportat la elementele stradale, există următoarele disfuncţionalităţi:

- străzi cu gabarite necorespunzătoare categoriei;

- străzi cu capacitate de circulaţie depăşită;

- intersecţii amenajate la capacitatea de circulaţie care este depăşită;

- intersecţii neamenajate corespunzător;

- pieţe de circulaţie sau grupuri de intersecţii amenajate necorespunzător;

- sistemul de dirijare a circulaţiei semaforizate este dicontinuu;

- circulaţia este îngreunată de numărul mare de automobile.

O altă problemă este cea a străzilor neasfaltate in zonele periferice. În centrul municipiului

nu există parcări publice subterane sau supraterane, acest fapt determinând ocuparea parţială a

trotuarelor şi a părţii carosabile, fapt care îngreunează şi mai mult circulaţia.

Modernizarea tramei stradale la nivelul municipiului Braila consta in:

- reabilitarea şi asfaltarea străzilor municipiului Brăila în vederea îmbunătăţirii traficului auto

şi pietonal la nivelul întregului teritoriu al municipiului şi eficientizarea accesului la

obiective economice, sociale, culturale, turistice şi de altă natură;

- reabilitarea şi asfaltarea străzilor în cartierele periferice în conformitate cu Programul de

investiţii;

- reclasificarea tramei stradale prin revizuirea clasificării acesteia în conformitate cu

modificările recente survenite în traficul urban pentru a se putea realiza etapizarea lucrărilor

de modernizare;

- reabilitarea şi asfaltarea străzilor în cartierele periferice în conformitate cu Programul de

investiţii;

- reclasificarea tramei stradale prin revizuirea clasificării acesteia în conformitate cu modificările

recente survenite în traficul urban pentru a se putea realiza etapizarea lucrărilor de modernizare;

- realizarea parcărilor publice subterane şi supraterane prin identificarea locaţiilor optime de

amplasare a parcărilor în corelaţie cu reţeaua liniilor de transport urban în baza studiului de trafic

Page 71: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

71

şi a unui studiu de fezabilitate. Amplasarea corectă a acestora va urmări facilitarea accesului la

transportul public al persoanelor care au renunţat la mijloacele proprii de transport, atât din cadrul

municipiului cât mai ales pentru cei care provin din exterior.

In cadrul acestei masuri de dezvoltare, un rol important in va avea proiectul „Modernizare

Bulevardul Dorobantilor, Municipiul Braila”, propus la finantare din POR 2007-2013, Axa

prioritara 1, DMI 1.1 „Planuri integrate de dezvoltare urbana”, subdomeniul „Poli de de dezvoltare

urbana”.

Obiectivul proiectului este modernizarea caii rutiere Dorobantilor in lungime de 4,7 Km,

compusa din 4 benzi, modernizarea celor douã cai de rulare a tramvaiului in lungime de 4 Km si

consolidarea canalului corector situat in corpul caii Dorobantilor.

Bulevardul Dorobantilor reprezinta una dintre arterele principale ale municipiului Braila,

care traverseaza localitatea de la sud la nord. Are lungimea de 4700 m si latime aproximativ 30 m,

care poate asigura circulatia atat cu tramvaie (banda mediana, pe o lungime de 4000m), cat si auto

(cate doua benzi laterale pe sens). Asigura legatura intre cartiere dens populate si accesul la centre

comerciale, sociale si culturale. Linia de tramvai este o linie veche, construita in urma cu peste 25

de ani. Calea de rulare a fost amplasata in axa strazii, inglobata in carosabil. Ca solutie

constructiva, linia a fost realizata cu rezumarea sinelor direct pe stratul de piatra sparta (o solutie

„revolutionara” la vremea respectiva) fara existenta traverselor.

Traficul greu si foarte greu si conditiile climatice deosebite din ultimii ani au produs

degradari importante a caii de rulare auto si a tramvaiului, inclusiv a trotuarelor. Starea tehnica a

benzilor rutiere este clasificata a fi foarte rea, cu un permanent risc de producere a unor accidente

grave, datorita existentei unui canal colector pentru ape menajere si pluviale, pe zona mediana a

bulevardului.

Pentru normalizarea situatiei si pentru a putea exploata eficient si la parametrii optimi

infrastrucura de tramvai, este necesar luarea unor masuri radicale: reproiectarea si adoptarea de

noi solutii constructive, in concordanta cu principiile impuse de Uniunea Europeana: incadrarea

urbana a liniilor de tramvai, cresterea atractivitatii serviciului prin sporirea gradului de confort,

cresterea gradului de siguranta a calatorilor.

Intrucat se preconizeaza lucrari majore de interventii la canalul clector, platforma de

tramvai urmeaza sa fie refacuta si nu il ultimul rand, se vor executa lucrari de modernizare si la

Page 72: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

72

celelalte utilitati, in aceste conditii structura rutiera nu poate fi decat noua, executata dupa ce s-au

definitivat toate interventiile din perimetrul său.

Circulatia intensa a vehiculelor rutiere pe acest bulevard, impune ca viitoarea solutie de

realizare a liniilor de tramvai sa mentina posibilitatea circulatiei rutiere peste liniile de tramvai.

Ambele solutii propuse pentru realizarea liniei de tramvai trebuie sa indeplineasca

urmatoarele conditii:

- sa fie silentioase, sa nu produca zgomot si vibratii care ar putea depasi nivelul maxim

acceptat;

- sa permita o exploatare cu interventii minime, sa aiba o durata mare de functionare.

• Construirea unui centru de sustinere pentru tinerii proveniti din centrele de plasament;

• Crearea mai multor locuri pentru institutionalizarea persoanelor in varsta din municipiul

Braila, care nu au venituri sau veniturile sunt insuficiente pentru asigurarea îngrijirii necesare;

nu se pot gospodări singuri; necesită îngrijire specializată; nu-şi pot rezolva problemele socio-

medicale din cauza bolii sau a stării fizice sau nu au locuintă şi nu au capacitatea de a-şi

asigura condiţii de locuit. In prezent, in municipiul Braila, functioneaza un numar de patru

centre destinate aceastei categorii de persoane, dar cu toate acestea, numarul cererilor privind

internarea in astfel de centre este mult mai mare comparativ cu numarul locurilor disponibile,

in anul 2008 fiind respinse din acest motiv, 90 de cereri. Proiectul ,, Reabilitare şi modernizare

anexa Camin persoane varstnice Sf. Petru si Pavel” propus de catre U.A.T. Braila sa faca parte

din Planul Integrat de Dezvoltare Urbana reprezinta o prioritate deoarece prin intermediul

acestui proiect va fi rezolvata o mare parte a acestei probleme, prin crearea de locuri noi pentru

aceasta categorie de persoane atat de vulnerabila si aflata intr-o continua crestere;

• Construirea unui centru respiro pentru persoanele adulte cu handicap.

• Valorificarea obiectivelor turistice de interes specific (proiectul “Reabilitarea Casei Petre

Stefanescu Goanga”, propus spre finantare in cadrul Programului Operational Regional 2007-

2013, Axa prioritara 1, DMI 1.1 „Planuri integrate de dezvoltare urbana”, subdomeniul „Poli de de

dezvoltare urbana”);

• Construirea unui centru de informare si documentare turistica;

• Atragerea investitiilor straine in municipiu;

• Crearea mai multor spatii de joaca pentru copii;

Page 73: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

73

• Reabilitarea sistemului de iluminat public;

• Imbunatatirea modului de colectare si depozitare a deseurilor;

• Reastaurarea si consolidarea cladirii Teatrului Maria Filotti Braila;

• Reabilitare pasaj pietonal Platou Piata Independentei;

• Reabilitare zona promenada intre Calea Calarasilor si Faleza Dunarii;

• Corelarea ofertei educationale cu cerintele pietei muncii;

• Monitorizarea zonelor cu grad ridicat de infractionalitate in scopul diminuarii ratei de

infractionalitate:

1. Intersectia str.Chisinau -Sos. Buzaului

2. Biserica din Radu Negru

3. Scoala Generala nr.2 - Soseaua Buzaului

4. Strada Chisinau –strada Grigore Alexandrescu

5. Soseaua Buzaului –Parc “Monument” (Fabrica Covoare)

6. Soseaua Nationala Veche –strada Randunicii

7.Parcare “Billa” - Soseaua Buzaului

8. Complex “Pistruiatu” –Viziru

9. Capatul liniei 4

10.Strada Chisinau –Calea Calarasi

11.Radu Negru –la Parculet (Bl.14) –Biserica “Sfantul Andrei”

12.strada Ecaterina Teodoroiu –Piata Radu Negru

13.Intersectie strada Sebesului cu strada Baraganului, Scoala nr.31

14.Intersectie aleea Culturii cu aleea Stiintei. Scoala nr.28 (Bl.7)

15.Aleea Cocorilor cu Grigore Alexandrescu

16.Aleea Cocorilor cu Calea Calarasilor

17.Strada Celolozei cu Calea Calarasilor

18.Strada Celulozei cu strada Odessa

19.Strada Pontonieri cu Vasile Lupu

20.-Strada Pietatii (Hipodrom) cu Aleea Parcului

Page 74: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

74

21.Piata Microhala -Scolilor

22.Capatul liniei 2

23.Cimitirul “Sfantul Constantin” –Aleea Principala

24.Strada Hipodrom –Cimitirul “Sfantul Constantin”

25.Parc “Monument” –intrare Sala Polivalenta (statuia Sportivilor)

26.Aleea Cutezatorilor cu Aleea Invatatorilor

27.Strada Albinei cu Hipodrom

28.Bariera Lacu Dulce

29.A.N.L. catre strada Randunicii

30.Liceul “Panait Cerna”

31.Soseaua Ramnicu Sarat cu Aleea Mugurilor

32.Strada Obor cu strada Albinei + parculet Concordia

33.Bulevardul Dorobantilor cu Tineretului

34.Strada Mihai Bravu cu Calea Calarasilor (Piata Concordia)

35.Strada Rosiori cu Albinei

36.Bulevardul Independentei cu Calea Calarasilor

37.Strada Scolilor cu Grivita

38.Liceul Economic –strada Dumitru Bolintineanu –Gradina Publica

39.Vadul Schelei –Statia PECO –Patinoar

40.Piata Traian –Calea Galati

41.Teatru –Hotel

42.Piata Poligon

43.Calea Galati –Str. Grivita

44.Jandarmerie –Liziera

45.Pod Brailita

46.Caramidarie

47.Trecere BAC

48.Gara C.F.R.–Apollo –A.N.L.

Page 75: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

75

-Apollo –Gara -Dorobanti

49.Pod Apollo

50.Soseaua Baldovinesti –Tipografie

51.Zona Supermarket “Dedeman”

52.Strada Comuna din Paris cu Soseaua Focsani

53.Strada Comuna din Paris cu Soseaua Baldovinesti

54.Strada Comuna din Paris cu Soseaua Ramnicu Sarat

55.Soseaua Ramnicu Sarat –Liceul Agricol

56.Cimitirul Turcesc –Strada Magaziilor

57.Soseaua Ramnicu Sarat cu strada Deltei

58.Calea Calarasi –Directia Agricola

59.Calea Calarasi –strada Grivitei

60.Bulevardul Dorobantilor cu Strada Apollo

61.Bulevardul Dorobantilor cu Calea Galati

62.Bulevardul Dorobantilor cu strada General Eremia Grigorescu

63.O.M.V. intrare Soseaua Buzaului

64.Bulevardul Independentei cu strada Scolilor

65.Bulevardul Independentei cu strada Mihai Eminescu

66.Bulevardul Independentei cu Garii

67.Bulevardul Independentei cu Calea Galati

68.Bulevardul Al.I.Cuza cu strada Mihai Eminescu (“Dunarea”, “Casa

Armatei”)

69.Cimitirul “Sfanta Maria” –Aleea Centrala

Avand in vedere situatia operativa transmisa de Politia Comunitara a municipiului Braila,

se propune finantarea din POR 2007-2013, a proiectului „Sistem de supraveghere in vederea

cresterii sigurantei si prevenirii criminalitatii in municipiul Braila”.

• Extinderea spatiilor verzi

Page 76: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

76

- intervenţia nu numai asupra aleilor, drumurilor de acces şi dotărilor din parc (fântâni,

bazine, locuri de joaca, terenuri sportive), ci şi asupra vegetaţiei care s-a dezvoltat haotic.

- igenizarea prin îndepărtarea arborilor uscaţi sau afectaţi de boli şi dăunători, îndepărtarea

vetrelor de plante

- reabilitarea şi extinderea sistemului de irigaţii care deserveşte parcul, ştiut fiind faptul că

Municipiul Brăila se află într-o zonă cu deficit anual de precipitaţii şi cu umiditatea

atmosferică redusă.

Page 77: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

77

Partea a-III-a 3.1. STRATEGIA DEZVOLTARII POLULUI DE DEZVOLTARE URBANA

Obiective si prioritati de dezvoltare Obiective

Elaborarea unei Strategii de Dezvoltare locala este mai mult decât o obligatie pentru

alinierea la standardele europene si pentru cerintele întocmirii documentatiilor de finantare.

Fiecare oras prezinta o serie de caracteristici (trecute, prezente si prognozate in functie de

tendintele existente la nivel politic, economic, social) care il definesc si care il diferentiază

regional si national de celelalte orase.

Pe langa acest aspect trebuie tinut cont si de faptul ca, perioada contemporana este, la

nivelul tarii, una foarte dinamica, plina de convulsii generate de efortul de schimbare a societatii

in ansamblul ei, fiind momentul in care se prefigureaza un nou model de viata, in toate

dimensiunile ei: individ, familie, comunitate, administratie publica, antreprenoriat, mediu privat,

relatii politice interne si externe, energie, mediu, egalitate de sanse, tehnologie, etc.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) este un document întocmit cu ajutorul

cetatenilor, pentru cetateni, menit sa sprijine autoritatile locale în misiunea lor de a sluji

comunitatea. Scopul viziunii de dezvoltare este acela de a agrega obiectivele socio-economice

formulate la nivelul local, cu prioritatile nationale si regionale si cu schimbarile care au loc în

prezent în dinamica spatiala, economica si sociala a judetului si a Regiunii Sud – Est.

Viziunea de dezvoltare a municipiului Braila contine coordonatele pe care integrarea

României în Uniunea Europeana le fixeaza pentru valorificarea potentialului local.

Managementul de implementare a proiectului va permite administratiei publice locale

să dezvolte abilităti de a identifica, dezvolta si implementa proiectele aflate în responsabilitatea

sa si conform strategiei de dezvoltare locală asumate, de la etapa de identificare, design si

planificare, pana la cea de evaluare a rezultatelor, pentru a se asigura ca activitatea se desfasoara

conform planificarii si se incadrează în buget.

Responsabilii vor trebui să implementeze în mod eficient si mecanismul descentralizării

si cel al externalizării, deoarece în primul rând administra�ia publică trebuie să fie un bun

planificator, gestionar, monitor si evaluator al proiectelor în diferitele sale faze de creare si

implementare.

Pentru eficientizarea acestui proces, se vor realiza întâlniri de lucru în vederea stabilirii

graficului de implementare, a bugetului proiectelor si a strategiei privind alocarea multianuală a

bugetului pentru sprijinirea implementării acestor proiecte prioritare, deoarece:

Page 78: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

78

Pentru a asigura optimizarea si cresterea rezultatelor proiectelor si a numărului si

consistentei acestora cu resursele umane si logistice disponibile, orientarea implementării

proiectelor trebuie să fie următoarea:

- multitudinea de proiecte sectoriale de valori mici trebuie să fie implementate în mică

parte de directii specializate ale primăriei, dar mai ales, prin descentralizare, de către institutii

publice descentralizate, de către ONG-uri sectoriale, de către mediul privat, si mai ales prin

parteneriate public – privat;

- proiectele mari de infrastructură trebuie să reprezinte directia predilectă pentru

folosirea resurselor interne ale primăriei în ceea ce priveste planificarea si controlul, si pentru

externalizarea realizării diferitelor etape ale implementării lor (consultantă, proiectare, executie,

asistentă si management de proiect);

- cu cât se descentralizează si externalizează mai mult proiectele si cu cât efortul

primăriei se va concentra mai mult pe cresterea capacitătii de a identifica, planifica si gestiona

proiectele si mai putin pe executia acestora, cu atât numărul de proiecte si impactul acestora la

nivel comunitar vor fi mai mari.

In urma asimilării interne a mecanismelor managementului de proiect, structura

administrativă locală va sti:

sa acceseze surse de finantare (ne)rambursabile

să planifice proiectele în ansamblu si să le prezinte beneficiarilor (cetăteni, mediul

de afaceri);

să aloce resursele materiale si umane pentru demararea proiectului (resurse

umane, logistică, subcontractori, etc.);

să obtină documentatia specifică;

să elaboreze si să implementeze sistemele de evaluare si monitorizare;

Buget multianual

PUG

PIDU Municipiul

Braila

Page 79: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

79

să controleze desfăsurarea proiectului din toate punctele de vedere (financiar,

calitativ, ca termene de livrare pe proiecte sau activităti punctuale);

să raporteze cetatenilor cu privire la modul de desfăsurare a proiectului;

să ofere suport participantilor la proiecte pentru indeplinirea sarcinilor la

standardele solicitate;

să solutioneze problemele care pot aparea din situatii neprevazute, inclusiv să

replanifice desfăsurarea proiectului;

să păstreze permanent contactul cu beneficiarii si să le solicite participarea la

desfăsurarea proiectului;

să evalueze proiectul în fazele de testare si să initieze schimbările necesare;

să obtină rezultatele finale ale proiectului si să se asigure de receptia lor;

să evalueze rezultatele proiectului după o anumită perioada de la livrare, din punct

de vedere al satisfactiei cetatenilor si îmbunătătirilor obiective în activitate;

Realizarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbana a municipiului Braila are la baza

documente strategice nationale si europene specifice.

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) reprezintă documentul strategic naţional

prin care se stabilesc priorităţile de intervenţie ale Instrumentelor Structurale (Fondul European

de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune). Acest document are

ca obiectiv general utilizarea Instrumentelor Structurale în scopul reducerii disparităţilor de

dezvoltare economică şi socială dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene, prin

generarea unei creşteri suplimentare de 15-20% a PIB până în anul 2012.

Implementarea acţiunilor strategice prevăzute în CSNR şi implicit accesarea efectivă a

Instrumentelor Structurale se realizează prin Programe Operaţionale.

PIDU al municipiului Braila vine in intampinarea obiectivului global al Planului National

de Dezvoltare 2007-2013: „Reducerea cat mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socio-

economica intre Romania si Statele Membre ale Uniunii Europene”, materializat prin cele 3

obiective specifice:

cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei romanesti;

dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza;

perfectionarea si utilizarea eficienta a capitalului uman autohton.

PIDU al municipiului Braila a fost elaborat si se va implementa in concordanta cu cele

sase prioritati nationale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013 ale PND 2007-2013, atinse prin

sustinerea subprioritatilor specifice.

Page 80: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

80

Obiectivul domeniului major de intervenţie 1.1 „Planuri integrate de dezvoltare urbana”

îl reprezintă – conform Programului Operaţional Regional - creşterea calităţii vieţii şi crearea de

noi locuri de muncă în oraşe, prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor

urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum şi prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a

afacerilor şi a antreprenoriatului.

Planul integrat de dezvoltare va contribui la atingerea obiectivului specific al POR, si

anume, creşterea rolului economic şi social al municipiului, prin aplicarea unei abordări

policentrice pentru o dezvoltare mai echilibrată a regiunilor, în concordanţă cu obiectivele

Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Regională şi Cadrului Naţional Strategic de Referinţă,

precum şi cu Orientările Strategice Comunitare pentru actuala perioadă de programare 2007-

2013.

Obiectivul general al Planului Integrat de Dezvoltare Urbana a municipiului Braila este

cresterea calitatii vietii cetatenilor prin imbunatatirea serviciilor publice urbane si sprijinirea

mediului de afaceri in vederea dezvoltarii durabile.

Obiective specifice:

1. Imbunatatirea infrastructurii rutiere din municipiul Braila;

2. Cresterea gradului de atractivitate a zonelor de petrecere a timpului liber;

3. Cresterea sigurantei si prevenirea criminalitătii in Municipiul Brăila;

4. Promovarea potentialului turistic al municipiului;

5. Promovarea orasului Braila ca pol cultural regional, prin valorificarea patrimoniului

multietnic si multicultural;

6. Crearea unui sistem de servicii sociale individualizate, centrate pe nevoile populatiei

aflate in dificultate;

7. Dezvoltarea si diversificarea serviciilor publice oferite cetatenilor.

Prioritati de dezvoltare

Priorităţile de dezvoltare ale Planului Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Zona de

Acţiune Urbană sunt în concordanţă cu obiectivul strategic al Programului Operaţional Regional,

respectiv sprijinirea dezvoltării economice şi sociale durabile, echilibrată teritorial, cu accent pe

îmbunătăţirea infrastructurii de bază şi cu obiectivul Domeniului Major de intervenţie 1.1.-

Planuri integrate de dezvoltare urbană (reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea

serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale). Implementarea priorităţilor de dezvoltare

cuprinse în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană va duce la diminuarea disparităţilor între zonele

Municipiului Braila, printr-o mai bună utilizare a sinergiilor regionale.

Page 81: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

81

In vederea indeplinirii obiectivelor sunt propuse urmatoarele prioritati de dezvoltare:

• Reabilitarea si modernizarea infrastructurii rutiere si pietonale din municipiul Braila;

• Amenajarea si modernizarea zonelor de agrement;

• Achizitionarea si instalarea de sisteme de supraveghere in vederea cresterii sigurantei si

prevenirii criminalitatii;

• Punerea in valoare a obiectivelor de patrimoniu din zona de actiune urbana;

• Cresterea calitatii vietii prin serviciile sociale oferite persoanelor varsnice aflate in

dificultate;

• Crearea spatiilor publice urbane si dezvoltarea unitatilor publice in amplasament localizat

in Aleea Mecanizatorilor Zona Industriala Sud;

• Realizarea unei parcari subterane in zona Garii CFR.

Page 82: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

82

3.2 PLANUL DE ACTIUNE

3.2.1 Lista proiectelor si bugetul estimat pentru implementarea Planului integrat, pe

surse de finantare (identificate ori de cate ori este posibil), perioada de implementare a

proiectelor

Planul integrat al municipiului Braila va fi implementat prin proiecte de reabilitare a

infrastructurii urbane degradate, precum şi prin acţiuni de reabilitare a infrastructurii sociale şi

îmbunătăţirea serviciilor sociale.

Deoarece planul integrat de dezvoltare urbană este un document de planificare a

dezvoltării la nivelul întregului oraş, acesta se implementeaza prin proiectele individuale

identificate la nivelul municipiului:

REABILITAREA INFRASTRUCTURII URBANE ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA

SERVICIILOR URBANE, INCLUSIV TRANSPORTUL URBAN

• Infrastructură publică urbană:

Reabilitare casa Petre St. Goanga, Str. Piata Poligon nr. 2, Braila;

Reabilitare zona promenada intre Calea Calarasilor si Faleza Dunarii

Reabilitare pasaj pietonal Platou Piata Independentei

Reabilitare si Modernizare Parc Monument

Sistem integrat de supraveghere stradala in vederea cresterii sigurantei

cetateanului;

• transport şi mobilitatea populaţiei:

Modernizarea si reabilitarea strazii Calea Calarasilor din municipiul Braila, pe

tronsonul cuprins intre Bulevardul Dorobantilor si Bulevardul Independentei

Modernizarea si reabilitarea strazii Calea Galati, pe tronsonul cuprins intre B-

dul Dorobantilor si str. Malaeru colt cu str. Costache Negruzzi”

• Patrimoniu cultural mondial, naţional, local:

Restaurarea si consolidarea cladirii Teatrului Maria Filotti

REABILITAREA INFRASTRUCTURII SOCIALE

• Reabilitare si modernizare anexa Camin pentru persoane varstnice Sf. Petru si Pavel,

Str.Zambilelor nr.2;

Page 83: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

83

a) Sistem de supraveghere in vederea cresterii sigurantei si prevenirii criminalitatii in

municipiul Braila

In perceptia locuitorilor, una din cele mai grave probleme cu care se confrunta municipiul

Braila este violenta, infractiune des intalnita in special in randul gastilor de cartier, din care fac

parte cu precadere persoane majore, minorii cautand sa fie acceptati in aceste grupuri.

Tot mai multe delicte sunt comise de minori, ingrijorator fiind faptul ca acestia provin din

familii normale, nonviolente. Un factor important in comiterea infractiunilor juvenile il

reprezinta si mediul in care minorii traiesc, atat cel familial cat si cel social, acestia fiind foarte

usor de influentat. In general delicventii minori provin din familii cu probleme

financiare/emotive in care unul dintre parinti abuzeaza fizic si/sau psihic de copii. Un alt factor

care se dovedeste a fi unul decisiv in comiterea de infractiuni este anturajul, acesta influentand si

tinerii ce provin din familii fara probleme, dar care au fost scapati de sub supravegherea

parintilor.

Problematica este si numarul tot mai insuficient de politisti care sa acopere intreaga zona

a municipiului. Conform standardelor stabilite de Ministerul Administraţiei şi Internelor. ar

trebui sa existe un politist la 450 locuitori, tocmai de aceea, solutia propusa prin proiect, de a

instala camere video in zonele cele mai tensionate din punct de vedere al comiterii de ilegalitati,

este solutia cea mai viabila.

Prin instalarea mijloacelor tehnice se va realiza o supraveghere generala, de ansamblu si

de detaliu a obiectivelor existente in zona, precum si o monitorizare in detaliu a traficului rutier,

fapt ce va crea conditii favorabile realizarii interventiei operative si eficace a echipajelor de

interventie rapida.

Totodata prin acest sistem se va actiona pentru prevenirea si combaterea incalcarii

regulilor de comert stradal, asigurarea curateniei arealului in zonele supravegheate, protectia

mediului inconjurator, precum si asigurarea pazei pentru unele obiective si bunuri de interes

public si privat, prevenirea unor fapte antisociale si interventia operativa in cazul unor incendii,

explozii avarii, calamitati naturale, accidente.

Sistemul de supraveghere video se constituie intr-o unealta foarte importanta in

determinarea masurilor ce trebuie aplicate in zonele cu infractionalitate ridicata. Completele

mobile vor avea in compunere cite 2 camere video conectate prin radio la un punct de

concentrare local (Access Point) care va fi conectat la centrul de control prin fibra optica sau

radio. Rolul completelor mobile fiind de a putea fi usor instalate in zone de interes pentru

anumite perioade de timp urmind ca apoi sa fie instalate in alte locatii. Pentru fiecare complet

mobil se va asigura alimentarea si prin intermediul panourilor solare.

Page 84: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

84

Sistemul va trebui sa respecte anumite caracteristici:

• Selectarea oricarei camere din sistem pentru vizualizare si control

• Miscarea camerei selectate prin modificarea parametrilor : unghiul de orientare pe

verticala (tilt), unghiul de orientare pe orizontala (pan) si deschiderea unghiului

vizualizat (zoom)

• Modificarea focus-ului manuala sau setearea acestuia pe modul de reglare automat

• Mofificarea diafragmei manuala sau setearea acestuia pe modul de reglare automat

• Afisarea fluxului video pe un anumit monitor

• Cerere urgenta pentru preluarea controlului

• Setarea de preset-uri (pozitii predefinite ale camerei care sunt definite prin stabilirea

parametrilor pa, tilt si zoom

• Blocarea camerei pe o pozitie fixa

• Initierea, suspendarea sau oprirea unui tur de miscare pentru camera

• Stocarea/tiparirea imaginilor instantanee obtinute de la camera.

b) Reabilitare şi modernizare anexa Camin persoane varstnice Sf. Petru si Pavel, Str.

Zambilelor nr.2

Obiectivul investitiei este reprezentat de anexa caminului pentru persoane varstnice „Sf.

Petru si Pavel”, o constructie de tipul parter +1 etaj cu subsol tehnic, realizata in anul 1977 in

municipiul Braila pe Str. Zambilelor, nr.2. La parter se afla un hol de acces, cu spatii pentru

Page 85: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

85

primire si izolare primara a pacientilor, camera de garda, 6 saloane pentru pacienti si grupuri

sanitare, bucataria si spatii de depozitare.

La etaj este un hol similar celui de la parter, camera de garda, 4 cabinete medicale, 6

saloane pentru pacienti, spatii pentru circulatii si pentru depozitare. Din holul central se poate

accede intr-un balcon, situat deasupra intrarii de la parter.

Cladirea, avand o vechime de circa 30 de ani si functionand ca sectie de boli contagioase,

este intr-o stare satisfacatoare, dar care nu mai corespunde cerintelor de calitate actuale.

Prin modernizarea si reabilitarea cladirii pentru noua destinatie – camin pentru persoane

varstnice, dependente si semidependente, spatiile existente vor fi adaptate noilor nevoi si se vor

crea conditii de functionare conform normelor sanitare specifice.

Investitia este necesara si este justificata de mai multe aspecte. In urma functionarii de

peste 30 de ani, perioada in care nu s-au efectuat nici un del de interventii de reabilitare sau

reparatii generale, ci doar lucrari minore de interventii, in conditiile in care imobilul a suferit o

serie de disfunctionalitati din care amintim : tamplaria interioara este deteriorata si nu mai

asigura confortul termic necesar ; pardoselile din mozaic sunt partial deteriorate ; instalatiile

sanitare si termice nu sunt intr-o stare satisfacatoare de functionare, sunt vechi si deteriorate ;

tencuielile exterioare prezinta fisuri si sunt portiuni in care sunt cazute ; trotuarul de protectie din

jurul cladirii este deteriorat, permitand infiltratii de apa ; straturile de protectie ale terasei nu mai

asigura o izolare corespunzatoare.

c) Reabilitare casa Petre Stefanescu Goangă, P-ta Poligon nr. 2, Braila

Page 86: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

86

Acest proiect individual poate fi considerat o continuare a ceea ce Consiliul Judetean a

inceput prin proiectul "Reabilitarea Centrului Istoric al Municipiului Braila", implementat in

parteneriat cu Primaria Municipiului Braila, care a urmarit :

crearea unei infrastructuri moderne care sa poata fi exploatata facil si eficient de catre

comunitate;

marirea capacitatii de folosire a acestor cai de acces de catre toate categoriile de persoane

si vehicule, indiferent de conditiile atmosferice sau de alte criterii;

dezvoltarea activitatilor economice, sociale si culturale

ridicarea nivelului de trai si civilizatie a locuitorilor

marirea capacitatii locuitorilor de a beneficia de serviciile medicale, sociale, culturale,

etc.

Investitia a raspuns prioritatilor si necesitatilor stabilite de locuitorii urbei care au

beneficiat de crearea unei infrastructuri moderne si accesibile in orice conditii, de cresterea

posibilitatilor de acces si de interventie a vehiculelor speciale (ambulante, pompieri, etc), de

crearea unei baze pentru dezvoltarea viitoare a localitatii, de crestere a posibilitatilor economico

- sociale ale locuitorilor si de crestere a capacitatii relationale intre locuitorii urbei precum si

intre acestia si pasagerii temporari. Reabilitarea a vizat 4 cladiri , strazi, doua piete, Gradina

Mare si Faleza Dunarii precum si retelele edilitare aferente acestora. Dintre acestea cladirile,

strazile, pietele si Gradina Mare fac parte din zona de sit istoric a municipiului Braila, zona

cuprinsa in semicercul desenat de B-dul Al.I.Cuza si malul Dunarii.

Proiectul integrat “Restaurarea casei Petre Stefanescu Goanga” este continuarea

modernizarii municipiului Braila, iar prin realizarea acestuia municipiul Braila isi va pune in

valoare patrimoniul cultural de care dispune.

d) Modernizarea si reabilitarea străzii Calea Galaţi, pe tronsonul cuprins între B-dul

Dorobanţilor şi str. Mircea Malăeru colţ cu str. Costache Negruzzi ”

Page 87: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

87

Proiectul face parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbana a municipiului Braila

pentru care s-a emis Decizia finala nr.149/18.05.2009 privind obtinerea avizului de mediu.

Pentru o mai buna realizare a obiectivelor specifice ale PIDU-lui referitoare la dezvoltarea

municipiului Brăila ca un sistem urban echilibrat si policentric de fluidizare a traficului rutier şi

îmbunătăţirea siguranţei circulaţiei pe toate arterele de transport acest proiect va cuprinde si alte

lucrari de modernizare. Lucrările complementare la obiectivul de investiţii propus vor viza

lucrări de modernizare pe tronsonul propus, atat pentru calea de rulare tramvai cât şi pentru calea

de drum, lungimea totala a acestora fiind de aproximativ 578 m. Calea de rulare fiind înglobată

în carosabil, este folosită atât de către tramvaie, cât şi de celelalte autovehicule din circulaţia

generală a oraşului, Calea Galaţi devenind în special în ultimii ani, o arteră de circulaţie majoră

cu trafic intens. Sistemul rutier adoptat pentru calea de rulare a tramvaielor, a devenit

necorespunzător pentru noile valori de trafic, linia de tramvai, prezentând numeroase denivelări

în plan vertical şi uzuri ale şinelor. Din aceste motive, atât circulaţia tramvaielor , cât şi circulaţia

celorlalte tipuri de autovehicule din trafic, se desfăşoară cu greutate, cu viteze mici şi cu

producerea de zgomote şi vibraţii care afectează construcţiile şi locuitorii din zonă. Soluţiile

constructive adoptate pentru indeplinirea obiectivelor, vor asigura un grad sporit de fiabilitate şi

protecţie a mediului. Lucrările de reabilitare şi modernizare se vor desfăşura în mai multe etape

care vor cuprinde: reabilitarea şi modernizarea căii de rulare a tramvaiului, lucrări la reţelele

Page 88: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

88

edilitare din ampriza liniei de tramvai, reabilitarea şi modernizarea cailor de acces auto şi

pietonal , precum şi lucrări la reţelele edilitare din ampriza drumului.

e) Reabilitare si modernizare Parc Monument

Parcul Monument reprezinta principala zona de agrement a orasului, atragand atat

populatia tanara cat si varstnicii.

Proiectul „Reabilitare si modernizare Parc Monument” se va realiza prin urmatoarele

lucrari:

reamenajarea sistemului de irigat cu apa bruta din Dunare, cu teava de hotel dispusa

partial pe estacada si partial in montaj subteran in zona traversarilor soselelor si cu

aspersoare cu cap fix;

modernizarea retelei de apa;

modernizarea retelei de canalizare;

reabilitare bazin (fantana arteziana);

reabilitare gard prefabricat din beton;

refacere alei carosabile si pietonale;

amenajare peisagera (toaletarea si inlocuirea vegetatiei existente);

dotari – locuri de relaxare si locuri de joaca pentru copii precum si montarea de mobilier

stradal in lungul aleilor.

Page 89: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

89

f) Proiectul „Modernizarea si reabilitarea străzii Calea Călăraşilor din municipiul

Brăila, pe tronsonul cuprins între Bd. Dorobanţilor si Bd. Independenţei”

Calea Călăraşilor, principală arteră de circulaţie a municipiului Brăila, uneşte sudul

Brăilei cu centrul istoric al municipiului. Proiectul îşi propune reabilitarea tronsonului cuprins

intre B-dul Dorobanţilor şi B-dul independenţei atât pentru calea de rulare auto şi pietonală cât şi

pentru calea de rulare tramvai. Lungimea tronsonului propus pentru reabilitare este de

aproximativ 1500 m cu o lăţime de aproximativ 45 m.

Lucrările propuse vor viza realizarea unui sistem rutier care să corespundă atat traficului

actual şi de perspectivă cat şi prevederilor „ Normativului privind alcătuirea structurilor rigide şi

suple pentru străzi NP 116/2004”. Cu acest prilej se vor verifica şi/sau înlocui reţele subterane şi

supraterane existente (electrice, apă, gaz etc.). Reţeaua de canalizare se va reabilita prin metoda

INSITUFORM.

Pentru colectarea şi dirijarea apelor pluviale de pe cale se vor monta la bordură

elemente prefabricate din beton. Acestea vor asigura scurgerea apelor in guri de scurgere

executate conform STAS 6701/82. Se va avea in vedere amenajarea locurilor de parcare de o

parte şi de alta a căii, unde este posibil, reabilitarea trotuarelor şi amenajarea zonelor verzi

adiacente.

Lucrările de reabilitare a căii de rulare a tramvaiului in lungime de 1500 m vor asigura

reducerea intensităţii vibraţiilor şi a zgomotelor care afectează clădirile si locuitorii din zonele

adiacente.

Page 90: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

90

g) Proiectul „Reabilitare zonă promenadă între Calea Călăraşilor şi Faleza Dunării”

Obiectul lucrărilor de reabilitare a proiectului mai sus menţionat vizează zona de

promenada care include şi fântânile cinetice. Fântânile arteziene amplasate pe Esplanada

municipiului Brăila fac parte din categoria fântâni cinetice, fântâna arteziană fiind cunoscută şi

sub denumirea „ cu egrete” este creaţia maestrului LUCACI. În timp, datorită valorilor artistice

aceste fântâni cinetice au devenit unul din simbolurile Brăilei şi nu mai pot fi scoase din peisajul

arhitectonic al oraşului. Din acest motiv se impune reabilitarea lor înainte ca uzura construcţiilor

şi a echipamentelor să devină critică.

Lucrările de reabilitare pentru obiectivul de investiţii vor viza 4 direcţii:

- amenajarea şi reabilitarea spaţiului de promenadă care va include acolo unde este cazul şi

zona verde aferentă;

- arhitectura fântânilor (fără a afecta latura artistică);

- infrastructura construcţiilor;

- componenţa tehnică a fântânilor ( utilaje de mişcare, instalaţii de apă şi canal, acţionări

electrice, echipamente electrice etc.).

Lucrările de reabilitare a zonei de promenadă ce include ansamblul fântânilor cinetice de pe

Esplanada Brăilei vor avea în vedere:

- intervenţia asupra cadrului înconjurător fără afectarea compoziţiei artistice a acestora;

- pavarea platoului din jurul fântânilor inclusiv zona scărilor;

Page 91: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

91

- refacerea bazinelor astfel încât să se evite degradarea calitativă a apei, formarea spumei şi

acumularea gunoaielor;

- refacerea sistemului de iluminat pentru punerea în valoare a fântânilor în nocturnă, fără

afectarea compoziţiei artistice a acestora.

h) Proiectul „Restaurarea şi consolidarea clădirii Teatrului Maria Filotti Braila”

Clădirea Teatrului se afla situata in Centrul Istoric al municipiului Brăila fiind

înregistrată în LISTA MONUMENTELOR ISTORICE , aprobata prin OMCL nr. 2314/2004 sub

cod LMI-BR-II-m-B-02097, fiind un monument de arhitectură. Nucleul actualei clădiri,

figurează pe planul oraşului de la 1834. Ulterior a fost extinsa in 1853 - 1854, distrusa de

incendiu in 1859, reconstruita in anul 1862, si modernizata de noul proprietar, Dumitru Ionescu,

in anul 1896.

Imaginea de astăzi a cladirii se datoreaza lucrarilor de consolidare - restaurare realizate in

perioada 1980 - 1988. Proiectul a fost apreciat cu Premiul Academiei Române, in anul 1984.

Destinatia initiala a cladirii a fost han. In jurul anului 1850, documentele amintesc de sala

de teatru din Casa Rally, iar mai târziu (1873) de sala pentru concerte Rally. Din anul 1896

cladirea adapostea: Teatrul, Saloane de bal, Clubul Regal, Restaurant si Cofetarie, Hotel si

magazine.

Începând cu anul 1949 aici funcţionează cu caracter permanent Teatrul Maria Filotti. Ca

si funcţionalitate clădirea teatrului este un complex cultural de importanţă deosebită, cuprinde 2

Page 92: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

92

săli de spectacole (370 şi 100 locuri), 1 sală de conferinţe (170 locuri), o sală foaier (60 locuri),

doua foaiere pentru expoziţii si muzeu, holul monumental, săli de repetiţii, ateliere de producţie,

bibliotecă, magazii de costume, decoruri şi de recuzită, depozite pentru aparatura, cabine actori,

scenă culisantă, centrală termică, birouri destinate administraţiei si secretariatului literar, agenţie

teatrala, etc. Aşa cum se preciza mai sus imaginea de astăzi a clădirii se datorează lucrărilor de

consolidare - restaurare realizate in perioada 1980 - 1988. Din păcate in anul 1988 lucrările de

restaurare/reabilitare a clădirii au fost stopate, astfel spatii importante ale clădiri au fost finalizate

numai din punct de vedere al zugrăvelilor, lucrările de restaurare si pictură fiind oprite. Odată cu

trecerea timpului au apărut o serie de probleme atât din punct de vedere al consolidării structurii

de rezistenta, lucrările de consolidare necesare fiind cele stabilite prin expertiza tehnică, dar mai

ales din punct de vedere al utilităţilor si a sistemelor de supraveghere si intervenţie in caz de

incendiu si antiefracţie.

Se impune inlocuirea sistemului de pompare – distributie a retelei de apa potabila si apa

calda menajera, precum si a intregului sistem de canalizare. Tabloul electric general precum si

cele de distributie interioara necesita ample lucrari de reparatie si modernizare. De asemenea este

necesar a se inlocui si o parte din reteaua de distributie a curentului electric. Pentru punerea in

valoare a cladirii trebuie montat un sistem de iluminat ambiental exterior in ton cu tendintele

actuale.

Sistemul de ventilatie-climatizare al salilor de spectacol si al spatiilor adiacente trebuie

modernizat. Sistemul de supraveghere in caz de incendiu nu este in stare de functionare, fiind

necesara montarea unui sistem centalizat-computerizat de ultima generatie, cu scopul de

supraveghere/alarmare si interventie automatizata. Se impune inlocuirea intregii retele de curenti

slabi, montarea unei centrale computerizate, impreuna cu o retea de senzori cu detectare diversa,

centrala tip sprinker impreuna cu intreaga retea de distributie a apei si a capetelor pulverizatoare,

retele de stingere tip drencer. De asemenea se doreste reamplasarea rezervorului de apa intr-o

locatie apropiata cladirii, impreuna cu sistemul automatizat de pompare si aductiune a apei pana

la reteaua interioara de hidranti care si ea trebuie inlocuita. Este necesara montarea unui

generator de curent electric independent cu pornire automatizata in caz de avarie cu scopul de a

asigura iluminatul de siguranta pentru toate caile de evacuare si curentul necesar functionarii

instalatiilor de siguranta. Legat de aceeasi problematica este necasara efectuarea lucrarilor de

ignifugare atat pe material lemons dar si pe material textil pe suprafete insemnate din teatru.

Sistemul antiefractie are rolul principal de a proteja valorile inestimabile ale cladirii dar si sa

supravegheze exponatele din muzeu si foaiere precum si fluxurile de vizitatori. O alta problema

este legata de eficientizarea sistemului de incalzire si reablitarea termica a cladirii. Se impune

Page 93: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

93

modernizarea centralei termice, precum si realizarea unui sistem de distributie automatizat

supravegheat electronic cu scopul de a eficientiza consumurile energetice. De asemenea registrii

(caloriferele) trebuiesc inlocuiti in totalitate. In scopul cresterii eficientei energetice a cladirii

este necesar sa se realizeze (acolo unde cladirea permite) o izolare exterioara si interioara precum

si inlocuirea tamplariei exterioare deteriorate. De asemenea se impune găsirea unor soluţii noi

privind şarpanta acoperişului, mare parte a problemelor fiind generate tocmai din greşita soluţie

a construcţiei acestuia. Se urmăreşte odată cu rezolvarea acestui lucru, montarea unei structuri

vitrate care sa permită iluminatul natural pe timp de zi a întegii clădiri. Totodata se urmăreşte

aplicarea de soluţii si tehnologii care să ducă la o reducere substanţiala a consumurilor

energetice, accentul punându-se pe soluţii ecologice.

Scopul principal al restaurării şi consolidării teatrului este includerea acestui monument

istoric in circuitul turistic national si international, deschiderea lui permanenta spre vizitare atat

pentru grupuri organizate cat si pentru vizitatori ocazionali. Punerea in valoare a monumentului

istoric prin deschiderea catre un numar important de vizitatori, imbinat cu activitatea de baza in

lumea artelor a trupei de teatru, poate deveni un important pol de dezvoltare a turismului in zona

de Sud – Est a Romaniei.

Stilistic, arhitectura clădirii ilustreaza stilul neobaroc. Imobilul se compune din doua

corpuri (suprafaţa totala construita 9.515,49 mp): corp principal – imobil (S+P+2), situat in

Piaţa Traian nr. 1-2 si str. Mihai Eminescu nr.2 si corpurile C1/1 si C ½ situat in str. Mihai

Eminescu nr. 2.

Lucrările de reabilitare şi consolidare se vor realiza în conformitate cu prevederile legale

in domeniu, cu aplicarea procedurilor si respectarii tuturor actelor normative.

i) Proiect „Reabilitare pasaj pietonal Platou P-ţa Independenţei”

Page 94: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

94

Platoul pietonal situat in P-ţa Independenţei reprezintă placa turnantă pentru centrul

vechi, de aici pornind practic traseele către cele mai îndepărtate cartiere ale oraşului.

Dimensiunile generoase ale Platoului pietonal din P-ta Independenţei in suprafaţă de 5.750 mp,

oferă deseori posibilitatea organizării de manifestări culturale si sociale. Spaţiul urban mărginit

de clădiri de importanţă deosebită pentru activitatea municipiului (Palatul administrativ,

Biblioteca judeţeană „Panait Istrati”, Palatul Agriculturii, Colegiul Gh. Munteanu Murgoci, etc.)

reprezinta o zonă cu o tendinţă de creştere accentuată a traficului auto şi pietonal. Realizarea

proiectului propus are in vedere găsirea unor soluţii optime atat pentru inlaturarea

disfuncţionalităţii traficului pietonal şi auto prin lucrari de reabilitare a pasajului pietonal cât şi

pentru crearea unor sprafeţe izolate care sa asigure un spaţiu adecvat pentru promenadă. Se vor

avea în vedere adoptarea unor soluţii corespunzătoare pentru reorganizarea spaţiilor de parcare,

în vederea asigurării unui număr cât mai mare de locuri.

Lucrarile aferente acestui proiect vor avea ca obiectiv accentuarea rolului de spaţiu public

marcant al oraşului, iar prin redefinirea elementelor de cadru urban se va potenţa rolul de spaţiu

multifuncţional pentru incurajarea manifestărilor de orice fel (festivaluri, târguri stradale,

manifestări culturale etc.).

Page 95: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

95

3.2.2 Harta orasului/municipiului, cu localizarea proiectelor individuale componente ale Planului

Page 96: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

96

Proiectele individuale componente ale Planului Integrat de Dezvoltare Urbana , sunt :

1. „Reabilitare şi modernizare anexă cămin persoane vârstnice Sf. Petru şi Pavel, Str. Zambilelor nr.2”-

2. „Sistem de supraveghere în vederea creşterii siguranţei si prevenirii criminalitatii in municipiul Braila” ;

3. „Reabilitare casa Petre Ştefănescu Goangă, P-ţa Poligon nr.2, Brăila” ;

4. „Reabilitare şi modernizare Parc Monument”;

5. „Modernizarea si reabilitarea străzii Calea Călăraşilor din municipiul Brăila, pe tronsonul cuprins între Bd. Dorobanţilor şi Bd.

Independenţei”;

6. „Reabilitare zonă promenadă între Calea Călăraşilor şi Faleza Dunării”;

7. „Restaurarea şi consolidarea clădirii Teatrului Maria Filotti Braila”;

8. „Reabilitare pasaj pietonal Platou P-ţa Independenţei”.

9. „Modernizarea si reabilitarea străzii Calea Galaţi, pe tronsonul cuprins între B-dul Dorobanţilor şi str. Mircea Malăeru colţ cu

str. Costache Negruzzi ”;

Page 97: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

97

3.3. Managementul implementarii Planului Integrat de Dezvoltare Urbana Echipa de implementare a Planului Integrat de Dezvoltare va colabora pe parcursul

implementarii cu AMPOR, ADR Sud-Est, autoritatile publice locale si nationale, ONG-uri si alte

institutii.

Elaborarea Planului si ulterior implementarea acestuia reprezinta rezultatul unui proces

decizional organizat, alcatuit pe de-o parte dintr-o analiza specifica a contextului planului si pe de

alta parte din propuneri creative – programul obiectivelor, definirea metodelor si a resurselor

umane si materiale pentru concretizarea obiectivelor, sistemul de control al rezultatelor proiectelor

propuse.

Metodele propuse pentru implementare au in vedere trei pasi:

- planificarea;

- executia;

- controlul.

A) Etapa de Planificare consta in:

- definirea continutului tehnic al planului;

- definirea in detaliu a costurilor si termenelor;

- identificarea, evaluarea si contracararea riscurilor in curs;

- determinarea responsabilitatilor si a circuitului informatiei si deciziei;

- conceperea si punerea în functiune a mijloacelor care permit controlul proiectului în

derulare.

B) Executia:

Avand in vedere faptul ca planificarea planului a avut ca obiect esential prevederea de o

maniera suficient de detaliata a modului în care se va derula, astfel incat sa existe in permanenta

un sistem de referinta pentru controlul eficace al derularii, executia sau pilotarea planului se va

orienta catre:

- continut;

- termene;

- costuri;

- calitate (planului si a rezultatelor);

- procesul de realizare

Page 98: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

98

C) Controlul

Controlul sau gestiunea tehnica se va derula in legatura directa cu doua elemente

constitutive principale ale planului, resursele materiale si documentele. Dezvoltarea mijloacelor

informatice va ajuta si va face posibila o gestiune eficace si centralizata a acestor elemente, iar

controlul va fi facilitat de:

- manipularea si tratarea mai mult sau mai putin centralizata a datelor planului în

totalitatea lui;

- integrarea planningurilor si a bugetelor;

- alegerea corecta a nivelului la care se situeaza derularea (un factor cheie al reusitei).

Monitorizarea se va face pe tot parcursul Implementarii Planului si va cuprinde:

− monitorizarea executarii lucrarilor, care va tine evidenta utilizarii resurselor proiectului si a

obtinerii rezultatelor preconizate;

− monitorizarea financiara care va urmari utilizarea corecta a fondurilor, modul de efectuare a

platilor, incadrarea in prevederile capitolelor bugetare de cheltuieli ale planului. Se va urmari

permanent eficienta cheltuielilor realizate.

Raportarea se va face in conformitate cu prevederile contractuale, mai precis prin

completarea formularului standard de raport de progres, in care vor fi mentionate activitatile

desfasurate, stadiul realizarii indicatorilor si rezultatele partiale/finale.

La fiecare raport de progres, solicitantul va trebui să descrie modul in care proiectul

respectă legislaţia în domeniul egalităţii de şanse si al dezvoltării durabile.

Managementul implementării Planului Integrat de Dezvoltare Urbană va fi asigurat de

către o echipă de management din partea Primariei Municipiului Braila si anume Unitatea de

Implementare PIDU.

Unitatea de implementare a PIDU va avea urmatoarea structura:

o Coordonator PIDU - Primar

o Asistent Coordonator PIDU

o Responsabil Conformitate economica si financiara

o Responsabil Achizitii publice

o Responsabil asistenţă socială

o Responsabil Urbanism şi amenajarea teritoriului

o Responsabil Conformitate tehnica si proceduri

Page 99: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

99

o Inginer Constructor Drumuri şi Poduri

o Inginer Construcţii Civile

o Responsabil Juridic

o Responsabil Relaţii Publice

Unitatea de Implementare va funcţiona la nivel instituţional în cadrul Primăriei

Municipiului Brăila, va fi construită pe nivele de competenţă şi atribuţii care să asigure nivelul de

autoritate şi expertiză necesar implementării în mod coordonat şi coerent.

PROIECT 9 MANAGER PROIECT ECHIPA

PROIECT

PROIECT 8 MANAGER PROIECT ECHIPA

PROIECT

PROIECT 7 MANAGER PROIECT ECHIPA

PROIECT

PROIECT 6 MANAGER PROIECT ECHIPA

PROIECT

PROIECT 5 MANAGER PROIECT ECHIPA

PROIECT

PROIECT 4 MANAGER PROIECT ECHIPA

PROIECT

PROIECT 3 MANAGER PROIECT ECHIPA

PROIECT

PROIECT 2 MANAGER PROIECT ECHIPA

PROIECT

PROIECT 1 MANAGER PROIECT ECHIPA

PROIECT

PRIMAR UIP PIDU

Page 100: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

100

Echipele de proiect vor fi alcătuite din:

- manager proiect

- asistent manager

- responsabil cu probleme tehnice

- responsabil financiar

- responsabil cu achizitii publice

- responsabil cu informarea si publicitatea

Unitatea de implementare a PIDU va avea rolul de a sigura aplicarea Planului Integrat de

Dezvoltare Urbana si asistenta in implementarea proiectelor, vizand in special toate functiile si

relatiile intre autoritatile de reglementare a sprijinului financiar si beneficiar.

Aceasta structura este bine conturata in cadrul Unitatii Administrativ Teritoriale a

municipiului Braila, avand atributii si resurse stabilite conform activitatii desfasurate. Echipa de

implementare a PIDU va avea urmatoarele atributii:

Nr. crt.

Responsabilitati Activitati desfasurate Responsabil

1 Responsabilitati privind relationarea directa cu AMPOR prin OI

Sustinerea etapelor derulate din proiectele individuale in fata OI si AMPOR

Prezentarea din timp a problemelor cu care se confrunta proiectul si incercarea de solutionare coerenta a acestora impreuna cu OI si AMPOR

UIP PIDU

2 Responsabilitati privind buna derulare a activitatilor de natura tehnica aferente proiectelor individuale

Analiza, pe baza situatiilor furnizate de unitatile de implementare a proiectelor indivuale, a modului de derulare a activitatilor tehnice aferente acestor proiecte

UIP PIDU

3 Responsabilitati privind buna derulare a activitatilor de natura financiara aferente proiectelor individuale

Analiza, pe baza situatiilor furnizate de unitatile de implementare a proiectelor indivuale, a modului de derulare a activitatilor financiare aferente acestor proiecte

UIP PIDU

4 Responsabilitati privind asigurarea indeplinirii indicatorilor propusi in

Corelarea modului de implementare a activitatilor din cadrul proiectelor individuale, in vederea

UIP PIDU

Page 101: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

101

Nr. crt.

Responsabilitati Activitati desfasurate Responsabil

cadrul PIDU asigurarii atingerii indicatorilor propusi prin Planul Integrat

5 Responsabilitati privind activitatea de realizare a publicitatii prin mass-media a proiectului

Organizarea materialelor de prezentare a Planului Integrat din punctul de vedere a informatiilor continute cu respectara normelor impuse de Manualul de Identitate Vizuala

UIP PIDU

6 Responsabilitati privind activitatea de auditare a implementarii proiectului

Certificarea rapoartelor de audit rezultate si a propunerilor cuprinse in acestea cu luarea de decizii referitoare la modul de rezolvare a aspectelor negative semnalate de acestea

UIP PIDU

Atributiile si rolul fiecarui membru din UIP sunt prezentate sintetic in tabelul de mai jos:

Page 102: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

102

Nr. crt. Pozitie Atributii conform fisa post Responsabilitati de baza

adresate

1 Coordonator PIDU Coordoneaza si monitorizeaza proiectele individuale si actiunile din cadrul planului integrat;

Ia deciziile impreuna cu echipa financiara privind alocarea resurselor;

Stabileste sedinte periodice;

Supervizeaza implementarea proiectelor prioritare stabilite;

Verifica fluxurile financiare si avizarea facturilor;

Elaboreaza bugetele si planurile pentru implementarea proiectelor stabilite;

Atribuie responsabilitatile echipelor / persoanelor din subordine si colaboratorilor;

Supervizeaza activitatea echipelor / persoanelor din subordine;

Reprezinta interesele si obligatiile Beneficiarului in implementarea PIDU.

Responsabilitati privind relationarea directa cu AMPOR prin OI Responsabilitati privind asigurarea indeplinirii indicatorilor propusi in cadrul PIDU Responsabilitati privind activitatea de auditare a implementarii planului

2 Asistent Coordonator PIDU

Asigura buna desfasurare a activitatilor administrative din cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana;

Realizeaza documentatiile pe baza carora se vor realiza analizele de progres asupra proiectelor individuale de implementat si asupra Planului Integrat in general.

Responsabilitati privind relationarea directa cu AMPOR prin OI Responsabilitati privind activitatea de auditare a implementarii planului

3 Responsabil Conformitate Asigura pe tot parcursul Planului Integrat interfata cu Responsabilitati privind

Page 103: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

103

Nr. crt. Pozitie Atributii conform fisa post Responsabilitati de baza

adresate economica si financiara expertii institutiilor finantatoare;

Centralizeaza documente suport pentru proiectele/ actiunile/ activitatile derulate;

Verifica rapoartele financiare;

Verifica documentatia financiara necesara solicitarii cererilor de plata aferente transelor intermediare ( respectand contractele de finantare nerambursabila cu institutiile finantatoare);

Reprezinta Beneficiarul in cadrul vizitelor pe teren ale institutiilor finantatoare ca urmare a depunerii cererilor de rambursare aferente proiectelor/ actiunilor/ activitatilor derulate;

Monitorizeaza si evalueaza implementarea din punct de vedere financiar a planului integrat

relationarea directa cu AMPOR prin OI Responsabilitati privind buna derulare a activitatilor de natura financiara aferenete proiectelor individuale Responsabilitati privind asigurarea indeplinirii indicatorilor propusi in cadrul PIDU Responsabilitati privind activitatea de auditare a implementarii planului

4 Responsabil Achizitii publice

Asigura pe tot parcursul derularii Planului Integrat interfata cu expertii institutiilor finantatoare;

Coordoneaza achizitiile cu particularizare pe tipul de procedura de achizitie publica ce trebuie aplicata conform legislatiei in vigoare in functie de sumele de pe liniile bugetului strategiei;

Monitorizeaza si verifica derularea tuturor achizitiilor din Planul Integrat;

Reprezinta Beneficiarul in cadrul vizitelor pe teren ale institutiilor finantatoareca urmare a depunerii cererilor de rambursare aferente proiectelor / actiunilor / activitatilor

Responsabilitati privind relationarea directa cu AMPOR prin OI Responsabilitati privind asigurarea indeplinirii indicatorilor propusi in cadrul PIDU Responsabilitati privind activitatea de auditare a implementarii planului

Page 104: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

104

Nr. crt. Pozitie Atributii conform fisa post Responsabilitati de baza

adresate derulate.

5 Responsabil asistenta sociala

Participa la activitatea de urmarire a realizarii PIDU;

Vizeaza progresul fizic din punct de vedere al aspectelor sociale, identificate prin PIDU, a lucrarilor si raporteaza Coordonatorului situatia actuala;

Urmareste respectarea legislatiei specifice proiectelor cu conotatie sociala din cadrul PIDU in vigoare;

Propune masuri pentru rezolvarea problemelor de natura sociala, aparute in timpul lucrarilor proiectelor individuale ale PIDU;

Prezinta periodic Coordonatorului un raport care sa cuprinda informatii detaliate legate de stadiul realizarii saarcinilor, probleme intampinate etc;

Raspunde de realizarea in termen a sarcinilor atribuite si de calitatea acestora.

Responsabilitati privind relationarea directa cu AMPOR prin OI Responsabilitati privind asigurarea indeplinirii indicatorilor propusi in cadrul PIDU Responsabilitati privind activitatea de auditare a implementarii planului

6 Responsabil Urbanism si amenajarea teritoriului

Urmareste corelarea PIDU cu PUG si CU;

Urmareste ca avizele emise de directia de urbanism a primariei Municipiului Braila sa fie in concordanta cu prevederile PIDU;

Participa la intalnirile de lucru periodice, precum si ori de cate ori este nevoie in timpul executiei lucrarilor, aferente proiectelor individuale ale PIDU, in ceea ce priveste aspectele urbanistice;

Propune masuri pemtru rezolvarea problemelor

Responsabilitati privind relationarea directa cu AMPOR prin OI Responsabilitati privind asigurarea indeplinirii indicatorilor propusi in cadrul PIDU Responsabilitati privind

Page 105: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

105

Nr. crt. Pozitie Atributii conform fisa post Responsabilitati de baza

adresate aparute in timpul lucrarilor proiectelor individuae ale PIDU;

Participa la receptia lucrarilor individuale ale PIDU.

activitatea de auditare a implementarii planului

7 Responsabil Conformitate tehnica si proceduri

Asigura pe tot parcursul implementarii PIDU interfata cu expertii institutiilor finantatoare;

Centralizeaza documente suport pentru proiectele / actiunile / activitatile derulate;

Verifica rapoartele tehnice;

Reprezinta Beneficiarul in cadrul vizitelor pe teren ale institutiilor finantatoare ca urmare a depunerii cererilor de rambursare aferente proiectele / actiunile / activitatile derulate;

Monitorizeaza si evalueaza implementarea din punct de vedere tehnic a planului integrat.

Responsabilitati privind relationarea directa cu AMPOR prin OI Responsabilitati privind buna derulare a activitatilor de natura tehnica aferenete proiectelor individuale Responsabilitati privind asigurarea indeplinirii indicatorilor propusi in cadrul PIDU Responsabilitati privind activitatea de auditare a implementarii planului

8 Inginer Constructor Drumuri şi Poduri

Asigura pe tot parcursul implementarii PIDU buna desfasurare a activitatilor de ordin strict tehnic;

Asigura ducerea la indeplinire cu corectitudine a indicatorilor tehnici propusi in Planul integrat si care tin in mod direct de proiectele individuale ce implica lucrari de drumuri si poduri, prin analiza impreuna cu inspectorii de

Responsabilitati privind buna derulare a activitatilor de natura tehnica aferenete proiectelor individuale

Page 106: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

106

Nr. crt. Pozitie Atributii conform fisa post Responsabilitati de baza

adresate santier.

9 Inginer Constructii Civile

Asigura pe tot parcursul implementarii PIDU buna desfasurare a activitatilor de ordin strict tehnic;

Asigura ducerea la indeplinire cu corectitudine a indicatorilor tehnici propusi in Planul integrat si care tin in mod direct de proiectele individuale ce implica lucrari civile, prin analize impreuna cu inspectorii de santier.

Responsabilitati privind buna derulare a activitatilor de natura tehnica aferenete proiectelor individuale

10 Responsabil Juridic

Asigura asistenta, consultanta si reprezentarea juridica a planului integrat;

Asigura asistenta si la realizarea caietelor de sarcini si a procedurilor de achizitii aferente planului integrat;

Avizeaza si contrasemneaza actele cu caracter juridic din cadrul planului integrat;

Asigura asistenta privind aspectele juridice ale managementului resurselor umane;

Asigura documentarea referitoare la legislatie si noutati legislative.

Responsabilitati privind relationarea directa cu AMPOR prin OI Responsabilitati privind asigurarea indeplinirii indicatorilor propusi in cadrul PIDU Responsabilitati privind activitatea de realizare a publicitatii prin mass-media a planului Responsabilitati privind activitatea de auditare a implementarii planului

11 Responsabil Relaţii Publice Raspunde porivit dispozitiilor legale, de Responsabilitati privind

Page 107: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

107

Nr. crt. Pozitie Atributii conform fisa post Responsabilitati de baza

adresate

corectitudinea si exactitatea datelor, informatiilor, masurilor si sanctiunilor stipulate in documentele intocmite;

Asigura transmiterea anunturilor in presa locala sau nationala;

Asigura desfasurarea intalnirilor oficiale interne si externe;

Verifica respectarea conditiilor impuse de Manualul de Identitae Vizuala in realizarea si promovarea proiectelor individuale din cadrul Planului Integrat.

relationarea directa cu AMPOR prin OI Responsabilitati privind activitatea de realizare a publicitatii prin mass-media a planului Responsabilitati privind activitatea de auditare a implementarii planului

Page 108: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

108

4. Informare si consultare publica in procesul elaborarii planului

Informarea cetatenilor municipiului Braila cu privire la realizarea Planului Integrat de

Dezvoltare Urbana s-a desfasurat prin publicarea in mass- media a intentiei de elaborare a PIDU,

prin distribuirea a 500 de fluturasi cu informatii utile si prin prezentarea succinta a planului si a

proiectelor integrate pe site-ul Primariei Municipiului Braila.

O etapă premergătoare elaborarării Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a

Municipiului Braila a constituit-o supunerea spre dezbatere publică a Strategiei de dezvoltare a

municipiului Braila pentru perioada 2008 – 2013. Strategia a fost publicată pe pagina web a

primăriei municipiului Braila împreună cu mesajul de prezentare al primarului.

Strategia de dezvoltare a municipiului Braila pentru perioada 2008 – 2013 prezintă

acţiunile pe care administraţia locală le va iniţia pentru a crea condiţiile necesare dezvoltării

viitoare a municipiului şi relevă proiectele şi oportunităţile pe care ni le oferă intrarea României

în Uniunea Europeană.

Primaria Municipiului Braila a intreprins diferite activitati al caror scop a fost sa conduca

la o implicare activa a comunitatii in dezbateri pe marginea documentului strategic si colectarea

acelor perceptii si necesitati ce au condus la elaborarea prezentului Plan Integrat de Dezvoltare

Urbana. Dealtfel, Primaria Braila a realizat o informare constanta a publicului pe intreaga

perioada de elaborare a PIDU, informare ce s-a derulat in etape succesive si graduale, atat pe

pagina de internet a Primariei Municipiului Braila www.primariabraila.ro , in mass-media locala,

radio si ziare, cat si prin distribuirea a 500 de fluturasi cu informatii utile despre procesul de

elaborare al PIDU.

Prin procesul de consultare a publicului, considerat una din formele cele mai eficiente de

implicare si asociere a publicului la procesul de elaborare a planului, s-a asigurat un schimb

interactiv de informatii ce a condus la o cunoastere corecta a nacesitatilor si prioritizarea acestora.

Obiectivul principal al activitatii de consultare a constat in implicarea societatii civile si a

partenerilor sociali, reprezentantii mediului de afaceri, ONG-uri locale, reprezentantii

principalelor institutii locale si centrale, in decizia de politica publica prin furnizarea catre

autoritatea publica locala de informatii corecte in baza carora aceasta sa isi poata fundamenta

Page 109: pidu br.pdf

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL BRĂILA

109

deciziile investitionale in corelatie cu nevoile resimtite de comunitate in ansamblul ei, si nu de

segmente limitate de potentiali beneficiari directi.

Se poate spune ca toate metodele si tehnicile adoptate in elaborarea planului au contribuit

la dezvoltarea abilitatilor si cunostintelor necesare participantilor la realizarea unei planificari

investitionale pentru orasul in care traiesc.

Implicarea publicului a adus de asemenea o contributie importanta si a ajutat autoritatile

sa identifice mai bine nevoile si cerintele locale pentru a putea sa dezvolte actiuni de remediere in

folosul si impreuna cu comunitatea.

Metodele de comunicare utilizate pe parcursul derularii procesului de elaborare a PIDU

au fost: comunicate de presa, conferinte de presa, fluturasi informativi – 500 de exemplare,

anunturi postate pe site-ul web al primariei la sectiunea dezbateri publice, afisaj la sediul propriu.

Page 110: pidu br.pdf

Programul Operaţional Regional 2007-2013 Axa prioritara 1 – Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraşelor – poli urbani de creştere Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbana Sub-domeniul: Poli de dezvoltare urbana

Ghidul Solicitantului Model_A_Conţinutul recomandat al Planului integrat de dezvoltare urbana

110

Anexa 1 – Lista proiectelor individuale

Nr. crt. Denumire proiect Solicitant1

Obiectiv si activitati propuse

Perioada de implementare Buget proiect

Anul inceperii

Anul finalizarii

Valoare nerambursabila solicitata

(VNS)2 (lei)

Contributie proprie costuri eligibile (CPCE)3

(lei)

Costuri neeligibile (CN)4 (lei)

Total (lei)

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10)=(7)+(8)

+(9)

1

Reabilitare şi modernizare anexa Camin

persoane varstnice Sf. Petru si Pavel

U.A.T Mun. Braila

Reabilitarea infrastructurii

sociale

Anul 1 Anul 1 2.031.050 41.450 419.740,80 2.492.240,80

2 Reabilitare casa Petre Stefanescu

Goangă

U.A.T Mun. Braila

Reabilitare punct de

interes cultural integrat in

zona „Centrul

Anul 1 Anul 1 1.277.410 26.070 431.674,47 1.735.154,47

1 Informaţiile incluse in aceasta coloana trebuie sa corespunda cu cele menţionate in Cererea de finanţare pentru proiectul respectiv la secţiunea 1 – Informaţii privind solicitantul, in cazul in care pentru proiectul respectiv se solicita finanţare in cadrul Axei prioritare 1 a POR 2 Valorile incluse in aceasta coloana trebuie sa corespunda cu cele menţionate in Cererea de finanţare pentru proiectul respectiv, in cazul in care pentru proiectul respectiv se solicita finanţare in cadrul Axei prioritare 1 a POR 3 Valorile incluse in aceasta coloana trebuie sa corespunda cu cele menţionate in Cererea de finanţare pentru proiectul respectiv, in cazul in care pentru proiectul respectiv se solicita finanţare in cadrul Axei prioritare 1 a POR 4 Valorile incluse in aceasta coloana trebuie sa corespunda cu cele menţionate in Cererea de finanţare pentru proiectul respectiv, in cazul in care pentru proiectul respectiv se solicita finanţare in cadrul Axei prioritare 1 a POR

Page 111: pidu br.pdf

Programul Operaţional Regional 2007-2013 Axa prioritara 1 – Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraşelor – poli urbani de creştere Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbana Sub-domeniul: Poli de dezvoltare urbana

Ghidul Solicitantului Model_A_Conţinutul recomandat al Planului integrat de dezvoltare urbana

111

Istoric”

3

Sistem de supraveghere in vederea cresterii

sigurantei si prevenirii

criminalitatii in municipiul Braila

U.A.T Mun. Braila

Reabilitarea infrastructurii publice urbane

Anul 1 Anul 1 14.520.360 290.407 4.791.719 19.602.486

4 Reabilitare si modernizare

Parc Monument

U.A.T Mun. Braila

Reabilitarea infrastructurii publice urbane

Anul 1 Anul 1 7.516.820 150.337 2.361.751 10.028.908

5

Modernizarea si reabilitarea strazii Calea Galati, pe

tronsonul cuprins intre B-dul

Dorobantilor si strada Mircea

Malaeru colt cu Costache Negruzzi

U.A.T Mun. Braila

Transport si mobilitatea populatiei

Anul 1 Anul 1 2.127.678 43.423 447.742,71 2.618.843,71

6

Modernizarea si reabilitarea strazii Calea Calarasilor

din municipiul Braila, pe

tronsonul cuprins intre Bd.

Dorobantilor si

Transport si mobilitatea populatiei

Page 112: pidu br.pdf

Programul Operaţional Regional 2007-2013 Axa prioritara 1 – Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraşelor – poli urbani de creştere Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbana Sub-domeniul: Poli de dezvoltare urbana

Ghidul Solicitantului Model_A_Conţinutul recomandat al Planului integrat de dezvoltare urbana

112

Bd. Independentei

7 Reabilitare zona promonada intre Calea Calarasilor si Faleza Dunarii

Reabilitarea

infrastructurii publice urbane

8

Restaurarea si consolidarea

cladirii Teatrului Maria Filotti

Braila

Patrimoniu cultural mondial,

national si local

9 Reabilitare pasaj pietonal Platou

Piata Independentei

Reabilitarea

infrastructurii publice urbane

Sub-total 1 (buget proiecte) Costuri implementare Plan integrat5 x

TOTAL

5 Se vor specifica cheltuielile suplimentare necesare pentru implementarea Planului integrat, precum cele legate de echipa de management al PIDU. Aceste costuri nu reprezinta cheltuieli eligibile in cadrul Axei prioritare 1 a Programului Operaţional Regional, trebuind sa fie asigurate de catre promotorul/promotorii PIDU

Page 113: pidu br.pdf

Programul Operaţional Regional 2007-2013 Axa prioritara 1 – Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraşelor – poli urbani de creştere Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbana Sub-domeniul: Poli de dezvoltare urbana

Model_A_Conţinutul recomandat al Planulu

113