PINTC final1

Universitatea Transilvania din Braşov

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administrarea Afacerilor

Master Relaţii Economice Internaţionale

Analiza portofoliului de acţiuni pentru SNV, TLV,

SCD, SPUC şi SIF4

Masteranzi,

Lupu Nicoleta

Mihăieş Ancuţa

Ţintă Cristina

Braşov, 2014

2

CUPRINS

Introducere .................................................................................................................................................... 3

Cap. 1. Analiza contextului macroeconomic ................................................................................................. 4

Cap. 2. Perspectivele sectoriale..................................................................................................................... 7

2.1. Caracterizarea sistemului bancar din România .................................................................................. 7

2.2. Caracterizarea sectorului petrolier ..................................................................................................... 8

2.3. Caracterizarea sectorului farmaceutic ............................................................................................... 9

2.4. Caracterizarea sectorului de panificație........................................................................................... 10

2.5. Caracterizarea sectorului investițiilor financiare ............................................................................ 11

Cap 3. Analiza performanţelor financiare şi bursiere a companiilor din structura portofoliului ................ 12

3.1.Analiza performanţelor la Banca Transilvania ................................................................................... 12

3.2.Analiza performanţelor la Boromir ................................................................................................... 16

3.3.Analiza performanţelor la SIF Muntenia ........................................................................................... 20

3.4.Analiza performanţelor la Zentiva ..................................................................................................... 24

3.5.Analiza performanţelor la Petrom..................................................................................................... 28

Cap. 4. Analiza performanțelor financiare și bursiere ale companiilor analizate, ştiri şi zvonuri ........ 32

4.1. Scurtă prezentare a societății OMV Petrom S.A. ............................................................................. 32

4.2. Scurtă prezentare a societăţii Zentiva .............................................................................................. 34

4.3. Scurtă prezentare a societăţii Boromir............................................................................................. 36

4.4. Scurtă prezentare a băncii Transilvania ........................................................................................... 38

4.5. Scurtă prezentare - SIF Muntenia ..................................................................................................... 40

Cap 5 Analiza tehnică a titlurilor din portofoliu .......................................................................................... 42

5.1. Analiza graficelor de tip linie ............................................................................................................ 42

5.2. Analiza graficelor de tip lumânare ................................................................................................... 47

Cap 6. Analiza portofoliului de acţiuni ....................................................................................................... 50

6.1. Calculul rentabilitatii şi riscului titlurilor din portofoliu ................................................................... 50

6.2 Analiza perechilor de titluri din portofoliu ........................................................................................ 51

6.3. Constituirea portofoliului optim de titluri ........................................................................................ 52

6.4.Analiza rentabilităţii şi riscului portofoliului final ............................................................................. 54

Cap 7. Concluzii ........................................................................................................................................... 55

3

Introducere

În cadrul acestui proiect am realizat un studiu privind analiza a cinci companii

care sunt cotate la Bursa de Valori Bucureşti. Pe parcursul studiului am realizat analiza

fundamentală a celor cinci companii: contextul macroeconomic şi riscul de tară,

perspective sectoriale, poziţia companiei pe piaţă, ştiri şi zvonuri despre companie,

analiza economico financiară.

Analiza fundamentală se referă la studiul elementelor de bază ce influenţează

economia unei entităţi anume. Este o metodă de studiu ce încearcă sa previzioneze

modificarea preţului şi trendul pieţei prin analizarea indicatorilor economici, politicilor de

guvernare şi a factorilor sociali dintr-un ciclu de business.

Acest tip de abordare constă în selectarea acţiunilor pe baza informaţiilor privind

situaţiile financiare ale companiei, domeniul în care activează, situarea preţului în raport

cu diferite repere care ţin de companie şi de piaţă in ansamblul său. Este utilă pentru

investirea în acţiuni pe termen mediu şi lung (minimum 1 an). Cei care utilizează acest

tip de analiză au, la rândul lor, diferite obiective de randament şi de lichiditate.

Analiza tehnică reprezintă o formulare mai pretenţioasă a unei abordări simple a

deciziei de investiţie, reprezentând de fapt studiul preţurilor, având ca instrument de

bază graficele bursiere. Spre deosebire de analiza fundamentală, analiza tehnica nu ia

în considerare indicatorii financiari, monetari sau de altă natură. În locul acestora,

utilizează concepte (instrumente) ca trendul (direcţia) pieţei pentru a cunoaşte cu

precizie intenţiile investitorilor şi pentru a prezica care va fi evoluţia viitoare, reprezentări

grafice, configuraţii.

În acest proiect am parcurs analiza mediei mobile, care analizează evoluţia

preţurilor, Banda Bollinger Band indicând volatilitatea şi instabilitatea acţiunii, indicatoruL

MACD este folosit pentru determinarea semnalelor de cumpărare sau de vânzare şi

RSI, indicator care are valori cuprinse între 0 şi 100 şi este folosit ca indicator de trend.

4

Cap. 1. Analiza contextului macroeconomic

Când bursele sunt în declin, întrebarea cel mai des auzită în rândul investitorilor este

"în cât timp se vor opri scăderile." Pentru a găsi un răspuns, analiștii pieței de capital iau

în calcul o serie de factori pe baza cărora pot anticipa dinamica pe care o vor urma

piețele.

Vectorii care influențează deplasarea acțiunilor în sus sau în jos sunt variați, iar

înțelegerea lor deplină este imposibilă chiar și pentru investitorii experimentați. În plus,

imprevizibilitatea evenimentelor politice, economice și sociale complică și mai mult

calculele analiștilor. Trecând peste factorii greu de cuantificat, se pot identifica o serie de

pârghii majore, cu un impact clar în trendul pieței de capital.

Un prim factor identificat ce poate influența semnificativ piața bursieră este reprezentat

de dobânda de referință. Dobânda de referință are o importanță majoră în cadrul

economiei și în cadrul pieței bursiere. O rată scăzută duce la o creștere a împrumutului

din partea investitorilor, indivizilor și companiilor și, implicit, la o expansiune a

investițiilor. De asemenea, pentru că oamenii au mai mulți bani, consumul crește

trăgând în sus profitul companiilor și acțiunile lor. O dobândă crescută duce la

împrumuturi mai mici, investiții mai puține, consum redus și, în consecință, la

deprecierea acțiunilor.

“Dobânzile practicate de băncile comerciale din România sunt mari”, consideră peste

85% dintre reprezentanţii companiilor mici şi mijlocii (IMM), care au participat la un

sondaj realizat de portalul financiar Efin.ro (la sfârşitul lunii septembrie 2013).

Peste o treime dintre persoanele intervievate au indicat lipsa de transparență în ceea

ce priveşte comisioanele şi taxele aferente creditelor, în relaţia lor cu banca.

Se consideră că relaxarea politicilor de risc şi reducerea costurilor finanţării (dobânzi,

comisioane) sunt acţiunile care ar putea stimula creditarea companiilor.

Totuşi, băncilor le va fi dificil să îşi relaxeze politicile de risc, până când nu vor avea

certitudinea unei creşteri economice sustenabile în România, ceea ce ar conduce la

diminuarea treptată a volumului de credite neperformante. Este un cerc vicios pe care

nimeni, în acest moment, nu are curajul să îl rupă, cu toate semnalele trimise de BNR şi

mediul de afaceri.

5

Un alt factor căruia trebuie să îi acordăm o atenție deosebită este reprezentat de

cerere și ofertă. Mișcările zilnice ale pieței bursiere au ca principiu de bază legea cererii

și ofertei. Aceasta înseamnă că prețul acțiunilor tinde să se aprecieze când cererea

crește (oferta este limitată) și să se deprecieze când cererea este mică. Jocul cererii și

ofertei stă, de altfel, la baza tuturor activităților comerciale, de la cele mai simple,

precum vânzările directe de produse, până la cele mai complicate, cum este și cazul

celor bursiere.

În luna noiembrie 2013, conform estimărilor preliminare ale Institutului Naţional de

Statistică, exporturile FOB au însumat 20099,1 milioane lei (4523,9 milioane euro), iar

importurile CIF au însumat 21831,6 milioane lei (4913,3 milioane euro). Faţă de luna

octombrie 2013, exporturile din luna noiembrie 2013 au scăzut cu 4,0% la valori

exprimate în lei (3,8% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 8,3% la

valori exprimate în lei (8,1% la valori exprimate în euro). Deficitul balanţei comerciale

(FOB/CIF) a fost în luna noiembrie 2013 de 1732,5 milioane lei (389,4 milioane euro).

Corelând cererea și oferta cu importurile și exporturile, observăm că atât la nivel național

cât și la nivel internațional are loc în această perioadă o scădere a cererii de produse,

scădere ce are impact și asupra pieței bursiere.

Prețurile materiilor prime au și ele un impact major asupra vieții economice.

Materiile prime precum cuprul, petrolul, bumbacul, aurul, sunt privite cu atenție de toți

investitorii. Daca prețul petrolului crește, va crește automat și prețul benzinei, și, implicit

al tuturor produselor. Profiturile companiilor vor scădea, iar acțiunile lor vor fi într-o mai

mică măsură tranzacționate.

Cu puține excepții, prețurile la produsele petroliere, metale preţioase, metale

industriale şi alte resurse au crescut constant în ultimul deceniu, un fenomen denumit de

analişti un “superciclu al materiilor prime”.

Conform unui studiu realizat de cei de la Credit Suisse, se preconizează anul acesta

creşteri ale preţurilor pentru aur şi pentru petrol. În perioada 2013-2017 sunt așteptate

creșteri la nivelul prețurilor altor materii precum: cupru, argint, paladiu.

Starea psihologică generală determină şi ea mersul lucrurilor în majoritatea

domeniilor şi implicit în cadrul pieţei bursiere.

6

Dacă indivizii şi instituţiile active pe piaţa bursieră privesc cu optimism

perspectivele de viitor ale economiei, ei vor tinde să cumpere cât mai multe acţiuni. În

schimb, un pesimism generalizat va duce la prăbuşirea burselor, asa cum se întâmplă în

momentul de faţă în cea mai mare parte a lumii.

Psihologia poate avea un efect uriaş în piaţa bursieră. Ea poate duce atât la o

exuberanţă iraţională şi la o umflare a preţurilor, dar şi la un dezastru brusc, pe fondul

unei panici necontrolate.

Noul an aduce cu sine noi predicţii şi speculaţii cu privire la anumite evenimente

ce ar putea sau nu sa se producă. În general se face referire la aspecte economice,

politice, militare, legislative şi, este de reţinut faptul că, aceste speculaţii/predicţii nu sunt

nici pe departe unele pozitive.

Banca globală de investiții Saxo Bank a lansat celebrele “predicții scandaloase”

pentru anul 2014. Deși probabilitatea ca oricare dintre predicții să se adeverească este

redusă, ele sunt deduse de analiștii Saxo Bank, bazându-se pe o serie de evenimente

politice și de piață care au fost considerate atunci improbabile.

Printre aceste predicții se numără: Germania în recesiune, deflaţia SUA, întoarcerea

unei economii de tip sovietic, alianţa anti-UE va deveni cel mai mare grup parlamentar.

Toate aceste predicții relevante sau nu, ridică semne de întrebare și îi fac pe investitori

să fie precauți și rezervați, poate chiar temători. Ajungem astfel la concluzia că până și

investitorii au superstițiile lor și motivele lor să fie pesimiști, într-un mediu imprevizibil,

supus schimbărilor continue.

Cel din urmă factor, dar care a avut şi are şi în prezent, o influenţă majoră asupra

tuturor aspectelor vieţii este reprezentat de criza economică mondială. Criza

economică actuală, manifestată la nivel global printr-o lipsă de lichidităţi afectează în

mod decisiv piaţa de capital, în primul rând prin falimentul declarat al instituţiilor mai

mici, în special în cadrul celor financiare care au fost retrase de la tranzacţionare de pe

burse, fiind apoi preluate parţial sau integral de alte bănci sau grupuri de bănci. Soluţia

găsită pentru aceste bănci diferă, explicaţia fiind legată de dimensiunea instituţiilor

financiare/importanţa lor pentru sistemul financiar (instituţiile mai mici au fost lăsate să

falimenteze sau să fie preluate de alte instituţii financiare) sau de susţinerea politică de

care s-au bucurat. Astfel, unele instituţii financiare au fost preluate de guvern.

7

Pe un alt plan se găsesc instituţiile declarate falimentare şi apoi instituţii în

procedură de reorganizare.

Din punctul nostru de vedere, criza financiară are efecte negative pe termen scurt

pentru toţi jucătorii la bursă (scăderea preţurilor, ai indicilor bursieri) şi chiar

devastatoare pentru jucătorii mici. Un alt efect al crizei se referă la pierderea încrederii,

regulile pe piaţa de capital s-au înăsprit, investitorii nu îşi mai asumă riscuri uşor. Panica

a crescut şi, odată cu ea, a sporit aversiunea investitorilor străini la risc.

În concluzie, atât pe plan mondial, cât şi naţional, se manifestă încă instabilitatea

economică, politică, legislativă. Încet, îşi fac apariţia şi primele semne pozitive, de

îmbunătăţire a situaţiei. Cu toate acestea, până nu vor aparea primele situaţii concrete

care să reflecte o ameliorare a climatului economic şi investiţional, vom rămâne la fel de

precauţi.

Cap. 2. Perspectivele sectoriale

2.1. Caracterizarea sistemului bancar din România

Sectorul bancar din România, din care făceau parte 40 de bănci la finele lunii

decembrie 2012, finanţează preponderent economia românească, asigurând

aproximativ 92% din totalul finanţărilor acordate de sistemul financiar românesc.

Sistemul bancar s-a dovedit a fi rezilient pe perioada crizei, continuând să acorde

finanțare economiei României. Perspectivele de creștere econonomică generate de

miza atragerii fondurilor europene, gradul de intermediere financiară și de bancarizare,

de aproape 40% și respectiv 57%, fac din România o destinație atractivă pentru

investitori în sistemul bancar.

Activele sistemului bancar se ridicau la 83 miliarde de euro, ponderea în Produsul

Intern Brut fiind de 62%. Ponderea activelor instituțiilor cu capital străin în totalul

activelor sistemului bancar românesc a avansat de la 83% în decembrie 2011 la 89,8%

la nivelul lunii decembrie 2012. Din punct de vedere al originii acționarilor în funcție de

active, băncile cu capital austriac dețin o cotă de piaţă de 37,7%, urmate de băncile cu

capital francez cu 13,6% şi grecesc cu 12,2%. Gradul de intermediere financiară,

8

calculat ca pondere a creditului neguvernamental în PIB, era de 38,4% la nivelul anului

2012, valoare similară cu nivelul înregistrat în anul 2008 înainte de criză.

Angajamentul acţionarilor instituţiilor de credit a asigurat menţinerea adecvării

capitalului la niveluri confortabile. Sistemul bancar românesc dispune în continuare de

rezerve consistente de capital, indicatorul de solvabilitate plasându-se la 14,9%. Acest

calcul include efectele filtrelor prudențiale.

Raportul de solvabilitate este superior pragului prudenţial de 10% recomandat de

Banca Națională României (BNR) la începutul perioadei la care s-au propagat efectele

crizei mondiale. Potrivit estimărilor BNR, nivelul actual de capitalizare permite

implementarea noilor cerinţe de capital conform Basel III, în condiţiile în care, cu o

pondere de 92% la 31 decembrie 2012, fondurile proprii de nivel 1 deţin poziţia

dominantă în totalul fondurilor proprii aferente băncilor persoanelor juridice române. În

perioada de criză, sectorul bancar românesc nu a avut nevoie de sprijin din fonduri

publice.

2.2. Caracterizarea sectorului petrolier

Anul trecut (2013) a debutat cu cea mai grea iarnă din ultimii 50 de ani, ceea ce a

îngheţat la propriu mare parte din industrie şi transporturi, şi a continuat cu schimbări

majore pe scena politică românească, fiind probabil, cel mai zbuciumat an din perioada

de criză. Marii actori ai economiei româneşti nu au fost feriţi de toate aceste evenimente,

dar au reuşit să gestioneze fiecare obstacol obţinând totodată rezultate demne de

invidiat chiar şi de coloşii europeni. Din datele raportate de Institutul de Statistică

referitoare la PIB (+0,2%) şi din rezultatele raportate pe bursă, reiese faptul că unul

dintre cele mai atractive sectoare economice a fost energia.

De exemplu, OMV Petrom, cea mai mare companie românească, a raportat un

profit net record pentru 2012, de aproape 4 miliarde de lei, în creştere cu 5% faţă de

anul precedent. Un alt mare actor de pe piaţa petrolieră, Rompetrol Rafinare, a reuşit în

trimestrul al III-lea din 2012 să reintre în zodia profitului, după mai multe trimestre în

care a raportat pierderi.

În această perioadă, Guvernul negociază însă cu reprezentanţii companiilor

petroliere nu majorarea, ci scăderea cotei prevăzute pentru anul viitor la benzină şi

http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/profit-record-pentru-omv-petrom-178522.html

http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/profit-record-pentru-omv-petrom-178522.html

9

amânarea întregului calendar de majorare. Astfel, pentru anul viitor este negociată

acum, la benzină, o cotă de biocarburant de 4,5%, care să urce la 8% abia în 2018, nu

în 2015. Ţintele pentru anii 2017 şi 2019, cu 9%, respectiv 10% cotă de biocarburant vor

fi anulate. La motorină este negociată pentru 2016 o cotă de biocarburant de 6,5%, nu

de 7%.

Altă facilitate care va fi acordată companiilor este amânarea cu trei ani, respectiv

până în 2019 în loc de până în 2016, a datei până la care furnizorii trebuie să introducă

pe piaţă benzină mai bună calitativ, cu un conţinut de oxigen de maximum 2,7% m/m şi

cu un conţinut de etanol de maximum 5% v/v. În acelaşi timp, companiile petroliere nu

vor mai fi obligate să reducă până la sfârşitul anului viitor din emisiile de gaze cu efect

de seră, generate pe durata ciclului de viaţă pe unitatea de energie a carburantului şi

energia furnizată, ci li se va acorda timp până în 2020 să îşi îndeplinească această

obligaţie.

2.3. Caracterizarea sectorului farmaceutic

Deşi rezultatele companiilor româneşti din sectorul farmaceutic au fost bune în

prima jumătate a anului 2013, având o creştere anuală de două cifre, perspectiva pentru

întregul an nu a fost la fel de încurajatoare. În topul CEE al pieţelor farmaceutice care

reprezintă cele mai potrivite investiţii se află companiile străine Krka, Richter şi Egis.

Ritmul încetinit al vânzărilor din ţară, precum şi taxa clawback mai mare a

determinat o scădere a valorii acţiunilor pentru Antibiotice - de la 0.466 RON la 0.355

RON pe acţiune - şi Biofarm - de la 0.237 RON la 0.218 RON pe acţiune, la nivelul lui

2013.

Chiar şi aşa, experţii Erste consideră că sectorul Biofarm este, în continuare,

sigur pentru investiţii. Având în vedere situaţia curentă a pieţei de medicamente, Biofarm

rămâne alegerea cea mai înţeleaptă pentru investitorii interesaţi de sectorul farmaceutic

din România datorită situaţiei financiare mai stabile şi a strategiei de vânzare mai bune.

În ciuda expunerii pe piaţa românească "şubredă", parametrii de profit ai Biofarm se află

pe picior de egalitate cu cei ai companiei ungureşti Richter, care este, conform Erste,

printre cele mai convenabile pentru investiţii.

10

Companiile farmaceutice româneşti se orientează spre exporturi astfel încât să nu

fie afectate prea mult de piaţa autohtonă, "îmbolnăvită" de presiunea ridicată a taxei

clawback sau de disciplina slabă de plată, care persistă.

Cu o creştere a exporturilor (mai ales în Rusia, dar şi în Africa) cu 33.5%,

valoarea netă a vânzărilor 1H12 pentru Antibiotice a ajuns, în 2012, la 148 de milioane

de lei, faţă de 138 de milioane, în 2011.

În ceea ce priveşte compania Biofarm, experţii Erste îi atribuie calificativul

"Accumulate". Astfel, enumeră patru motive pentru atitudinea pozitivă faţă de acţiunile

companiei: performanţa bună 1H12 în condiţiile dificile ale pieţei (şi încrederea că

rezultatele FY vor fi asemănătoare), acţiunile concrete desfăşurate pentru creşterea

exporturilor - pentru a domoli efectele mediului autohton mai dur, absenţa datoriilor la

bancă şi abilitatea dezvoltată de a-şi menţine cheltuielile sub control.

2.4. Caracterizarea sectorului de panificație

Anul 2013 în industria de morărit și panificație a fost dominat de discuțiile privind

reducerea fiscalității pe axa grâu-făină-pâine în condițiile în care introducerea din 2010 a

taxării inverse în comerțul cu cereale și plante tehnice a "mutat" evaziunea în curtea

morarilor și brutarilor. Astfel, principalele companii lovite de vânzările la negru au fost

cele cu fabrici mari, jucătorii din vârful clasamentului, în condițiile în care afacerile

acestora erau legate în mare măsura de rețele din comerțul modern.

Cifra de afaceri a industriei de morărit și panificație a înregistrat o reducere medie

anuală de 1,7% în perioada 2008-2012, anunță un studiu al portalului

Manageranticriza.ro efectuat în rândurile a 520 de companii.

Industria de morărit și panificație a fost în pragul falimentului, iar pentru

redresarea sa a fost crucială reducerea evaziunii fiscale în domeniu, precum și scăderea

TVA la produsele de panificație.

11

2.5. Caracterizarea sectorului investițiilor financiare

Societățile de Investiții Financiare (SIF) sunt fonduri închise de investiții,

organizate în urma Programului de Privatizare în Masă și listate la bursa de valori. SIF-

urile sunt societăți atipice la bursa de valori, fiind la acest moment singurele fonduri

închise listate la BVB.

Pe lângă randamentele spectaculoase, SIF-urile oferă investitorilor și alte

elemente foarte importante: o lichiditate foarte bună ce permite intrări și ieșiri rapide și

chiar speculații, un randament din dividende peste media acțiunilor listate la bursă și o

volatilitate rezonabilă. În final, raportul rentabilitate/risc în cazul SIF-urilor a oferit

satisfacții mari investitorilor.

Capitalul social al celor cinci SIF-uri este împărțit în acțiuni cu valoare nominală

de 1.000 de lei și a rămas în mare masură nemodificat.

Principiul de la care se pornește este în esență corect: SIF-urile, ca organisme de

plasament colectiv, se adresează unui număr mare de investitori; preluarea controlului

acestora de către diverse grupuri de interese (în special ținând cont de valoarea

portofoliilor administrate) este o variantă a cărei eficiență pentru SIF-uri și pentru

acționarii săi poate fi dezbătută în ambele direcții, cel puțin în acest stadiu de dezvoltare

a pieței de capital și economiei românești.

Cu toate acestea pragul de 0,1% este foarte mic. Acest nivel limitează practic

intrarea unor investitori mari sau chiar medii în capitalul SIF-urilor. Deși au existat

numeroase intenții și declarații cu privire la modificarea acestui prag, până la acest

moment nivelul de 0,1% a fost păstrat. Pragul face acțiunile SIF neinteresante pentru un

segment de investitori (în special instituționali) cu resurse financiare mari. Întrucât

accesul acestora este blocat, atunci și creșterea de preț pe care acești investitori ar

putea-o genera prin cumpărări masive lipsește.

12

Cap 3. Analiza performanţelor financiare şi bursiere a companiilor din

structura portofoliului

Primul pas pentru a face o alegere bună în ceea ce priveşte acţiunile pe care le

vom include în portofoliu e aplicarea analizei fundamentale, adică selectarea acţiunilor

pe baza informaţiilor privind situaţiile financiare, domeniul în care activează, situarea

preţului în raport cu diferitele repere care ţin de activitatea emitentului şi de piaţă.

Trebuie menţionat însă ca o asemenea abordare e utilă pentru o investiţie pe termen

mediu şi lung. Luarea în considerare a criteriilor de analiza fundamentală depinde

asadar de obiectivele fixate de investitor privind rentabilitatea şi de riscul pe care

doreşte să şi-l asume, incluzând frecvenţa cu care intentionează să tranzactioneze.

3.1.Analiza performanţelor la Banca Transilvania

Vom începe prin a analiza bilanţul, contul de profit şi pierdere.

Tabel 1.1 Bilant contabil

Bilant contabil (mii RON) 31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011

Datorii privind institutiile de credit 1.900.613,68 1.532.176,26 2.622.736,49

Datorii privind clientela 15.243.687,32 17.474.246,37 20.364.658,67

Activ / pasiv total 19.472.269,78 21.589.089,84 25.745.165,07

Sursa www.ktd.ro

Fig 1.1 Activ/pasiv total

Sursa: www.ktd.ro

http://www.ktd.ro/

13

Analizand bilantul contabil din ultimele 3 exercitii financiare, putem constata o

creştere semnificativă a activului/pasivului total.

Tabel 1.2 Cont de profit si pierdere

Cont de profit si pierdere (mii RON) 31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011

Venituri totale 4.890.938,92 5.359.736,53 6.017.117,24

Cheltuieli totale 4.804.917,89 5.224.715,02 5.831.346,62

Profit brut 86.021,03 135.021,51 185.770,62

Profit net 61.935,04 97.493,09 131.870,98

Sursa: www.ktd.ro

Fig 1.2 Venituri totale Fig 1.3 Profit net

Sursa: www.ktd.ro

Conform graficelor, putem observa ca profitul net a înregistrat o creştere în

fiecare an analizat, cu aproximativ 30 de unitati, ceea ce semnifica faptul ca Banca

Transilvania a avut performante bune pe parcursul celor 3 ani.

Tabel 1.3 Indicatori de performantă

Indicatori de performanta 31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011

Rentabilitatea activului economic 0,32% 0,45% 0,51%

Rentabilitatea capitalurilor proprii 2,66% 3,77% 4,78%

14

Rentabilitatea economica 1,27% 1,82% 2,19%

Valoarea contabila (RON) 2,1430 1,9019 1,5548

EPS in ultimele 12 luni (RON) 0,0570 0,0718 0,0743

Cifra de afaceri pe actiune (RON) 4,5022 3,9470 3,3925

Pret de tranzactionare (sfarsit de

trimestru) 2,1300 1,2280 0,8840

PER in ultimele 12 luni (RON) 37,36 17,10 11,89

Sursa: www.ktd.ro

Pret (curent): 1,6850 PER (curent): 22,68

Fig 1.4 PER Fig 1.5 EPS

Sursa: www.ktd.ro Sursa: www.ktd.ro

http://www.ktd.ro/

15

Fig 1.6 Valoare contabila Fig 1.7 Cifra de afaceri pe actiune


P/BV pentru 2009 =0,47, 2010 =0,48 iar pentru 2011 =0,45.

Rentabilitatea economică a cunoscut o creștere de 1.07% în perioada 2011 fața

de perioada 2010, ceea ce însemană că activele societății au fost utilizate mai eficient în

activitatea operațională în perioada respectivă.

Preţul pe care investitorii aveau să îl plătească pentru fiecare leu din profitul

obținut nu a înregistrat diferențe mari în pe parcursul anilor 2010 – 2011, acestea fiind

în valoare de 0.77 lei.

Banca Transilvania (TLV) a raportat pentru primul semestru al anului 2013 un

profit net de 180,19 milioane lei (41 milioane euro), nivel similar cu cel din aceeaşi

perioada a anului trecut, iar activele totale au crescut cu 2% fata de finalul anului trecut,

la 30,12 miliarde lei. Pentru primele sase luni din 2012, banca a raportat un profit net de

179,6 milioane lei (40,9 milioane euro), iar in primul trimestru din acest an profitul s-a

situat la 84,4 milioane lei (19,2 milioane euro).

Profitul operaţional al Băncii Transilvania este de 176,09 milioane lei,

menţinandu-se la acelaşi nivel cu rezultatele trimestrului IV 2012. Profitul brut la sfârşitul

primului trimestru este de 100,39 milioane lei, faţă de 108,51 milioane lei, la 31.03.2012,

perioada în care rezultatele financiare au cumulat efectele pozitive ale trecerii de la

situaţii financiare conforme cu Standardele Româneşti de Contabilitate la situaţii

financiare IFRS. Profitul net înregistrat la sfârşitul trimestrului I a ajuns la 84,40 milioane

http://www.finantistii.ro/banci/iti-poti-plati-utilitatile-prin-bt24-facturi-serviciul-este-gratuit-79556

16

lei, în scădere uşoară faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, când a fost de 91,82

milioane lei.

Totalul datoriilor la 30 septembrie 2013 este de 27.293.143 mii lei, mai mare

decat totalul datoriilor din 31 decembrie 2012, cand era de 29.877.107 mii lei.

Raportul cost / venit a fost de 50,76%, la 30.09.2013. Indicatorul s-a îmbunatăţit cu

peste 1% în cursul ultimului trimestru al acestui an. Activele bilanţiere ale Băncii

Transilvania sunt, la sfârşitul lunii septembrie 2013, de 30.286,69 milioane lei, cu 2%

mai mari faţă de 31.12.2012.

3.2.Analiza performanţelor la Boromir



Capitaluri proprii 130.775,18 128.786,57 102.914,45

Datorii totale 43.260,51 29.695,83 40.011,14

Sursa: www.ktd.ro

Fig 1.8. Capitaluri proprii Fig 1.9 Datorii totale


http://www.ktd.ro/

http://www.ktd.ro/

17

Conform graficelor, putem observa faptul ca valoarea capitalurilor proprii a

scăzut în fiecare an, iar datoriile totale au înregistrat şi ele o scădere în anul 2011 faţă

de anul 2010, urmând ca în anul 2012 să crească, dar nu la fel de mult ca în anul 2010.



Cifra de afaceri 127.144,57 148.719,55 114.064,74

Profit net 507,08 1.177,36 -1.928,33

Sursa: www.ktd.ro

Fig 2.0 Cifra de afaceri Fig 2.1 Profit net


Conform graficelor de mai sus, putem observa o osccilatie intre valorile cifrei

de afaceri, dar si ale profitului net, cel din urma inregistrand la finele anului 2012 o

scadere drastica.

http://www.ktd.ro/

http://www.ktd.ro/

http://www.ktd.ro/

18

Tabel 2.3 Indicatori de performanta


Rentabilitatea capitalurilor proprii 0,39% 0,91% -1,87%

Rentabilitatea economica 0,40% 0,79% -1,69%


EPS in ultimele 12 luni (RON) 0,0022 0,0051 -0,0083



trimestru) 0,2800 0,1699 0,1364

PER in ultimele 12 luni (RON) 128,69 33,63 ***

Pret (curent): 0,1140 PER (curent): ***

Sursa: www.ktd.ro



http://www.ktd.ro/

http://www.ktd.ro/

http://www.ktd.ro/

19

Fig 2.4 Valoare contabila

Sursa: www.ktd.ro

Fig 2.5 Cifra de afaceri pe actiune

Sursa: www.ktd.ro

P/BV pentru 2010=1,02, 2011=0,8 iar 2012=0,90.

Boromir a raportat pentru primul trimestru al anului 2013 o cifră de afaceri de 24,63

milioane lei (5,6 milioane euro), în scădere cu 12,5%. Totodată, veniturile companiei au

coborât cu 16,1%, de la 34,87 milioane lei la 29,24 milioane lei, iar cheltuielile au fost cu

8,7% mai reduse, la 30,36 milioane lei. Astfel, producătorul de pâine şi produse de

patiserie din Buzau a încheiat primele trei luni cu un profit de 1,11 milioane lei, cu

18,9% mai mic decât cel din perioada corespondentă din 2012, de 1,37 milioane lei.

http://www.ktd.ro/

http://www.ktd.ro/

20

Compania estimeaza ca va încheia anul cu un profit de 2,8 milioane lei, dupa ce în

anul precedent a avut pierderi de 1,92 milioane lei.

Compania a bugetat venituri totale de 120,26 milioane lei, în creştere cu 2,5% faţă de

anul precedent, şi cheltuieli totale în sumă de 117,28 milioane lei, în scădere cu 1,1%.

Cifra de afaceri realizată la data de 30.06.2013 este de 47.375.461 lei înregistrând o

scădere faţă de anul precedent la aceeaşi dată cu 11,58%.

Activele imobilizate au înregistrat o descreştere în valoare de 1.551.444 lei, la

30.06.2013 faţă de datele înregistrate la 01.01.2013, respectiv 1,43%.

Activele circulante au inregistrat o scadere cu 4.213.369 lei respectiv cu 12,32%. In

concluzie datoriile totale inregistrate de societate la 30.06.2013 au scazut fata de

valorile inregistrate la 01.01.2013 cu 2.749.978, respectiv 6,88%.

3.3.Analiza performanţelor la SIF Muntenia



Active imobilizate 1.328.769,87 1.137.307,95 1.081.970,90

Active circulante 176.173,35 185.406,21 140.644,72

Capitaluri proprii 1.305.115,91 1.137.521,39 976.650,23

Datorii totale 94.363,18 95.621,17 165.848,03

Datorii cu scadenta sub 1 an 94.363,18 95.621,17 165.848,03

Sursa: www.ktd.ro

http://www.ktd.ro/

21

Fig 2.6 Capitaluri proprii Fig 2.7 Datorii totale


Conform graficelor, putem observa ca valoarea capitalurilor proprii a scăzut de la an la an, pe

cand datoriile totale au crescut de la an la an, în anul 2012 putem observa o creştere majoră a

datoriilor, comparativ cu ceilalti 2 ani.



Venituri totale 164.057,13 196.907,50 167.881,48

Cheltuieli totale 80.269,03 113.740,13 68.131,01

Profit brut 83.788,10 83.167,37 99.750,47

Profit net 71.419,78 65.336,35 67.751,91

Sursa: www.ktd.ro

http://www.ktd.ro/

http://www.ktd.ro/

http://www.ktd.ro/

22

Fig 2.8. Venituri totale Fig 2.9 Profit net


Conform graficelor de mai sus, putem observa ca veniturile totale au oscilat de a an la

an, cea mai mare valoare înregistrându-se în anul 2011, urmând ca în anul 2012 să

scadă valoare cu 0,85%.



Grad de indatorare fata de capitalurile

proprii 7,23% 8,41% 16,98%

Indice de lichiditate 1,87 1,94 0,85







trimestru) 0,6440 0,5710 0,7195



http://www.ktd.ro/

http://www.ktd.ro/

23



FIg 3.3 Valoare contabila



P/BV pentru 2010=7,95, 2011=5,77 iar 2012=5,81

SIF Muntenia a raportat în luna august a anului 2013 un profit net de 56,7 mil. lei

(12,7 mil. euro), mai mare decât rezultatul raportat de SIF în celelalte şapte luni

precedente, care s-a cifrat la 51 mil. lei (11,5 mil. euro). Astfel, după primele opt luni

profitul SIF Muntenia a ajuns la 107,7 mil. lei (24,2 mil. euro). La sfârşitul lunii august

SIF Muntenia gestiona active în valoare de 1,02 mld. lei, valoare cu 49,4 mil. lei mai

mare faţă de luna precedentă, potrivit datelor transmise bursei de societate. Creşterea

http://www.ktd.ro/

http://www.ktd.ro/

http://www.ktd.ro/

http://www.ktd.ro/

24

profitului se datorează cel mai probabil vânzării unor active din portofoliu deşi valoarea

activelor nete ale SIF Muntenia a crescut cu 4,8% în august. Perioada iulie – august a

fost una foarte bună pentru piaţa de acţiuni, indicele BET apreciindu-se cu peste 10%.

Activul total și activul net au înregistrat creșteri față de valorile înregistrate la

sfârșitul anului 2012. Față de valorile la finalul trimestrului 3 2012, scăderile înregistrate

între timp (datorate în cea mai mare parte distribuirii unor sume importante câtre

acționari) au fost recuperate, iar atât activul total cât și activul net au înregistrat creșteri.

În trimestrul III 2013, principalele influențe asupra valorii activului total și a datoriilor au

fost determinate de începerea distribuirii dividendelor aferente anului 2012 și creșterea

valorii vânzărilor de acțiuni. Activul total a crescut cu 2,0% față de valoarea de la finalul

anului 2012, ajungând la 1.249.518.637 lei.

Datoriile au crescut cu 6,7% față de valoarea de la finalul anului 2012, ajungând la

175.334.986 lei – dividendele distribuite efectiv către acționari au avut o valoare mai

mică decât dividendele de distribuit înregistrate ca datorii dupa AGOA din aprilie 2013.

Astfel, Activul net al SIF Muntenia la finalul T3 2013 a ajuns la 1.074.183.651 lei,

înregistrând o creștere cu 1,2% față de finalul anului 2012. Față de situația la sfârșitul

trimestrului III 2012.

3.4.Analiza performanţelor la Zentiva



Active imobilizate 72.928,63 85.823,33 85.540,13

Active circulante 322.771,37 261.579,31 237.391,85

Capitaluri proprii 339.350,53 256.395,84 251.857,38

Datorii totale 46.178,29 78.422,15 52.201,07

Sursa: www.ktd.ro

http://www.ktd.ro/

25

Fig 3.4 Capitaluri proprii Fig 3.5 Datorii totale


Conform graficelor putem observa o scadere semnificativa de la an la an a

capitalurilor proprii, mai ales in anul 2011 ompartiv cu anul 2010. Pe de alta parte,

datoriile totale au inregistrat o crestere drastica in anul 2011, comparativ cu anul 2010,

urmand ca in anul 2012 sa scada.



Cifra de afaceri 259.644,38 235.648,17 242.491,03

Venituri din exploatare 261.645,31 252.669,58 257.707,18

Cheltuieli de exploatare 198.716,23 214.649,14 220.326,11

Venituri financiare 8.096,67 7.983,57 4.415,98

Cheltuieli financiare 2.044,53 1.938,26 1.483,57

Venituri totale 269.741,98 260.653,15 262.123,16

Cheltuieli totale 200.760,77 216.587,40 221.809,68

Profit brut 68.981,22 44.065,75 40.313,48

Profit net 57.377,45 33.857,31 32.181,08

Sursa: www.ktd.ro

http://www.ktd.ro/

http://www.ktd.ro/

http://www.ktd.ro/

26



Conform graficelor, putem observa ca cifra de afaceri s-a mentinut oarecum

constanta, inregistrandu-se o mica diferenta de valori intre cei 3 ani, iar profitul net a

scazut semnificativ in anul 2011 si 2012 fata de anul 2010.


Indicatori de performanta

Grad de indatorare fata de capitalurile

proprii 13,61% 30,59% 20,73%

Indice de lichiditate 6,99 3,34 4,55







trimestru) 1,0000 0,8870 0,7750



http://www.ktd.ro/

http://www.ktd.ro/

27


Sursa: www.ktd.ro

Sursa: www.ktd.ro

Fig 4.0 Valoare contabil

Sursa: www.ktd.ro


Sursa: www.ktd.ro

http://www.ktd.ro/

http://www.ktd.ro/

http://www.ktd.ro/

http://www.ktd.ro/

28

P/BV pentru 2010=1,30, 2011=1,08 iar 2012=1,03.

Producătorul de medicamente Zentiva Romania (SCD) a bugetat pentru anul

2013 un profit net de 47,9 milioane lei, în creştere cu 49,2% faţă de câstigul obţinut anul

trecut, de 32,1 milioane lei, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat in AGA.

De asemenea, compania mizează pe o cifra de afaceri cu 15,1% mai mare, de

300,2 milioane lei. Zentiva a încheiat anul trecut cu afaceri de 260,8 milioane de lei (58,5

milioane de euro).

3.5.Analiza performanţelor la Petrom



Active imobilizate 26.623.660,87 28.568.337,61 31.715.112,14

Active circulante 5.404.207,04 5.135.942,85 5.587.991,88

Capitaluri proprii 16.195.075,53 18.890.892,16 22.911.450,95

Datorii totale 8.371.549,95 6.933.171,33 6.860.638,55

Datorii cu scadenta sub 1 an 4.884.114,20 4.677.942,73 5.014.569,28

Sursa: www.ktd.ro

Fig 4.2 Capitaluri proprii Fig 4.3 Capitaluri proprii


http://www.ktd.ro/

http://www.ktd.ro/

http://www.ktd.ro/

29

Conform graficelor, putem observa ca valoarea capitalurilor proprii au crescut de la an

la an, iar datoriile totale au inregistrat o scadere de la an la an, lucru favorabil pentru

firma.



Cifra de afaceri 13.953.092,66 16.565.465,97 19.510.054,77

Venituri financiare 910.503,26 686.085,71 634.387,42

Cheltuieli financiare 1.896.557,79 1.241.031,74 1.303.653,89

Venituri totale 15.539.741,67 17.717.609,34 20.962.683,54

Cheltuieli totale 13.324.102,65 13.238.970,10 16.379.213,91

Profit brut 2.215.639,02 4.478.639,24 4.583.469,64

Profit net 1.799.154,60 3.685.607,23 3.850.620,88

Sursa: www.ktd.ro


Sursa: www.ktd.ro Sursa: www.ktd ro

http://www.ktd.ro/

http://www.ktd.ro/

http://www.ktd/

30

Conform graficelor de mai sus putem observa, atat in cazul cifrei de afaceri cat si

a profitului net cresteri de valori in fiecare an analizat, situatie favorabila pentru firma.








Pret de tranzactionare (sfarsit de trimestru) 0,3350 0,2900 0,4281


Sursa: www.ktd.ro



http://www.ktd.ro/

http://www.ktd.ro/

http://www.ktd.ro/

31

Fig 4.8 PER

Sursa: www.ktd.ro

Fig 4.9 PER

Sursa: www.ktd.ro

Rentabilitatea economică (Return On Assets), rezultantă a raportului dintre profitul

brut și total active, reflectă performanțele utilizării activului total al unei întreprinderi,

respectiv a capitalului investit pentru obținerea acestor performanțe. Se constată o

scădere a valorii acestui indicatori de la o perioadă la alta datorată unui ritm de creștere

http://www.ktd.ro/

http://www.ktd.ro/

32

inferior al profiului brut față de valoarea activelor ceea ce arată o utilizare eficientă a

activelor.

Raportul preţ - câştig (PER) este indicatorul la care se uită majoritatea

investitorilor când doresc să aleagă o acţiune dar nu este suficient pentru o alegere

finala şi corecta în totalitate. Indicele PER , care exprimă durata de recuperare a unei

investiții într-o acțiune a înregistrat valoarea de 10.55 în 2010 ceea ce înseamnă că

acțiunea a fost corect evaluată pe piață, compania având perspective bune de

dezvoltare, în schimb în 2011 acțiunea a fost astfel relativ subevaluată, 4,46, urmand

ca in 2012 sa creasca la 6,30.

P/BV (raportul pret valoare contabila) arata raportul dintre pretul de piata al

actiunilor si valoarea lor contabila. Astfel, calculand P/BV obtinem urmatoarele valori:

pentru 2010-1,16, 2011-1,14 si 2012-1,17.

Valoarea P/BV cuprinsă între 1 și 2 indică faptul că acțiunea a fost corect

evaluată de piață. Valoarea contabilă este un nivel pe care se "sprijină" cursul de piaţa

de aceea analiştii considera că acţiunile unei companii cu un P/BV scăzut reprezintă o

investiţie "sigura". Un P/BV scăzut este considerat în masură să asigure o "marjă de

siguranţă", mulţi analişti evită acţiunile cu un P/BV ridicat în procesul de constituire a

unui portofoliu. Ei pleacă de la ideea că, în condiţiile în care ceilalţi indicatori rămân

identici, pentru două acțiuni, cea cu un P/BV mai scăzut este mai sigură. Se constată că

P/BV este corelat pozitiv cu ROE (în 2010 creşte atât ROE cât şi P/BV), adică pentru o

rată a veniturilor reinvestite, un P/BV în creştere va determina o majorare a ROE.

Cap. 4. Analiza performanțelor financiare și bursiere ale companiilor

analizate, ştiri şi zvonuri

4.1. Scurtă prezentare a societății OMV Petrom S.A.

Grupul Petrom este cel mai mare grup petrolier din Europa de Sud-Est, cu activităţi în

sectoarele Explorare şi Producţie, Rafinare şi Marketing, Gaze Naturale şi Energie.

Grupul exploatează în România şi Kazakhstan rezerve dovedite de petrol şi gaze,

estimate la 832 milioane de barili echivalent petrol (în România 805 milioane barili

33

echivalent petrol) şi are o capacitate nominală anuală de rafinare de 8 milioane tone. Pe

piaţa distribuţiei de produse petroliere, Grupul Petrom este prezent prin intermediul unei

reţele de circa 800 staţii, operată sub două branduri, Petrom şi OMV. Activitatea din

România se desfăşoară prin intermediul OMV Petrom Marketing, care este deţinută în

totalitate de Petrom. OMV Petrom Marketing operează 546 staţii de distribuţie, dintre

care 389 Petrom şi 157 OMV. Grupul deţine, de asemenea, o reţea internaţională de

circa 250 benzinării, localizate în Republica Moldova, Bulgaria şi Serbia. Strategia

Petrom include diversificarea activităţilor, prin abordarea pieţei de electricitate. În acest

context, Petrom construieşte o centrală electrică pe gaze de 860 MW la Brazi şi a

achiziţionat proiectul pentru construcţia unui parc eolian de 45 MW. În top ZF 100 Cele

mai valoroase companii din 2013, Petrom ocupă prima poziţie având o valoare de 5.708

mil. euro.

Știri și zvonuri despre OMV Petrom S.A.

Previziuni ERSTE: Profit record de peste un milliard de euro pentru Petrom

OMV Petrom va raporta, pentru 2013, un profit net record de 4,59 miliarde de lei

(puţin peste un miliard de euro), în creştere cu circa 16,5% faţă de nivelul raportat în

2012, previzionează analiştii Erste Group Research. Ei estimează că Petrom va închide

anul cu un nivel total al vânzărilor de 27,4 miliarde de lei, în creştere cu 4,6% faţă de

2012. Într-un studiu din decembrie, Erste Group Research estimează că nivelul

redevenţelor pe care compania le plăteşte Statului român s-ar putea tripla, începând din

2015, în timp ce doi acţionari principali şi-ar putea vinde acţiunile SNP.

"Există discuţii privind noul sistem de taxe, care în mod sigur vor fi mai mari. În

estimările noastre, ne aşteptăm la o triplare a redevenţelor, ceea ce pentru Petrom va

însemna o creştere a redevenţelor medii de la 7,5% la 22,5%, după sfârşitul anului

2014", arată raportul Erste Group Research. Raportul Erste mai arată că este posibil ca

România să stabilească un nou sistem de taxare sau să-l simplifice pe cel actual. "De

asemenea, sunt zvonuri legate de stabilirea unor rate separate pentru petrolul şi gazele

extrase onshore şi altele pentru resursele offshore", a mai notat Erste Group.

34

Principalele surse de profit ale Petrom din 2013 au fost scumpirea relativă a petrolului,

dar şi a gazelor naturale, piaţă în plin proces de finalizare a liberalizării.

OMV: "Ţinta noastră este să facem din România un exportator de gaze"

OMV, acţionarul majoritar al OMV Petrom, vrea să transforme România din

importator în exportator de gaze naturale, iar resursele din Marea Neagră înseamnă

"gaze pentru Europa", a declarat directorul general al grupului austriac, Gerhard Roiss.

"Marea Neagră înseamnă gaz european pentru Europa. Ţinta noastră este să facem din

România un exportator de gaze", a anunțat Roiss, la Viena, informează Mediafax.

El a adăugat că în viitor creşterea OMV va veni din exploatare, sector în care grupul

austriac are investiţii anuale de 700 milioane euro. De asemenea, grupul va majora în

perioada 2014-2016 investiţiile anuale totale de la 2,8 miliarde euro la 3,9 miliarde euro.

Roiss a amintit că OMV a investit în rafinăria Petrobrazi 600 milioane euro şi că se

apropie de finalizarea modernizării unităţii. Potrivit reprezentanţilor OMV, producţia de

hidrocarburi din România ar putea creşte în 2014, pentru prima dată după mai mulţi ani.

4.2. Scurtă prezentare a societăţii Zentiva

Zentiva este o companie farmaceutică din Republica Cehă. Compania deține unități

de producție în Cehia, Slovacia, România și Turcia, în cadrul cărora lucrează peste

6.000 de angajați (decembrie 2009). Compania este cotată la Bursele de Valori din

Praga și Londra. Zentiva este listată și la Bursa de Valori București. La sfârșitul

anului 2005, Zentiva a preluat pachetul majoritar de 75% al companiei

farmaceutice Sicomed din România.

Zentiva a mai achiziționat în august 2003 producătorul slovac Slovakofarma, iar în

perioada 2004-2006 și-a extins rețeaua de vânzări în Polonia și în Rusia.

În anul 2009, compania Zentiva a fost achiziționată de gigantul farmaceutic

francez Sanofi-Aventis într-o tranzacție de peste 1 miliard euro.

35

Știri și zvonuri despre Zentiva

Zentiva România va investi 9 milioane euro pentru creşterea producţiei cu 50% în

următorii 5 ani

Producătorul de medicamente Zentiva România (SCD), din grupul Sanofi, îşi propune

creşterea producţiei cu 50% în următorii cinci ani, investind 9 milioane de euro în

fabrică, şi estimează majorarea ponderii exporturilor de la 8% la 50%, în volum, în

intervalul respectiv.

"În prezent, fabrica Zentiva România produce anual aproximativ 48 milioane de cutii

de medicamente. Compania îşi propune să crească producţia locală cu 50% în următorii

cinci ani, investind 9 milioane de euro în unitatea industrială. Exporturile reprezintă în

momentul de faţă peste 10% din producţia locală în termeni de valoare şi 8% în termeni

de volum. Compania exportă 19 produse în 62 de SKU-uri (forme de prezentare) pe 13

pieţe europene, printre care Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Portugalia. În

următorii 5 ani, volumul exporturilor va creşte până la 50% din producţia locală", se

arată într-un comunicat transmis de companie Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Zentiva este unitatea de producţie a Sanofi în România şi face parte din grupul

producătorului farmaceutic francez Sanofi-Aventis. Grupul este prezent România şi prin

Sanofi-Aventis România.

Sanofi România este liderul pieţei farmeceutice locale, cu o cotă de piaţă de 8,4% în

valoare şi 13,3% în volume, potrivit datelor Cegedim.

Comparativ cu anul trecut, vânzările Sanofi România au avansat în 2013 cu peste

5%, o rată de creştere pe care compania intenţionează să o menţină şi în 2014.

Producătorul de medicamente a înregistrat în primul semestru al lui 2013 o cifră de

afaceri în creştere cu 15%, de 139,3 milioane lei (31,7 milioane lei), şi un profit net în

scădere cu 30%, la 21,2 milioane lei (4,8 milioane euro).

Potrivit celor mai recente raportări, Sanofi-Aventis deţine direct şi indirect 74,9% din

acţiunile Zentiva România.

Zentiva are un capital social de 41,6 milioane lei, divizat în 416,9 milioane de acţiuni

cu o valoare nominală de 0,1 lei.

36

Mai multe fonduri ING solicită dividende cu 44,3% mai mari la Zentiva

Trei fonduri de pensii ING și fondul ING International Romanian Equity, care dețin

cumulat 5,13% din acțiunile Zentiva România (SCD), solicită dividende cu 44,3% mai

mari față de propunerea administratorilor, în sumă de 28,88 milioane lei (6,5 milioane

euro).

Administratorii firmei au propus inițial distribuirea unor dividende de 20 milioane lei

(circa 4,5 milioane euro) pentru exercițiul financiar 2012, sumă cu 40% mai redusă față

de valoarea alocată pentru 2011, potrivit Mediafax.

În anul 2011, acționarii au primit un dividend brut de 0,0812 lei/titlu.

Compania a raportat pentru 2012 un profit net de 32,18 milioane lei, cu 5% mai redus

față de câștigul din anul precedent, de 33,85 milioane lei. Zentiva a încheiat anul trecut

cu afaceri de 248 milioane de lei (55,6 milioane de euro), în creștere cu 5,3%.

4.3. Scurtă prezentare a societăţii Boromir

Boromir este un grup de companii cu sediul în Râmnicu Vâlcea, care au ca obiect

principal de activitate morăritul și panificația, înființat în anul 1994. Din grup fac parte

societățile Boromir Prod, Boromir Ind., Moara Cibin, Extrasib Sibiu, Comcereal Sibiu,

Amylon Sibiu, Panmed Mediaș, benzinăriile Boromir și o fabrică de cherestea din

județul Vâlcea. Boromir a preluat, în 1998, Moara Cibin Sibiu, în 1999 Comcereal

Vâlcea, în 2000 a deschis o sucursală la Buzău, în 2001 a cumpărat Extrasib Sibiu,

în 2002 a deschis o altă sucursală la Deva, în 2003 a preluat Amylon Sibiu, iar în 2004 a

preluat Propast Iași pentru 600.000 de euro. În anul 2005, Boromir a început investițiile

în retail prin deschiderea unor hipermarketuri sub brandul Avantaj.

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2mnicu_V%C3%A2lcea

http://ro.wikipedia.org/wiki/1994

http://ro.wikipedia.org/wiki/Boromir_Prod

http://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2lcea




http://ro.wikipedia.org/wiki/Buz%C4%83u



http://ro.wikipedia.org/wiki/Deva



37

Știri și zvonuri despre Boromir

Pierderi de aproape un milion de euro pentru Boromir în primul semestru al lui 2013

Vânzările companiei de morărit şi panificaţie Boromir Prod Buzău, listată la Bursa de

Valori Bucureşti (BVB), au scăzut cu 20,2% în primul semestru din 2013 comparativ cu

aceeaşi perioadă din 2012, iar compania a raportat pierderi de 3,01 milioane lei, potrivit

raportului semestrial al companiei transmis BVB. Pierderile înregistrate de companie

sunt de peste 11 ori mai mari decât în primul semestru din 2012, când a fost

consemnată o pierdere de 266.22 lei.

În prima jumătate a anului în 2013, Boromir Prod a realizat o cifră de afaceri de 47,37

milioane lei, pe fondul unor venituri totale de 55,27 milioane lei şi cheltuieli de 58,28

milioane lei, iar cota de piaţă a fost de 0,62%. În termeni valorici, 52% din producţia

Boromir Prod o reprezintă produsele de morărit, 44% - produse de morărit, 3% - paste,

iar 1% - muştar.

Cantitativ, producţia a scăzut cu 31% faţă de primele şase luni din 2012, când

compania a înregistrat venituri totale de 64,49 milioane lei şi cheltuieli totale de 64,76

milioane lei.

Cum s-a cheltuit o parte din profitul Boromir ca să nu bată la ochi

În ultima perioadă, afacerile Boromir Prod SA Buzău au crescut mai ceva ca cel

mai mai fin cozonac cu stafide şi rahat, atât de mediatizat în perioada sărbătorilor.

‘’Ştim şi câştigul şi cifra de afaceri, dar n-o să-i facem publicitate gratuită, mai ales că

publicitate negativă îi fac destul marii producători de cereale cu care are contract şi

plâng zile multe pe la porţi până-şi încasează banii. Dar sursele noastre ne-au spus

altceva şi cum implicată este şi firma de panificaţie din Buzău, nu putem să nu dăm

repede din casă. Poate aşa se justifică cheltuielile extraordinare ale societăţii, denumite

investiţii, de fapt o mascare a trecerii banilor lui Constantin Boromiz, patronul cel mare,

dintr-un buzunar în altul. Prin urmare, conform informaţiilor, în urmă cu doi ani, SSIF

Harinvest SA Râmnicu Vâlcea a realizat o tranzacţie mare de acţiuni. În ce a constat

aceasta vă spunem mai jos. Omul de afaceri Constantin Boromiz a vândut prin

38

intermediul firmei Boromir Ind Râmnicu Vâlcea, circa 10% din acţiunile SC Moara Cibin

SA. Până aici nimic de reproşat, omul are dreptul să cumpere sau să vândă. Numai că

pachetele de acţiuni menţionate mai sus au fost achiziţionate tot de o firmă din grup

controlată de Boromiz, respectiv SC Boromir Prod SA Buzău. Valoarea transferurilor cu

acţiuni Moara Cibin s-a ridicat la circa 4,2 milioane de lei şi s-au derulat la un preţ de

circa 0,44 lei/acţiune. Mai este nevoie să spunem că SC Boromir Prod SA Buzău este

controlată de omul de afaceri Constantin Boromiz prin firma Boromir Ind Râmnicu

Vâlcea? Credem că nu, dar promitem să revenim în curând cu multe informaţii care vor

demonstra de ce afară-i vopsit gardul.’’

4.4. Scurtă prezentare a băncii Transilvania

Banca Transilvania (BT) este una dintre cele mai mari trei bănci din România. Banca

fost înființată în anul 1993, la Cluj-Napoca, de un grup de oameni de afaceri locali, cu

79% capital românesc și 21% străin. BT a devenit operațională în 16 februarie 1994,

odată cu deschiderea Sucursalei Cluj. Activitatea sa este organizată pe patru linii

principale de business, și anume: corporate, IMM, retail și Divizia pentru Medici. Banca

Transilvania are aproape 1,7 milioane de clienți, 550 de sedii și peste 6.000 de angajați.

Știri și zvonuri despre Banca Transilvania

Prin BT, credite cu dobândă redusă pentru IMM-uri, în cadrul iniţiativei JEREMIE

Banca Transilvania este una dintre cele patru bănci care au semnat un contract de

finanţare cu Fondul European de Investiţii (FEI), în cadrul iniţiativei JEREMIE (Joint

European Resources for Micro to Medium Enterprises), instrument de creditare cu

subvenţie parţială de dobândă. Datorită acestui parteneriat, întreprinderile mici şi mijlocii

vor putea accesa împrumuturi pentru investiţii şi capital de lucru în valoare totală de 120

de milioane de euro, beneficiind de o dobândă redusă semnificativ faţă de nivelul pieţei

şi de cerinţe reduse de garanţii.

39

Hubert Cottogni, Director al FEI şi şef al diviziei Regional Business Development,

afirma: "Noul instrument JEREMIE de finanţare cu dobândă subvenţionată, implementat

deja cu succes de EIF în alte ţări, se adaugă facilităţilor JEREMIE de garanţii şi capital

de risc deja existente în România, oferind noi opţiuni de finanţare pentru o gamă mai

largă de întreprinderi din diverse sectoare şi etape de dezvoltare. În acest mod, se

demonstrează că fondurile structurale pot fi utilizate eficient pentru a susţine accesul

IMM-urilor la finanţare şi, pornind de la realizările actuale, putem implementa în

continuare acest tip de instrumente în viitoarea politică de coeziune".

Banca Transilvania începe anul 2014 în Italia: Agenția din Roma s-a deschis official

Banca Transilvania a deschis la începutul anului curent, în Roma o sucursală,

destinată în special românilor, atât persoanelor fizice, cât și companiilor. Banca

Transilvania devine astfel singura bancă românească din Italia. Horia Ciorcila,

Președintele Consiliului de Administrație al Băncii Transilvania, declara: “Ne bucurăm

că, începând de astăzi, Banca Transilvania este parte a comunității italiene. Extinderea

în străinatate este o oportunitate de business pentru banca noastră. Relațiile româno-

italiene și strategia pe care o avem pentru BT Italia vor contribui, cu siguranță, la

creșterea organică a băncii“.

Clienții Sucursalei Italia au la dispoziție întreaga ofertă a Băncii Transilvania:

depozite, credite, BT24 Internet Banking și Mobile Banking, carduri, transferuri de bani,

serviciul SMS Alert, Direct Debit, posibilitatea achitării facturilor pentru furnizorii din

România etc. în plus, pentru primii săi clienți, oferta BT cuprinde, până la finalul lunii

martie a.c., trei pachete de produse gratuite. Adresa unității BT este Via Baldo degli

Ubaldi nr.184 B, iar programul este de luni până vineri, între orele 8.00 și 16.30, iar

sâmbata, între 8.30 și 11.30.

Campania Banca Transilvania–Italia are ca headline “Ciao, am ajuns la Roma!”, iar

protagonistul este Zânul BT, personaj folosit de bancă atât în reclame, cât și în social

media, pentru o comunicare corporativă non-convențională.

40

4.5. Scurtă prezentare - SIF Muntenia

SIF MUNTENIA SA este un organism de plasament colectiv încadrat în categoria

"Alte Organisme de Plasament Colectiv" (AOPC) care funcționează în conformitate cu

prevederile Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, ale Legii nr. 31/1990/R.

Societatea de Investiții Financiare MUNTENIA SA este autorizată definitiv ca societate

de investiții, prin decizia CNVM nr. D1513/1999. Acțiunile SIF MUNTENIA SA sunt

înscrise la cota Bursei de Valori București la categoria societăți de investiții financiare, în

conformitate cu prevederile Deciziei BVB nr. 200/1999.

Activitățile specifice privind depozitarea activelor ale SIF MUNTENIA SA sunt asigurate

de către societatea de depozitare BANCA ROMÂNĂ DE DEZVOLTARE - GROUPE

SOCIÉTÉ GÉNÉRALE SA în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ale

contractului de depozitare, și instrucțiunilor societății de administrare a investițiilor.

Știri și zvonuri despre SIF Muntenia

SIF Muntenia a ajuns să plătească aproape 1 mil. euro pentru FNI

Păgubiţii FNI au ajuns să ceară executarea silită a SIF Muntenia pentru 4 milioane de

lei, bani pe care îi au de recuperat de la CNVM, fosta instituţie de supraveghere a pieţei

de capital găsită responsabilă de falimentul FNI. Solicitarea a rămas însă fără obiect

pentru că obligaţiile de plată ale CNVM au fost preluate de Autoritatea pentru

Administrarea Activelor Statului. SIF Muntenia nu are nicio implicare în falimentul FNI,

însă pentru că CNVM nu a plătit daunele la care a fost obligată în instanţă către foştii

investitori, aceştia au încercat să îşi recupereze pagubele de la o companie care a avut

de plătit bani la CNVM.

Cum de la 30 aprilie CNVM a fost desfiinţată, iar datoriile de plată către foştii

investitori FNI au fost preluate de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului

(fosta AVAS), un reprezentant al AAAS susţine că executarea silită a SIF Muntenia a

rămas fără obiect.

„În baza Legii numărul 113 din 2013 sentinţa de executare silită asupra SIF Muntenia

va fi reconsiderată pentru că acum AAAS este autoritatea care are obligaţia de a face

41

despăgubirile. Probabil din 20 mai 2014, când se judecă recursul, se va lămuri situaţia.

Executarea silită nu se va face acum pentru că nu este o decizie definitivă“, a spus un

reprezentant al AAAS.

Prăbuşirea FNI din anul 2000 a lăsat circa 300.000 de persoane fără 300 de milioane

de dolari. În ultimii ani, fosta AVAS a plătit din veniturile realizate din privatizări 400 mil.

lei, sumă indexată cu rata inflaţiei, la un număr de 18.200 de persoane.

Bâlteanu împarte averea SIF 4 Muntenia cu SIF 2 Moldova

SIF 2 Moldova a anunţat că preia 49% din capitalul SAI Muntenia Invest, societatea

care administrează SIF 4 Muntenia, unde restul de 51% din acţiuni sunt deţinute de SIF

1 Banat-Crişana.

Astfel, Dragoş Bâlteanu, cel care a preluat în primăvara acestui an SIF 1 Banat

Crişana îşi împarte portofoliul SIF 4 cu gruparea de la Cluj care intrase anterior în

conducerea SIF 2 Moldova.

“Includerea în portofoliul SIF Moldova a unei societaţi de administrare a investiţiilor –

SAI Muntenia Invest - are ca obiectiv dezvoltarea şi restructurarea portofoliului de

acţiuni. Hotărârea Consiliului de Administraţie se înscrie în reperele politicii de investiţii

aprobate de acţionari, de eficientizare a activităţii de bază şi de diversificare a ţintelor

investiţionale, cu menţinerea unui profil mediu de risc”, a declarat Costel Ceocea,

preşedinte-director general al SIF Moldova.

După mai bine de 20 de ani în care SIF-urile au fost entităţi foarte greu de zdruncinat,

apariţia unor lupi tineri a dus la schimbări în modul de acţiune al SIF-urilor. Prin intrarea

SIF 2 Moldova în acţionariat practic SIF 4 Muntenia este împărţit în două cu SIF 1

Banat-Crişana.

SIF Moldova este controlată de grupul de la Cluj al cărui principal pion este Horea

Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania şi de un investitor pe bursă extrem de discret,

Rotaru.

În conducerea SIF Moldova a intrat şi Andrei Hrebenciuc, băiatul puternicului

politician Viorel Hrebenciuc, eminenţa cenuşie a PSD.

Acum câţiva ani grupul de la Cluj a încercat să preia conducerea SIF 1 Banat-

Crişana, dar s-a izbit de opoziţia preşedintelui de atunci, Ioan Cuzman. La începutul

42

acestui an Dragoş Bâlteanu, un om de afaceri care conducea compania din energie

Romenergo, a reuşit să îl dea jos pe Cuzman printr-o lovitură “paşnică”.

SIF banat Crişana şi SIF Moldova sunt printre principalii acţionari ai Băncii

Transilvania.

Cap 5 Analiza tehnică a titlurilor din portofoliu

În continuare vom evalua acţiunile prin analiza statistică a seriilor de date

generate de activitatea acestora pe piaţă.

5.1. Analiza graficelor de tip linie

Pentru interpretarea acestui tip de grafic vom avea în vedere indicatorii inclusi în grafic

şi anume: SMA 20, EMA 26, Bollinger 20, RSI 9 si MACD pe o periodă de 12 luni.

Banca Transilvania

In continuare este prezentat graficul companiei Banca Transilvania, unde sunt

prezenţi indicatorii ce vor fi analizaţi.

Fig. 5.1. Indicatorii graficului de tip linie pentru Banca Transilvania

Sursa: www.ktd.ro

43

Pe o perioadă de 12 luni am ales ca moment luna august, nivelul preţului cu mult

peste media mobilă simplă indică caracterul supraevaluat al acţiunii. În perioada

următoare au avut loc scurte creşteri şi scăderi. Perioada mediei mobile exponențiale

fiind mai scurtă, respectiv 9 zile, accentul pus pe preţurile recente este mai mare,

aceasta fiind și mult mai sensibilă la dinamica recentă a preţului. Deoarece media mobilă

simplă şi media mobilă exponenţială au aceeași evoluție în perioada analizată, nu a avut

loc nicio modificare semnificativă care să ducă la schimbări de preț.

Ţinând cont de volatilitatea ridicată a pieței pe întregul interval de 12 luni, se

preconizează că şi în viitor se vor înregistra oscilaţii ale prețului, iar acţiunea tinde să fie

supraevaluată.

Dimensiunea intervalului dintre benzile Bollinger în perioada analizată este mare

ceea ce indică un risc mai ridicat, acestea tind să se îngusteze în perioada următoare,

indică o reducere a deviației standard şi implicit a volatilităţii ca la începutul lunii ianuarie

să apară din nou un risc mai mare.

Petrom

Indicatorii aferenţi ultimelor 12 luni pentru compania Petrom sunt reprezentaţi în graficul

următor.

Fig. 5.2. Indicatorii graficului de tip linie pentru Petrom

Sursa: www.ktd.ro

44

Perioada de interes la Petrom apare în perioada de 19.11.2013, cand linia

preţului este sub SMA deci acţiunea în acea perioadă este subevaluată. Se poate

observa de asemenea că linia verde este sub cea portocalie (EMA<SMA) deci ultimele

zile sunt marcate de o scădere abrupt a preţului acţiunii. Banda bollinger pe graficul

celor de la Petrom este foarte lată deci putem aprecia un risc mare al acţiunii. In aceaşi

perioadă observăm şi evoluţia indicatorului MACD, în acest caz linia MACD intersecteză

de jos în sus linia de semnal şi putem aprecia o creştere a cursului în perioada viitoare.

Cum ambele drepte sunt deasupra lui 0, şi linia MACD este peste linia de semnal,

putem aprecia o tendinţă de creştere şi în zilele următoare.

Zentiva

În cele ce urmează avem graficul de tip linie pentru compania Zentiva.

Fig. 5.3. Indicatorii graficului de tip linie pentru Zentiva

Sursa: www.ktd.ro

45

Momentul ales pentru Zentiva este cuprins în perioada 30.09.2013 pe graficul de

mai sus. Se poate observa o creştere a nivelului preţului acesta fiind deasupra SMA şi

EMA la începutul perioadei şi de asemena indică supraevaluarea preţului. De asemenea

banda bellinger este străpunsă superior de linia preţului de închidere poate indica o

modificare de trend, acesta fiind crescătoare în acest caz. De asemenea benzile sunt

late în această perioadă deci putem aprecia un risc ridicat al acţiunii. În ceea ce priveşte

indicatorul MACD aflat deasupra liniei de semnal, în perioada aleasă, acesta

interesectează linia de semnal desupra punctului 0 ceea ce anunţă un trend crescător

pe viitor.

Boromir

In continuare sunt prezenţi pe grafic indicatorii aferenţi firmei Boromir.

Fig. 5.4. Indicatorii graficului de tip linie pentru Boromir

Sursa: www.ktd.ro

Putem observa pe grafic în data de 12.06.2013 o creştere a nivelului preţului

acesta fiind peste liniile mobile indicînd o supraevaluarea a preţului. Linia EMA este

situată deasupra liniei SMA ceea ce indică o creştere abruptă a preţului. Riscul mare

este anunţat de benzile bellinger care în perioada analizată sunt destul de depărtate.

46

Analizând şi indicatorul MACD, observăm că acesta este deasupra liniei de semnal ceea

ce indică un trend crescător major.

SIF Muntenia

Ultimul grafic este cel aferent firmei SIF Muntenia .

Fig. 5.5. Indicatorii graficului de tip linie pentru SIF Muntenia

Sursa: www.ktd.ro

Un moment interesant din graficul de tip linie al SIF Muntenia este prezent în luna

martie şi ţine până în luna aprilie.Se poate observa uşor pe grafic trendul descresător al

preţului acesta fiind situat sub liniile mobile tot timpul precizat, iar SMA şi EMA sunt

aproximativ pe acelasi trend, SMA fiind situată deasupra EMA pe o perioadă scurtă la

începutul lunii anunţând o scădere abruptă a preţului. Benzile Bellinger sunt şi ele

deasemenea late pe această perioadă dând indicii că riscul este destul de mare, şi nu

apar străpungeri de bandă ceea ce semnifică că acest trend nu se modifică curând.

Linia indicatorului MACD este situată tot timpul analizat sub linia de semnal ceea ce

deasemnea indică scăderea cursului, mai ales ca la jumatatea perioadei analizate

acestea scad sub valoarea 0 anunţând trendul descedent pe care îl urmează acţiunea.

47

5.2. Analiza graficelor de tip lumânare

În continuare vom analiza graficele de tip lumânare pentru fiecare firma în parte

pentru a descoperi momentele de creştere, scădere sau incertitudine a acţiunilor pe

piaţa bursieră.

Vom începe prin a reda graficul firmei Banca Transilvania.

Fig. 5.6. Graficului de tip lumânare pentru Banca Transilvania

Sursa: www.ktd.ro

Analizând graficul de ma sus observăm în prima faza o creştere bursieră

semnificativă care începe din data de 01 august şi care se termină în data de 22 august,

urmând apoi două zile de scădere bursieră anunţată de lumânarea de tip cruce din data

de 23 august. Cel de-al doilea moment care merită menţionat este reprezentat de

lumânarea de tip cruce din data de 23 octombrie care anunţă o inversare de trend, astfel

avem o scădere bursieră din 18 până în 22 octombrie, apoi dupa data de 23 observăm o

creştere reprezentată pe grafic decele 4 lumânări verzi care durează până la sfârşitul

lunii.

48

Graficul următor aparţine companiei Petrom.

Fig. 5.7. Graficului de tip lumânare pentru Petrom

Sursa: www.ktd.ro

Privind graficul de mai sus putem şi aici observa în data de 21 mai se încearcă o

creştere a preţului anunţată printr-o lumânare de tip T, după ce timp de 5 zile preţul a

fost în scădere iar după data de 22 se observă o creştere bursieră reprezentată de 4

lumânări verzi. Al doilea moment semnificativ din grafic se observă în luna noiembrie

unde cu ajutorul unei lumânări de tip cruce se inversează trendul aceasta fiind prezentă

pe data de 8 noiembrie, creşterea bursieră de la începutul lunii se opreşte undeva la

jumatatea lunii urmată apoi de o scădere pâna la începutul lui decembrie.

Umătorul grafic este cel al firmei Zentiva.

49

Fig. 5.8. Graficului de tip lumânare pentru Zentiva

Sursa: www.ktd.ro

În ceea ce priveşte analiza graficului de tip lumânare pentru firma Zentiva nu

putem concretiza nici un moment de interes din evoluţia preţurilor în ultimele 9 luni.

Boromir

Fig. 5.9. Graficului de tip lumânare pentru Boromir

Sursa: www.ktd.ro

Din graficul de tip lumânare al firmei Boromir nu putem explica nici un moment

interesant sau care prezinţă vreun interes aparte din evoluţia acţiunii pe piaţă.

Ultimul grafic prezintă tendinţele în cadrul SIF Muntenia.

Fig. 5.10. Graficului de tip lumânare pentru SIF Muntenia

Sursa: www.ktd.ro

50

Din graficul de la mai sus identificăm o perioadă de scădere care are loc între 15

iulie şi 4 august urmată apoi de o perioada de creştere care începe în data de 6 august,

acest moment fiind anunţat de lumânarea de tip cruce cu o zi înainte. Perioada de

creştere bursieră din data de 14 noiembrie până în data de 2 decembrie este de

asemenea un moment important pe piaţa, aceasta fiind efectul lumânării de tip cruce din

data de 12 noiembrie care anunţă o inversare de trend, dar această inversare a avut loc

cu o zi mai târziu, creşterea începând pe 14 noiembrie.

Cap 6. Analiza portofoliului de acţiuni

6.1. Calculul rentabilitatii şi riscului titlurilor din portofoliu

In acest capitol vom enunţa pe scurt caracteristicile fiecărei acţiuni care a fost

analizată anterior petru a putea determina la final care actiune vom pastra în portofoliu şi

care acţiune nu ne va ajuta în scopul nostru final.

In prima faza am calculat riscul şi rentabilitatea fiecărei acţiune din portofoliu, iar

rezultatele acestora se gasesc în Anexa 1. În tabelul de mai jos găsim rentabilitatea

medie şi riscul fiecărei acţiune.

Tabel 6.1 Rentabilitatea si riscul titlurilor din portofoliu

Banca Transilvania Petrom Boromir Zentiva SIFMuntenia

Rentabilitate 0.01225683 0.011946 -0.03166 0.026722 0.011102

Risc 0.062916157 0.026056 0.101497 0.045592 0.086719

Astfel putem trage concluzia că Boromir are rentabilitatea cea mai mică obţinând

o valoarea de -0.03 pe când Zentiva obţine rentabiliaitea cea mai mare dintre aceste

titluri cu o valoarea de 0.026. Situându-se la mijloc cu valori apropiate de aproximativ

0,011 sunt acţiunile de la Banca Transilvania, Petrom şi SIF Muntenia.

In ceea ce priveşte riscul obţinut de aceste titluri din portofoliu observăm din

calculele făcute că Boromir a obţinut cel mai mare risc cu o valoare de 0,10 urmată

îndeaproape de SIF Muntenia cu 0,08. Situate la mijloc sunt acţiunile de la Banca

Transilvania şi Zentiva cu valori de 0,06 si respective 0,04. Obţinand cel mai mic risc şi

cu valoarea de 0,02 Petrom devine o acţiune ce va fi luată în calcul la constituierea

portofoliului.

51

Din punct de vedere al rentabilităţii acţiunea care a obţinut cea mai mare valoarea

a fost Zentiva, aceasta fiind propusă pentru titlul din portofoliul final alături de Petrom

care a obţinut cel mai mic risc din titlurile analizate.

6.2 Analiza perechilor de titluri din portofoliu

Pentru a avea o imagine mai clară a titlurilor din portofoliu s-a calculate în

continuare covariaţia şi coeficientul de corelaţie. Utilitatea includerii lor în analiza de

portofoliu este dată de faptul că o diversificare correct efetuată ar trebui să aibă la bază

o legătura inversă sau e mică intensitate între titluri. Raportarea coeficentului de

corelaţie se va face astfel sub forma unei matrici. Datele obţinute în urma calcului

covariaţiei şi a coeficientului de corelaţie sunt prezente în Anexa 2.

Matricea coeficientului de corelaţie

Analizand matricea coeficientului de corelaţie putem stabili care sunt perechile de

titluri care pot aduce beneficii portofoliului. Astfel putem afirma că cel mai interesant

grup de menţinut în portofoliu ar fi SNP+SCD, cele doua firme obţinând un coeficient de

-0,25. A doua pereche care a obţinut un coeficient de corelaţie bun de 0,19 este formată

din SNP şi SIF4 urmată de coeficienţii de valoare 0,28 şi respectiv 0,30 aparţinând TLV

împreună cu SNP şi SCD. Perechea de titluri formată din SNP şi SPCU a obţinut un

coeficient de 0,35. În a doua parte coeficiente medii de corelaţie de 0,41-0,42 au fost

obţinute de perechile TLV şi SPCU, TLVşi SIF4 şi respectiv SPCU şi SIF4. Perechile

care nu ar trebui menţinute în portofoliul final cu cele mai mari coeficiente au fost obţinut

de perechile SCD şi SIF4 cu 0,60 şi TLVcu SIF4 cu un coeficient de 0,81. Observăm că

SNP şi TLV apar ca titluri ce trebuie menţinute în portofoliu pe când SIF4 formează

perechi ce nu aduc beneficii majore.

52

6.3. Constituirea portofoliului optim de titluri

Pentru a putea lua cea mai bună decizie şi a păstra titlurile care merită în

portofoliul final vom recapitula pe scurt situaţia fiecărui titlu. Astfel din primul capitol am

aflat că atât pe plan mondial, cât şi naţional, se manifestă încă instabilitatea economică,

politică, legislativă. Încet, îşi fac apariţia şi primele semne pozitive, de îmbunătăţire a

situaţiei. Cu toate acestea, până nu vor aparea primele situaţii concrete care să reflecte

o ameliorare a climatului economic şi investiţional, vom rămâne la fel de precauţi.

Din analiza sectorială putem deduce că cel mai atractiv sector a fost cel petrolier,

chiar dacă acesta rămâne un produs cheie şi destul de instabil economic în

eventualitatea unui dezastru, acesta are performanţele cele mai bune de pe piaţă.

Urmând ca sectorul bancar şi cel de medicamente să fie profitabile din punct de vedere

investiţional şi cu ranadamente destul de bune în acest an. Chiar daca SIF-urile sunt

considerate sectoare cu randamente spectaculoase şi cu diverse beneficii pragul de 0,1

nu atrage destui investitori pentru a-l face destul de cunoscut şi apreciat. Sectorul cu

cele mai îngrijorătoare rezultate a fost cel de panificaţie, fiind aproape în pragul

falimentului şi iar pentru redresarea sa a fost crucială reducerea evaziunii fiscale în

domeniu, precum şi scăderea TVA la produsele de panificaţie.

In capitolul privind analiza performaţelor financiare şi bursiere deduce că Petrom

pe parcursul celor trei perioade se constant o valorificare eficientă a capitalurilor proprii,

o valoare mare a profiturilor nete ceea ce reprezintă un semnal bun pentru investitori.

Acţiunile au fost corect evaluate, dacă ne uităm la indicatorul P/BV, unde putem observa

că valoarea acestuia indică că acţiunea a fost corect evaluată pe piaţă. Banca

Transilvania ocupă locul doi, deoarece veniturile şi profitul net au înregistrat o creştere

în fiecare an analizat, ceea ce semnifică faptul că Banca Transilvania a avut

performanţe bune pe parcursul celor 3 ani, creşterile fiind mai mici decât în cazul

Petrom. Zentiva ocupă locul următor deoarece datoriile au scăzut semnificativ în anul

2012 fată de 2011, cifra de afaceri a rămas aproximativ constantă pe parcursul celor 3

ani înregistrîndu-se doar o mică diferenţă de valori între cei 3 ani. La compania SIF

Muntenia, deşi profitul net se menţine aproape constant datoriile cresc de la an la an iar

valoarea PER a înregistrat o scădere ceea ce ne arată că acţiunea este subevaluată.

Boromir este singura firmă din cele analizate unde profitul net şi EPS au înregistrat

53

valori negative în 2012, PER a scăzut de la 128,68 la 33,63 ceea ce înseamnă că

acţiunea în 2010 a fost supraevaluată iar in 2011, subevaluată.

Citind ştirile despre cele 5 titluri putem trage concuziile că Zentiva are foarte

multe investiţii şi că pe viitor ar putea ajunge să dea randamente mai mari, la Banca

Transilvania şi Petrom nu se prefigurează mari schimbări, dar Boromir şi SIF Muntenia

au problem destul de grave care ar trebui luate în calcul.

In continuare pentru a putea evalua performanţa acţiunilor pe baza raportului

risc/renatabilitate rezultatele din tabelul 6.1 de mai sus au fost puse pe un grafic.

Fig 6.1 Graficul risc/rentabilitate

Se va stabili în continuare care acţiuni sunt dominate şi care dominate pe baza

regulii de N-V. Cum se poate observa din grafic cu uşurinţă acţiunea Boromir se află în

cadranul de N-V al fiecărei acţiuni din porofoliu deci este dominată de fiecare dintre

acestea. De asemenea Zentiva mai domină pe lângă acţiunea Boromir şi SIF Muntenia

şi Banca Transilvania. SIF Muntenia este de asemenea dominată de Banca Transilvania

şi Petrom. Astfel putem trage concluzia că acţiunile Boromir şi SIF Muntenia sunt

acţiuni dominate în mare parte de celelalte acţiuni iar acest lucru va conta la alegerea

titlurilor din portofoliu final.

După analiza fundamentală care este mai mult de viziune şi cea tehnică în care

sţau utilizat date din trecutul firmelor, la care au fost supuse toate cele 5 titluri din

BT

Petrom

Boromir

Zentiva

SIF

0

0,02

0,04

0,06

0,08

0,1

0,12

-0,04 -0,03 -0,02 -0,01 0 0,01 0,02 0,03

Ris

c

Rentabilitate

54

portofoliu am decis să eliminăm SIF Muntenia şi Boromir deoarece au obţinut cele mai

slabe rezultate din analiză iar aceste date ne-ar fi putut afecta considerabil rentabilitatea

şi riscul portfoliului final.

6.4.Analiza rentabilităţii şi riscului portofoliului final

După eliminarea celor 2 titluri acţiunile care vor alcătui portofoliu final sunt Banca

Transilvania, Petrom şi Zentiva. De aceea se va calcula în continuare riscul şi

rentabilitatea portofoliului final.

Tabel 6.2. Rentabilitatea şi riscul portofoliuliu

Ponderi echidistante Ponderi diferite

Rent. portof, 0.016805426 0.016441

Riscul portof. 0.03081611 0.02490586

În prima faza am calculate aceste doua valori cu ponderi echidistante dând

fiecărei acţiuni o pondere egală de 0,33 obţinând o rentabilitatea de 0,0168 şi un risc de

0,03, acesta din urmă fiind un risc mai mic decât riscurile individuale ale acţiunilor. In a

doua coloană am calculate de asemenea aceleaşi două valori dar cu ponderi diferite,

cea mai mare pondere am dat la Petrom 0,50, urmată de Zentiva cu o pondere de 0,3 şi

ultima acţiune cu o pondere de 0,2 a fost calculată la Banca Transilvania. În acordarea

ponderilor a fost luat în calcul riscul cât mai mic al acţiunilor de aceea valoarea riscului

portofoliului este mai mică obtinându-se în acest caz o valoare de 0,02, rentabilitatea

portofoliului rămânând la aceeaşi valoarea ca în cazul ponderilor echidistante de

0,0164.

55

Cap 7. Concluzii

După analizarea pieţei bursiere, a sectoarelor în particular şi a firmelor din

portofoliul propus a celor 5 titluri şi anume Petrom, Banca Transilvania, Zentiva, Boromir

şi SIF Muntenia, şi analizând de asemenea rentabilitatea, riscul, covariaţia şi coeficientul

de corelaţie am putut elimina doua din aceste titluri pentru a rămîne în final cu un

portofoliu optim de titluri cu un risc mai mic şi o rentabiltate mai mare. Pentru atingerea

scopului final a acestui proiect pe baza analizelor prezentate mai sus, dintre cele cinci

portofolii am ales numai trei, care au arătat cele mai bune analize fundamentale şi

tehnici. În luarea deciziei finale, ca să putem fi mai siguri, am realizat o bază de date cu

preţurile de închidere a acţiunilor companiilor prezentate mai sus, cu ajutorul căruia am

realizat anumite calcule pentru randamentul şi volatilitatea acţiunilor.

Dintre cele cinci companii în continuare am ales următoarele: PETROM SA,

Zentiva şi Banca Transilvania.

Petrom pe perioada analizată a avut valori în creştere a cifrei de afaceri. Petrom

este o companie în plină ascensiune, cu un potenţial evident de succes, care deja

aduce beneficii pentru acţionari, comunitate şi mediu şi pentru economia României, în

general.

Măsura în care compania prezentată îşi utilizează propriile resurse în dezvoltarea

activităţii, poate fi evidenţiată şi prin determinarea nivelului gradului de îndatorare al

acesteia. Astfel, putem considera că menţinerea unui grad de îndatorare redus (sub

60%) pe parcursul perioadei urmărite, reflectă că PETROM şi-a bazat îmbunătăţirea

eficienţei activităţii desfăşurate preponderent pe resursele proprii de finanţare.

În consecinţă, apreciem că Petrom este unul dintre principalii beneficiari ai

evoluţiei explozive înregistrate recent cotaţiilor internaţionale la ţiţei şi gaze naturale, dar

şi ca acesta începe să resimtă efectul favorabil al investiţiilor efectuate în ultimii ani

pentru identificarea şi exploatarea unor noi capacităţi de producţie.

Banca Transilvania ocupă locul doi, deoarece veniturile şi profitul net au

înregistrat o creştere în fiecare an analizat, ceea ce semnifică faptul că Banca

Transilvania a avut performanţe bune pe parcursul celor 3 ani, creşterile fiind mai mici

decât în cazul Petrom. Zentiva ocupă locul următor deoarece datoriile au scăzut

56

semnificativ în anul 2012 fată de 2011, cifra de afaceri a rămas aproximativ constantă

pe parcursul celor 3 ani înregistrîndu-se doar o mică diferenţă de valori între cei 3 ani.

Un portofoliu este definit ca o combinaţie de titluri, având avantajul reducerii

riscului prin diversificare. În prim plan în cadrul teoriei portofolilui se află porofoliul optim.

Acesta reprezintă portofoliul care oferă cea mai bună rentabilitate posibilă pentru un

anumit nivel al riscului sau prezintă cel mai scăzut risc posibil pentru o anumită rată de

rentabilitate. Cu alte cuvinte, portofoliul optim are o dispersie minimă şi satisface funcţia

de utilitate a unui investitor cu aversiune faţă de risc.

Riscul portofoliului am exprimat prin dispersia rentabilităţii printr- o combinaţie

între riscurile individuale ale titlurilor componente. Această combinaţie ne-a condus (prin

diversificare) la reduceri semnificative ale riscului total al portofoliului.

57

Anexa 1

Luna Banca Transilvania Petrom Boromir Zentiva

SIF Muntenia

Dec-12 0.083617747 0.079425 0.049231 -0.00641 0.071677

13-Ian 0.06259542 -0.00159 0.007407 0.05 0.096855

13-Feb 0.031205674 -0.00156 -0.04263 0 0.013173

13-Mar -0.006891799 0.019457 -0.01606 -0.01356 -0.00339

13-Apr -0.128671329 0.024336 -0.14688 -0.00753 -0.16308

13-Mai -0.061111111 -0.0382 -0.1125 0.085526 -0.01389

13-Iun 0.019039735 0.002857 -0.21931 -0.02147 -0.0338

13-Iul -0.011952191 0.007601 0.164835 0.031056 -0.07609

13-Aug 0.108545035 0.006944 -0.01731 0.073897 0.063813

13-Sep -0.00829302 0.020036 0.010742 0.038961 0.010846

13-Oct -0.009135629 -0.00045 -0.12754 -0.02717 -0.02857

13-Nov 0.068133428 0.024499 0.070103 0.120879 0.195683

Rata de rentab 0.01225683 0.011946 -0.03166 0.026722 0.011102

Dec-12 0.005092381 0.004553 0.006543 0.001098 0.003669

13-Ian 0.002533974 0.000183 0.001526 0.000391 0.007354

13-Feb 0.000359059 0.000182 0.00012 0.000714 4.29E-06

13-Mar 0.00036667 5.64E-05 0.000243 0.001623 0.00021

13-Apr 0.019860746 0.000154 0.013277 0.001173 0.03034

13-Mai 0.005382855 0.002515 0.006535 0.003458 0.000625

13-Iun 4.60078E-05 8.26E-05 0.035214 0.002323 0.002016

13-Iul 0.000586077 1.89E-05 0.03861 1.88E-05 0.007602

13-Aug 0.009271418 2.5E-05 0.000206 0.002225 0.002778

13-Sep 0.000422296 6.54E-05 0.001798 0.00015 6.57E-08

13-Oct 0.000457637 0.000154 0.009192 0.002905 0.001574

13-Nov 0.003122194 0.000158 0.010356 0.008865 0.03407

Riscul 0.062916157 0.026056 0.101497 0.045592 0.086719

58

Anexa 2

Covariaţia şi coeficientul de corelaţie

Perechi de titluri Covariatia

Coef de corelatie

TLV+SNP 0.0005025 0.306499255

TLV+SPCU 0.002635 0.41263028

TLV+SCD 0.0008068 0.281270654

TLV+SIF4 0.0044489 0.815400899

SNP+SPCU 0.0009508 0.359536735

SNP+SCD -

0.0003072 -

0.258570822

SNP+SIF4 0.0004346 0.192332596

SPCU+SCD 0.0018992 0.410413323

SPCU+SIF4 0.0037266 0.423389142

SCD+SIF4 0.0023751 0.600723679

Documents

PINTC final1