P.J.woo - SU JOK Pentru Toti

n ffik pentru totiPark Jae Woo

( ' ' ' )

\ i \ i" ,Y/

I/

i/

7) /(.-

t\\\1',{J

) ' (

: l

, , \{ / . r \

, ' /l ' .J\

/ '\'.^.--

(\ r r

)

)

I

(

Editura PANEUROPE lagi

Tel/fax: 032-276154

I t ; t t l t t t :o l t t i t

| )o l ;otur l t r

Dr lul ia POSTOLACHI

Prof. Jae Woo PARK

F.V KOLEDA

K.A.MALTSEV

AndreiCHlRVASA

PAN EUROPE lagi

Tehnoredactare:

Tipar:

Centrul ONNURISU JOK lagi

ISBN : 978-973-8483-55-2

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomdnieiPARK JAE WOO

Su Jok pentru tofi/ Park Jae Woo;trad.: lulia Postolachi. - lagi : Pan Europe, 2008.

131 p. ; 14120cmI sBN 978-973-8483-55-2

l. Postolachi, lul ia (trad.)

Prof. PARK JAE WOO

SU JOK PENTRU TOTI

Editura PANEUROPE lagiGentrul ONNURI SU JOK lagi

2008

r -T

CapitolulT

operalie pentru amputarea labei piciorului. Tratament: am stimulat cu

ajutorul acelor proieclia picioarelor gi stAngul gi dreptul, de 3 ori pe

sdptdmdnd (Figura 45). La domiciliu, pacientul igi incSlzea singurpunctele de corespondenld cu moxele in sistemul de corespondenli

de bazd standard. Tratamentul a durat 1,5 luni. Dupi acest timp,picioarele pacientului erau de nerecunoscut. Nici urmi de gangren6!

Figura 45. Tratamentul patologiei gangrenoase a piciorului drept

CUPRINS

cArRE c1r1roR1................. """"""' 5

PREFATA """"'7

GAPTTOLUL I DEGETUL MARF - CAPUL.EXPLICAREA SlMlLlruDlNll inrne MAINI 9l coRP "' 9

CAPITOLUL II SISTEME DE CORESPONDENTA DEBMA(sTANDARD) iN mAlu 9L PIGIoARE ......."""" 1e

GAPITOLUL lll PRINCIPALELE ZONE 9L P-UNCTE iNsrsTEME DE CORESPONDENTA DE BAZA -STANDARO in naAnA 9L itt plclon .........." 29

CAPITOLUL IV SISTEMUL DUAL DEGoRESPONDENTA A CAPULUI. SISTEMULJnsEcrn". MtNislsrEMUL ..-----' 4'l

CAPITOLUL V STIMULAREA ZONELOR PENTRUGELE MAI OBlgNUlrE SIMPTOME 9L BOL|.. . . . ' . . ' . """ 51

CAPITOLUL Vl METODE DE TRATATMENT 9l DESTIMULARE A PUNCTELOR... . . . . . . . . ' . . . . . . . . . . ." 79

CAPITOLUL VII CATEVA CAZURI ALE APLICARIITERAPIEI su JoK .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ." 85

CUpR;NS . . . . . .129

Ii

I

I

t28

Noti: pacienfii sunt sfituili si-gi consulte mediculinainte de a

folosi acest tip de auto-tratament

PARK JAE WOO. SU JOK PENTRU TOTI

A doua edilie in limba rom6nd tradusi dupd edilia a 4-a, revdzutA,

Moscova, Academia Su Jok, 2005

Terapia Su Jok a fost dezvoltati de Profesorul sud-corean Park

Jae Woo. Este mai mult dec6t o metodi de tratament: este o cale de

inlelegere a legilor de bazd ale vielii, o metodi care leagi gtiinla

clasici a vestului de cunoagterea acumulatd de medicina orientald din

cele mai vechi timpuri. Efectul inalt gi simplitatea metodei au

determinat rdsp6ndirea rapidd a terapiei Su Jok in diferite ldri.

Oricine poate stdpAni bazele terapiei Su Jok cu ugurinld gi in cele

mai multe cazuri nu vom maiavea nevoie de medicamente.

Scopul acestei cirli este acela de a ne ajuta sd invdldm cele

mai simple cdi de a ajuta folosind sistemele de corespondenld din

mAinigi td lp i .

SU JOK pentru to{i

CATRE CITITORI

Corpul omului este o formi de viald asemdnitoare unui Univers

minuscul 9i bine organizat, lat6 de ce corpul posedd tot necesarul

pentru a-gi menline viala gi a exista in naturd ca un fenomen integral 9i

independent.

La origine ,,SU" inseamnd mdnd, ,,JOK'inseamni laba piciorului.

Sistemele de corespondenfd ale m6inilor 9i labelor picioarelor

prezentate in aceasti carte sunt nigte telecomenzi de dirijare a

sindtdtii omului. Aceste sisteme curative funclioneazd, in felul lor, ca

nigte mici clinicitrat6nd afecliunile organismuluiin mod natural'

Dacd analizim cdt de minufios mdinile 9i labele picioarelor repetd

construclia corpului nostru, va fi lesne de inleles structura acestgr

sisteme curative gi de determinat punctele gi zonele care trebuiesc

stimulate in cazul apariliei bolii.

Palmele gi tdlpile, datoritd naturii, sunt asemdndtoare corpului,

dupd construcfie, ele conlin in sine Voinla de tdmdduire orientatd in

aga fel incdt omul sd-gi poatd folosi acest dar. Prin acest sistem curativ

Natura dezvdluie firi echivoc intenlia sa, manifestd Dragostea sa

mare, aspird sd ajute omul si fie sdnitos. Dar totodati Natura ne dd o

lectie deosebiti - lecfia Spiritului Independenlei, a cdutdrii mijloacelor

de sine stdtitoare de tdmdduire.

Noti: pacienfii sunt sfituili si-gi consulte mediculinainte de a

folosi acest tip de auto-tratament

PARK JAE WOO. SU JOK PENTRU TOTI

A doua edilie in limba rom6nd tradusi dupd edilia a 4-a, revdzutA,

Moscova, Academia Su Jok, 2005

Terapia Su Jok a fost dezvoltati de Profesorul sud-corean Park

Jae Woo. Este mai mult dec6t o metodi de tratament: este o cale de

inlelegere a legilor de bazd ale vielii, o metodi care leagi gtiinla

clasici a vestului de cunoagterea acumulatd de medicina orientald din

cele mai vechi timpuri. Efectul inalt gi simplitatea metodei au

determinat rdsp6ndirea rapidd a terapiei Su Jok in diferite ldri.

Oricine poate stdpAni bazele terapiei Su Jok cu ugurinld gi in cele

mai multe cazuri nu vom maiavea nevoie de medicamente.

Scopul acestei cirli este acela de a ne ajuta sd invdldm cele

mai simple cdi de a ajuta folosind sistemele de corespondenld din

mAinigi td lp i .

SU JOK pentru to{i

CATRE CITITORI

Corpul omului este o formi de viald asemdnitoare unui Univers

minuscul 9i bine organizat, lat6 de ce corpul posedd tot necesarul

pentru a-gi menline viala gi a exista in naturd ca un fenomen integral 9i

independent.

La origine ,,SU" inseamnd mdnd, ,,JOK'inseamni laba piciorului.

Sistemele de corespondenfd ale m6inilor 9i labelor picioarelor

prezentate in aceasti carte sunt nigte telecomenzi de dirijare a

sindtdtii omului. Aceste sisteme curative funclioneazd, in felul lor, ca

nigte mici clinicitrat6nd afecliunile organismuluiin mod natural'

Dacd analizim cdt de minufios mdinile 9i labele picioarelor repetd

construclia corpului nostru, va fi lesne de inleles structura acestgr

sisteme curative gi de determinat punctele gi zonele care trebuiesc

stimulate in cazul apariliei bolii.

Palmele gi tdlpile, datoritd naturii, sunt asemdndtoare corpului,

dupd construcfie, ele conlin in sine Voinla de tdmdduire orientatd in

aga fel incdt omul sd-gi poatd folosi acest dar. Prin acest sistem curativ

Natura dezvdluie firi echivoc intenlia sa, manifestd Dragostea sa

mare, aspird sd ajute omul si fie sdnitos. Dar totodati Natura ne dd o

lectie deosebiti - lecfia Spiritului Independenlei, a cdutdrii mijloacelor

de sine stdtitoare de tdmdduire.

Cdtre cititori

Terapia Su Jok, care gi-a insugit Spiritul Mdre! al Dragostei, tinde

s5-l transmiti tuturor oamenilor de pe Terra 9i si-i faci sd

congtientizeze ci acest Spirit Mire! al Dragostei con{inut in sistemele

corespondenlei miinilor 9i tdlpilor este orientat in ultimd instanli spre

instaurarea unei vieli bune pe planeta.noastrd. Aceastd carte este

scrisi cu scopul de a fi un ghid pentru atingerea acestui scop.

Toli oamenii de pe Terra care studiazd sistemele corespondenlei

mainilor gi labelor picioarelor vor putea s6 previnS gi sd-gi lecuiascd

bolile, sd se menlini sdndtoqi 9i si-gi pdstreze demnitatea

omeneascd. Acest lucru va permite fiecdruia sd se manifeste in

deplind misurd gi bucurie ca un Cetilean adevdrat reprezentant al

societd!ii umane.

Eu sper cd Marea Dragoste a Naturii fa!5 de om 9i Spiritul ei, vor

ajunge in inima gi mintea dumneavoastrd. Veli fi capabili sd rimAneli 9i

sSndtogi utilizdnd acest sistem

24 mai 1994, Ural, Rusia

Pregedintele Asocialiei Internalionale de Acupunctura Su Jok,

profesorul Park Jae Woo

PREFATA

De obicei, cdnd omul nimeregte intr-o situa[ie dificild, cauti singur

iegirea din ea, luptd activ gi izbutegte. Atunci de ce noi ludm o pozilie

at6t de pasivd fald de propria noastri sindtate? De ce, imbolndvin-

du-ne, devenim total neajutorali 9i contdm doar pe ajutorul medicului?

Fiecare om trebuie si cunoasci sistemul efectiv de auto-

insdndtogire pentru a se putea ajuta pe sine gi pe alli i in clipele grele.

Terapia Su Jok este o metodd de tratament prin aclionarea asupra

mAinilor gi labelor picioarelor gi poate fi atribuiti celor mai bune

metode de auto-ajutor cunoscute la momentul actual.

PRINCIPALELE CALITATI ALETERAPIEI SU JOK

EFTCACTTATEA iNAtlrA. in cazul aplicdrii corecte efectul

pronun{at apare peste c6teva minute, uneorisecunde.

TNOFENSTVTTATEA ABSOLUTA iN UnUZ\RE. Acest sistem nu

este inventat de om, care doar l-a descoperit, ci de Naturd. in aceasta

constd cauza puterii gi a inofensivitdlii lui. Stimularea punctelor

corespondente duce la tdmdduire. Aplicarea incorectd nu dduneazd

niciodatd, este doar ineficace.

UNIVERSALITATEA METODEI. Cu ajutorul terapiei Su Jok se

poate trata orice parte a corpului, orice organ, orice articulalie.

Cdtre cititori

Terapia Su Jok, care gi-a insugit Spiritul Mdre! al Dragostei, tinde

s5-l transmiti tuturor oamenilor de pe Terra 9i si-i faci sd

congtientizeze ci acest Spirit Mire! al Dragostei con{inut in sistemele

corespondenlei miinilor 9i tdlpilor este orientat in ultimd instanli spre

instaurarea unei vieli bune pe planeta.noastrd. Aceastd carte este

scrisi cu scopul de a fi un ghid pentru atingerea acestui scop.

Toli oamenii de pe Terra care studiazd sistemele corespondenlei

mainilor gi labelor picioarelor vor putea s6 previnS gi sd-gi lecuiascd

bolile, sd se menlini sdndtoqi 9i si-gi pdstreze demnitatea

omeneascd. Acest lucru va permite fiecdruia sd se manifeste in

deplind misurd gi bucurie ca un Cetilean adevdrat reprezentant al

societd!ii umane.

Eu sper cd Marea Dragoste a Naturii fa!5 de om 9i Spiritul ei, vor

ajunge in inima gi mintea dumneavoastrd. Veli fi capabili sd rimAneli 9i

sSndtogi utilizdnd acest sistem

24 mai 1994, Ural, Rusia

Pregedintele Asocialiei Internalionale de Acupunctura Su Jok,

profesorul Park Jae Woo

PREFATA

De obicei, cdnd omul nimeregte intr-o situa[ie dificild, cauti singur

iegirea din ea, luptd activ gi izbutegte. Atunci de ce noi ludm o pozilie

at6t de pasivd fald de propria noastri sindtate? De ce, imbolndvin-

du-ne, devenim total neajutorali 9i contdm doar pe ajutorul medicului?

Fiecare om trebuie si cunoasci sistemul efectiv de auto-

insdndtogire pentru a se putea ajuta pe sine gi pe alli i in clipele grele.

Terapia Su Jok este o metodd de tratament prin aclionarea asupra

mAinilor gi labelor picioarelor gi poate fi atribuiti celor mai bune

metode de auto-ajutor cunoscute la momentul actual.

PRINCIPALELE CALITATI ALETERAPIEI SU JOK

EFTCACTTATEA iNAtlrA. in cazul aplicdrii corecte efectul

pronun{at apare peste c6teva minute, uneorisecunde.

TNOFENSTVTTATEA ABSOLUTA iN UnUZ\RE. Acest sistem nu

este inventat de om, care doar l-a descoperit, ci de Naturd. in aceasta

constd cauza puterii gi a inofensivitdlii lui. Stimularea punctelor

corespondente duce la tdmdduire. Aplicarea incorectd nu dduneazd

niciodatd, este doar ineficace.

UNIVERSALITATEA METODEI. Cu ajutorul terapiei Su Jok se

poate trata orice parte a corpului, orice organ, orice articulalie.

Prefatd

ACCESIBILITATEA METODEI PENTRU FIECARE OM- ln terapia

Su Jok nu trebuie invdlat nimic pe de rost sau memorat. Ce se invald

pe de rost, se uitd. Este suficient de infeles metoda o singura dat5,

pentru a o putea utiliza toatd viala.

STMPLTTATEA UTtLtZARlt. Mina gi cunogtinlele sunt intotdeauna

cu dumneavoastri. lar un instrument potrivit pentru tratament veli

putea gdsi firi dificultate.

P6nd acum nu a existat o metodd de tratament care sd fie at6t de

ugor de insugit gi care si dea rezultate atit de semnificative 9i rapide!

Terapia Su Jok a fost elaboratd ca metodi de cdtre profesorul

Park Jae Woo, Corea de Sud, care a completat simlitor aborddrile

acupuncturii. Profesorul Park Jae Woo este un om de o inaltd

spiritualitate gi cu cunogtinte profunde. Activitatea sa intensd este

dezinteresatd. Ea este consacratd oamenilor, este dominatd de dorin{a

de a-i ajuta, de a le insufla g6ndul cd ei sunt iubifi, de a-i face mai

fericili. Cunogtin{ele cipitate de la acest om sunt cunogtinle

remarcabile. incercali sd vd insugili acest sistem unic prin simplitatea

gi eficacitatea sa 9i vd veli convinge de asta.

Petrakova TA, medic

CAPITOLUL IDEGETUL MARE - CAPUL.EXPLICAREA SIMILITU DIN II

irurne MAtNt gt coRP

at16(

\ .?/

Prefatd

ACCESIBILITATEA METODEI PENTRU FIECARE OM- ln terapia

Su Jok nu trebuie invdlat nimic pe de rost sau memorat. Ce se invald

pe de rost, se uitd. Este suficient de infeles metoda o singura dat5,

pentru a o putea utiliza toatd viala.

STMPLTTATEA UTtLtZARlt. Mina gi cunogtinlele sunt intotdeauna

cu dumneavoastri. lar un instrument potrivit pentru tratament veli

putea gdsi firi dificultate.

P6nd acum nu a existat o metodd de tratament care sd fie at6t de

ugor de insugit gi care si dea rezultate atit de semnificative 9i rapide!

Terapia Su Jok a fost elaboratd ca metodi de cdtre profesorul

Park Jae Woo, Corea de Sud, care a completat simlitor aborddrile

acupuncturii. Profesorul Park Jae Woo este un om de o inaltd

spiritualitate gi cu cunogtinte profunde. Activitatea sa intensd este

dezinteresatd. Ea este consacratd oamenilor, este dominatd de dorin{a

de a-i ajuta, de a le insufla g6ndul cd ei sunt iubifi, de a-i face mai

fericili. Cunogtin{ele cipitate de la acest om sunt cunogtinle

remarcabile. incercali sd vd insugili acest sistem unic prin simplitatea

gi eficacitatea sa 9i vd veli convinge de asta.

Petrakova TA, medic

CAPITOLUL IDEGETUL MARE - CAPUL.EXPLICAREA SIMILITU DIN II

irurne MAtNt gt coRP

at16(

\ .?/

Capitolul 1

Pe mdini gi labele picioarelor se situeazd sisteme de puncte cu

activitate inaltd corespunzdtoare tuturor organelor 9i pirli lor corpului.

Stimularea lor are o acliune curativi 9i profilacticd pronun[at6.

Punctele de pe m6ini gi labele picioarelor sunt situate intr-o ordine

strictd, reflect6nd la o scard mai rnicd structura anatomici a

organismului .

Corpul gi sistemele corespunzdtoare lui se afl6 intr-o interacliune

continud. La imbolnivire unda ,,de semnalizare" pornegte din organul

sau dinspre partea corpului afectatd, spre punctul corespunzdtor 9i il

excitd, punctul devenind dureros. in momentul stimuldrii punctului

apare unda ,,curativd" care exercitd o influenti de normalizare asupra

organului afectat.

in timpul mersului, alergatului, lucrului manual are loc stimularea

fireascd a punctelor conforme gi protejarea corpului de boli. De aceea

to{i gtiu cd cel mai bun leac este migcarea 9i lucrul fizic.

Dacd stimularea fireascd a punctelor gi a zonelor conforme este

insuficientS, omul poate sd se imbolndveascS. in acest caz stimularea

precisd gi exacti a punctelor, de obicei, dd rezultate bune.

Terapia Su Jok inseamni eficacitate inaltd, inofensivitate 9i

simplitate. Pentru profilaxie gi autotratare ea poate fi folositi de orice

persoani chiar dacd nu are pregdtire medicalS speciali. Din toate

pd(ile corpului omenesc mAna se aseamdnd cel mai mult cu el. in ce

constd aceastd asemdnare?

SU JOK pentru to{i

ASEMANAREA DUPA NUMARUL PARTILORPROEMINENTE

Corpul are cinci pd(i proeminente: capul, doud brale gi doui

prr:ioare. MAna are cinci degete care pornesc din palmd.

l ll0

Capitolul 1

Pe mdini gi labele picioarelor se situeazd sisteme de puncte cu

activitate inaltd corespunzdtoare tuturor organelor 9i pirli lor corpului.

Stimularea lor are o acliune curativi 9i profilacticd pronun[at6.

Punctele de pe m6ini gi labele picioarelor sunt situate intr-o ordine

strictd, reflect6nd la o scard mai rnicd structura anatomici a

organismului .

Corpul gi sistemele corespunzdtoare lui se afl6 intr-o interacliune

continud. La imbolnivire unda ,,de semnalizare" pornegte din organul

sau dinspre partea corpului afectatd, spre punctul corespunzdtor 9i il

excitd, punctul devenind dureros. in momentul stimuldrii punctului

apare unda ,,curativd" care exercitd o influenti de normalizare asupra

organului afectat.

in timpul mersului, alergatului, lucrului manual are loc stimularea

fireascd a punctelor conforme gi protejarea corpului de boli. De aceea

to{i gtiu cd cel mai bun leac este migcarea 9i lucrul fizic.

Dacd stimularea fireascd a punctelor gi a zonelor conforme este

insuficientS, omul poate sd se imbolndveascS. in acest caz stimularea

precisd gi exacti a punctelor, de obicei, dd rezultate bune.

Terapia Su Jok inseamni eficacitate inaltd, inofensivitate 9i

simplitate. Pentru profilaxie gi autotratare ea poate fi folositi de orice

persoani chiar dacd nu are pregdtire medicalS speciali. Din toate

pd(ile corpului omenesc mAna se aseamdnd cel mai mult cu el. in ce

constd aceastd asemdnare?

SU JOK pentru to{i

ASEMANAREA DUPA NUMARUL PARTILORPROEMINENTE

Corpul are cinci pd(i proeminente: capul, doud brale gi doui

prr:ioare. MAna are cinci degete care pornesc din palmd.

l ll0

Capitolul 1

ASEMANAREA DEGETULUI MARE CU CAPUL

Degetul mare dupd formd, se aseamdnd cel mai mult cu capul

dintre toate degetele.

SU JOK pentru to(i

ASEMANAREA DUPA NIVELUL S|TUARII PARilLoRt

PROEMINENTE

l r r r ;orpul omenesc cea mai inal td pozi{ ie o ocupd capul, cea mai

t i ! . , , . r t )r( ; ioarele, iar bra{ele sunt si tuate intre ele. in pozi( ia f i reascd a

,, ' , r rrrr . l rozi t ia cea mai inal td o ocupd degetul mare, cea mai joasd

, tr , r i r . t .kr rni jociu gi inelar, iar ardtdtorul gi cel mic sunt intre ele.

l?IL

13

Capitolul 1

ASEMANAREA DEGETULUI MARE CU CAPUL

Degetul mare dupd formd, se aseamdnd cel mai mult cu capul

dintre toate degetele.

SU JOK pentru to(i

ASEMANAREA DUPA NIVELUL S|TUARII PARilLoRt

PROEMINENTE

l r r r ;orpul omenesc cea mai inal td pozi{ ie o ocupd capul, cea mai

t i ! . , , . r t )r( ; ioarele, iar bra{ele sunt si tuate intre ele. in pozi( ia f i reascd a

,, ' , r rrrr . l rozi t ia cea mai inal td o ocupd degetul mare, cea mai joasd

, tr , r i r . t .kr rni jociu gi inelar, iar ardtdtorul gi cel mic sunt intre ele.

l?IL

13

ASEMANAREA DUPA ORIENTAREA PARTILOR

PROEMINENTE

Capul este orientat in sus spre cer' iar bralele 9i picioarele sunt

paralele gi orientate in jos, spre pdmdnt' in pozi{ia fireascd mAinii

orientarea degetului mare se deosebegte de orientarea celorlalte

degete.

SU JOK pentru to{i

ASEMANAREA DUPA OrUeruStUNt gt pROpORTil ALEPARTILOR PROEMINENTE

r .rtrrrl t-'ste cea mai scurt6 gi latd parte a corpului, picioarele sunt

' , , t r , r r r . r r htrrgi , bralele sunt de dimensiuni medi i . Tot ast fe l , m6na are

' t ' ,1 i ,11; l rrr ; rre scurt gi lat in comparat ie cu celelal te degete, cel mi j lociu

'r ' l . r rrr l sunt cele mai lungi, iar ardtdtorul gi cel mic sunt de mdrime

t t [ . ' l l l '

l4t5

ASEMANAREA DUPA ORIENTAREA PARTILOR

PROEMINENTE

Capul este orientat in sus spre cer' iar bralele 9i picioarele sunt

paralele gi orientate in jos, spre pdmdnt' in pozi{ia fireascd mAinii

orientarea degetului mare se deosebegte de orientarea celorlalte

degete.

SU JOK pentru to{i

ASEMANAREA DUPA OrUeruStUNt gt pROpORTil ALEPARTILOR PROEMINENTE

r .rtrrrl t-'ste cea mai scurt6 gi latd parte a corpului, picioarele sunt

' , , t r , r r r . r r htrrgi , bralele sunt de dimensiuni medi i . Tot ast fe l , m6na are

' t ' ,1 i ,11; l rrr ; rre scurt gi lat in comparat ie cu celelal te degete, cel mi j lociu

'r ' l . r rrr l sunt cele mai lungi, iar ardtdtorul gi cel mic sunt de mdrime

t t [ . ' l l l '

l4t5

Capitolul 1

ASEMANAREA DUPA NUMARUL DE SEGMENTE ALE

PARTILOR PROEMINENTE

Cagxrl este format din doud pd(i: capul propriu-zis 9i gdtul' Bralele

tr pir:tortrtt ltt i l tr cAlo trei pd4i divizate prin articulali i (umdrul'

i l r ln l r t r t t t t l , t t l f t t t t t , ( : ( t i l l ) t i i l , 1; i tmt la, laba pic iorului) ' Degetul mare are

r l i l r r r l l r r l r r i l t ; i l , ror i l i l l rkr l ;okrkrr i t t t <:Ate t re i fa lange, diViZate pf in

rrr l l r r r l r r I i l

ASEMANAREA DUPA tuponrANTAPARTILOR PROEMINENTE

Capul controleazd trunchiul 9i membrele' Degetul mare poate si

atingd liber palma 9i toate celelalte degete' El are un important in

tinerea obiectelor.

SU JOK pentru to{i

De ce oare mina este at6t de asemindtoare corpului?

Toate formele, atdt cele create de Naturi, cdt 9i cele create de

citre om sunt rezultatul unei necesitifi determinate, a unei intenlii

stricte gi a unui scop clar. Aseminarea mdinii cu corpul este

multiplu accentuati 9i se creaza impresia ci Natura are o dorinfi

de a face aceasti asemdnare evidenti. O oarecare fo(i tinde si

comunice omului ci degetul mare se raporteazi capului, degetele

arititoare 9i cele mici se raporteazd brafelor, degetele miilocii gi

inelare se raporteazi picioarelor, iar mina trunchiului'

/-'-\I r-A\\dt)'f\\X el\3/ \ \

l6t7

Capitolul 1

ASEMANAREA DUPA NUMARUL DE SEGMENTE ALE

PARTILOR PROEMINENTE

Cagxrl este format din doud pd(i: capul propriu-zis 9i gdtul' Bralele

tr pir:tortrtt ltt i l tr cAlo trei pd4i divizate prin articulali i (umdrul'

i l r ln l r t r t t t t l , t t l f t t t t t , ( : ( t i l l ) t i i l , 1; i tmt la, laba pic iorului) ' Degetul mare are

r l i l r r r l l r r l r r i l t ; i l , ror i l i l l rkr l ;okrkrr i t t t <:Ate t re i fa lange, diViZate pf in

rrr l l r r r l r r I i l

ASEMANAREA DUPA tuponrANTAPARTILOR PROEMINENTE

Capul controleazd trunchiul 9i membrele' Degetul mare poate si

atingd liber palma 9i toate celelalte degete' El are un important in

tinerea obiectelor.

SU JOK pentru to{i

De ce oare mina este at6t de asemindtoare corpului?

Toate formele, atdt cele create de Naturi, cdt 9i cele create de

citre om sunt rezultatul unei necesitifi determinate, a unei intenlii

stricte gi a unui scop clar. Aseminarea mdinii cu corpul este

multiplu accentuati 9i se creaza impresia ci Natura are o dorinfi

de a face aceasti asemdnare evidenti. O oarecare fo(i tinde si

comunice omului ci degetul mare se raporteazi capului, degetele

arititoare 9i cele mici se raporteazd brafelor, degetele miilocii gi

inelare se raporteazi picioarelor, iar mina trunchiului'

/-'-\I r-A\\dt)'f\\X el\3/ \ \

l6t7

CAPITOLUL IIsrsrEME DE coRESPoNDENTA oe enzA

(STANDARD) ir.r urArr.r gr prcroARE

CAPITOLUL IIsrsrEME DE coRESPoNDENTA oe enzA

(STANDARD) ir.r urArr.r gr prcroARE

se numesc de bazd sistemele corespondente in care tot corpul se

proiecteaza pe mina sau laba piciorului. Astfel, degetul mare

corespunde capului, m6na gi laba piciorului trunchiului, degetele 3 9i 4

ale mainilor gi picioarelor corespund picioarelor, iar degetele 2 9i 5

m6ini lor.

SU JOK pentru toli

SISTEM DE CORESPONDENTA DE BAZA - STANDARDitt tuArttt

La cdutarea punctelor de corespondenfi mAna se orienteazi cupalma inainte. Degetul ardtitor al mdinii drepte gi degetul mic al mdinii

st6ngi corespund mAinii drepte. Degetul mijlociu al m6inii drepte gi

inelarul mAinii stdngi corespund piciorului drept. Inelarul mdinii dreptegi degetul mijlociu al m6inii stdngi corespund piciorului sting. Degetulmic al mAinii drepte gi ardtitorul st6ng corespund mAinii stAngi.Proeminenla de la baza degetului mare corespunde cutiei toracice, iarpalma in intregime corespunde regiunii abdominale.

8

'10

14

'15

16

Fiecare parte a corpului fizic in proieclie atdt in

picior sunt numerotate cu aceleaqi cifre'

o

7

mAni c6t gi in

2l

se numesc de bazd sistemele corespondente in care tot corpul se

proiecteaza pe mina sau laba piciorului. Astfel, degetul mare

corespunde capului, m6na gi laba piciorului trunchiului, degetele 3 9i 4

ale mainilor gi picioarelor corespund picioarelor, iar degetele 2 9i 5

m6ini lor.

SU JOK pentru toli

SISTEM DE CORESPONDENTA DE BAZA - STANDARDitt tuArttt

La cdutarea punctelor de corespondenfi mAna se orienteazi cupalma inainte. Degetul ardtitor al mdinii drepte gi degetul mic al mdinii

st6ngi corespund mAinii drepte. Degetul mijlociu al m6inii drepte gi

inelarul mAinii stdngi corespund piciorului drept. Inelarul mdinii dreptegi degetul mijlociu al m6inii stdngi corespund piciorului sting. Degetulmic al mAinii drepte gi ardtitorul st6ng corespund mAinii stAngi.Proeminenla de la baza degetului mare corespunde cutiei toracice, iarpalma in intregime corespunde regiunii abdominale.

8

'10

14

'15

16

Fiecare parte a corpului fizic in proieclie atdt in

picior sunt numerotate cu aceleaqi cifre'

o

7

mAni c6t gi in

2l

-J'[-]r--1,- l t - / l \ -,.--,-=-y\l/ =\

Capitolul2

srsrEM DE CORESPONDENIA Oe BAZA -STANDARD iN PICIOR

Sistemu|corespondental labeipic ioru|uisebazeazdpeace|eagi

principii ca 9i sistemulde bazd alcorespondenfei palmei'

Laba piciorului se aseamind mAinii dupd construclie' MAna este

aseminatoare trunchiului. intrucat laba piciorului este supusi unei

st imuldrinatura|econsiderabile|amers,sistemulcorespondentsituat

pe ea este deosebit de eficient'

Mdna este Yang, laba piciorului este Yn' Prin stimularea lor

simultand se oferd posibilitatea de a trata in armonie Yn-Yang (Homo-

Hetero).

SU JOK pentru toli

coREsPoN DENTA PARTI LOR TRUNCH lU LUl.PARTEA TRUNCHIULUI SITUATA DEASUPRA

DIAFRAGMEI - TORACICE

Partea Yn

Partea Yang

Trunchiul constd din doui pn(i: cutia. toracici 9i partea

abdominald. Linia de diferenfiere dintre torace gi abdomen este linia de

diafragmd. Daci reugili sd inlelegeli pozilionarea ei pe mdna este

simplu sd gdsili punctul de coresponden[d a oricdrei pirli a corpului

fizic, a oricdrei pd(i a trunchiului.

23

-J'[-]r--1,- l t - / l \ -,.--,-=-y\l/ =\

Capitolul2

srsrEM DE CORESPONDENIA Oe BAZA -STANDARD iN PICIOR

Sistemu|corespondental labeipic ioru|uisebazeazdpeace|eagi

principii ca 9i sistemulde bazd alcorespondenfei palmei'

Laba piciorului se aseamind mAinii dupd construclie' MAna este

aseminatoare trunchiului. intrucat laba piciorului este supusi unei

st imuldrinatura|econsiderabile|amers,sistemulcorespondentsituat

pe ea este deosebit de eficient'

Mdna este Yang, laba piciorului este Yn' Prin stimularea lor

simultand se oferd posibilitatea de a trata in armonie Yn-Yang (Homo-

Hetero).

SU JOK pentru toli

coREsPoN DENTA PARTI LOR TRUNCH lU LUl.PARTEA TRUNCHIULUI SITUATA DEASUPRA

DIAFRAGMEI - TORACICE

Partea Yn

Partea Yang

Trunchiul constd din doui pn(i: cutia. toracici 9i partea

abdominald. Linia de diferenfiere dintre torace gi abdomen este linia de

diafragmd. Daci reugili sd inlelegeli pozilionarea ei pe mdna este

simplu sd gdsili punctul de coresponden[d a oricdrei pirli a corpului

fizic, a oricdrei pd(i a trunchiului.

23

GORESPONDENTA PARTILOR TRUNCHIULUI.

PARTEA TRU NCHIU LU I SITUATASUB DIAFRAGMA - ABDOMEN

ParteaYn A

\ f'-\ #il\$/\* \ ,1\ ' l -qffi UIJ

La cdutarea Punctelor

gi picior, acestea se pozitione azd in aga fel incat degetul mare sd fie

orientat in sus. La cdutarea punctelor de corespondenld a regiunii

abdominale mana gi laba piciorului se pozilioneazd in aga fel inc6t

toate degetele sd fie orientate in jos.

SU JOK pentru toli

SUPRAFATA yN $r YANG A CORPULU| FtZtC

Suprafala corpului Yang (suprafa{a descoperitd luminii solare),

adicd suprafelele exterioare ale bra{elor, picioarelor, de asemenea

fesele, spatele/partea din spate a capului sunt prezentate pe partea

dorsald a mAinilor gi labelor picioarelor. Prin aclionarea asupra pd(ilor

dorsale ale mAinilor gi labelor picioarelor este posibil de tratat cu

succes afecliunile coloanei vertebrale, durerile de cap, durerile in

umeri, bolile de rinchi gi multe alte maladii.

Yn Yang

/ \

\.t**/

t \t \qdi l

fu!$1#de corespondenld a cutiei toracice in mAna

25

GORESPONDENTA PARTILOR TRUNCHIULUI.

PARTEA TRU NCHIU LU I SITUATASUB DIAFRAGMA - ABDOMEN

ParteaYn A

\ f'-\ #il\$/\* \ ,1\ ' l -qffi UIJ

La cdutarea Punctelor

gi picior, acestea se pozitione azd in aga fel incat degetul mare sd fie

orientat in sus. La cdutarea punctelor de corespondenld a regiunii

abdominale mana gi laba piciorului se pozilioneazd in aga fel inc6t

toate degetele sd fie orientate in jos.

SU JOK pentru toli

SUPRAFATA yN $r YANG A CORPULU| FtZtC

Suprafala corpului Yang (suprafa{a descoperitd luminii solare),

adicd suprafelele exterioare ale bra{elor, picioarelor, de asemenea

fesele, spatele/partea din spate a capului sunt prezentate pe partea

dorsald a mAinilor gi labelor picioarelor. Prin aclionarea asupra pd(ilor

dorsale ale mAinilor gi labelor picioarelor este posibil de tratat cu

succes afecliunile coloanei vertebrale, durerile de cap, durerile in

umeri, bolile de rinchi gi multe alte maladii.

Yn Yang

/ \

\.t**/

t \t \qdi l

fu!$1#de corespondenld a cutiei toracice in mAna

25

Suprafala interioard a bralelor 9i picioarelor, fala, pieptul'

abdomenul sunt suprafala corpului - Yh. Ea se proiecteazd pe mand 9i

pe talpd.

Yang Yir

SU JOK pentru toli

ETAPELE DE BAZA PENTRU DETERMINAREAPUNCTULUI CURATIV

Localizali partea mdinii sau a labei piciorului corespunzdtoare

acelei pdrli a corpuluiin care se afld boala.

Determina{i dacd patologia este pe suprafala Yang sau Yn gi

selectalizona corespunzdtoare a mdinii sau labei piciorului.

Daci patologia este pe trunchi trebuie stabilitd localizarea exactd

in raport cu linia diafragmei.

Dacd patologia a afectat membrele externe trebuie stabilit exact

intre care articulatii este localizatd.

t

Zona afectatd

Punctul de corespondenld a zonei afectate in proiectie

26 27

Suprafala interioard a bralelor 9i picioarelor, fala, pieptul'

abdomenul sunt suprafala corpului - Yh. Ea se proiecteazd pe mand 9i

pe talpd.

Yang Yir

SU JOK pentru toli

ETAPELE DE BAZA PENTRU DETERMINAREAPUNCTULUI CURATIV

Localizali partea mdinii sau a labei piciorului corespunzdtoare

acelei pdrli a corpuluiin care se afld boala.

Determina{i dacd patologia este pe suprafala Yang sau Yn gi

selectalizona corespunzdtoare a mdinii sau labei piciorului.

Daci patologia este pe trunchi trebuie stabilitd localizarea exactd

in raport cu linia diafragmei.

Dacd patologia a afectat membrele externe trebuie stabilit exact

intre care articulatii este localizatd.

t

Zona afectatd

Punctul de corespondenld a zonei afectate in proiectie

26 27

Garanliaunuitratamentreugiteste|oca|izareaexactiapuncte|orgi stimularea lor corecti!

Despre existenla patologicd ne informeazd punctele de

corespondentdazonelorafectate,manifestAndu-seprindurereat6t|a

nivel fizic c6t 9i in corespondenld' Efectu6nd un masaj reflexogen'

patologiile pot fi preventiv depistate, manifest6ndu-se cu durere localS

in proieclie.

in procesul masajului dacd durerea dispare din proieclie' automat

durerea disPare 9i la nivelfizic'

CAPITOLUL IIIpRrNcrpALELE ZONE 9r PUNCTE iN STSTEMEDE CORESPONDENTA DE BAZA - STNNDARD

ir.r wrArun gr iN PtctoR

28

Garanliaunuitratamentreugiteste|oca|izareaexactiapuncte|orgi stimularea lor corecti!

Despre existenla patologicd ne informeazd punctele de

corespondentdazonelorafectate,manifestAndu-seprindurereat6t|a

nivel fizic c6t 9i in corespondenld' Efectu6nd un masaj reflexogen'

patologiile pot fi preventiv depistate, manifest6ndu-se cu durere localS

in proieclie.

in procesul masajului dacd durerea dispare din proieclie' automat

durerea disPare 9i la nivelfizic'

CAPITOLUL IIIpRrNcrpALELE ZONE 9r PUNCTE iN STSTEMEDE CORESPONDENTA DE BAZA - STNNDARD

ir.r wrArun gr iN PtctoR

28

Capitolul3

CORESPONDENTA PUNCTELOR PRINCIPALE

PE AXA MEDIANEI ANTERIOARA A CORPULUI FIZIC

SU JOK pentru toli

GoRESPoNDENTA PUNCTELOR pRINCtpALE pE AXAMEDIANEI POSTERIOARE A CORPULUI FIZIC

31

Capitolul3

CORESPONDENTA PUNCTELOR PRINCIPALE

PE AXA MEDIANEI ANTERIOARA A CORPULUI FIZIC

SU JOK pentru toli

GoRESPoNDENTA PUNCTELOR pRINCtpALE pE AXAMEDIANEI POSTERIOARE A CORPULUI FIZIC

31

Capitolul3

zoNELE PRINCIPALE DE CORESPONDENTA A

GoRPULUI Flzlc, SUPRAFATA YANG

SU JOK pentru toli

ZONELE PRINCIPALE DE CORESPONDENTA ACoRPULU I FTZTC,SUPRAFATA YN

'

32aaJJ

Capitolul3

zoNELE PRINCIPALE DE CORESPONDENTA A

GoRPULUI Flzlc, SUPRAFATA YANG

SU JOK pentru toli

ZONELE PRINCIPALE DE CORESPONDENTA ACoRPULU I FTZTC,SUPRAFATA YN

'

32aaJJ

Capitolul3

PUNCTELE PRINCIPALE DE CORESPONDENTA A

GoRPULUI Flzlc, SUPRAFATA YN

SU JOK pentru toli

pUNGTELE PRINCIPALE DE CORESPONDENTA AGoRPULUI FlZlC, SUPRAFATA YANG

( ,

3435

Capitolul3

PUNCTELE PRINCIPALE DE CORESPONDENTA A

GoRPULUI Flzlc, SUPRAFATA YN

SU JOK pentru toli

pUNGTELE PRINCIPALE DE CORESPONDENTA AGoRPULUI FlZlC, SUPRAFATA YANG

( ,

3435

puNcTELE DE GORESPONDENTA A ARTICULATIILOR,PROIECTIA ARTICU LATIILOR MAlNll

@

SU JOK pentru toli

PUNCTELE DE CORESPONDENTA A ART|CULATilLOR,, ,PROIECTIA ARTICU LATIILOR PICIORU LU I, ,

@

@

@

36

@

L,,(6)Y

puNcTELE DE GORESPONDENTA A ARTICULATIILOR,PROIECTIA ARTICU LATIILOR MAlNll

@

SU JOK pentru toli

PUNCTELE DE CORESPONDENTA A ART|CULATilLOR,, ,PROIECTIA ARTICU LATIILOR PICIORU LU I, ,

@

@

@

36

@

L,,(6)Y

Capitolul3

puNcrELE DE CORESPONDENTA PRINCIPALE,PROIECTIA ARTICU LATIILoR MAINILOR 9l

PIGIOARELOR

SU JOK pentru to{i

PUNCTELE DE CORESPONDENTA pRtNC|PALE,pRorEcTtA ARTICULATilLOR MAIN|LOR gl

PICIOARELOR

Capitolul3

puNcrELE DE CORESPONDENTA PRINCIPALE,PROIECTIA ARTICU LATIILoR MAINILOR 9l

PIGIOARELOR

SU JOK pentru to{i

PUNCTELE DE CORESPONDENTA pRtNC|PALE,pRorEcTtA ARTICULATilLOR MAIN|LOR gl

PICIOARELOR

puNcTELE DE CORESPONDENTA PRINGIPALE'

PROIECTIA ARTICU LATIILoR MAINILOR 9lPICIOARELOR

CAPITOLUL IV

SISTEMUL DUAL DE CORESPONDENTA ACAPULUI. SISTEMUL,,INSECTA'"

MINISISTEMUL

puNcTELE DE CORESPONDENTA PRINGIPALE'

PROIECTIA ARTICU LATIILoR MAINILOR 9lPICIOARELOR

CAPITOLUL IV

SISTEMUL DUAL DE CORESPONDENTA ACAPULUI. SISTEMUL,,INSECTA'"

MINISISTEMUL

Capitolul4

SISTEMUL DUAL DE CORESPONDENTA A CAPULUI

Pe degetele m6inilor gi ale picioarelor se afld doui sisteme ale

corespondenlei capului: sistemul tip ,,om" 9i sistemul tip ,,animal".

SISTEMUL TIP,,OM"

Linia Yn-Yang trece prin vortex (cregtetul capului).

SISTEMUL TIP,,ANIMAL''

Linia Yn-Yang trece prin regiunea gurii.

SU JOK pentru toli

Sistemul tip ,,om" este mult mai comod pentru lecuirea maladiilor

pirlii superioare a felei (creierul, ochii, nasul). ln sistemul tip ,,animal"este bine prezentatd zona corespunzdtoare pdrlii inferioare a felei

(maxilarele, dinlii).

Sistemele duble ale corespondenfei capului sunt situate nu numai

pe degetele mari dar gi pe ultimele falange ale tuturor degetelor

m6inilor gi picioarelor.

A1AL

43

Capitolul4

SISTEMUL DUAL DE CORESPONDENTA A CAPULUI

Pe degetele m6inilor gi ale picioarelor se afld doui sisteme ale

corespondenlei capului: sistemul tip ,,om" 9i sistemul tip ,,animal".

SISTEMUL TIP,,OM"

Linia Yn-Yang trece prin vortex (cregtetul capului).

SISTEMUL TIP,,ANIMAL''

Linia Yn-Yang trece prin regiunea gurii.

SU JOK pentru toli

Sistemul tip ,,om" este mult mai comod pentru lecuirea maladiilor

pirlii superioare a felei (creierul, ochii, nasul). ln sistemul tip ,,animal"este bine prezentatd zona corespunzdtoare pdrlii inferioare a felei

(maxilarele, dinlii).

Sistemele duble ale corespondenfei capului sunt situate nu numai

pe degetele mari dar gi pe ultimele falange ale tuturor degetelor

m6inilor gi picioarelor.

A1AL

43

Capitolul4

stsrEM DE CORESPONDENTA rtP ,,INSECTA" iN

DEGETELE MAlNll gIALE PIGIORULUI

PefiecaredindegetelemAini lorgipic ioare|orestereprezentat

s istemulcurat ival , , insectei" , incareul t imafalangdcorespunde

capu|ui ,adouafalangicorespundecut ie i toracice, iarpr imaregiuni i

abdominale.

pozrTlA GoRESPONDENTA A MAINILOR $lPIGIOARELOR iN SISTEMUL,,INSECTA''

corespondenla articula{iilor mSinilor 9i picioarelor se proiecteazd

pe linia de grani[d Yn-Yang.

sistemul de corespondenld tip ,,insectd" este un sistem curativ

independent. Acest sistem este asemdndtor corpului omenesc ai este

comod in aplicare pentru tratamente'

45

Capitolul4

stsrEM DE CORESPONDENTA rtP ,,INSECTA" iN

DEGETELE MAlNll gIALE PIGIORULUI

PefiecaredindegetelemAini lorgipic ioare|orestereprezentat

s istemulcurat ival , , insectei" , incareul t imafalangdcorespunde

capu|ui ,adouafalangicorespundecut ie i toracice, iarpr imaregiuni i

abdominale.

pozrTlA GoRESPONDENTA A MAINILOR $lPIGIOARELOR iN SISTEMUL,,INSECTA''

corespondenla articula{iilor mSinilor 9i picioarelor se proiecteazd

pe linia de grani[d Yn-Yang.

sistemul de corespondenld tip ,,insectd" este un sistem curativ


comod in aplicare pentru tratamente'

45

Capitolul4

stsrEM DE CORESPONDENTA rlP ,,INSECTA" iN

DEGETELE MAlNll 9l ALE PICIoRULUI

Pe fiecare din degetele miinilor 9i picioarelor este reprezentat

sistemul curativ al ,,insectei", in care ultima falangd corespunde

capului ,adouafa|angdcorespundecut ie i toracice, iarpr imaregiuni i

abdominale.

pozrTrA CORESPONDENTA A MAINILOR 9lPICiOARELOR iN SISTEMUL,,INSECTA,'

corespondenla articulaliilor mainilor 9i picioarelor se proiecteazd

pe linia de granild Yn-Yang.

sistemul de coresponden{d tip ,,insectd" este un sistem curativ


comod in aplicare pentru tratamente.

45

Capitolul4

stsrEM DE CORESPONDENTA rlP ,,INSECTA" iN

DEGETELE MAlNll 9l ALE PICIoRULUI

Pe fiecare din degetele miinilor 9i picioarelor este reprezentat

sistemul curativ al ,,insectei", in care ultima falangd corespunde

capului ,adouafa|angdcorespundecut ie i toracice, iarpr imaregiuni i

abdominale.

pozrTrA CORESPONDENTA A MAINILOR 9lPICiOARELOR iN SISTEMUL,,INSECTA,'

corespondenla articulaliilor mainilor 9i picioarelor se proiecteazd

pe linia de granild Yn-Yang.

sistemul de coresponden{d tip ,,insectd" este un sistem curativ


comod in aplicare pentru tratamente.

45

SU JOK Pentru toli-

Capitolul4

MULTIPLE POSIBILFATI DE PROIECTIE ATAT iN

MAIA cAr gtit't PtctoR

Privind baza osoasi a degetelor in calitate de coloand vertebralS

esteposibi |sdefectuimst imu|areadinunghiur id i fer i teavertebrelor

lezate.Acestaesteunuldinavantajeleacestuisistem.

stAng

Degetul 5 al mAinii sau Piciorului

drept

stSng

Degetul 4 al miinil sau Piclorului

drept

47

SU JOK Pentru toli-

Capitolul4


MAIA cAr gtit't PtctoR

Privind baza osoasi a degetelor in calitate de coloand vertebralS

esteposibi |sdefectuimst imu|areadinunghiur id i fer i teavertebrelor

lezate.Acestaesteunuldinavantajeleacestuisistem.

stAng

Degetul 5 al mAinii sau Piciorului

drept

stSng

Degetul 4 al miinil sau Piclorului

drept

47

SU JOK Penlru tttli

Capitolul4


urAruA cAr gtit't PlctoR

Priv indbazaosoasSadegetelor inca| i tatedecoloanivertebra|a

esteposibi |sdefectudmst imu|areadinunghiur id i fer i teavertebrelor

lezate.Acestaesteunu|dinavantaje|eacestuisistem.

rt ing

Degetul 5 al miini i sau Piciorului

r lrept

st6ng

Degetul 4 al miinii sau Piciorului

drept

47

SU JOK Penlru tttli

Capitolul4


urAruA cAr gtit't PlctoR

Priv indbazaosoasSadegetelor inca| i tatedecoloanivertebra|a

esteposibi |sdefectudmst imu|areadinunghiur id i fer i teavertebrelor

lezate.Acestaesteunu|dinavantaje|eacestuisistem.

rt ing

Degetul 5 al miini i sau Piciorului

r lrept

st6ng

Degetul 4 al miinii sau Piciorului

drept

47

Capitolul4

pRolEcTlA GoRPULUI Flzlc inrn'o SINGURAFALANGA

FUNCTIA UNDELOR ELECTROMAGNETICE INTREsrsrEMELE DE CORESPONDENTA DE BAZA 9l

MINISISTEME

L)

\ r4/ t " )

lY l

L)\. ,lt \/ \AlHl

48

Capitolul4

pRolEcTlA GoRPULUI Flzlc inrn'o SINGURAFALANGA

FUNCTIA UNDELOR ELECTROMAGNETICE INTREsrsrEMELE DE CORESPONDENTA DE BAZA 9l

MINISISTEME

L)

\ r4/ t " )

lY l

L)\. ,lt \/ \AlHl

48

CAPITOLUL V

STIMULAREA ZONELOR PENTRU CELE MAIoBlgNUlTE SIMPTOME 9l BOLI

REPREZENTAREA SISTEMELOR DEcoRESPONDENTA

6r F(Ar'r)

l - : - it=,1

CAPITOLUL V

STIMULAREA ZONELOR PENTRU CELE MAIoBlgNUlTE SIMPTOME 9l BOLI

REPREZENTAREA SISTEMELOR DEcoRESPONDENTA

6r F(Ar'r)

l - : - it=,1

REGIUNEA TEMPORALA

Sistemul ,,insectd"

Sistemul ,,insectd"

Sistemulde coresPonden!5 de bazi

52

,?{=m _\l_

Sistemulde corespondenld de bazi

REGIUNEA TEMPORALA

Sistemul ,,insectd"

Sistemul ,,insectd"

Sistemulde coresPonden!5 de bazi

52

,?{=m _\l_


REGIUNEA OCCIPITALA

SU JOK pentru toli

COLOANA VERTEBRALA

Proiectia coloanei vertebrale cervicale 9i a coloanei vertebrale

dorsale pAnd la granila liniei de diafragmd

Sistemul ,,insecti"

Itill - lJI

Sistemul ,,insectd";

l l

['l ,J4

:\ -\] nt t

,tr | / l| | l ll 'u /t l

54

Sistemulde coresPondenld de bazdSistemulde corespondenfd de bazd

55

REGIUNEA OCCIPITALA

SU JOK pentru toli

COLOANA VERTEBRALA

Proiectia coloanei vertebrale cervicale 9i a coloanei vertebrale

dorsale pAnd la granila liniei de diafragmd

Sistemul ,,insecti"

Itill - lJI

Sistemul ,,insectd";

l l

['l ,J4

:\ -\] nt t

,tr | / l| | l ll 'u /t l

54

Sistemulde coresPondenld de bazdSistemulde corespondenfd de bazd

55

PROIEGTIA OCHILOR.AFECTIUNIALE OCHILOR

PROIECTIA NASULAFECTTUNI ALE CAILOR

ul.NAZALE

al-ll-lJI

Sistemul ,,insectd"Sistemul ,,insectd"

-t/-----t,.-.-- /\--- -...-.....-y.....-/ \

56

Sistemulde coresPondenld de bazdSistemulde corespondenld de bazi

PROIEGTIA OCHILOR.AFECTIUNIALE OCHILOR

PROIECTIA NASULAFECTTUNI ALE CAILOR

ul.NAZALE

al-ll-lJI

Sistemul ,,insectd"Sistemul ,,insectd"

-t/-----t,.-.-- /\--- -...-.....-y.....-/ \

56

Sistemulde coresPondenld de bazdSistemulde corespondenld de bazi

PROIECTIA URECHILOR.AFECTIUNI ALE URECHILOR

Sistemulde coresPondenld de bazd

58

SU JOK pentru toli

pRorEcTrA cAVlTAlll eucALE DURERI DENTARE.AFECTIUNI ALE GINGIILOR $l ALE LlMBll

Sistemulde corespondenld de bazd

6Bf l f ll l l l

Sistemul ,,insecti"

r-lnl-l

ar tGAA

\ .€D,

.!__--ll l--il_

Sistemul ,,insectd"

59

PROIECTIA URECHILOR.AFECTIUNI ALE URECHILOR

Sistemulde coresPondenld de bazd

58

SU JOK pentru toli

pRorEcTrA cAVlTAlll eucALE DURERI DENTARE.AFECTIUNI ALE GINGIILOR $l ALE LlMBll

Sistemulde corespondenld de bazd

6Bf l f ll l l l

Sistemul ,,insecti"

r-lnl-l

ar tGAA

\ .€D,

.!__--ll l--il_

Sistemul ,,insectd"

59

CapitolulS

AFECTIUNI ALE LARINGELUI 9l coRzlLoR vocALE

Sistemul ,,insect5"

AFECTIUNI ALE GLANDELOR MAMARE

Sistemul ,,insectd"

Sistemulde coresPondenli de bazdSistemulde coresPondenld de bazi

CapitolulS

AFECTIUNI ALE LARINGELUI 9l coRzlLoR vocALE

Sistemul ,,insect5"

AFECTIUNI ALE GLANDELOR MAMARE

Sistemul ,,insectd"

Sistemulde coresPondenli de bazdSistemulde coresPondenld de bazi

SU JOK pentru toli

AFECTTUNT PULMONARE

Sistemul ,,insectd"

_/ l l_ l l_


63

AFECTIUNI CARDIOVASCULARE

Sistemul ,,insect6"

Sistemulde coresPondenli de bazi

SU JOK pentru toli

AFECTTUNT PULMONARE

Sistemul ,,insectd"

_/ l l_ l l_


63

AFECTIUNI CARDIOVASCULARE

Sistemul ,,insect6"

Sistemulde coresPondenli de bazi

SU JOK pentru toli

UIAFECTIUNTALE STOMACULUI 9l ALE DUODENUL

rA{=r4 | Iffi l-ll/ffi\ H

)lN/\.* ,,.J,,, ""1",u

VEZICII BILIAREnt-ln

Sistemul ,,insectd"

AFECTIUNI ALE FICATULUI 9l ALE

- t -^-nl

-_ l l - l l -

65

Sistemulde corespondenld de bazdSistemulde coresPondenld de bazd

SU JOK pentru toli

UIAFECTIUNTALE STOMACULUI 9l ALE DUODENUL

rA{=r4 | Iffi l-ll/ffi\ H

)lN/\.* ,,.J,,, ""1",u

VEZICII BILIAREnt-ln

Sistemul ,,insectd"

AFECTIUNI ALE FICATULUI 9l ALE

- t -^-nl

-_ l l - l l -

65

Sistemulde corespondenld de bazdSistemulde coresPondenld de bazd

SU JOK pentru toli

AFEGT|UN|ALE|NTESTINULU|GRos9|APEND|GELU|

Sistemul ,,insecti"

AFECTIUNI ALE INTESTINULUI GROS

9l cEc-APENDICELUI

Sistemul ,,insectd"

Sistemulde coresPondenld de bazd Sistemulde coresPonden[d de bazd

6l

SU JOK pentru toli

AFEGT|UN|ALE|NTESTINULU|GRos9|APEND|GELU|

Sistemul ,,insecti"

AFECTIUNI ALE INTESTINULUI GROS

9l cEc-APENDICELUI

Sistemul ,,insectd"

Sistemulde coresPondenld de bazd Sistemulde coresPonden[d de bazd

6l

AFECTIUNI ALE OMB|LlcuLul AFECTIUNI ALE VEZlCll URINARE

Sistemul ,,insectd"Sistemul ,,insect5"

Sistemulde coresPondenli de bazdSistemulde corespondenld de bazd

AFECTIUNI ALE OMB|LlcuLul AFECTIUNI ALE VEZlCll URINARE

Sistemul ,,insectd"Sistemul ,,insect5"

Sistemulde coresPondenli de bazdSistemulde corespondenld de bazd

AFECTIUNIALE OVARELOR

SU JOK Pentru toli

AFECTIUNI ALE RlNlcHlLoR

Sistemul ,,insectd"Sistemul ,,insecti"

Sistemulde coresPondenld de bazdSistemulde coresponden!5 de bazd

AFECTIUNIALE OVARELOR

SU JOK Pentru toli

AFECTIUNI ALE RlNlcHlLoR

Sistemul ,,insectd"Sistemul ,,insecti"

Sistemulde coresPondenld de bazdSistemulde coresponden!5 de bazd

AFECT|UN|ALEcoLoANE|VERTEBRALELoMBARE

SU JOK Pentru toli

HEMOROIZII

Sistemul ,,insectd"

o

\ \ IV\ l \

Sistemul ,,insecti"

l r

r l0\

Sistemulde coresPondenli de bazdSistemulde coresponden!5 de bazd

AFECT|UN|ALEcoLoANE|VERTEBRALELoMBARE

SU JOK Pentru toli

HEMOROIZII

Sistemul ,,insectd"

o

\ \ IV\ l \

Sistemul ,,insecti"

l r

r l0\

Sistemulde coresPondenli de bazdSistemulde coresponden!5 de bazd

Capitolul5

naArue srAncA 9l ARTICULATIA r|Bo'TARSIANASTANGA

SU JOK pentru toli

ARTTCULATTA TIBO-TARISIANA DREAPTA 9l RADIO-CARPIANA STANEA

Sistemulf,s qelesPondenld de bazd Sistemulde corespondenfd de bazd

Capitolul5

naArue srAncA 9l ARTICULATIA r|Bo'TARSIANASTANGA

SU JOK pentru toli

ARTTCULATTA TIBO-TARISIANA DREAPTA 9l RADIO-CARPIANA STANEA

Sistemulf,s qelesPondenld de bazd Sistemulde corespondenfd de bazd

Capitolul5

REGTUNEA COTULUI 9l A GENUNCHIULUI STANG ARTTCULATIA UMARULUI STANG 9l ARTICULATIACOXOFEMURALA DIN DREAPTA

76

iJ:\--l

Sistemulde coresponden!5 de baziSistemulde coresPonden!5 de bazd

77

Capitolul5

REGTUNEA COTULUI 9l A GENUNCHIULUI STANG ARTTCULATIA UMARULUI STANG 9l ARTICULATIACOXOFEMURALA DIN DREAPTA

76

iJ:\--l

Sistemulde coresponden!5 de baziSistemulde coresPonden!5 de bazd

77

CAPITOLUL VI

METODE DE TRATATMENT 9I DE STIMULAREA PUNCTELOR

E!ryrln

ryr$&$q|ffiHffiffiFS

ffiffirfr

E

W

CAPITOLUL VI

METODE DE TRATATMENT 9I DE STIMULAREA PUNCTELOR

E!ryrln

ryr$&$q|ffiHffiffiFS

ffiffirfr

E

W

Capitolul6

Eficacitatea tratamentului conform sistemului corespondenlei

mAinilor gi picioarelor se eviden{iazi mai bine in cazurile afecliunilor

localizate intr-un sector mai mic al corpului (in regiunea ficatului,

stomacului, urechii etc). La stimularea corectd a punctului

corespondent gdsit are loc nu numai inliturarea durerii ca in cazul

utilizdrii analgeticilor, ci gi inl6turarea cauzelor durerii, normalizarea

curenlilor energetici in regiunea afectatd a corpului.

La efectuarea tratamentului sunt necesare rdbdarea, minulio-

zitatea, stabilirea precisd a locului afldrii punctului corespondent gi

stimularea lui corecta.

Pentru a gisi punctul curativ corespondent organului sau pdrlii

bolnave a corpului, trebuie gtiut cum se proiecteazd corpul uman pe

m6nd sau laba piciorului (vezi Capitolul ll). Acest lucru vd va permite

sd stabili l i aproximativ locul situirii punctului curativ, apoi, prin apdsdri

uniforme cu un chibrit, un creion asculit sau cu o bagheti speciald de

diagnosticare, se poate gisi locul punctului curativ de coresponden{d.

Punctul curativ este intotdeauna dureros!

Punctele presupuse trebuiesc apisate cu fo(d egalS gi este foarte

important sd nu fie apdsate puternic de la inceput. Atunci pe diferite

puncte veli gisi unul sau cAteva cu dureri acute. Daci nu ali gdsit

puncte dureroase in zona presupusd a mAinii sau labei piciorului mdrili

fo(a apisirilor gi studiali din nou toate punctele.

Dacd veli apdsa prea puternic de la bun inceput cu beligorul de

diagnosticare, multe puncte vor reacliona gi nu veli putea sd-l alegeli

pe cel mai dureros gi, implicit, pe cel mai eficient.

Punctul curativ se manifestd prin aceea cd la apdsarea lui apare

un reflex locomotor (din cauza durerii acute)'

GSsireaexactdapunctu|uigaranteazddoarjumdtateasuccesu|ui .

Pentru atingerea efectului curativ trebuie sa gtili cum sd stimulali

corect. Acest lucru se poate efectua prin metode diferite'

MASAJUL CU BAGHETA

DupS gdsirea punctului trebuie sd-l apdsali destul de puternic cu

bagheta de diagnosticare (pute{i folosi oricare alt obiect neasculit cum

ar fi un chibrit, un pix, ori chiar propria unghie). DupS disparilia durerii

din locul aplic6rii masajului cu bagheta puteli continua masarea

punctului prin migcdri rotative in direclia 9i contra direcliei acelor de

ceasornic cu o fo(a mai mare. Trebuie sd masali punctul curativ p6nd

la disparilia completd a durerii restante 9i apari{ia cdldurii '

in acest moment tratamentul poate fi oprit fi indcd simptomele

afec[iunii acute pot dispSrea complet. Dac6 in zona corespondentd ali

gdsit c6teva puncte dureroase trebuie sd le tratali consecutiv prin

metoda indicatS mai sus.

in cazul afectiunilor cronice aclionarea punctelor doar o singurd

dat6 nu este suficientd. Punctele gdsite corect trebuiesc masate cu

fo(d cate 3-5 minute, fiecare de 3-4 ori zilnic,'p6nd la ameliorarea

situa!iei.

Masareamu|t ip|SazonelorcorespunzStoareduce|aame| iorarea

situatiei, in unele cazuri efectul fiind foarte rapid. strdduinla nu va fi

808l

Capitolul6

Eficacitatea tratamentului conform sistemului corespondenlei

mAinilor gi picioarelor se eviden{iazi mai bine in cazurile afecliunilor

localizate intr-un sector mai mic al corpului (in regiunea ficatului,

stomacului, urechii etc). La stimularea corectd a punctului

corespondent gdsit are loc nu numai inliturarea durerii ca in cazul

utilizdrii analgeticilor, ci gi inl6turarea cauzelor durerii, normalizarea

curenlilor energetici in regiunea afectatd a corpului.

La efectuarea tratamentului sunt necesare rdbdarea, minulio-

zitatea, stabilirea precisd a locului afldrii punctului corespondent gi

stimularea lui corecta.

Pentru a gisi punctul curativ corespondent organului sau pdrlii

bolnave a corpului, trebuie gtiut cum se proiecteazd corpul uman pe

m6nd sau laba piciorului (vezi Capitolul ll). Acest lucru vd va permite

sd stabili l i aproximativ locul situirii punctului curativ, apoi, prin apdsdri

uniforme cu un chibrit, un creion asculit sau cu o bagheti speciald de

diagnosticare, se poate gisi locul punctului curativ de coresponden{d.

Punctul curativ este intotdeauna dureros!

Punctele presupuse trebuiesc apisate cu fo(d egalS gi este foarte

important sd nu fie apdsate puternic de la inceput. Atunci pe diferite

puncte veli gisi unul sau cAteva cu dureri acute. Daci nu ali gdsit

puncte dureroase in zona presupusd a mAinii sau labei piciorului mdrili

fo(a apisirilor gi studiali din nou toate punctele.

Dacd veli apdsa prea puternic de la bun inceput cu beligorul de

diagnosticare, multe puncte vor reacliona gi nu veli putea sd-l alegeli

pe cel mai dureros gi, implicit, pe cel mai eficient.

Punctul curativ se manifestd prin aceea cd la apdsarea lui apare

un reflex locomotor (din cauza durerii acute)'

GSsireaexactdapunctu|uigaranteazddoarjumdtateasuccesu|ui .

Pentru atingerea efectului curativ trebuie sa gtili cum sd stimulali

corect. Acest lucru se poate efectua prin metode diferite'

MASAJUL CU BAGHETA

DupS gdsirea punctului trebuie sd-l apdsali destul de puternic cu

bagheta de diagnosticare (pute{i folosi oricare alt obiect neasculit cum

ar fi un chibrit, un pix, ori chiar propria unghie). DupS disparilia durerii

din locul aplic6rii masajului cu bagheta puteli continua masarea

punctului prin migcdri rotative in direclia 9i contra direcliei acelor de

ceasornic cu o fo(a mai mare. Trebuie sd masali punctul curativ p6nd

la disparilia completd a durerii restante 9i apari{ia cdldurii '

in acest moment tratamentul poate fi oprit fi indcd simptomele

afec[iunii acute pot dispSrea complet. Dac6 in zona corespondentd ali

gdsit c6teva puncte dureroase trebuie sd le tratali consecutiv prin

metoda indicatS mai sus.

in cazul afectiunilor cronice aclionarea punctelor doar o singurd

dat6 nu este suficientd. Punctele gdsite corect trebuiesc masate cu

fo(d cate 3-5 minute, fiecare de 3-4 ori zilnic,'p6nd la ameliorarea

situa!iei.

Masareamu|t ip|SazonelorcorespunzStoareduce|aame| iorarea

situatiei, in unele cazuri efectul fiind foarte rapid. strdduinla nu va fi

808l

Capitolul6

zadarnici 9i curAnd ve{i simli schimbdri surprinzdtoare ale stdrii

dumneavoastri.

TERAPTA CU AJUTORUL SEMINTELOR.SEMTNTOTERAP|A

Aceasti metodi este deasemenea foarte eficientd. Ea consti in

fixarea cu ajutorul unui plasture pe punctele curative de pe mAini 9ipicioare a boabelor de hrigc5, orez, grdu, mir etc. Dupd masajul

minulios al punctelor, pe ele se aplici seminlele. Pentru un efect mai

benefic se recomandd a nu le scoate 24 de ore. Periodic (la fiecare 3-4

ore) este necesar sd efectudm un masaj prin apisarea seminlelor cu

migciri simultane rotative. Mdncdrimea, inlepdturile, aparilia durerii,

cdldura sunt primele semnale ale faptului.cd a inceput efectul energiei

naturale a seminlelor asupra punctelor active. A doua zi se aplici alte

seminle gi procedura se repeti.

O astfel de metodd este deosebit de eficientd in cazul bolilor

cronice vechi, insolite de dureri permanente, in cazul afecliunilor

articulaliilor gi de asemenea pentru tratarea copiilor, fiindci ei sunt

foarte receptivi la astfelde acliuni.

Se permite aplicarea unor seminle separate pe punctele dureroase

sau se acoperi cu ele intreaga zond corespunzdtoare organului

bolnav. Seminlele utilizate pentru tratament trebuie sd fie intacte,proaspete, capabile si incolfeasci.

SU JOK pentru toli

TRATAMENTUL CU AJUTORUL INELULUI ELASTIC

intrucdt tot corpul omenesc se proiecteazd pe mdnd 9i laba

piciorului, deasemenea pe fiecare deget al mdinii gi piciorului, o

metodd eficienti de profilaxie gi tratare a bolilor este masarea

degetelor mdinilor gi picioarelor-cu inelul elastic.

lnelul trebuie imbrdcat pe deget gi se efectueazd masajul zonei

corespunzdtoare pd(ii corpului afectate pdni la inrogire gi aparilia

senzatiei de cdldurd. Aceasti procedurd trebuie repetatd de citeva ori

pe zi .

l

<<_____,---*

C { -)

- \qD | \ \ r

82 83

Capitolul6

zadarnici 9i curAnd ve{i simli schimbdri surprinzdtoare ale stdrii

dumneavoastri.

TERAPTA CU AJUTORUL SEMINTELOR.SEMTNTOTERAP|A

Aceasti metodi este deasemenea foarte eficientd. Ea consti in

fixarea cu ajutorul unui plasture pe punctele curative de pe mAini 9ipicioare a boabelor de hrigc5, orez, grdu, mir etc. Dupd masajul

minulios al punctelor, pe ele se aplici seminlele. Pentru un efect mai

benefic se recomandd a nu le scoate 24 de ore. Periodic (la fiecare 3-4

ore) este necesar sd efectudm un masaj prin apisarea seminlelor cu

migciri simultane rotative. Mdncdrimea, inlepdturile, aparilia durerii,

cdldura sunt primele semnale ale faptului.cd a inceput efectul energiei

naturale a seminlelor asupra punctelor active. A doua zi se aplici alte

seminle gi procedura se repeti.

O astfel de metodd este deosebit de eficientd in cazul bolilor

cronice vechi, insolite de dureri permanente, in cazul afecliunilor

articulaliilor gi de asemenea pentru tratarea copiilor, fiindci ei sunt

foarte receptivi la astfelde acliuni.

Se permite aplicarea unor seminle separate pe punctele dureroase

sau se acoperi cu ele intreaga zond corespunzdtoare organului

bolnav. Seminlele utilizate pentru tratament trebuie sd fie intacte,proaspete, capabile si incolfeasci.

SU JOK pentru toli

TRATAMENTUL CU AJUTORUL INELULUI ELASTIC

intrucdt tot corpul omenesc se proiecteazd pe mdnd 9i laba

piciorului, deasemenea pe fiecare deget al mdinii gi piciorului, o

metodd eficienti de profilaxie gi tratare a bolilor este masarea

degetelor mdinilor gi picioarelor-cu inelul elastic.

lnelul trebuie imbrdcat pe deget gi se efectueazd masajul zonei

corespunzdtoare pd(ii corpului afectate pdni la inrogire gi aparilia

senzatiei de cdldurd. Aceasti procedurd trebuie repetatd de citeva ori

pe zi .

l

<<_____,---*

C { -)

- \qD | \ \ r

82 83

Capitolul6

MASAJUL PROFILAGTIC MANUALASUPRA UAII.IIION 9I PICIOARELOR

Cercetali atent din ambele pd(i m6inile gi labele picioarelor cu

degetul mare gi cel ardtdtor. Veli gisi zone dureroase, diferite infiltralii,

zone spasmate ale mugchilor. Toate acestea sunt semnalele inceperii

neregulilor din organismul dumneavoastri. Astfel de zone trebuiesc

misurate bine cu degetele p6nd la aparilia senzaliei de cdldurd,

disparilia durerii gi infiltraliilor.

Dacd vd cunoagteli organul afectat sau slibit masali meticulous

zona corespunzdtoare lui.

Relineli ci masajul vdrfurilor degetelor gi plicilor unghiilor este

foarte folositor. Aceste porliuni corespund creierului. in plus, pe ele

este proiectat tot corpul omenesc Tn forma mini sistemelor de

coresponden[d (vezi capitolul lV). De aceea v6rfurile degetelor trebuie

masate p6nd la aparilia senzaliei constante de cdldurd. Acest lucru

influenleazd benefic intregul organism.

ln cazul afecliunilor cronice grave care ating mai multe organe 9i

sisteme ori por[iuni vaste ale organismului trebuie sd vd adresali

medicilor calificali - specialigti in terapia Su Jok. Ei efectueazi un

tratament metafizic, cunosc Ai alte posibilit6!i ale metodei, care

necesitd un studiu profesionist indelungat. Acest fapt permite atingerea

unei eficiente inalte a tratamentului gi micgorarea duratei lui.

CAPITOLUL VII

cATCVN CAZURI ALE APLICARII TERAPIEISU JOK

OAo.t

Capitolul6

MASAJUL PROFILAGTIC MANUALASUPRA UAII.IIION 9I PICIOARELOR

Cercetali atent din ambele pd(i m6inile gi labele picioarelor cu

degetul mare gi cel ardtdtor. Veli gisi zone dureroase, diferite infiltralii,

zone spasmate ale mugchilor. Toate acestea sunt semnalele inceperii

neregulilor din organismul dumneavoastri. Astfel de zone trebuiesc

misurate bine cu degetele p6nd la aparilia senzaliei de cdldurd,

disparilia durerii gi infiltraliilor.

Dacd vd cunoagteli organul afectat sau slibit masali meticulous

zona corespunzdtoare lui.

Relineli ci masajul vdrfurilor degetelor gi plicilor unghiilor este

foarte folositor. Aceste porliuni corespund creierului. in plus, pe ele

este proiectat tot corpul omenesc Tn forma mini sistemelor de

coresponden[d (vezi capitolul lV). De aceea v6rfurile degetelor trebuie

masate p6nd la aparilia senzaliei constante de cdldurd. Acest lucru

influenleazd benefic intregul organism.

ln cazul afecliunilor cronice grave care ating mai multe organe 9i

sisteme ori por[iuni vaste ale organismului trebuie sd vd adresali

medicilor calificali - specialigti in terapia Su Jok. Ei efectueazi un

tratament metafizic, cunosc Ai alte posibilit6!i ale metodei, care

necesitd un studiu profesionist indelungat. Acest fapt permite atingerea

unei eficiente inalte a tratamentului gi micgorarea duratei lui.

CAPITOLUL VII

cATCVN CAZURI ALE APLICARII TERAPIEISU JOK

OAo.t

CapitolulT

Dl. Min Su Na, Coreea

Cu cdteva zile in urmd solia mea gi-a pierdut subit cunogtinfa. Mi-a

fost teamd cd a ficut un infarct miocardic ai ci i s-a oprit inima gi nici

nu m-am g6ndit sd o duc la spital din cauza emoliilor puternice. Urgent

am ciutat zona de coresponden!5 a organului ,,inimi"' am proiectat

organul ,,inimi" atAt in palmi cAt gi in picior gi am inceput si masez

puternic cu ajutorul degetului mare.

Speram sd pun inima in funclie: (Figura 1). Peste 2-3 minute de

masajTn acest fel, nevasta mea a deschis ochii 9i primele ei cuvinte au

fost ,,Ajunge, md doare foarte tare !" - acest lucru mi-a confirmat ci

tratamentul a fost ales corect.

Figura 1. Masajul zonei corespunzltoare a inimiii cu ajutorul degetuluimare in sistemul de corespondenfl de bazi standard

Dr. Ju Dong Li, Coreea

Pacient: Domnul P, 54 ani.

La virsta de 20 de ani pacientul gi-a traumatizat zona cervicalS in

timpul efectudrii unei sdrituri cu paraguta. De atunci el a urmat diferite

metode de trament, nenumdrate interndri in seclii balneare, dar nimic

nu i-a adus o vindecare comPletS.

Din cauza durerilor cronice s-a dezvoltat in timp o asimetrie a

coloanei vertebrale cervicale (gAt str6mb). Am cdutat puncte dureroase

corespondente coloanei vertebrale cervicale 9i le-am incdlzit cu

ajutorul moxei-baghetd (Figura 2). Musculatura gdtului s-a relaxat, a

devenit mai moale, flexibilS, durerea a dispirut, iar dup6 ceva timp

g6tul il linea drept. Mirarea a fost din partea amandurora. Terapia Su

Jok ne-a dat posibilitatea sd inldturdm durerea care a linut timp de 20

de ani.

Figura 2. incltzirea cu ajutorul moxei a zonei de coresponden{i a gitului

in sistem de bazl standard


Pacientd de 30 de ani, ciclu menstrual dureros.

Aceastd femeie s-a adresat cu acuze simptomatice - dureri

insuportabile in perioada ciclului menstrual. La venire avea dureri

acute in zona pelviand. l-am aplicat semin[e in zonele de

corespondenli, atdt in palmd cAt 9i in talpi.87

86

l ir1llii iii l ltllilillilt l,l[]J

CapitolulT

Dl. Min Su Na, Coreea

Cu cdteva zile in urmd solia mea gi-a pierdut subit cunogtinfa. Mi-a

fost teamd cd a ficut un infarct miocardic ai ci i s-a oprit inima gi nici

nu m-am g6ndit sd o duc la spital din cauza emoliilor puternice. Urgent

am ciutat zona de coresponden!5 a organului ,,inimi"' am proiectat

organul ,,inimi" atAt in palmi cAt gi in picior gi am inceput si masez

puternic cu ajutorul degetului mare.

Speram sd pun inima in funclie: (Figura 1). Peste 2-3 minute de

masajTn acest fel, nevasta mea a deschis ochii 9i primele ei cuvinte au

fost ,,Ajunge, md doare foarte tare !" - acest lucru mi-a confirmat ci

tratamentul a fost ales corect.

Figura 1. Masajul zonei corespunzltoare a inimiii cu ajutorul degetuluimare in sistemul de corespondenfl de bazi standard


Pacient: Domnul P, 54 ani.

La virsta de 20 de ani pacientul gi-a traumatizat zona cervicalS in

timpul efectudrii unei sdrituri cu paraguta. De atunci el a urmat diferite

metode de trament, nenumdrate interndri in seclii balneare, dar nimic

nu i-a adus o vindecare comPletS.

Din cauza durerilor cronice s-a dezvoltat in timp o asimetrie a

coloanei vertebrale cervicale (gAt str6mb). Am cdutat puncte dureroase

corespondente coloanei vertebrale cervicale 9i le-am incdlzit cu

ajutorul moxei-baghetd (Figura 2). Musculatura gdtului s-a relaxat, a

devenit mai moale, flexibilS, durerea a dispirut, iar dup6 ceva timp

g6tul il linea drept. Mirarea a fost din partea amandurora. Terapia Su

Jok ne-a dat posibilitatea sd inldturdm durerea care a linut timp de 20

de ani.

Figura 2. incltzirea cu ajutorul moxei a zonei de coresponden{i a gitului

in sistem de bazl standard


Pacientd de 30 de ani, ciclu menstrual dureros.

Aceastd femeie s-a adresat cu acuze simptomatice - dureri

insuportabile in perioada ciclului menstrual. La venire avea dureri

acute in zona pelviand. l-am aplicat semin[e in zonele de

corespondenli, atdt in palmd cAt 9i in talpi.87

86

l ir1llii iii l ltllilillilt l,l[]J

CapitolulT

Treptat durerea s-a diminuat dupd care a dispirut complet (Figura

3). Din practica mea am constatat cd terapia cu seminle pe proieclia

zonelor afectate are un efect mai rapid daci se gi maseazd zona de

aplicare prin presdri frecvente.

Figura 3. Seminfoterapia in dureri menstruale, sistemul decoresponden{i de bazi standard

Dr. Ki Seng An, Coreea

D-na Jong de 54 de ani, se pl6ngea de dureri ale articulatii lor

genunchilor gi coatelor. Femeia a spus cd poliartrita ei a fost tratatd cu

toate metodele cunoscute dar ameliordrile erau de fiecare dati

neinsemnate. Dupd aplicarea tratamentului prin semin{oterapia Su

Jok, din prima zi pacienta a sim{it amelioriri, iar dupd cAteva zile

migcdrile articulalii lor erau complet fdri dureri (Figura 4). Dupd 10

gedin{e nu mai avea nici o durere la migcdri.

SU JOK pentru toti

Figura 4. Zon'_ de aplicare a seminfelor in dureri articulare cot-genunchi


Domnul Kim, 45 de ani, de 3 ani dureri de nerv sciatic'

Nu putea nici sd se ageze 9i nu putea nici sd stea mult timp in

picioare. Nu putea nici sd doarmd din cauza durerilor insuportabile.

Durerea se manifesta mai puternic in picioruldrept. Am cdutat proieclia

piciorului drept, am cdutat punctele cele mai dureroase in proieclia

nervului sciatic, am g6sit proiectia piciorului drept in m6na dreapta,

degetul mijlociu. Am aplicat un gir de seminle in forma de lan! pe

proieclia nervului sciatic (Figura 5). Dupd 3 zile pacientul a venit sa-mi

spund ci durerea a dispdrut complet.

8889

CapitolulT

Treptat durerea s-a diminuat dupd care a dispirut complet (Figura

3). Din practica mea am constatat cd terapia cu seminle pe proieclia

zonelor afectate are un efect mai rapid daci se gi maseazd zona de

aplicare prin presdri frecvente.

Figura 3. Seminfoterapia in dureri menstruale, sistemul decoresponden{i de bazi standard


D-na Jong de 54 de ani, se pl6ngea de dureri ale articulatii lor

genunchilor gi coatelor. Femeia a spus cd poliartrita ei a fost tratatd cu

toate metodele cunoscute dar ameliordrile erau de fiecare dati

neinsemnate. Dupd aplicarea tratamentului prin semin{oterapia Su

Jok, din prima zi pacienta a sim{it amelioriri, iar dupd cAteva zile

migcdrile articulalii lor erau complet fdri dureri (Figura 4). Dupd 10

gedin{e nu mai avea nici o durere la migcdri.

SU JOK pentru toti

Figura 4. Zon'_ de aplicare a seminfelor in dureri articulare cot-genunchi


Domnul Kim, 45 de ani, de 3 ani dureri de nerv sciatic'

Nu putea nici sd se ageze 9i nu putea nici sd stea mult timp in

picioare. Nu putea nici sd doarmd din cauza durerilor insuportabile.

Durerea se manifesta mai puternic in picioruldrept. Am cdutat proieclia

piciorului drept, am cdutat punctele cele mai dureroase in proieclia

nervului sciatic, am g6sit proiectia piciorului drept in m6na dreapta,

degetul mijlociu. Am aplicat un gir de seminle in forma de lan! pe

proieclia nervului sciatic (Figura 5). Dupd 3 zile pacientul a venit sa-mi

spund ci durerea a dispdrut complet.

8889

l-

CapitolulT

Figura 5. Semin{oterapia in dureri pe traiectul nervului sciatic, picioruldrept

Dr. S. loffe, Belarus

Pacient 53 de ani, femeie.

ln uftimele 4 luni a fost internatd in spital de cdteva ori, cu

simptom: dureri la coloana vertebrald lombari-radiculitd. Durerile

lombare au iradiat in picioare, in ciuda tratamentului persistent gi de

lungi durat6. Durerile se intensificau la diferite migcdri (fie se culca, sescula sau se ageza pe scaun). Am localizat citeva puncte dureroase

in sistemul de corespondenld de bazi-standard in m6nd 9i am aplicat

magne[i steluli (Figura 6). Timp de 3-5 minute am stimulat prin masaj

magnelii steluld, comunicdnd intre timp cu pacienta. Peste 5 minute

am rugat pacienta si se ridice. Nu a simlit nici o durere cdnd s-a

ridicat. A inceput sa facd migcdri spre stAnga, spre dreapta, dar nu

simlea nici o durere! Nu-i venea si creadi cd durerile au dispirut

complet intr-un timp atdt de scurt 9i ci s-a vindecat in 5 minute.

SU JOK pentru toli

Figura 6. Aplicarea magnefilor steluf[ in radiculite lombare


Pacientd de 37 de ani, suferind de migrene de 10 ani.

Figura 7. Tratament migreni in partea dreapti

Uftima criz6 de migrend a durat 4 zile. Durerea a fost mai severd in

noaptea ce a precedat tratamenul. Tratament: masajul punctului de

909l

l-

CapitolulT

Figura 5. Semin{oterapia in dureri pe traiectul nervului sciatic, picioruldrept


Pacient 53 de ani, femeie.

ln uftimele 4 luni a fost internatd in spital de cdteva ori, cu

simptom: dureri la coloana vertebrald lombari-radiculitd. Durerile

lombare au iradiat in picioare, in ciuda tratamentului persistent gi de

lungi durat6. Durerile se intensificau la diferite migcdri (fie se culca, sescula sau se ageza pe scaun). Am localizat citeva puncte dureroase

in sistemul de corespondenld de bazi-standard in m6nd 9i am aplicat

magne[i steluli (Figura 6). Timp de 3-5 minute am stimulat prin masaj

magnelii steluld, comunicdnd intre timp cu pacienta. Peste 5 minute

am rugat pacienta si se ridice. Nu a simlit nici o durere cdnd s-a

ridicat. A inceput sa facd migcdri spre stAnga, spre dreapta, dar nu

simlea nici o durere! Nu-i venea si creadi cd durerile au dispirut

complet intr-un timp atdt de scurt 9i ci s-a vindecat in 5 minute.

SU JOK pentru toli

Figura 6. Aplicarea magnefilor steluf[ in radiculite lombare


Pacientd de 37 de ani, suferind de migrene de 10 ani.

Figura 7. Tratament migreni in partea dreapti

Uftima criz6 de migrend a durat 4 zile. Durerea a fost mai severd in

noaptea ce a precedat tratamenul. Tratament: masajul punctului de

909l

coresponden{d timp de un 1 minut a fost suficient ca durerea sddispard. Fala pacientului a inceput sd zdmbeascd, ochii s-au luminat(Figura 7). A fost foare uimitd gi a avut dorinla sd inve(e gi ea metodasu Jok ca sd ajute gi ea la randul sdu pe cei suferinzi, in situatiiextreme.

Dr. l. Krevitkaia, Belarus

Copil de 5 ani cu enurezis in timpul noptii.

Tratament: am localizat punctele corespondente ale vezicii giureterei gi am stimulat aceste puncte cu un palpator de diagnosticarepentru 20-30 de secunde in fiecare palmd a copilului. in noapteaaceea patul sdu a rimas uscat. Apoi am aplicat timp de trei zilemagneli steluld pe aceleagi puncte (pentru trei ore) gi in etapaurmdtoare am pus peste noapte seminle (Figura B). parin{ii copiluluim-au ajutat. Bdiatuls-a fdcut bine.

Figura 8. Tratamentul enurezisului in sistemul de bazi standard decorespondenfi

SU JOK pentru toli


Copil de 10 ani, cu dureri in zona ombilicali gi gust nepldcut in

cavitatea bucald. Mama acuza o posibild intoxicatie alimentard. Am

gdsit coresponden{a zonei ombilicale care era foarte dureroasd. Am

inceput sd masez cu ajutorul palpatorului de diagnosticare cu migcdri

circulare in direc[ia acelor de ceasornic (Figura 9). Bdiatul sim[ea

aceleagi migcdri rotative chiar in zona ombilicului. Am masat ambele

mAini timp de 15 secunde. Durerile au trecut 9i nu au mai revenit.

Figura 9. Tratament in dureri ombilicale. Masajul zonei decorespondentl in sistem de bazi standard cu ajutorul palpatorului-

baghetei de diagnosticare

Dr. C. Bogusevici, Belarus

Pacient: eu insumi, la 21 de anl

Diminea{a c6nd m-am trezit am simlit o durere acutd in zona

r crvicald. Durerea se amplifica mai mult pe partea st6ngd. Din cauza

--.-^ '.'''.'--- ^ -'-

- -_-- l l - l l - :=

92 93

coresponden{d timp de un 1 minut a fost suficient ca durerea sddispard. Fala pacientului a inceput sd zdmbeascd, ochii s-au luminat(Figura 7). A fost foare uimitd gi a avut dorinla sd inve(e gi ea metodasu Jok ca sd ajute gi ea la randul sdu pe cei suferinzi, in situatiiextreme.


Copil de 5 ani cu enurezis in timpul noptii.

Tratament: am localizat punctele corespondente ale vezicii giureterei gi am stimulat aceste puncte cu un palpator de diagnosticarepentru 20-30 de secunde in fiecare palmd a copilului. in noapteaaceea patul sdu a rimas uscat. Apoi am aplicat timp de trei zilemagneli steluld pe aceleagi puncte (pentru trei ore) gi in etapaurmdtoare am pus peste noapte seminle (Figura B). parin{ii copiluluim-au ajutat. Bdiatuls-a fdcut bine.

Figura 8. Tratamentul enurezisului in sistemul de bazi standard decorespondenfi

SU JOK pentru toli


Copil de 10 ani, cu dureri in zona ombilicali gi gust nepldcut in

cavitatea bucald. Mama acuza o posibild intoxicatie alimentard. Am

gdsit coresponden{a zonei ombilicale care era foarte dureroasd. Am

inceput sd masez cu ajutorul palpatorului de diagnosticare cu migcdri

circulare in direc[ia acelor de ceasornic (Figura 9). Bdiatul sim[ea

aceleagi migcdri rotative chiar in zona ombilicului. Am masat ambele

mAini timp de 15 secunde. Durerile au trecut 9i nu au mai revenit.

Figura 9. Tratament in dureri ombilicale. Masajul zonei decorespondentl in sistem de bazi standard cu ajutorul palpatorului-

baghetei de diagnosticare

Dr. C. Bogusevici, Belarus

Pacient: eu insumi, la 21 de anl

Diminea{a c6nd m-am trezit am simlit o durere acutd in zona

r crvicald. Durerea se amplifica mai mult pe partea st6ngd. Din cauza

--.-^ '.'''.'--- ^ -'-

- -_-- l l - l l - :=

92 93

CapitolulT

durerii nu puteam sd indrept capul, capul era inclinat spre stdnga. Am

aplicat incdlzirea cu ajutorul moxelor in proieclia zonei dureroase atAt

in mAnd cAt 9i in picior (Figura 10). Durerea a dispdrut complet. Eram

foarte fericit gi am rdmas uimit de rezultatele atAt de rapide.

Figura 10. Aplicarea mini-moxelor in tratarea durerilor cervicale

Dr. T. Timosuk, Rusia

Pacienta de 32 de ani prezenta o arsurd in zona palmei drepte.

Femeia s-a atins din neatenlie cu fierul de cdlcat fierbinte' A fdcut

hipertermie gi i-a apdrut un edem tegumentar in palmd cu durere

usturdtoare, edem cu bdgici de mdrime 3x2 cm. Am tratat in sistem de

corespondenld de bazd prin masaj cu palpatorul 2-3 minute in zona

punctelor dureroase. Durerea a trecut imediat iar edemele au inceput

s6 se micgoreze foarte rapid, sub ochii mei. Dupd ce am aplicat

magneli steluld pentru 2 ore toate simptomele au dispdrut complet

(Figura 11).

SU JOK pentru toli

Figura I l. Tratament arsuri palma dreapti in sistem de coresponden{ide bazi standard

Dr. V. Novicov, Rusia

La seminar am inteles cd degi avem cunogt inle minime despre

terapia Su Jok putem sd ne ajutdm in condilii extreme at6t pe noi

ln9ine c6t gi pe al l i i .

Solia mea acuza in permanenfd dureri ale coloanei vertebrale

situate mai jos de diafragmS. Nu aveam nici un instrument la

dispozi l ie, de aceea am luat la intAmplare un bel igor folosindu-l in loc

r1e palpator. Am detectat 3 puncte de corespondentd foarte dureroase.

l-e-am masat bine, iar peste noapte am apl icat 3 semin{e de mdr in

r;ele 3 puncte dureroase (Figura 12). Dimineala sol ia mea mi-a

rnultumit pentru cd durerea de spate i-a trecut complet.

CapitolulT

durerii nu puteam sd indrept capul, capul era inclinat spre stdnga. Am

aplicat incdlzirea cu ajutorul moxelor in proieclia zonei dureroase atAt

in mAnd cAt 9i in picior (Figura 10). Durerea a dispdrut complet. Eram

foarte fericit gi am rdmas uimit de rezultatele atAt de rapide.

Figura 10. Aplicarea mini-moxelor in tratarea durerilor cervicale

Dr. T. Timosuk, Rusia

Pacienta de 32 de ani prezenta o arsurd in zona palmei drepte.

Femeia s-a atins din neatenlie cu fierul de cdlcat fierbinte' A fdcut

hipertermie gi i-a apdrut un edem tegumentar in palmd cu durere

usturdtoare, edem cu bdgici de mdrime 3x2 cm. Am tratat in sistem de

corespondenld de bazd prin masaj cu palpatorul 2-3 minute in zona

punctelor dureroase. Durerea a trecut imediat iar edemele au inceput

s6 se micgoreze foarte rapid, sub ochii mei. Dupd ce am aplicat

magneli steluld pentru 2 ore toate simptomele au dispdrut complet

(Figura 11).

SU JOK pentru toli

Figura I l. Tratament arsuri palma dreapti in sistem de coresponden{ide bazi standard

Dr. V. Novicov, Rusia

La seminar am inteles cd degi avem cunogt inle minime despre

terapia Su Jok putem sd ne ajutdm in condilii extreme at6t pe noi

ln9ine c6t gi pe al l i i .

Solia mea acuza in permanenfd dureri ale coloanei vertebrale

situate mai jos de diafragmS. Nu aveam nici un instrument la

dispozi l ie, de aceea am luat la intAmplare un bel igor folosindu-l in loc

r1e palpator. Am detectat 3 puncte de corespondentd foarte dureroase.

l-e-am masat bine, iar peste noapte am apl icat 3 semin{e de mdr in

r;ele 3 puncte dureroase (Figura 12). Dimineala sol ia mea mi-a

rnultumit pentru cd durerea de spate i-a trecut complet.

CapitolulT

Figura 12. Aplicarea seminfelor de mir in durerile de spate in sistem decorepondenfi de bazl standard

M. Mashenko, Rusia

Pacient: nepoata mea Maria

Cu 5 minute inainte de a ajunge la gcoald sd o iau, a suferii un

traumatism al capului in zona frontald. Avba fala palidd, se pl6ngea de

dureri de cap si avea un edem mare (hematom). Nu era timp de

pierdut. Am ajuns acasd in 5 sau 10 minute. Nu-i puteam atinge

fruntea din cauza durerilor. Am scos nigte gheala din frigider gi am

aplicat-o pe partea din spate a falangelor degetelor la ambele miini, in

sistem mini{ ip, ,animal". 10 minute mai t6rziu a rdmas doar o ugoard

umfldturd pe capul feti{ei. Nu a lipsit nici o zi de la gcoald. Durerea de

cap a revenit din cAnd in cAnd timp de o sdptdmAnd, dar dispdrea

cAnd st imulam punctele corespondente. (Figura 13)

SU JOK pentru toli

Figura 13. Tratament al traumatismului capului

Dr. V. Ten, Kazahstan

l'igura 14. Semin{oterapia in dureri lombare. Proiecfie mini-mini sistem

Pacient de 34 de ani, bdrbat.

Profesor bolnav, acuza dureri permanente in zona coloanei

vertebrale lombare. in tratament am folosit mini sistemul "mini-mini"-

proieclia corpului fizic intr-o singurd falangd. Am aplicat seminfoterapia

conform Figura 14.

2

97

CapitolulT

Figura 12. Aplicarea seminfelor de mir in durerile de spate in sistem decorepondenfi de bazl standard

M. Mashenko, Rusia

Pacient: nepoata mea Maria

Cu 5 minute inainte de a ajunge la gcoald sd o iau, a suferii un

traumatism al capului in zona frontald. Avba fala palidd, se pl6ngea de

dureri de cap si avea un edem mare (hematom). Nu era timp de

pierdut. Am ajuns acasd in 5 sau 10 minute. Nu-i puteam atinge

fruntea din cauza durerilor. Am scos nigte gheala din frigider gi am

aplicat-o pe partea din spate a falangelor degetelor la ambele miini, in

sistem mini{ ip, ,animal". 10 minute mai t6rziu a rdmas doar o ugoard

umfldturd pe capul feti{ei. Nu a lipsit nici o zi de la gcoald. Durerea de

cap a revenit din cAnd in cAnd timp de o sdptdmAnd, dar dispdrea

cAnd st imulam punctele corespondente. (Figura 13)

SU JOK pentru toli

Figura 13. Tratament al traumatismului capului

Dr. V. Ten, Kazahstan

l'igura 14. Semin{oterapia in dureri lombare. Proiecfie mini-mini sistem

Pacient de 34 de ani, bdrbat.

Profesor bolnav, acuza dureri permanente in zona coloanei

vertebrale lombare. in tratament am folosit mini sistemul "mini-mini"-

proieclia corpului fizic intr-o singurd falangd. Am aplicat seminfoterapia

conform Figura 14.

2

97

CapitolulT

Dr. R. Arambaeva. Kazahstan

Pacientd de 7 ani, fetil i.

S-a imbolndvit dimineala, iar spre seari a apdrut o durere

puternici de dinli, cu un mic edem neinsemnat in obrazul st6ng.

Am aplicat in tratament semin{oterapia in punctul de corespon-

den!5 (Figura 15). Durerea a dispdrut peste 5 minute. Edemul

obrazuluia trecut peste 2-3 ore.

Figura 15. Seminfoterapia in dureri dentare

Dr. F. Singasova, Kazahstan

Pacient de 35 de ani, birbat.

S-a lovit la ochiul drept, dupd care a apdrut o durere acutd,

ldcrimare abundentd, inflamalia si inrogirea ochiului. Nu putea

deschide ochiul gi il deranja lumina.

Am ciutat punctul de coresponden{d in proieclia tip ,,animal" pe

suprafala yang a degetului mare, iar palparea punctului de

corespondenli l-a fdcut pe pacient sd lipe de durere (Figura 16). Dupi

c6teva masaje, in c6teva secunde, pacientul a refuzat tratamentul din

cateva minute nu a mai ldcrimat, durerea s-a micaorat cu B0%, iar

edemul s-a retras. Rogeala gi edemul au trecut complet in 2 zile.

Pacientul s-a vindecat rapid in urma aplicdrii unui singur masaj de

c6teva secunde.

Figura 16. Tratamentul traumatismului ochiului in sistemul decoresponden{i tiP,ranimal"

Dr. V. Gonccarenco, Kazahstan

Pacient de 68 de ani, acuza dureri in zona rinichiului drept, de 40

de zile 9i avea o disfunclie de eliminare a urinei.

Am detectat punctele de corespondenld foarte dureroase ale

rinichiului drept atAt pe mAna dreapti cAt 9i pe mdna stAng6, in

sistemul de corespondenla de bazd standard (proiec{ii primare 9i

secundare) (Figura 17).

Stimularea a durat timp de 10 minute. in acest timp durerea s-a

tliminuat, iar dupd 25-30 minute durerea a scdzut cu 90%, iar peste o

ora a inceput sa urineze ugor.

98 99

r

CapitolulT

Dr. R. Arambaeva. Kazahstan

Pacientd de 7 ani, fetil i.

S-a imbolndvit dimineala, iar spre seari a apdrut o durere

puternici de dinli, cu un mic edem neinsemnat in obrazul st6ng.

Am aplicat in tratament semin{oterapia in punctul de corespon-

den!5 (Figura 15). Durerea a dispdrut peste 5 minute. Edemul

obrazuluia trecut peste 2-3 ore.

Figura 15. Seminfoterapia in dureri dentare

Dr. F. Singasova, Kazahstan


S-a lovit la ochiul drept, dupd care a apdrut o durere acutd,

ldcrimare abundentd, inflamalia si inrogirea ochiului. Nu putea

deschide ochiul gi il deranja lumina.

Am ciutat punctul de coresponden{d in proieclia tip ,,animal" pe

suprafala yang a degetului mare, iar palparea punctului de

corespondenli l-a fdcut pe pacient sd lipe de durere (Figura 16). Dupi

c6teva masaje, in c6teva secunde, pacientul a refuzat tratamentul din

cateva minute nu a mai ldcrimat, durerea s-a micaorat cu B0%, iar

edemul s-a retras. Rogeala gi edemul au trecut complet in 2 zile.

Pacientul s-a vindecat rapid in urma aplicdrii unui singur masaj de

c6teva secunde.

Figura 16. Tratamentul traumatismului ochiului in sistemul decoresponden{i tiP,ranimal"

Dr. V. Gonccarenco, Kazahstan

Pacient de 68 de ani, acuza dureri in zona rinichiului drept, de 40

de zile 9i avea o disfunclie de eliminare a urinei.

Am detectat punctele de corespondenld foarte dureroase ale

rinichiului drept atAt pe mAna dreapti cAt 9i pe mdna stAng6, in

sistemul de corespondenla de bazd standard (proiec{ii primare 9i

secundare) (Figura 17).

Stimularea a durat timp de 10 minute. in acest timp durerea s-a

tliminuat, iar dupd 25-30 minute durerea a scdzut cu 90%, iar peste o

ora a inceput sa urineze ugor.

98 99

r

CapitolulT

Figura 17. Masaj cu ajutorul palpatorului in zonele de coresponden{a arinichiului drept

Dr. T. Merganskar, Ucraina


in perioada verii au aperut dureri de cap, apoi hemoragie nazale

t imp de 3 zi le.

Am aplicat pe proieclia capului gi nasului ace, iar dup6 aceea am

aplicat stelule magnetice (Figura 1B).

O singurd procedurd a fost de ajuns pentru ca durerea de cap gi

hemoragia nazald si treacd. Avea dorinla de a-gi ajuta semenii sdi gi a

sim[it o mare bucurie gi satisfaclie interioard. Numai experien{a trditd

l-a fdcut pe pacient sd creadd gi sd se minuneze de aceastd metodd

Su Jok.

SU JOK pentru toli

Figura 18. Tratament pentru durere de cap qi hemoragie nazali in

. sistemul de corespondenfi de bazi standard

Dr. A. Li. Uzbekistan

Pacient de 5 ani, bdiat.

Acuza dureri puternice la urinat in zona canalului urinar' Durerea

se intensifica dupd urinare. Am aplicat 4 seminle de mei pe proieclia

vezicii urinare, fixate cu un leucoplast - sinopsis de mugtar cu ardei

iute (Figura 19). Peste o zi pdrinlii au anunlat cd copilul s-a vindecat.

Figura 19. Semin{oterapia in afec{iuni dureroase ale canalului urinar

,i

Proiecfia primarda rinichilor

Proieclia secundari a rinichiuluidrept

l0 l100

CapitolulT

Figura 17. Masaj cu ajutorul palpatorului in zonele de coresponden{a arinichiului drept

Dr. T. Merganskar, Ucraina


in perioada verii au aperut dureri de cap, apoi hemoragie nazale

t imp de 3 zi le.

Am aplicat pe proieclia capului gi nasului ace, iar dup6 aceea am

aplicat stelule magnetice (Figura 1B).

O singurd procedurd a fost de ajuns pentru ca durerea de cap gi

hemoragia nazald si treacd. Avea dorinla de a-gi ajuta semenii sdi gi a

sim[it o mare bucurie gi satisfaclie interioard. Numai experien{a trditd

l-a fdcut pe pacient sd creadd gi sd se minuneze de aceastd metodd

Su Jok.

SU JOK pentru toli

Figura 18. Tratament pentru durere de cap qi hemoragie nazali in

. sistemul de corespondenfi de bazi standard

Dr. A. Li. Uzbekistan

Pacient de 5 ani, bdiat.

Acuza dureri puternice la urinat in zona canalului urinar' Durerea

se intensifica dupd urinare. Am aplicat 4 seminle de mei pe proieclia

vezicii urinare, fixate cu un leucoplast - sinopsis de mugtar cu ardei

iute (Figura 19). Peste o zi pdrinlii au anunlat cd copilul s-a vindecat.

Figura 19. Semin{oterapia in afec{iuni dureroase ale canalului urinar

,i

Proiecfia primarda rinichilor

Proieclia secundari a rinichiuluidrept

l0 l100

r

Dr. Loretta Kovert, S.U.A.

Dupd o masd copioasd, intr-o vizita, am simlit o durere in zonastomacului gi o durere in dreapta, in zona vezicii biliare. in sistemul debazd standard am depistat punctele dureroase in proieclia stomaculuigi a vezicii biliare. Deoarece punctele dureroase erau foarte multe euam hotdr6t sd folosesc mini-sistemul insecta in degetul ardtdtor almainii drepte. Pe proiec{ia vezicii biliare am aplicat o stelula magnetica(Figura 20). Durerea din dreapta a trecut dupd 10-15 minute, incomparatie cu alte ddli c6nd durerea putea sd persiste mai mult timp,cu toate cd imi respectam tratamentur medicamentos indelungat.Punctul de coresponden{a a stomacului l-am stimulat prin masaj cupalpatorul t imp de 5 minute, ca sa nu mai am nici o durere abdominalasubdiafragmala.

Dr.Aleina Kei, S.U.A.

Vreau sd impdrtdgesc cu dumneavoastrd primele experienle in

aplicarea metodei Su Jok, in tratamentul unei indigestii. in acel

moment chiar asistam la un seminar al profesorului Park. Dupd una din

lec{ii am avut diaree, pe care am stopat-o printr-un simplu masaj cu

ajutorul degetului mare pe proieclia intestinului gros in sens invers

funcl iei per istal t icului . in ul t ima zi a seminarului au apdrut din nou

simptome diareice acutiz6ndu-se dupd masd. Atunci am aplicat

stoparea meridianului vezici i b i l iare cu ajutorul magnel i lor 9i am

stimulat punctele de corespondenld a stomacului gi ficatului cu ajutorul

seminlelor, in mini-mini s istem (Figura 21).

Dr. T. Horikoia, Cehia

Una din asistentele laborante de la spital m-a rugat s5-l ajut pe

rrr ietenul ei . Acest bdiat acuza cd dupd o zi de muncd f iz icd intensd, a

rFF]l i ll .=,r ,1- ' l lq_J

andard gi in mini-ratament in diaree. in sistemul de bazi stmini sistem de coresponden(I

F'

punctelor de corespondenti a vezicii bil iare gisistem de corespondenfi pe degetul arlt itor al

mdinii drepte

103

r

Dr. Loretta Kovert, S.U.A.

Dupd o masd copioasd, intr-o vizita, am simlit o durere in zonastomacului gi o durere in dreapta, in zona vezicii biliare. in sistemul debazd standard am depistat punctele dureroase in proieclia stomaculuigi a vezicii biliare. Deoarece punctele dureroase erau foarte multe euam hotdr6t sd folosesc mini-sistemul insecta in degetul ardtdtor almainii drepte. Pe proiec{ia vezicii biliare am aplicat o stelula magnetica(Figura 20). Durerea din dreapta a trecut dupd 10-15 minute, incomparatie cu alte ddli c6nd durerea putea sd persiste mai mult timp,cu toate cd imi respectam tratamentur medicamentos indelungat.Punctul de coresponden{a a stomacului l-am stimulat prin masaj cupalpatorul t imp de 5 minute, ca sa nu mai am nici o durere abdominalasubdiafragmala.

Dr.Aleina Kei, S.U.A.

Vreau sd impdrtdgesc cu dumneavoastrd primele experienle in

aplicarea metodei Su Jok, in tratamentul unei indigestii. in acel

moment chiar asistam la un seminar al profesorului Park. Dupd una din

lec{ii am avut diaree, pe care am stopat-o printr-un simplu masaj cu

ajutorul degetului mare pe proieclia intestinului gros in sens invers

funcl iei per istal t icului . in ul t ima zi a seminarului au apdrut din nou

simptome diareice acutiz6ndu-se dupd masd. Atunci am aplicat

stoparea meridianului vezici i b i l iare cu ajutorul magnel i lor 9i am

stimulat punctele de corespondenld a stomacului gi ficatului cu ajutorul

seminlelor, in mini-mini s istem (Figura 21).

Dr. T. Horikoia, Cehia

Una din asistentele laborante de la spital m-a rugat s5-l ajut pe

rrr ietenul ei . Acest bdiat acuza cd dupd o zi de muncd f iz icd intensd, a

rFF]l i ll .=,r ,1- ' l lq_J

andard gi in mini-ratament in diaree. in sistemul de bazi stmini sistem de coresponden(I

F'

punctelor de corespondenti a vezicii bil iare gisistem de corespondenfi pe degetul arlt itor al

mdinii drepte

103

CapitolulT

inceput sd i se invine{eascd mdna st6ngd de la cot spre articulalia

miinii. Medicul chirurg la consultalie l-a programat pentru operalie.

Dupd 8 gedinle de tratament Su Jok cu ajutorul acupuncturii in

sistemul de bazi standard gi stimularea punctelor de corespondenli,

starea pacientului s-a imbundtalit gi nu a mai necesitat interventie

chirurgicald (F igura 22).

Figura 22. Apticarea acelor in sistemul de coresponden{i de bazl indureri ale articulafiilor antebrafului (cot, mAna)

Dr. T. Khorkaya, Cehia

O pacienti in v6rstd, acuza dureri gi restriclii ale migcdrilor in

articula{iile degetelor, la ambele mAini. La o examinare mai detaliati

am constatat cd migcdrile mAinii drepte erau diminuate la 60%, iar ale

m6inii st6ngi la 70%. Am decis sa fac tratament cu ajutorul acelor in

proiecfia de bazd standard primard gi secundari a mAinilor gi proieclia

SU JOK pentru toli

sistem ,,insectd". Dupd 10 gedinle migcdrile m6inilor s-au imbundtSlit

cu 80-90%. Dupd o lund de pauzd, am mai fdcut c6teva gedinfe de

acupuncturd Su Jok, iar atunci migcdrile au fost complet fird dureri gi

gi-au revenit total (Figura 23).

Figura 23. Stimularea punctelor dureroase corespondente articula(iilormdinilor qi degetelor mffinilor

Dr. l . Tsai. Germania

Femeie de 59 de ani care suferea de dureri severe de cap cu

caracter de acutizdri spontane pe o singurd parte a capului. La

neurologie a fost diagnosticatd cu mulli ani in urmd cu aga zisele

,,migrene". Durerile apdreau maides dimineala gi plecau din partea din

spate a capului spre zonele temporale-parientale 9i deasupra

sprAncenelor 9i se intensificau in mers sau la migciri ale gdtului. Dupd

pdrerea mea ca medic generalist, simptomele seminau mai mult cu

sindrom de arteritd vertebrald. Am efectuat masaj cu palpatorul in

zonele de corespondenfd din talpd ale zonei cervicale in sistem

insectd. Dupi masajul punctelor corespondente durerea s-a ameliorat

t04 105

CapitolulT

inceput sd i se invine{eascd mdna st6ngd de la cot spre articulalia

miinii. Medicul chirurg la consultalie l-a programat pentru operalie.

Dupd 8 gedinle de tratament Su Jok cu ajutorul acupuncturii in

sistemul de bazi standard gi stimularea punctelor de corespondenli,

starea pacientului s-a imbundtalit gi nu a mai necesitat interventie

chirurgicald (F igura 22).

Figura 22. Apticarea acelor in sistemul de coresponden{i de bazl indureri ale articulafiilor antebrafului (cot, mAna)

Dr. T. Khorkaya, Cehia

O pacienti in v6rstd, acuza dureri gi restriclii ale migcdrilor in

articula{iile degetelor, la ambele mAini. La o examinare mai detaliati

am constatat cd migcdrile mAinii drepte erau diminuate la 60%, iar ale

m6inii st6ngi la 70%. Am decis sa fac tratament cu ajutorul acelor in

proiecfia de bazd standard primard gi secundari a mAinilor gi proieclia

SU JOK pentru toli

sistem ,,insectd". Dupd 10 gedinle migcdrile m6inilor s-au imbundtSlit

cu 80-90%. Dupd o lund de pauzd, am mai fdcut c6teva gedinfe de

acupuncturd Su Jok, iar atunci migcdrile au fost complet fird dureri gi

gi-au revenit total (Figura 23).

Figura 23. Stimularea punctelor dureroase corespondente articula(iilormdinilor qi degetelor mffinilor

Dr. l . Tsai. Germania

Femeie de 59 de ani care suferea de dureri severe de cap cu

caracter de acutizdri spontane pe o singurd parte a capului. La

neurologie a fost diagnosticatd cu mulli ani in urmd cu aga zisele

,,migrene". Durerile apdreau maides dimineala gi plecau din partea din

spate a capului spre zonele temporale-parientale 9i deasupra

sprAncenelor 9i se intensificau in mers sau la migciri ale gdtului. Dupd

pdrerea mea ca medic generalist, simptomele seminau mai mult cu

sindrom de arteritd vertebrald. Am efectuat masaj cu palpatorul in

zonele de corespondenfd din talpd ale zonei cervicale in sistem

insectd. Dupi masajul punctelor corespondente durerea s-a ameliorat

t04 105

\\ r- - \ ,1

CapitolulT

mult gi pacienta s-a simlit mai bine. Dupi aplicarea acelor practic a

dispdrut orice durere, orice simptom (Figura 24). Acum pacienta igi

stimuleazd singurd proiecfia zonelor de corespondenld folosind

impulsurile de lumind. Datoritd terapiei Su Jok nu mai are nevoie si-gi

ia medicamentele pe care le-a luat zilnic timp de 20 de ani. Afldnd cd o

sd descriu cazul m-a rugat sd-i transmit profesorului Park Joe Woo

mulfumiri din partea tuturor celor care s-au vindecat cu ajutorul acestei

metode gi s-au simlit eliberali de suferinle.

Figura 24. Stimularea punctelor de corespondenfi a cervicalelor in sistem'insectl' la degetele picioarelor

Dr. A. Goreslavili, Georgia

Pacienta G., de 60 de ani, acuza dureri de genunchi din ce in ce

mai mari in ul t imi i3 ani 9i migcdri le erau diminuate la aproape 80%. Nu

putea si se ageze nici sd se scoale, migcdrile fiind foarte greoaie. La o

SU JOK pentru toli

radiografie s-au observat modificdri gi ingustdri intre spaliile articulare.

Tratamentul l-am ficut in sistemul de bazd standard cu ajutorul acelor

timp de 7 zile. Pe l6ngd tratamentul cu ace, in fiecare zi i s-a aplicat pe

proieclia genunchilor un plasture cu ardei iute (Figura 25), concomitent

cu masajul acestor zone corespondente.

Figura 25.Tratament cu ace 9i plasture cu ardei iute pe miini, in

sistem de bazi standard

Ca rezultat, dupi 2-3 zile de tratament migcdrile articula[ii lor au

devenit mai lejere, iar durerile care apdreau la anumite migcdri nu mai

deranjau. in a cincea zi pacientul se putea plimba liber, putea si se

ageze gi sd se ridice, degi durerile mai persistau. Apoi, plasturele cu

ardei iute a fost inlocuit cu seminle de gr6u 9i coriandru plasate pe

zonele de corespondenla. Peste 2 sdptdmani pacienta, fdrd nici o altd

medicafie, putea sd se migte normal. Migcdrile in genunchi erau libere

gi practic fdrd dureri. Putea chiar sd aibd grijd de nepoata ei nou-

ndscutd.

106 107

\\ r- - \ ,1

CapitolulT

mult gi pacienta s-a simlit mai bine. Dupi aplicarea acelor practic a

dispdrut orice durere, orice simptom (Figura 24). Acum pacienta igi

stimuleazd singurd proiecfia zonelor de corespondenld folosind

impulsurile de lumind. Datoritd terapiei Su Jok nu mai are nevoie si-gi

ia medicamentele pe care le-a luat zilnic timp de 20 de ani. Afldnd cd o

sd descriu cazul m-a rugat sd-i transmit profesorului Park Joe Woo

mulfumiri din partea tuturor celor care s-au vindecat cu ajutorul acestei

metode gi s-au simlit eliberali de suferinle.

Figura 24. Stimularea punctelor de corespondenfi a cervicalelor in sistem'insectl' la degetele picioarelor

Dr. A. Goreslavili, Georgia

Pacienta G., de 60 de ani, acuza dureri de genunchi din ce in ce

mai mari in ul t imi i3 ani 9i migcdri le erau diminuate la aproape 80%. Nu

putea si se ageze nici sd se scoale, migcdrile fiind foarte greoaie. La o

SU JOK pentru toli

radiografie s-au observat modificdri gi ingustdri intre spaliile articulare.

Tratamentul l-am ficut in sistemul de bazd standard cu ajutorul acelor

timp de 7 zile. Pe l6ngd tratamentul cu ace, in fiecare zi i s-a aplicat pe

proieclia genunchilor un plasture cu ardei iute (Figura 25), concomitent

cu masajul acestor zone corespondente.

Figura 25.Tratament cu ace 9i plasture cu ardei iute pe miini, in

sistem de bazi standard

Ca rezultat, dupi 2-3 zile de tratament migcdrile articula[ii lor au

devenit mai lejere, iar durerile care apdreau la anumite migcdri nu mai

deranjau. in a cincea zi pacientul se putea plimba liber, putea si se

ageze gi sd se ridice, degi durerile mai persistau. Apoi, plasturele cu

ardei iute a fost inlocuit cu seminle de gr6u 9i coriandru plasate pe

zonele de corespondenla. Peste 2 sdptdmani pacienta, fdrd nici o altd

medicafie, putea sd se migte normal. Migcdrile in genunchi erau libere

gi practic fdrd dureri. Putea chiar sd aibd grijd de nepoata ei nou-

ndscutd.

106 107

Dr. A. Gorelasvi l i , Georgia

Pacienta T, de 42 de ani, a venit cu dureri acute in zona sacralS-

coccis. Durerea se acutiza din ce in ce mai mult, nu putea face nici o

migcare, fie sd se ageze ori sd se intindd. in ultimele zile a dormit

foarte pulin gi a dormit doar pe burtd.

Durerile au inceput cu cdteva sdptdmAni inainte, cAnd a fost

efectuatd operafia esteticd de inldturare a unei fistule epiteliale in zona

coccisului. Operalia a dat complicalii din cauzd cd plaga se cicatriza

foarte greu. Pacienta a fost operatd a doua oard dar fard rezultat. Doar

dupd a treia intervenlie chirurgicala plaga s-a vindecat, dar durerile au

rdmas in zona coccisului. La radiografie a fost depistat un proces

osteomielr t ic in osul sacral cu o dimensiune 2x3 cm. S-a pus din nou

problema unei noi intervenl i i chirurgicale. $i atunci a venit la mine.

Tratamentul l-am efectuat in mini sistem de coresponden{5. Am

stimulat prin acupuncturd gi seminle de gr6u zona corespondentd a

sacrului. Paradoxal, dar durerea acutd a dispdrut dupd prima gedinld,

dupd 3 minute de masaj cu palpatorul . Durer i le au dispSrut complet

dupd 7 zile de tratament (Figura 26). in total s-au efectuat 29 de

gedinle. o radiografie repetatd a confirmat cd osul sacral nu mai are

nici un proces osteomiel i t ic. De 19luni pacienta poate sd stea in gezut,

sd doarmd 9i duce un mod de viald activ.

SU JOK pentru toli

Figura 26. 'I 'ratamentul zonei sacrale - coccis in mini sistem decorespondenfi

Dr. A. Gorelasvili, Georgia

Pacientul G. de 44 de ani acuza durer i in zona rectului , zonat.rminolS a intest inului gros. Durerea se declanga in momentul, lcfecat iei gi mai urmau gi el imindri purulente. Aceste simptome au.r l r i rut la 2 sdptamani dupd o operal ie de hemoroizi . intr-un diagnost icrrr ,r i minut ios a practologului au fost depistate 3 f istule la adancimea der .l cm de la anus, la deschiderea rectului. A fost necesar sd serrr l r : rv ind din nou chirurgical , f i indcd tratamentul local conservator nu a,tr l rezultate. Pacientul 9i-a dat acordul pentru o a doua operat ie carerrrrrr ; r Sd f ie fdcutd la Tbi l is i . operal ia a fost programatd in 3 zi le dinrr rrrrr)ntUl internari i . in acest t imp s-a int6mplat sa ajungd la mine.

109

Dr. A. Gorelasvi l i , Georgia

Pacienta T, de 42 de ani, a venit cu dureri acute in zona sacralS-

coccis. Durerea se acutiza din ce in ce mai mult, nu putea face nici o

migcare, fie sd se ageze ori sd se intindd. in ultimele zile a dormit

foarte pulin gi a dormit doar pe burtd.

Durerile au inceput cu cdteva sdptdmAni inainte, cAnd a fost

efectuatd operafia esteticd de inldturare a unei fistule epiteliale in zona

coccisului. Operalia a dat complicalii din cauzd cd plaga se cicatriza

foarte greu. Pacienta a fost operatd a doua oard dar fard rezultat. Doar

dupd a treia intervenlie chirurgicala plaga s-a vindecat, dar durerile au

rdmas in zona coccisului. La radiografie a fost depistat un proces

osteomielr t ic in osul sacral cu o dimensiune 2x3 cm. S-a pus din nou

problema unei noi intervenl i i chirurgicale. $i atunci a venit la mine.

Tratamentul l-am efectuat in mini sistem de coresponden{5. Am

stimulat prin acupuncturd gi seminle de gr6u zona corespondentd a

sacrului. Paradoxal, dar durerea acutd a dispdrut dupd prima gedinld,

dupd 3 minute de masaj cu palpatorul . Durer i le au dispSrut complet

dupd 7 zile de tratament (Figura 26). in total s-au efectuat 29 de

gedinle. o radiografie repetatd a confirmat cd osul sacral nu mai are

nici un proces osteomiel i t ic. De 19luni pacienta poate sd stea in gezut,

sd doarmd 9i duce un mod de viald activ.

SU JOK pentru toli

Figura 26. 'I 'ratamentul zonei sacrale - coccis in mini sistem decorespondenfi

Dr. A. Gorelasvili, Georgia

Pacientul G. de 44 de ani acuza durer i in zona rectului , zonat.rminolS a intest inului gros. Durerea se declanga in momentul, lcfecat iei gi mai urmau gi el imindri purulente. Aceste simptome au.r l r i rut la 2 sdptamani dupd o operal ie de hemoroizi . intr-un diagnost icrrr ,r i minut ios a practologului au fost depistate 3 f istule la adancimea der .l cm de la anus, la deschiderea rectului. A fost necesar sd serrr l r : rv ind din nou chirurgical , f i indcd tratamentul local conservator nu a,tr l rezultate. Pacientul 9i-a dat acordul pentru o a doua operat ie carerrrrrr ; r Sd f ie fdcutd la Tbi l is i . operal ia a fost programatd in 3 zi le dinrr rrrrr)ntUl internari i . in acest t imp s-a int6mplat sa ajungd la mine.

109

CapitolulT

Am fdcut tratament prin acupunctura locald in sistemul de

coresponden!6 insectd, pe degete' in proiectia anusului' la picioare

s-au aplicat seminle de grAu 9i seminte de rodie' in primele zile

tratamentul s-a fdcut de 2 ori pe zi (Figura 27)'

Figura 27. Tratamentul fistulelor rectale cu ajutorul acupuncturii 9i

terapiei cu semin{e in sistemul de corespondenti "insect5"

Starea pacientului s-a imbunatSlit aproape imediat' in a doua zi

procesul de defecalie s-a produs fdrd dureri' in ziua a treia pacientul a

rugat chirurgul sd mai amAne opera{ia pentru incd cAteva zile'

Tratamentulpr inmetodaSuJokafostcont inuat.Dupdagaptea

gedinld durerile au incetat complet' iar elimindrile purulente au

dispdrut. Peste'10 zi le la un al t consult de special i tate la cl in ica

protologicd fistulele rectale nu au fost depistate' Operalia a fost

anulatd, iar de atunci a trecut mai bine de un an' Starea pacientului

este foarte bund.

SU JOK pentru toli

Dr. P. Penev, Bulgaria

Pacientul V. de 50 de ani a venit cu arsuri la fa[d 9i la ambele

rrr ,r in i . Acuza durer i insuportabi le in zonele arse, care se amel iorau

rrrrrnai cu analgezice. Tratamentul s-a fdcut in sistemul de

,;orespondenld de bazd standard gi sistemul de corespondenld tip

, , i r rsectd" (Figura 28).

l ' igura 28. Stimularea zonelor de corespondenfl a fe{ei qi a miinii insistemul de bazi standard cu ajutorul acupuncturii 9i a seminfoterapiei

Am stimulat cu ajutorul acelor zonele de coresponedenld ale

{)chi lor, nasului , gur i i g i mAini i . Dupd pr ima gedin{d pacientul a spus cd

,lrrrerile s-au ameliorat gi poate sd doarmd fdrd analgezice. Dupd

.rr;upunctura, tratamentul de intrefinere s-a efectuat cu seminle de

lrrigcd in corespondenla zonelor afectate (Figura 28). Tratamentul a

, trrrat t imp de o sdptSmAnS, dupd care pacientul a putut sd-gi cont inue

,.crv ic iUl .

110

l l l

CapitolulT

Am fdcut tratament prin acupunctura locald in sistemul de

coresponden!6 insectd, pe degete' in proiectia anusului' la picioare

s-au aplicat seminle de grAu 9i seminte de rodie' in primele zile

tratamentul s-a fdcut de 2 ori pe zi (Figura 27)'

Figura 27. Tratamentul fistulelor rectale cu ajutorul acupuncturii 9i

terapiei cu semin{e in sistemul de corespondenti "insect5"

Starea pacientului s-a imbunatSlit aproape imediat' in a doua zi

procesul de defecalie s-a produs fdrd dureri' in ziua a treia pacientul a

rugat chirurgul sd mai amAne opera{ia pentru incd cAteva zile'

Tratamentulpr inmetodaSuJokafostcont inuat.Dupdagaptea

gedinld durerile au incetat complet' iar elimindrile purulente au

dispdrut. Peste'10 zi le la un al t consult de special i tate la cl in ica

protologicd fistulele rectale nu au fost depistate' Operalia a fost

anulatd, iar de atunci a trecut mai bine de un an' Starea pacientului

este foarte bund.

SU JOK pentru toli

Dr. P. Penev, Bulgaria

Pacientul V. de 50 de ani a venit cu arsuri la fa[d 9i la ambele

rrr ,r in i . Acuza durer i insuportabi le in zonele arse, care se amel iorau

rrrrrnai cu analgezice. Tratamentul s-a fdcut in sistemul de

,;orespondenld de bazd standard gi sistemul de corespondenld tip

, , i r rsectd" (Figura 28).

l ' igura 28. Stimularea zonelor de corespondenfl a fe{ei qi a miinii insistemul de bazi standard cu ajutorul acupuncturii 9i a seminfoterapiei

Am stimulat cu ajutorul acelor zonele de coresponedenld ale

{)chi lor, nasului , gur i i g i mAini i . Dupd pr ima gedin{d pacientul a spus cd

,lrrrerile s-au ameliorat gi poate sd doarmd fdrd analgezice. Dupd

.rr;upunctura, tratamentul de intrefinere s-a efectuat cu seminle de

lrrigcd in corespondenla zonelor afectate (Figura 28). Tratamentul a

, trrrat t imp de o sdptSmAnS, dupd care pacientul a putut sd-gi cont inue

,.crv ic iUl .

110

l l l

CapitolulT

KonnY Sukheimat, Danemarca

Am 51 de ani gi sunt proaspdt absolvent al cursuri lor de Su Jok

incepdtori. Prima mea experienld a fost tratamentul molarului st6ng de

pe maxilarul superior. Am detectat punctul de corespondenld in

sistemul mini-animal gi l-am stimulat cu o sdm6ntd de mei. in scurt

timp dupd stimulare durerea de dinli a trecut'

\-

Figura 29. Stimularea punctului de coresponden{i a molarului sting insistemul de corepondenfl tip ,,animal"

in afard de acest lucru mai suf6r gi de varice ale gambelor ambelor

picioare. in sistemul de corespondenli am gdsit cele mai dureroase

puncte gi le-am stimulat cu seminle de mdr (Figura 30)' in urma

tratamentului starea mea s-a imbundtSlit considerabil, greutatea 9i

stdrile nepldcute din picioare au dispdrut.

SU JOK ntru toti

Figura 30. Semin{oterapia in z.ona corespondentd a venelor gambelor insistem de coresponden{I de bazi standard, in m6ni

Dr. lsabelCorral perez, Spania

Pacienta B de 52 de ani prezenta o litiazd renali (pietre la rinchi).in anamnezd se produceau colici renale in momentul alunecdrii pietreiprin ureterd. A fost recomandatd interven{ia chirurgicald. inainte deopera[ie m-a rugat sd o tratez prin metoda su Jok. Am stimulat cuajutorul seminlelor punctele de corespondenla ale rinichilor in sistemul

,,insectd". Dupd c6teva gedinle a inceput sd se elimine nisip prinurinare. Tratamentul s-a fdcut o datd pe sdptdmAnd timp de 3 luni(Figura 31). in urma acestor aplicatii piatra din rinchi s-a micaorat indimensiuni, dureri nu mai sunt, iar interventia chirurgicald nu a mai fostnecesarS.

l1?L IL

I taI l - )

CapitolulT

KonnY Sukheimat, Danemarca

Am 51 de ani gi sunt proaspdt absolvent al cursuri lor de Su Jok

incepdtori. Prima mea experienld a fost tratamentul molarului st6ng de

pe maxilarul superior. Am detectat punctul de corespondenld in

sistemul mini-animal gi l-am stimulat cu o sdm6ntd de mei. in scurt

timp dupd stimulare durerea de dinli a trecut'

\-

Figura 29. Stimularea punctului de coresponden{i a molarului sting insistemul de corepondenfl tip ,,animal"

in afard de acest lucru mai suf6r gi de varice ale gambelor ambelor

picioare. in sistemul de corespondenli am gdsit cele mai dureroase

puncte gi le-am stimulat cu seminle de mdr (Figura 30)' in urma

tratamentului starea mea s-a imbundtSlit considerabil, greutatea 9i

stdrile nepldcute din picioare au dispdrut.

SU JOK ntru toti

Figura 30. Semin{oterapia in z.ona corespondentd a venelor gambelor insistem de coresponden{I de bazi standard, in m6ni

Dr. lsabelCorral perez, Spania

Pacienta B de 52 de ani prezenta o litiazd renali (pietre la rinchi).in anamnezd se produceau colici renale in momentul alunecdrii pietreiprin ureterd. A fost recomandatd interven{ia chirurgicald. inainte deopera[ie m-a rugat sd o tratez prin metoda su Jok. Am stimulat cuajutorul seminlelor punctele de corespondenla ale rinichilor in sistemul

,,insectd". Dupd c6teva gedinle a inceput sd se elimine nisip prinurinare. Tratamentul s-a fdcut o datd pe sdptdmAnd timp de 3 luni(Figura 31). in urma acestor aplicatii piatra din rinchi s-a micaorat indimensiuni, dureri nu mai sunt, iar interventia chirurgicald nu a mai fostnecesarS.

l1?L IL

I taI l - )

CapitolulT

Figura 31. Seminfoterapia in afec(iunile litiazei renale in sistem insecti

Dr. Z. Haciatrian, Armenia

Pacientdeganiaduscudiagnost icdeamigda| i tdcronicdcu

implicarea inimii. A fost propusd operalia' Au fost efectuate B gedinle

de terapie Su Jok. inceputul tratamentului a fost prin incdlzirea

punctelor de bazd principale cu moxe; dupd incdlzire s-a efectuat

stimu|area cu ajutoru| pa|patorului de diagnosticare, a puncte|or de

corespondentd dureroase, a amigdalelor' a inimii' a suprarenalelor qi

de corespondentd a creierului in sistemul standard debazd in mAnd'

Peste noapte, ca tratament de intrelinere' pe proiectia amigdalelor

s-au pus seminle de piper negru (Figura32)' Dupd tratament s-a fdcut

un consult ORL, starea pacientului era bun6' iar operalia a fost

anulatd.

SU JOK pentru toli

l , ' igura 32. Tratament in amigdalita cronici in sistemul de coresponden{ide bazi standard


Pacientd tdndrd de 19 ani cu acuze de hirsutism de tip masculin.

Irrsfuncl i i menstruale t imp de un an de zi le ( l ipsa totald a cic lului

rr rcnstrual) .

Am efectuat 15 gedin{e prin terapia Su Jok. inainte de efectuarea

.r, rrlruncturii am folosit incdlzirea cu moxe in punctele de bazd gi

,trrrrularea cu ajutorul palpatorului de diagnosticare a punctelor de

, ' , r ()sponden{d a hipof izei , a glandei t i roide, a suprarenalor, a uterului ,

,r {)vi)relor, a coloanei vertebrale in zona lombard, a creierului gi a

rrr .rr l r rvei spindri i . in sistemul de coresponden[d de bazd standard pe

r r r. rr r; r, S-?u stimulat cu ajutorul acelor toate punctele de corespondenld

r trrlrrror organelor mai sus descrise. Ca tratament de intrelinere, pe

,r , , . | ' : rgi zone, s-au apl icat seminle de hr igci . Dupd 15 gedinle

i , , r , rr , rr l ; r a avut pr imul c ic lu menstrual dupd un an de zi le. Timp de o

lrn.r .un fdcut pauzd, iardupd aceea am cont inuat gedinlele o datd pe

t14I 15

CapitolulT

Figura 31. Seminfoterapia in afec(iunile litiazei renale in sistem insecti


Pacientdeganiaduscudiagnost icdeamigda| i tdcronicdcu

implicarea inimii. A fost propusd operalia' Au fost efectuate B gedinle

de terapie Su Jok. inceputul tratamentului a fost prin incdlzirea

punctelor de bazd principale cu moxe; dupd incdlzire s-a efectuat

stimu|area cu ajutoru| pa|patorului de diagnosticare, a puncte|or de

corespondentd dureroase, a amigdalelor' a inimii' a suprarenalelor qi

de corespondentd a creierului in sistemul standard debazd in mAnd'

Peste noapte, ca tratament de intrelinere' pe proiectia amigdalelor

s-au pus seminle de piper negru (Figura32)' Dupd tratament s-a fdcut

un consult ORL, starea pacientului era bun6' iar operalia a fost

anulatd.

SU JOK pentru toli

l , ' igura 32. Tratament in amigdalita cronici in sistemul de coresponden{ide bazi standard


Pacientd tdndrd de 19 ani cu acuze de hirsutism de tip masculin.

Irrsfuncl i i menstruale t imp de un an de zi le ( l ipsa totald a cic lului

rr rcnstrual) .

Am efectuat 15 gedin{e prin terapia Su Jok. inainte de efectuarea

.r, rrlruncturii am folosit incdlzirea cu moxe in punctele de bazd gi

,trrrrularea cu ajutorul palpatorului de diagnosticare a punctelor de

, ' , r ()sponden{d a hipof izei , a glandei t i roide, a suprarenalor, a uterului ,

,r {)vi)relor, a coloanei vertebrale in zona lombard, a creierului gi a

rrr .rr l r rvei spindri i . in sistemul de coresponden[d de bazd standard pe

r r r. rr r; r, S-?u stimulat cu ajutorul acelor toate punctele de corespondenld

r trrlrrror organelor mai sus descrise. Ca tratament de intrelinere, pe

,r , , . | ' : rgi zone, s-au apl icat seminle de hr igci . Dupd 15 gedinle

i , , r , rr , rr l ; r a avut pr imul c ic lu menstrual dupd un an de zi le. Timp de o

lrn.r .un fdcut pauzd, iardupd aceea am cont inuat gedinlele o datd pe

t14I 15

CapitolulT

sdptimdnd, dupi aceeagi schemi de tratament mai sus descrisi'

Pacienta a slibit, hirsutismul s-a ameliorat pa(ial, iar ciclul menstrual a

devenit normal (Figura 33). Pacienta s-a aflat sub observalie timp de

5-6 luni. ln acest timp pacienta nu s-a mai pl6ns de nimic ai s-a simlit

maibine.

Figura 33. Tratamentul disfuncfiilor menstruale cu seminfe in sistemul debaztr standard


Pacient de 46 de ani, venit cu un diagnostic de neurodermitd

veche de 3 ani. Au fost incercate diferite tratamente medicamentoase,

dar fdri nici un rezultat. Tratamentul cu dexametazond didea rezultate

temporar, iar dupi aceea situalia a fost gi mai gravi. Un alt tratament

cu dexametozond nu gi-a mai ficut efectul.

Pacientul era istovit, fdrd poftd de m6ncare, il chinuiau insomniile,

era agitat, irascibil, depresiv, cu prurit intensiv al inveligurilor

tegumentare, se simlea inutil gi inapt de muncd.

SU JOK pentru toli

Din spusele sale, su Jok-ul devenise ultima speranli fiindcd din

toate medicamentele indicate nici unul nu-gi fdcuse efectul, pacientul

fiind intr-o stare disPeratd.

Tratament:

f . incilzirea punctelor de bazd principale gi incdlzirea proiecliei

suprarenalelor cu ajutorul moxelor (Figura 34).

l'igura 34. incilzirea punctelor de bazii pe suprafa{a Yn a miinilor qiinclLirea punctelor de corespondenfl a suprarenalelor cu ajutorul moxei.

in afecfiuni de neurodermite

2. in sistemul de bazd de corespondenli la mdnd s-a ficut

stimularea punctelor de corespondenld a organelor: plSmdn, intestin

gros, vezici biliard, suPrarenale

3. Din considerentul cd pielea este controlatd de energia

usciciunii, iar pacientul s-a prezentat depresiv, dezamigit, trist,

aceasti stare a pacientuluiline de constitulia excesuluide energie UM '

/,4

-"S-^-S---

116I17

CapitolulT

sdptimdnd, dupi aceeagi schemi de tratament mai sus descrisi'

Pacienta a slibit, hirsutismul s-a ameliorat pa(ial, iar ciclul menstrual a

devenit normal (Figura 33). Pacienta s-a aflat sub observalie timp de

5-6 luni. ln acest timp pacienta nu s-a mai pl6ns de nimic ai s-a simlit

maibine.

Figura 33. Tratamentul disfuncfiilor menstruale cu seminfe in sistemul debaztr standard


Pacient de 46 de ani, venit cu un diagnostic de neurodermitd

veche de 3 ani. Au fost incercate diferite tratamente medicamentoase,

dar fdri nici un rezultat. Tratamentul cu dexametazond didea rezultate

temporar, iar dupi aceea situalia a fost gi mai gravi. Un alt tratament

cu dexametozond nu gi-a mai ficut efectul.

Pacientul era istovit, fdrd poftd de m6ncare, il chinuiau insomniile,

era agitat, irascibil, depresiv, cu prurit intensiv al inveligurilor

tegumentare, se simlea inutil gi inapt de muncd.

SU JOK pentru toli

Din spusele sale, su Jok-ul devenise ultima speranli fiindcd din

toate medicamentele indicate nici unul nu-gi fdcuse efectul, pacientul

fiind intr-o stare disPeratd.

Tratament:

f . incilzirea punctelor de bazd principale gi incdlzirea proiecliei

suprarenalelor cu ajutorul moxelor (Figura 34).

l'igura 34. incilzirea punctelor de bazii pe suprafa{a Yn a miinilor qiinclLirea punctelor de corespondenfl a suprarenalelor cu ajutorul moxei.

in afecfiuni de neurodermite

2. in sistemul de bazd de corespondenli la mdnd s-a ficut

stimularea punctelor de corespondenld a organelor: plSmdn, intestin

gros, vezici biliard, suPrarenale

3. Din considerentul cd pielea este controlatd de energia

usciciunii, iar pacientul s-a prezentat depresiv, dezamigit, trist,

aceasti stare a pacientuluiline de constitulia excesuluide energie UM '

/,4

-"S-^-S---

116I17

--T

- uscaciune, am efectuat terapie magneticd prin stoparea meridianului

pdm6ntului (Figura 35).

Figura 35. Stoparea meridianului pimintului cu ajutorul magnefilormici (rotunzi circulari, magnefi simpli)

Dupd 3 gedinle, pacientul, cu bucurie, ne-a comunicat ci, pentru

prima datd in 3 ani, a dormit bine noaptea fird se se trezeascd din

cauza mancirimilor. $i mincdrimile erau din ce in ce mai rare. Dupd

15 gedinle pacientul a adiugat in greutate 5 kg. in 7luni sub

observalie pruritul nu l-a mai deranjat, este foarte mullumit, vesel 9i

plin de viali gi la povestegte tuturor despre aceastd metodd minunati.

Bo Engborg, Suedia

Pacientul K. de 57 de ani, de 20 de ani pensionat pe caz de boali.

Acuza dureri Tngrozitoare de cap, uneori nu putea s5-9i ridice capul din

pat cateva zile bune. Periodic avea pierderi de cunogtinld sau amo(eli

in anumite pa(i ale corpului. Medicalia nu-gi fScea efectul. s-a fdcut

stimulare cu ajutorul acupuncturii in punctele de corespondenla a

r;irgrului, a creierului, in sistemulde corespondenld standard pe ambele

119

<-

rrrilini (Figura 36). Dupd 5 gedinfe durerile de cap au trecut in totalitate

bdl,'igura 36. Stimularea cu ajutorul acelor in sistemul de coresponden{I

standard a caPului qi a creierului

Dr. F. Gradow-Schade, Germania

Pacienti de 67 de ani cu diagnostic: cistita hemoragici acutd.

urina cu dureri, cu elimindride s6nge gi micliuni dese. Dureri inghinale

irrsuportabile.

Tratament punctul de corespondenli a vezicii urinare in sistemul de

baz6 standard gi in mini-sistem insectd, inc6lzit cu moxe (Figura 37), apoi

stimularea prin acupuncturd. in sistemulde corespondenld standard in

m6na stangd am ficut masajul proiecliei vezicii urinare cu ajutorul

palpatorului de diagnosticare. Dupi 5-7 minute pacienta a simlit o

cdldurd puternici in zona vezicii urinare gi disparilia durerii. A plecat

acasd intr-o stare bun6. A doua zi mai rdmdseseri dureri neinsemnate

in zona inghinalo-pelviand. Analiza biochimicd a urinei a arStat cd

--T

- uscaciune, am efectuat terapie magneticd prin stoparea meridianului

pdm6ntului (Figura 35).

Figura 35. Stoparea meridianului pimintului cu ajutorul magnefilormici (rotunzi circulari, magnefi simpli)

Dupd 3 gedinle, pacientul, cu bucurie, ne-a comunicat ci, pentru

prima datd in 3 ani, a dormit bine noaptea fird se se trezeascd din

cauza mancirimilor. $i mincdrimile erau din ce in ce mai rare. Dupd

15 gedinle pacientul a adiugat in greutate 5 kg. in 7luni sub

observalie pruritul nu l-a mai deranjat, este foarte mullumit, vesel 9i

plin de viali gi la povestegte tuturor despre aceastd metodd minunati.

Bo Engborg, Suedia

Pacientul K. de 57 de ani, de 20 de ani pensionat pe caz de boali.

Acuza dureri Tngrozitoare de cap, uneori nu putea s5-9i ridice capul din

pat cateva zile bune. Periodic avea pierderi de cunogtinld sau amo(eli

in anumite pa(i ale corpului. Medicalia nu-gi fScea efectul. s-a fdcut

stimulare cu ajutorul acupuncturii in punctele de corespondenla a

r;irgrului, a creierului, in sistemulde corespondenld standard pe ambele

119

<-

rrrilini (Figura 36). Dupd 5 gedinfe durerile de cap au trecut in totalitate

bdl,'igura 36. Stimularea cu ajutorul acelor in sistemul de coresponden{I

standard a caPului qi a creierului

Dr. F. Gradow-Schade, Germania

Pacienti de 67 de ani cu diagnostic: cistita hemoragici acutd.

urina cu dureri, cu elimindride s6nge gi micliuni dese. Dureri inghinale

irrsuportabile.

Tratament punctul de corespondenli a vezicii urinare in sistemul de

baz6 standard gi in mini-sistem insectd, inc6lzit cu moxe (Figura 37), apoi

stimularea prin acupuncturd. in sistemulde corespondenld standard in

m6na stangd am ficut masajul proiecliei vezicii urinare cu ajutorul

palpatorului de diagnosticare. Dupi 5-7 minute pacienta a simlit o

cdldurd puternici in zona vezicii urinare gi disparilia durerii. A plecat

acasd intr-o stare bun6. A doua zi mai rdmdseseri dureri neinsemnate

in zona inghinalo-pelviand. Analiza biochimicd a urinei a arStat cd

SU JOK pentru

eritrocitele lipseau. Pacienta dupi c|teva gedinle s-a simlit foarte bine,

analizele urinei erau in limite normale'

Figura 37. Tratamentul cistitei acute in sistemul de corespondenfistandard pe mAna dreaPttr

Dr. N. Godunova, RePublica Moldova

Pacientd de 6 ani cu paralizie cerebrald infantild, displegie spastici

gistrabism.

urmdresc acest copil de cdliva ani. Tratamentul cu ajutorul

metodei su Jok a dus la imbunStdlirea stdrii generale, s-a micaorat

spasticitatea musculari, s-a Tmbunitilit dezvoltarea gdndirii ralionale.

Un alt caz. o bStranici a venit cu o pielonefrita dupd o rdcealS. Am

gdsit punctele de corespondenli a rinichilor in mini sistem insect6,

le-am stimulat cu ajutorul acelor, iar ca tratament de intrelinere au fost

aplicate seminle de mdr (Figura 38). Dupd 7 gedinle analizele urinei

erau in limite normale.

Figura 38. Tratamentul pielonefritei cu ajutorul acelor qi seminfelor insistemul insecti


Pacientd de 50 de ani. Bolnavd de mai bine de 50 de ani. Acuza

dureri in partea dreapti subdiafragmald, stiri de greutate; dureri de

cap in zonele temporale cu iradiere occipitalS. La ecografie a fost

depistat nisip in vezica biliard. Medicalia indicati de medic dddea

rezultate pozitive doar de scurti duratd'

Am aplicat tratament cu aiutorul seminldlor pe punctele de

corespondenli a vezicii biliare gificatuluiTn sistemul de corespondenla

de bazd standard gi am aplicat seminle de in in sistem de

corespondenld mini pe proieclia capului (Figura 39).

t20

SU JOK pentru

eritrocitele lipseau. Pacienta dupi c|teva gedinle s-a simlit foarte bine,

analizele urinei erau in limite normale'

Figura 37. Tratamentul cistitei acute in sistemul de corespondenfistandard pe mAna dreaPttr


Pacientd de 6 ani cu paralizie cerebrald infantild, displegie spastici

gistrabism.

urmdresc acest copil de cdliva ani. Tratamentul cu ajutorul

metodei su Jok a dus la imbunStdlirea stdrii generale, s-a micaorat

spasticitatea musculari, s-a Tmbunitilit dezvoltarea gdndirii ralionale.

Un alt caz. o bStranici a venit cu o pielonefrita dupd o rdcealS. Am

gdsit punctele de corespondenli a rinichilor in mini sistem insect6,

le-am stimulat cu ajutorul acelor, iar ca tratament de intrelinere au fost

aplicate seminle de mdr (Figura 38). Dupd 7 gedinle analizele urinei

erau in limite normale.

Figura 38. Tratamentul pielonefritei cu ajutorul acelor qi seminfelor insistemul insecti


Pacientd de 50 de ani. Bolnavd de mai bine de 50 de ani. Acuza

dureri in partea dreapti subdiafragmald, stiri de greutate; dureri de

cap in zonele temporale cu iradiere occipitalS. La ecografie a fost

depistat nisip in vezica biliard. Medicalia indicati de medic dddea

rezultate pozitive doar de scurti duratd'

Am aplicat tratament cu aiutorul seminldlor pe punctele de

corespondenli a vezicii biliare gificatuluiTn sistemul de corespondenla

de bazd standard gi am aplicat seminle de in in sistem de

corespondenld mini pe proieclia capului (Figura 39).

t20

t-IIi

CapitolulT

i , rU,U

.Figura 39. Seminfoterapia in dureri de tffmple gi patologii ale ficatului gi

vezicii biliare

ln urma tratamentului durerile de cap au incetat, iar durerile vezicii

biliare au trecut complet. Pacienta intrd frecvent pe la mine si-mi

mullumeasci.

Dr. V. Rybkin, Republica Moldova

Pacientul Z. de 53 de ani a avut cu 5 ani in urmd un AVC, iar mai

t6rziu a urmat un al patrulea AVC, repetat, ischemic, afazic(cu defecte

de vorbire), cu hemiplegie pe partea dreaptd. Din prima disculie cu

acest om nu am inleles nimic din tot ce spunea, gi chiar la prima

vedere am crezut ci acesta este in stare de ebrietate.

Am fdcut diagnostic tendino-muscular. Din acest diagnostic a

rezultat ci meridianul vezicii urinare gi vezicii biliare erau in funclie

energetici excesivd. Tratamentul I-am inceput cu masaj cu ajutorul

inelugelor, apoi incSlzirea punctelor de bazd. Am aplicat ace vegetale-

naturale in punctele de coresponden{d a capului, a creierului, in sistem

SU JOK pentru toli

de bazd standard gi sistem de corespondenld ,,insecti" gi la m6ini gi la

picioare (Figura 40).

Figura 40. Tratament al hemiplegiei partea dreapti in sistem decorespondenfi,rinsecti"

S-au efectuat 15 gedinle, vorbirea s-a refdcut vizibil, mdinile au

devenit mai ascultdtoare, piciorul drept a devenit mai functional. Acum,

dupd o pauzd scurtd am inceput un tratament metafizic, folosind

concomitent metoda M-particulelor. Pacientul gi-a revenit considerabil

cu memoria gi cu alte funclii, a inceput sd iubeasci viala 9i din ce in ce

mai mult sd se intereseze de Su Jok.

Dr. V. Rybkyn, Republica Moldova

Feti{6 de 8 ani, de fiecare datd la intoarcerea db la gcoald venea in

lacrimi. To[i la gcoali o supdrau, bdielii o trdgeau de codile, iar fetele

nici nu aveau chef sd comunice cu ea. Toli erau intr-o dilemd atdt

mama cAt gi profesoara. Diagnosticul tendino-muscular a dat excesul

di'b

&fi.f

'iiV

r23t22

t-IIi

CapitolulT

i , rU,U

.Figura 39. Seminfoterapia in dureri de tffmple gi patologii ale ficatului gi

vezicii biliare

ln urma tratamentului durerile de cap au incetat, iar durerile vezicii

biliare au trecut complet. Pacienta intrd frecvent pe la mine si-mi

mullumeasci.

Dr. V. Rybkin, Republica Moldova

Pacientul Z. de 53 de ani a avut cu 5 ani in urmd un AVC, iar mai

t6rziu a urmat un al patrulea AVC, repetat, ischemic, afazic(cu defecte

de vorbire), cu hemiplegie pe partea dreaptd. Din prima disculie cu

acest om nu am inleles nimic din tot ce spunea, gi chiar la prima

vedere am crezut ci acesta este in stare de ebrietate.

Am fdcut diagnostic tendino-muscular. Din acest diagnostic a

rezultat ci meridianul vezicii urinare gi vezicii biliare erau in funclie

energetici excesivd. Tratamentul I-am inceput cu masaj cu ajutorul

inelugelor, apoi incSlzirea punctelor de bazd. Am aplicat ace vegetale-

naturale in punctele de coresponden{d a capului, a creierului, in sistem

SU JOK pentru toli

de bazd standard gi sistem de corespondenld ,,insecti" gi la m6ini gi la

picioare (Figura 40).

Figura 40. Tratament al hemiplegiei partea dreapti in sistem decorespondenfi,rinsecti"

S-au efectuat 15 gedinle, vorbirea s-a refdcut vizibil, mdinile au

devenit mai ascultdtoare, piciorul drept a devenit mai functional. Acum,

dupd o pauzd scurtd am inceput un tratament metafizic, folosind

concomitent metoda M-particulelor. Pacientul gi-a revenit considerabil

cu memoria gi cu alte funclii, a inceput sd iubeasci viala 9i din ce in ce

mai mult sd se intereseze de Su Jok.

Dr. V. Rybkyn, Republica Moldova

Feti{6 de 8 ani, de fiecare datd la intoarcerea db la gcoald venea in

lacrimi. To[i la gcoali o supdrau, bdielii o trdgeau de codile, iar fetele

nici nu aveau chef sd comunice cu ea. Toli erau intr-o dilemd atdt

mama cAt gi profesoara. Diagnosticul tendino-muscular a dat excesul

di'b

&fi.f

'iiV

r23t22

SU JOK pentru toli

energetic uMtriste{e si UM-frica. Am inceput sa desenSm in zonele de

corespondenli inimioare cu culori rogii 9i floricele cu petale rogii ca sd

se bucure de tot ceea ce vede in desenele pe care i le fdceam'

Meridianul rinichiului l-am desenat cu culoare galbend, iar

meridianul plsmAnului cu culoare rogie ca sd scoatem tristelea

ascunsd. Apoi fetila a Tnchis ochii 9i a inceput si vadd punctulele

colorate (M-particule). Punctulelele se asemdnau cu mulli copii veseli,

copii buni si cuminli (Figura 41).

Particulele M erau atat de multe inc6t pSreau cd au umplut intreg

apartamentul gi tot ce ne inconjura: clasa, gcoala 9i casa. Nu gtiu ce a

influenlat: floricelele rogii sau particulele vesele. A doua zifetila a mers

de bunavoie la gcoali, iar la gcoald toli parcd erau altfel, toli erau cei

maibuni pr ieteni a ie i .

Figura 41. CromoteraPia

Dr. Olga lovici, lugoslavia

Pacientd de 43 de ani. Mamografia a ardtat prezenla nodulilor

mamari la glanda mamard stangd. Pacienta a simlit la aflarea

124

diagnosticului o fric6, o panicd. Apoi a hotdrdt si se trateze prin

metoda Su Jok. in sistemul de corespondenld de bazd standard gi in

mini-sistem am cdutat punctele de corespondenld a glandei mamare

stAngi, am incdlzit cu moxe, apoi am stimulat cu ace (un ac in centru gi

6 ace de jur imprejurul proiecliei glandei mamare). Dupi 2 siptimdni

am fdcut o altd mamografie" in care nodulii mamari nu au mai fost

depistali. (Figura 42)

Figura 42.Tratzmentul nodulilor in sinul stAng

Yastina Andrici, Slovenia

Pe o perioadd de mulli ani pe unul din pacien[ii mei Tl deranjau

durerile in genunchiul stdng. La prima gedinld am stimulat punctele

dureroase de corespondenfd a genunchiului st6ng cu ajutorul

palpatorului de diagnosticare. Am folosit sistemul de bazd standard in

m6nd, dupi masajul cu palpatorul s-a ficut acupunctura locald in

t25

SU JOK pentru toli

energetic uMtriste{e si UM-frica. Am inceput sa desenSm in zonele de

corespondenli inimioare cu culori rogii 9i floricele cu petale rogii ca sd

se bucure de tot ceea ce vede in desenele pe care i le fdceam'

Meridianul rinichiului l-am desenat cu culoare galbend, iar

meridianul plsmAnului cu culoare rogie ca sd scoatem tristelea

ascunsd. Apoi fetila a Tnchis ochii 9i a inceput si vadd punctulele

colorate (M-particule). Punctulelele se asemdnau cu mulli copii veseli,

copii buni si cuminli (Figura 41).

Particulele M erau atat de multe inc6t pSreau cd au umplut intreg

apartamentul gi tot ce ne inconjura: clasa, gcoala 9i casa. Nu gtiu ce a

influenlat: floricelele rogii sau particulele vesele. A doua zifetila a mers

de bunavoie la gcoali, iar la gcoald toli parcd erau altfel, toli erau cei

maibuni pr ieteni a ie i .

Figura 41. CromoteraPia

Dr. Olga lovici, lugoslavia

Pacientd de 43 de ani. Mamografia a ardtat prezenla nodulilor

mamari la glanda mamard stangd. Pacienta a simlit la aflarea

124

diagnosticului o fric6, o panicd. Apoi a hotdrdt si se trateze prin

metoda Su Jok. in sistemul de corespondenld de bazd standard gi in

mini-sistem am cdutat punctele de corespondenld a glandei mamare

stAngi, am incdlzit cu moxe, apoi am stimulat cu ace (un ac in centru gi

6 ace de jur imprejurul proiecliei glandei mamare). Dupi 2 siptimdni

am fdcut o altd mamografie" in care nodulii mamari nu au mai fost

depistali. (Figura 42)

Figura 42.Tratzmentul nodulilor in sinul stAng

Yastina Andrici, Slovenia

Pe o perioadd de mulli ani pe unul din pacien[ii mei Tl deranjau

durerile in genunchiul stdng. La prima gedinld am stimulat punctele

dureroase de corespondenfd a genunchiului st6ng cu ajutorul

palpatorului de diagnosticare. Am folosit sistemul de bazd standard in

m6nd, dupi masajul cu palpatorul s-a ficut acupunctura locald in

t25

proieclie, apoi am aplicat seminle de piper negru ca tratament de

intretinere.

Dupi prima gedinla deja migcirile cu genunchiul erau mai pulin

dureroase; dupd 3 sSptdmani a uitat cd l-a mai durut vreodatd

genunchiul. Totodati i-au trecut 9i stdrile neplScute care il mai

deranjau din c6nd in c6nd in zona prostatei. s-a recomandat ca

tratament de intrelinere masai cu inelugul (Figura 43)'

Figura 43. Stimularea proiecfiei genunchiului stang cu ajutorul acelor qiineluqelor elastice

Dr. A. Marushka, Lituania

intr-o dimineald traversAnd strada cu o geantd mai grea prietenul

meu a fdcut o entorsa gi a cdzut pe stradd. Din cauza durerilor

insuportabile nu a putut face nici un pas, nici pAni la trotuar' in jurul

maliolei laterale a apSrut imediat un edem 9i un hematom destul de

accentuat. Timp de 25 de minute c6t a mers cu autobuzul gi-a stimulat

intensiv proieclia gleznei piciorului drept cu ajutorul inelului elastic in

sistemul de corespondenld de bazd standard la mdini (Figura 44)'

Figura 44. Masaj cu ajutorul inelului elastic a gleznei metatarsiene

Interale in sistemul de corespondenfi de bazi standard pe ambele maini.

Proiecfie Primari 9i secundari

Zonele falangelor distale erau foarte dureroase. Peste 25 de

minute pacientul a simlit o ugurare in mers 9i a putut ajunge acasd

mergand pe jos inc6 aproximativ 100 de metri. AcasS a continuat sd

facd masaj cu inelul elastic atit la m6ni cdt 9i la picior in proiec[ii.

Peste doud ore de la producerea traumatismului a Tnceput serviciul cu

exercilii fizice, fiindci pacientul este dansator'

Dr. l. Maaring, Estonia

pacient de 58 de ani, diagnosticat cu diabet iaharal, tip 1, insulino-

dependent de 2o de ani, doui doze pe zi. s-a adresat cu simptom

(tangrenos la piciorul drept. Toatd laba piciorului avea culoarea violet.

irrchis cu elimindri purulente, sdnger6nde. Avea bilet de trimitere la

r27

proieclie, apoi am aplicat seminle de piper negru ca tratament de

intretinere.

Dupi prima gedinla deja migcirile cu genunchiul erau mai pulin

dureroase; dupd 3 sSptdmani a uitat cd l-a mai durut vreodatd

genunchiul. Totodati i-au trecut 9i stdrile neplScute care il mai

deranjau din c6nd in c6nd in zona prostatei. s-a recomandat ca

tratament de intrelinere masai cu inelugul (Figura 43)'

Figura 43. Stimularea proiecfiei genunchiului stang cu ajutorul acelor qiineluqelor elastice

Dr. A. Marushka, Lituania

intr-o dimineald traversAnd strada cu o geantd mai grea prietenul

meu a fdcut o entorsa gi a cdzut pe stradd. Din cauza durerilor

insuportabile nu a putut face nici un pas, nici pAni la trotuar' in jurul

maliolei laterale a apSrut imediat un edem 9i un hematom destul de

accentuat. Timp de 25 de minute c6t a mers cu autobuzul gi-a stimulat

intensiv proieclia gleznei piciorului drept cu ajutorul inelului elastic in

sistemul de corespondenld de bazd standard la mdini (Figura 44)'

Figura 44. Masaj cu ajutorul inelului elastic a gleznei metatarsiene

Interale in sistemul de corespondenfi de bazi standard pe ambele maini.

Proiecfie Primari 9i secundari

Zonele falangelor distale erau foarte dureroase. Peste 25 de

minute pacientul a simlit o ugurare in mers 9i a putut ajunge acasd

mergand pe jos inc6 aproximativ 100 de metri. AcasS a continuat sd

facd masaj cu inelul elastic atit la m6ni cdt 9i la picior in proiec[ii.

Peste doud ore de la producerea traumatismului a Tnceput serviciul cu

exercilii fizice, fiindci pacientul este dansator'

Dr. l. Maaring, Estonia

pacient de 58 de ani, diagnosticat cu diabet iaharal, tip 1, insulino-

dependent de 2o de ani, doui doze pe zi. s-a adresat cu simptom

(tangrenos la piciorul drept. Toatd laba piciorului avea culoarea violet.

irrchis cu elimindri purulente, sdnger6nde. Avea bilet de trimitere la

r27

r -T

CapitolulT

operalie pentru amputarea labei piciorului. Tratament: am stimulat cu

ajutorul acelor proieclia picioarelor gi stAngul gi dreptul, de 3 ori pe

sdptdmdnd (Figura 45). La domiciliu, pacientul igi incSlzea singurpunctele de corespondenld cu moxele in sistemul de corespondenli

de bazd standard. Tratamentul a durat 1,5 luni. Dupi acest timp,picioarele pacientului erau de nerecunoscut. Nici urmi de gangren6!

Figura 45. Tratamentul patologiei gangrenoase a piciorului drept

CUPRINS

cArRE c1r1roR1................. """"""' 5

PREFATA """"'7

GAPTTOLUL I DEGETUL MARF - CAPUL.EXPLICAREA SlMlLlruDlNll inrne MAINI 9l coRP "' 9

CAPITOLUL II SISTEME DE CORESPONDENTA DEBMA(sTANDARD) iN mAlu 9L PIGIoARE ......."""" 1e

GAPITOLUL lll PRINCIPALELE ZONE 9L P-UNCTE iNsrsTEME DE CORESPONDENTA DE BAZA -STANDARO in naAnA 9L itt plclon .........." 29

CAPITOLUL IV SISTEMUL DUAL DEGoRESPONDENTA A CAPULUI. SISTEMULJnsEcrn". MtNislsrEMUL ..-----' 4'l

CAPITOLUL V STIMULAREA ZONELOR PENTRUGELE MAI OBlgNUlrE SIMPTOME 9L BOL|.. . . . ' . . ' . """ 51

CAPITOLUL Vl METODE DE TRATATMENT 9l DESTIMULARE A PUNCTELOR... . . . . . . . . ' . . . . . . . . . . ." 79

CAPITOLUL VII CATEVA CAZURI ALE APLICARIITERAPIEI su JoK .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ." 85

CUpR;NS . . . . . .129

Ii

I

I

t28

cAny PUBLIoATE DE AUToR

Park Jae Woo

Park Jae Woo

Park Jae Woo

Park Jae Woo

Park Jae Woo

Park Jae Woo

Park Jae Woo

Park Jae Woo

Park Jae Woo

Park Jae Woo

Park Jae Woo

Park Jae Woo

Park Jae Woo

Park Jae Woo

Su Jok for EverybodY

Su Jok TheraPY

Su Jok Acupuncture, voi. 1,2

Thumb is head

Six KiTheory

Six Ki Herb Medici ne

Onnuri Trunk and Limbs Correspondence

Systems

Onnuri Head Correspondence Systems

Onuri Auricular Therapy, voi. 1, 2, 3 (Auricular

Body, Organs and Other Correspondence

System, Auricular EnergY SYstem)

Be Your Own Su Jok Doctor

Su Jok NailTheraPY

Fingertoe TheraPY

Su Jok in EmergencY

Su Jok Seed TheraPY

9ENTRUL DE CERCETARE STttNTtFtCAir,t ovxunt MEDIanNA

REFLA(OTERAP I E 9l ACU P U N CT U RASU JOK

tA$t, ROMANIA

Oferd:

. cursuri pentru invdlarea terapiei Su Jok

. seminarii

. workshopuri

o tratamente

Aveli acum posibilitatea sd invdlali aceastd terapie

strdveche pentru a vd ajuta pe voi ingivd sau pe familia

voastrd, sau chiar pentru a incepe o cariere noud.

Dr. lulia Postolachir,vww.suiok.ro

E-mail office (8)suiok.ro

I el.: OT 44-57 5205.0232-27 4668

cAny PUBLIoATE DE AUToR

Park Jae Woo

Park Jae Woo

Park Jae Woo

Park Jae Woo

Park Jae Woo

Park Jae Woo

Park Jae Woo

Park Jae Woo

Park Jae Woo

Park Jae Woo

Park Jae Woo

Park Jae Woo

Park Jae Woo

Park Jae Woo

Su Jok for EverybodY

Su Jok TheraPY

Su Jok Acupuncture, voi. 1,2

Thumb is head

Six KiTheory

Six Ki Herb Medici ne

Onnuri Trunk and Limbs Correspondence

Systems

Onnuri Head Correspondence Systems

Onuri Auricular Therapy, voi. 1, 2, 3 (Auricular

Body, Organs and Other Correspondence

System, Auricular EnergY SYstem)

Be Your Own Su Jok Doctor

Su Jok NailTheraPY

Fingertoe TheraPY

Su Jok in EmergencY

Su Jok Seed TheraPY

9ENTRUL DE CERCETARE STttNTtFtCAir,t ovxunt MEDIanNA

REFLA(OTERAP I E 9l ACU P U N CT U RASU JOK

tA$t, ROMANIA

Oferd:

. cursuri pentru invdlarea terapiei Su Jok

. seminarii

. workshopuri

o tratamente

Aveli acum posibilitatea sd invdlali aceastd terapie

strdveche pentru a vd ajuta pe voi ingivd sau pe familia

voastrd, sau chiar pentru a incepe o cariere noud.

Dr. lulia Postolachir,vww.suiok.ro

E-mail office (8)suiok.ro

I el.: OT 44-57 5205.0232-27 4668

Documents

P.J.woo - SU JOK Pentru Toti