Placa bacteriana dentara factor etiologic al cariei dentare si parodontopatiilor marginalePlaca bacteriana agregare bacteriana aderenta pe suprafata dintilor ce nu poate fi indepartata prin jet de apa sau simpla clatire;-este prezenta si pe suprafetele obturatiilor, aparatelor ortodontice, lucrarilor protetice conjuncte sau adjuncte;-incepe la o ora dupa periaj; acumularea maxima in 30 de zile in functie de alimentatie, igiena bucala, incongruenta dento-alveolara cu inghesuire, malpozitii dentare.Compozitie:-70-80% bacterii;-Mycoplasme, protozoare, fungi si matricea placii dentare: celule fagocitare, produse de metabolism celular, celule epiteliale descuamate, proteine salivare si serice ce duc la remineralizare sau demineralizare.Se diferentiaza in:-placa supragingivala: bacterii pioniere: Streptococus Sangus, Streptococus salis, Neisseria;-placa subgingivala: flora polimorfa.Aspect clinic-placa bacteriana poate fi observata ca un depozit de culoare alb-galbui, in special la coletul dintilor, pe fata vestibulara si/sau orala, atunci cand se acumuleaza in strat gros prin intreruperea igienei bucale mai mult de 3-4 zile;-placa bacteriana veche, cu zone de condensare minerala anorganica, se poate colora:onatural prin actiunea:unor bacterii . in negru, brun, verde sau portocaliu;unor pigmenti alimentari din cafea, ceai, nicotina;intoxicatii cu metale grele lizereu.oArtificial:a)solutii colorante -metode de evidentiere a placii bacteriene;-solutii fucsina bazica 0,2-0,3% (20-30 secunde) si clatire cu apa curenta 30 de secunde;-solutie albastru de metil 2%;-solutie de gentiana 1%;-solutie Lugol;-solutie hematoxilina eozina;-solutie Dis Plaque coloreaza placa recenta (2-3 zile) in rosu si veche (9-18 zile) albastru. Este un colorant bifazic.b)Eritrozina colorant vegetal hidrosolubil, incorporat in pasta de dinti sau sub forma de drajeuri PLACOSOR.Alte produse tipizate: CEPLAC, REVELAN, MENTADENT se dizolva in saliva si coloreaza placa bacteriana.Examinareaclinica se realizeaza in oglinda, atat de catre medic cat si de pacient analizand zonele colorate unde periajul a fost insuficient sau ineficient. Ex.: spatii aproximale V, O; coletul dintilor frontali inferiori; zonele ocluzale ale molarilor superiori.Controlulse realizeaza de catre pacient la 2-3 zile initial, apoi o data pe saptamana, pana la corectarea periajului dentar.Indici de evaluare a igienei bucale1.indicele de igiena bucala IHB are 2 componente: indicele de placa si indicele de tartru.Valoarea indicelui de placa/tartruPrin insumarea valorilor pe 6 suprafete preselectate:-suprafetele V ale molarilor 1 superiori;-suprafetele laterale ale molarilor 1 inferiori;-suprafetele V ale IS drept si IF stang (centrali).Valorile indicelui de placa (IP)0 absenta placii;1 placa supragingivala in1/3 de colet;2 placa supragingivala in 1/3 mijlocie;3 placa supragingivala in 1/3 incizala (ocluzala)Valorile indicelui de tartru (IT)0 absenta tartrului;1 tartru supragingival in1/3 de colet;2 tartru supragingival in 1/3 medie;3 tartru supragingival in 1/3 incizala (ocluzala)IHB=IP+IT (valoarea totala a indicelui de igiena bucala=IHB este rezultatul insumarii IP+IT)Exprimarea IP si IT se poate face in doua moduri.Suprafetele dentare cu placa exprimate %XNr. de suprafete cu placa/ Nr. total al suprafetelor dentare *100= XSuprafetele dentare fara placa exprimate % YY=100-XReprezentarea prezentei placii bacteriene de inregistrare a acestora diagrame OLearyXXXXXXX

8765432112345678XXXXXX

Inregistrarea IP initial- postoperator, ptr controlul eficient al igienei bucaleCorespunzator suprafetele dentare cu placa < 15 %- suprafetele dentare fara placa 85%Indicele SILNESS si LEExaminarea placii se realizeaza prin inspectiefarasolutii colorate. Valori :0 absenta placii1 placa nu se obs cu ochiul liber decat dupa razuire cu varful rotunjit al sondei parodontometrice2 depozit fin, pelicular3 strat gros, acopera santul hingival de la marginea gingivalalibera la suprafata dentaraIndicele de retentie a placii bacteriene LE0 absenta cariilor, tartrului sau obturatiilor cu margini neregulate in apropierea gingiei1 tartru supragingival, carii, obturatii cu margini neregulate2 tartru subgingival, obturatii cu margini neregulate3 tartru abundent supra si subgingival, carii profunde, obturatii cu defecte marginala mari si retentiveIndicele de placa Quigley-HeinSe obtine dupa colorarea placii si exam fetelor V si O ; 5grade0 absenta placii1 banda discontinua de placa la marg ging2 banda continua subtire sub 1mm3 banda continua peste 1mm4 placa acopera 2/3 din suprafata dentara5 placa acopera peste 2/3 din suprafata dentara grade/nr. suprafete=IQHIndicele POSTHADLEY-HALLEYSe obtine dupa colorare (reper zona cervicala)0 absenta placii1 placa in 1/3 cervicala2 -placa in 2/3 cervicale3 placa peste 2/3 cervicaleSe exam fetele V:6, 11, 26- L:31, 36, 46Examinarea in cadrul examenului clinic obiectiv se realizeaza prin palpare cu instrumentar specializat:a)sonde de parodontometrieb)sonde exploratoriia)butonata, gradata, atraumatica, cu gradatii 3,55,58,511,5mm ;b)-detectarea si localizarea tartrului si placii, cariilor subgingivale, neregularitatilor suprafetelor radiculare accesibile- dupa detartraj ptr controlul indepartarii in totalitate al tartrului subgingivalSonde speciale:-rigid metal tactile sensor- ad. pungilor parodontale si depistarea tartrului subgingival- flexible plastic universal explorer( bifurcatii alveolare, dinti inclinati, inghesuiti)- sonde butonate, colorate 3,5-5,5mmManifestari bucale in intoxicatiiprofesionaleCu plumbInintoxicatia acuta, nu exista lizereu gingival; stomatita congestiva sau ulceroasa insoteste hipersalivatia, gust metalic, dulceag. Inintoxicatiacronica, sindromul bucal insoteste: sindromul asteno-vegetativ (astenie), sindromul pseudoreumatic, sindromul vegetativ (paloare).Sindromul bucal:- hipersalivatie- limba saturata- halena fetida- lizereu saturniu: pigmentatie cenusiu albastruie pa marginea gingivala, in jurulcoletului dintilor- placi de tatuaj: pete de culoare gri cu reflexe caramizii pe mucoasa jugala, labiala, retromolara si regiunea mediana a crestei alveolarePreventiv : periaj, tratament corect al leziunilor, tratament antiplaca bacterian, tratament antiinflamator parodontalCu HgIn intoxicatie acuta: lizereu mercurial gingival banda ingusta la nivelul festonului gingival, albastru negricios, cu reflexe violete. = M+PMmaxInintoxicatia cronica- sindromul nemopsihic (insomnii, cefalee, polinevrita mercuriala)-sindromul digestiv (inapetenta, greata, dureri abdominale, diaree)-sindromul bucal (stomatita mercuriala: halena fetida, hipersalivatie, gust metalic)Dintele gri, incrustarea in smalt a sarurilor de Hg- foarte frecvent edentatii intinseNUse executa 3-4 obturatii cu amalgam Ag in aceeasi sedinta; poate aparea stomatita ulcero-necrotica insotita de adenopatie submandibulara, insuf renala acutaNUse pastreaza in cabinet Hg in recipiente deschise, aproape de surse de calduraNUse fumeaza cu mainile murdare de amalgam (caldura tigarii mareste evaporarea si absorbtia Hg)NUse administreaza diuretice mercuriale, aplicari de unguente sau antiseptice cu HgCu CupruDoza toxica: >10gManifestari bucale : - gingivita fungoasa-inflamatie cronica a glandelor salivare-coloratie bruna a smaltuluiMasuri de prevenire:- vitaminoterapie-tratament cu substante hepatice-tratamentul leziunilor odontale-tratamentulinflamatiilor gingivaleEducatie sanitara:-periaj- detartraj periodic- fluorizare- stimulare parodontala (Gerovital)- cure cu Edetanin