Upload
andraaa1
View
251
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
7/31/2019 Plan Marketin Billa Ref
1/33
n decembrie 1953 pianistul de numai 36 de ani Karl Wlaschek deschidea in Viena
primul magazin de produse cosmetice in regim discount.
Astfel, intr-un spatiu de vanzare de numai 40 mp, clientilor li se oferea posibilitatea de a
achizitiona produse de marca la preturi extrem de avantajoase.
Aceasta politica de preturi s-a impus in scurt timp, succesul avut ducand la deschiderea si altor filiale n Viena.
In 1960 numarul magazinelor ajunsese deja la 45, strategia de discount fiind ulterior aplicata si in sectorul alimentar. In
1961 firma primea numele BILLA, nsemnand n limba germana "magazin ieftin" (Billiger Laden), strategia clara a
preturilor avantajoase ducand la pozitia de cel mai de succes lant de supermagazine n Austria de astazi. De aceea,
expansiunea a continuat intr-un ritm accelerat. Astazi firma face parte din concernul german REWE, numarnd in Austria
aproximativ 1000 de magazine, iar Eurobilla este prezenta in diverse tari precum Italia, Cehia, Slovacia, Romania,
Croatia, Ucraina, Bulgaria si Rusia
In Romnia, EUROBILLA este reprezentata de lantul de supermagazine BILLA, lider al pietei romnesti en detail
de produse alimentare si de larg consum1[1].
Din februarie 1999, cnd a avut loc deschiderea primului supermagazin n Bucuresti, BILLA s-a straduit in
permanenta sa satisfaca cele mai exigente c 727f59h erinte ale clientilor sai. Prin utilizarea unei tehnologii moderne si a
unei organizari riguroase, BILLA reuseste sa atinga un volum mare de vanzari, sa isi asigure in permanenta o buna cota
de piata si sa se dezvolte permanent.
n anul 2001, Rewe a adus n tara si lantul Selgros Cash&Carry, prin deschiderea primului magazin la Brasov,
unde se afla si sediul administratiei centrale, iar din 2005 a fost extinsa si reteaua de discount Penny Market.
REWE Romnia opereaza n prezent 33 de supermarketuri Billa, 51 de magazine de
discount Penny Market, 6 magazine de discount Penny Market XXL si 17 magazine cash &
http://ro.wikipedia.org/wiki/2001http://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/20017/31/2019 Plan Marketin Billa Ref
2/33
carry Selgros. n anul 2007 vnzarile din Romnia au fost de peste 1 miliard de euro fiind al
doilea jucator pe piata romneasca de retail dupa Metro Romnia.
Din februarie 1999, cand a avut loc deschiderea primului supermagazin n Bucuresti,
BILLA s-a straduit in permanenta sa satisfaca cele mai exigente cerinte ale clientilor sai.
BILLA are ca principal obiect de activitate comertul cu produse alimentare si ca
obiectiv secundar productia de produse CLEVER.
BILLA se doreste a fi simbolul cumparaturilor de calitate la preturi convenabile, iar ca
obiectiv principal are scaderea preturilor pentru a facilita achizitionarea de produse ntr-o
gama larga. BILLA are n vedere satisfacerea tuturor gusturilor prin produse de calitate,
preturi avantajoase, marci binecunoscute si marca proprie si binenteles prin promotii
atractive.
O oferta bogata la cele mai avantajoase preturi.2[2] Billa reprezinta simbolul
cumparaturilor de buna calitate la cel mai avantajos pret, obiectivul central al firmei fiind
acela de a scadea in permanenta preturile, astfel incat procurarea alimentelor si bunurilor de
larg consum sa nu mai constituie o problema pentru consumatorul romn. Politica BILLA este
aceea de a satisface toate gusturile, printr-o gama variata de produse la preturi fara concurenta.
Printr-o organizare eficienta a muncii, precum si datorita marii cantitati de produse
achizitionate, BILLA este in masura sa ofere clientilor sai o mare diversitate de articole demarca, produse proaspete si toate articolele din necesarul zilnic.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Selgroshttp://ro.wikipedia.org/wiki/METRO_AGhttp://ro.wikipedia.org/wiki/METRO_AGhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Selgros7/31/2019 Plan Marketin Billa Ref
3/33
Prospetime. Unul din avantajele cu care BILLA intelege sa vina in intampinarea
dorintelor clientilor sai este prospetimea articolelor. In fiecare filiala BILLA exista raioane
specializate menite a satisface toate preferintele si exigentele de calitate ale clientilor nostri.
Astfel, in carmangeriile specializate, carnea proaspata, atent selectionata de la furnizori, este
transata la fata locului si ambalata in conditii de maxima igiena. La raionul Delicatese, clientii
vor gasi un sortiment bogat de mezeluri, salate, brnzeturi, mancaruri gata preparate sau
delicioase specialitati de panificatie. Nu in ultimul rand, raionul de Legume&Fructe va
intampina in fiecare filiala cu produse atat de provenienta autohtona ct si de import, atributul
comun fiind calitate la cele mai bune preturi.
Calitate.Billa ofera atat articole ale unor marci binecunoscute, ct si
articole marca proprie, la fel de bine cotate din punct de vedere calitativ ca sicele ale unor marci renumite.
Servicii. Gama larga de servicii puse la dispozitia clientilor face din
BILLA locul unde cumparaturile zilnice pot deveni o adevarata placere, de la
carucioare pentru copii, pna la facilitatile oferite clientilor pentru plata
produselor achizitionate.
In prezent reteaua de supermagazine BILLA numara 33 filiale in intreaga tara. Fiecaresupermagazin are o suprafata de vanzare intre 1000 si 2400 mp, intre 100 si 200 locuri de
parcare, peste 10.000 de produse si ofera locuitorilor din Bucuresti, Ploiesti, Arad, Timisoara,
Cluj, Deva, Constanta, Galati, Craiova, Iasi, Braila, Sf. Gheorghe, Satu Mare, Bacau, Rmnicu
Valcea, Baia Mare, Medias, Giurgiu, Reghin, Sibiu, Slatina, Tulcea si Suceava, posibilitatea
de a-si face cumparaturile zilnice intr-un supermagazin civilizat de talie europeana, la preturi
foarte avantajoase.
Piata bunurilor de larg consum din Romnia este evaluata pentru 2008 la 29 miliarde
de euro. Aceasta piata a suferit numeroase modificari structurale si de volum in ultimii 3 ani,
7/31/2019 Plan Marketin Billa Ref
4/33
schimbari de clasamente si implicari ale statului pentru pentru protectia mediului si a sanatatii.
Anul acesta s-a caracterizat si printr-o crestere a competitiei, prin intrarea de noi jucatori pe
piata, prin expansiunea marilor retaileri (magazinele de tip discount fiindcel mai dinamic
sector al pietei).
Numarul total de magazine din retailul modern era de 396 unitati, n iulie 2008,
conform unui studiu al companiei Nielsen. Numarul de hipermarketuri din tara a ajuns la 38
de unitati din care Carrefour detine 15 unitati, Cora trei unitati, Real 15 unitati, iar Auchan
cinci unitati. Tot la aceasta data, numarul de supermarketuri era de 123 magazine, cele mai
extinse retele fiind Billa cu 30 unitati si Mega Image cu 24 unitati. Pe formatul de discount,
numarul de magazine s-a situat la 195 magazine, cele mai multe unitati fiind operate de
retelele Penny Market si Plus Discount. Pe segmentul de cash&carry au ramas tot cei doijucatori Metro si Selgros cu un total de 40 de magazine.
Tendinte. Potrivit unei analize recente realizata de Planet Retail, anul acesta liderul
pietei romnesti de retail va fi Metro Group cu vnzari estimate la 2,68 miliarde euro si o cota
de 8%, urmat de grupul Rewe cu vnzari de 1,84 miliarde euro si o cota de piata de 6,5% si de
Carrefour cu vnzari de 1,44 miliarde euro si o cota de 4,3%.
Segmentul de discount va avea in continuare cea mai accelerata crestere datoritapreturilor foarte mici de la raft. Ba mai mult, vom asista la o migrare a fluxului de
cumparatori dinspre hipermarket catre magazinele de discount.
Criza economica nu va duce la scaderea numarului de clienti in 2009, ci eventual la
temperarea cresterii acestuia, concomitent insa cu majorarea cosului mediu de consum (bonul
mediu de la casa), ca urmare a reducerii frecventei de cumparaturi.
Piata romneasca de retail este "uriasa", motiv pentru care va avea mereu o
atractivitate crescuta pentru retailerii internationali. Cel mai concludent exemplu este grupul
Schwarz care si-ar putea aduce n viitorul apropiat si divizia de discount Lidl, desi este prezent
deja pe piata prin lantul de magazine Kaufland.
7/31/2019 Plan Marketin Billa Ref
5/33
Intrarea de noi jucatori pe piata se va face mai degraba prin achizitii sau fuziuni dect
prin crestere organica si se va ntmpla pe termen mediu si lung. Totusi, expansiunea rapida a
retailerilor deja exitenti va duce n ctiva ani la consolidarea pietei.
Billa Romnia a inregistrat n 2007 o crestere a vnzarilor de 32% fata de2006, ajungand la circa 400 mil. Euro (fata de 321 mil euro n 2006). Pentru anul 2008,
BILLA estimeaza o cifra de afaceri de aproximativ 472 mil.euro, nregistrnd o usoara scadere
pe fondul expansiunii retelelor de tip discount.
Profitul net raportat de companie la Ministerul de Finante pe 2007 a fost de
35,1 mil.lei (10,5 mil. euro), la o cifra de afaceri de circa un miliard de lei (322 mil. euro).
In plan teritorial, Billa a ajuns in 2008 la un ritm de expansiune de zece
magazine noi pe an, fata de una-doua unitati in primii ani de activitate. Compania a deschis
anul trecut opt magazine, in urma unor investitii de 60 milioane de euro, existnd n prezent pe
piata romneasca 34 de supermarket-uri Billa.
7/31/2019 Plan Marketin Billa Ref
6/33
Billa are o cota de piata de aproximativ 9% n totalul vnzarilor de larg
consum din Romnia 3[3].Pentru aplicarea matricii BCG n stabilirea strategiei, supermarketul Billa
analizeaza produsele cele mai reprezentative pe care le comercializeaza, rata de crestere si
pozitia relativa pe piata a acestora. Aceasta va depinde att de pozitia obiectiva ce rezulta din
analiza portofoliului de afaceri, ct si de viziunea manageriala, nclinatia spre risc a
managerilor sau alti factori subiectivi. Produsele marci proprii, ce reprezinta obiectul studiului
sunt reprezentate n cadranul matricii, n functie de cele doua caracteristici.
Produsele Clever (marca privata Billa), Frieslander Foods, Dero se ncadreaza n
categoria stelelor cu un segment de piata important, fiind oportunitati pentru investitii.
Necesita nsa un transfer important de resurse financiare pentru sustinerea pozitiei
competitionale si vor genera venituri nete cnd rata de crestere se va diminua si nu va mai fi
necesara reinvestitia. Strategia recomandata acestor produse este cea de crestere materializata
n investitii n capacitati de productie. Pentru produsele din categoria vaci de muls,
Carmangeria Billa, Brutaria Billa se recomanda strategii neutrale, prin care se dreneaza
surplusul de resurse financiare si se mbunatateste productivitatea.
7/31/2019 Plan Marketin Billa Ref
7/33
SteleSemne de
ntrebare
Vaci de muls Cini
Pozitia relativa pe piata
Clever (produse alimentare - nealimentare) Burger (bauturi)
Frieslander Foods(alimentare) Scandia (alimentare)
Dero (menaj) ChefMenu(alimentare)
Carmangeria Billa Bellinda (textile)
Brutaria Billa Daewoo (electrocasnice)
Tratarea semnelor de ntrebare, a produselor Chef Menu, Daewoo, Belinda este mai
dificila pentru ca, fiind produse n lansare, unele sunt sortite sa devina stele, iar altele sunt
sortite esecului. Cinii, conservele Scandia si berea Burger, reprezinta produse n declin ce
impun strategii de restrngere, nsa acestea pot fi profitabile pentru firma ntr-un mediu de
piata stabil si predictibil.
Pozitionarea n cadrul pietei a supermarketului Billa
7/31/2019 Plan Marketin Billa Ref
8/33
7/31/2019 Plan Marketin Billa Ref
9/33
3.1. Politica de produs
Elementul de produs in supermarketul Billa este unul
foarte complex, pentru ca Billa nu se bazeaza numai pe produsul
propriu-zis, ci si pe serviciile aferente vnzarii acestuia. Pe de alta
parte, produsul oferit trebuie analizat att din pesrpectiva ofertei
de bunuri necesare satisfacerii nevoii de consum sau cumparare,
ct si din perspectiva imaginii, ambientului, etc. De fapt, tendinta pe acesta piata este de a oferi
cat mai multe avantaje consumatorilor, acestea implicnd desigur servicii nainte de si n
timpul vnzarii (ambient, consultanta, ncredere), ct si servicii postvnzare menite sa
satisfaca intr-o masura cat mai mare asteptarile clientilor si sa intareasca increderea acestora in
ceea ce inseamna brandul Billa.
3.1.1. Oferta de produse si servicii
Din acest punct de vedere, Billa dispune de o gama de produse-servicii foarte
inovatoare si foarte atragatoare pentru clienti, ct si o serie de programe, ce stau la baza
dezvoltarii retelei retail. In oferta magazinelor
BILLA Romnia intra peste 5000 de produse.
Gama de produse este cat se poate de variata
si diversificata, pentru a acoperi cerintele unei plaje
cat mai extinse de consumatori: produse alimentare,
produse decorative, confectii si textile (imbracaminte,
incaltaminte, genti, lenjerii,etc), papetarie si birotica,
uz casnic (vesela, tacmuri, etc.), produse pentru
menaj, pentru igiena, produse electronice si
electrocasnice, produse pentru autoturisme, articole
http://www.billa.ro/eurobilla_ro/autoLayouts/bi_AngebotLayout.asp?snr=75924http://www.billa.ro/eurobilla_ro/autoLayouts/bi_AngebotLayout.asp?snr=759247/31/2019 Plan Marketin Billa Ref
10/33
de parfumerie, produse pentru animalele, bautri alcoolice si nonalcoolice, s.a.
Pentru a se diferentia de concurenta si a-si spori competitivitatea, Billa a introdus pe
piata din Romania si cateva marci proprii:
Sortimentul cuprinde peste 300 de articole din cele mai variate categorii: alimente de
baza, conserve, mezeluri, bauturi, articole de igiena si cosmetice, articole de menaj si multe
altele.
Produsele marca Clever detin aproximativ 20% din totalul vanzarilor in magazinele
Billa.
Chef Menu a ramas, pentru Billa, un brand dezvoltat doar la
raionul de delicatese si produse proaspete.
Printre sortimentele proprii pe care Billa le pune la dispozitia
clientilor sai se numara si:
Carmangeria Billa - Diversele sortimente de carne sunt amabalatein pachete de dimensiuni variate, fiecare client avnd posibilitatea de a gasi exact pachetul cu
greutatea dorita.
Brutaria Billa - La BILLA painea si multe alte specialitati de
panificatie va asteapta calde la orice ora din zi, pentru ca fiecare
supermagazin BILLA este dotat cu un cuptor propriu.
Delicatese Epress- La raionul Delicatese din BILLA clientii pot
descperi o bogata sotimentatie de mezeluri, brnzeturi, salate, dar si
mancaruri gata preparate in regim de servire asistata.
In concluzie, politica de produs la Billa este una bazata pe oferirea de produse de calitate.
Putem vorbi de un mix in cadrul politicii de produs, explicabil prin faptul ca pe piata de retail
nu se ofera numai si numai produsul, ci o solutie integrata. Serviciul cel mai important de care
7/31/2019 Plan Marketin Billa Ref
11/33
se bucura clientii Billa este posibilitatea cumpararii in rate cu cardul Estima Bonus a
absolut oricarui produs, fapt ce reprezinta pentru consumatorii cu venituri reduse un avantaj
extraordinar.Disponibil tuturor celor ce au vechime mai mare de trei luni la actualul loc de
munca, noul card Estima Bonus se poate obtine depunnd o cerere la birourile Estima din
magazinele Billa. Plata cumparaturilor poate fi esalonata n 60 de rate, iar pentru platile facute
prin card clientii vor primi bonusuri substantiale.
Sistemul de servicii. Printre serviciile unice pe care Billa le ofera consumatorilor sai se
afla Billa Client Fidel, un card care transforma cumparaturile n puncte pe care clientul le
poate schimba pentru produsele din catalogul Billa Client Fidel.
Alte servicii oferite de Billa clientilor sai:
Schimbarea produsului
Daca clientul nu este multumit de calitatea unui articol
achizitionat, prezentand bonul de cumparare va primi imediat un
alt articol la schimb sau contravaloarea produsului.
Garantie 24 luni
Pentru toate produsele electrocasnice achizitionate in Billa, clientii beneficiaza
de 24 luni garantie.
Bancomat
In toate magazinele BILLA exista un bancomat cu ajutorul caruia problema
banilor cash va disparea.
Urna de sugestii si reclamatii
Parerea clientilor este importanta pentru Billa, de aceea in fiecare magazin esteamplasata o urna in care clientii sunt invitati sa depuna propunerile lor.
Carucioare pentru copii
Cumparaturile la BILLA pot fi si pentru copii o bucurie. In timp ce micutul
7/31/2019 Plan Marketin Billa Ref
12/33
conduce caruciorul prin magazin, dumneavoastra puteti alege in liniste.
Plata electronica
La fiecare casa clientii au posibilitatea de a achita contravaloarea cumparaturilor
cu ajutorul cardului electronic.
Bonuri valorice BILLA
Contra sumei de 50 lei sau 100 lei clientii pot achizitiona oricnd bonuri valorice
BILLA sau tichete de masa.
Billa Divertisment
Pe www.billa.ro clientii si vizitatorii sitului potdescoperi o oaza de divertisment prin jocuri, glume, horoscop, s.a.
3.1.2. Analiza ambientului supermarketului BILLA
Ambientul supermarketului Billa va fi analizat avnd n vedere patru aspecte fundamentale:
exteriorul, interiorul, amplasarea si afisajul.
Design-ul exterior - trebuie sa aiba un impact
puternic asupra imaginii Billa
Fatadele magazinelor Billa sunt singulare de la locatie la
locatie, zona la zona, avnd o arhitectura impozanta,
moderna, atractiva.
Sigla Billa este usor de retinut, majusculele de culoare galbena pe fond rosu reusesc sa
acapareze atentia oricarui individ.De altfel, sigla corespunde cu imaginea pe care comerciantul
doreste sa o comunice clientilor sai.
Design-ul interior Incepnd cu partea constructiva, pardoseala este din gresie de
dimensiuni mari pentru ca in astfel de spatii este strict necesara, aplicata intr-un mod
http://www.billa.ro/http://www.billa.ro/eurobilla_ro/autoLayouts/bi_Testbox.asp?snr=78521http://www.billa.ro/eurobilla_ro/autoLayouts/bi_Testbox.asp?snr=78521http://www.billa.ro/eurobilla_ro/autoLayouts/bi_Testbox.asp?snr=78521http://www.billa.ro/eurobilla_ro/autoLayouts/bi_Testbox.asp?snr=78521http://www.billa.ro/eurobilla_ro/autoLayouts/bi_Testbox.asp?snr=78521http://www.billa.ro/eurobilla_ro/autoLayouts/bi_Testbox.asp?snr=78521http://www.billa.ro/7/31/2019 Plan Marketin Billa Ref
13/33
profesional este cea mai buna alegere. Culoare este deschisa pentru ca astfel creeaza impresia
de spatiu si confera un design placut supermarket-ului.
Culorile luminoase, intense contribuie la crearea unei imagini clare asupra produselor si
intregului spatiu.
Personalul este n general, politicos, pregatit si informat tocmai pentru a crea o imagine
pozitiva n mintea consumatorilor.
n supermagazinele Billa primeaza curatenia, impecabilitate, deoarece orict de
impresionant ar arata interiorul si exteriorul, un magazin nentretinut va fi perceput ca
necorespunzator.
Amplasament-ul rafturilor in magazin, vitrinelor frigorifice, caselor de marcat -
Suprafata libera este mare fiind obligatorie, zonele vizate sunt usor accesibile, de exemplu
culoarele dintre rafturi sunt mari permitand astfel circulatia clientilor cu carucioarele pentrucumparaturi, multor clienti simultan cu sau sau fara carucioare. Aleele principale cum sunt cele
de la intarea in supermarket sunt iarasi special gandite pentru un flux continuu al clientilor ,
spatiile de acces sunt mari si de o usoara accesibilitate pentru ca acesta este si principiul, intr-un
supermarket este inadmisibil ca spatiul sa fie mic, evitand astfel imbulzeala si neplacerea de a
sta la cozi interminabile avand in vedere numarul mare al clientilor.
Depozitul este amplasat in aceeasi cladire, undeva in spatele ultimelor randuri de rafturi
astfel fiind usor accesibil de catre angajatii care in permanenta expun marfa pe rafturile
supermarket-ului. Este spatiul special amenajat pt depozitarea marfurilor destinate spre
vanzare, ( bax-uri, marfuri importate care necesita etichetare in limba romana, si marfuri
amplasate pe paleti si rafturi speciale).
Atat sectorul alimentar cat si cel nealimentar au o structura clara, bine definita ce
permite trafic fluid si vizibilitate, dar si confort pentru efectuarea rapida a cumparaturilor
adresate intregii familii. Accentul este pus pe calitatea produselor proaspete, legume, verdeturi
si fructe, produse de patiserie, cofetarie si brutarie din productie proprie, carne si preparate din
care, mezeluri branzeturi etc intr-o gama deosebit de variata adresata tuturor gusturilor.
Sectoarele sunt foarte bine concepute si ca in orice supermarket, fluxul este orientat
strategic, incepand cu ofertele promotionale si apoi cele de interes alimentar si nealimentar.
7/31/2019 Plan Marketin Billa Ref
14/33
n concluzie, politica de produs la Billa este foarte client focused, fapt ce a si
asigurat succesul de care se bucura acum compania.
3.2. Politica de Pret a supermarketului Billa
Pentru Billa, pretul reprezinta unul dintre principalele avantaje competitionale, fiind si
motorul ce a generat cresterea spectaculoasa a companiei in ultimii 3 ani. De altfel, insusi unul
dintre sloganele companiei Billa, Cel mai bun pentru tine te duce cu gandul la politica de
pret practicata, care are la baza gasirea de solutii pentru a oferi consumatorilor aceleasi
produse sau unele mai performante decat concurenta, la preturi cat mai mici si in conditii de
achizitionare cat mai convenabile pentru clienti. Politica de pret este strans legata de politica
de produs.
Putem vorbi de o mobilitate destul de ridicata a preturilor, motivata prin multiplele
promotii si oferte pe acre Billa le ofera. Per total, Billa adopta strategia preturilor scazute.
Billa foloseste, de asemenea ceea ce in literatura de specialitate se numeste preturi psihologice
(de tipul 9,99 lei ) pentru a influenta consumatorii la alegerea produselor. n acelasi timp,
Billa apeleaza la mai multe categorii de preturi menite sa fie atractive pentru
fiecare client.
PRET DE PROMOTIE
Oferte senzationale n fiecare saptamana pentru produse proaspete si alte
articole de marca! Preturi incredibil de mici si cea mai buna calitate numai in
promotia Billa!
PRET MINIMAL
Cumpara istet: Preturile minimale Billa
Peste 100 articole de calitate
O oferta larga de produse la cele mai mici preturi
7/31/2019 Plan Marketin Billa Ref
15/33
CLEVER
Exclusiv la Billa: Cumpara istet la cel mai bun pret!
BILLA PLUS
Primesti mai mult, platesti mai putin!
Ai garantia unor oferte senzationale la un pret avantajos. Cumperi pentru
ntreaga familie si economisesti!
3.3. Politica de Distributie a Supermarketului Billa
Billa este cea mai mare retea de supermarket-uri, cu 34 de magazine in mai mult de 25de orase din intreaga tara
Billa are o retea de distributie extraordinar de bine dezvoltata, s-a extins in toata tara,
iar la momentul actual detine n unele orase 2-3 pna la 6 magazine. Billa a avut si va avea o
foarte buna distributie dat fiind faptul ca pietele vizate sunt orasele cu mai put in de 100.000
de locuitori (neignornd nsa n unele cazuri nici marile orase) spre deosebire de retaileri
precum Carrefour sau Real care au ncercat sa patrunda doar n orasele foarte mari. n cele mai
multe orase, Billa a avut rolul de pionerat, fiind primul retailer care introducea magazine de
mari dimensiuni.
7/31/2019 Plan Marketin Billa Ref
16/33
Magazinele Billa au fost plasate in locuri strategice, urmarindu-se asigurarea unui flux
cat mai mare de clienti din toate segmentele vizate de companie. Supermarket-urile au fost
amplasate numai in mediul urban, insa se pare ca exista potential de dezvoltare si in zonele
rurale, intrucat pe masura ce ne departam de centrele urbane cu atat mai mult consumatorii
stiu sa aprecieze faptul ca au in proximitatea lor un loc de unde sa isi cumpere snacks -uri sau
bauturi cand ies din casa.Billa va lua in considerare posibilitatea extinderii si pe plan rural,urmarind piata respectiva si tendintele acesteia.
Deoarece se afla pe un trend ascendent, Billa va continua dezvoltarea la nivel national
si va incerca si pietele rurale. Lantul de supermarketuri Billa va ajunge la cel putin 50 unitati
la finele anului 2010, moment in care va incepe si expansiunea, speram, n mediul rural. n
prezent, Billa are in proiect deschiderea a cate 10 unitati in fiecare an, fiind vizate orasele cu o
populatie de mai putin de 200.000 de locuitori.
7/31/2019 Plan Marketin Billa Ref
17/33
3.4. Politica de promovare a supermarketului Billa
Identitatea de brand a Billa a capatat in ultimii ani valoare
prin eforturile accentuate pe linia promovarii si a orientarii spre
client.
Culorile rosu cu galben au inceput sa sugereze
consumatorilor brandul Billa, iar sloganurile alese persista in
mintea clientilor: Billa, Cel mai bun pentru tine! si Billa,
zilnic!
Privind din alta perspectiva, Billa sta prost la capitolul promovare prin publicitate TV,
radio, elemente care ar putea genera o recunoastere si constientizare mult mai facila n rndulpublicului.
Pe liniafidelizariiBilla a actionat introducand cardul de fidelitate Billa Client Fidel.
Cardul este valabil pentru orice tip de achizitie si este oferit pe loc in magazin, in momentul in
care clientul completeaza un formular de nscriere. De fiecare data cnd face cumparaturi din
reteaua magazinelor Billa clientul prezinta cardul si acumuleaza puncte de loialitate pe care le
poate schimba ntr-unul din ofertele catalogului Billa. De asemenea, posesorii acesztor carduri
pot beneficia de preturi speciale, evidentiate cu etichete albastre. n cadrul programului se
organizeaza promotii, concursuri si tombole speciale doar pentru titularii de card.
"Puncte Billa valoroase pentru mese sanatoase!", o campanie promotionala de
fidelizare a consumatorilor. Campania s-a desfasurat n perioada 30 octombrie 2008 31
ianuarie 2009 in toate magazinele retelei si a avut urmatorul mecanism: cumparaturile din
magazinele Billa se transforma in puncte bonus. Pentru fiecare 10 RON din valoarea bonului
de casa, consumatorul a primit un punct bonus. Odata ce se acumuleaza mai multe puncte se
poate achizitiona un articol din gama de vase Simax, participante la promotie, cu o reducere
substantiala. Promotia a fost sustinuta de o campanie de comunicare pe radio, presa, internet,
pe site-ul www.billa.ro si la punctele de vanzare ale Billa Romania SRL prin materiale
promotionale specifice.
7/31/2019 Plan Marketin Billa Ref
18/33
La Billa promovarea vnzarilor este la zi, lunar existnd
promotii la peste 100 de produse. Spre exemplu, in decembrie
2008 Billa a aplicat reduceri de pret de pna la 30%.
De asemenea, posesorii cardurilor Billa Client Fidel pot beneficia de preturi speciale,evidentiate cu etichete albastre.
Vnzarile grupate de tipul Primesti mai mult, platesti mai putin reprezinta puntul
de atractie al supermarketului Billa, acesta cuprinznd n oferta sa o gama foarte variata de
articole la care clientul fie primeste un produs bonus, cadou sau gratis, fie poate
achizitiona pentru diverse pachete promotionale de genul aragaz + hota cu o reducere de
20%.
n ceea ce priveste publicitatea, Billa apeleaza ndeosebi la posturi de radio si presa
specifice zonei n care activeaza. Totodata, Billa apeleaza si la publicitatea pe site-uri web
prin intermediul banere-lor animate care vor fi inserate pe pagini cu un numar ridicat de
accesari, dar si lapublicitatea outdoorcare ofera o mai buna vizibilitate si recunoastere marcii
Billa, utilizand ca si suport promotionale banerele stradale.
Relatiile cu mass-media se concretizeaza in comunicate de
presa, conferinte de presa la inaugurarea unui nou supermarket,
interviuri. O actiune de aceasta natura a avut loc n 2005 cnd Billa
Romnia a primit Distinctia de Excelenta n Afaceri n cadrul
Galei Excelentei n Afaceri, eveniment organizat de Camera de
Comert si Industrie a Romniei. Distinctia de Excelenta se acorda firmelor care s-au pozitionat
in ultimii 3 ani pe locul I in Topul National al firmelor.
n ceea ce priveste forta de vnzare, la Billa personalul aflat in contact direct cu
clientul este pregatit din mai multe puncte de vedere de catre companie pentru a asigura o
buna relatie cu clientii. Se fac traininguri de specialitate si se educa personalul in chestiuni ce
tin de comportament si de persuadare a clientului.
http://www.billa.ro/eurobilla_ro/autoLayouts/bi_Themenstart.asp?snr=75899http://www.billa.ro/eurobilla_ro/autoLayouts/bi_Themenstart.asp?snr=758997/31/2019 Plan Marketin Billa Ref
19/33
4.1. Stabilirea obiectivelor strategice
BILLA are o conceptie de marketing bazata pe comert, considernd ca potentialii clientidoresc produse de calitate si cele mai bune preturi, dorind pe termen lung, fidelizarea
clientelei, extinderea n marile orase ale tarii si acapararea unei cote de piata ct mai mari.
Pornind de la conceptia de marketing se pleaca de la piata, iar concentrarile vor fi
nevoile consumatorilor, mijlocul fiind ntreaga activitate de marketing, scopul fiind
maximizarea profitului si n acelasi timp, satisfacerea consumatorilor.
Deci, obiectivul fundamental l reprezinta satisfacerea clientilor, att prin produselepuse in vnzare, ct si prin serviciile oferite de angajati.
Obiective pe termen lung. Axndu-se pe strategia de dezvoltare, se doreste fidelizarea
clientilor, att datorita calitatii produselor si serviciilor, ct si prin programe promotionale.
Billa si va concentra atentia asupra unei publicitati permanente, n conditiile n care
economia romneasca se afla ntr-o stare de incertitudine.
Obiectivele pe termen scurt (1-3 ani) se concretizeaza n:
extinderea retelei de supermarketuri si n orasele mici astfel nct sa se atinga pragul
minim de 50 magazine Billa n 2010
penetrarea pietei;
dezvoltarea notorietatii marcii;
cresterea cotei de piata la 25%;
cresterea profitului cu 30% anual;satisfacerea ct mai nalta a clientilor;
4.2. Alternative strategice ale dezvoltarii supermarketului Billa
7/31/2019 Plan Marketin Billa Ref
20/33
Din pozitia sa de lider pe segmentul supermarket, Billa poate adopta urmatoarele
strategii:
n functie de dinamica pietei, se vizeaza adoptarea unei strategii de crestere, Billa
facnd publice nca de la sfrsitul anului 2007 intentiile sale de extindere la nivel national,prin construirea de noi unitati n toate orasele mari din tara.
nsa pe fondul intensificarii concurentei pe segmentul supermarketurilor, a expansiunii
discounterilor si ca urmare a succesului nregistrat de acestia prin penetrarea pietelor mici,
strategia Billa ar trebui sa aiba n vedere patrundrea si acapararea acestor piete care i-ar
aduce un cstig garantat.
Noile deschideri presupun constructia de magazine prin investitii greenfield,cumpararea de spatii in cladiri deja construite, inchirierea de spatii comerciale, precum si
deschiderea de magazine in cadrul unor centre comerciale, astfel ca flexibilitatea in ceea ce
priveste spatiile de vanzare sa fie una foarte mare. In aceste conditii, spatiile de vanzare ale
viitoarelor unitati Billa ar putea fi mai mici, adaptate in functie de amplasamentul
magazinului.
Nu este exclusa nici extinderea prin achizitia unor magazine locale. De altfel, Billa nu s-
ar afla la primul exercitiu de acest gen, avnd n vedere achizitia n 2006 a doua magazine
Hofer din Baia Mare. Totodata, sunt facute publice intentiile operatorului de a achizitiona
reteaua de magazine din Bucuresti Mega Image apartinnd grupului Delhaize, urmarind astfel
adoptarea unei strategii de proximitate
n privinta exigentelor, Billa foloseste strategia exigentelor ridicate, asigurand pentru
clienti nu numai produse de buna calitate, ci si servicii aferente acestora cat mai performante.
Preocuparea pentru atingerea unor standarde de satisfacere superioara a consumatorului a stat
la baza cresterii organizatiei. Supermarketul Billa si propune sa devina magazinul preferat
pentru cumparaturile zilnice sau saptamanale, unde clientii vor gasi produse de calitate la
preturi mici, precum si o gama mult mai larga decat in magazinele de proximitate. nsa
satisfacerea clientilor trebuie sa vizeze si o atitudine orientata catre client prin instruirea
personalului pentru a avea un comportament care sa satisfaca si cele mai exigente cerinte ale
7/31/2019 Plan Marketin Billa Ref
21/33
consumatorilor. De asemenea, ambianta magazinului - utilizarea n decorarea magazinului a
unor culori ct mai potivite, muzica sa fie ct mai placuta, iar ergonomia spatiului ct mai
adecvatajoaca un rol n satisfactia clientilor.
Pe fondul intensificarii competitiei pe anumite piete, prin deschiderea unor magazineprecum Carrefour, Cora sau Auchan vnzarile Billa ar putea fi afectate, avnd n vedere
existenta unor locatii Billa mai vechi cum ar fi cele din Cluj, Craiova, Sibiu. n aceste conditii
se impun realizarea unor investitii pentru reamenajrea si modernizarea acestor locatii,
cunoscndu-se rolul major pe care l joaca ambientul n atragerea clientilor, si prin urmare n
cresterea vnzarilor.
Magazinele vor fi reamenajate in spritul conceptelor arhitecturale noi, vor beneficia de
echipamente, instalatii si finisaje moderne. In acelasi timp, noul format de magazin are la baza
un plan de mercantizare adaptat clientului modern si pune accent pe complementaritate mai
buna a categoriilor adiacente si pe directionarea controlata a fluxurilor de clienti in interiorul
magazinului.
n functie de schimbarile pietei, Billa va adopta strategia activa, ofensiva prin toate
mijloacele care o pot diferentia de competitie pe piata: prezenta insistenta att n plan fizic, ct
si pe plan mediatic, viznd tot ceea ce inseamna oferte promotionale, reduceri de pret, serviciioferite, etc. Previzionarea schimbarilor pietei si actionarea in consecinta reprezinta singura
modalitate care poate asigura succesul pe piata. Anticiparea momentelor dificile si a celor
favorabile este primordiala pentru luarea deciziilor.
Billa si-a dezvoltat si propria marca de produse, Clever, una dintre cele mai cunoscute
trei marci proprii de pe piata locala (potrivit unui studiu al AC Nielsen din 2006), in conditiile
in care aproape toate lanturile mari de retail au mers pe aceasta strategie, fiecare detinnd n
portofoliul de produse cel putin 2 marci private pentru a se diferentia de restul jucatorilor.Acest tip de folosire al produsului si de etichetare a lui sub marca proprie, i permite firmei sa
practice preturi mai mici, la produse cu o calitate la fel de buna cu a produselor nregistrate
sub marci proprii ale diferitelor firme producatoare. Tocmai acest tip de produse, de marci
proprii reprezinta punctul spre care se va axa firma n viitor. Din aceasta perspectiva ideal ar fi
7/31/2019 Plan Marketin Billa Ref
22/33
ca Billa sa si dezvolte si un brand propriu omonim BILLA - pentru care se va impune
colaboarea cu producatori romni si care spre deosebire de Clever care este o marca de tip
prim pret, sa fie clasificata pe segmentul mediu.
Lansarea unei agentii de turism n cadrul Billa, cunoscut fiind faptul ca Grupul Reweare mai multe divizii printre care si o divizie de turism Rewe Touristik, cel de-al doilea
segment economic al grupului. Rewe Turistik activeaza deja pe piata din Romnia prin
intermediul agentiei de turism Dertour, una dintre cele mai mari agentii de turism
touroperatoare din tara, si al doilea touroperator european dupa TUI. n prezent, Deltour
activeaza doar n Bucuresti, nsa supermarketurile Billa trebuie vazute ca o oportunitate de a
profita de fluxul de turisti din magazine avnd n vedere strategiile Billa de a se extinde si n
orasele mici.
nfiintarea unei centrale de achizitii comune pentru Billa, Penny Market si Selgros
care sa aiba n vedere stabilirea coordonatelor de negociere cu furnizorii comuni ale celor 3
divizii Rewe privind conditiile comerciale si nu numai.
nfiintarea unor depozite de fructe si legume Billa, un concept nou pentru
retailerii internationali, care sa se adreseze att magazinelor proprii ct si marilor lanturi deja
existente pe piata din Romnia. Aceste depozite se doresc a fi cele mai mari din Romnia,respectiv de aproximativ 5000mp si cu o capacitate de 2000 tone iar functionalitatea
depozitului va fi data de echipamente si tehnologii de ultima ora n domeniul stocarii,
ambalarii si livrarii de fructe si legume, n conditii optime astfel nct sa acopere tot necesarul
din tara.
nfiintarea unui Billa Shopping Center n orasele unde intrarea supermarketului pe
piata nu ar fi profitabila (cum este cazul orasului Brasov). Billa Shopping Center va cuprinde
un supermarket de 8000mp, dar si o galerie comerciala de 2000mp. Noua locatie va aduceceva n plus fata de celelalte supermarketuri din retea. Este vorba de produsele gastronomice
proprii, nsa accentul va cadea pe partea de servicii, n principal solutii de petrecere a timpului
liber (coffe bar, bowling, biliard, s.a.), dar si salaone de nfrumusetare, unitati bancare, s.a
desfasurate pe o suprafata de 2000mp.
7/31/2019 Plan Marketin Billa Ref
23/33
Intrarea retailerului Billa si pe segmentul hypermarket urmarindu-se astfel oferirea
unor servicii integrate dincolo de oferta de produse, respectiv unitati farmaceutice, bancare si
de asigurari, spatii supravegheate de joaca pentru copii, fast food precum si birouri de relatii
cu clientii.
Pe linia promovarii se impune lansarea unei campanii publicitare care sa vizeze cu
precadere reclame tv, dat fiind faptul ca un procentaj foarte mare al populatiei nu stie de
existenta supermarketurilor Billa pe piata din Romnia, datorita promovarii acestora exclusiv
n zonele n care activeaza, absenteismul din campaniile sociale, din actiuni caritabile sau
sponsorizari la nivel national.
Promov fy local
n continuare voi incerca elaborarea dataliata a uneia dintre variantele strategice
propuse mai sus.
4.3. Elaborarea ideii de afacere.
Inaugurarea unui Billa Shopping Center n Brasov
Un centru comercial este o cladire sau un grup de cladiri, mpreuna cu caile de acces sispatiile de parcare aferente, n care si desfasoara activitatea mai multe unitati de desfacere ce
comercializeaza o gama larga de produse si servicii. Un termen sinonim folosit frecvent n
ultimii ani este shopping mall sau, prescurtat, mall.4[4]
Tipul de magazine incluse intr-un mall este dat de conceptul mall-ului. Dezvoltatorul
alege chiriasii in functie de locatie, piata tinta si concept. Intr-un mall bine gandit de la
inceput, magazinele ar trebui sa functioneze. Esecurile au loc din cauza conceptelor gresite
(nepliate pe locatie si piata tinta) si a politicii comerciale a magazinelor neadaptate cererii
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Unitate_de_desfacere&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Comer%C5%A3http://ro.wikipedia.org/wiki/Comer%C5%A3http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Unitate_de_desfacere&action=edit&redlink=17/31/2019 Plan Marketin Billa Ref
24/33
consumatorilor. Cu toate acestea, interesul investitorilor, atat locali cat si straini, s-a
manifestat si pana in prezent.
Potentialul comercial al Brasovului a fost pana acum testat doar de cateva dezvoltari mici si medii. Orasul are un
singur centru comercial care atinge 20.000 mp suprafata inchiriabila. Totusi, Brasovul este deschis initiativelor si asteapta
sa ofere locuitorilor sai noi alternative pentru shopping, motiv pentru care consider oportuna pozitionarea unui centru
comercial Billa pe aceasta piata.
Produsul oferit de catre Billa Shopping Center. Centrul comercial va fi construit n
zona Noua, pe o suprafata de 30.000 de mp. Investitia va fi finalizata la nceputul anului viitor.
Noua unitate este cea mai mare din reteaua Billa, iar planurile arhitecturale o vor face si cea
mai spectaculoasa din Brasov. Constructia n sine va inspira ideea de lux accesibil, comuna
tuturor magazinelor Billa.
Billa Shopping Center va nsemna calitate, valoare, surpriza, noutate, muzica si
distractie, cuprinzand o zona dedicata evenimentelor, organizarii de expozitii sau alte actiuni
socio-culturale.
Billa Shopping Center pe lnga supermarketul cu acelasi nume, va oferi vizitatorilor
sai o gama larga de magazine specializate pentru toate gusturile: imbracaminte, incaltaminte,
electronice, suveniruri, florariei, s.a.
Ca o completare la toate alternativele de shopping si de petrecere a timpului liber
propuse de Billa, vizitatorii complexului comercial vor beneficia de servicii specializate, cum
ar fi: agentii de turism, servicii financiar-bancare, gsm, servicii farmaceutice, de consultanta,
imobiliare, curatatorie, coafor, catering si multe altele.
Zona dedicata restaurantelor si centrelor de distractie si relaxare va satisface toate
gusturile amatorilor de arta culinara, amuzament si rasfat. Astfel, vizitatorii viitorului centru
comercial se pot bucura de fast food-uri cu meniuri dintre cele mai variate, restaurante clasice,
cafenele sic, centre de spa si de nfrumusetare.
Zona de distractie va include, printre alte interesante moduri de petrecere a timpului
liber, o sala de bowling, tenis de masa, fitness, aerobic, un casino.
7/31/2019 Plan Marketin Billa Ref
25/33
Elementul de noutate va fi dat de un centru de bussines adresat ndeosebi ntlnirilor de
afaceri relaxate si centru de joaca pentru copii.
Caracteristici principale:
Subsolparcare subterana
Parter Supermarket Billa , cadouri , cosmetice, sticlarie, bijuterii, carti,
jucarii, produse si accesorii GSM, produse farmaceutice,banci,oficii de schimb valutar,
tutun si bauturi alcoolice, cafenea.
Etajul 1 - Imbracaminte, lenjerie intima, incaltaminte de dama
Etajul 2 - Imbracaminte, lenjerie intima, incaltaminte, articole sport pentru
barbati, magazine pentru barbati si copii.
Etajul 3 - Electronice, instalatii sanitare, aparate de aer conditionat, mobila de
bucatarie cu produse electrocasnice incorporate, echipament de fitness, mobila si
decoratiuni interioare, centru de joaca pentru copii.
Etajul 4 - Zona de distractie, restaurante, casino, spa, business center, s.a.
Conjuncturile pietei privind dezvoltarea noului concept Billa Shopping Center pe
piata de retail brasoveana pot fi clasificate astfel:
Oportunitatile pietei
criza mondiala va duce la ntarzierea proiectelor anuntate ale retailerilor in
proportie de 20-30% , fapt ce poate fi privit ca o oportunitate pentru dezvoltarea mall-ului
Billa;
consumatorii vor opta pentru branduri renumite, varietate, concepte noi, oportunitati
de divertisment.
retailerii vor fi mai atenti la politica de extindere;acces direct si rapid la o diversitate de mijloace de transport de suprafata - autobuze,
taxi, alaturi de spatii de parcare limitrofe;
potential de dezvoltare turistica a zonei Noua (aria aleasa pentru amplasarea
viitorului mall)
7/31/2019 Plan Marketin Billa Ref
26/33
profilului predominanant turistic al orasului Brasov si apropierea de cteva puncte
de atractie turistica, motiv pentru care Billa Shopping Center va viza un tip de turist-
consumator dornic sa descopere noi solutii pentru shopping si distractie.
apropierea zonei Noua de orasul Sacele si de alte localitati.
Amenintarile pietei
nivelul chiriilor din zona va scadea usor si se va stabiliza la circa 20 euro/mp/luna
cresterea ratei somajului;
reducerea veniturilor pe gospodarie;
clientii vor fi mai atenti la ce cumpara,
nasprirea conditiilor de creditare.
Optiunea privind amplasarea Billa Shopping Center n orasul Brasov si implicit alegerea zonei
Noua ca si locatie este fundamenmtata si de urmatoarele analize referitoare la:
gravitatia comerciala sau Legea gravitatiei comerciale elaborata de Reilly cu
ajutorul careia am determinat gradul de atractie al ariilor comrerciale avute n vedere - Noua si
Bartolomeu - rerspectiv masura n care acestea reusesc sa atraga cumparatorii dintr-o anumita
zona.
Variantele de pozitionare au fost:
Ca - cartierul Noua17.171 locuitori
Cb - cartierul Bartolomeu30.085 locuitori Ct- cartierul Astra50.670 locuitori
distanta ntre Bartolomeu si Astra este de 8 km, iar ntre Astra si Noua
de 4 km.
7/31/2019 Plan Marketin Billa Ref
27/33
Astfel 31% dintre cumparaturi sunt atrase de cartierul Bartolomeu, si 69% dintre cumparatorii
cartierului Astra sunt atrasi de cartierul Noua.
Ariile de atractie comerciala sau Legea lui Converse
Pentru calculul acestui indicator ma voi raporta la datele considerate n analiza de mai sus.
, rezultaDb= 6,8 km si Da=(Da+Db)Db=5,2 km
Adica, aria comerciala a zonei Noua este de 6,8 km, iar aria comerciala a zonei
Bartolomeu de 5,2 km.
Concurenta. n prezent, piata centrelor comerciale din Brasov este disputata ntre 4
jucatori: Eliana Mall, Macromall, Unirea Shopping Center si My Place fiecare fiind amplasat
n arii comerciale distincte (exceptie facnd ultimele doua mall-uri).
Nu pot fi excluse nici influentele exercitate de catre marii retaileri, micii comercianti,
magazinele universale sau de catre ofertantii de servicii alternative de agrement si petrecere a
timpului liber, motiv pentru care Billa Shopping Center trebuie sa vina cu un element denoutuate creativ, ingenios, atractiv.
Clientii. Billa Shopping Center se va adresa persoanelor de toate vrstele, inclusive
copii, att femei ct si barbati, familisti sau nefamilisti, cu activitate profesionala diversa, cu
venituri medii spre mari. Prin intermediul supermarketului, Billa se va orienta i catre publicul
cu venituri mai mici.
Publicul tinta l constituie publicul romn, ndeosebi cei rezidenti n municipiul Brasov,dar sunt vizati si turistii straini dornici de a -i petrece timpul i de a face shopping ntr-unul din
mallurile romneti.
Bugetul alocat investitiei
7/31/2019 Plan Marketin Billa Ref
28/33
Investitiile vor fi finanate de catre Rewe Group i se vor ridica la 30 milioane de euro,
pentru o suprafaa utila de 30.000 mp, din care 7000 mp vor fi ocupai supermarketul Billa iar
15.000 mp vor fi chiriabili.
Bugetul estimativ esalonat - cheltuieli totale previzionate25 milioane euro
Terenul5 milioane euro
Cheltuieli acte, cari funciare, plan urbanistic 25.000 euro
Cheltuieli privind constructiibranamente instalaii - 8 milioane euro
Cheltuieli amenajare exterioar-interioara, inclusiv parcare - 11 milioane euro
Cheltuieli promovare - 50.0000 euro
Cheltuieli cu remunerarea personalului de ntreinere i paza 50.000 euro
Previzionari. se anticipeaza amortizarea investitiei in termen de 5 ani corespunzator unui flux
mediu zilnic de 10.000 de vizitatori, i a unei cifre de afaceri medii anuale de 1,5 miliarde euro
constituita din veniturile generate de propriul supermarket Billa i din chiriile i alte taxe
percepute comercianilor.
Alaturi de chiria propriu-zisa, managementul Billa Shopping Center va percepe i o serie
de alte taxe, exprimate la fel ca valoarea chiriei, in euro/mp/luna.
n plus, pentru inchirierea spatiului este necesara si o scrisoare de garantie sau crearea
unui depozit bancar. Contractele de chirie sunt vizate de banci, si, in general, se semneaza pe o
durata de cel putin cinci ani.
Totodata, se va percepe o taxa unica de 3/mp, legata de marketingul si promovarea
centrului comercial, inainte de lansarea acestuia. Taxa este menita sa acopere cheltuielile legate
de publicitate si de evenimentele organizate la deschiderea oficiala.Chiriasii care semneaza
contracte dupa ce mall-ul a fost deja lansat, nu mai sunt obligati sa plateasca aceasta taxa. Insa,
7/31/2019 Plan Marketin Billa Ref
29/33
toti chiriasii (atat cei care s-au mutat inainte de lansare, cat si cei care au venit dupa acest
moment), sunt nevoiti sa plateasca o taxa anuala de marketing de 2/mp/ lunar, pentru
promovarea continua a centrului comercial.
Indiferent de momentul inchirierii, toti comerciantii trebuie sa plateasca si o serie detaxe legate de intretinerea spatiilor comune, parcarilor, exteriorului centrului comercial. La
acestea se adauga costurile legate de curatenie, electricitate, apa etc.
Etapele inchirierii. Spatiile din centrul comercial se vor inchiria mai intai marilor operatori -
principalele magazine de moda etc. la o valoare a chiriei de 25 /mp/luna, abia dupa ce sunt
stabiliti chiriasii principali (ancorele - marcile importante care genereaza un trafic mare de
clienti), se trece la inchirierea spatiilor ramase la o valoare situata ntre 17-20 / luna.
Pentru a pastra o coerenta, magazinele nu pot sa isi aleaga un spatiu oriunde in centrul
comercial. De exemplu, nu poti deschide un magazin cu produse sportive pentru motociclisti in
zona unde sunt magazinele pentru nou-nascuti. Retailerii sunt grupati in functie de target-ul
vizat, astfel incat, clientii sa gaseasca tot ce au nevoie dintr-o anumita categorie, in aceeasi zona
din mall.
Spaiile
comerciale
Suprafaa
nchiriata mp
Chirii
/mp/luna
Suprafaa
depozit mp
Chirie depozit
/mp/luna
Parter 5300 22 200 5
Etaj 1 4000 25 300 8
Etaj 2 3800 23 150 8
Etaj 3 3600 20 150 8
Etaj 4 4000 22 100 5
TOTAL 20700 112 900 34
Veniturile lunare din chirii ale centrului comercial pot fi estimate la 2.349.000 euro,
rezulta asadar un nivel al veniturilor anuale din chirii de 28.188.000 euro.
7/31/2019 Plan Marketin Billa Ref
30/33
Cifra de afaceri a supermarketului Billa Romania s-a situat n 2008 la valoarea de 685
milioane de euro, motiv pentru care putem aprecia un nivel pozitiv al rezultatelor viitorului
supermarket.
Elaborarea planului de implementare a strategiei
n vederea lansarii si promovarii Billa shopping Center pe piata, acesta si propune
derularea unor actiuni mpreuna cu toti factorii care vor fi implicati n elaborarea acestei
afaceri.
A. Analiza detaliata a pietii de retail existenta in oras/regiune i Studiul obiceiurilor de achiziie al
consumatorilor
B. Identificarea potenialelor locaii
C. Identificarea ariei comerciale favorabile
D. Selectarea terenurilor
E. Identificarea, selectarea i negocierea cu compania de construcii Avantgarde
F. Formalitaile de obinere a autorizaiilor de construcie, de mediu, sanatate publica, .a.
G. nceperea executarii lucrarilor de construcie
H. Contractarea companiei de design interior Nova
I. Contractarea companiei de advertising Art Design
J. Amenajarea parcarii
K. Negocierea cu potenialii comerciani (chiriasi) i ncheierea contractelor cu acetia
L. Recrutarea fortei de munca prin intermediul agentiei Human Synergetics
M. Inaugurarea Billa Shopping Center
Diagrama Gannt
Activitati Feb. Mar. Apr. Mai. Iun Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec. Ian. Feb.
7/31/2019 Plan Marketin Billa Ref
31/33
Analiza detaliata apietii de retailexistenta inoras/regiune
Studiul obiceiurilor deachiziie al
consumatorilorIdentificareapotenialelor locaii(terenuri) i alegerea
terenuluiIdentificarea ariei
comerciale favorabileIdentificarea,selectarea
i negocierea cucompania deconstrucii
nceperea executariilucrarilor de
construcieFormalitaile deobinere a
autorizaiilor deconstrucie, de mediu,sanatate publica, .a.
nceperea lucrarilor deamenajare, design
Realizarea uneicampanii promotionale
Negocierea cupotenialii chiriai
Recrutarea forei demuncaInaugurarea BillaShopping Center
Evaluare si control
Monitorizarea si evaluarea activitatii constituie o etapa necesara pentru orice firma,
avantajul principal al sistemului de evaluare si control fiind acela ca managementul Billa va sti
din timp daca lucrurile nu merg bine si va putea ntreprinde actiuni corective imediate.
Controlul trebuie efectuat chiar din momentul elaborarii ideii de afacere.
Cu alte cuvinte, se urmareste sau se verifica concordanta ntre obiective si misiunea firmei, daca
strategiile de piaa i de marketing elaborate sunt fezabile si asigura realizarea intelor propuse.
De asemenea, se monitorizeaza si modul de implementare a strategiilor, daca acestea sunt
7/31/2019 Plan Marketin Billa Ref
32/33
finalizate la termenele stabilite si/sau daca sunt depasite sumele alocate definitivarii fiecarei
actiuni.
n cazul n care n urma controlului efectuat apar neconcordante se vor stabili corectiile
necesare, acestea putnd viza fie modificarea strategiilor sau a resurselor necesare, fiesuplimentarea numarului de persoane responsabile cu realizarea actiunilor sau chiar modificarea
obiectivelor de marketing sau a volumului vnzarilor estimate.
Prin evaluarea activitatilor si rezultatelor obtinute se va ncerca sa se afle daca s-au atins
obiectivele scontate analiznd urmatoarele aspecte:
analiza cotei de piata;
analiza cifrei de afaceri;
analiza raportului dintre cheltuielile de marketing si vnzari;
analiza profitabilitatii;
analiza eficientei campaniei publicitare;
analiza financiara;
analiza gradului de satisfactie a clientului;
analiza nivelului calitativ al produselor.
Cota de piata va indica daca centrul comercial este performant n competitie cu alte
mall-uri similare. Cota de piata, practic, ajuta la orientarea tuturor actiunilor astfel nct acestea
sa devina competitive, eficiente.
Volumul vnzarilorpentru un un produs sau a unui comerciant va indica modul n care
evolueaza vnzarile pentru produsul sau magazinul respectiv, care are cea mai mare
profitabilitate, cum sunt apreciate produsele de catre clienti, eventualele mbunatatiri reclamate.
7/31/2019 Plan Marketin Billa Ref
33/33
Analiza vnzarilor va trebui sa fie urmata de masuri concrete n vederea cresterii acestora pe
piata, pe fiecare preparat culinar.
n ceea ce priveste analiza raportului dintre cheltuielile de marketing si vnzari,
masurarea efectului pe care o campanie de publicitate l produce asupra vnzarilor este ooperatiune dificila. Pe lnga publicitate, desfacerile sau ncercarile sunt influentate de numerosi
alti factori, cum ar fi : caracteristicile, pretul si disponibiliatea produsului, si modul n care este
perceput produsul de catre client. n acest sens se va efectua o comparatie desfacerilor cu
cheltuielile publicitare din trecut.
Controlul eficientei actiunilor de marketing are n vedere n ce masura campania
publicitara a contribuit la cresterea gradului de cunoastere a centrului comercial Billa Nature
sau a influentat nivelul de ntelegere, opiniile, preferintele ori intentiile de cumparare ale
consumatorilor vizavi de marca respectiva. Atitudinea consumatorilor fata marca (alimentatia
bazata pe produse naturale) este identificata dupa derularea campaniei. Publicitatea de
informare permite consumatorilor sa afle mai multe lucruri despre avantajele produsului. Daca
reclama este orientata necorespunzator, mesajul sau va fi indezirabil sau neconvingator, iar
consumatorii vor manifesta antipatie la adresa restaurantului respectiv. Ei nu se vor simti atrasi
n nici un fel de produsul n cauza .
Pentru stabilirea gradului de satisfactie a clientului, se va lua n consideratie fidelitatea
acestuia fata de restaurantul Nature, analizndu-se, n acest sens, numarul celor care repeta
actul de cumparare a produselor Nature raportat la numarul consumatorilor restaurantului
ntr-o perioada de timp.
n cazul n care consumatorul este satisfacut de produsul achizitionat, el ar urma sa
repete De asemenea se mai impune si o examinare cuprinzatoare, sistematica si periodica a
mediului de marketing, a obiectivelor si strategiilor centrului comercial cu scopul de adetermina amenintarile si oportunitatile si de planifica un plan de actiune menit sa
mbunatateasca performantele restaurantului Nature.