44
Programa școlară aprobată prin ordinul nr. 5097/09.09.2009 Şcoala Gimnazială Câmpulung la Tisa Câmpulung la Tisa Disciplina: Limba şi literatura română Aria curriculară: Limbă şi comunicare Curriculum aplicat: Curriculum de bază – 4 ore Manual: Limba română pentru clasa a VI-a Autori: Şerban, Anca; Şerban, Sergiu Editura: „ALL“, 2001 PLANIFICARE ANUALĂ ŞI CALENDARISTICĂ CLASA a VI-a A AN ŞCOLAR 2014/2015 Profesor Limba şi literatura română, MARIA GIURGI Vizat, Responsabil comisie metodică, Director, Prof. DEMBROVSKI CAROL Prof. CSURKA JUDIT Planificare anuală și calendaristică–Limba și literatura română–Clasa a VI-a – An școlar 2014/2015 – Profesor MARIA GIURGI

Planificare Clasa a 6 a Ed All

Embed Size (px)

DESCRIPTION

planificare calendaristica si proiectul unitatii de invatare clasa a 6 a

Citation preview

Programa școlară aprobată prin ordinul nr. 5097/09.09.2009

Şcoala Gimnazială Câmpulung la Tisa

Câmpulung la Tisa

Disciplina: Limba şi literatura română

Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Curriculum aplicat: Curriculum de bază – 4 ore

Manual: Limba română pentru clasa a VI-a

Autori: Şerban, Anca; Şerban, Sergiu

Editura: „ALL“, 2001

PLANIFICARE ANUALĂ ŞI CALENDARISTICĂCLASA a VI-a A

AN ŞCOLAR 2014/2015

Profesor Limba şi literatura română,

MARIA GIURGI

Vizat, Responsabil comisie metodică, Director, Prof. DEMBROVSKI CAROL Prof. CSURKA JUDIT

Planificare anuală şi calendaristică–Limba şi literatura română–Clasa a VI-a – An şcolar 2014/2015 – Profesor MARIA GIURGI

COMPETENŢE GENERALE, SOCIALE ŞI CIVICE

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată

3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

VALORI ŞI ATITUDINI

Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii

Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate

Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare prin conştientizarea impactului limbajului asupra celorlalţi şi prin nevoia de a

înţelege şi de a folosi limbajul într-o manieră pozitivă, responsabilă din punct de vedere social

Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea

orizontului cultural

Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală

Planificare anuală şi calendaristică–Limba şi literatura română–Clasa a VI-a – An şcolar 2014/2015 – Profesor MARIA GIURGI

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare

Competenţe specifice Conţinuturi asociate1.1 distingerea între informaţiile esenţiale şi cele de detaliu dintr-un

mesaj oral, stabilind legături sau diferenţieri între informaţiile receptate din surse diverse

-mesaje orale diverse;-structurarea textului oral (actualizare); -structura textului oral de tip narativ, descriptiv şi informativ;-*acte de vorbire;

1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale noi în funcţie de context -structura fonematică a cuvântului;-forme lexicale corecte/ incorecte; -receptare auditivă a cuvintelor noi în texte literare şi nonliterare; serii sinonimice şi antonimice; stabilirea sensului unui cuvânt necunoscut prin apel la context; sensul omonimelor în context; -arhaisme şi regionalisme; rolul lor în textele literare studiate; -sufixe diminutivale şi sufixe augmentative;-cuvinte compuse prin alăturare, subordonare şi abreviere;-familia lexicală;

1.3 sesizarea abaterilor de la normele gramaticale într-un mesaj oral -corectitudinea structurii gramaticale (morfologică şi sintactică) în fluxul enunţurilor orale;-abateri de la normele gramaticale (acord, flexiune) într-un mesaj oral;

1.4 aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat

-organizarea textului dialogat;-*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală;-*acte de vorbire.

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată

Competenţe specifice Conţinuturi asociate2.1 înlănţuirea clară şi corectă a ideilor într-un monolog (narativ,

descriptiv, informativ)-ordonarea ideilor în comunicare (actualizare): realizarea orală a unui plan simplu şi dezvoltarea acestuia prin adăugarea ideilor secundare; -rezumarea orală a unui text dat (actualizare); alcătuirea unor texte orale narative, descriptive şi informative;

2.2 utilizarea relaţiilor de sinonimie, de antonimie, de omonimie în organizarea mesajului oral

-sensurile şi semnificaţia unor cuvinte în diferite contexte; -utilizarea, în contexte diverse, a achiziţiilor lexicale noi; -utilizarea adecvată, în contexte diverse, a unor sinonime, antonime, omonime; -familii lexicale; câmpuri lexico-semantice;

2.3 utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii

-alcătuirea corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate; fraze construite prin coordonare şi subordonare; -propoziţia regentă; elementul regent;-folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate (actualizare şi conţinuturi noi): verbul, substantivul, pronumele, numeralul, adjectivul, adverbul, prepoziţia, conjuncţia, interjecţia; relaţii şi funcţii sintactice;-părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal), subiectul (exprimat şi neexprimat), acordul predicatului cu subiectul, atributul (atributul adjectival, substantival, pronominal, verbal), complementul (complementele

Planificare anuală şi calendaristică–Limba şi literatura română–Clasa a VI-a – An şcolar 2014/2015 – Profesor MARIA GIURGI

circumstanţiale de loc, de timp, de mod; complementele necircumstanţiale, complementul direct şi complementul indirect);

2.4 adaptarea vorbirii la situaţia concretă de dialog sau de monolog adaptarea vorbirii la situaţia concretă de dialog sau de monolog

-textul dialogat: dialoguri pe diverse teme de interes pentru elevi, modalităţi de adaptare la interlocutor; -monologul oral (texte narative, descriptive, informative);-organizarea replicilor într-un dialog complex; adaptarea la interlocutor;-*modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale; -pronunţarea fluentă a unor secvenţe semnificative ale mesajului oral, reglarea tonului, a intonaţiei, în funcţie de starea de spirit (bucurie, surpriză, supărare);-comunicare orală cu scop declarat de informare, de luare de atitudine, de opinie; -*acte de vorbire (de exemplu: formularea unor propuneri, expunerea unor opinii despre ceva sau cineva, prezentarea unor impresii, exprimarea acordului sau a dezacordului în faţa unui auditoriu cunoscute, descrierea unui obiect, a unei persoane sau a unui loc etc.); -exersarea dialogului/monologului de către elevii aparţinând minorităţilor etnice, în situaţii concrete, care le-ar putea crea dificultăţi de comunicare

2.5 participarea la diferite situaţii de comunicare, manifestând o atitudine favorabilă progresiei comunicării

-organizarea replicilor într-un dialog complex; iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog cu diferite categorii de interlocutori cunoscuţi;-*acte de vorbire (de exemplu: susţinerea unei conversaţii impuse sau propuse; susţinerea unui schimb verbal într-o conversaţie de grup, utilizând corect limba literară, posibilităţile expresive ale limbii vorbite; -*adecvarea elementelor nonverbale la mesajul transmis.

3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

Competenţe specifice Conţinuturi asociate3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul

textului citit-identificarea problemei principale abordate într-un text literar sau nonliterar (într-o descriere: -elementele şi trăsăturile obiectelor descrise; într-o naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune, timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele; într-un anunţ sau într-o ştire: ideile esenţiale şi intenţia comunicativă din spatele acestora); -subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune-*structura cărţii: rolul cuprinsului, al prefeţei, postfeţei şi al notelor;-texte literare epice şi lirice; texte nonliterare: anunţul, ştirea;

3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic şi a procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric

-caracteristicile operelor epice (în proză sau versuri): naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, personaj; rolul dialogului şi al descrierii într-o naraţiune; descrierea (portretul literar, tabloul); dialogul ca mijloc de caracterizare a personajelor; -rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte literare, populare şi culte (personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet, antiteza); tipuri de rimă (monorima, rima împerecheată, rima încrucişată, rima îmbrăţişată) şi măsura versurilor -diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică; -trăsături ale speciilor literare: pastelul, fabula şi doina populară;-texte nonliterare: anunţul, ştirea; modul de reflectare a realităţii în textul nonliterar (prin comparaţie cu modul de reflectare a realităţii în textul literar);

3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele citite -explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; -rolul sinonimiei, al antonimiei şi al omonimiei într-un text dat; sensurile cuvintelor în contexte diferite; expresivitatea formelor arhaice şi regionale;

Planificare anuală şi calendaristică–Limba şi literatura română–Clasa a VI-a – An şcolar 2014/2015 – Profesor MARIA GIURGI

-mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale); -câmpuri lexico-semantice;

3.4 sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor citite (nonliterare şi literare)

-categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: verbul (verbe predicative şi verbe nepredicative – copulativele a fi şi a deveni şi auxiliarele; moduri personale şi nepersonale); substantivul (substantive defective de singular sau de plural; substantivele colective; cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului); pronumele (pronumele personal, pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv, pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ); numeralul (valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului; numeralul cardinal şi numeralul ordinal, funcţii sintactice); adjectivul (forme flexionare, articolul demonstrativ, gradele de comparaţie, funcţii sintactice); adverbul (gradele de comparaţie; funcţii sintactice); prepoziţia (regimul cazual); conjuncţia; interjecţia (interjecţii predicative)-felul propoziţiilor, fraza, propoziţia regentă, elementul regent, coordonarea şi subordonarea;-părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal), subiectul (exprimat şi neexprimat); acordul predicatului cu subiectul; atributul, complementul;

4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

Competenţe specifice Conţinuturi asociate4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse -structurarea detaliilor în jurul ideii principale;

-redactarea unor scrisori şi anunţuri; -rezumatul unui text citit (literar sau nonliterar); aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate;-relatarea unor fapte/ întâmplări; *prezentarea unor informaţii privitoare la realitatea înconjurătoare; -motivarea unei opinii, pornind de la diverse teme discutate în clasă, de la texte studiate sau fapte/ persoane din realitate; -descrierea de tip tablou şi de tip portret; povestirea unor texte narative/filme văzute etc.;

4.2 utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele de îmbogăţire a vocabularului, pentru exprimarea nuanţată

-utilizarea sinonimelor, a antonimelor şi a omonimelor adecvate în contexte date;-familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte obţinute prin schimbarea valorii gramaticale), câmpurile lexico-semantice;-utilizarea mijloacelor interne de îmbogăţire a vocabularului (derivare cu sufixe şi prefixe, compunere – prin alăturare, subordonare şi abreviere, schimbarea valorii gramaticale);

4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în textul redactat, utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie

-coordonarea şi subordonarea;-utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a semnelor de punctuaţie (punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de dialog, linia de pauză) şi a semnelor ortografice (cratima, punctul);-aplicarea topicii normale în propoziţie şi în frază; ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a vocalelor în hiat; aplicarea regulilor fonetice de despărţire în silabe a cuvintelor.

4.4 alcătuirea rezumatului unui text literar sau nonliterar -identificarea şi ordonarea secvenţelor narative dintr-un text dat, în vederea rezumării acestuia; alcătuirea planului de idei; transformarea textului dialogat în text narativ; -rezumarea textelor narative (pregătire, redactare, verificare)-rezumarea unui text nonliterar; povestirea unui film, a unei piese de teatru etc.

Planificare anuală şi calendaristică–Limba şi literatura română–Clasa a VI-a – An şcolar 2014/2015 – Profesor MARIA GIURGI

CONȚINUTURIUnităţile de conţinut tipărite cu litere aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VI-a.

1. Lectura

1.1. Cartea obiect cultural. *Structura cărţii: cuprins, prefaţă, postfaţă, note.

1.2. Teoria literară

1.2.1. Structura operei literare. Modurile de expunere. Naraţiunea (autor, narator, personaj; naraţiunea la persoana a III-a şi naraţiunea la persoana I; subiectul operei literare, momentele subiectului; timpul şi spaţiul în naraţiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor).

1.2.2. Figurile de stil (actualizare). Antiteza. 1.2.3. Versificaţia (actualizare). Tipuri de rimă (monorima, rima împerecheată, rima încrucişată, rima îmbrăţişată). Măsura.

1.3. Textul

1.3.1. Texte literare − populare şi culte − aparţinând diverselor genuri şi specii. Opera epică. Opera lirică. Specii literare obligatorii: pastelul, fabula, doina populară. 1.3.2. Texte nonliterare: anunţul, ştirea.

Se vor selecta 6-8 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugerează ca textul de bază să nu depăşească, de regulă, două pagini. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Autorii de manuale şi profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.1 – 1.2.3 şi 1.3.1 – 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârsta elevilor.

2. Practica raţională şi funcţională a limbii

2.1. Comunicarea orală

2.1.1. Structurarea textului oralOrdonarea ideilor în comunicare (actualizare).

2.1.2. Textul dialogat şi cel monologat. Organizarea replicilor într-un dialog complex. Adaptarea la interlocutor. Modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale. Monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ. Rezumatul oral (actualizare).

*Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele acte de vorbire: - identificarea sau diferenţierea unui obiect de altul ori a unei persoane de alta;- susţinerea unui schimb verbal într-o conversaţie de grup;- exprimarea gusturilor, expunerea unor opinii despre ceva sau cineva, stabilirea unei analogii, a unei comparaţii, exprimarea unei impresii personale;

Planificare anuală şi calendaristică – Limba şi literatura română – Clasa a VI-a – An şcolar 2014/2015 – Profesor MARIA GIURGIU 5

În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţională sau de altă natură, de ordonare, de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului nonliterar şi literar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenţă absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în şcoală, predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”, în variantele ei orală şi scrisă, normată şi literară, iar nu „limba ca sistem abstract”.

Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu predarea în şi pentru sine a unor „cunoştinţe gramaticale”, ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile, exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie, de punctuaţie şi de ortoepie, de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi, pornind de la un text, de la o situaţie concretă de comunicare, şi nu de la noţiunile teoretice.

Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă. Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM, ediţia a II-a.

- formularea unei propuneri, acceptarea ori refuzul unei propuneri;- descrierea unui obiect sau a unei persoane (a unui loc);- prezentarea unei acţiuni complexe.

2.2. Comunicarea scrisă

2.2.1. Procesul scrieriiOrganizarea unui text în funcţie de destinaţie (scrisoarea, anunţul). Semnele de punctuaţie: punctul şi virgula, linia de dialog şi linia de pauză. Semnele ortografice: cratima, punctul ca semn ortografic.

2.2.2. Contextele de realizareRelatarea. *Oferirea de informaţii privind diverse aspecte ale realităţii înconjurătoare.Motivarea unei opinii privitoare la textele studiate sau la fapte/persoane din realitate. Descrierea de tip tablou, de tip portret. Povestirea. Rezumatul. Aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate.

3. Elemente de construcţie a comunicării

3.1. Lexicul (actualizare)

Noţiunea de vocabular. Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului. a. Derivarea (actualizare).Sufixarea. Sufixele diminutivale şi sufixele augmentative. Prefixarea. b. Compunerea.Compunerea prin alăturare, subordonare1 şi abreviere. c. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea).Substantive provenite din alte părţi de vorbire. Adjective provenite din verbe la participiu. Adverbe provenite din adjective şi din substantive. Familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte obţinute prin schimbarea valorii gramaticale).Câmpurile lexico-semantice (aplicativ). Sinonimele (actualizare). Antonimele (actualizare). Omonimele (omofone şi omografe). Arhaismele şi regionalismele.

3.2. Noţiuni de fonetică (actualizare). Regulile de despărţire a cuvintelor în silabe. Ortografia pentru despărţirea în silabe (inclusiv folosirea cratimei şi a apostrofului).

3.3. Noţiuni de sintaxă (actualizare). Felul propoziţiilor. Fraza. Propoziţia regentă. Elementul regent. Coordonarea şi subordonarea.

3.4. Morfosintaxa.

3.4.1. Verbul – (actualizare). Verbele predicative şi verbele nepredicative: copulative (numai a fi, a deveni) şi auxiliare.Modurile personale: indicativ, imperativ, conjunctiv, condiţional-optativ. Timpuri.

1 Prin compunere prin subordonare se înţelege: 1. Subordonarea atributivă: a) substantiv + adjectiv; botgros,coate-goale, vorbă-lungă, acid clorhidric, Almaşul-Mare ş.a. b) adjectiv + substantiv (în unele formaţii mai vechi): bună-credinţă, bună-cuviinţă, bunăvoinţă, rea-credinţă, rea-voinţă etc.; c) substantiv + substantiv în genitiv: Calea Laptelui, ciuboţica cucului, gura-leului, floarea-soarelui, ochiul-boului, Gura Ocniţei, Neagra Şarului […], Delta Dunării ş.a.; d) substantiv + substantiv cu prepoziţie: apă de plumb, bou de baltă, floare-de-colţ, Roşiori de Vede,Baia de Aramă etc.; 2. Subordonare completivă (rezultatul unor izolări): fluieră-vânt, încurcă-lume, pierde-vară, zgârie-brânză, ducă-se pe pustii; 3. Subordonare faţă de un adjectiv, având ca rezultat un alt adjectiv: a) adjectiv nume de culoare combinat cu determinanţii deschis, închis: roşu închis/deschis; două adjective nume de culoare: galben-portocaliu, galben-verzui; c) adjectiv verbal precedat de un circumstanţial: bine-credincios,bine-venit, clar-văzător; 4. Subordonarea eterogenă prin care se formează numeralele: a) subordonarea circumstanţială de la 11 la 19: doisprezece (doi „peste“ zece); subordonarea atributivă de la 20 la 90, unde numerele ca 2, 3, 4 sunt atributele lui zece (22, 23, 24 etc.). (cf. art. Compunere, semnat de Angela Bidu-Vrănceanu, în Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Editura Nemira, 2001, p. 124-125).

Planificare anuală şi calendaristică – Limba şi literatura română – Clasa a VI-a – An şcolar 2014/2015 – Profesor MARIA GIURGIU 6

Modurile nepersonale: infinitiv, gerunziu, participiu, supin. 3.4.2. Substantivul (actualizare).

Substantivele defective de singular sau de plural. Substantivele colective. Cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului. 3.4.3. Substituţi ai substantivului

3.4.3.1. Pronumele Pronumele personal. Pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.

3.4.3.2. Numeralul (actualizare). Valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului. Numeralul cardinal şi numeralul ordinal. Funcţii sintactice.

3.4.4. Determinanţii substantivului

Adjectivul (actualizare). Formele flexionare. Articolul demonstrativ (adjectival). Gradele de comparaţie. Funcţii sintactice.

3.4.5. Părţile de vorbire neflexionare 3.4.5.1. Adverbul (actualizare). Gradele de comparaţie. Funcţiile sintactice: complement circumstanţial de loc, de timp, de mod, atribut adverbial. 3.4.5.2. Prepoziţia (actualizare). Regimul cazual.3.4.5.3. Conjuncţia (actualizare). Exerciţii de folosire corectă a adverbului, a prepoziţiei şi a conjuncţiei.3.4.5.4. Interjecţia (actualizare). Interjecţii predicative.

3.5. Sintaxa propoziţiei (actualizare).

3.5.1. Predicatul. Predicatul verbal şi predicatul nominal (numai cu verbele copulative a fi şi a deveni). 3.5.2. Subiectul

Subiectul exprimat şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus). Acordul predicatului cu subiectul.

3.5.3. Atributul (actualizare). Atributul adjectival. Atributul substantival. Atributul pronominal. Atributul adverbial.3.5.4. Complementul (actualizare). Complementele circumstanţiale. Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod. Complementele necircumstanţiale. Complementul direct.

Complementul indirect.

Planificare anuală şi calendaristică – Limba şi literatura română – Clasa a VI-a – An şcolar 2014/2015 – Profesor MARIA GIURGIU 7

ŞCOALA GIMNAZIALĂ CÂMPULUNG LA TISA PROFESOR LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ MARIA GIURGI

PLANIFICARE ANUALĂCLASA a VI-a – AN ŞCOLAR 2014/2015

DISCIPLINA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARECURRICULUM APLICAT: CURRICULUM DE BAZĂ – 4 ore

MANUAL: Limba română – Manual pentru clasa a VI-aAUTORI: Anca Şerban, Sergiu Şerban EDITURA: All Educațional, 2001

Semestrul Unitatea de învăţare Nr. de ore

Săptămâna Observaţii

I I. Unitate de învăţare introductivăPrezentarea manualului. Recomandarea lecturiiRecapitulare iniţialăTest iniţial

4

2

S 1-S 2

I II. Cartea – obiect culturalCartea – obiect cultural. Universul cărţiiComunicarea orală. Structurarea textului oral. Ordonarea ideilor în comunicare (actualizare). Rezumatul oral (actualizare)Comunicarea scrisă. Semnele de punctuaţie: punctul şi virgula, linia de dialog şi linia de pauză. Semnele ortografice: cratima, punctul ca semn ortograficOre la dispoziţia profesorului

6

-

S 2-S 3

I III. Structura operei literareModurile de expunere. Naraţiunea (autor, narator, personaj; naraţiunea la persoana a III-a şi naraţiunea la persoana I; subiectul operei literare, momentele subiectului; timpul şi spaţiul în naraţiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor)Comunicarea scrisă. Povestirea. RezumatulComunicarea scrisă. Motivarea unei opinii privitoare la textele studiate sau la fapte/ persoane din realitateLexiculNoţiuni de foneticăFigurile de stil (actualizare). Antiteza. Versificaţia (actualizare). Tipuri de rimă. MăsuraEvaluare – Structura operei literareOre la dispoziţia profesorului

22

11

S 4-S 9

I IV. Lucrare scrisă semestrialăRecapitulare pentru lucrarea scrisă semestrialăLucrare scrisă semestrială

4 S 11

Planificare anuală şi calendaristică – Limba şi literatura română – Clasa a VI-a – An şcolar 2014/2015 – Profesor MARIA GIURGIU 8

I V. Texte nonliterareTexte nonliterare: Anunţul. ŞtireaNoţiuni de sintaxăMorfosintaxa. VerbulComunicarea orală. Textul monologat. Monologul: text narativ, text descriptiv, text informativComunicarea scrisă. Relatarea. *Oferirea de informaţii privind diverse aspecte ale realităţii înconjurătoareEvaluare – Texte nonliterareOre la dispoziţia profesorului

14

11

S 11-S 14

I VI. Texte literare culte. Opera liricăTexte literare culte. Opera lirică. PastelulComunicarea scrisă. Descrierea de tip tablou, de tip portretMorfosintaxa. SubstantivulMorfosintaxa. Substituţi ai substantivului: PronumeleEvaluare – Texte literare culte. Opera liricăOre la dispoziţia profesorului

13

11

S 15-S 18

IVII. Recapitulare semestrială 1 S 18

Total ore semestrul I 72 S 1-S 18

SEMESTRUL al II-lea

II VIII. Texte literare culte. Opera epicăTexte literare culteOpera epicăComunicarea orală. Textul dialogat. Organizarea replicilor într-un dialog complex. Adaptarea la interlocutor. Modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbaleMorfosintaxa. Substituţi ai substantivului: NumeralulMorfosintaxa. Determinanţii substantivului: AdjectivulTexte literare culteFabulaComunicarea scrisă. Aprecieri personale referitoare la textele epice studiateEvaluare – Texte literare culte. Opera epicăOre la dipoziţia profesorului

16

11

S 19-S 23

II IX. Texte literare populare. Opera liricăTexte literare populareOpera lirică. Doina popularăComunicarea scrisă. Aprecieri personale referitoare la textele lirice studiateMorfosintaxa. Părţile de vorbire neflexionare:AdverbulPrepoziţiaConjuncţiaInterjecţia

12 S 23-S 26

Planificare anuală şi calendaristică – Limba şi literatura română – Clasa a VI-a – An şcolar 2014/2015 – Profesor MARIA GIURGIU 9

Evaluarea – Texte literare populare. Opera liricăOre la dipoziţia profesorului

11

IIActivităţi extracurriculare şi extraşcolare: „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!” 4 S 27

II X. Texte literare populare. Opera epicăTexte literare populareOpera epicăComunicarea scrisă. Organizarea unui text în funcţie de destinaţie: Scrisoarea. AnunţulSintaxa propoziţieiPredicatulSubiectulAtributulComplementulEvaluare – Texte literare populare. Opera epicăOre la dispoziţia profesorului

16

12

S 28-S 34

II XI. Lucrare scrisă semestrialăRecapitulare pentru lucrarea scrisă semestrialăLucrare scrisă semestrială

4 S 30

II XII. Recapitulare finalăRecapitulare pentru testul de evaluare finalăTest de evaluare finalăRecapitulare finală

8

5

S 34-S 36

Total ore semestrul al II-lea 72 S 19-S 36

TOTAL 144 S 1-S 36

Planificare anuală şi calendaristică – Limba şi literatura română – Clasa a VI-a – An şcolar 2014/2015 – Profesor MARIA GIURGIU 10

ŞCOALA GIMNAZIALĂ CÂMPULUNG LA TISA PROFESOR LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ MARIA GIURGI

PLANIFICARE CALENDARISTICĂCLASA a VI-a – SEMESTRUL I – AN ŞCOLAR 2014/2015

DISCIPLINA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARECURRICULUM APLICAT: CURRICULUM DE BAZĂ – 4 ore

MANUAL: Limba română – Manual pentru clasa a VI-aAUTORI: Anca Şerban, Sergiu ŞerbanEDITURA: All Educational, 2001

Unitatea de învăţare

Competenţe specifice Conţinuturi asociate ConţinuturiNr. de ore

Săptămâna/Data

Obs.

I. Unitate de învăţare

introductivă

1.1 distingerea între informaţiile esenţiale şi cele de detaliu dintr-un mesaj oral, stabilind legături sau diferenţieri între informaţiile receptate din surse diverse3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic şi a procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric

4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse

3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic şi a procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric

1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale noi în funcţie de context4.2 utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele de îmbogăţire a vocabularului, pentru exprimarea nuanţată

-mesaje orale diverse

-subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune;-caracteristicile operelor epice (în proză sau versuri): naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, personaj; rolul dialogului şi al descrierii într-o naraţiune; descrierea (portretul literar, tabloul); dialogul ca mijloc de caracterizare a personajelor; -rezumatul unui text citit (literar sau nonliterar); aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice;-relatarea unor fapte/ întâmplări;-rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte literare, populare şi culte (personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet); tipuri de rimă şi măsura versurilor ;-diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică; -structura fonematică a cuvântului;-forme lexicale corecte/ incorecte; -utilizarea sinonimelor, a antonimelor în contexte date;-familia lexicală (derivate), câmpurile lexico-semantice;-utilizarea mijloacelor interne de îmbogăţire a vocabularului (derivare cu sufixe şi prefixe);

1 Prezentarea manualului. Recomandarea lecturii particulare

Recapitulare pentru testul iniţial: 2 Opera epică. Trăsături. Moduri de expunere. Momentele subiectului. Personajul literar. Caracterizare. Portret fizic şi portret moral

3 Opera lirică. Trăsături. Figuri de stil. Elemente de versificaţie

4 Noţiuni de fonetică. Noţiuni de vocabular. Elemente de morfo-sintaxă

61

1

1

1

S 1-S 2

Planificare anuală şi calendaristică – Limba şi literatura română – Clasa a VI-a – An şcolar 2014/2015 – Profesor MARIA GIURGIU 11

4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în textul redactat, utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie

2.3 utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii

3.4 sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor citite (nonliterare şi literare)

-utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a semnelor de punctuaţie (punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de dialog, linia de pauză) şi a semnelor ortografice (cratima),-ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a vocalelor în hiat; despărţire în silabe a cuvintelor.-folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor gra-maticale specifice părţilor de vorbire învăţate: verbul, sub stantivul, pronumele, numeralul, adjectivul, adverbul, pre poziţia, conjuncţia, interjecţia; relaţii şi funcţii sintactice;-părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal), subiectul, acordul predicatului cu subiectul, atributul, complementul;-categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: verbul; substantivul; pronumele; numeralul; adjectivul; adverbul; interjecţia;-părţi de propoziţie: predicatul, subiectul; atributul, complementul;

5 Test iniţial6 Discutarea testului iniţial

11

II. Cartea –

obiect cultural

3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit

3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit

3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic şi a procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric

3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele citite

1.1 distingerea între informaţiile esenţiale şi cele de detaliu dintr-un mesaj oral, stabilind legături sau diferenţieri între informaţiile receptate din surse diverse2.1 înlănţuirea clară şi corectă a ideilor într-un monolog (narativ, descriptiv, informativ)

-*structura cărţii: rolul cuprinsului, al prefeţei, postfeţei şi al notelor;

-identificarea problemei principale abordate într-un text literar (într-o naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune, timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele; într-o descriere: elementele şi trăsăturile obiectelor descrise); -subiectul operei literare, timpul şi spaţiul în naraţiune;-caracteristicile operelor epice: naraţiunea la persoana I, subiectul operei literare, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, personaj; descrierea; -rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte literare, populare şi culte (personificare, comparaţie, epitet, repetiţie, enumeraţie);-explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor;

-structurarea textului oral (actualizare);

-ordonarea ideilor în comunicare (actualizare): realizarea orală a unui plan simplu şi dezvoltarea acestuia prin adăugarea ideilor secundare; -rezumarea orală a unui text dat (actualizare);

7 Cartea –obiect cultural.*Structura cărţii: cuprins, prefaţă, postfaţă, noteUniversul cărţii. Texte suplimentare:

Cea dintâi învăţătură-fragmente-

de Nicolae Iorga8 Lectură explicativă şi expresivă. Vocabular. Povestirea orală. Naraţiunea (autor, narator, personaj)

Basmul toamneide Ionel Teodoreanu

9 Lectură explicativă şi expresivă. Vocabular. Moduri de expunere: naraţiunea, descrierea. Figuri de stil

Comunicarea orală10 Structurarea textului oral. Ordonarea ideilor în comunicare (actualizare).

11 Rezumatul oral (actualizare).

61

1

1

1

1

S 2-S 3

Planificare anuală şi calendaristică – Limba şi literatura română – Clasa a VI-a – An şcolar 2014/2015 – Profesor MARIA GIURGIU 12

4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în textul redactat, utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie

-utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a semnelor de punctuaţie (punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de dialog, linia de pauză) şi a semnelor ortografice (cratima, punctul);

Comunicarea scrisă12 Semnele de punctuaţie: punctul şi virgula, linia de dialog şi linia de pauză. Semnele ortografice: cratima, punctul ca semn ortografic

1

III. Structura

operei literare

3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele citite3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit

3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic şi a procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric

4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse4.4 alcătuirea rezumatului unui text literar sau nonliterar

3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele citite

3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit

-explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; -identificarea problemei principale abordate într-un text literar (într-o naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune, timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele); -subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune;-texte literare epice-caracteristicile operelor epice (în proză): naraţiunea la persoana a III-a, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, personaj; rolul dialogului şi al descrierii într-o naraţiune; descrierea (portretul literar, tabloul); dialogul ca mijloc de caracterizare a personajelor;

-rezumatul unui text citit (literar sau nonliterar);-identificarea şi ordonarea secvenţelor narative dintr-un text dat, în vederea rezumării acestuia; alcătuirea planului de idei; transformarea textului dialogat în text narativ; -rezumarea textelor narative (pregătire, redactare, verificare)

-explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; -expresivitatea formelor arhaice şi regionale;-identificarea problemei principale abordate într-un text literar (într-o naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune, timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele); -subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune;-texte literare epice

Modurile de expunere. Naraţiunea (autor, narator, personaj; naraţiunea la persoana a III-a şi naraţiunea la persoana I; subiectul operei literare, momentele subiectului; timpul şi spaţiul în naraţiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor).Text suport:

Sobieski şi româniide Costache Negruzzi

13 Lectură explicativă şi expresivă. Vocabular. Povestirea orală. Idei principale. 14 Naraţiunea (autor, narator, personaj; naraţiunea la persoana a III-a; subiectul operei literare, momentele subiectului; timp şi spaţiu în naraţiune). 15 Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor).

Comunicarea scrisă16 Povestirea. Rezumatul

Text suport:Amintiri din copilărie

– fragment –de Ion Creangă

17 Lectură explicativă şi expresivă. Vocabular. Povestirea orală. Idei principale. Rezumatul.18 Naraţiunea (autor, narator, personaj; naraţiunea la persoana I; subiectul operei literare, momentele

24

1

1

1

1

1

1

S 4-S 9

Planificare anuală şi calendaristică – Limba şi literatura română – Clasa a VI-a – An şcolar 2014/2015 – Profesor MARIA GIURGIU 13

3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic şi a procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric

4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse

1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale noi în funcţie de context3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele citite1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale noi în funcţie de context

4.2 utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele de îmbogăţire a vocabularului, pentru exprimarea nuanţată3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele citite4.2 utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele de îmbogăţire a vocabularului, pentru exprimarea nuanţată1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale noi în funcţie de context3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele citite1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale noi în funcţie de context

3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele citite4.2 utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele de îmbogăţire a vocabularului, pentru exprimarea nuanţată

-caracteristicile operelor epice (în proză): naraţiunea la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, personaj; rolul dialogului şi al descrierii într-o naraţiune; descrierea (portretul literar, tabloul); dialogul ca mijloc de caracterizare a personajelor; -motivarea unei opinii, pornind de la diverse teme discutate în clasă, de la texte studiate sau fapte/ persoane din realitate;

-arhaisme şi regionalisme; rolul lor în textele literare studiate; -expresivitatea formelor arhaice şi regionale;

-sufixe diminutivale şi sufixe augmentative;-cuvinte compuse prin alăturare, subordonare şi abreviere;-utilizarea mijloacelor interne de îmbogăţire a vocabularului (derivare cu sufixe şi prefixe, compunere – prin alăturare, subordonare şi abreviere, schimbarea valorii gramaticale);-mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale); -familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte obţinute prin schimbarea valorii gramaticale), câmpurile lexico-semantice;

-familia lexicală

-câmpuri lexico-semantice;

-receptare auditivă a cuvintelor noi în texte literare şi nonliterare; serii sinonimice şi antonimice; stabilirea sensului unui cuvânt necunoscut prin apel la context; sensul omonimelor în context; -rolul sinonimiei, al antonimiei şi al omonimiei într-un text dat; sensurile cuvintelor în contexte diferite;-utilizarea sinonimelor, a antonimelor şi a omonimelor adecvate în contexte date;

subiectului; timp şi spaţiu în naraţiune). 19 Descrierea. Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor).

Comunicarea scrisă20 Motivarea unei opinii privitoare la textele studiate sau la fapte/ persoane din realitate

Lexicul21 Lexicul (actualizare). Noţiunea de vocabular. 22 Arhaismele. RegionalismeleMijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului:23 Derivarea (actualizare). Sufixarea. Sufixele diminutivale şi sufixele augmentative. Prefixarea.24 Compunerea. Compunerea prin alăturare, subordonare şi abreviere. 25 Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Substantive provenite din alte părţi de vorbire. Adjective provenite din verbe la participiu. Adverbe provenite din adjective şi din substantive.26 Familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte obţinute prin schimbarea valorii gramaticale). Câmpurile lexico-semantice (aplicativ)Categorii semantice:27 Sinonimele (actualizare). Antonimele (actualizare)28 Omonimele (omofone şi omografe)

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

Planificare anuală şi calendaristică – Limba şi literatura română – Clasa a VI-a – An şcolar 2014/2015 – Profesor MARIA GIURGIU 14

1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale noi în funcţie de context4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în textul redactat, utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie

3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele citite3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic şi a procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric

3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele citite3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic şi a procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric

-structura fonematică a cuvântului;

-ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a vocalelor în hiat; aplicarea regulilor fonetice de despărţire în silabe a cuvintelor;

-explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; -texte literare lirice;

-rolul figurilor de stil învăţate în textul literar cult (personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet, antiteza); tipuri de rimă (monorima, rima împerecheată, rima încrucişată, rima îmbrăţişată) şi măsura versurilor;

-explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; -rolul figurilor de stil învăţate în textul literar cult (personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet, antiteza); tipuri de rimă (monorima, rima împerecheată, rima încrucişată, rima îmbrăţişată) şi măsura versurilor;

Noţiuni de fonetică29 Noţiuni de fonetică (actualizare). 30Reguli de despărţire a cuvintelor în silabe. Ortografia pentru despărţirea în silabe (inclusiv folosirea cratimei şi a apostrofului)31 Exerciţii – Lexicul. Noţiuni de fonetică

Figurile de stil (actualizare). Antiteza. Versificaţia (actualizare). Tipuri de rimă. MăsuraText suport:

Peste vârfuri...de Mihai Eminescu

32 Lectură explicativă şi expresivă. Vocabular. Semnificaţia titlului33 Figurile de stil (actualizare). Antiteza34 Versificaţia (actualizare). Tipuri de rimă (monorima, rima împerecheată, rima încrucişată, rima îmbrăţişată). Măsura

Text suplimentar:Creion de Tudor Arghezi

35 Lectură explicativă şi expresivă. Vocabular. Figuri de stil. Versificaţie36 Evaluare – Structura operei literare

11

1

1

1

1

1

1

Oră la dispoziţia

prof.

IV. Lucrare

scrisă semestrială

3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit

3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic şi a procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric

3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele citite

-identificarea problemei principale abordate într-un text literar sau nonliterar (într-o descriere: -elementele şi trăsăturile obiectelor descrise; într-o naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune, timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele); -subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune-caracteristicile operelor epice: naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, personaj; rolul dia-logului şi al des-crierii într-o naraţiune; descrierea (portretul lite-rar, tabloul); dialogul ca mijloc de caracterizare a personajelor; -rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte literare (personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet, antiteza); tipuri de rimă (monorima, rima împerecheată, rima încrucişată, rima îmbrăţişată) şi măsura versurilor -diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică; -explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor;

37 Recapitulare pentru lucrarea scrisă semestrială

38 Recapitulare pentru lucrarea scrisă semestrială

39 Lucrare scrisă semestrială

40 Discutarea lucrării scrise semestriale

4

1

1

1

1

S 11

Planificare anuală şi calendaristică – Limba şi literatura română – Clasa a VI-a – An şcolar 2014/2015 – Profesor MARIA GIURGIU 15

4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse

4.2 utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele de îmbogăţire a vocabularului, pentru exprimarea nuanţată

4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în textul redactat, utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie

4.4 alcătuirea rezumatului unui text literar sau nonliterar

-rolul sinonimiei, al antonimiei şi al omonimiei într-un text dat; sensurile cuvintelor în contexte diferite; expresivitatea formelor arhaice şi regionale; -mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale); -câmpuri lexico-semantice;-structurarea detaliilor în jurul ideii principale; -rezumatul unui text citit; aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate;-relatarea unor fapte/ întâmplări; *prezentarea unor informaţii privitoare la realitatea înconjurătoare; -motivarea unei opinii, pornind de la diverse teme discutate în clasă, de la texte studiate sau fapte/ persoane din realitate; -utilizarea sinonimelor, a antonimelor şi a omonimelor adecvate în contexte date;-familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte obţinute prin schimbarea valorii gramaticale), câmpurile lexico-semantice;-utilizarea mijloacelor interne de îmbogăţire a vocabularului (derivare cu sufixe şi prefixe, compunere – prin alăturare, subordonare şi abreviere, schimbarea valorii gramaticale);-utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a semnelor de punctuaţie (punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de dialog, linia de pauză) şi a semnelor ortografice (cratima, punctul);-ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a vocalelor în hiat; aplicarea regulilor fonetice de despărţire în silabe a cuvintelor;-identificarea şi ordonarea secvenţelor narative dintr-un text dat, în vederea rezumării acestuia; alcătuirea planului de idei; transformarea textului dialogat în text narativ;

Planificare anuală şi calendaristică – Limba şi literatura română – Clasa a VI-a – An şcolar 2014/2015 – Profesor MARIA GIURGIU 16

V.Texte

nonliterare3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit

3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic şi a procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric

4.4 alcătuirea rezumatului unui text literar sau nonliterar

2.3 utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii

3.4 sesizarea organizării morfologice şi sin-tactice a textelor citite (nonliterare şi literare)4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în textul redactat, utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie

2.3 utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii

3.4 sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor citite (nonliterare şi literare)

1.1 distingerea între informaţiile esenţiale şi cele de detaliu dintr-un mesaj oral, stabilind legături sau diferenţieri între informaţiile

-identificarea problemei principale abordate într-un text nonliterar (într-un anunţ sau într-o ştire: ideile esenţiale şi intenţia comunicativă din spatele acestora); -texte nonliterare: anunţul, ştirea;-texte nonliterare: anunţul, ştirea; modul de reflectare a realităţii în textul nonliterar (prin comparaţie cu modul de reflectare a realităţii în textul literar);-rezumarea unui text nonliterar;

-alcătuirea corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate; fraze construite prin coordonare şi subordonare; -propoziţia regentă; elementul regent;-felul propoziţiilor, fraza, propoziţia regentă, elementul regent, coordonarea şi subordonarea;-coordonarea şi subordonarea;-utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a semnelor de punctuaţie (punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de dialog, linia de pauză) şi a semnelor ortografice (cratima, punctul);-aplicarea topicii normale în propoziţie şi în frază;

-folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate (actualizare şi conţinuturi noi): verbul; relaţii şi funcţii sintactice;-categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: verbul (verbe predicative şi verbe nepredicative – copulativele a fi şi a deveni şi auxiliarele; moduri personale şi nepersonale);

-structura textului oral de tip narativ, descriptiv şi informativ;

Texte nonliterare: Anunţul. Ştirea

41 Texte nonliterare: Anunţul. Ştirea

Noţiuni de sintaxă42 Noţiuni de sintaxă (actualizare) Felul propoziţiilor. Fraza. 43 Propoziţia regentă. Elementul regent. Coordonarea şi subordonarea

Morfosintaxa. Verbul44 Verbul (actualizare). 45 Verbele predicative şi verbele nepredicative: copulative (numai a fi, a deveni) şi auxiliare.Modurile personale:46 Modul indicativ. Timpul viitor anterior47 Modul imperativ. Timpuri48 Modul conjunctiv. Timpuri49 Modul condiţional-optativ. TimpuriModurile nepersonale:50 Modul infinitiv51 Modul gerunziu. Modul participiu52 Modul supin53 Exerciţii – Noţiuni de sintaxă. Verbul

Comunicarea oralăTextul monologat54 Monologul: text narativ, text

16

1

1

1

11

1

111

1111

1

S 11-S 14

1 dec, zi liberă

19 dec. 2014- 5

ian. 2015,

vacanța de iarnă

Oră la

Planificare anuală şi calendaristică – Limba şi literatura română – Clasa a VI-a – An şcolar 2014/2015 – Profesor MARIA GIURGIU 17

receptate din surse diverse2.1 înlănţuirea clară şi corectă a ideilor într-un monolog (narativ, descriptiv, informativ)2.4 adaptarea vorbirii la situaţia concretă de dialog sau de monolog adaptarea vorbirii la situaţia concretă de dialog sau de monolog

4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse

-alcătuirea unor texte orale narative, descriptive şi informative;-monologul oral (texte narative, descriptive, informative);

-relatarea unor fapte/ întâmplări; *prezentarea unor informaţii privitoare la realitatea înconjurătoare;

descriptiv, text informativ

Comunicarea scrisă55 Relatarea. *Oferirea de informaţii privind diverse aspecte ale realităţii înconjurătoareLectură suplimentară:

Vestitorii de Mihail Sadoveanu56 Evaluare – Texte nonliterare

1

1

dispoziţia prof.

Temă acasă

VI. Texte

literare culte. Opera lirică 3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor

lexicale în textele citite3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit

3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic şi a procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric

4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse

2.3 utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii

3.4 sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor citite (nonliterare şi literare)

-explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; -identificarea problemei principale abordate într-un text literar sau nonliterar (într-o descriere: -elementele şi trăsăturile obiectelor descrise);-texte literare lirice;-rolul figurilor de stil învăţate în textul literar cult (personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet, antiteza); tipuri de rimă (monorima, rima împerecheată, rima încrucişată, rima îmbrăţişată) şi măsura versurilor-trăsături ale speciilor literare: pastelul;

-descrierea de tip tablou şi de tip portret;

-folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate (actualizare şi conţinuturi noi): substantivul; relaţii şi funcţii sintactice;-categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: substantivul (substantive defective de singular sau de plural; substantivele colective; cazurile şi funcţiile

Texte literare culte. Opera lirică. PastelulText suport:

Iarnade Vasile Alecsandri

57 Lectură explicativă şi expresivă. Vocabular. Semnificaţia titlului58 Figurile de stil. Descrierea (tabloul). Elemente de versificaţie 59 Opera lirică. PastelulLectură suplimentară:

Mică antologie poetică

Comunicarea scrisă60 Descrierea de tip tablou, de tip portret

Morfosintaxa. Substantivul61 Substantivul (actualizare). 62 Substantivele defective de singular sau de plural. Substantivele colective63 Cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului (nominativ, acuzativ)64 Cazurile şi funcţiile sintactice ale

15

1

1

1

1

11

1

1

S 15-S 18

Temă acasă

Planificare anuală şi calendaristică – Limba şi literatura română – Clasa a VI-a – An şcolar 2014/2015 – Profesor MARIA GIURGIU 18

2.3 utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii

3.4 sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor citite (nonliterare şi literare)

sintactice ale substantivului);

-folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate (actualizare şi conţinuturi noi): pronumele; relaţii şi funcţii sintactice;-categorii morfologice specifice părţilor de vorbire): pronumele (pronumele personal, pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv, pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ);

substantivului (dativ, genitv, vocativ)

Morfosintaxa. Substituţi ai substantivului: Pronumele65 Pronumele. Pronumele personal şi pronumele personal de politeţe (actualizare)66 Pronumele posesiv. Forme, cazuri şi funcţii sintactice67 Adjectivul pronominal posesiv68 Pronumele demonstrativForme, cazuri şi funcţii sintactice69 Adjectivul pronominal demonstrativ70 Exerciţii-Substantivul. Pronumele71 Evaluare – Texte literare culte. Opera lirică

1

1

11

1

1

1

Oră la dispoziţia

prof.

VII. Recapitularesemestrială

3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic şi a procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric

4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse

4.2 utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele de îmbogăţire a vocabularului, pentru exprimarea nuanţată

4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în textul redactat, utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie

3.4 sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor citite (nonliterare şi literare)

-caracteristicile operelor epice (în proză): naraţiunea la persoana a III-a subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, personaj; rolul dialogului şi al descrierii într-o naraţiune; descrierea (tabloul); dialogul ca mijloc de caracterizare a personajelor; -rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte literare, (personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet); tipuri de rimă (monorima, rima împerecheată, rima încrucişată, rima îmbrăţişată) şi măsura versurilor -diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică; -trăsături ale speciilor literare: pastelul-structurarea detaliilor în jurul ideii principale; -rezumatul unui text citit (literar); aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate;-motivarea unei opinii, pornind de la diverse teme discutate în clasă, de la texte studiate; -descrierea de tip tablou; povestirea unor texte narative;-utilizarea sinonimelor, a antonimelor şi a omonimelor adecvate în contexte date;-familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte obţinute prin schimbarea valorii gramaticale), câmpurile lexico-semantice;-utilizarea mijloacelor interne de îmbogăţire a vocabularului (derivare cu sufixe şi prefixe, compunere – prin alăturare, subordonare şi abreviere, schimbarea valorii gramaticale);-utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a semnelor de punctuaţie (punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de dialog, linia de pauză) şi a semnelor ortografice (cratima, punctul);-aplicarea topicii normale în propoziţie şi în frază; ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a vocalelor în hiat; aplicarea regulilor fonetice de despărţire în silabe a cuvintelor.-categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: verbul (verbe predicative şi verbe nepredicative – copulativele a fi şi a deveni şi auxiliarele; moduri personale şi nepersonale); substantivul (substantive defective de singular sau de plural; substantivele colective; cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului; pronumele (pronumele personal,

72 Structura operei literare. Noţiuni de fonetică. Lexicul. Verbul. Substantivul. Pronumele

11

S 18

30 ian. – 8 feb.,

vacanță intersemestrială

Planificare anuală şi calendaristică – Limba şi literatura română – Clasa a VI-a – An şcolar 2014/2015 – Profesor MARIA GIURGIU 19

pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv, pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ);

ŞCOALA GIMNAZIALĂ CÂMPULUNG LA TISA PROFESOR LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ MARIA GIURGIU

PLANIFICARE CALENDARISTICĂCLASA a VI-a – SEMESTRUL al II-lea – AN ŞCOLAR 2014/2015

DISCIPLINA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARECURRICULUM APLICAT: CURRICULUM DE BAZĂ – 4 ore

MANUAL: Limba română – Manual pentru clasa a VI-aAUTORI: Anca Şerban, Sergiu Şerban EDITURA: All Educational, 2001

Unitatea de Competenţe specifice Conţinuturi asociate ConţinuturiNr. de Săptămâna/ Obs.

Planificare anuală şi calendaristică – Limba şi literatura română – Clasa a VI-a – An şcolar 2014/2015 – Profesor MARIA GIURGIU 20

învăţare ore Data

Planificare anuală şi calendaristică – Limba şi literatura română – Clasa a VI-a – An şcolar 2014/2015 – Profesor MARIA GIURGIU 21

VIII.Texte

literare culte. Opera epică

3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele citite3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit

3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic şi a procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric

1.4 aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat2.4 adaptarea vorbirii la situaţia concretă de dialog sau de monolog adaptarea vorbirii la situaţia concretă de dialog sau de monolog

2.5 participarea la diferite situaţii de comunicare, manifestând o atitudine favorabilă progresiei comunicării

-explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; -identificarea problemei principale abordate într-un text literar (într-o naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune, timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele); -subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune;-texte literare epice-caracteristicile operelor epice (în proză): naraţiunea la persoana a III-a, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, personaj; rolul dialogului şi al descrierii într-o naraţiune; descrierea (portretul literar, tabloul); dialogul ca mijloc de caracterizare a personajelor;

-organizarea textului dialogat;-*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală;-*acte de vorbire.-textul dialogat: dialoguri pe diverse teme de interes pentru elevi, modalităţi de adaptare la interlocutor; -monologul oral (texte narative, descriptive, informative);-organizarea replicilor într-un dialog complex; adaptarea la interlocutor;-*modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale; -pronunţarea fluentă a unor secvenţe semnificative ale mesajului oral, reglarea tonului, a intonaţiei, în funcţie de starea de spirit (bucurie, surpriză, supărare);-comunicare orală cu scop declarat de informare, de luare de atitudine, de opinie; -*acte de vorbire (de exemplu: formularea unor propuneri, expunerea unor opinii despre ceva sau cineva, prezentarea unor impresii, exprimarea acordului sau a dezacordului în faţa unui auditoriu cunoscute, descrierea unui obiect, a unei persoane sau a unui loc etc.); -organizarea replicilor într-un dialog complex; iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog cu diferite categorii de interlocutori cunoscuţi;-*acte de vorbire (de exemplu: susţinerea unei conversaţii impuse sau propuse; susţinerea unui schimb verbal într-o

Texte literare culte. Opera epică. Text suport:

D-l Goe…de Ion Luca Caragiale

1 Lectură explicativă şi expresivă. Vocabular. Povestirea orală. Idei principale. Rezumatul2 Naraţiunea (autor, narator, personaj; naraţiunea la persoana a III-a; subiectul operei literare, momentele subiectului; timp şi spaţiu în naraţiune). Descrierea3 Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajele4 Opera epicăLectură suplimentară:

Aventurile lui Tom Sawyer (fragment) de Mark Twain

Comunicarea oralăTextul dialogat5 Organizarea replicilor într-un dialog complex. Adaptarea la interlocutor. Modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale

18

1

1

1

1

1

S 19-S 23

Temă acasă

Planificare anuală şi calendaristică – Limba şi literatura română – Clasa a VI-a – An şcolar 2014/2015 – Profesor MARIA GIURGIU 22

2.3 utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii

3.4 sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor citite (nonliterare şi literare)

2.3 utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii

3.4 sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor citite (nonliterare şi literare)

3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele citite3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit

3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic şi a procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric

4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse

conversaţie de grup, utilizând corect limba literară, posibilităţile expresive ale limbii vorbite; -*adecvarea elementelor nonverbale la mesajul transmis.

-folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate (actualizare şi conţinuturi noi): numeralul; relaţii şi funcţii sintactice;-categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: numeralul (valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului; numeralul cardinal şi numeralul ordinal, funcţii sintactice); -folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate (actualizare şi conţinuturi noi): adjectivul; relaţii şi funcţii sintactice;-categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: adjectivul (forme flexionare, articolul demonstrativ, gradele de comparaţie, funcţii sintactice);

-explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; -identificarea problemei principale abordate într-un text literar (într-o naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune, timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele); -subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune;-texte literare epice-caracteristicile operelor epice (în proză): naraţiunea la persoana a III-a, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, personaj; rolul dialogului şi al descrierii într-o naraţiune; descrierea; dialogul ca mijloc de caracterizare a personajelor; -rolul figurilor de stil învăţate în textul literar cult (personificare comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet, antiteza); -trăsături ale speciilor literare: fabula -aprecieri personale referitoare la textele epice studiate;

Morfosintaxa. Substituţi ai substantivului: Numeralul6 Numeralul – actualizare7 Valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului8 Numeralul cardinal şi numeralul ordinal. Funcţii sintactice Morfosintaxa. Determinanţii substantivului: Adjectivul9 Adjectivul (actualizare)10 Formele flexionare. Articolul demonstrativ (adjectival)11 Gradele de comparaţie12 Adjectivul. Funcţii sintactice13 Exerciţii – Numeralul. Adjectivul

Texte literare culte. FabulaText suport

Câinele şi căţelulde Grigore Alexandrescu

14 Lectură explicativă şi expresivă. Vocabular. Semnificaţia titlului15 Naraţiunea (subiectul operei literare, momentele subiectului; timp şi spaţiu în naraţiune). Descrierea. Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajele16 Fabula

Comunicarea scrisă17 Aprecieri personale referitoare la textele epice18 Evaluare – Texte literare culte. Opera epică

11

1

11

111

1

1

1

1

1

Oră la dispoziţia

prof.

IX. Texte Texte literare populare. Opera 13 S 23-S 26 Planificare anuală şi calendaristică – Limba şi literatura română – Clasa a VI-a – An şcolar 2014/2015 – Profesor MARIA GIURGIU 23

literare populare.

Opera lirică 3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele citite3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic şi a procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric

4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse

2.3 utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii

3.4 sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor citite (nonliterare şi literare)2.3 utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii

3.4 sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor citite (nonliterare şi literare)2.3 utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii

3.4 sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor citite (nonliterare şi literare)

-explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; -rolul figurilor de stil învăţate în textul literar popular (personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet, antiteza); tipuri de rimă (monorima, rima împerecheată, rima încrucişată, rima îmbrăţişată) şi măsura versurilor-trăsături ale speciilor literare: doina populară;

-aprecieri personale referitoare la textele lirice studiate;

-folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate (actualizare şi conţinuturi noi): adverbul; relaţii şi funcţii sintactice;-categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: adverbul (gradele de comparaţie; funcţii sintactice);

-folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate (actualizare şi conţinuturi noi): prepoziţia, conjuncţia;-categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: prepoziţia (regimul cazual); conjuncţia;

-folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate (actualizare şi conţinuturi noi): interjecţia;-categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: interjecţia (interjecţii predicative)

lirică. Doina popularăText suport

Măi bădiţă, floare dulce19 Lectură explicativă şi expresivă. Vocabular. Semnificaţia titlului20 Figuri de stil. Elemente de versificaţie21 Doina popularăLectură suplimentară:

Doină de Mihai Eminescu

Comunicarea scrisă22 Aprecieri personale referitoare la textele lirice studiate

Morfosintaxa. Părţile de vorbire neflexionareAdverbul23 Adverbul (actualizare)24 Gradele de comparaţie25Adverbul. Funcţiile sintactice: complement circumstanţial de loc, de timp, de mod, atribut adverbial

Prepoziţia26 Prepoziţia27 Regimul cazual al prepoziţieiConjuncţia 28 Conjuncţia29 Exerciţii de folosire corectă a ad-verbului, a prepoziţiei şi a conjuncţieiInterjecţia30 Interjecţia. Interjecţii predicative31 Exerciţii – Părţile de vorbire neflexionareLectură suplimentară:

Parabola celor doi fii chemaţi a lucra în via tatălui

32 Evaluare – Texte literare populare. Opera lirică

1

1

1

1

111

11

11

11

1

Temă acasă

Oră la dispoziţia

prof.Temă acasă

Activităţi extra-

curriculare şi extraşcolare

„Şcoala

1.1 3.1

1.5 3.2

2.1 3.3

-vizită tematică la biblioteca şcolară / comunală-masă rotundă, dezbatere, joc de rol, pentru promovarea lecturii, ca spaţiu al cunoaşterii lumii interioare şi exterioare fiinţei umane

33 Zilele cărţilor deschise34 Şcoala lecturii

511

S 26-27

6-10 aprilie, școala

Planificare anuală şi calendaristică – Limba şi literatura română – Clasa a VI-a – An şcolar 2014/2015 – Profesor MARIA GIURGIU 24

altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”

2.4 4.1

2.5 4.4

-lectura dramatizată ca modalitate de înţelegere a mesajului şi a diferenţelor dintre arta cuvântului şi arta dramatică

35 Literatura şi scena36 Literatura şi scena

11

altfel

X. Texte literare

populare. Opera epică

3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele citite3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit

3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic şi a procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric

4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse

-explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; -identificarea problemei principale abordate într-un text literar (într-o naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune, timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele); -subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune;-texte literare epice-caracteristicile operelor epice (în proză): naraţiunea la persoana a III-a, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, personaj; rolul dialogului şi al descrierii într-o naraţiune; descrierea (portretul literar, tabloul); dialogul ca mijloc de caracterizare a personajelor; -rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte literare, populare şi culte (personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet, antiteza);

-redactarea unor scrisori şi anunţuri;

Texte literare populare. Opera epicăText suport:

Toma Alimoş37 Lectură explicativă şi expresivă. Vocabular. Povestirea orală. Idei principale. Rezumatul38 Naraţiunea (autor, narator, personaj; naraţiunea la persoana a III-a; subiectul operei literare, momentele subiectului; timp şi spaţiu în naraţiune)39 Descrierea (portretul literar). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajele. Opera epică

Comunicarea scrisă40 Organizarea unui text în funcţie de destinaţie: Scrisoarea41 Anunţul

19

1

1

1

1

1

S 28-S 34

13-19 aprilie, vacanța

de primăvar

ă

1 Mai – zi liberă

XI.Lucrare

scrisă semestrială

3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit

3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic şi a procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric

3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele citite

-identificarea problemei principale abordate într-un text literar sau nonliterar (într-o descriere: -elementele şi trăsăturile obiectelor descrise; într-o naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune, timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele); -subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune-caracteristicile operelor epice: naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, personaj; rolul dia-logului şi al des-crierii într-o naraţiune; descrierea (portretul lite-rar, tabloul); dialogul ca mijloc de caracterizare a personajelor; -rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte literare (personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet, antiteza); tipuri de rimă (monorima, rima împerecheată, rima încrucişată, rima îmbrăţişată) şi măsura versurilor -diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică; -trăsături ale speciilor literare: pastelul, fabula şi doina populară;-explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; -rolul sinonimiei, al antonimiei şi al omonimiei într-un text dat; sensurile cuvintelor în contexte diferite; expresivitatea formelor arhaice şi regionale;

42 Recapitulare pentru lucrarea scrisă semestrială

43 Recapitulare pentru lucrarea scrisă semestrială

44 Lucrare scrisă semestrială

45 Discutarea lucrării scrise semestriale

41

1

1

1

S 30

Planificare anuală şi calendaristică – Limba şi literatura română – Clasa a VI-a – An şcolar 2014/2015 – Profesor MARIA GIURGIU 25

3.4 sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor citite (nonliterare şi literare)

4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse

4.2 utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele de îmbogăţire a vocabularului, pentru exprimarea nuanţată

4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în textul redactat, utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie

-mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale); -câmpuri lexico-semantice;-categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: verbul (verbe predicative şi verbe nepredicative – copulativele a fi şi a deveni şi auxiliarele; moduri personale şi nepersonale); substantivul (substantive defective de singular sau de plural; substantivele colective; cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului); pronumele (pronumele personal, pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv, pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ); numeralul (valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului; numeralul cardinal şi numeralul ordinal, funcţii sintactice); adjectivul (forme flexionare, articolul demonstrativ, gradele de comparaţie, funcţii sintactice); adverbul (gradele de comparaţie; funcţii sintactice); prepoziţia (regimul cazual); conjuncţia; interjecţia (interjecţii predicative)-structurarea detaliilor în jurul ideii principale; -rezumatul unui text citit; aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate;-relatarea unor fapte/ întâmplări; *prezentarea unor informaţii privitoare la realitatea înconjurătoare; -motivarea unei opinii, pornind de la diverse teme discutate în clasă, de la texte studiate sau fapte/ persoane din realitate; -utilizarea sinonimelor, a antonimelor şi a omonimelor adecvate în contexte date;-familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte obţinute prin schimbarea valorii gramaticale), câmpurile lexico-semantice;-utilizarea mijloacelor interne de îmbogăţire a vocabularului (derivare cu sufixe şi prefixe, compunere – prin alăturare, subordonare şi abreviere, schimbarea valorii gramaticale);-utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a semnelor de punctuaţie (punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de dialog, linia de pauză) şi a semnelor ortografice (cratima, punctul);-ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a vocalelor în hiat; aplicarea regulilor fonetice de despărţire în silabe a cuvintelor;

X. Texte literare

populare. Opera epică 2.3 utilizarea categoriilor gramaticale

învăţate, în diverse tipuri de propoziţii3.4 sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor citite (nonliterare şi literare)2.3 utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii3.4 sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor citite (nonliterare şi literare)

2.3 utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii3.4 sesizarea organizării morfologice şi

-părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal),

-părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal),

- subiectul (exprimat şi neexprimat), acordul predicatului cu subiectul;-părţi de propoziţie: subiectul (exprimat şi neexprimat); acordul predicatului cu subiectul;

-părţi de propoziţie: atributul (atributul adjectival, substantival, pronominal, adverbial),;-părţi de propoziţie: atributul

Sintaxa propoziţiei46 Sintaxa propoziţiei (actualizare)Predicatul 47 Predicatul verbal 48 Predicatul nominal (numai cu verbele copulative a fi şi a deveni)Subiectul 49 Subiectul exprimat. Acordul predicatului cu subiectul50 Subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus)51 Exerciţii – Predicatul. Subiectul

Atributul 52 Atributul (actualizare). Atributul adjectival. Atributul adverbial53 Atributul substantival

1

11

1

1

1

1

1

Oră la dispoziţia

prof.

Planificare anuală şi calendaristică – Limba şi literatura română – Clasa a VI-a – An şcolar 2014/2015 – Profesor MARIA GIURGIU 26

sintactice a textelor citite (nonliterare şi literare)2.3 utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii

3.4 sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor citite (nonliterare şi literare)

-părţi de propoziţie: complementul (complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod; complementele necircumstanţiale, complementul direct şi complementul indirect);

-părţi de propoziţie: complementul

54 Atributul pronominalComplementul 55 Complementul (actualizare) Complementele circumstanţiale.Complementul circumstanţialde loc.56 Complementele circumstanţiale de timp, de mod57 Complementele necircumstanţiale. Complementul direct. Complementul indirect58 Exerciţii – Atributul. Complementul59 Evaluare – Texte literare populare. Opera epică

1

1

1

1

1

1

Oră la dispoziţia

prof.

Planificare anuală şi calendaristică – Limba şi literatura română – Clasa a VI-a – An şcolar 2014/2015 – Profesor MARIA GIURGIU 27

XII.Recapitulare

finală

3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit

3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic şi a procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric

3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele citite

3.4 sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor citite (nonliterare şi literare)

4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse

4.2 utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele de îmbogăţire a vocabularului, pentru exprimarea nuanţată

4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în textul redactat, utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie

-identificarea problemei principale abordate într-un text literar sau nonliterar (într-o descriere: -elementele şi trăsăturile obiectelor descrise; într-o naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune, timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele); -subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune-caracteristicile operelor epice: naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, personaj; rolul dia-logului şi al des-crierii într-o naraţiune; descrierea (portretul lite-rar, tabloul); dialogul ca mijloc de caracterizare a personajelor; -rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte literare (personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet, antiteza); tipuri de rimă (monorima, rima împerecheată, rima încrucişată, rima îmbrăţişată) şi măsura versurilor -diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică; -trăsături ale speciilor literare: pastelul, fabula şi doina populară;-explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; -rolul sinonimiei, al antonimiei şi al omonimiei într-un text dat; sensurile cuvintelor în contexte diferite; expresivitatea formelor arhaice şi regionale; -mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale); -câmpuri lexico-semantice;-categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: verbul (verbe predicative şi verbe nepredicative – copulativele a fi şi a deveni şi auxiliarele; moduri personale şi nepersonale); substantivul (substantive defective de singular sau de plural; substantivele colective; cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului); pronumele (pronumele personal, pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv, pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ); numeralul (valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului; numeralul cardinal şi numeralul ordinal, funcţii sintactice); adjectivul (forme flexionare, articolul demonstrativ, gradele de comparaţie, funcţii sintactice); adverbul (gradele de comparaţie; funcţii sintactice); prepoziţia (regimul cazual); conjuncţia; interjecţia (interjecţii predicative)-structurarea detaliilor în jurul ideii principale; -rezumatul unui text citit; aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate;-relatarea unor fapte/ întâmplări; *prezentarea unor informaţii privitoare la realitatea înconjurătoare; -motivarea unei opinii, pornind de la diverse teme discutate în clasă, de la texte studiate sau fapte/ persoane din realitate; -utilizarea sinonimelor, a antonimelor şi a omonimelor adecvate în contexte date;-familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte obţinute prin schimbarea valorii gramaticale), câmpurile lexico-semantice;-utilizarea mijloacelor interne de îmbogăţire a vocabularului (derivare cu sufixe şi prefixe, compunere – prin alăturare, subordonare şi abreviere, schimbarea valorii gramaticale);-utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a semnelor de punctuaţie (punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de dialog, linia de pauză) şi a semnelor ortografice (cratima, punctul);-ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a vocalelor în hiat; aplicarea regulilor fonetice de despărţire în silabe a cuvintelor;

Recapitulare pentru testul de evaluare finală:60 Structura operei literare. Texte literare culte. Opera lirică. PastelulLexicul. Noţiuni de fonetică. Morfosintaxa. Sintaxa propoziţiei

61 Structura operei literare. Texte literare culte. Opera epică. Fabula Lexicul. Noţiuni de fonetică. Morfosintaxa. Sintaxa propoziţiei

62 Structura operei literare. Texte literare populare. Opera lirică. Doina populară. Lexicul. Noţiuni de fonetică. Morfosintaxa. Sintaxa propoziţiei

63 Test de evaluare finală64 Discutarea testului de evaluare finală

Recapitulare finală:65 „Personaje tipice în împrejurări tipice” – Structura operei literare. Modurile de expunere. Naraţiunea (autor, narator, personaj; naraţiunea la persoana a III-a şi naraţiunea la persoana I; subiectul operei literare, momentele subiectului; timpul şi spaţiul în naraţiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Texte literare culte. Opera epică. Fabula 66 „Limbajul poetic” – Structura operei literare. Figurile de stil. Versificaţia. Texte literare culte. Opera lirică. Pastelul

67„Literatura populară – izvor de inspiraţie” – Structura operei literare. Figurile de stil. Versificaţia. Texte literare populare. Opera lirică. Doina populară

13

1

1

1

11

2

1

2

S 34-S 36

Planificare anuală şi calendaristică – Limba şi literatura română – Clasa a VI-a – An şcolar 2014/2015 – Profesor MARIA GIURGIU 28

Planificare anuală şi calendaristică – Limba şi literatura română – Clasa a VI-a – An şcolar 2014/2015 – Profesor MARIA GIURGIU 29