CUPRINS

Introducere:....................................................................................................................................2Capitolul I........................................................................................................................................3Planificarea şi planul de marketing în turism.............................................................................3

1.1. Planificarea de marketing...................................................................................................31.1.1. Nivelurile planificarii strategice..................................................................................4

1.2. Planul de marketing............................................................................................................51.2.1. Funcţiile planului de marketing..................................................................................51.2.2. Structura planului de marketing................................................................................6

1.3. Auditul de marketing şi analiza SWOT............................................................................71.3.1. Auditul de marketing...................................................................................................71.3.2. Analiza SWOT..............................................................................................................8

1.4. Programul de marketing.....................................................................................................91.4.1. Diagrama Gantt..........................................................................................................10

Capitolul II....................................................................................................................................11Auditul de marketing...................................................................................................................11

2.1. Auditul de marketing extern............................................................................................112.1.1. Macromediul...............................................................................................................112.1.2. Piaţa.............................................................................................................................152.1.4. Evoluţia turismului în România................................................................................192.1.5.Turismul cultural.........................................................................................................21

2.2. Auditul intern de marketing.............................................................................................242.2.1. Prezentara agenţiei Interra Travel...........................................................................242.2.2. Scurt istoric.................................................................................................................242.2.3. Oferta de produse si servicii......................................................................................252.2.4. Activitaţiile şi resursele agenţiei................................................................................262.2.5. Personalul agenţiei Interra Travel............................................................................272.2.6. Piaţa agenţiei de turism Interra Travel....................................................................27

2.3. Analiza SWOT a agenţiei Interra Travel.......................................................................28Capitolul III..................................................................................................................................30Fundamentele programului de lansare a produsului................................................................30turistic pe piaţa Germaniei..........................................................................................................30

3.1. Strategia pieţei...................................................................................................................303.1.1. Strategia de produs.....................................................................................................303.1.2 Strategia de preţ..........................................................................................................353.1.3. Strategia de distribuţie...............................................................................................363.1.4. Strategia de promovare..............................................................................................36

3.2. Programarea activităţiilor de lansare a noului produs şi bugetul aferent...................374.4. Diagrama Gant..................................................................................................................42

Concluzii........................................................................................................................................43Tabele:...........................................................................................................................................45Anexe:............................................................................................................................................47Bibliografie:...................................................................................................................................58Declaraţia pe proprie răspundere privind.................................................................................60autenticitatea lucrării de licenţă..................................................................................................60

1

Introducere:

“Lansarea unui produs turistic pe piaţa din Germania”, o lucrare de licenţa care este

menită să demonstreze că Romania merită o noua şansă în ceea ce priveşte turismul. De ce spun

asta? Deoarece în ultimii ani, turiştii straini se feresc foarte mult de Romania datorită conflictelor

pe care le-am avut cu etnia romă, dar şi datorită saraciei. Nemulţumirile germanilor vin, în primul

rand, din calitatea slabă a serviciilor, infrastructura precară, dar şi a faptului că restaurantele

romaneşti se orientează mai mult spre gastronomia internaţională, în detrimentul celei

tradiţionale. Mâncarea este naturală şi gustoasă, însa nu poate fi găsită tot timpul şi este servită

rece. Pe o scară de la 1 la 6,în care 1 reprezintă "foarte mulţumit", România a obţinut calificative

negative în ultimii trei ani la toate capitolele. În privinţa gradului de mulţumirie a tour-

operatorilor germani faţă de programele oferite de Romania, nota a fost 3,5, comparativ cu 2,8 în

2006 şi 3,0 în 2007. Şi gradul de mulţumitre al turistilor a scăzut de la 2,1 în 2004, la 2,8 în 2007.

Nemţii sunt nemulţumiţi şi de faptul că în Romania există prea puţine hoteluri de trei şi patru

stele, iar nivelul de satisfacţie din punct de vedre al cazării este prea scăzut în zonele rurale. Nici

turismul cultural nu a scapat de critici. Per-ansamblu, gradul de mulţumire a scăzut de la 1,7 în

2004 la 2,5 în 20071. Turiştii apreciează larga varietate de locaţii interesante, dar critică faptul că

aceste obiective nu sunt destul de bine promovate şi semnalizate, fiind greu de găsit. Lipsa

ghizilor profesionişti "care să ştie despre ce vorbesc", absenţa unor "programe premium" dar şi

lipsa de întreţinere a unor monumente sunt motivele de critica la adresa turismului cultural

românesc.

De aceea agenţia Interra Travel, a găsit soluţia perfectă – a creeat un circuit turistic prin

Muntenia, Transilvania, Maramureş, Bucovina şi Moldova, destinat gastromomiei romaneşti,

numai cu mancăruri tradiţionale, unde vor putea cunoaşte aspecte ale culturii noastre, cât şi

obiceiuri şi datini romaneşti. Produsul este destinat persoanelor care vor să îşi îmbogaţeasca

cultura generală despre tradiţiile romaneşti, dar şi degustarea mâncărurilor tradiţionale şi a

vinurilor specifice ţării noastre.

Vom lansa circuitul creat de Interra Travel într-un mod obiectiv şi optimist în accelaşi

timp pe piaţa din Germania şi vom încerca a ne concentra şi canaliza eforturile către demersurile

de marketing – promovarea spre clienţii existenţi.

1 www. stiri.acasa.ro

2

Capitolul I Planificarea şi planul de marketing în turism

1.1. Planificarea de marketing

Planificarea de marketing în general, reprezintă un proces complex ce cuprinde etape

operaţionale succesive, valori şi ipoteze, în care, pe baza analizei situaţiei existente a unei

întreprinderi, se identifică şi se stabilesc obiectivele de marketing ale acesteia, căile si mijloacele

prin care se pot atinge (strategii de marketing), posibilitaţile de evaluare a stadiului de realizare a

lor precum şi eventualele corecţii în, cazul nerealizării standardelor de performantă propuse.

Definiţia este valabilă şi în domeniul turismului cu menţiunea că procesul este mult mai complex

datorită multiplelor şi variatelor produse şi pieţe turistice.

Cu alte cuvinte, planificarea de marketing în turism direcţionează întreprinderea să caute

răspuns la o serie de întrebari legate de piaţa, concurenţi, mediu etc., stabileşte obiective de

marketing pe o perioadă, strategiile necesare realizării obiectivelor şi elaborează programe de

marketing pentru implementarea lor, identifică pieţele ţintă şi asigură rnecanismele de evaluare

pentru masurarea performanţelor atinse pentru a putea continua planificarea şi în viitor.

În pofida importanţei deţinute şi susţinerii unanime de către teoreticieni a ideii că

planificarea de marketing ocupa un rol central în activitatea întreprinderilor şi asigură profitul cel

mai mare, s-au facut puţine cercetări privind cauzele neaplicării ei, sau a aplicării în mod

incorect, stabilindu-se totuşi existenţa unor bariere în implementarea ei. Barierele cele mai des

întalnite sunt: bariera cultural-politică, exprimată prin lipsa de încredere în eficienţa planifiării de

marketing şi/sau în necesitatea schimbării, şi bariera cognitivă care constă în lipsa de cunoştinţe

şi aptitudini pentru aplicarea planificării de marketing. Înlaturarea acestor bariere constituie

factorul cheie în asigurarea implementării planificării de marketing,

Înţelegerea rolului planificării de marketing în cadrul întreprinderii presupune

considerarea procesului global de planificare strategică. În acest scop, în continuare, vor fi

prezentate nivelurile planificării strategice existente în majoritatea înterprinderilor, specifice

fiecarui nivel de planificare strategică.

3

1.1.1. Nivelurile planificarii strategice

În cadrul înterprinderi, procesul de planificare strategică se desfaşoară pe mai multe

niveluri organizatorice şi decizionale interdependente. Experienţa naţională şi cea internaţională

reflectă existenţa urmatoarelor niveluri:

1. Nivelul organizaţional superior. Principalele aspecte decizionale strategice abordate la

acest nivel se referă la stabilirea misiunii şi formularea obiectivelor organizaţiei, structura

portofoliului de activităţi, determinarea modalităţilor de dezvoltare, volumul şi modul de

alocare pe destinaţii a resurselor financiare.

2. Nivelul unităţii strategice de activitate. Pentru îndeplinirea obiectivelor sale de

ansamblu, înterprinderea este, de regulă, implicată în producţia şi/sau comercializarea mai

multor produse, pe diferite pieţe. Din acest motiv, înterprinderea devine un sistem

construit din mai multe unitaţi strategice de activitate. În esenţă, o unitate strategică de

activitate se concentrează asupra unui singur produs sau a unei mărci, asupra unei linii de

produse ori mix de produse associate în consum, care sfatuiesc o anumită nevoie a pieţei

sau un grup de nevoi conexe, managementul fiecarei unităţi fiind responsabil de totalitatea

sau majoritatea funcţiilor de bază1. Pentru a identifica o unitate strategică de activitate,

este necesară considerarea următoarelor caracteristici pe care le regasim cumulative la

nivelul oricarei unitaţi de acest fel:

- Planificare separată.

- Conducerea distinctă.

- Concurenţii proprii.

3. Nivelul funcţional. Cel de-al treilea nivel al planificării strategice se referă la funcţiile

înterprinderii, deoarece modul în care ele sunt îndeplinite influenţează competitivitatea

firmei pe piaţă.

La nivelul funcţiei de marketing, sunt elaborate planuri pentru fiecare produs, în cazul în

care înterprinderea deţine o gama largă de produse diferite. Planul de marketing al produsului va

include atât decizii strategice, cât şi tactice. Obiectivele şi strategiile planurilor de produs trebuie

să concorde cu obiectivele şi strategiile planului strategic de marketing al înterprinderii.

Toate cele trei niveluri se întalnesc, de regulă, în fiecare înterprindere.

1 Cravens, D.W., Strategic Marketing, Homewood, II., Richard D. Irwin, 1994, p.46-47

4

1.2. Planul de marketing

Procesul de planificare se materializează într-un plan de marketing care va fi comunicat

organizaţiei în vederea aplicării. Planul de marketing este instrumentul cu ajutorul căruia sunt

direcţionate activitatea de marketing şi resursele organizaţiei pentru îndeplinirea obiectivelor de

marketing alea acesteia.

Planul de marketing este un document prin care sunt direcţionate activităţile de marketing

şi resursele unei întreprinderi, în vederea stabilirii şi realizării obiectivelor de marketing, în

concordanţă cu misiunea ei. Reprezintă materializarea procesului planificării de marketing şi, în

acelaşi timp, constituie cea mai importantă componentă a planului de afaceri, alaturi de planurile

de cercetare-dezvoltare, aprovizionare, producţie, personal şi, financiar elaborate ulterior, pe baza

obiectivelor şi a strategiilor lui, de catre compartimetele corespunzătoare.

1.2.1. Funcţiile planului de marketing

Printre cele mai importante funcţii se înscriu:

Identificarea surselor avantajului competitiv al înterprinderii pe pieţele pe care operează;

Orientarea activităţii organizaţiei în funcţie de mutaţiile din mediul intern şi extern;

Diminuarea sau evitarea impactului nefavorabil al unui mediu instabil sau turbulent;

Stabilirea clară, în termeni financiari şi nefinanciari, cantitativi şi calitativi, a obiectivelor

viitoare;

Coordonarea eforturilor depuse de serviciile/compartimentele/departamentele organizaţiei

pentru îndeplinirea obiectivelor de marketing şi generale ale înterprinderii;

Creşterea gradului de implicare a personalului, prin specificarea sarcinilor pe care le va

îndeplini şi a intervalelor de timp aferente;

Alocarea resurselor pentru diferitele activităţi de marketing, în funcţie de contribuţia lor la

îndeplinirea obiectivelor stabilite;

Asigurarea îndeplinirii unitare, de către toţi managerii şi specialiştii înterprinderii, a

obiectivelor, strategiilor şi programelor de acţiune;

Oferirea unor puncte de referinţă pentru evaluarea rezultatelor obţinute, în vederea

adoptării măsurilor necesare de amplificare a rezultatelor pozitive şi de corectare a

aspectelor negative.

5

Planul de marketing este o componenta importantă a planului de afaceri, alaturi de

planurile corespunzătoare celorlalte funcţii ala înterprinderii: cercetare-dezvoltare, producţie,

personal şi financiară.

1.2.2. Structura planului de marketing

În practică, structura detaliată a planului de marketing înregistrează o serie de diferenţe de

la o înterprindere la alta, în funcţie de particularitaţile activităţii sale.

Rezumatul este prima componentă a planului de matketing. El constă într-o prezentare

succintă a conţinutului planului. Are rolul de a facilita înţelegerea rapidă de către cadrele de

conducere, a obiectivelor, strategiilor şi tacticilor de marketing cuprinse în plan.

Analiza mediului intern si extern este realizată prin intermediul unui audit sa marketing.

Scopul acestei analize este de a identifica cei mai semnificativi factori exogeni şi endogeni care

influenţează activitatea de marketing a înterprinderii şi impactul lor favorabil sau nefavorabil.

Analiza SWOT este sinteza programului de audit. Ea reprezintă şi evaluaeză punctele

forte şi slabiciunile înterprinderii,precum şi oportunitaţile şi ameninţarile mediului extern.Anexa2

Ipotezele planului de marketing se referă la evoluţia viitoare a componentelor majore ale

mediului. Ele reprezintă estimari referitoare la factori cheie de care depinde succesul

înterprinderii.

Obiectivele planului de marketing reprezintă o reflectare a misiunii şi obiectivele

generale ale înterprinderii, la nivelul funcţiei de marketin. În esenţă, obiectivele precizează

poziţia pe care înterprinderea intenţionează să o dobândească pe piaţa ţintă.

Strategile de marketing constituie o componentă importantă a planului. Spre deosebire

de obiective care indică poziţia la care aspira înterpinderea, strategiile vor preciza direcţiile de

acţiune. Colectivul de elaborare a planului va stabili strategia de piaţă a înterprinderii şi strategiile

corespunzatoare fiecarui element al mixului de marketing: produsul, pretul, distribuţia si

promovarea.

Programul de marketing permite descrierea tacticilor la care se va recurge

înterprinderea pentru îndeplinirea obiectivelor şi aplicarea strategiilor sale.Programul de

marketing prezintă succesiunea de acţiuni pe care le va desfaşura organizaţia, persoanele

implicate, scadenţele şi costurile aferente.

Bugetul planului se stabileşte în funcţie de programul de marketing elaborat. Capitolul

„venituri” include volumul prognozat al vânzărilor la preţul mediu estimat. Capitolul „cheltuieli”

prezinta costurile de de producţie şi de marketing (distribuţie fizică, promovare etc.), generate de

6

acţiunile stabilite prin plan. Pentru planul de marketing, numeroase înterprinderi utilizează

tehnica „planificare-programare-buget”, ca formă a metodei de stabilire detaliata a bugetului.

Sistemul de control este componenta finală a planului. Includerea sa în plan are ca scop

urmărirea aplicării programului de matketing. Periodic, se efectuează o analiza a rezultatelor,

pentru a identifica disfuncţionalităţiile şi a lua masurile corective.

1.3. Auditul de marketing şi analiza SWOT

1.3.1. Auditul de marketing

Definirea obiectivelor şi elaborarea unor strategii de marketing adecvate presupun

desfaşurarea prealabilă a unui audit de marketing1. În esenţă, auditul de marketing este o etapă a

procesului planificării de marketing, care constă în specificarea, culegerea, masurarea, analiza şi

interpretarea datelor şi informaţiilor referitoare la mediul extern şi intern al înterprinderii, cu

scopul de a identifica punctele forte şi slăbiciunile înterprinderii, oportunităţiile şi riscurile

specifice mediului extern şi de a fundamenta obiectivele de marketing ale evoluţiei viitoare a

organizaţiei.

Auditul de marketing nu este un proces izolat în interiorul întreprinderii. El este o parte

componentă a auditului de management, care examinează impactul factorilor de mediu asupra

ansamblului activitatilor organizatiei2. Auditul de management reprezintă o evaluare a resurselor

interne în raport cu mediul extern şi presupune efectuarea unei analize separate pentru fiecare

funcţie majoră a întreprinderii, referitoare la marketing, producţie, domeniul financiar-contabil,

resursele umane, activitatea de cercetare-dezvoltare. Principalele aspecte urmarite in cadrul

auditului extern sunt urmatoarele:

1. Macromediul. Întreprinderea este influenţată în mod indirect de componentele

macromediului, însă impactul lor este adesea major. Analiza de marketing se va referi la:

- mediul economic

- mediul politico-legislativ

- mediul socio-cultural

- mediul tehnologic

1 Termenul de audit este de origine anglo-saxonă şi are semnificaţie de examinare, verificare sau revizie. În afara de domeniul marketingului, este utilizat şi în alte domenii, cum sunt cel financiar-contabil sau managementul calitaţii.2 McDonald, M.H.B., Mareting Plans: How to Prepare Them, How to Use Them, Third Edition, Butterworth Heinnemann, Oxford, 1995, p. 28-29

7

2. Piaţa. Auditul extern se va concentra în mod deosebit pe examinarea particularităţilor

pieţei în care întreprinderea işi desfaşoară activitatea, studiind aspecte cum sunt:

- caracteristicile de ansamblu ale pieţei

- cererea pieţei

- oferta pieţei

- preţurile şi condiţiile de plată

3. Concurenţa. Întreprinderea va trebui să aprofundeze analiza pieţei din punctul de vedere

al concurenţei care poate avea un impact direct sau indirect asupra activităţi sale. Printre

aspectele urmarite se înscriu:

principalii concurenţi

apariţia unor noi concurenţi.

profitabilitatea ramurii –

În privinţa concurenţilor, auditul extern poate continua prin efectuarea unei analize de impact1.

În fiecare an, cu ocazia elaborarii planului de marketing se desfaşoară un audit de marketing. Deşi

este un proces care presupune importante investitii de timp, auditul este recomandat tuturor

întreprinderilor interesate să işi orienteze în mod adecvat propria activitate de marketing. Firmele

de succes realizează anual un audit de marketing, pentru a examina situaţia organizaţiei, influenţa

factorilor interni şi externi asupra activitatii sale de marketing.

1.3.2. Analiza SWOT

Auditul de marketing se finalizeaza printr-o analiza de tip SWOT2 . În esenţă, această

analiză este o sinteză a auditului de marketing, care prezintă punctele forte şi cele slabe ale

organizaţiei, oportunităţile şi ameninţarile mediului extern. Concluziile auditului intern sunt

prezentate sub forma punctelor forte şi a slabiciunilor întreprinderii.

Pentru a stabili care dintre punctele forte şi slabiciunile întreprinderii trebuie să se bucure

de o atenţie specială, în vederea dezvoltării sau corectării lor, pot utilizate scale de evaluare a

acestora. Fiecare punct forte va fi analizat atat da perspectiva intensităţii sale, cât şi din punctul

de vedere al importantei pentru succesul activităţii întreprinderii.

Utilitatea analizei punctelor forte şi a slabiciunilor întreprinderii sporeşte prin compararea

cu concurenţii. Cu ajutorul unei astfel de analize comparative, pot fi puse în evidenţă

1 Johnson, G., Scholes, K., Explring Corporate Strategy, Third Edition, Prentice Hall International (UK) Ltd., Hemel Hempstead, Hertfordshire, 1993, p. 84.2 Acronimul SWOT provine de la iniţialele următoarelor cuvinte din limba engleză: „strengths”(puncte forte), „weaknesses”(slabiciune), „opportunites”(oportunităţi) şi „threats”(ameninţări).

8

competenţele de baza ale organizaţiei proprii. Aceste competenţe se refera la punctele forte în

privinţa cărora întreprinderea îşi surclasează concurenţii şi care trebuie sa fie dezvoltate, precum

şi la punctele slabe, care trebuie să fie atenuate sau înlaturate.

Pentru a stabili masura în care alte puncte forte reprezintă competenţe de bază, distinctive în

raport cu concurenţii şi pentru a determina importanta lor strategică, întreprinderea va trebui să

analizeze din perspectiva urmatoarelor criterii, competentele de baza identificate:

- Proprietatea;

- Durabilitatea;

- Transferabilitatea;

- Imitabilitatea;

1.4. Programul de marketing

Programul de marketing este un document care “reda într-o forma scrisă , strategia de

marketing a unei întreprinderi pentru o perioadă viitoare, cuprinzând în cele mai mici detalii

activităţile ce trebuie efectuate, momentele de decizie importante care să contribuie la realizarea

obiectivelor propuse" precum şi graficul de desfăşurare în timp, persoanele responsabile, bugetul

alocat şi mijloacele de control adecvate.

În general, programele de marketing se întocmesc pentru fiecare piaţă şi element al

mixului, de marketing ( produs, preţ, distribuţie şi promovare). În rnarketingul serviciilor, pe

langa cei patru "P" consacraţi, este necesară luarea în consideraţie şi a elementelor specifice ce

decurg din caracteristicile serviciilor şi în, special personalul prestator de servicii.

Operaţionalizarea strategiilor de marketing presupune elaborarea unor programe capabile

să faciliteze îndeplinirea obiectivelor planului de marketing al întreprinderii. În esenţa, programul

de marketing stabileşte succesiunea activităţilor ce urmează a fi desfaşurate, precizand totodata

resursele necesare - timp, resurse financiare şi umane. Programarea activitaţilor de marketing

astfel încat să fie realizate obiectivele urmarite, în conditii de eficienţă ridicată, necesită, cu

certitudine, talent managerial. Aptitudinile în domeniul managementului nu sunt însă unica

garanţie a succesuiui în cazul programelor complexe, constand într-o multitudine de activităţi

care implică un volum semnificativ de resurse.

9

1.4.1. Diagrama Gantt

Diagrama Gantt este una dintre primele modalitati de programare a activitatilor, fiind şi în

prezent utilizată în diverse domenii. Această diagramă este o metoda de planificare şi control,

care se bazează pe reprezentarea grafică, pe o axa orizontală, a datelor de începere şi de finalizare

a activităţilor unui anumit proiect. Ea permite compararea performanţelor planificate cu cele

efective. Programarea activitaţilor ocazionate de efectuarea acestei cercetari de marketing este

ilustrată de diagrama Gantt. Utilizarea diagramei Gantt pentru programarea activităţilor de

marketing oferă o serie de avantaje:

- uşurinta trasarii şi intelegerii diagramei,

- prezentarea clară a datelor de începere şi finalizare a fiecarei activităţi, respectiv a

succesiunii activităţilor,

- vizualizarea rapidă a stadiului de îndeplinire a programului.

10

Capitolul II

Auditul de marketing

2.1. Auditul de marketing extern

2.1.1. Macromediul

Mediul politic

Din punct de vedere constituţional Germania este o democraţie republicană federală,

formă de guvernământ este parlamentară în care şeful guvernului este ales de către parlament şi

confirmat de către preşedintele statului.

Cancelarul este ales cu majoritate absolută de către Bundestag pe o perioada de 4 ani, si

are dreptul de a numi şi elibera din funcţie pe miniştri. Deţine aşa-numita Richtlinienkompetenz,

prin care formulează în linii mari sarcinile fiecărui ministru. Membrii parlamentului sunt aleşi la

fiecare patru ani printr-un vot proporţional personalizat. La acest sistem de vot, alegătorii dispun

de 2 voturi, care pot fi date şi la partide diferite. Cu primul vot se hotărăşte după sistemul

majoritar, care anume candidat să reprezinte circumscripţia electorală respectivă în Bundestag

(candidat ales direct), iar cu al doilea vot se alege, după un sistem proporţional, partidul dorit în

Bundestag. Din 1998 şi pâna în iulie 2005 a fost la putere la nivelul Germaniei o coaliţie

parlamentară aşa-numită Roşu-Verde, adică între Social-Democraţi (SPD) şi Verzi-ecologişti

(B90 / Die Grünen). La 21 iulie 2005 preşedintele Horst Köhler a dizolvat parlamentul , ca

urmare a votului de neîncredere pe care l-a primit cancelarul de atunci Gerhard Schröder (SPD) la

1 iulie în parlament. Ca urmare, la 18 septembrie 2005 au avut loc din nou alegeri federale, în

urma cărora a venit la putere coaliţia guvernamentală "negru-roşu" dintre partidele CDU/CSU şi

SPD.

De la unificarea din 3 octombrie 1990, Germania a acordat o mare atenţie îmbunataţirii

relaţiilor sale cu statele vecine,cât şi întaririi relatiei Trans-Atlantice. Germania continuă să pună

accentul pe legaturi strânse cu SUA, (membră în NATO) şi pe îmbunataţirea relaţiilor cu Europa

Centrala. Mulţi dintre germani nu au o atitudine clara în ceea ce priveşte trecutul lor. În parte,

moştenirea nazistă a determinat o puternică lipsă de încredere în autorităţile şi în armată, ceea ce

a condus tânăra generaţie spre pacifism. Capitala ţării se află la Berlin, oraş locuit de aproximativ

3,5 milioane de persoane.

11

Germania face parte din categoria ţărilor bogate eurpene. Pensionarii germani dispun, în

general, de venituri suficiente pentru a-şi putea petrece un concediu pe an în străinătate.

Germania este o piaţă vizată de multe destinaţii turistice, datorită capacităţii financiare şi

apetitului pentru călătorii specifice germanilor. Anul trecut, diferite pieţe turistice au investit 200

mil. Euro pentru promovarea pe piaţa germană, în condiţiile în care 66 milionae de germani au

efectuat cel puţin o călătorie în străinătate, iar anual ei cheltuiesc 50 mld. Euro în timpul

vacanţelor.Un turist german cheltuie în medie pe zi 67 Euro.

Mediul economic

Nivelul şi structura economiei situează Germania printre primele 7 ţări ale lumii. Deşi

structura populaţiei s-a schimbat oarecum odata cu unificarea, totuşi industria deţine o importantă

pondere cu subramuri de consistenţă cum ar fi construcţiile de maşini, sidelurgia, industria

chimică şi petrochimică.

Industria energetica se bazează pe resurse proprii dar si importate (petrol, gaze). Industria

construcţiilor de maşini este o ramura industrială cu o structură complexa care produce de la cele

mai fine instrumente şi utilaje pentru subramurile de varf (electronică, optică, etc.) până la cele

destinate industriei grele. Un loc aparte îl deţine industria automobilelor prin câteva firme de

renume: Volkswagen (Wolfsburg), Opel (Hannovra, Emden), Ford (Köln), Mercedes (Stuttgart),

apoi la München (BMW), Zwickau, Eisenach. Industria chimică se bazează pe resurse proprii şi

importane (carbuni, sare, gaze naturale, pirite, săruri de potasiu, petrol ş.a.).

Germania este ţara cu cea mai puternică economie din Europa şi campionul mondial al

exporturilor. Raportat la iulie 2006, exporturile au explodat pur şi simplu crescând în cursul

acestui an cu 11,8%. Creşterea importurilor faţă de aceeaşi perioadă a fost de doar 6,3 procente.

De asemenea, excedentul comercial al Germaniei a atins în iulie valoarea de 16,5 miliarde de

euro, cu un miliard şi jumatate mai mult decat în luna precedentă. Salariul net anual al germanilor

este la cel mai scazut nivel de la reunificarea ţării, respectiv 15.845 de euro în medie în 2006, faţă

de 17.200 de euro în 1992, potrivit statisticilor publicate de Ministerul Muncii. Între 2000 şi

2006, veniturile întreprinderilor au crescut cu 42%, în timp ce salariile cu doar 4,5%. Agenţia

germana a muncii a anunţat recent ca rata şomajului a scazut în septembrie la cel mai redus nivel

din ultimii 14 ani, 8,4%. Potrivit datelor oficiale, numarul şomerilor germani este de 3,5 milioane

în momentul de faţă, cu 162.000 mai puţini decât în 2006. Indicatorii economici arată că

Germania este locul cu cea mai productivă şi inventivă economie a lumii, o economie capabilă să

12

facă faţă provocărilor viitorului – acestea sunt premise bune într-o economie mondiala

globalizată.

Economia germană este una dintre cele mai solide şi mai puternice din lume. Localizată în

centrul Europei, Germania a trecut peste perioada de maximă sărăcie (după Tratatul de la

Versailles), transformîndu-se într-o ţară cu o industrie puternică ce exportă în întreaga lume, cu o

calitate comparabilă cu cea japoneză. Actualmente PIB-ul atinge 28.700 € pe cap de locuitor

(măsurat după paritatea puterii de cumpărare). În prezent Germania este cea mai importantă

putere economică a Europei, cu un Produs Intern Brut de aprox. 2.200 miliarde euro, şi ţara cu

cele mai multe exporturi la nivel mondial (inclusiv pe piaţa internă europeană). Cu o

infrastructură dezvoltată şi cu un nivel de viaţă bun, Germania este una dintre ţările cele mai

industrializate din lume.

Mediul social

Limba oficială este germana, având două arii lingvistice principale: germana de jos

(Niederdeutsch/Plattdeutsch, vorbită în zonele din nord) şi germana de sus, (Hochdeutsch vorbită

în sud). Structura populaţiei în funcţie de religii este următoarea: protestanţi 34%, catolici 34%,

musulmani 3,7%, neafiliaţi sau adepţi ai altor religii 28,3%. Gradul de alfabetizare este de 99%1.

Reglementat de fiecare land, Germania deţine un puternic sistem educaţional, divizat astfel: după

vârsta de 10 ani, orice copil va fi selecţionat fie pentru pregătirea vocaţională într-o Realschule

sau Hauptschule, fie se va pregăti pentru Universitate, într-un gimnaziu în care cei 13 ani de

şcoală culminează cu Abitur (comparabil cu nivelul A din Anglia, sau bacalaureatul francez).

Rezultatul acestui sistem este o forţă de muncă bine pregătită, situată la baza succesului industriei

germane (locuitorii sunt cunoscuţi pentru rigurozitatea cu care tratează orice problemă). Germanii

muncesc din greu şi petrec la fel. Vechile tradiţii germane constau într-o serie de festivaluri pline

de culoare de la paradele de la Carnaval şi Oktoberfest, la sărbătorile de la sate şi oraşe. Datând

din Evul Mediu, omniprezentele Schützenfeste sunt festivaluri ale costumelor şi obiceiurilor

locale. În sudul Germaniei, perioada Carnavalului este denumită Faschung, procesiunile din

München transformându-se într-o sărbatoare stradală. În privinţa familiei, în ultimele decenii s-a

înregistrat o creştere a numărului de divorţuri şi a gospodăriilor care au un singur membru.

Germanii sunt mari iubitori de sport, teatru, muzică, artă în general.

1 Pop Al. Nicolae, Dumitru Ionel, Filip Alina, Cercetarea pieţelor internaţionale, Bucureşti 2006, p. 67

13

Mediul politic

Germania este o republică parlamentară, stat federal conform Legii Fundamentale intrate

în vigoare la 26.06.1948 şi devenită Constituţie. Puterea executivă este deţinută de preşedinte

(şeful guvernului), ales pe o perioadă de cinci ani, iar cea legislativă de un parlament bicameral.

Prioritatea de bază a guvernului Germaniei este de a menţine creşterea economică şi continuarea

dezvoltării Germaniei de Est. Principalele partide care activează pe scena politică sunt: Alianţa

'90/verzii, Uniunea Creştin-Democrată, Uniunea Social-Creştină, Partidul Liber Democrat,

Partidul Social Democrat. Minorităţile constituie 8,5% din populaţia ţării şi includ: turci,

iugoslavi, italieni, greci, polonezi, croaţi, austrieci, etc.

Reglementat de fiecare land, Germania detine un puternic sistem educational, gradul de

alfabetizare fiind de 99%. Rezultatul acestui sistem este o forta de munca bine pregatita, situata la

baza succesului industriei germane (recunoscuti pentru rigurozitatea cu care trateaza orice

problema). Germanii muncesc din greu, dar şi petrec în egală masură - vechile traditii germane

constau într-o serie de festivaluri pline de culoare. În privinţa familiei, în ultimele decenii s-a

înregistrat o creştere a numarului de divorţuri şi a gospodariilor cu un singur membru.

Îmbătranirea populaţiei, combinată cu rata crescută a şomajului, a determinat o grija crescută din

partea muncitorilor pentru protecţia socială. Germanii sunt mari iubitori de sport, teatru, muzica,

arta in general.

Mediul tehnologic

Gradul de actualitate al tehnologiilor este foarte ridicat, că urmare a investiţiilor mari în

cercetare-dezvoltare şi a investiţiilor directe atrase din străinătate. Astfel, prin efectuarea unor

cheltuieli de capital intensive, sistemul de telecomunicaţii din partea de est a ţării a fost

modernizat şi integrat cu cel din partea de vest. Pe plan intern, Germania foloseşte un sistem

automat de telefonie, conectat prin reţele moderne de cablu optic, cablu coaxial, şi un sistem

satelit intern. Serviciile de telefonie mobilă sunt dezvoltate în toată ţara, se extind rapid şi includ

servicii roaming pentru multe ţări străine.

14

2.1.2. Piaţa

1. Piaţa în Romania

Conform unui sondaj de opinie făcut de BTR şi GTZ; chestionarul a cuprins 31 de

întrebări şi a fost trimis prin e-mail  la 104 operatori turistici din Germania. Dintre destinatari,

37% au răspuns atît pe baza propriilor experienţe de firmă, cît şi cumulînd opiniile exprimate de

turiştii germani referitoare la destinaţia România. Răspunsurile extrem de polarizate reflectă

poziţionarea României în peisajul turistic internaţional. Atît în răspunsurile pozitive, cît şi în cele

cu tentă critică, se observă nuanţa clară de SIMPATIE pentru România turistică, programele  pe

această destinaţie depăşind ca succes cota medie de realizări 2004 pe operator turistic. În acest

sens, tematici noi şi vechi (dar cu o frecvenţă mai mare) sunt pe agenda lor de lucru: tur cultural

al Transilvaniei, vizitarea Maramureşului şi a mănăstirilor din Bucovina, excursii de studii, turul

ciclist al Deltei Dunării sau micile excursii pe jos de la locurile de cazare. În general, concedii

active, sejurul pe litoral ocupă un loc secundar. 75% dintre cei chestionaţi doresc  informaţii

detaliate despre România, bazându-se şi pe experienţele turiştilor, care relevă  adesea „o placută

surpriză de concediu”, într-un „cadru natural impresionant, cu multe variante de excursii” şi

„oameni foarte ospitalieri”.

Turiştii străini încep să cheltuiască mai mult în România decât turiştii români care pleacă

în străinătate, România înregistrând pentru prima oară în ultimii 15 ani un excedent în balanţa de

plăţi privind serviciile turistice de 145 milioane euro pe primele 10 luni ale anului 2005. Practic

turiştii străini au cheltuit mai mult pe pachetele turistice din România - 688 milioane euro, în timp

ce românii au cheltuit 543 mil euro. A crescut cu circa 15% numărul de turişti străini pe pachetele

turistice şi cu 20% turismul de afaceri. Una dintre cele mai importante creşteri s-a înregistrat în

cazul Austriei, cu 43%. Pe lângă Austria, au înregistrat creşteri record sosirile vizitatorilor din

Olanda -34% şi Marea Britanie - 40%. În 2005 au vizitat România circa 130 de mii de austrieci,

cu 38 de mii mai mulţi decât în anul anterior. O parte importantă dintre ei au fost în România în

interes de afaceri - 30%. În afară de austrieci, un număr important de turişti s-a înregistrat şi din

ţările nordice, Germania, Franţa şi Italia.

Din afara Europei cei mai mulţi turişti vin din Japonia, SUA şi Canada. ANAT relatează

că de pe aceste pieţe se înregistrează o creştere constantă de 25% pe an. De asemenea, un

segment important, aflat şi el în creştere, este cel al turiştilor veniţi în croaziere, atât cele

dunărene cât şi acostări ale companiilor oceanice în Constanţa. Creşterea turismului de afaceri

15

care aduce persoane cu venituri mari, a creat acest plus, deoarece, în afară de cheltuieli de cazare

şi transport, aceştia dispun de resurse financiare pentru cumpărături şi servicii scumpe. Astfel se

dovedeşte benefică şi în turism creşterea interesului companiilor pentru România. Anexa 2

2. Piaţa în Germania

Cheltuielile turistilor germani au crescut constant in anii ’90 si au scăzut neseminificativ

în 2002 şi 2003. Pentru 2008 se prognozeaza o creştere moderată, iar pe termen lung se

prognozeaza o creştere de pana 3,4 sau 3,8 procente. În total, în 2010, germanii vor investi între

63 şi 69 de miliarde € în calatorii.

Conform unor calcule ale Dresdner Bank, în 2003 germanii au cheltuit 52,5 Miliarde

EURO pentru calatorii private sau de afaceri, ceea ce înseamna o scădere 5,4 % faţă de 2002. Un

turist german cheltuieste în medie pe zi 67 € (inclusiv toate costurile pentru mâncare, băutură şi

alte cumpăraturi), ceea ce la o vacanţă de 14,8 zile înseamna 998 €. În concediu, barbaţii

cheltuiesc aproximativ 1049 €, fiind mai cheltuitori decât femeile, 951 €, iar locuitorii oraşelor

mari, cheltuiesc mai mult decat cei de la sat, 1084 de EURO, faţă de 913 €. Cei care cheltuiesc

cel mai mult in vacanta, nu sunt familiile cu copii (894 €), nici cei single (1133 €), ci cuplurile în

care ambii parteneri lucrează şi care nu au copii, 1176 €.

Aproape jumatate din germanii din est (48%) au în vedere că în 2004 să efectueze cel

puţin o calatorie – în anii precedenţi această valoare se situa între 52 şi 56 %. În 2003, 27% dintre

cetăţeni au renunţat de a mai face un concediu, principalele motive fiind lipsa banilor dar şi rata

ridicată a şomajului - 45%. Turistul german din est călătoreşte pentru originalitatea şi frumuseţea

peisajelor (88%), urmate apoi de gastronomie, cultura şi sport. Raportul calitate/preţ joacă un rol

foarte important de circa 57%.

Majoritatea turiştilor din fostul DDR (Deutsche Demokratische Republik) au efectuat cel

puţin o excursie în România acum mai bine de 15 – 20 de ani. Dupa ´89 a urmat o perioada de

exod al acestora câtre destinaţii exotice, in prezent existand o reorientare a preferinţelor pentru

petrecerea vacanţelor catre ţările est europene.

Perioadele în care turistii germani călătoresc înspre Romania:

- Martie-mai / septembrie-octombrie: turismul de tratament şi de cură; circuite cu rulota /

caravana; segmentul de populatie 60 + ;

16

- Iunie – septembrie : turismul de litoral (familii cu copii, este şi perioada de vacanţe);

turismul de aventura, camping, vacanţe active (bicicleta/motocicleta/drumetii): tineret,

familii tinere fără copii ;

- Noiembrie-martie: turismul de iarna-ski: familii cu copii ;

Se observă cu preponderenţă sosirea în numar mare a turistilor în perioada vacanţei de vara.

Imaginea negativa pe care o are Romania provine în principal din problemele economice şi

politice, care nu sunt totdeauna prezentate conform realităţii. În continuare se difuzeaza la TV

reportaje cu copii strazii şi cainii din Bucuresti, realizate acum 5-6 ani sunt principalele

prejudecăţi despre Romania fiind: corupţie, copiii strazii, caini vagabonzi, criminalitate crescuta.

- Problema infrastructurii şi a lipsei de profesionalism a personalului (de la Poliţia de

Frontiera, pana la prestatorii de servicii)

- Lipsa prestatorilor de servicii vorbitori de limba germana

- Preţurile sunt nejustificat de mari raportate la calitate si la preturile oferite de destinatiile

vecine (Bulgaria, Turcia, Grecia)

Turiştii care călătoresc în Romania se informeaza fie la Biroul de Turism Berlin

(majoritatea solcitarilor facandu-se telefonic), fie la targurile de turism unde Biroul de turism ia

parte. Totodata presa si celelalte mijloace media constituie o sursa foarte buna de informare. În

ciuda tendintei de a rezerva o calatorie foarte tarziu, majoritatea turistilor care calatoresc înspre

Romania îşi planuiesc ruta cu cel putin 6 luni înainte de a pleca în vacanţă.

Tendinţele pieţei turistice germane:

- creşterea vânzărilor de călatorii

- creşterea ponderii pachetelor turistice (46% din totalul rezervarilor)

- creşterea ponderii utilizării maşinilor, rulotelor, autocarelor, căilor ferate ca mijloace de

transport

- scaderea duratei de şedere

- creşterea importanţei internetului ca sursă de informare: 65% dintre germani folosesc

internetul pentru planificarea călătoriei si 75% dintre agenţii au acces la internet

- creşterea calatoriilor in familie

- creşterea cumparaturilor vacanţelor all inclusive şi last minute

Referitor la comportamentul de consum, critetriile de planificare a vacanţei sunt calitatea

cazării (48%), atractivitatea destinaţiei (30% ), preţul (23%). În general procesul de luare a

17

deciziei de achiziţionare a unui produs turistic este influentat de: 40% sfatul prietenilor, 25%

sfatul prietenilor de la destinaţie, 27% experienţa personala. Influenţa principalelor tipuri de

promovare asupra germanilor este: 21% brosuri/ video, 12% Internet, 8% agenti de turism, 16%

publicitate, 10% materiale publicitare in presa scrisa, 11% informatii oferite de birouri de

informare. Turiştii germani se pregătesc bine pentru excursii, sunt receptivi la materiale

publicitare, dar şi mai receptivi la sfaturile prietenilor.

2.1.3. Concurenţa(vânzari şi cote de piaţă)

Concurenţii direcţi – cei care la fel ca şi Interra Travel au un produs turistic constând

într-un circuit în Romania destinat turiştilor străini.

1. Happy Tour

Happy Tour conduce topul agenţiilor de turism, fiind în prezent cea mai mare agenţie de turism

din Romania conform cifrei de afaceri, estimată în 2007 la 47 milioane de euro, în creştere cu

23% comparativ cu 2006.

2. Paralela 45

Paralela 45, jucătorul numărul doi din piaţa, a încasat anul trecut 39 milioane de euro, potrivit

datelor preliminarii, un avans de aproximativ 70% faţă de anul precedent, când cifra de afaceri se

ridică la 23 milioane de euro. 

3. Eximtur

Agenţia de turism Eximtur estimează pentru anul în curs înregistrarea unei cifre de afaceri de

circa 45 milioane de euro, cu 28% peste valoarea din 2007, de 35 milioane de euro, potrivit

declaraţiilor directorului general al companiei, Radu Morariu. . Eximtur derulează şi un

parteneriat cu turoperatorul străin World of TUI, pentru care Morariu estimează că va realiza

vânzări de circa 2 milioane de euro anul acesta.

4. Aerotravel

Agenţia Aerotravel, a patra companie din piaţă, a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 30,1

milioane de euro, bugetand o creştere de 20% pentru 2008, care face parte din strategia

companiei dezvoltata în 2006 pentru o perioadă de cinci ani. 

5. J'Info Tours

Vânzarile agenţiei de turism J'Info Tours au fost în 2007 de aproximativ 29 milioane €.

6. Marshal Turism

18

În 2007, Marshal Turism a realizat venituri de 26 milioane de euro, estimând pentru anul în curs

creşterea acesteia cu circa 30%. 

7. Nova Touring 

Nova Touring a avut afaceri de aproape 20 milioane de euro.

8. Aerotravel Lufthansa City Centre

Aerotravel Lufthansa City Centre a înregistrat o cifră de afaceri de 18,7 milioane euro în primele

9 luni ale anului 2006. "Creşterea în volum a segmentului de ticketing a fost de 17%, iar cea a

segmentului turism a atins cota de 60%, la aceasta creştere contribuind turismul business, în care

cuantificăm cazările interne şi externe, organizarea de evenimente şi incentivuri, precum şi

turismul leisure", spune Claudia Stan, director de marketing al Aerotravel. Pentru întregul an,

Stan estimează încasări de 24,5 milioane de euro.

Structura pieţei turistice germane:

- piaţa germană este dominată de 5 touroperatori: World of TUI-30% , Thomas Cook AG-23%,

Rewe Touristik-17%, FTi Touristik si Alltours (cota de piata cumulata este de 83,5%)

- exista 3 mari lanturi de agentii de turism: World of TUI (9600 agentii de turism), Thomas

Cook AG (14400 agentii) si Rewe Touristik (14500 agentii de turism), cu o cota de piata

cumulata de 48%. 81% dintre sejururile de lunga durata sunt achiziţionate prin intermediul

agenţiilor.

2.1.4. Evoluţia turismului în România

Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale şi a istoriei sale bogate.

Numărul de turişti este în creştere, ajungând în prezent la aproximativ 6-7 milioane pe an, iar

această activitate devine o sursă tot mai importantă de venit.Economia românească e caracterizată

de un potenţial uriaş pentru turism, acesta atrăgând 880 milioane de euro în investiţii în 2005.

Varietatea şi bogăţia atracţiilor turistice, naturale dar şi culturale şi istorice aduce

Romania pe unul din primele locuri în Europa. Localizarea Romaniei la întreţinerea mai multor

drumuri europene facilitează accesul aici pe toate caile - cu avionul, maşina, trenul sau vaporul.

Ospitalitatea românilor şi sufletul lor deschis vor transforma o scurta vacanţă într-o experienţă de

neuitat despre caldură şi prietenia umana.

Principalele puncte turistice din România sunt: capitala tarii (Bucuresti), Litoralul Marii

Negre cu staţiunile sale (Mamaia, Eforie Nord, Neptun etc.), Delta Dunarii, Munţii Carpaţi, în

19

special Valea Prahovei şi Poiana Brasov (zonele montane cele mai frecventate), Bucovina (situată

în nordul Moldovei) cu vestitele mănăstiri şi biserici, ale căror picturi exterioare (datând din

sec.XVI) au fost declarate patrimoniu UNESCO, Maramureş, sudul Transilvaniei, incluzand şi

ţinutul Hateg şi zonele înconjuratoare (leaganul civilizatiei dacice) şi Nordul Olteniei.

Pe lânga aceste zone turistice în România sunt multe alte centre turistice, oraşe şi staţiuni.

Ele includ oraşele cu vestigii medievale: Iasi (vechea capitala a Moldovei), Cluj - Napoca (cel

mai important oraş al Transilvaniei medievale), Timişoara (oraş multietnic şi multicultural din

Banat), Braşov, Târgovişte (capitala Munteniei, înainte de Bucureşti), Sibiu, Sighişoara etc.

Fluviul Dunarea la Portile de fier, masivul Fagaraş (cu cel mai spectaculos relief alpin din

România) sau Parcul National Retezat din Carpatii Meridionali încantă vizitatorul cu frumuseţea

lor fara pereche.

Locurile istorice si mediul lor natural sunt puncte de atracţie pentru turiştii străini, şi nu

numai, datorită legendelor populare locale (de ex. legenda lui Dracula).

Reteaua de cazare a turistilor include în jur de 3000 de unitati de cazare cu un total de

290000 de locuri de cazare. Dintre ele sunt cam 900 de hoteluri şi moteluri cu 170000 de locuri

de cazare. Privatizarea serviciilor de turism este în plina desfăşurare; doar una din şase unităţi

hoteliere este privată. Numarul de turişti care solicită cazare în fiecare an este în jur de 6,5

milioane, capacitatea de cazare fiind utilizată în proporţie de 40-45% în ultimii ani. În 1996

România a fost vizitată de 5,2 milioane de străini, 5,7 milioane de români călătorind în ţări

străine, dar cei mai mulţi dintre ei în ţările vecine.

În decembrie 1989, Romania a redevenit o naţiune liberă. Ţara noastră este gata să

primească acum turişti din întreaga lume care sa se bucure de minunata şi diversificata ei tradiţie

culturala, de pitorescul peisajelor şi de posibilitatile de petrecere a timpului liber. Un nou val de

entuziasm şi daruire au redat stralucire obiectivelor turistice pentru a transforma Romania într-o

destinaţie de vacanţă unică. În primul rand, chiar numele ţării, Romania, ne reaminteşte faptul că

civilizaţia Romei antice a avut o influenţă decisivă asupra evoluţiei sale şi ca multe monumente

datează din perioada respectivă. Puteţi admira, de asemenea, fortăreţe medievale, mănăstiri

construite în stil bizantin, cu picturi murale exterioare, şi case tărăneşti decorate în funcţie de

specificul fiecarei regiuni, iar castelul lui Dracula este doar unul dintre numeroasele castele şi

palate impresionante care pot fi vizitate.

În Transilvania puteţi asista la festivaluri populare care reprezintă o manifestare autentica

a obiceiurilor locale, şi nu doar un spectacol special destinat vizitatorilor. Sculpturile in lemn sau

obiectele de ceramică pe care le cumpară şi sunt făcute pentru a fi folosite cu placere, ele nu

20

reprezintă simple suveniruri lipsite de valoare. Unul dintre aspectele extraordinare care

caracterizează această ţară este patrimoniul ei folcloric. Timp de zeci de ani, el a fost foarte puţin

cunoscut în afara hotarelor ţării. Dar patrimoniul Romaniei nu este doar unul folkloric,

Bucureştiul era numit în perioada interbelică "Micul Paris" şi pe buna dreptate. Astazi, sălile de

operă şi de concerte, unde au loc spectacole de o excelentă calitate, expoziţiile permanente de

artă, cum ar fi cea a sculptorului Constantin Brancuşi, muzeele şi galeriile interesante sunt toate

caracteristice noii şi sofisticatei sensibilităţi artistice a romanilor.

Efectele indirecte ale industriei turismului sunt reprezentate de 490.607 de slujbe (5% din

totalul pieţei de muncă); 124.757 bilioane lei (3.469,4 mil.$) din PIB, echivalentul a 5,9% din

totalul PIB; 38.335,6 bilioane lei (1.066,1 mil.$) din exporturi, servicii şi comerţ (6,4% din totalul

exporturilor); 36.365,3 bilioane lei (1.011,3 mil$) din capitalul investit (8,2% din totalul

investiţiilor) şi 3.843,6 bilioane lei din cheltuielile guvernamentale, echivalentul a 3,2% din

acestea.

Până în 2014, numărul slujbelor din serviciul turistic ar trebui să totalizeze 531.696,

respectiv 5,4% din totalul slujbelor. Industria serviciilor turistice din România se aşteaptă să

crească la 88.067,6 bilioane lei (1.399,3$) până în 2014, iar contribuţia economică a serviciilor

turistice va creşte de la 5,9% în 2004 la 6,4% în 2014.

Sectorul turistic a contribuit cu 1,4% la PIB (29.583,1 bilioane lei) în 2004 şi se aşteaptă

să crească la 88.067,6 bilioane lei până în 2014. Contribuţia serviciilor turistice la economia ţării

va creşte de la 5,9% în 2004 la 6,4% în 2014.

Turismul personal al României este estimat la 72.422,7 bilioane lei (2.014 mil$) sau 4,2%

din totalul consumului individual în anul 2004. Până în 2014 acesta ar trebui să ajungă la nivelul

de 217.304 bilioane lei. Turismul în scop de afaceri este estimat la 19.967,1 bilioane lei (555,3

mil$) în anul 2004, cifră ce va creşte la 58.787,0 bilioane lei (934,1 mil$).

2.1.5.Turismul cultural

Turismul cultural reprezintă un fenomen care s-a dezvoltat extrem de mult în ultimele

decade. Turismul cultural a fost identificat ca fiind un produs extrem de lucrativ în cadrul

industriei turistice. Organizaţiile culturale, comunităţile locale au îmbrăţişat acest fenomen

caracterizat ca fiind un potenţial factor economic generator de activităţi economice şi noi locuri

de muncă într-un secol XXI, în care datorită evoluţiei industrializării, forţa de muncă este în

continuă scădere. În acest sens, muzeele nu trebuie să-şi limiteze activităţile şi acţiunile la

21

funcţiile de bază, ci din contră, trebuie să preia iniţiativa, prin dezvoltarea unei strategii ce trebuie

să demonstreze importanţa lor în cadrul comunităţii sau a regiunii în care îşi desfăşoară

activitatea.

Importante obiective turistice în Romania (prezente şi în produsul lansat de Interra

Travel în Germania):

Palatul Parlamentului / Casa Poporului

Casa Poporului s-a construit pe fostul Dealul Spirii (numele unui renumit doctor din zona)

dupa anii `80, când a început "urbanizarea" întregului cartier, la "indicaţiile ctitorului". Ridicată

pe o colina artificială ,Casa Poporului are o înalţime de 84m, (cuprinde 12 etaje) are o nota

dominanta, impunatoare, iar cu suprafata sa de 330.000 de metri patrati, devine a doua cladire din

lume dupa Pentagon. Anexa

Arcul de triumf

Arcul de triumf a fost înălţat în anul 1922 din lemn şi stuc, în cinstea proclamarii Unirii,

dupa izbinda armatelor romane în primul razboi mondial, arc ce va fi înlocuit cu unul de piatra,

opera arhitectului Petre Antonescu, între anii 1935-1936. Faţada sudica este frumos împodobită

cu doua medalioane în bronz, ce înfăţişează chipurile regelui Ferdinand şi al reginei Maria, care

le înlocuiesc pe cele originale, distruse de regimul comunist, dupa anii `80. În locul lor au fost

aplicate doua mari flori de piatră, care au fost date jos, dupa 1989, iar chipurile regale şi-au reluat

locul. Anexa 6 si anexa 7

Muzeul Satului

În primavara anului 1936 ia fiinţă Muzeul Satului Romanesc, creaţie colectivă a Şcolii

Sociologice Romane, înfiinţată şi condusă de profesorul Dimitrie Gusti. Cel care s-a gândit prima

oara la constituirea unei colecţii de artă populară, a tipurilor de gospodarii ţăraneşti şi-a

prezentarii lor în expoziţii, a fost scriitorul Al. Odobescu cu mult timp in urma. La deschiderea

sa, muzeul cuprindea o suprafaţă de 5 ha şi doar 30 de case ţăraneşti, caracteristice diferitelor

zone din ţară. În anul 1977 a căpătat denumirea de Muzeul Satului şi de Arta Populara prin

contopirea cu Muzeul de Arta Populara. După Revoluţie, în luna martie a anului 1990, s-au

divizat din nou, primul devenind Muzeul Satului, iar al doilea Muzeul Taranului Roman.

Ateneul Roman

Ateneul Roman - C. Esarcu, V.A Ureche si N. Kretulescu au înfiinţat în 1865 instituţia

Ateneul Roman cu scopul "inzestrarii poporului cu cunostinte folositoare". În 1886 a început

construcţia dupa planurile arhitectului francez Albert Galleron şi a fost inaugurata la 14 februarie

1888. Aici îşi are sediul Filarmonica "G. Enescu" şi tot aici au evoluat unii dintre cei mai de

22

seama dirijori şi solişti interpreţi ai veacului XX: Erich Kleiber, Sergiu Celibidache, Ionel Perlea,

Herbert von Karajan, Dinu Lipatti, Arthur Rubinstein, Pablo Casals, Yehudi Menuhin. Anexa 6 şi

anexa 7

Opera - Deşi în Romania manifestari ale genului liric dateaza înca din secolul XIX

cladirea Operei Romane este o constructie relativ noua (1953) ridicată dupa planurile arhitectului

Octav Doicescu. Anexa 6

Mănăstirea Cozia

Una dintre cele mai autentice podoabe ale arhitecturii bisericeşti autohtone, Mănăstirea

Cozia trăieşte şi va dăinui în istoria poporului român deopotrivă prin însemnătatea ei artistică şi

spirituală, cât şi prin vechimea ei. Anexa 16

Palatul Brukenthal este unul dintre cele mai însemnate monumente în stil baroc din

România, construit în etape, între anii 1778-1788, pentru a-i servi baronului Samuel von

Brukenthal drept reşedinţă oficială şi pentru a adăposti colecţiile sale. Anexa 10

Mănăstirea Bârsana este reânfiinţată în 1993 odată cu binecuvantarea acestui loc de

către PS Justinian Chira -  episcop al Maramureşului şi Sătmarului.

Mănăstirea Moldoviţa este una dintre cele mai vechi aşezări monahale, cu un important

trecut istoric. Originea sa nu este cunoscută cu precizie, însă tradiţia o aminteşte încă din perioada

voievozilor Muşatini. Sub domnia lui Alexandru cel Bun a fost zidită prima biserică din piatră,

atestată documentar între 1402-1410 cu întregul ansamblu de contrucţii, având hramul Buna

Vestire şi fiind deja un centru cultural. Anexa 14.

Mănăstirea Voroneţ

Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ştefan cel Mare. Biserica a fost

ridicată în anul 1488 în numai patru luni şi jumătate ceea ce constituie un record pentru acea

vreme. ăImagini în anexa 14.

Mănăstirea Suceviţa

Monumentul este în realitate ctitorie comună a familiilor Movileştilor (mari boieri,

cărturari şi chiar domnitori ai Moldovei şi Ţării Româneşti, sec. XVI-XVII). Construit în stilul

arhitecturii moldoveneşti - îmbinare de elemente de artă bizantină şi gotică, la care se adaugă

elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn. Anexa 13

Mănăstirea Putna este un lăcaş de cult ortodox, una din cele mai importante centre

culturale, religioase şi artistice înfiinţate în Moldova. Anexa 14

23

Mănăstirea Bistriţa, ctitorie a boierilor Craioveşti (banul Craiovei Barbu şi fraţii săi

Pârvu vornicul, Danciu armaşul şi Radu postelnicul), a fost zidită între anii 1492-1494, se află în

satul Bistriţa a comunei Costeşti din judeţul Vâlcea, pe pitoreasca vale a râului cu acelaşi nume.

Lacul Sfânta Ana este un lac de origine vulcanică, fiind singurul astfel de lac de pe

întreg teritoriul României.

Biserica Neagră biserică evanghelică în stil gotic din Braşov. Construită în jurul anului

1380 şi cunoscută iniţial sub numele de Biserica Sfânta Maria, clădirea a fost parţial distrusă

dupa marele incendiu din 1689, când a primit numele actual. Biserica Neagră este unul dintre cele

mai reprezentative monumente de arhitectură gotică din România datând din secolele XIV-XV.

Imagini în anexa 11.

Castelul Bran

Situat la 30 km de Brasov, între Muntii Bucegi şi Piatra Craiului, Castelul Bran este un

important monument naţional şi punct de reper al turismului din Romania, datorită atât frumuseţii

lui, a peisajului, cât şi a legendei contelui Dracula, al carui spirit bântuie încă aceste locuri

stravechi. Putem vedea câteva imagini în anexa 8.

2.2. Auditul intern de marketing

2.2.1. Prezentara agenţiei Interra Travel

Servicii turistice pentru deplasari de afaceri şi vacanţe. Persoane fizice, turism individual

sau de grup, circuite sau sejururi, vacanţe cu avionul, vacanţe cu autocare de lux, vacanţe cu

zboruri charter. Bilete de avion, oferte speciale, tarife speciale bilete de avion, hoteluri în lume,

rent-a-car, pachete de vacanţă, team building, evenimente speciale. Interra Travel este o agenţie

de turism certificată pentru implementarea standardului calităţii ISO 9001 în turism. Oferte de

Crăciun, Revelion, ski, sport, concerte, Carnaval la Veneţia, Carnaval la RIO de JANEIRO,

vacanţe exotice, croaziere, golf, sport turism, all inclusive, servicii deluxe, concediu exotic.

2.2.2. Scurt istoric

24

Interra Travel a fost înfinţată în anul 2000, intrând pe piaţă cu doar câţiva angajaţi,

ulterior mărindu-se pana la 30 de angajaţi. În anul 2003 a fost acreditată pentru implementarea

standardului calităţii ISO 9001 în turism.

Dat fiind faptul ca agenţia de turism Interra Travel este una dintre cele mai mari agenţii de

turism din ţara şi asigură o ofertă turistică foarte variată, din componenţa agenţiei fac parte mai

multe departamente. Cele mai importante sunt considerate: Departamentul de Productie,

Departamentul de Vanzari, Departamentul de tiketing, Deparatamentul de Corporate şi Incoming,

Departamentul Finaciar -Contabil, Departamentul Transporturi.

Adresa companiei de turism Interra Travel

Interra Travel este marca inregistrata a firmei General Trading & Tour S.R.L.

Adresa : Bucuresti, Bd.I.C.Bratianu nr 29-33, Magazin Cocor, etajul 5.

Tel / Fax 021.312.3775; email : office@interra.ro

Program de lucru: Luni-Vineri, 09:00 - 18:00

2.2.3. Oferta de produse si servicii

Tipuri de turism:

- deplasări de afaceri (Business Travel)

- vacanţe (Leisure)

Tipuri de clienţi:

- firme şi instiutuţii (Corporate clients)

- personae fizice

- agenţii de turism retail

Servicii prestate:

Bilete de avion, hoteluri, rent-a-car, transferuri, tururi, pachete de servicii, team building,

târguri, evenimente speciale, asigurari medicale, acţiuni cu autocare proprii , în general tot ce ţine

de turismul de afaceri şi/sau de vacanta.

Avantaje:

- Echipa de profesionişti tineri, cu o dorinţă continuă de perfecţionare

- Garanţia serviciilor achiziţionate

- Sistem aplicat de travel management care permite clientilor obţinerea raportului optim

calitate / pret.

- Accent pe procesul de "Customer Care"

25

Interra Travel colaboreaza cu multe firme, institutii, pentru care organizează deplasarile

de afaceri ale personalului angajat. Acestea sunt firme mici, medii, mari si respectiv foarte mari.

Clienţii sunt instituţii din Romania şi din afara ţarii. Servicii prestate clientilor corporate :

- Bilete de avion pe orice Companie Aeriana, pentru orice destinaţie;

- Cazari hoteluri - acces la aprox 200.000 de hoteluri în lume;

- Rent-a-car - acces la o flota de aprox 200.000 de autovehicule in lume;

- Asigurari medicale, transferuri, tururi de oraş;

- Acţiuni de team building intern şi international;

- Deplasări la târguri, evenimente speciale;

- Diverse acţiuni cu transport auto cu autocare şi microbuze proprii; - Anexa 19

Forma de proprietate -Compania de turism Interra este o societate cu raspundere limitata

(SRL) Activitatea desfăşurată de compania de turism Interra Travel este activitatea specifica

agenţiilor de turism.

2.2.4. Activitaţiile şi resursele agenţiei

Tiputi de activităţi:

- outgoing(Deplasări ale turiştilor romani dinspre Romania internaţional) – Anexa 21

- incoming (Deplasări ale turiştilor străini către Romania) - Anexa 4

- retail (Vânzare către clienţi direcţi)

- wholesale (Distribuţie de servicii şi pachete de servicii produse ca tour operator) – Anexa

20

Interra Travel este o agenţie de turism specializata în: emiterea de bilete în transportul

aerian, rezervări în hoteluri şi închirieri de maşini, autocare, microbuze, asigurari medicale

turism de afaceri, organizarea de şedinte, seminarii, traininguri profesionale, cât şi tururi de oraş.

Interra Travel oferă condiţii speciale în ce priveşte deplasarile personale de vacanţă:

- raport calitate / preţ foarte bun pentru pachetele de vacanţă produse de Interra;

- prioritate la rezervarea locurilor pentru pachetele produse de Interra;

- informarea, promovarea pachetelor prin modalitatea aleasă de catre client, newsletter sau

catalog;

- livrarea gratuită la birou a documentelor de călătorie şi a documentelor fiscale;

- informare asupra ofertelor speciale, last minute, care apar;

26

- participarea la concursuri speciale cu premii oferite de catre Interra şi partenerii săi;

- crearea de pachete pe specificul clienţilor şi asigurarea mai multor niveluri de

servicii/preţuri, pentru mai multe segmente de venituri;

Prin acordarea acestor facilităţi, Interra Travel contribuie la îmbunătăţirea mediului de

lucru al clientului corporate. Acesta poate considera aceste facilităţi drept un real bonus

acordat personalului sau angajat.

Datorită imaginii sale bune în piaţa şi al numarului mare de potenţiali care intra în contact

cu materialele sale, reclamă pe care clienţii săi o contractează prezintând un raport preţ/raspuns

extrem de avantajos. De asemenea preţul pe care Interra Travel îl primeşte pentru astfel de

reclama se reflectă în scăderea costurilor acesteia, lucru care se rasfrânge pozitiv tot asupra

activităţii de ansamblu pe care Interra Travel o desfaşoară pentru clienţii săi corporate. 

2.2.5. Personalul agenţiei Interra Travel

Personalul care lucreaza în cadrul agenţiei Interra Travel este in numar de 30 de persoane.

Personalul agenţiei este repartizat astfel :

a) departamentul tiketing -3 agenţi tiketing

b) deparatmentul de vânzări -director de vânzări şi încă doi subalterni

c) departamentul de Producţie -şef departament şi patru subalterni

d) departamentul Corporate şi Incoming - patru agenţi

e) deparatmentul de Transporturi - trei şoferi

f) departamentul Finanaciar - Contabil - un director financiar -contabil, un casier, 2

contabili.

Personalul care lucreaza in cadrul agentiei Interra Travel este în proporţie de 80 %

calificat in domeniul turismului, 20 % dintre angajaţi au alte studii decât in turism.

2.2.6. Piaţa agenţiei de turism Interra Travel

Având în vedere numarul mare de agenţii de turism care acţionează pe piaţa românească,

şi mai ales în Bucureşti unde este o concentrare maxima a numarului de agenţii de turism din

Romania, putem afirma că, Interra Travel îţi desfaşoară activitatea în cadrul unei pieţe cu

concurenţă acerbă , unde numai cei buni, bine pregătiţi pot reuşi.

Clientii agenţiei de turism Interra Travel provin din clase sociale cu venituri mari sau

peste medie.

27

În ceeea ce priveste modul de abordare al pieţei agenţiei de turism Interra Travel îi este

specifică abordarea diferenţiată şi anume segmentarea multiplă deoarece oferta agenţiei este

foarte diversificată şi este destinată satisfacerii nevoilor unui numar cât mai mare de segmente de

consumatori.

Având în vedere modul de abordare al pieţei agenţia de turism Interra Travel a optat

pentru strategia de specializare (produse turistice tematice), în funcţie de urmatoarele elemente:

1. Destinatia turistica – Interra Travel propune numeroase programe turistice în Grecia ,

Egipt,Turcia, etc.

2. Clientela-oferta este destinată mai multor segmente de consumatori.

3. Tema – Interra Travel propune servicii turistice cu teme precum - tematici culturale,

sejururi în staţiuni balneo-climaterice.

Furnizorii – pentru Interra Travel furnizori reprezintă toţi prestatorii de servicii turistice

datorită cărora agenţia de turism îşi poate realiza programele turistice.Asfel furnizori sunt atât

prestatorii de servicii de cazare (hoteluri din ţară), servicii de alimentaţie, servicii de transport

aerian, servicii de agrement şi alte servicii. Pentru turismul extern Interra Travel lucrează cu

marii touroperatori din străinatate.

Afilieri:

ANAT (Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism)

IATA (International Air Transport Association)

ETOA (European Tour Operator Association)

CCIR (Camera de comert si industrie a Romaniei)

National Geographic Society

2.3. Analiza SWOT a agenţiei Interra Travel

Puncte tari:

- Agenţie în Bucureşti – capitala oferă avantaje speciale;

- Personal calificat şi cu experienţă în domeniu;

- Parteneriate foarte avantajoase în Romania şi în Europa;

- Individualizarea pachetului turistic;

- Strategii specifice pentru piaţa externă (produse noi);

- Ofertă diversă în Europa;

28

- Resurse materiale şi financiare în masura să acopere cheltuielile pentru 2 ani;

- Orientare spre turismul de nişă;

- Dispune de o oferta variata de produse turistice ce se adreseaza atat oamenilor care

calatoresc în scop de afaceri cât şi celoralalte categorii de turişti;

- Preţurile pachetelor turistice oferite sunt pe deplin justificate;

Puncte slabe:

- Agenţie de turism tânară, experienţă proaspătă;

- Lipsa unei marci puternice pentru produsele turistice;

- Prezenţa doar in Europa;

- Promovare slabă până în prezent;

- Lipsa surselor financiare pentru proiecte de investitii şi/sau alocarea acestora pe priorităţi

comunitare;

- Parteneri doar în câteva ţări din Europa;

- Lipsa de birouri de reprezentanţă în Germania;

Oportunităţi:

- Slabă orientare a concurenţei pe segmentele nişă – o mare oportunitate pentru agenţiile ce

se orinteaza rapid;

- Odată cu integrarea Romaniei în Uniunea Europeana creşte încrederea turiştilor europeni

în potenţialul turistic al Romaniei şi integrarea infrastructurii romaneşti în cea europeană;

- Creşterea puterii de cumparare a Euro în Europa – venituri mai mari pentru potenţialii

turişti germani;

- Interes internaţional sporit în turismul rural pentru ţările mai puţin cunoscute;

- Accesabilitatea fondurilor din FEDER pentru dezvoltarea turismului;

- Cooperarea trasfrontalieră cu ţările vecine ridicată din 2007;

Ameninţări:

- Concurenţa externa foarte puternică – companii mari cu tradiţie în turism;

29

- Atractivitatea destinaţiilor turistice din afara regiunii, în special înspre turismul montan şi

litoral, neglijarea patrimoniului cultural;

- Concurenţa altor regiuni care şi-au conturat deja strategii turistice şi atrag turişti;

- Lipsa marketingului regional de turism;Lipsa unei strategii integrate de dezvoltare a

turismului la nivel naţional

Capitolul III

Fundamentele programului de lansare a produsului turistic pe piaţa Germaniei

3.1. Strategia pieţei

3.1.1. Strategia de produs

În Romania, sau mai bine zis agenţiile de turism din ţară nu au în portofoliul lor un produs

turistic bine caracterizat, prezentând Romania aşa cum noi toţi o putem vedea de câte ori avem

ocazia. Agenţia Interra Travel, de altfel printre singurele agenţii prezintă un astfel de circuit. Am

îmbunătăţit un pic circuitul prezentat de agenţie, în urma unei cercetari facute în Germania

punand accent pe cerere, şi anume cunoaşterea culturii noastre, şi vizitarea celor mai importante

monumente, cât şi cunoaşterea gastronomiei româneşti. Produsul este bazat pe cunoaştere,

relaxare, şi odihnă. Pentru atingerea obiectivelor propuse, lansarea şi dezvoltarea produsului

turistic, se va utiliza o îmbinare a trei strategii de produs – strategiile de flexibilitate, de

diferenţiere şi de diversificare, realizând astfel o sinergie pozitivă între elementele componente

ale produsului turistic.

Acest produs este realizat în cadrul unor structuri de primire ultramoderne, de lux, care

deţin structuri super-dotate (hotelurile fiind de 3* şi 4*), precum şi structuri diversificate de

agrement, cazinouri, etc. Corespunzator calitaţii produsului, se va realiza şi o infrastructură

turstică la acelaşi nivel calitativ, ca şi cel aferent structurilor de primire, care să permită

diversifcarea şi mai înaltă a posibilităţilor de agrement.

O vizită în România este o călătorie în una dintre cele mai bine conservate ţări din

Europa, unică în Europa Centrala şi de Est.

„Gastronomia şi vinurile în România”

30

Traseul circuitului destinat gastronomiei şi vinului

Ziua 1: Bucureşti

Sosire la Bucureşti. Transfer de la aeroportul Otopeni la hotelul de 4 * (Lido), veţi fi

însoţit de ghid care va cunoaşte limba germană.. Tur panoramic al acestui oraş, bogat în artă şi

literatura, fotografie şi muzică, precum Ateneul, Piaţa Revoluţiei, Opera, Arcul de triumf, Palatul

Parlamentului şi Muzeul Satului . Cina la restaurantul Casa Vernescu. Înnoptarea în Bucureşti.

Ziua 2: Bucureăti - Cozia - Sibiu – Sibiel

Se va servi mic dejun-ul în stil bufet. Se va porni călătoria spre Transilvania, pentru a

degusta specialităţile romaneşti şi a savura vinurile noastre. Trecând prin Piteşti se va face o

oprire pentru degustare de vin la Ştefaneşti, şi binenţeles se va lua prânzul în staţiunea

Călimăneşti – Caciulata. Se va vizita Mănăstirea Cozia, una din cele mai frumoase mănastiri din

Romania. Călatoria se continuă pe Valea Oltului şi vor sosi în Sibiu. Veţi fi cazat într-un hotel de

4* (Hotel Helios). Se va organiza şi o mică excursie opţională într-un sat pitoresc Sibiel unde se

va putea vizita muzeul de icoane pe sticlă. Seara se va lua o cină tradiţională transilvăneană (supă

de pui cu tăiţei de acasa cu chifteluţe, cârnaţi afumaţi, friptură de porc cu cartofi piure, placintă

de mere, un pahar de vin şi ţuică). Înnoptarea se va face în hotel.

Ziua 3: Sibiu - Biertan - Sighişoara

Mic dejun. Un mic tur al capitalei culturale Sibiu, vizitând Palatul Brukenthal, Muzeul

Civilizaţiei Populare Astra, Muzeul de locomotive cu aburi cât şi Podul Minciunilor (anexa 10).

Masa de prânz la un restaurant tradiţional din Sibiu (unde se va servi mămăliguţă cu branză,

carne tradiţională la platou alaturi de vinul romanesc). Vor pleca spre Biertan, unde vor vizita

biserica fortificată săsească, şi reşedinţa Lutheran Bishop din Transilvania. Se va ajunge în

Sighişoara unde se vor caza la un hotel de 3 * (Hotel Sighişoara). Cina se va lua la Casa Dracula,

locul de naştere al Draculei (Anexa 18). Înapoi la un hotel din Sighişoara.

Ziua 4: Sighişoara - Targu Mureş - Cluj Napoca - Baia Mare

Mic dejun. Vor porni sper Maramureş, una dintre cele mai tradiţionale provincii

româneşti. Pe drum, va trece prin Târgu-Mureş, vizitând Palatul Culturii - o bijuterie artistică - şi

frumosul oraş - Cluj unde se va lua un prânz gustos. Ajunşi în Baia Mare, va face check-in la

31

hotel de 4 * (Ambassador Baia Mare Hotel / Carpati Hotel)  şi relaxare. Cina la hotel

("Maramures" - un gratar tradiţional romanesc).

Ziua 5: Baia Mare - Deseşti - Sighetu Marmaţiei - Săpânţa – Borşa

Mic dejun. Va fi prezentat oraşul Baia Mare în toata splenoarea vizitând Turnul Ştefan,

Turnul Măcelarilor, Localul Monetariei. Prima oprire după plecarea din Baia Mare va fi, la

Biserica de lemn, cu "acoperiş dublu", picturi uimitoare şi valoroasă colecţie de icoane pictate.

Continuaţi cu Cimitirul Vesel Săpânţa (Anexa 12), care ar putea fi numit "cimitirul", dar este mai

mult ca un sfat cu privire la modul de viaţă care se ocupe de viaţă şi nu au nici o frică de ceea ce

va veni după. Dacă sunteţi interesat în modul în care se fac cruci, va invitam sa va prezentam

atelierul. Masa de prânz de astăzi va fi diferită de cele anterioare, în special prin locatie:

Mănăstirea Bîrsana. Seara se va lua cina la restaurantul Poem cu principalele tradiţii şi ritualuri,

dans cu localnici, meniu (printre alte gustoase bucate: preparate din carne de mânzat, horincă -

băutură puternică tradiţională şi un foc de tabară) aceste amintiri vor dura pentru totdeauna! Spre

seară se va ramane în Borşa, pentru înnoptare la hotel de 3* (Hotel As)

Ziua 6: Borşa - Sacel - Moldoviţa - Gura Humorului – Voroneţ

Mic dejun. Dimineaţa, va avea loc o scurtă excursie la Sacel sat, pentru a vedea cuptorul

de ceramică vechi de 600 de ani, care arată şi funcţionează exact ca în vremea stramoşilor noştri,

dacii - folosite în timpul lor (2000 de ani în urmă). La amiază, vor ajunge la Bucovina, un oraş de

poveste, punctual de pornire al picurilor pe mănăstiri. Trecand prin pasul Prislop şi prin

Campulung-Moldovenesc, unde natura se dovedeşte ea este cel mai bun artist, vreodată, veţi

ajunge la Mănăstirea Moldoviţa (Anexa 13) pentru o vizită şi un prânz moldovenesc. Continuaţi

cu Gura Humorului, o staţiune de munte unde putem vizita Muzeul de Etnografie , unul dintre

cele mai impresionante muzee din zona cât şi vizită la Mănăstirea Voroneţ (Anexa 13). Se va face

cazarea în Gura Humorului la hotel de 4* (Hotel Best Western Bucovina). Cina la o stană, cu

toate bucatele specifice, foarte gustoase şi proaspăt făcute (produse din brânză).

Ziua 7: Gura Humorului - Marginea - Suceviţa - Putna - Rădăuţi - Pătrăuţi

Suceava - Gura Humorului

Mic dejun. Pentru multe personae Bucovina reprezintă mănăstiri. Ea este o necesitate

pentru a vedea unele din cele mai impresionante culturi din România, astfel vom continua turul

nostru cu unele dintre cele mai bine conservate biserici construite de Ştefan cel Mare. Prima

oprire este în Marginea, care este faimoasă deoarece aici se găseşte ceramică neagră. Continuaţi

cu mănăstirea Suceviţa, în drum fiind prezentate detalii despre cum sunt realizate picturile

religioase, care se întâlnesc în toate mănăstirile. Masa de prânz se va servi în Rădăuţi, unde

32

trebuie să gustaţi renumitele borşuri. Dupa masa de pranz este momentul pentru a vedea

Mănăstirea Putna (Anexa 14), unde calugarul Daniil Sihastrul sa atrage vizitatori în chilia (Anexa

15). Se porneşte către Suceava, oprindu-se în satul Pătrăuţi – unde vor fi întâmpinaţi cu pâine şi

sare de către copii îmbrăcaţi în costume tradiţionale. Scurt tur în Suceava, cu principalul punct de

atracţie, cetatea lui Ştefan cel Mare. Înapoi la Gura Humorului pentru a cina şi şederea peste

noapte.

Ziua 8: Gura Humorului - Agapia - Piatra Neamţ - Bistriţa - Tupilaţi - Piatra Neamţ

Mic dejun. Plecare din Bucovina către Piatra-Neamt, oprire pentru a vizita mănăstirea

Agapia, Cetatea Neamţ. Masa de prânz în Piatra Neamţ (Peşte afumat în frunze de brad şi ca

desert: alivenci, realizat cu diferite tipuri de faina, iaurt şi… restul este istorie). Vizita la

mănăstirea Bistriţa, diferit de celelalte pe care le-aţi văzut, pentru că este mănăstirea măicuţelor.

Timp liber pentru a putea vizita oraşului Piatra Neamţ - situată într-o frumoasă zonă de munte - şi

pentru a face unele cumpărături. Seara vă va găsi în satul Tupilaţi, la "Hanu Ancuţei" restaurant,

unul dintre cele mai renumite în România, deoarce cina nu înseamna numai mancare, este un

spectacol şi un tratament gastronomic în sine. Începeţi cu degustare de vin şi se va continua cu

renumitele borşuri cu pui, poale în brâu (placintă), şi multe alte delicatese româneşti. Cazarea se

va face la un hotel de 3 * din Piatra Neamţ (Central Piatra Neamţ Hotel).

Ziua 9: Piatra Neamţ - Bicaz - Lacu Roşu - Lacul Sfânta Ana - Miercurea Ciuc

Mic dejun. Ziua de astăzi este destinată exclusiv naturii. Se pleacă din Piatra Neamţ şi se

porneşte către frumoasa zona Cheile Bicazului, se va face o mică oprire în staţiunea Lacu Roşu.

Plimbări cu barca, plimbare pe lac, apoi masa de prânz. Urmează vizita la Lacul Sfanta Ana,

singurul lac vulcanic din România. Cina (palinkă - băutură puternică, platou ţărănesc - pregătit în

prezenţa dumneavoastră cu prepareate româneşti, cârnaţi, varză rulouri cu carne afumată, pregătit

în cuptoare mici, biban cu smântână şi nelipsitul vin), şi înnoptarea se va face la hotel 3 * în

Miercurea Ciuc (Hotel Park).

Ziua 10: Miercurea Ciuc - Prejmer - Brasov - Poiana Braşov

Mic dejun. Plecare catre cetatea ţăranească Prejmer, o remarcabilă biserică gotică, cu cel

mai vechi altar din Transilvania. După vizită, este timpul pentru o excursie în oraşul Braşov, unde

se va vizita: Biserica Neagră, Muzeul - Prima Şcoală din România, incluzând piese de

valoare(anexa 11). Masa de pranz la unul dintre cele mai bune restaurante din oraş, bucurandu-vă

din nou de bucatele romaneşti. Timp la dispozitie pentru a descoperi restul oraşului sau pentru a

face alte cumpărături. Cina la restaurantul Cetate din Brasov, se bucură de muzică clasică şi de

atmosfera elegantă (primitoare de către bărbaţi în armură medievală care se va cere parola înainte

33

de a se deschidere “poarta”. În primul rând, grupul va savura din nou ţuica tradiţională şi va servi

aperitive romaneşti, sarmalele tradiţionale şi desertul constând în papanaşi cu gem şi smântână).

Peste noapte se va sta la un hotel de de 4* din Poiana Brasov ( Hotel Belvedere ).

Ziua 11: Braşov - Bran - Azuga - Sinaia - Bucureşti

Mic dejun. Se va porni în sfarşit către Castel (Castelul lui Dracula)(Anexa 18). Se va

vizita castelul, apoi se pot face cumpărături din târgurile amenajate în zonă. Se va servi prânzul în

Azuga, cu şampanie şi tradiţionale feluri de mâncare pe care le vor descoperi la faţa locului.

Următoarea oprire este în Băicoi, la "Paralela 45" restaurant, pentru o scurtă pauză, ca tocmai aţi

trecut paralela 45 şi veţi primi o dovada memorabilă: o diploma. Odată ajunşi în Bucureşti, vor

avea ceva timp liber, şi apoi se vor bucura de cina de rămas bun la un vechi conac: începând cu

un grătar cu legume ca gustare, continuând cu supă, păstrăv la gratar cu sos de hrean şi surpriză -

clatite cu îngheţată şi caramel, lichior, sos de ciocolata şi vin românesc. Acum puteţi avea o bine-

meritată odihnă de noapte buna la hotel de 4 * în Bucureşti.

Ziua 12: Bucureşti – ultima zi

Mic dejun. Cumpărături şi timp liber până la plecarea către aeroport pentru zborul dvs.

Către casă. Aţi observat că deplasarea în România este o chestiune de gust! Să vă întoarce-ţi

curând!!!

Pachetul de servicii include:

- transport şi transfer la aeroport conform programului cu autocar Mercedes (50

locuri)categoriaI;

- circuitul realizat cu autocarul agenţiei;

- ghid însoţitor pe tot parcursul deplasării (vorbitor de limba germana);

- taxe locale şi parcări;

- ghizi locali ;

- cazare 12 nopţi la hotel de 4* şi 3*;

- intrări la cele mai renumite resturante româneşti;

Elemente de prezentare generală:

- Numar Zile : 12 zile/ 11 nopţi;

- Perioada: 1 aprilie – 13 aprilie ;

- Mijloc de transport - Transport până în Romania cu avionul cu compania Tarom, şi

călătoria efectivă în toata ţara se va efectua cu autocarele agenţiei;

- Numar participanţi: 50 persoane

34

- Preţ informativ: 1000 Euro/ persoana/pachet complet

3.1.2 Strategia de preţ

Tarifele forfetare pot fi mult diferenţiate în funcţie de durata sejurului (în cazul de faţa 12

zile), servicii complete (cazare de 3* şi 4* + restaurante + intrări în difeite locaţii + transfer +

transport-autocarele fiind clasificate cu 4* şi sunt noi).

În ceea ce priveşte preţul, pachetul turistic este foarte bine organizat de la cele mai mici

detalii, de la prima zi a circuitului până în ultima zi, totul inclus la un preţ estimativ de 1000

Euro.

Pachetul turistic:

- seară la hotel Lido - 100 Euro – cameră dublă

- cină la Casa Vernescu – 30 Euro de persoană

- seară la Hotel Helios în Sibiu – 50 Euro – camera dublă

- prânzul + cină în Sibiu 30 Euro de persoană

- seara la Hotel Sighişoara – 30 Euro – cameră dublă

- prânz + cină Sighişoara – 25 Euro de persoană

- seara Ambassador Baia Mare Hotel – 50 Euro – cameră dublă

- prânz în Cluj + cină în Baia Mare – 40 Euro de persoană

- prânz + Cina la restaurantul Poem – 35 Euro de persoană

- seara Hotel As - 30 Euro – camera dublă

- Prânz + cină – 20 Euro de persoană

- seară Hotel Best Western Bucovina – 50 Euro – cameră dublă

- masa de prânz în Rădăuţi + cină – 40 Euro de persoană

- seară Hotel Best Western Bucovina – 45 Euro – cameră dublă

- prânz + cină – 35 Euro de persoană

- seara la Central Piatra Neamţ Hotel – 30 Euro – cameră dublă

- prânz + cină – 35 Euro de persoană

- Hotel Park în Miercurea Ciuc – 25 Euro

35

- Prânz + cină la restaurantul Cetate din Brasov - 35 Euro de persoană

- seara în Hotel Belvedere Braşov – 50 Euro

- prânzul în Azuga şi cină în Bucureşti – 40 Euro de persoană

- seara la hotel Lido - 100 Euro – cameră dublă

- transportul în toata ţara 20 Euro de persoană

- transporul cu avionul 150 Euro – de persoană (dus-întors)

- ghid turistic 10 Euro –de persoană

Totalul pachetului 1070 Euro de persoana, la care se va adăuga o reducere de 7% în cazul

în care se vor strange fix 50 de persoane, preţul ajungand la o valoare de 1000 €.

3.1.3. Strategia de distribuţie

Produsul se adresează persoanelor de vârsta a treia 60+ ani din Germania, se va opta

pentru distribuţia prin agenţiile de turism partenere din Germania, în special în asociaţii ale

pensionarilor profilate pe astfel de acţiuni, case de asigurari sociale, asociaţii sindicale. Anexa 2

şi Anexa 3.

În acest sens, toate eforturile trebuie îndreptate pentru cunoaşterea produsului turistic, mai

precis circuitul în Romania. Astfel, se va opta pe o strategie de distribuţie selectivă, care impune

alegera unui numar limitat de intermediari. Pe piaţa Germaniei se va apela la intermediari dar şi

prezentarea circuitului în târgul de turism din Germania în perioada 7-11 martie.

Programele culturale din zona Transilvaniei şi Bucovinei au fost cele mai căutate la târgul

de turism de la Berlin, care s-a desfăşurat în perioda 7-11 martie, cu peste 11.000 de expozanţi

tur-operatori internaţionali, hotelieri şi asociatii internaţionale de turism, la care oferta Romaniei

a fost axată pe circuitele în toată Romania pentru cunoaşterea culturii. La aceste târguri agenţia

va pleca bine pregătită, atât cu revistele specifice, pliante şi broşuri informative referitoare la

circuitul din ţara noastră. Vom avea personal pregatit să comunice atat în limba germană cât şi în

limba engleză.

3.1.4. Strategia de promovare

Turismul, nefiind un fenomen spontan, contrariul fiind demonstrat permanent este

imposibilă lansarea unor produse turistice sau menţinerea unor produse turistice pe piaţa, fără o

promovare continuă.

36

Promovarea privind produsul nostru turistic se va face în primul rand în revistele de

specialitate precum Descoperă România, ANAT Media, Vacanţe&Călătorii, dar şi în revista

agenţiei noaste Interra Travel. Cea mai însemnată promovare va avea loc binenţeles la târgurile

de turism din Germania, mai exact cel de la Hamburg din perioada 7-11 noiembrie la Berlin, 7-11

februarie, la Berlin din perioada 7-11 martie, şi la Frankfurt din perioada 17-19 aprilie pentru

anul viitor. Oferta o putem găsi anexată la lucrare.

O bună promovare folosită de Interra Travel a fost întotdeauna internetul, deoarece

agenţia dispune de un site destinat în exclusivitate turiştilor străini, unde putem întâlni mai multe

circuite în Romania - www.allaboutromania.eu. Acest site se va găsii pe toate broşurile şi

pliantele, pentru informarea turistilor în permanenţă cu privire la circuit, cât şi informaţii cu

privire la ţara noastră. Anexa 5

Principalele activitati de promovare:

- Activitati de Relatii Publice (targuri si expozitii, seminarii, contacte cu mass media, etc.)

- Actiuni realizate impreuna cu parteneri de pe piata locala sau din Romania

- Actiuni de informare (mailing sau direct marketing) Pentru publicul larg sau firme

specializate

3.2. Programarea activităţiilor de lansare a noului produs şi bugetul aferent

Activităţile

programului

promoţional de

marketing

Perioada de

desfăşurare

Departamentul

respunsabil

Persoana

responsabilă

Buget

(euro)

A

Activităţi vizând

comunicarea cu lideri

de opinie – ziarişti la

reviste de specialitate

A1 Analiza cererii şi

informarea cu privire la

circuitul propriu-zis

Ianuarie

2008/2009

Departamentul de

marketing

Asistentul de

marketing

3000

37

(hoteluri, muzee,

restaurante, etc.)

A2

Conceperea

materialelor

promoţionale adecvate

(cataloage, reviste de

specialitate)

Ianuarie,

Februarie

2008/2009

Departamentul de

marketing

Asistentul pe

promovare4000

A3

Realizarea site-ului

agenţiei şi în limba

engleză

Februarie,

2008/2009

Departamentul de

marketing

Asistentul de

marketing5000

A4

Conferinţa de presă în

cadrul Târgului

Internaţional de Turism

de la Berlin

Februarie

2008/2009

Departamentul de

marketing

Asistentul pe

promovare10000

A5

Realizarea unui site de

informare despre

România în colaborare cu

Ministerul Turismului

(contributie)

Februarie

2008/2009

Departamentul de

marketing

Directorul de

marketing4000

B

Activităţi de comunicare

cu posibilii parteneri –

tour-operatori

B1Identificarea

organizaţiilor vizate

Ianuarie,

Februarie

2008/2009

Departamentul de

marketing

Asistentul de

marketing2000

B2

Conceperea

materialelor

promoţionale adecvate

(cataloage, pliante)

Ianuarie,

Februarie

2008/2009

Departamentul de

marketing

Asistentul pe

promovare4000

B3 Promovarea prin

intermediul biroului de

promovare a turismului

Martie, Mai,

Octombrie,

Decembrie

Departamentul de

marketing

Directorul de

marketing

6000

38

românesc de la Berlin 2008/2009

B4

Participarea la târguri

de turism pe teritoriul

Germaniei şi târguri

internaţionale unde vor

fi prezenţi

reprezentanţii tour-

operatorilor germani

Februarie,

Martie,

Aprilie,

Septembrie,

Octombrie

2008/2009

Departamentul de

marketing

Asistentul pe

promovare100000

B5 Marketing direct

Februarie,

Mai, Iulie,

Septembrie,

Octombrie

2008/2009

Departamentul de

marketing

Asistentul de

marketing4000

B6

Materiale promoţionale

în reviste de turism care

vizează managementul

firmelor de turism

germane

Martie, Iunie,

Septembrie

2008/2009

Departamentul de

marketing

Directorul de

marketing5000

B7

Cumparare spatiu

publicitar pe site-uri

din Germania (pe cel

mai popular site de

profil de pe piata

germana)

2008,2009 Firma de ITExternalizarea

serviciilor70000

C

Activităţi de

comunicare cu posibilii

parteneri naţionali – în

cazare şi transport

C1

Identificarea

organizaţiilor vizate

(hoteluri, resturante

etc.)

Ianuarie,

Februarie

2008/2009

Departamentul de

marketing

Asistentul de

marketing3000

39

C2

Conceperea

materialelor

promoţionale adecvate

(cataloage, pliante)

Ianuarie,

Februarie

2008/2009

Departamentul de

marketing

Asistentul pe

promovare5000

C3

Promovarea prin

intermediul biroului de

promovare a turismului

românesc

Martie, Mai,

Octombrie,

Decembrie

2008/2009

Departamentul de

marketing

Directorul de

marketing6000

C4

Participarea la

Targurile Internationale

de Turism din

Bucuresti (cost de

inscriere, de închiriere

spatiu şi amenajare

stand)

Martie, Mai,

Octombrie,

Noiembrie

2008/2009

Departamentul de

marketing

Asistentul pe

promovare30000

C5 Marketing direct

Februarie,

Mai, Iulie,

Septembrie,

Octombrie

2008/2009

Departamentul de

marketing

Asistentul de

marketing5500

C6

Materiale promoţionale

în reviste de turism care

vizează circuitul

propriu-zis (revista

Interra Travel)

2008/2009Departamentul de

marketing

Asistentul pe

promovare6000

Total272500

€

Bugetul total este de 272500 Euro.

40

41

4.4. Diagrama GantDiagrama Gantt a fost reprezentată doar pentru anul 2008, urmând ca pentru 2009 să se continuue aceleaşi activităţi, prezentate şi în

Programa activităţilor de lansare prezentat mai sus.

ActivitaţiIanuarie

2008Februarie

2008Martie 2008

Aprilie 2008

Mai 2008

Iunie2008

Iulie 2008

August 2008

Septembrie 2008

Octombrie 2008

Noiembrie 2008

Decembrie 2008

A1 [■■■■■]A2 [■■■■■■■■■■■■■]A3 [■■■■■■]A4 [■■■■■■]A5 [■■■■■■]B1 [■■■■■■■■■■■■■]B2 [■■■■■■■■■■■■■]B3 [■■■■■] [■■■■] [□□□□□□] [□□□□□□]B4 [■■■■■■■■■■■■■■■■■■■] [□□□□□□□□□□□□□□□□]B5 [■■■■■■] [■■■■] [□□□□] [□□□□□□□□]B6 [■■■■■] [□□□□] [□□□□□□□□]B7 [■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□]C1 [■■■■■■■■■■■■■]C2 [■■■■■■■■■■■■■]C3 [■■■■■] [■■■■] [□□□□□□] [□□□□□□]C4 [■■■■■] [■■■■] [□□□□□□□□□□□□□□□□]C5 [■■■■■■] [■■■■] [□□□□] [□□□□□□□□□□□□□□□□]C6 [■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□]

Legenda: [ - Data de începere a activităţii (conform programului) ] - Data de finalizare a activităţii (confom programului)

□ Activitatea ce urmează a fi desfăşurată■ Activitate realizat

42

Concluzii

Lucrarea abordează o temă deosebit de complexă, aleasă din dorinţa de a cunoaşte,

analiza şi interpreta dimensiunile actuale, calitateive şi cantitative ale turismului românesc, de a

evidenţia trăsături caracteristice ale evoluţiei acestuia în urmatorii ani privind turismul European

cât şi consolidarea poziţiei Romaniei în turismul internaţional şi să ofere servicii cât mai bune

turiştilor.

Succesul unei înterprinderi, în cazul nostru, a agenţiei Interra Travel în privinţa activităţii

sale de marketing, depinde nu numai de ocazionalele "sclipiri de geniu" ci şi de efortul

consecvent de elaborare şi îndeplinire a planului de marketing. În urma unui clasament realizat de

organizaţia non-profit World Economic Forum din Geneva a situat Romania pe locul 76 din 124

de state, în ceea ce priveşte turismul. Un loc pe care încercam macar să îl menţinem, chiar sa îl

depăşim, deoarce Romania are foarte multe locaţii minunate, şi cultura noastra pe care mulţi

platesac să o cunoască. De aceea în urmă cu doi ani prezentă fiind la targul de turism de la Berlin,

agenţia Interra Travel a facut un mic sondaj, în urma căruia s-a constatat ca turiştii germani ar fii

mai atraşi de Romania să o cunoasca din punct de vedere cultural. Aşa că anul acesta am intrat pe

piaţa Germaniei cu un circuit, destinat în exclusivitate pe cunoaştere, relaxare, odihna cât şi

obiceiurile specifice romaneşti, şi nu numai. Circuitul în sine este numit „Gastronomia şi vinurile

în România”, deoarece în fiecare zi a traseului sunt facute rezervari la restaurante cu specific

românesc, în fiecare oraş diferă specialităţile conform cu tradiţia.

Circuitul cuprinde 12 zile, în care se va vizita aproape toată România, plecând din

capitală, unde se vor vizita cele mai importante monumente, vor porni către Transilvania unde

vor încerca mâncarurile tradiţionale româneşti precum sarmaluţele specifice şi ţuica romanească,

se va contiunua prin Maramureş şi Bucovina, unde vor vizita vestitele mănăstiri, vor aflând mai

multe despre datinile şi tradiţiile noastre, şi se vor întoarce prin Moldova unde se vor delecta cu

vinurile noastre.

Winfried Hildebrant, reprezentant al GTZ în România, şi un membru activ în Programul

German de Promovare Economică şi Ocupare a Forţei de Muncă a prezentat un sondaj intitulat

"Romania în ochii tour-operatorilor germani". Studiul a fost realizat pe un numar de 134 de

operatori turistici din Germania care oferă pachete de travelling cu destinaţii în Bucovina,

Transilvania şi Dobrogea. Conform datelor prezentate de oficialul german, doar 35% din

43

particpantii la studiu au reuşit să îşi vândă în totalitate ofertele turistice spre Romania, dar

51,06% s-au arătat interesaţi de posibilitatea de studia noi destinaţii. Pentru anul 2007 majoritatea

tour-opratorilor germani au votat ca destinaţie preferată pentru pachetele turistice, Sibiul.

Conform studiului, destinaţiile practicate pana acum sunt: Bucovina 48%, Transilvania 33%,

Bucureşti 7%, Delta Dunarii 9%, litoral 3% şi marile atracţii le reprezintă turismul rural,

obiectivele şi oraşele culturale, sporturile extreme.

Conform studiului de mai sus circuitul propus de Interra Travel ar putea avea un mare

succes, arătand acest lucru şi la târgurile de turism de la Berlin, unde standul nostru a fost vizitat

în decurs de patru zile de aprozimativ 2000 de germani interesaţi de oferta noastră, şi nu numai,

primind telefoane peste telefoane pentru a cere mai multe detalii cu privire la circuit, cât şi

creşterea numarului de vizitatori pe site-ul agenţiei.

Schimburile culturale, încurajează contactul înţelegerea reciprocă între oameni din diferite

medii culturale, un element care favorizează schimbul de idei, de informaţii, stimulând lărgirea

orizontului cultural cu efect asupra formării intelectuale. Aşadar turisnuml contribuie nu doar la

satisfacerea nevoilor materiale, ci şi la satisfacerea nevoilor spirituale ale oamenilor. „Orice pas

al unei călătorii devine aventură a cunoaşterii; la fiecare pas mori şi învingi de bucurie, ineditul te

face să renaşti, natura te reânalţă pe soclul fiecărei zile, martor la propriul miracol”1.

Interra Travel  îşi propune să devină liderul pe piaţa turistică românească prin circuite

culturale destinate turiştilor straini. Noul mileniu, caracterizat de o dezvoltare stiinţifică şi

tehnologică fără precedent, cunoaşte o îndepartare tot mai mare a omului de natură. Omul

modern este tot mai izolat într-un mediu artificial, sănătatea sa fiind supusă unei permanente

agresiuni datorate stresului, sedentarismului, obezităţii şi suprasolicitării profesionale. Circuitul

fiind destinat persoanleor peste 60 de ani care vor să îşi îmbogăţească cunostinţele culturale, dar

şi să încerce gastronimia noastră. Se consideră că persoanlele peste vârsta de 60 de ani, încearcă

să îşi îmbogaţească cultura generală mai mult decat persoanele mai tinere, aşa că circuitul este

destinat în exclusivitate lor.

Câteva recomandari ar fii să se axeze pe nişte preţuri mai reduse, deoarece 1000 € de

persoană este un cost destul de piperat, asta şi datorită preţurilor mari care se găsesc în hotelurile

din Romania, dar să lucreze şi la imaginea României care ar trebuii recâştigată faţă de străini,

aceasta scăzând datorită problemele economice şi politice, care nu sunt totdeauna prezentate

conform realităţii.

1 Ion Ionescu, Turismul fenomen social economic şi cultural, Bucureşti, Ed. Oscar Print, 2000, p.17

44

Tabele:

Fig. 1. - Componentele planului de marketing

9. Sistemul de control8. Bugetul

7. Programul de marketing6. Strategiile de marketing5. Obiectivele de marketing

4. Ipotezele3. Analiza SWOT

2. Analiza mediului1. Rezumatul

Sursa: „Marketing” – Virgil Balaure(coord.), Virgil Adascăliţei, Carmen Balan, Ştefan Boboc, Iacob Catoiu, Valerică Olteanu, Nicolae Al. Pop, Nicolae Teodorescu, p. 587

Fig. 2. - Analiza SWOT

Localizarea factorilor

Tipul de factor

Favorabil Nefavorabil

Înterprindere Puncte forte Slabiciuni

Mediul extern Oportunitaţi Ameninţari

Sursa: „Marketing” – Virgil Balaure(coord.), Virgil Adascăliţei, Carmen Balan, Ştefan Boboc, Iacob Catoiu, Valerică Olteanu, Nicolae Al. Pop, Nicolae Teodorescu, p. 593

45

În tabelul alăturat este prezentată distribuţia sosirilor vizitatorilor străini în România, pe

ţările de origine europeană, la nivelul anilor 2002 şi 2003:

Fig. 3. Distribuţia sosirilor vizitatorilor străini în România

mii sosiri

Ţara de provenienţăSosiri în anul

2004 2005Austria 88 101Belgia 24 27

Danemarca 12 13Finlanda 4 5Franţa 92 101

Germania 359 380Grecia 59 60Irlanda 6 7Italia 230 259

Luxembourg 1 1Olanda 56 58

Portugalia 4 4Regatul Unit 60 69

Spania 17 21Suedia 21 22Belarus 25 23Bulgaria 363 340

Republica Cehă 78 65Serbia şi Muntenegru 175 271

Macedonia 10 6Republica Moldova 857 1059

Polonia 113 109Federaţia Rusă 80 85

Slovacia 103 84Turcia 191 205

Ucraina 289 349Ungaria 1153 1537TOTAL 4551 5344

Sursa: Preluat din Anuarul Statistic al României pe 2006

46

Anexe:

Anexa 1 – Medii de informare pentru turismul german

Anexa 2 – Cele mai importante motive ale turistului german pentru a calatori

Anexa 3 – La ce se aşteaptă turiştii de la cazare şi regiunea unde îşi petrec vacanţa (%)

Anexa 4 - Catalog incoming România

47

Prezentare

- catalogul Interra Travel pentru Incoming;

- prezintă Romania, respectiv pachetele turistice pentru turişti străini;

- format 20x20cm, policromie;

- 106 pagini, variante limbile engleză şi germană;

- tiraj 50.000;

- distribuţie in Europa, SUA, Japonia;

- datorita frumusetii şi calităţii grafice este vizualizat şi de persoane care nu calatoresc

efectiv;

- apare de doua ori pe an;

- preţuri machete publicitare negociabile.

48

Anexa 5 – Oferta prezentată în Germania

Anexa 6 - De la stanga la dreapta, de sus in jos: Sala Palatului, Pavilionul expozitional,

Ateneul Român, Opera Româna, Universitatea, Arcul de Triumf, Parcul Cismigiu, Parcul Carol,

Parcul Herastrau, Piata palatului (de doua ori), Muzeul Satului, Bulevardul Magheru.

49

Anexa 7 - De la stanga la dreapta, de sus in jos: Arcul de triumf, Ateneul Român, Sala

Palatului, Vechiul Parlament, Bulevardul Magheru, Parcul Cişmigiu, Şoseaua Pantelimon, Calea

Victoriei

Anexa 8 - Poze cu Castelul Bran

50

Anexa 9 - Poze cu Cetatea din Sighişoara

Anexa 10 - Poze din Sibiu de la stanga la dreapta ( Podul mincinoşilor – 1850, Muzeul

Brukenthal)

Anexa 11 - Biserica Neagră (1384-1477) - stil gotic ( Braşov)

51

Anexa 12 - Comuna Săpânţa (Cimitirul Vesel)

Anexa 13 - De la stanga la dreapta - Biserica Vorneţ, Mănăstirea Suceviţa, Mănăstirea

Moldoviţa

Anexa 14 – Mănăstirea Putna

52

Anexa 15 – Poze specifice din zona Sighetul Marmaţiei

Anexa 16 - Chilia lui Daniel Sihastru

Anexa 17 – Mănăstirea Cozia

53

Anexa 18 - Legenda lui Dracula

Vlad Tepes, pe care legendele il pomenesc sub numele de Dracula, a fost domn al Ţării

Româneşti (partea sudica a Romaniei de astazi). Povestea sa a fascinat şi continuă să fascineze

întreaga lume. Viata sa plina de neprevazut, precum şi asprimea pedepselor sale ţin deja de

domeniul legendei. Narată întai în româneşte şi în slava veche, apoi în germana, cu exagerarile de

rigoare prezente în aceasta din urma versiune, legenda sa a ajuns sa fie cunoscuta în întreaga

Europa. Multe din legendele ce-i inconjoara numele sunt povestiri menite să inspaimanteze, ele

prezentandu-l pe Vlad Ţepeş ca pe un barbat frumos dar deosebit de crud. Imaginaţia populara a

facut desigur ca celebritatea sa sa fie exagerata. Nu puţini au fost scriitorii care şi-au încercat

pana povestind despre viaţa sa şi despre incredibilele sale fapte. Astfel a luat naştere o adevarata

moda Dracula, voievodul vampir, cu mare trecere. Povestea sa a fost difuzata în milioane de

exemplare. Subiectul i-a cucerit furtunos şi pe realizatorii de film (s-au realizat mai mult de 100

de pelicule).

Casa în care Vlad Ţepeş şi-a petrecut copilaria

54

Anexa 19 - Flota de microbuze şi autocare a agenţiei Interra Travel

Autocar Scania New Century - 1 buc

 

• fabricat Mai 2005;

• clasificat cu 4* ;

• 44 turistice+ghid+şofer;

• dotari wc, a/c, tv, dvd, etc.;

• confort deosebit, peste 1m între fotolii.

Autocar Mercedes Tourismo - 2 buc

• fabricate Aprilie şi Mai 2007;

• clasificate cu 4*;

• 44 turistice+ghid+şofer;

• dotari wc, a/c, tv, dvd, etc.;

• confort deosebit, peste 1m între fotolii;

Anexa 20 - Mapa pentru bilete de avion şi alte documente de călătorie

55

Prezentare

• lungime 23cm, lăţime 11cm;

• se livreaza zilnic documente de călătorie clienţilor Interra Travel;

• se livreaza aprox 30.000 mape annual;

• se livreaza atât clienţilor corporate cât şi persoanelor fizice;

• în medie, o mapa este vizualizata de 4-5 persoane;

• este pastrată de catre călător în întreaga călătorie cât şi dupa aceea;

• se păstrează documentele de călătorie în timpul călătoriei şi documente de decont dupa aceea;

• avand şi un aspect deosebit, impresionează clienţii, aceştia le păstrează şi le arată şi altor

potenţiali;

• preţuri de inscripţionare negociabile; 

56

Anexa 21 - Catalog outgoing

Prezentare

• catalogul Interra Travel pentru Outgoing;

• prezintă vacanţele produse de Interra Travel pentru turişti romani, dar şi pentru turiştii străini;

• format A4 , policromie;

• 40-50 pagini;

• tiraj 50.000;

• distribuţie naţională gratuit;

• se adresează segmentelor de venit mediu-mare, conţinând vacanţe cu bugete diferite;

• este vizualizat în medie de 4-5 persoane;

• apariţie bianuală, pentru sezonul de vară respectiv cel de iarnă;

• preţuri machete publicitare negociabile;

57

Bibliografie:

Balaure Virgil (coord), Adăscăliţei Virgil, Balan Carmen, Boboc Ştefan, Cătoiu Iacob, Olteanu Valerică, Pop Al. Nicolae, Teodorescu Nicolae, „ Marketing’’ Ed. a II-a revăzută şi adăugită, Editura Uranus, Bucureşti 2003

Constantinescu Ileana, Popovici Cătălina „ Bucharest”, Ed. Ficient, Bucureşti 1998 Colfescu Silvia „ Bucureşti”, Ed. Vremea. Bucureşti 2007 Cosmescu Ioan „ Turismul”, Ed. Economica, Bucureşti 1998 Cristureanu C., Neacşu N. „Turism internaţional”, Ed. Oscar Print, Bucureşti 1999 Glavan Vasile „ Turismul în Romania”, Ed. Economică, Bucureşti 2000 Gubernat Ruxandra „Cum să ne vindem ţara!” în Apropo Tv, mai 2005; p. 48-49 Dr. Ionescu Ion „ Turismul fenomen social-economic şi cultural”, Ed. Oscar Print, Bucureşti

2000 Prof. Univ. Dr. Neagu Vasile „ Managementul turistic şi al serviciilor turistice”, Ed. Szlvi,

Bucureşti 2002 Neacşu Nicolae „ Turismul şi dezvoltarea durabilă”, Ed. Expert, Bucureşti 1999 Nedela Alexandru „ Piaţa turistică”, Ed. Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti 2003 Neguţ Silviu(coord.), Vlăsceanu Gheorghe, Bran Florina, Popescu Claudia, Vlad

Bogdan Liviu, Neacşu Cristian „ Geografia economică mondială”, Ed. MeteorPress, Bucureşti 2006

Nistoreanu Puiu „ Managementul în turism servicii” Ed. ASE, Bucureşti 2005 Nistoreanu Puiu „ Economia turismului”, Ed. Ase, Bucureşti 2005 Nistoreanu Puiu „Turismul rural” Ed. Didactică şi pedagogică, R.A., Bucureşti 1999 Pop Al. Nicolae, Dumitru Ionel, Filip Alina „Cercetarea pieţelor internaţionale” Ed. ASE,

Bucureşti 2006 Stăncioiu Aurelia-Felicia „ Strategii de Marketing în Turism”, Ed. Economică, Bucureşti

2000 Stănciulescu Gabriela „ Managementul operaţiunilor de turism”, Ed. All Beck, Bucureşti

2002 Sabo Mariana Bucur „ Marketing turistic”, Ed. Irecson, Bucureşti 2006 Stănciulescu Gabriela „ Management of turism operations”, Ed. ASE, Bucureşti 2006 Stănciulescu Gabriela „Managementul turismului durabil în centrele urbane”, Ed.

Economică, Bucureşti 2004 Stănciulescu Gabriela „ Managementul agenţiei de turism”, Ed. ASE, Bucureşti 2000 Stănciulescu Gabriela, Ionică Maria „ Economia turismului şi serviciilor”, Ed. Uranus,

Bucureşti 2005 Stănciulescu Gabriela, Tigu Gabriela „Tehnica operaţiunilor de turism”, Ed. All Beck,

Bucureşti 1999 Ţigu Gabriela(coord.), Ţolă Mădălina, Talpeş Adela, Lungu Cristina, John S.

Smaranda „ Resurse şi destinaţii turistice pe plan mondial”, Ed. Uranus, Bucureşti 2003

www.allaboutromania.eu

58

www.aboutromania.com

www.agero-stuttgart.de

www.allmoldova.com

www.bizwords.ro

www.brandingromania.ro

www.clubafaceri.ro

www.fivestar-hospitality.ro

www.gandul.info

www.ghidromania.ro

www.interra.ro

www.ici.ro

www.iloveromania.ro

www.infotravelromania.ro

www.mnir.ro

www.stiri.acasa.ro

www.turismromania.info

www.travelworld.ro

www.tourismguide.ro

www.turism.ro

www.visit-transylvania.us

Declaraţia pe proprie răspundere privind autenticitatea lucrării de licenţă

59

Subsemnata, Vişan F. Mădălina Daniela , studentă în anul IV, seria D, grupa 1771,

specializare Cercetări de Marketing, Facultatea de Marketing, declar pe proprie răspundere, sub

rezerva sancţiunilor penale şi morale, că la redactarea lucrării de licenţă cu titlul “Lansarea unui

produs turistic pe piaţa din Germania” nu am folost decât sursele bibliografice menţionate în

subsolul paginilor şi în bibliografia menţionată în finalul lucrării.

Declar că nu am mai prezentat această lucrare în faţa unei alte comisii de examen de

licenţă.

Bucureşti, 17.06.2008

60