Upload
others
View
1
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIAL DE TRANSPORTURI AUTO TIMIŞOARA
PPAASS
PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII
2009-2013
Plan operaţional 2009-2010
2
Echipa de proiect:
prof. Miriana IANCOVICI-WOLF – director, coordonatorul echipei prof. Cristina PURDEA – director adjunct prof. Valeria PASCOTA – consilier pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare prof. Letiţia POPA – responsabil arie curriculară „Limbă şi comunicare” prof. Mihaela FRENŢIU – responsabil arie curriculară „Matematică şi ştiinţe” prof. Valentina URECHIATU – responsabil arie curriculară „Om şi societate” prof. Prinţ Iosif FRENŢIU – responsabil arie curriculară „Educaţie fizică şi sport” prof. Alina MELNIC – responsabil arie curriculară „Tehnologii” prof. Angela OSAIN – responsabil formare continuă prof. Simona PAVELESCU – coordonator centru perfecţionare maiştri instructori prof. Constantin OSAIN – lider sindical SIIP „Spiru Haret” Vaile CONSTANTINESCU – preşedinte „Consiliul elevilor” Ioan MIHĂESC – preşedinte „Asociaţia părinţilor” Mariana Rodica HURJUI – contabil şef Nelu MARCU – informatician Diana DINU – psiholog
3
CUPRINS Partea 1 – Context pag. 4
1. Viziune pag. 5 2. Misiune pag. 5 3. Scurt istoric pag. 6 4. Profilul actual al şcolii pag. 6 5. Analiza rezultatelor din ultimii doi ani şcolari pag. 8 6. Priorităţi naţionale pag. 14 7. Priorităţi regionale şi local pag. 15
Partea a 2-a – Analiza nevoilor pag. 16
1. Analiza mediului extern pag. 17 2. Analiza mediului intern pag. 20 3. Analiza SWOT a mediului intern şi extern pag. 38
Partea a 3-a – Planul operaţional pag. 41 Partea a 4-a – Consultare, monitorizare, evaluare pag. 50
1. Acţiuni de consultare pag. 51 2. Monitorizarea şi evaluarea operaţională pag. 51 3. Monitorizarea managerială pag. 51
Anexe la Planul de acţiune al şcolii pag. 52
1. Planul de şcolarizare 2009-2010 pag. 53 2. Harta parteneriatelor în 2008-2009 şi prognoza pentru 2009-2010 pag. 60 3. Statistici, prognoze realizate la nivel local pag. 69 4. Raport de autoevaluare 2008-2009 şi plan de îmbunătăţire pentru
2009-2010 pag. 71 5. Apecte din viaţa şcolii de la înfiinţare până în prezent pag. 120
4
Partea 1
CONTEXT
5
1.1. Misiunea şcolii Viziune:
Ca unitate reprezentativă a învăţământului profesional şi tehnic din zona de vest a
României, Grupul Şcolar de Transporturi Auto din Timişoara urmăreşte să formeze elevii astfel încât să fie capabili să se integreze socio-profesional şi să înveţe pe tot parcursul vieţii.
Deviza şcolii: „Drumul spre succes este întotdeauna în construcţie!”
Va trebui să creăm pentru a avea:
„infrastructură” educaţională adecvată
mijloace didactice eficiente şi moderne
oameni competenţi şi deschişi spre nou
elevi care participă la propria lor educaţie
o relaţie biunivocă cu comunitatea
absolvenţi integraţi profesional şi social
Misiune:
Grupul Şcolar de Transporturi Auto din Timişoara îşi propune să ofere servicii de educaţie şi formare profesională în conformitate cu cerinţele comunităţii locale şi cu dinamica pieţei muncii.
În măsura în care politica unei ţări este axată pe dezvoltarea durabilă, reformele şcolare apar ca o necesitate. Orice dezvoltare presupune oameni pregătiţi să o realizeze, profesionişti de toate categoriile iar şcoala este cea care îi pregăteşte.
Dezideratul care se impune a fi avut în vedere astăzi vizează înzestrarea elevului cu un ansamblu structurat de competenţe de tip funcţional. Acestea marchează trecerea de la un enciclopedism al cunoaşterii, imposibil de atins în condiţiile de astăzi, când multiplicarea informaţiilor se petrece cu o viteză extraordinară, la o cultură a acţiunii contextualizate, care presupune aplicarea optimă a unor tehnici şi strategii adecvate.
Şcoala va trebui să răspundă mult mai aplicat cerinţelor sociale ce urmează a fi formate de elevi şi în acelaşi timp să asigure corelarea conţinuturilor învăţării cu aceste competenţe. Astfel, dominanta activităţii didactice trece pe asimilarea instrumentelor de prelucrare şi accesare la un nivel superior a informaţiei, absolut necesară integrării absolventului în viaţa socială şi profesională.
Răspunzând cerinţelor şi nevoilor societăţii româneşti actuale, comunităţii locale şi politicilor de reformare a învăţământului, Gr. Şc. Ind. de Transporturi Auto Timişoara îşi propune formarea iniţială şi continuă a unor specialişti în domeniile: „mecanică”, „electrotehnică”, „automatizări”, „mecatronică” şi „transporturi”, capabili să facă faţă progreselor şi dinamicii actuale a activităţilor din aceste domenii.
Grupul de interes constituit la nivelul şcolii (elevi, părinţi, profesori, agenţi economici, manageri) au ca scop formarea unor competenţe tehnice şi abilităţi cheie care să permită o integrare socio-profesională adecvată. Elevii vor fi puşi în centrul tuturor proceselor de predare – învăţare şi vor fi îndrumaţi pentru a participa la propria lor educaţie, ceea ce ar creşte eficienţa colaborării dintre profesor / maistru instructor şi elev.
Aplicând tehnici moderne de muncă intelectuală, dezvoltând un parteneriat activ cu agenţi economici de profil şi o oferta educaţională adaptată nevoilor acestora, oferim posibilitatea elevilor şi absolvenţilor noştri să fie deschişi unei formări continue care să-i facă apţi să se încadreze în societatea viitorului, societate racordată la valorile europene.
6
1.2. Scurt istoric Obiectivul „Liceul Industrial de Transporturi Auto” a fost prevăzut în planul de investiţii al Centralei de Transporturi Auto Timişoara, în baza hotărârii nr. 6 din 10 oct. 1974 a Consiliului de conducere al Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. Instituţia avea să funcţioneze ca unitate de şcolarizare cu dublă subordonare pentru întreprinderile de transporturi rutiere aflate în zona vestică a României, sub denumirea de „Grup Şcolar Auto Timişoara” până în 1980. Beneficiind de o dotare modernă la acea vreme şi de spaţii generoase, instituţia a devenit în scurt timp şcoală-etalon a Ministerului Transporturilor, fiind implicată în toate acţiunile de perfecţionare şi specializare în domeniul transporturilor rutiere. De altfel, şcoala avea să se impună în peisajul educaţional al zonei ca un puternic factor de coeziune economică şi socială, construind şi consolidând punţi de legătură cu toate segmentele societăţii. În perioada 1981-1990 unitatea va fi restructurată pe două componente, pentru învăţământul liceal şi cel profesional, sub denumirile „Liceul Industrial nr. 10” şi „Şcoala profesională nr. 8”. Din 1991 până în prezent şcoala funcţionează sub actuala denumire. În perioada 2000-2002, structura instituţiei s-a modificat prin comasarea a două şcoli: Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara şi Şcoala Generală nr. 29 Timişoara, prin Decizia I.S.J.Timiş nr. 79 / 1 din 8.03.2000, având în vedere O.M.3269/2000 privind raţionalizarea cheltuielilor de personal din învăţământul Profesional, dar în anul şcolar 2002-2003 s-a revenit la structura iniţială, prin desprinderea şcolii generale Rezultatele acumulate de-a lungul timpului au făcut ca şcoala să-şi găsească locul printre unităţile performante ale judeţului Timiş şi ale ţării, ea fiind selectată şi participând la implementarea unor mari programe de reformare a învăţământului românesc: şcoală pilot în programul de reformă a învăţământului profesional şi tehnic Phare VET RO 94.05; şcoală de aplicaţie în cadrul programului „A doua şansă” (componentă a proiectului Educaţia
2000+); centru de resurse pentru zona de V-Vest în programul Phare TVET RO 0108.01 „Coeziune
economică şi socială”; centru suport pentru educaţia la distanţă în programul Phare TVET RO 2004-2006; centru de perfecţionare a maiştrilor instructori, specialitatea „maistru electromecanic auto”.
Ultimii ani au fost marcaţi de implicarea şcolii în derularea următoarelor programe europene sau campanii naţionale: „Leonardo”, „Socrates” – Acţiunea Comenius 2.2.C, „Junior Achievement”, „De la şcoală la viaţa profesională”, „Tineri pentru tineri” – campania naţionala „Fii dotat”, campania naţională „Prevenirea violenţei în şcoală” şi campaniile naţionale antidrog, antifumat şi antialcool.
1.3. Profilul actual al şcolii Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara este o unitate şcolară pentru învăţământ de masă, finanţat din resurse publice şi din autofinanţare. Şcoala a adoptat sistemul tradiţional de învăţământ cu formele de învăţământ: zi, seral şi frecvenţa redusă. În prezent, şcoala oferă mai multe programe de educaţie şi formare profesională prin învăţământul liceal (filiera tehnologică - profilul tehnic, respectiv filieră vocaţională – profil sportiv) şi postliceal, în domenii de calificare şi pe nivele diverse. Ponderea cea mai mare o au, în continuare, calificările din domeniul mentenanţei şi reparării automobilelor sau din domeniul transporturilor rutiere. Născută într-un spaţiu multicultural şi multiconfesional, şcoala oferă tinerilor de etnie germană oportunitatea de a se forma profesional în cadrul unor programe de învăţare în limba maternă. De altfel, oferta educaţională în anii şcolari 2008/2009 şi 2009/2010 dovedeşte capacitatea instituţiei de a răspunde unor nevoi diverse de educaţie şi formare profesională, la toate nivele specifice învăţământului profesional:
7
RUTA DIRECTĂ RUTA PROGRESIVĂ
CIC
LU
L IN
FE
RIO
R A
L L
ICE
UL
UI
TE
HN
OL
OG
IC
Clasele IX, X –
învăţământ de zi Filiera tehnologică,
profilul „Tehnic” (din care
o clasă a X-a în limba
germană)
Clasele IX, X – învăţământ cu frecv.
redusă Filiera tehnologică,
profilul „Tehnic” A
bso
lve
nţi c
u c
om
pe
ten
ţe te
hn
ice g
ene
rale
,
de
pre
-pro
fesio
na
liza
re, ca
pre
mis
ă a
do
bâ
nd
irii
une
i ca
lific
ări d
e n
ive
l 3
ŞC
OA
LA
DE
AR
TE
ŞI M
ES
ER
II
Clasele IX, X - nivel 1 domeniul „Mecanică”, calificări profesionale:
„Lucrător în mecanică de motoare” „Lucrător în lăcătuşărie mecanică structuri” domeniul „Electric”, calificarea profesională:
„Lucrător în electrotehnică”
Ab
so
lve
nţi c
ap
ab
ili
să
execu
te s
arc
ini
pre
viz
ibile
şi d
e
rutin
ă,
sub
su
pra
ve
gh
ere
AN
D
E
CO
MP
LE
TA
RE
Clasa a XI-a (anul de completare) - nivel 2 domeniul „Mecanică”, calificări profesionale: „Mecanic auto”, „Tinichigiu-vopsitor auto”
An
ga
jaţi c
ap
ab
ili s
ă
execu
te s
arc
ini n
on
-
rutin
iere
ca
re
imp
lică
co
labo
rare
a
în c
ad
rul u
nei
ech
ipe
CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI TEHNOLOGIC - Nivel 3
Filiera tehnologică
Profilul „Tehnic”, învăţământ de zi, calificările: „Tehnician electrician-electronist auto” – clasa a XI-a, „Tehnician în automatizări” – clasele XI-
XII, „Tehnician mecatronist” – clasele XI-XII
Profilul „Tehnic”, învăţământ cu frecvenţă redusă: „Tehnician mecatronist” – clasele XI-XII, „Tehnician în transporturi” – clasele XIII
Filiera tehnologică
Profilul „Tehnic”, învăţământ de zi, calificările „Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii” –
clasa a XIII-a „Tehnician transporturi” – clasele XII-XIII
„Tehnician electrotehnist” – clasele XII-XIII
Angajaţi capabili să efectueze sarcini diverse şi complexe, care exclud rutina şi presupun luarea unor decizii, responsabilitatea şi munca în echipă, uneori cu atribuţii de coordonare.
ŞCOALA DE MAIŞTRI - Nivel 3 avansat ŞCOALA POSTLICEALĂ - Nivel 3 avansat
Anii I, II – învăţământ seral Domeniul „Transporturi”, calificarea profesională:
„Maistru electromecanic auto”
Anii I, II– învăţământ seral Domeniul „Transporturi”, calificarea profesională:
„Tehnician transporturi auto interne şi internaţionale”
Angajaţi capabili să efectueze sarcini diverse şi complexe, caracterizate printr-un grad semnificativ nai mare al responsabilităţilor personale, al coordonării activităţii şi alocării resurselor necesare desfăşurării eficiente a respective lor
activităţi profesionale
Urmare a modificării nomenclatorului calificărilor care pot fi formate prin învăţământul profesional şi tehnic, ne propunem să introducem în oferta şcolii noi calificări, astfel încât să răspundem cât mai bine unor solicitări venite din partea comunităţii locale: „Confecţioner produse electrotehnice” (2), „tehnician electromecanic auto” şi „tehnician diagnostician auto” (3 avansat).
Şcoala este autorizată şi desfăşoară programe de formare a adulţilor prin: - cursuri de calificare, calificarea „mecanic auto” (autorizaţie seria TM nr. 000137); - centrul de perfecţionare a maiştrilor instructori, specialitatea „Transporturi”.
Ne propunem extinderea ofertei de programe pentru formarea adulţilor prin includerea calificărilor de nivel 2 „stivuitorist” şi „maşinist utilaj terasier”.
8
1.4. Analiza rezultatelor din ultimii doi ani şcolari a. Date privind rezultatele elevilor şi retenţia pentru ultimii doi ani şcolari:
TABELUL 1.1. – Situaţia promovabilităţii în ultimii doi ani şcolari
Clase 2007-2008
Promovaţi 2007-2008
Repetenţi 2007-2008
Abandon 2007-2008
2008-2009 Promovaţi 2008-2009
Repetenţi 2008-2009
Abandon 2008-2009
llaa
îînncceeppuutt llaa
ssffâârrşşiitt NNrr.. %% NNrr.. %% NNrr.. %%
llaa
îînncceeppuutt llaa
ssffâârrşşiitt NNrr.. %% NNrr.. %% NNrr.. %%
RUTA DIRECTĂ
Zi
Clasa a IX-a 131 119 108 90,76 11 9,24 5 3,81 86 84 82 97,62 2 2,38 5 5,81
Clasa a X-a 107 89 83 93,26 6 6,74 5 4,67 114 109 106 97,25 3 2,75 3 2,63
Clasa a XI-a 82 73 72 98,63 1 1,37 - - 82 77 77 100 - - - -
Clasa a XII-a 105 103 103 100 - - - - 72 69 69 100 - - - -
Frecvenţă redusă
Clasa a IX-a 61 51 42 82,35 9 17,65 - - 34 27 23 85,19 4 14,81 7 20.59
Clasa a X-a - - - - - - - - 59 52 49 94,23 3 5,77 7 11,86
Clasa a XI-a 92 90 85 94,44 5 5,56 - - 93 77 77 100 - - - -
Clasa a XII-a 64 57 53 92,98 4 7,02 - - 96 93 92 98,92 1 1,08 - -
Clasa a XIII-a 46 43 42 97,67 1 2,33 - - 59 57 56 98,25 1 1,75 - -
RUTA PROGRESIVĂ
SAM Clasa a IX-a 147 117 117 100 - - 15 10,2 107 87 83 95,40 4 4,60 13 14,94
Clasa a X-a 120 104 98 94,23 6 5,77 9 7,5 121 116 114 98,28 2 1,72 4 3,30
An de completare Clasa a XI-a 119 114 113 99,12 1 0,88 - - 100 93 93 100 - - - -
Ciclul superior Clasa a XII-a 86 55 55 100 - - - - 79 66 66 100 - - - -
Clasa a XIII-a 81 73 73 100 - - - - 56 52 52 100 - - - -
ÎNVĂŢĂMÂNT POSTLICEAL
Şc. postliceală Anul I 28 21 21 100 - - - - 61 58 58 100 - - - -
Anul II - - - - - - - - 21 19 19 100 - - - -
Şcoală de maiştri
Anul I 32 29 29 100 - - - - 33 31 31 100 - - - -
Anul II 18 18 18 100 - - - - 29 28 28 100 - - - -
Anul III 19 19 19 100 - - - - - - - - - - - -
Diferenţe şi tendinţe* : 2,07% 2,07% 0,45%
TABELUL 1.2. – Situaţia rezultatelor obţinute la examenul de bacalaureat
Anul
Total elevi: Medii între:
înscrişi prezenţi promovaţi respinşi
6÷6,99 7÷7,99 8÷8,99 9÷9,99 10 Nr. % Nr. %
2008 223 220 211 95,90 9 4,10 46 119 50 5 -
2009 187 182 181 99,45 1 0,55 11 106 63 1 -
Diferenţe şi tendinţe: 3,55% 3,55%
6÷6,997÷7,99
8÷8,999÷9,99
10
2008
20090
20
40
60
80
100
120
Nr.
can
did
aţi
Medii
Rezultate obţinute la examenul de bacalaureat
2008
2009
TABELUL 1.3 – Situaţia rezultatelor obţinute la examenele de certificare a competenţelor profesionale
Nivel Domeniul /
Profilul Calificarea / specializarea Anul
Total elevi:
înscrişi prezenţi admişi respinşi
1
Mecanică
Lucrător în mecanică de motoare
2008 68 67 67 0
2009 70 70 70 0
Lucrător în lăcătuşerie mecanică structuri
2008 15 15 15 0
2009 24 24 24 0
Electric Lucrător în electrotehnică 2008 16 15 15 0
2009 21 21 21 0
2
Mecanică
Mecanic auto 2008 62 61 61 0
2009 79 79 - 0
Tinichigiu-vopsitor auto 2008 31 31 31 0
2009 14 14 14 0
Electric Electrician-electronist auto 2008 22 21 21 0
2009 - - - -
3 Tehnic Tehnician transporturi 2008 35 35 35 0
2009 43 43 43 -
3 Tehnic Tehnician în automatizări 2008 21 21 21 0
2009 17 17 17 0
3 Tehnic Tehnician mecatronist 2008 46 46 46 0
2009 52 52 52 -
3 Tehnic Tehnician în instalaţii electrice 2008 21 21 21 0
2009 - - - -
3 Tehnic Tehnician electrotehnist 2008 24 24 24 0
2009 20 20 20 -
3 Tehnic Tehnician mecanic de întreţinere şi reparaţii
2008 34 32 32 0
2009 15 15 15 0
10
TABELUL 1.4. – Situaţia rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a şcolii de maiştri
Domeniul / specializarea
Anul
Total elevi: Medii între:
înscrişi prezenţi promovaţi respinşi
6÷6,99 7÷7,99 8÷8,99 9÷9,99 10 Nr. % Nr. %
Transporturi / maistru
electromecanic auto
2008 37 37 37 100 0 0 0 0 11 26 0
2009 29 28 28 100 0 0 0 0 0 20 8
Diferenţe şi tendinţe:
Transporturi / Tehnician transporturi
auto interne şi internaţionale
2008 - - - - - - - - - - -
2009 19 18 18 100 0 0 0 0 1 17 0
Diferenţe şi tendinţe:
b. Situaţia socio-profesională a absolvenţilor şcolii în primul an după absolvire
TABELUL 1.5.
Anul şcolar 2006-2007 Total Încadraţi Continuă studiile
Şomeri Alte
situaţii
Şcoala de arte şi meserii (nivel1) 126 1 118 4 3
Anul de completare (nivel 2) 171 69 93* 2 7
Liceu (nivel 3) 71 16 53** 5 2
Şcoala de maiştri (nivel 3+) 17 28 - - -
* din care 35 sunt şi încadraţi ** din care 12 sunt şi încadraţi
Absolvenţi SAM
94%
2% 1%3% Încadraţi
Continuă studiile
Şomeri
Alte situaţii
Absolvenţi an de completare
55%
4%1%
40%
Încadraţi
Continuă studiile
Şomeri
Alte situaţii
Absolvenţi liceu
69%
3%7%
21%
Încadraţi
Continuă studiile
Şomeri
Alte situaţii
TABELUL 1.6.
Anul şcolar 2007-2008 Total Încadraţi Continuă studiile
Şomeri Alte
situaţii
Şcoala de arte şi meserii (nivel1) 89 2 82 2 2
Anul de completare (nivel 2) 115 37 71* 3 4
Liceu (nivel 3) 223 46 162* 5 10
Şcoala de maiştri (nivel 3+) 14 14 - - -
* din care 32 sunt şi încadraţi ** din care 72 sunt şi încadraţi
11
Absolvenţi S.A.M.
2%
94%
2% 2%
Încadraţi
Continuă studiile
Şomeri
Alte situaţii
Absolvenţi an de completare
32%
62%
3% 3%
Încadraţi
Continuă studiile
Şomeri
Alte situaţii
Absolvenţi liceu
21%
73%
2% 4%
Încadraţi
Continuă studiile
Şomeri
Alte situaţii
c. Performanţe obţinute de elevi la concursurile şcolare:
Rezultatele participării elevilor la concursurilor şcolare ne oferă o imagine asupra domeniilor curriculare pentru care există potenţial şi o motivaţie crescută pentru performanţă.
Cele mai mari performanţe s-au obţinut la concursurilor şcolare din aria curriculară „Tehnologii”. Analizând cele câteva sute de premii obţinute la faza judeţeană şi cele peste 30 de premii cucerite la faza naţională, putem spune că elevii şcolii „s-au abonat” la performanţe înalte, numărându-se în fiecare ediţie printre laureaţii acestor concursuri.
Pentru exemplificare, prezentăm rezultatele obţinute în ultimii doi ani şcolar:
2006-2007
La faza judeţeană, lotul de elevi ai şcolii a obţinut următoarele rezultate:
locul I – 4 premii: - calificarea „Tehnician transporturi”: Rădeanu Iosif - calificarea „mecanic auto”: Moisin Adrian - calificarea „electrician-electronist auto”: Fekete Zoltan - calificarea „tinichigiu-vopsitor auto”: Paul Sebastian
locul II – 6 premii: - clasa a XII-a, profil „mecanic”: Dobrea Andrei Sebastian - calificarea „tehnician în automatizări”: Neag Bogdan Adrian - calificarea „Tehnician transporturi”: Balint Dan Emil - calificarea „mecanic auto”: Grădinaru Florin - calificarea „electrician-electronist auto”: Popescu Anton - calificarea „tinichigiu-vopsitor auto”: Moldovan Ovidiu Dumitru
locul III – 3 premii - calificarea „Tehnician transporturi”: Stan Cristian - calificarea „mecanic auto”: Gyurki Cosmin Florin - calificarea „electrician-electronist auto”: Călin Ioan Marian
menţiuni – 7 premii: - clasa a X-a, profil „tehnic”: Iţu Bogdan şi Kerekes Ernest - calificarea „tehnician în automatizări”: Puie Lucian Alexandru - calificarea „Tehnician mecatronist”: Cozma Andrei” - calificarea „Tehnician transporturi”: Pavel Ciprian - calificarea „electrician-electronist auto”: Popovici Andrei - calificarea „tinichigiu-vopsitor auto”: Bârla Gabriel Dan
12
Aceste rezultate anunţau performanţele bune obţinute de elevii şcolii la faza naţională:
premiul I – Paul Sebastian, calificarea „tinichigiu-vopsitor auto” menţiune I – Rădeanu Iosif, calificarea „tehnician în transporturi” premiu special – Fekete Zoltan, calificarea „electrician-electronist auto”
2007-2008
La faza judeţeană, lotul de elevi ai şcolii a obţinut următoarele rezultate:
locul I – 6 premii: - calificarea „tehnician transporturi”, clasa a XII-a: Filip Marius Marcel - calificarea „Tehnician transporturi”, clasa a XIII-a: Filip Marius Marcel - calificarea „mecanic auto”: Cernescu Constantin - calificarea „electrician-electronist auto”: Drăgoi Laurenţiu - calificarea „tinichigiu-vopsitor auto”: Cociotă Sebastian Pavel - informatică, pagini web: Zmole Cristian locul II – 6 premii:
- calificarea „tehnician în automatizări”, clasa a XII-a: Neag Bogdan Adrian - calificarea „tehnician transporturi”, clasa a XII-a: Mirăuţă Gabriel - calificarea „tehnician transporturi”, clasa a XIII-a: Rădeanu Iosif - calificarea „mecanic auto”: Vingert Daniel - calificarea „electrician-electronist auto”: Pantea Daniel - calificarea „tinichigiu-vopsitor auto”: Cozma Marius locul III – 5 premii
- calificarea „Tehnician mecatronist”, clasa a XII-a: Kerekes Ernest - calificarea „Tehnician transporturi”, clasa a XII-a: Enculesei Daniel - calificarea „mecanic auto”: Anastasia Alexandru Luigi - calificarea „electrician-electronist auto”: Veselinov Florin - calificarea „tinichigiu-vopsitor auto”: Cercel Rada menţiuni – 3 premii:
- clasa a X-a, profil „tehnic”: Constantinescu Vasile - calificarea „mecanic auto”: Someşan Andrei - informatică, concursul de afişe: Zmole Cristian
La faza naţională s-au obţinut următoarele rezultate:
premiul III – Cociotă Sebastian Valentin, calificarea „tinichigiu-vopsitor auto” menţiune I – Drăgoi Laurenţiu, calificarea „electrician-electronist auto”
2008-2009
La faza judeţeană, lotul de elevi ai şcolii a obţinut următoarele rezultate:
locul I – 4 premii: - calificarea „tehnician transporturi”, clasa a XII-a: Vingert Daniel - calificarea „Tehnician transporturi”, clasa a XIII-a: Mirăuţă Gabriel - calificarea „mecanic auto”: Duma Gabriel - calificarea „tinichigiu-vopsitor auto”: Barticel Sergiu
locul II – 5 premii: - calificarea „tehnician transporturi”, clasa a XII-a: Cociotea Valentin Sebastian Pavel - calificarea „tehnician transporturi”, clasa a XIII-a: Neag Adrian - calificarea „tehnician electrotehnist”, clasa a XII-a: Drăgoi Laurenţiu - calificarea „mecanic auto”: Stancu Răzvan şi Lupu Marius - calificarea „tinichigiu-vopsitor auto”: Matedolean Sergiu
locul III – 4 premii - calificarea „Tehnician transporturi”, clasa a XIII-a: Filip Marius - calificarea „tehnician mecatronist”, clasa a XI-a: Giurgi Ştefan - concursul INFOTEH: Marinescu Cristian
13
menţiuni – 4 premii: - clasa a X-a, profil „tehnic”: Stănescu Adrian - calificarea „Tehnician transporturi”, clasa a XII-a: Ioanovici Vasile Ilie - calificarea „mecanic auto”: Spânu Gheorghe - calificarea „tinichigiu-vopsitor auto”: Chifan Adrian
La faza naţională s-a obţinut o menţiune I prin Duma Gabriel, calificarea „mecanic auto” Obţinerea acestor performanţe a fost rodul activităţilor de selecţie, formare şi evaluare realizate de profesorii inginerii şi maiştrii instructori, constituiţi în grupuri de lucru mixte pe calificări şi ani de studiu (programa de examen conţinând un număr mare de discipline sau module din mai multe domenii - mecanică, electrotehnică, transporturi, CAD).
Performanţe foarte bune s-au obţinut la competiţiile sportive naţionale şi internaţionale de rugby, fotbal şi atletism. De altfel, Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto constituie o pepinieră pentru echipele naţionale de rugby, numeroşi elevi ai săi fiind componenţi ai loturilor de seniori, de tineret sau de juniori. În perioada 2007-2009, la „Olimpiada naţională a sportului şcolar”, echipa de rugby a câştigat fazele locală şi judeţeană, a obţinut locul II pe zona Transilvania, iar echipa de fotbal a repetat performanţele rugbiştilor de la nivel judeţean şi a fdost semifinalistă la faza zonală. Premii importante au fost obţinute şi la competiţiile “Je parle le Rugby”, organizat în 2008 de GSITA, CSS Bega, Centrul Cultural Francez Timisoara (locul I) şi „Cupa mondială a micilor rugby-şti” organizată la Lion. Fotbaliştii au fost finalişti în Cupa Euroita şi Cupa antidrog, iar la cros s-ao pbţinut două menţiuni la faza judeţeană.
Rezultate meritorii s-au obţinut şi în activităţile educative extracurriculare, remarcabile în acest sens fiind următoarele performanţe: Proiectul naţional „Mesajul meu antidrog”:
Consiliul elevilor din Gr. Şc. Ind. de Transp. Auto: locul I – faza judeţeană, secţiunea „Proiecte ecologice” cu proiectul „STOP, se trece numai pe verde!” Proiectul educativ „Diferiţi, dar egali”:
Zmole Cristian: premiul I la secţiunea „Film de scurt metraj”
Datcu Alex şi Matei Marius: premiul special la secţiunea „Power Point” pentru cea mai completă lucrare Programul judeţean de prevenire a delicvenţei juvenile şi a victimizării minorilor „TIN-TM 2008-
2009”
Zmole Cristian: locul IV la secţiunea „Creaţie video-clip”
Constantinescu Vasile, Tudose Marius şi Curean Renato: locul VI la concursul „Sport-Inteligenţă-Nonviolenţă” de street-ball
Elevii şcolii au avut o comportare meritorie şi în cadrul altor proiecte educative, menite să le formeze şi să le educe spritul civic, să-i atragă spre valorile culturii naţionale şi europene şi să le dezvolte sentimentul naţional: „Săptămâna educaţiei globale – să descoperim o lume sănătoasă”, „Delicvenţa juvenilă”, „Ziua Europei”, „Drepturile omului”, „Ziua francofoniei”, „Unirea Principatelor Române”, „Ziua eroilor”, „De la şcoală la viaţa profesională”, “Bunele mele maniere”, “O ţigară in plus, 10 minute în minus din viaţă”, „Adolescentul” etc. În ultima vreme, în gama de preocupări a elevilor câştigă tot mai mult teren activităţile menite să le dezvolte competenţe antreprenoriale şi lingvistice. În acest an şcolar, edificatoare sunt participările elevilor şcolii la următoarele activităţi:
„Cambridge Tests - Business English”, în cadrul proiectului Junior Achievement
„Compania elev”, în cadrul proiectului Junior Achievement
„Etica în afaceri”, în cadrul proiectului Junior Achievement
F.E. Tim-Autoserv S.R.L, în cadrul proiectului „Vreau să-mi dezvolt propria carieră”, finanţat de Consiliul Local Timişoara şi derulat de Colegiul Tehnic din Timişoara în parteneriat cu Gr. Sc. Ind. de Transporturi Auto Timişoara. Abilităţile de documentare şi comunicare ale elevilor aveau să fie dezvoltate şi exersate în
participarea elevilor cu comunicări la diferite sesiuni şi simpozioane, precum şi în realizarea revistelor şcolare „Autostop” şi „Mon permis de francais".
14
1.5. Priorităţi naţionale ale învăţământului preuniversitar românesc Proiecţiile realizate de Institutul Naţional de Statistică cu privire la evoluţia cererii de forţă de muncă indică necesitatea ca şcolile din învăţământul profesional şi tehnic să includă în oferta lor mai multe programe de recalificare pentru a actualiza competenţele forţei de muncă la nevoile actuale şi viitoare ale pieţei muncii. Integrarea pieţelor va genera necesitatea ca firmele să se adapteze concurenţei tot mai puternice, fiind favorizaţi cei care au un nivel de pregătire ridicat, cu o paletă mai largă de competenţe, dar şi cu o mobilitate profesională mare. Drept urmare, absolvenţii de învăţământ preuniversitar ce vor intra în următorii ani pe piaţa muncii va trebui să aibă o pregătire mai largă pentru a putea a avea o mobilitate profesională ridicată şi pe de altă parte va trebui să fie înzestrată cu competenţe superioare pentru a fi competitivă. În momentul de faţă preocuparea de bază în învăţământul preuniversitar românesc o constituie analiza rezultatelor implementării reformei prin prisma menţinerii unui echilibru între cererea de forţă de muncă şi oferta de personal calificat pe diversele trepte ale învăţământului, astfel încât să rămână deschisă posibilitatea recalificării rapide, în funcţie de dinamica economică locală şi zonală. Această acţiune ridică însă probleme multe şi foarte complexe. - comanda socială nu este bine definită, prognozele evolutive în timp ale acesteia fiind foarte
relative; prin evoluţia ei rapidă, societatea democratică nu permite politicului să definească liniile evoluţiei economice şi deci prognozele de viitor sunt foarte relative.
- inserţia profesională se face tot mai greu, grija pentru locul de muncă accentuează presiunea asupra tinerilor absolvenţi şi a familiilor acestora, iar această stare se repercutează asupra învăţământului prin lipsa de luciditate şi coerenţă în alegerea unei traiectorii profesionale optime;
- valorile democraţiei reale se instalează greu, existând momente în care se produce alunecarea în anarhie cu consecinţe negative în relaţiile dintre manageri si colectiv sau indivizi, între profesori şi elevi;
- concepţia despre reforma învăţământului, mai ales asupra finalităţilor acesteia, se conturează mai greu; ca urmare, sistemul de învăţământ, planurile de şcolarizare, rămân încă nefundamentate clar pe nişte direcţii funcţionale şi de eficienţă, rămânând la nivelul modelelor externe care au dat însă rezultate în alte condiţii socio-economice.
- componentele sistemului social-global sesizează prioritatea redresării economice, şi sub presiunea problemelor ce apar pe termen scurt, au tendinţa de a minimaliza probleme învăţământului pentru ca efectele disfuncţionalităţilor acestuia sunt pe termen lung şi mai greu sesizabile în cadrul unor analize superficiale. Acest lucru se evidenţiază clar în alocările bugetare care acum se obţin de la primării.
- recunoaşterea importanţei socio-economice a muncii cadrului didactic ar determina curmarea condiţiilor frustrante în care acesta se află, îmbunătăţind motivaţia acestuia pentru muncă.
Direcţiile strategice ale educaţiei şi formării profesionale sunt: adaptarea educaţiei şi formării profesionale la cerinţele societăţii şi ale pieţei forţei de muncă; asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea sistemului naţional de învăţământ cu standardele
europene, prin preluarea la nivel naţional a competenţelor cheie promovate la nivelul UE, dar şi potenţarea tradiţiilor valoroase ale educaţiei româneşti;
descntralizarea şi creşterea gradului de autonomie a sistemului educativ; reforma educaţiei timpurii; asigurarea accesului egal la educaţie şi formare profesională (construirea de campusuri şcolare,
asigurarea condiţiilor echitabile de igienă şi educaţie pentru sănătate în mediul rural, licee tehnologice pentru o paletă extinsă de specializări, informatizarea tuturor şcolilor din mediul rural, modernizarea învăţământului profesional şi tehnic în mediul rural)
Conform documentului „Priorităţi pe termen scurt şi mediu pentru învăţământul preuniversitar”, principalele domenii pe care se axează reforma învăţământului profesional şi tehnic din România, sunt următoarele:
implementarea metodelor învăţării centrate pe elev;
eficientizarea parteneriatului cu agenţii social-economici, instituţii şi ONG-uri;
elaborarea şi dezvoltare curriculum-lui , inclusiv a celui la comanda angajatorului;
elaborarea şi dezvoltare standardelor de pregătire profesionale;
formarea continuă a personalului didactic;
15
asigurarea calităţii învăţământului preuniversitar;
asigurarea unui management educaţional de înaltă performanţă;
orientarea profesională şi consilierea elevilor pentru construirea carierei;
dezvoltarea sistemului informaţional;
modernizarea şi optimizarea bazei materiale a învăţământului profesional şi tehnic;
oferirea de şanse egale pentru obţinerea unei calificări;
utilizarea ITC în predare;
facilitarea participării la formare profesională a elevilor cu nevoi speciale
dezvoltarea de materiale pentru formarea diferenţiată;
dezvoltarea învăţământului în zone dezavantajate;
formarea continuă a adulţilor;
asigurarea condiţiilor pentru integrarea europeană.
1.6. Priorităţi regionale şi locale La nivel judeţean, programele şi obiectivele de bază şi proiectele din „Strategia judeţeană a dezvoltării învăţământului preuniversitar” sunt următoarele: asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii; formarea competenţelor –cheie; fundamentarea ofertei educaţionale pe baza nevoilor de dezvoltare personală a elevilor, din
perspectiva dezvoltării durabile si a asigurării coeziunii economice si sociale; asigurarea echităţii in educaţie; asigurarea calităţii proceselor de predare si invăţare precum si a serviciilor educaţionale; educaţie prin activităţi şcolare si extraşcolare; monitorizarea învăţării permanente ca dimensiune majoră a politicii educaţionale, asigurarea
complementarităţii educaţiei formale, nonformale şi informale; reforma sistemelor de conducere şi administrare instituţională, a sistemului naţional de
învăţământ la nivel preuniversitar; asigurarea bazei materiale la nivel preuniversitar; armonizarea cadrului legislativ; integrarea europeană si cooperare internaţională.
Pentru implementarea proceselor de reformare a învăţământului, măsurile identificate la nivel judeţean în ultimii doi ani (2008-2009) sunt grupate in domenii de intervenţii prioritare: optimizarea procesului de implementare a PRAI / PLAI / PAS; corelarea ofertei de formare cu cererea pieţei muncii; dezvoltarea resurselor umane din TVET prin cuprinderea în sistemul de formare continuă; îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în învăţământul profesional şi tehnic; asigurarea de servicii de consiliere şi orientare pentru carieră a tuturor elevilor din TVET crearea de locuri în internatele unităţilor şcolare din regiune respectiv judeţ pentru a facilita
accesul tinerilor din mediul rural şi cu probleme sociale la obţinerea unei calificări profesionale
16
Partea a 2-a
CONTEXT
17
2.1. Analiza mediului extern
Transporturile reprezintă sistemul circulator al oricărei economii. Răspunzând priorităţilor de dezvoltare economică şi nevoilor de formare ale comunităţilor locale din zona de vest a României, Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara se situează în spaţiul în care, deopotrivă, pulsează inima celui mai mare judeţ al ţării şi se luminează minţile unor viitori specialişti.
2.1.1. Aspecte demografice generale Caracteristicile populaţiei influenţează toate procesele social-economice care au loc în mediul său de rezidenţă. Populaţia judeţului este caracterizată prin:
- faptul că femeile au o pondere mai mare de 50%; - concentrarea în mediul urban; - o pondere a populaţiei active şi în vârstă de muncă mai mare decât cea de la nivel naţional
(71,6% din totalul populaţiei); - o pondere a populaţiei de până la 14 ani sub media naţională (15,1%);
Diversitatea etnică este o caracteristică importantă a judeţului, dar se remarcă o creştere a procentului de cetăţeni români de naţionalitate română, diminuarea comunităţilor de maghiari şi germani, creşterea uşoară a populaţiei de rromi.
Evoluţia populaţiei din judeţul Timiş se înscrie trendul descrescător al populaţiei, datorită scăderii natalităţii şi fenomenului de migraţie externă. Majoritatea emigranţilor legali au un nivel ridicat de instruire şi calificare, sunt tineri, fără diferenţe semnificative de gen, preponderent persoane căsătorite.
În ceea ce priveşte evoluţia populaţiei şcolare, specialiştii anticipează că acesta va scădea mai lent până în 2015 (cca. 400 persoane pe an) urmând ca în intervalul 2015-2020 scăderea să fie mult mai accentuată (cca. 2200 persoane pe an). Datorită acestor tendinţe, se estimează că populaţia între 15 şi 24 ani va ajunge în 2015 la circa 27400 de persoane, iar în 2025 la 9100 de persoane.
2.1.2. Contextul geo-politic şi economic. Tendinţe ocupaţionale Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara îşi desfăşoară activitatea într-un mediu economic generos prin numărul şi structura agenţilor economici. Analizând datele economice obţinute la nivel judeţului Timiş se poate constata o evoluţie superioară faţă de media naţională. Printr-o creştere substanţială de la an la an a cifrei de afaceri în numeroase domenii de activitate, mediul economic timişean oferă oportunităţi de integrare şi mobilitate profesională superioare altor regiuni. Aşa cum relevă documentele de planificare locală (PLAI) şi regională (PRAI) pe 2008, judeţul Timiş concentrează 71,5% din firmele înmatriculate în Regiunea Vest, 53,4% din întreprinderile active, 53,3% din numărul de IMM-uri, 83,9% din întreprinderile mari din regiune,10% din exporturile României, 40,2% din populaţia ocupată a regiunii şi are o rata scăzută a şomajului, de doar 3,68%. De asemenea la nivelul judeţului se realizează peste 50% din comerţul exterior al regiunii. Din cifra de afaceri a întreprinderilor din regiune 46,6% se concentrează in judeţul Timiş, care înregistrează si o productivitate a muncii superioara cu 22,2% mediei regionale. Poziţia geografică privilegiată conferă judeţului Timiş un avantaj strategic în relaţiile cu ţările occidentale. O treime din limitele judeţului constituie frontiere de stat cu Ungaria si Serbia. Puterea economiei judeţului Timiş este determinata de diversitatea domeniilor economice, calitatea forţei de munca, forţa sectorului privat, dominat de IMM dinamice şi nivelul ridicat al investiţiilor străine. Municipiul Timişoara este cel mai dinamic pol urban de dezvoltare economica din tara, un oraş deschis spre high-tech, IT şi comunicaţii. Valoarea cu rolul determinant în dezvoltarea economiei o constituie resursa umană dinamică, inovatoare, specializată şi cu o bună pregătire profesională. Cererea de forţă de muncă în rândul investitorilor se concentrează spre tinerii muncitori calificaţi cu vârste de până la 35 de ani.
18
Densitatea antreprenorială este marcată de concentrarea în Timişoara a două treimi din firmele existente în judeţ. Cele mai mari investitii sunt în industrie, comerţ, telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei. În ceea ce priveşte volumul investiţiilor atrase în competiţie cu celelalte 40 de judeţe ale tarii, excluzând municipiul Bucureşti, judeţul Timiş s-a clasat pe unul din primele locuri din ţară. Valoarea adăugată este generata preponderent de întreprinderile industriale mari şi de companiile din sectorul IT&C. La nivelul judeţului Timiş, domină sectorul privat reprezentat de IMM (99,5%). Rata rentabilităţii economice a firmelor a depăşit constant rata inflaţiei, cea mai mare rata de rentabilitate economică fiind înregistrată de întreprinderile mari şi foarte mari. Cele mai rentabile firme au fost cele din domeniul tehnologiei informaţiilor si comunicaţiilor, urmate de companiile industriale. Transformările de ordin macroeconomic din societatea românească au făcut ca în structura populaţiei ocupate să se producă schimbări semnificative. În ceea ce priveşte ponderea populaţiei ocupate pe sectoare economice se poate observa că tendinţa este de scădere pentru agricultură şi pentru industrie. Şomajul industrial a provocat un fenomen de întoarcere la ţară şi o creştere a activelor în agricultură. Agricultura reprezintă, însă, un sector neatractiv pentru marii investitori şi cu o productivitate a muncii redusă. Acest lucru se resimte şi în evoluţia populaţiei şcolare care optează pentru programele de formare profesională oferite de Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara, ponderea elevilor care provin din mediul rural fiind într-o creştere accentuată. În industrie analiza trebuie defalcată pe ramuri industriale, existând ramuri în dezvoltare care atrag forţa de muncă, iar altele în declin care generează şomaj. Restructurarea sectorului industriei grele, a antrenat o scădere semnificativă a populaţiei ocupate în cadrul acestui sector. În acelaşi timp, există domenii industriale care înregistrează un trend pozitiv. Judeţul Timiş dispune de o industrie diversificată şi complexă, localizată, în special, în centrele urbane, cea mai mare pondere revenind industriei prelucrătoare (70% din industria judeţului). Conform analizelor realizate de Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social în Formarea Profesională, ramurile care au pondere mai mare sunt: maşini şi echipamente electrice , mijloace pentru transport feroviar de mărfuri şi călători, producţia de mobilier, textile şi încălţăminte, industria alimentară. După anul 1989 s-a înregistrat declinul industriei alimentare, industriei chimice şi industriei grele. În ultimii ani s-a revigorat industria prelucrătoare, cu o proporţie încă ridicată a sistemului de producţie în lohn, impulsionată de investiţii străine semnificative. Se remarcă creşterea spectaculoasă a sectorului privat, atât prin privatizarea societăţilor comerciale cu capital de stat, cât şi prin înfiinţarea de firme private cu capital autohton sau străin. Potenţialul tehnic, precum şi forţa de muncă calificată în mai multe ramuri ale industriei fac ca judeţul să fie atractiv pentru unii investitorii străini. Între principalele direcţii de dezvoltare în perioada 2003-2010 se află şi industria „automotive’’. Expansiunea fabricaţiei de autoturisme şi componente auto, modernizarea reţelei de furnizori şi integrarea ei in alianţele globale este provocarea cruciala pentru dezvoltarea economiei româneşti. Corporaţiile internaţionale rămân „pilonii” dezvoltării sectorului auto, motiv pentru care ele trebuie să fie atrase, „fixate” pe termen lung şi asumate ca entităţi ale economiei româneşti. În acest context creşte rolul şcolii româneşti în furnizarea forţei de muncă calitate pentru aceste sectoare. Timişoara beneficiază de investiţii masive realizate de mari grupuri din acest domeniu în deschiderea unor linii de fabricaţie: Continetntal Autimotive Products, Dräxlmaier Group, TRW Automotive, Lugera & Makler etc. În ultimii ani, asistăm la o creştere importantă a cererii de forţă de muncă calificată din partea unor firme din industria „automotive’’, ceea ce determină o reconsiderare a politicilor educaţionale ale şcolii în ceea ce priveşte ofertarea unor programe de formare iniţială sau continuă. Sectorul serviciilor înregistrează o creştere rapidă, dublată de apariţia şi dezvoltarea unor subramuri ale acestui sector. Cele mai mari cifre de afaceri sunt obţinute de comerţ, transporturi, telecomunicaţii, turism şi în serviciile generale. Se impune astfel să fie acordată o atenţie deosebită acestui sector care cunoaşte o dezvoltare puternică, urmărind tendinţa din ţările Uniunii Europene, unde acest sector de activitate se află pe primul loc în cadrul activităţii economice. De altfel, dinamica pozitivă a sectorului de servicii a permis absorbţia unei părţi tot mai mari a populaţiei active.
19
Piaţa forţei de muncă, în domeniul transporturilor auto , se menţine la cote ridicate atât la nivel local (service-uri particulare sau I.M.M. ), cât şi la nivel zonal. Contextul geo-politic şi economic al zonei au făcut ca în judeţul Timiş să-şi desfăşoare activitatea operatori importanţi din domeniul transporturilor rutiere interne şi internaţionale: Dunca Expediţii Timişoara, Edy International Spedition Timişoara, Autotim S.A. Timişoara (membru al Holdingului Atlassib) etc. Intensificarea activităţilor din acest sector, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, şi dezvoltarea semnificativă a parcului de autovehicule rutiere, a determinat o creştere importantă pentru forţă de muncă calificată în domeniul serviciilor de transport rutier şi în cel al mentenanţei şi reparării automobilelor. Conform PLAI Timiş pentru perioada 2008-2013, se preconizează că la nivelul judeţului vor fi disponibile peste 60 mii de locuri de muncă în domeniul transporturilor. Răspunzând acestei realităţi, Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto va trebui să-şi proiectează politicile educaţionale astfel încât să reacţioneze în timp util la toate schimbările de pe piaţa muncii
2.1.3. Descrierea grupurilor de interes Într-o accepţiune generală, în jurul şcolii se formează grupuri de interese, care uneori pot deveni antagonice, dar printr-o activitate competentă a consiliului de administraţie al şcolii acestea se pot armoniza. Principalele grupuri de interese, a căror poziţie şi evoluţie poate fi evidenţiată, sunt centrate pe:
elevi părinţi comunitate locală
Din studiile realizate pe această temă se desprind următoarele concluzii:
Elevii aşteptă de la şcoală: - ca prin educaţie să poată dobândi un statut socio-economic consistent; - un curriculum şcolar cât mai puţin încărcat, ţintit pe deprinderile şi dezvoltarea
aptitudinilor necesare în specializarea urmată - condiţii cât mai bune de învăţare.
Şcoala solicită de la elevi: - să fie receptivi, să manifeste interes şi să-şi dezvolte personalitatea şi - să cunoască şi să respecte regulamentul şcolar - să facă cunoscut numele şcolii în momentul atingerii performanţei
Părinţii aşteaptă de la şcoală: - să le fie respectate opţiunile - şcoala să-i pregătească pe elevii pentru inserţie socială - şcoala să găsească şi să adopte coordonanţele personalităţii fiecărui elev şi să
acţioneze în direcţia realizării lor Şcoala solicită de la părinţi:
- colaborare - sprijin - receptivitate - implicare în rezolvarea problemelor şcolii
Comunitatea aşteaptă de la şcoală: - cetăţenii educaţi, adaptaţi şi adaptabili. - receptivitate la nevoile la nevoile sale - recunoaşterea efortului depus a valorii personale, aprecierea efortului
suplimentar. - ambianţă pozitivă de înţelegere şi respect.
Şcoala aşteaptă de la comunitatea locală: - implicare şi receptivitate în realizarea obiectivelor scolii - recunoaşterea importanţei instituţiei în viaţa comunităţii - popularizarea rezultatelor bune
20
2.1. Analiza mediului intern
Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara pune la dispoziţia elevilor programe de formare diverse, construite pe baza curriculum-ului naţional, dar cu o importantă componentă în dezvoltare locală.
Deoarece provenienţa elevilor se bazează pe un aflux substanţial din mediul rural şi din alte oraşe ale judeţului, aceştia beneficiază de serviciile internatului şi cantinei şcolii (120 locuri). Elevii beneficiază de asistenţă medicală cu medic şcolar şi cadru mediu sanitar şi de asistenţă psihopedagogică cu normă întreagă sub îndrumarea Centrului de Asistenţă Psihopedagogică de pe lângă ISJ Timiş.
Asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională: Toată organizaţia este preocupată de îmbunătăţirea continuă a calităţii programelor de
învăţare, Elevii sunt implicaţi activ în procesul de predare – învăţare. Se ţine cont de nevoile speciale ale elevilor, se proiectează strategii de intervenţie şi activităţi de sprijin pentru elevii care au dificultăţi de învăţare.
Construcţie
Statut juridic: Proprietate a domeniului public – destinaţie învăţământ Suprafaţa totală de care dispune şcoala: 30.000 m2, din care 9120 m2 - suprafaţă construită Spaţii funcţionale:
Spaţii de învăţământ: 21 săli de clasă, 12 cabinete, 13 laboratoare, 8 ateliere şcoală, 1 teren sport, 1 poligon
Spaţii anexă: cantină, 2 internate, 1 centrală termică
LEGENDĂ:
CABINETE
LABORATOARE
ATELIERE
INTERNAT
CANTINĂ
SALĂ SPORT
TEREN SPORT
Acces la transportul în comun:
tramvaiul 3 şi autobuzul 42
TABELUL 2.1. – Informaţii privind spaţiile şcolare
Nr. crt.
Tipul de spaţiu Număr spaţii
Suprafaţă (mp)
1 Săli de clasă /grupă 21 714
2 Cabinete 13 756,17
3 Laboratoare 12 603,19
4 Ateliere 8 454,92
5 Sală şi / sau teren de educaţie fizică şi sport 1 sală + 2 terenuri 848 + 2012 = 2860
6 Spaţii de joacă 1 160
str Ardealului nr.1
AUTOTIM S.A.
21
Unitatea funcţionează în 2 schimburi, durata orei de curs / activităţilor didactice fiind de 50 minute, iar a pauzelor / activităţilor recreative fiind de 10 minute.
TABELUL 2.2. – Informaţii privind spaţiile auxiliare
Nr. crt.
Tipul de spaţiu Tip şi număr document de
deţinere a spaţiului Număr spaţii
Suprafaţă (mp)
1 Bibliotecă şcolară / centru de informare şi documentare
Ordin MTTc nr. 1525 / 11X 1974 Autorizaţia Consiliului Popular al Municipiului Timişoara nr. 10/s
din 30.01.1975
3 102
2 Sală pentru servit masa 1 216
3 Dormitor 22 792
4 Bucătărie 3 108
5 Spălătorie 2 72
6 Spaţii sanitare 12 1126
7 Spaţii depozitare materiale didactice 18 252
TOTAL: 61 2668
TABELUL 2.3. – Informaţii privind spaţiile administrative
Nr. crt.
Tipul de spaţiu Tip şi număr document de
deţinere a spaţiului Număr spaţii
Suprafaţă (mp)
1 Secretariat Ordin MTTc nr. 1525 / 11X 1974 Autorizaţia Consiliului Popular al Municipiului Timişoara nr. 10/s
din 30.01.1975
1 22,5
2 Spaţiu destinat echipei manageriale 3 46,8
3 Contabilitate 1 14
4 Casierie 1 12
5 Birou administraţie 1 14
TOTAL: 7 109,3
Utilităţi:
Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara dispune de următoarele utilităţi:
energie electrică şi sistem de încălzire centrală de la reţeaua de termoficare
alimentare cu apă din reţeaua stradală, grupuri sanitare cu apă curentă
colectare ape pluviale şi uzate menajere
telefon, conectare Internet
spaţiu amenajat pentru colectarea gunoiului
Condiţiile de microclimat în majoritatea spaţiilor de instruire sunt corespunzătoare, dar există şi spaţii care, datorită sistemului de încălzire centrală, uzurii avansate a tâmplăriei şi a mobilierului necesită urgent lucrări de reabilitare. Cantina, o parte din camerele de internat, spaţiile destinate activităţilor manageriale, de secretariat şi administrative, sala festivă şi sala profesorală au fost reabilitate recent prin schimbarea tâmplăriei şi igienizare. Au fost înlocuite uşile de acces în clădirea şcolii. Igienizări parţiale ale spaţiilor de instruire s-au realizat cu sprijinul părinţilor.
Resurse umane
A. Elevi
Efectele scăderii demografice din ultimii ani, sesizate în analiza mediului extern, s-au resimţit şi la nivelul unităţilor şcolare, numărul de elevi înscrişi scăzând de la un an la altul. Cu toate acestea la nivelul Grupului Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara scăderea este mai puţin vizibilă (circa 1,5%), potenţialii beneficiari fiind în continuare atraşi de oferta şcolii. Cel mai mare număr de elevi sunt rezidenţi în Timişoara, dar provenienţa elevilor se bazează pe şi pe un aflux semnificativ al acestora din mediul rural, din alte oraşe ale judeţului sau din judeţele limitrofe. La începutul anului şcolar 2008/2009, la Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara au fost înscrişi 1302 de elevi, repartizaţi în 52 de clase, iar la începutul anului şcolar 2009/2010 au fost înscrişi 1331 de elevi, repartizaţi în 49 de clase după cum se poate vedea şi în diagramele următoare:
22 Absolvenţi ai ciclului gimnazial care
au promovat testele naţionale
Absolvenţi ai ciclului gimnazial care
nu au promovat testele naţionale
DOMENIUL MECANIC
ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII
Examen de certificare a competenţelor profesionale – nivel 1 (iunie 2009; august 2009)
DOMENIUL ELECTRIC
Lucrător în mecanică
de motoare
Lucrător în electrotehnică
Lucrător în lăcătuşerie mecanică
structuri metalice
Tinichigiu – vopsitor
auto
Mecanic
auto
ANUL DE COMPLETARE
DOMENIUL MECANIC
RUTA DIRECTĂ RUTA PROGRESIVĂ
IX E IX F IX G IX D
X G X H X I X J X F
XI E XI X G XI H XI I
Examen de certificare a competenţelor profesionale – nivel 2 (iunie – iulie 2009; august 2009)
CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI
Examen de bacalaureat (iunie –iulie 2009; august – septembrie 2009)
Examen de certificare a competenţelor profesionale – nivel 3 (iunie 2009)
Tehnician mecanic de
întreţinere şi reparaţii
Tehnician electrotehnist
Tehnician transporturi
XII G XII F XII E
XIII H XIII G XIII F
Cursuri de zi Cursuri cu frecvenţă redusă
CICLUL INFERIOR AL LICEULUI
Profil tehnic (lb. română)
Profil tehnic (lb. germană)
IX A IX B IX C
X A X B X C X D
Profil tehnic (lb. română)
IX FR
X E X FR1 X FR2
XI FR sem.I
Cursuri de zi Frecvenţă redusă
Tehnician în
automatizări
XI D
XII A
Tehnician mecatronist
XI A XI B XI C
XII A XII C XII D
XI FR 1, 2, 3 sem.II
tehn. transporturi
tehn. mecatronist
XIII FR 1 XIII FR2
XII FR 1,2,3
ÎNVĂŢĂMÂNT POSTLICEAL
Şcoala de maiştri Maistru electromecanic auto
Şcoala postliceală - Tehnician
transporturi interne şi internaţionale
IP IIP – sem. I
IM
II M – sem. I Examen de certificare a
competenţelor profesionale, nivel 3 avansat (februarie 2009)
GR. ŞC. IND. DE TRANSPORTURI AUTO TIMIŞOARA
STRUCTURA ARBORESCENTĂ A PROGRAMELOR DE
FORMARE INIŢIALĂ (2008-2009)
23
Absolvenţi ai ciclului gimnazial
DOMENIUL MECANIC
ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII
Examen de certificare a competenţelor profesionale – nivel 1 (iunie 2010; august 2010)
DOMENIUL ELECTRIC
Lucrător în mecanică
de motoare
Lucrător în electrotehnică
Lucrător în lăcătuşerie mecanică
structuri metalice
Tinichigiu – vopsitor
auto
Mecanic
auto
ANUL DE COMPLETARE
DOMENIUL MECANIC
RUTA DIRECTĂ
RUTA PROGRESIVĂ
X G X H X I X J X F
XI F XI G X H XI I XI J
Examen de certificare a competenţelor profesionale – nivel 2 (iunie – iulie 2010; august 2010)
CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI
Examen de bacalaureat (iunie –iulie 2010; august – septembrie 2010)
Examen de certificare a competenţelor profesionale – nivel 3 (iunie 2010)
Tehnician electrotehnist
Tehnician transporturi
XII G XII F XII E XII E
XIII G XIII F XIII E
Cursuri de zi Cursuri cu frecvenţă redusă
CICLUL INFERIOR AL LICEULUI
Profil tehnic
X A X B X C
Profil tehnic
X FR1 X FR2
XI FR1, 2 sem.I
Cursuri de zi Frecvenţă redusă
Tehnician în
automatizări
XI D
XII D Tehnician
mecatronist
XI C XI D (germ)
XII A XII B XII C
XI FR 1, 2 sem.II
Tehnician
mecatronist
XIII FR 1, 2
XII FR 1,2,3
ÎNVĂŢĂMÂNT POSTLICEAL
Şcoala de maiştri Maistru electromecanic auto
Şcoala postliceală - Tehnician
transporturi interne şi internaţionale
IP IIP
IM II M
Examen de certificare a competenţelor profesionale,
nivel 3 avansat (februarie 2010)
GR. ŞC. IND. DE TRANSPORTURI AUTO TIMIŞOARA
STRUCTURA ARBORESCENTĂ A PROGRAMELOR DE
FORMARE INIŢIALĂ (2009-2010)
XII S sem II
Cursuri serale Cursuri de zi
Tehnician electrician-
electronist auto
XI A XI B
IX A IX B IX C IX D IX E IX F
Cursuri serale Cursuri de zi
IX S
24
TABELUL 2.4. – Numărul elevilor înscrişi pe nivel, vârstă, sex, etnie (în anul şcolar 2008/2009)
Clase Total
Fete
Băie
ţi
Grupe de vârstă Etnie
14-15 15-16 16-17 17-18 > 18
Ro
mâ
ni
Ma
gh
iari
Ge
rma
ni
Sâ
rbi
Alt
e e
tnii
RUTA DIRECTĂ
Zi
Clasa a IX-a 86 2 84 32 54 - - - 70 9 3 3 1
Clasa a X-a 114 6 108 - 59 52 3 - 72 12 26 3 1
Clasa a XI-a 82 1 81 - - 66 13 3 69 6 3 3 1
Clasa a XII-a 72 2 70 - - - 30 42 62 5 3 2 -
Frecvenţă redusă
Clasa a IX-a 34 13 21 - - - - 34 29 3 - 1 1
Clasa a X-a 59 29 30 - - - - 59 53 2 2 2 -
Clasa a XI-a 93 26 67 - - - - 93 86 4 1 2 -
Clasa a XII-a 96 21 75 - - - - 96 83 7 2 4 -
Clasa a XIII-a 59 10 49 - - - - 59 49 5 3 2 -
RUTA PROGRESIVĂ
SAM Clasa a IX-a 107 1 106 34 72 1 - - 92 9 3 2 1
Clasa a X-a 121 - 121 - 79 36 6 - 112 4 2 1 2
An de complet. Clasa a XI-a 100 3 97 - - 53 42 5 89 5 2 3 1
Ciclul superior Clasa a XII-a 79 3 76 - - - 24 55 65 6 3 4 1
Clasa a XIII-a 56 1 55 - - - - 56 49 4 1 2 -
ÎNVĂŢĂMÂNT POSTLICEAL
Şcoala postlic. Anul I 61 10 51 - - - - 61 55 4 1 1 -
Anul II 21 4 17 - - - - 21 15 3 1 1 1
Şcoala de maiştri
Anul I 33 4 29 - - - - 33 26 3 2 2 -
Anul II 29 1 28 - - - - 29 24 3 - 1 1
25
TABELUL 2.5. – Numărul elevilor înscrişi pe program de formare, nivel, sex, vârstă, etnie, rezultate anterioare (2008/2009)
Niv
el
Program de formare
To
tal
Fete
Băie
ţi Grupe de vârstă Etnie Medi admitere (2008)
14-1
5
15-1
6
16-1
7
17-1
8
> 1
8
Ro
m.
Mag
h
Ge
rm
Sârb
i
Alt
e
etn
ii
Miin
.
Ma
x.
Liceu, ruta directă, ciclul inferior
Filiera tehnologică, profilul tehnic 293 50 243 32 113 52 3 93 224 26 31 9 3 5,80 8,64
Şcoala de arte şi meserii
1
Domeniul „Mecanică”, calificările: „lucrător în mecanică de motoare”
„lucrător în lăcătuşărie mec. structuri”
130 52
- -
130 52
23 5
84 36
20 9
3 2
-
114 48
10 1
3 1
2 1
1 1
5,97 8,14
Domeniul electric, calificarea „lucrător în electrotehnică”
46 1 45 6 31 7 2 - 42 2 1 - 1 6,30 7,03
Anul de completare
2 Domeniul „Mecanică”, calificările:
„mecanic auto” „tinichigiu-vopsitor auto”
83 17
3 -
80 17
- -
- -
47 6
33 9
3 2
75 14
3 2
2 -
2 1
1 -
6,15 5,80
8,61 7,83
Liceu, ciclul superior
3
Filiera tehnologică, profilul tehnic, calificările „tehnician în automatizări”
„tehnician mecatronist” „tehnician electrotehnist”
„tehn. mec. de întreţinere şi reparaţii” „tehnician transporturi”
40
303 41 17
136
1
49 1 -
13
39
254 40 17
123
- - - - -
- - - - -
12 54 - - -
8
28 14 -
17
20
221 27 17
119
30
274 34 10
115
4 15 3 4 11
3 5 3 1 4
3 8 1 2 5
- 1 - - 1
6,06 6,44 5,37 5,68 5,38
8,03 9,42 8,93 8,51 7,46
Învăţământ postliceal
3+
Domeniul „Transporturi”, specialităţile: „tehnician transporturi interne şi internaţionale”
„maistru electromecanic auto”
82 62
14 5
68 57
- -
- -
- -
- -
82 62
71 49
7 6
2 2
1 4
1 1
- -
Şcoala de arte şi meserii
58%22%
20%
lucrător în mecanică de motoare
lucrător în lăcătuşerie mecanică structuri
lucrător în electrotehnică
Anul de completare
83%
17%
mecanic auto
tinichigiu-vopsitor auto
Ciclul superior al liceului
7%
57%8%
3%
25% tehnician în automatizări
tehnician mecatronist
tehnician electrotehnist
tehnician transporturi
tehnician mecanic de întreţinere şi reparaţii
26
B. Personal didactic, didactic auxiliar şi nedidactic
TABELUL 2.6. – Distribuţia pe grupe de vechime a personalului didactic angajat (2008-2009)
Vechime Debutant 3-5ani 6-10 ani 11- 15 ani 16-20 ani 21-25 ani 26-30 ani Peste 30
în învăţământ 9 9 22 7 17 13 9 15
în unitate 35 11 10 9 8 4 7 7
9%9%
21%
7%17%
13%
9%
15%Debutant
3-5ani
6-10 ani
11- 15 ani
16-20 ani
21-25 ani
26-30 ani
Peste 30
TABELUL 2.7. – Distribuţia pe grupe de vârstă şi sexe (2008-2009)
Sub 25 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 Peste 60
M 3 - 3 5 2 6 12 14 7 7
F 2 5 17 4 11 4 2 4 - -
TABELUL 2.8. – Situaţie statistică privind cadrele didactice în anul şcolar 2007-2008
Nu
mă
r to
tal
ca
dre
did
ac
tic
e
Nr.
ca
dre
did
ac
tic
e t
itu
lare
Nr. cadre didactice suplinitoare, din care:
Nr.
de
bu
tan
ţi
(fă
ră d
ef)
Nr.
ca
dre
did
ac
tic
e
cu
de
fin
itiv
at
Nr.
ca
dre
did
ac
tic
e
cu
gra
du
l d
ida
cti
c I
I
Nr.
ca
dre
did
ac
tic
e
cu
gra
d d
ida
cti
c
I
Nr.
ca
dre
did
ac
tic
e
cu
do
cto
rat
califi
caţi
Necalificaţi, din care:
Fără studii corespunzătoare
Cu studii în altă specialitate
106 76 30 - - 16 20 25 45 -
72%
28%Titulari
Suplinitori
15%
19%
24%
42% Debutanţi
Definitivat
Gradul II
Gradul I
TABELUL 2.9. – Situaţie statistică privind cadrele didactice în anul şcolar 2008-2009
Nu
mă
r to
tal
ca
dre
did
ac
tic
e
Nr.
ca
dre
did
ac
tic
e t
itu
lare
Nr. cadre didactice suplinitoare, din care:
Nr.
de
bu
tan
ţi
(fă
ră d
ef)
Nr.
ca
dre
did
ac
tic
e
cu
de
fin
itiv
at
Nr.
ca
dre
did
ac
tic
e
cu
gra
du
l d
ida
cti
c I
I
Nr.
ca
dre
did
ac
tic
e
cu
gra
d d
ida
cti
c I
Nr.
ca
dre
did
ac
tic
e
cu
do
cto
rat
califi
caţi
Necalificaţi, din care:
Fără studii corespunzătoare
Cu studii în altă specialitate
101 67 101 - - 13 24 23 41 0
27
66%
34%
Titulari
Suplinitori
19%
19%
47%
15%
Debutant
Definitivat
Gradul II
Gradul I
Număr profesori metodişti: 10, din care: de cultură generală - 1 de specialitate – 9 (3 metodişti ai I.S.J. Timiş şi 6 metodişti ai Centrului de perfecţionare a
maiştrilor instructori Număr de profesori autori de programe şcolare şi SPP: 10 Număr de profesori autori de manuale / auxiliare curriculare: 9
Număr cadre didactice şi auxiliare care au participat la cursuri de perfecţionare sau postuniversitare, ultimii 5 ani: 95 - din care, în domeniul tehnologiilor informatice şi de comunicare: 46
Total personal didactic auxiliar angajat: 12
TABELUL 2.10. – Distribuţia personalului didactic auxiliar, în funcţie de calificări:
Funcţia Număr
persoane Calificarea (DA sau NU)
Secretar şef 1 DA
Secretar 1 DA
Laborant 1 DA
Informatician 1 DA
Pedagog 1 DA
Supraveghetor noapte 1 DA
Bibliotecar 1 DA
Subinginer 1 DA
Tehnician 1 DA
Administrator financiar 3 DA
Gradul de acoperire a posturilor existente cu personal didactic auxiliar, conform normativelor în vigoare este de 100%
Total personal nedidactic angajat: 16
TABELUL 2.11. – Distribuţia personalului nedidactic angajat, în funcţie de calificări:
Funcţia Număr persoane Calificarea (DA sau NU)
Muncitor 8 DA
Îngrijitori 3 DA
Paznici 5 DA
Gradul de acoperire a posturilor existente cu personal nedidactic, conform normativelor în vigoare este de 90%.
28
Resurse materiale
Spaţiile destinate activităţilor manageriale, de secretariat şi administrative au fost dotate cu mobilier şi echipamente IT şi de birotică noi, care acoperă necesităţile specifice acestor compartimente.
Biblioteca şcolii dispune de un fond de carte cu următoarele caracteristici: număr de volume: 24.978 domeniul de referinţă: beletristică, pedagogie şi metodica specialităţilor, ştiinţă şi tehnică valoare fond: 12757,94 RON număr fişe de cititori: 816
Deşi este în cantitate suficientă, mobilierul şcolar are un grad ridicat de uzură şi nu corespunde, decât în mică măsură, condiţiilor de confort şi ergonomie necesare pentru un proces didactic eficient. De altfel, în ultimii doi, ani nici unul dintre spaţiile de învăţământ nu a beneficiat de o dotare parţială sau integrală cu mobilier nou.
Dotarea cu echipamente IT şi multimedia a spaţiilor de instruire este următoarea:
TABELUL 2.12. – Dotarea laboratorului de informatică nr.1 ( laborator SEI - AEL):
Nr. crt.
Tip obiect de inventar Număr Stare fizică Stare morală An
achiziţie
1 PC IBM – Pentium 4, 1,8 GHz 26 bună bună 2003
2 Scaner Genius 1 bună bună 2003
3 Imprimantă IBM Infoprint 1116 1 bună bună 2003
TABELUL 2.13. – Dotarea laboratorului de informatică nr.2
Nr. crt.
Tip obiect de inventar Număr Stare fizică Stare morală An
achiziţie
1 PC AMD Sempron 2600+ 1,6 GHz 7 foarte bună bună 2006
2 PC AMD Athlon 1,8 GHz 2 foarte bună bună 2006
3 PC Intel Celeron 2,2 GHz 2 foarte bună bună 2006
4 PC AMD Sempron 600MHz 2 foarte bună bună 2006
5 PC IBM 4 uzură 90% nesatisfăcătoare 1998
6 Scaner Genius 1 bună satisfăcătoare 1998
7 Imprimantă HP LaserJet 6P 1 satisfăcătoare satisfăcătoare 1998
Total calculatoare dotare laboratoare IT: 39 bucăţi Număr de elevi ce revin la un computer instalat (în anul şcolar 2007-2008, doar în laboratoarele IT) : 1280 elevi / 39PC = 32.82 elevi / PC
TABELUL 2.14. – Alte echipamente IT, echipamente multimedia şi software educaţional care pot fi utilizate în prezent pentru activităţi didactic
Nr. crt.
Tip echipamente IT, multimedia şi software Număr An
achiziţie
1 Notebook Fujitsu Siemens Amilo D serie Intel Pentium 4 la 2,66 GHz 1 2005
2 Multiproiector Toshiba TDP-T80 1 2005
3 Copiator Toshiba e-Studio 160 3 2005
4 Software educaţional AeL 4.1.0.3 1 2005
5 Software educaţional CADY ++ ELECTRICAL 1 2005
6 Software educaţional produs de Euromedia Soft pentru fizică, măsurări tehnice, mecanică, automobile, mecatronică şi legislaţie rutieră
6 2006
7 Notebook Fujitsu 1 2007
8 Multiproiector Toshiba 1 2007
9 Tablă interactivă SMART Board 1 2007
29
Legătură INTERNET: fibră optică, 768 kbps
Şcoala a beneficiat de fonduri din bugetul republican pentru: - dotare cu material didactic a laboratoarelor de fizică, chimie şi biologie, în conformitate cu
OMEdC 4762/26.07.2006; - dotarea cabinetului de consiliere psihopedagogică, în conformitate cu OMEdC
4763/26.07.2006; - dotarea cu aparate, echipamente şi materiale sportive, în conformitate cu OMEdC
4763/26.07.2006; - achiziţia a două autoturisme (Dacia Logan şi Renault Clio), un camion (ROMAN) şi o remorcă
pentru practica de conducere a automobilului, în conformitate cu OMEdCT 1652/02.08.2007
Alte dotări ale cabinetelor, laboratoarelor şi atelierelor de specialitate: - simulatoare pentru echipamentul auto şi pentru instalaţia de aprindere electronică, mijloace
audio-vizuale (3 televizoare, 3 videorecordere, casete video), 4 retroproiectoare, testere şi analizoare auto, aparate de măsurare şi verificare, calibre, standuri de verificare şi reglare, scule, dispozitive şi maşini, aparate de sudură, compresoare, planşe şi truse de desen, utilaje de ridicat şi transportat (detalii în anexă, punctul 3) – toate primite în perioada 1997-1998, prin programul PHARE – VET Ro 94.05 şi aflate încă într-o bună stare fizică şi morală;
- 2 televizoare, 2 videorecordere şi un calculator Pentium III, primite în anul 2000 prin I.S.J.Timiş pentru amenajarea unui cabinet şi a a unei săli de clasă pentru “Orientare şi consiliere vocaţională”
- scule, dispozitive şi utilaje achiziţionate în perioada 2000-2002 prin programul “A doua şansă”, aflate într-o stare fizică şi morală bună;
- scule şi dispozitive achiziţionate prin autofinanţare în perioada 2002-2008 aflate într-o stare fizică şi morală bună;
- utilaje, maşini unelte, standuri de încercare achiziţionate în perioada 1977-1989, când şcoala se afla sub patronatul Centralei de Transporturi Auto Timişoara, aflate în stare de funcţionare, dar uzate moral;
- panoplii funcţionale sau semifuncţionale pentru toate echipamentele auto – realizate prin autofinanţare;
- un simulator auto cu echipamente „Elan” (12 posturi), achiziţionat în 1977 prin I.T.A. Timiş în urma unui parteneriat cu firma „Elan” R.D.G. aflat în stare de funcţionare, dar uzat moral;
- un parc auto cu diferite tipuri de automobile: 2 karturi, 12 autoturisme Dacia 1300, 10 autocamioane Roman Disel, 4 motociclete JAWA 350, o motocicletă BMW R – 60/50, aflate în stare de funcţionare dar cu o avansată uzură fizică şi morală.
Resurse financiare
Resursele financiare ale şcolii provin din mai multe surse: bugetul local, bugetul republican, autofinanţare, donaţii şi sponsorizări.
Date sintetice privind execuţia bugetară:
Bugetul pentru anul 2009: 4.198.858 RON
Venituri: - regie internat: 93.022 RON - taxe curs calificare: 19.349 RON - chirii: 23.901 RON - alte venituri: 49.952 RON
Sold la 30.09.2009: 56.433 RON
Cheltuieli: 120.892 RON
30
Curriculum
Participarea profesorilor de la Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara la elaborarea standardelor de pregătire profesională şi a curriculum-ului naţional face ca noile planuri de învăţământ şi programe şcolare să fie bine cunoscute la conducerii şcolii nivelul şi cel al catedrelor.
TABELUL 2.15. – Lista planurilor de învăţământ şi a programelor şcolare aprobate de MECI, utilizate în unitatea de învăţământ
An de studiu Plan de învăţământ / curriculum / programe şcolare
Clasa a IX-a, ruta directă, filiera tehnologică, profilul
tehnic, învăţământ de zi
Planul cadru de învăţământ pentru clasa a IX-a ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, profil tehnic, învăţământ de zi (anexă la OMECI nr. 3411/16.03.2009)
Planul de învăţământ pentru clasa a IX-a ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, filiera tehnologică, domeniile de pregătire de bază „Mecanică” şi „Electric” (anexa 1 la MECI nr. 3312 din data 02.03. 2009)
Programe şcolare pentru clasa a IX-a ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, filiera tehnologică, domeniile de pregătire de bază „Mecanică” şi „Electric” (anexa 2 la OMECI nr. 4857/31.09.2009)
Programe şcolare pentru aria curriculară „Consiliere şi orientare” (OMEdC nr. 5287/9.10.2007)
Clasa a IX-a, ruta directă, filiera tehnologică, profilul tehnic, învăţământ seral
Planul cadru de învăţământ pentru clasa a IX-a ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, profil tehnic, învăţământ seral (anexă la OMECI nr. 3411/16.03.2009)
Clasa a X-a, ruta directă, filiera tehnologică, profilul
tehnic, învăţământ de zi
Planul cadru de învăţământ pentru clasa a X-a liceu tehnologic, profil tehnic, (anexa 2 la OMECI nr. 3412/16.03.2009)
Planul de învăţământ pentru clasa a IX-a ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, filiera tehnologică, domeniile de pregătire de bază „Mecanică” şi „Electric” (anexa 2 la MECI nr. 3312 din data 02.03. 2009)
Programe şcolare pentru clasa a X-a, ciclul inferior al liceului, (anexa 2 la OMECT nr. 4598 / 31.08.2004)
Clasa a XI-a, ruta directă, filiera tehnologică, profilul
tehnic, învăţământ de zi
Planul cadru de învăţământ pentru clasele a XI-a / a XII-a ruta directă şi a a XII-a / a XIII-a ruta progresivă, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, profil tehnic, cursuri de zi (anexa 2 la OMECI nr. 3412/16.03.2009)
Planurile de învăţământ pentru cultura de specialitate, aferentă ariei curriculare Tehnologii, pentru ruta directă de calificare – la clasele a XI-a şi a XII-a învăţământ de zi, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică – şi pentru ruta progresivă de calificare prin şcoala de arte şi meserii şi an de completare – la clasele a XII-a şi a XIII-a învăţământ de zi - profilul tehnic, calificările „Tehnician mecatronist” şi „Tehnician în automatizări” (Anexa nr. 1 la OMECI nr. 3423/18.03.2009)
Programe şcolare aplicabile la clasa a XI-a, ciclul superior al liceului, şi la clasa a XII-a, filiera tehnologică, ruta progresivă de calificare (OMEdC nr. 3252 / 13.02.2006 - rectificate prin Nota nr. 28594/09.03.2006)
Programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, „Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor”, filiera tehnologică, clasele a XI-a şi a XII-a, ruta directă de calificare profesională (OMEdC nr. 3488 / 23.03.2006)
Programe şcolare pentru cultura de specialitate, aferentă ariei curriculare Tehnologii, pentru ruta directă de calificare – la clasele a XI-a învăţământ de zi, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică – tehnic, calificările „Tehnician mecatronist” (Anexa nr. 2 OMEdC nr. 3172 din 30.01.2006) şi „Tehnician în automatizări” (anexa 9 la OMECI nr. 4857/31.09.2009)
Clasa a XI-a, ruta directă, filiera tehnologică, profilul tehnic, învăţământ seral şi
cu frecvenţă redusă
Planul cadru pentru învăţământul seral – ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, profil tehnic, rutele directă şi progresivă de calificare profesională (anexa 8 la OMEdC nr. 4051/24.05.2006)
31
An de studiu Plan de învăţământ / curriculum / programe şcolare
Clasa a XII-a, ruta directă, filiera tehnologică, profilul
tehnic, învăţământ de zi
Planul cadru de învăţământ pentru clasele a XI-a / a XII-a ruta directă şi a a XII-a / a XIII-a ruta progresivă, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, profil tehnic, cursuri de zi (anexa 2 la OMECI nr. 3412/16.03.2009)
Planurile de învăţământ pentru cultura de specialitate, aferentă ariei curriculare Tehnologii, pentru ruta directă de calificare – la clasele a XI-a şi a XII-a învăţământ de zi, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică – şi pentru ruta progresivă de calificare prin şcoala de arte şi meserii şi an de completare – la clasele a XII-a şi a XIII-a învăţământ de zi - profilul tehnic, calificările „Tehnician mecatronist” şi „Tehnician în automatizări” (Anexa nr. 2 la OMECI nr. 3423/18.03.2009)
Programe şcolare ciclul superior al liceului (anexa 2 la OMEdc nr. 5959/22.12.2006)
Programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, „Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor”, filiera tehnologică, clasele a XII-a şi a XIII-a, ruta progresivă de calificare profesională (OMEdC nr. 3488 / 23.03.2006)
Programe şcolare pentru cultura de specialitate, aferentă ariei curriculare Tehnologii, pentru ruta directă de calificare – la clasele a XII-a învăţământ de zi, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică – tehnic, calificările „Tehnician mecatronist” (Anexa nr. 2 OMEdC nr. 3172 din 30.01.2006) şi „Tehnician în automatizări” (anexa 9 la OMECI nr. 4857/31.09.2009)
Clasa a XII-a, ruta progresivă, filiera
tehnologică, profilul tehnic, învăţământ de zi
Planul cadru de învăţământ pentru clasele a XI-a / a XII-a ruta directă şi a a XII-a / a XIII-a ruta progresivă, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, profil tehnic, cursuri de zi (anexa 2 la OMECI nr. 3412/16.03.2009)
Planurile de învăţământ pentru cultura de specialitate, aferentă ariei curriculare Tehnologii, pentru ruta directă de calificare – la clasele a XI-a şi a XII-a învăţământ de zi, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică – şi pentru ruta progresivă de calificare prin şcoala de arte şi meserii şi an de completare – la clasele a XII-a şi a XIII-a învăţământ de zi - profilul tehnic, calificările „Tehnician transporturi” şi „Tehnician mecanic de întreţinere şi reparaţii” (Anexa nr. 3 la OMECI nr. 3423/18.03.2009)
Programe şcolare aplicabile la clasa a XI-a, ciclul superior al liceului, şi la clasa a XII-a, filiera tehnologică, ruta progresivă de calificare (OMEdC nr. 3252 / 13.02.2006 - rectificate prin Nota nr. 28594/09.03.2006)
Programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, „Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor”, filiera tehnologică, clasele a XII-a şi a XIII-a, ruta progresivă de calificare profesională (OMEdC nr. 3488 / 23.03.2006)
Programe şcolare pentru cultura de specialitate, aferentă ariei curriculare Tehnologii, pentru ruta progresivă de calificare – la clasele a XII-a învăţământ de zi – tehnic, calificările „Tehnician Transporturi”, „Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii” şi „Tehnician electrotehnist” (Anexa nr. 2 OMEdC nr. 3172 din 30.01.2006)
Clasa a XII-a, ruta directă, filiera tehnologică, profilul
tehnic, învăţământ cu frecvenţă redusă
Planul cadru pentru învăţământul seral – ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, profil tehnic, rutele directă şi progresivă de calificare profesională (anexa 8 la OMEdC nr. 4051/24.05.2006)
32
An de studiu Plan de învăţământ / curriculum / programe şcolare
Clasa a XIII-a, ruta progresivă, filiera
tehnologică, profilul tehnic, învăţământ de zi
Planul cadru de învăţământ pentru clasele a XI-a / a XII-a ruta directă şi a a XII-a / a XIII-a ruta progresivă, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, profil tehnic, cursuri de zi (anexa 2 la OMECI nr. 3412/16.03.2009)
Planurile de învăţământ pentru cultura de specialitate, aferentă ariei curriculare Tehnologii, pentru ruta directă de calificare – la clasele a XI-a şi a XII-a învăţământ de zi, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică – şi pentru ruta progresivă de calificare prin şcoala de arte şi meserii şi an de completare – la clasele a XII-a şi a XIII-a învăţământ de zi - profilul tehnic, calificările „Tehnician transporturi” şi „Tehnician mecanic de întreţinere şi reparaţii” (Anexa nr. 4 la OMECI nr. 3423/18.03.2009)
Programe şcolare ciclul superior al liceului (anexa 2 la OMEdc nr. 5959/22.12.2006)
Programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, „Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor”, filiera tehnologică, clasele a XII-a şi a XIII-a, ruta progresivă de calificare profesională (OMEdC nr. 3488 / 23.03.2006)
Programe şcolare pentru cultura de specialitate, aferentă ariei curriculare Tehnologii, pentru ruta progresivă de calificare – la clasele a XIII-a învăţământ de zi – tehnic, calificările „Tehnician Transporturi”, „Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii” şi „Tehnician electrotehnist” (Anexa nr. 2 OMEdC nr. 3172 din 30.01.2006)
Clasa a XIII-a, ruta directă, filiera tehnologică, profilul
tehnic, învăţământ cu frecvenţă redusă
Planul cadru pentru învăţământul seral – ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, profil tehnic, rutele directă şi progresivă de calificare profesională (anexa 8 la OMEdC nr. 4051/24.05.2006)
Clasa a X-a, şcoala de arte şi meserii, învăţământ de zi
Planul cadru de învăţământ pentru clasa a X-a şcoala de arte şi meserii, cursuri de zi (anexa 1 la OMECI nr. 3412/16.03.2009)
Planul de învăţământ pentru cultura de specialitate din aria curriculară „Tehnologii” pentru clasa a X-a şcoala de arte şi meserii, calificările „Lucrător ân electrotehnică”, „Lucrător în mecanică de motoare” şi „Lucrător în lăcătuşerie mecanică structuri” (anexa 1 la OMECI nr. 3313/02.03.2009)
Programe şcolare pentru clasa a X-a, pentru clasa a X-a şcoala de arte şi meserii (anexa 2 la OMECT nr. nr. 3552 /08.04.2004)
curriculumul pentru cultura de specialitate şi instruire practică din aria curriculară Tehnologii, la clasa a X-a, pentru domeniile mecanic (calificările „lucrător în lăcătuşerie mecanică de structuri” şi „lucrător în mecanică de motoare”) şi electric (calificarea „lucrător în electrotehnică”), şcoala de arte şi meserii, (anexa 6 la OMECT nr. 3451/9.03.2004)
Clasa a XI-a anul de completare, învăţământ de
zi
Planul cadru de învăţământ pentru clasa a XI-a anul de completare, cursuri de zi (anexa 3 la OMECI nr. 3412/16.03.2009)
Planul de învăţământ pentru cultura de specialitate din aria curriculară „Tehnologii”, anul de completare, calificările „Mecanic auto” şi „Tinichigiu-vopsitor auto” (anexa 2 la OMECI nr. 3313/02.03.2009)
Programe şcolare pentru anul de completare (anexa 2 la OMEdC 3872/13.04.2005)
curriculum pentru cultura de specialitate şi instruire practică pentru anul de completare - clasa a XI-a, calificările calificările „Mecanic auto” şi „Tinichigiu vopsitor auto” OMEdC nr. 4705/29.07.2005)
Anul I, şcoala de maiştri, învăţământ seral
curriculum pentru şcoala de maiştri, nivelul 3 avansat, calificarea „maistru electromecanic auto” (OMEdC nr. 4760/26.07.2006)
Anul II, şcoala de maiştri, învăţământ seral
curriculum pentru şcoala de maiştri, nivelul 3 avansat, calificarea „maistru electromecanic auto” (OMEdC nr. 4760/26.07.2006)
Anul I, şcoala postliceală, învăţământ seral
curriculum pentru şcoala postliceală, nivelul 3 avansat, calificarea „Tehnician transporturi auto interne şi internaţionale” (OMEdC nr. 4760/26.07.2006)
Anul II, şcoala postliceală, învăţământ seral
curriculum pentru şcoala postliceală, nivelul 3 avansat, calificarea „Tehnician transporturi auto interne şi internaţionale” (OMEdC nr. 4760/26.07.2006)
33
Dezvoltarea curriculară se realizează pe baza unor proceduri documentate, în urma consultării elevilor, părinţilor şi a profesorilor, pentru stabilirea:
- curriculum-ului la decizia şcolii; - manualelor şi auxiliarelor curriculare.
Activităţile de proiectare curriculară în plan local s-au concentrat pe adaptarea ofertei şcolii la nevoile exprimate de beneficiarii direcţi şi indirecţi ai serviciilor de formare furnizate de şcoală. Plecând de la feedback-ul primit de la aceştia, au fost elaborate sau revizuite proiectele de curriculum la decizia şcolii şi în dezvoltare locală. La nivelul disciplinelor şi modulelor s-au constituit grupuri de lucru formate din profesori şi ingineri (CDS), respectiv din ingineri şi maiştri (CDL). În cazul CDL, echipele au identificat teme de proiecte locale de interes pentru partenerii economici ai şcolii, pe care le-au integrat în programele stabilite la nivel naţional, respectând procedura specifică şi structura recomandată de MEdCT.
Toate programele de Curriculum în dezvoltare locală aplicate în prezent se sprijină pe cel puţin proiect local concret, fiind avizate de:
- Comitetul Local pentru Dezvoltarea Parteneriatului Social în Formarea Profesională Timiş - Inspectoratul Şcolar al Judeţului Timiş - Consiliul pentru curriculum al şcolii, prin director şi reprezentantului agenţilor economici parteneri
TABELUL 2.16. – Lista proiectelor de CDS / CDL avizate şi aplicabile din anul şcolar 2009/2010
Curriculum la decizia şcolii
Automobile, disciplină nouă (X)
Curriculum în dezvoltare locală
Demont. şi mont. subansambl. în construcţii modif. (IX)
Asamblarea elem. mecanice ale mijloacelor de transport (XI AC)
Vopsirea autovehiculelor (XI AC)
Senzori şi traductoare (XI RD)
Acţionări electrice în mecatronică (XI RD)
Circuite cu componente electronice analogice (XI RD)
Circuite logice integrate în automatizări (XI RD)
Automate programabile (XII RD)
Reţele de calculatoare (XII RD)
Sisteme mecatronice (XII RD)
Sisteme de transport (XII RP)
Autorităţi şi legislaţie în transporturi (XII RP)
Contracte şi documente de transport (XIII RP)
Operaţii şi echipamente pentru manipularea mărfurilor (XIII RP)
Automatizarea sistemelor de acţionare electrică (XIII RP)
Elemente de comandă numerică (XIII RP)
TABELUL 2.17 – Lista auxiliarelor curriculare de uz intern utilizate în procesul didactic
Monica Lego – Auxiliar curricular pentru clasa a IX-a, dom. mecanic
Ileana Marişescu – Protecţia anticorozivă a suprafeţelor
Ileana Marişescu – Vopsirea automobilelor
Melnic, Iancovici, Osain, Pavelescu – Sisteme de transport
Melnic, Iancovici, Pavelescu – Operaţii şi echipamente pentru manipularea mărfurilor
Angela Osain – Autorităţi şi legislaţie în transporturi
Angela Osain – Contracte şi documente de transport
Angela Osain – Exploatarea tehnică a mijloacelor de transport
Marian Pavelescu, Simona Pavelescu – Instalaţii electromecanice ale automobilelor
Angela Osain – Măsurări specifice domeniului auto
Angela Osain, Miriana Iancovici – Managementul proiectelor
Alina Melnic – Managementul calităţii
Alina Melnic – Testarea şi diagnosticarea automobilelor
Miriana Iancovici Wolf – Repararea automobilelor
Marian Pavelescu, Simona Pavelescu – Întreţinerea automobilelor
34
Relaţiile cu comunitatea Ca parte componentă a practicii sociale, educaţia se raportează la societate şi individ, mijlocind în mod specific raporturile lor, prin formarea şi integrarea individului în societate astfel încât acesta, descoperind experienţele, valorile şi exigenţele societăţii, să creeze el însuşi valori şi să recreeze socialul. În contextul asumării acestei realităţi, şcoala trebuie să construiască punţile necesare între societate şi individul pe care îl formează, iar proiectarea demersurilor sale în funcţie de nevoile acestora poate fi instrumentul cel mai eficient. De-a lungul timpului, Grupul Şcolar Industrial a stabilit relaţii de colaborare şi de sprijin, reciproc avantajoase, cu diferite segmente ale comunităţii locale. Cel mai important dintre parteneriate este cel realizat cu familiile elevilor, ca beneficiare indirecte a servicilor educaţionale şi de formare profesională oferite de şcoală. Părinţii elevilor sunt organizaţi, în conformitate cu „Regulamentul de funcţionare şi organizare a învăţământului preuniversitar.” La nivelul întregii şcoli funcţionează „Asociaţia părinţilor”, cu statut propriu, a cărei „Adunare generală” este formată din reprezentanţii delegaţi de comitetele de părinţi constituite la nivelul claselor. Această asociaţie şi-a delegat la rândul său reprezentanţii în diferite structuri decizionale ale şcolii: Consiliul de Administraţie, Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii, diferite grupuri de dialog social etc.
Alina Melnic – Acţionări electrice şi automatizări
Melnic, Iancovici, Pavelescu – Sisteme electrice şi electronice ale automobilului
Angela Osain, Simona Pavelescu – Sisteme mecanice, hidraulice şi pneumatice ale autom.
Osain, Iancovici, Pavelescu – Organizarea intervenţiilor asupra automobilului
Alina Melnic, Valeria Pascota – Testarea automobilului
Alina Melnic – Diagnosticarera funcţionării automobilului
Simona Pavelescu – Întreţinerea şi repararea automobilului automobilului
Osain Angela – Exploatarea echipamentului electric ale mijl. de transport
Softuri educaţionale, produse de Euromedia Soft: - Fizică - Automobile, Legislaţie rutieră - Mecatronica - Bazele metrologiei. Măsurări tehnice - Desen tehnic
35
Colaborarea se realizează, de regulă, după modelul clasic al comunicării şcoală-părinţi:
Alţi partenerii importanţi ai şcolii din mediul social sunt: Instituţiile administraţiei locale
• Prefectura Judeţului Timiş • Primăria Municipiului Timişoara • Consiliul Local Timişoara • Consiliul Judeţean Timiş
Direcţii, inspectorate şi agenţii guvernamentale • Inspectoratul Judeţean de Poliţie Timiş • Inspectoratul General pentru Situaţii de urgenţă Timiş – Grupul de Pompieri 2 Banat • Inspectoratul de Jandarmi Timiş • Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiş • Autoritatea de Sănătate Publică a Judeţului Timiş • Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Timiş • Agenţia Judeţeană de ocupare a forţei de muncă
Organizaţiile nenguvernamentale: Fundaţia “Pentru voi”, Fundaţia “Rudolf Walter”, Fundaţia “Laurenţiu Ciucur” etc
Organizaţiile sindicale
Partenerii din domeniul cultural sunt: Teatrul Naţional Timişoara, Filarmonica Banatul, Centrul Cultural Francez din Timişoara, Centrul Cultural German din Timişoara, British Council Timişoara
Cei mai importanţi parteneri ai şcolii din mediul educaţional sunt: - Universitatea Politehnică Timişoara
- Universitatea de Vest Timişoara - Institutul de Formare în Domeniul Transporturilor - Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Sudură şi Încercări de Materiale - Casa Corpului Didactic - Carl-Benz-Schule Karlsruhe - Colegii tehnice, grupuri şcolare şi licee teoretice din Judeţul Timiş şi din ţară (Grupul Şcolar
„Dacia” Bucureşti, Colegiul Tehnic „Matei Corvin” Hunedoara, Grupul Şcolar „Panait Istrati” Brăila, Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Oradea, Grupul Şcolar CF Bucureşti, Colegiul Tehnic Timişoara, Grupul Şcolar Silvic Timişoara, Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau Timişoara” etc.)
- ROCT - Departamentul de Coordonare al Firmelor de Exercitiu Cu toate aceste instituţii şcoala derulează proiecte în următoarele domenii: orientarea şi
consilierea tinerilor în dezvoltarea unei cariere, formarea de abilităţi şi competenţe profesionale, antreprenoriale şi comunicaţionale, mobilitate profesională a elevilor şi profesorilor, formarea continuă a profesorilor în domeniul specialităţii şi cel al ştiinţelor psiho-pedagogice, acordarea de asistenţă şi sprijin reciproc în derularea unor activităţi etc.
Segmentul partenerial cel mai semnificativ îl reprezintă cel economic. Domeniile prioritare de colaborare cu agenţii economici parteneri sunt: - instruirea practică a elevilor; - orientarea profesională a elevilor; - monitorizarea integrării profesionale a absolvenţilor; - acordarea de consultanţă pentru elaborarea proiectelor de curriculum în dezvoltare locală şi
elaborarea unor auxiliare curriculare; - realizarea unor studii de oportunitate privind programe de formare profesională iniţială şi continuă.
• Dialog între părinţi: aşteptări cu privire la şcoală, schimb de opinii, de preocupări....
• Dialog între un grup de părinţi şi şcoală: acordarea de sprijin reciproc, asumarea responsabilităţilor pentru anumite sarcini etc.;
• Dialog între şcoală şi acest grup de părinţi: cum este organizată şcoala, sarcinile elevilor, prezentarea programelor, a metodelor
36
Cei mai importanţi parteneri economici ai şcolii sunt:
ASIA MOTORS S.R.L.
AUTOCAMION SERVICE S.R.L.
AUTOEUROPA S.R.L.
AUTOCARDO S.A.
AUTODEMITRANS S.R.L. AUTOGLOBUS 2000 S.R.L.
AUTORECORD S.C.A.
AUTOSERVICE „HORIA” S.R.L.
AUTOSERVICE TOBE DUDAN S.R.L.
AUTOTIM S.A.
DRĂGOI S.R.L.
EVEMAN BANAT S.R.L.
EUROTIM PROD SERVICE S.R.L.
EDY INTERNATIONL SPEDITION
G.C.M. CAR S.R.L.
IOROM INDUSTRY S.A.
MEGAGROUP S.A. MOTOREP S.R.L.
NAE S.R.L.
QUEBEC S.R.L.
PLANET S.R.L.
PROCAR S.A.
PARADIGMA S.R.L
R.A.T.T. TIMIŞOARA R.M.B. CASA AUTO TIMIŞOARA S.R.L.
SEVEN MLB
37
TIM – CICLOP S.R.L. ASIA MOTORS S.R.L. TRANSPORT TEAM ŢĂRANU S.R.L.
TODORUŢ INTERNAŢIONAL
Analiza portofoliului de produse
Segment de piaţă
mare mic
Se
cto
r d
e a
cti
vit
ate
cu
cre
şte
re
ma
re
Stea (“Star”)
Strategie de marketing: Intensificarea eforturilor de marketing pentru a păstra sau creşte segmentul de
piaţă acoperit
Tehnician electrician –electronist auto Tehnician transporturi auto interne şi
internaţionale
Copil problemă (“Problem child”)
Strategie de marketing: Intensificarea eforturilor de marketing sau părăsirea piaţa
Tehnician mecatronist – cu limba
de predare germană
mic
Vacă de muls (“Cash Cow”)
Strategie de marketing: Utilizarea surplusurilor pentru a ajuta la creşterea produselor strategice, la
menţinerea poziţiei
Mecanic auto Tinichigiu-vopsitor auto Tehnician mecatronist Tehnician în automatizări Tehnician electrotehnist Maistru electromecanic auto
Câine (“Dog”)
Strategie de marketing: Reducerea eforturilor sau renunţarea la acest produs
Tehnician mecanic de întreţinere şi reparaţii
38
2.3. Analiza SWOT a mediului intern şi extern
2.3.1. Dezvoltare curriculară
S - PUNCTE TARI
- Şcoală derulează programe de formare profesională iniţială la toate nivelele ÎPT (1, 2, 3 şi 3 avansat).
- Pentru toate programele desfăşurate şcoala dispune de documentele curriculare necesare
- Şcoala este centru de perfecţionare a maiştrilor instructori. - Şcoala este autorizată pentru un program de formare
profesională a adulţilor. - Unitatea este autorizată ca şcoală de şoferi pentru
categoriile B şi C. - Şcoala a dezvoltat un puternic parteneriat cu agenţi
economici locali şi cu instituţii din domeniul educaţiei - Se identifică nevoile reale de formare, iar rezultatele
acestor cercetări fundamentează oferta şcolii. - Planul de şcolarizare este realizat 100%. - Programele pentru CDS/CDL se sprijină pe proiecte locale
concrete şi au avizele CLDPSFP şi a ISJ - Se desfăşoară activităţi de informare cu privire la
programele oferite. Elevilor li se oferă informaţii, orientare şi consiliere pentru continuare a studiilor.
- Beneficiarii direcţi (elevii) şi cei indirecţi (părinţii şi comunitatea locală) participă la luarea deciziilor prin reprezentanţi desemnaţi în mod democratic.
- Elevii beneficiază de asistenţă psiho-pedagogică specializată. Se identifică şi se aplică strategii de intervenţie pt. elevii cu cerinţe educative speciale.
- Progresul elevilor este monitorizat şi înregistrat; se proiectează acţiuni de sprijin pentru elevii pentru îmbunătăţirea performanţelor acestora
- Şcoala beneficiază de experienţa unor profesori care au participat la stagii de formare în cadrul programelor PHARE şi „A doua şansă” (asigurarea calităţii, elaborarea PAS, dezvoltarea materialelor de învăţare, proiectarea CDL, învăţarea centrată pe elev, metode active de predare, includerea elevilor cu CES, educaţie remedială).
- Un grup de profesori participă constant la elaborarea de SPP şi curriculum pentru majoritatea calificărilor oferite.
- La modulele pentru care nu există manuale şcolare avizate de MEdCT, şcoala a elaborat auxiliare curriculare sub formă de suporturi de curs (în variantă editată şi variantă htm), fişe de lucru şi îndrumătoare, în conformitate cu programele şcolare şi SPP în vigoare.
- Absolvenţii sunt monitorizaţi în primul an.
W - PUNCTE SLABE
- Pentru o parte dintre ateliere şi laboratoare nu sunt satisfăcute condiţiile de dotare minimală ceea ce face dificilă acoperirea tuturor condiţiilor de aplicabilitate prevăzute de standarde.
- O parte din parcul auto este uzat fizic şi moral, fiind necesară casarea şi înlocuirea unora dintre autovehiculelor care îl compun.
- Fondul de carte este insuficient sau depăşit în ceea ce priveşte literatura de specialitate pentru domeniul mecatronicii şi electronicii auto.
- Există o slabă implicare a părinţilor în viaţa şcolii.
- Oferta în dezvoltare locală nu poate satisface toate nevoile elevilor, opţiunile făcându-se în funcţie de decizia majorităţii elevilor
- valorificarea ofertei prin CDS/CDL pentru diminuarea fenomenului de absenteism
- autorizarea şcolii ca furnizor de formare profesională pentru calificări cu o dinamică pozitivă pe piaţa muncii şi dezvoltarea unor forme de şcolarizare cu taxă
- oferte de proiecte europene (Socrates, Leonardo etc) - sprijin din partea comunităţii locale derularea unor proiecte
de protecţia şi susţinere educaţională a colectivităţilor vulnerabile - copiilor instituţionalizaţi
- valorificarea parteneriatelor în îmbunătăţirea tranziţiei de la şcoală la locul de muncă
O - OPORTUNITĂŢI
- percepţia distorsionată asupra valorilor promovate de şcoală din partea grupului ţintă
- reducerea ofertei şcolii datorită imposibilităţii de a asigura condiţiile minimale de dotare pentru o parte din calificări
- deprecierea relaţiilor parteneriale cu comunitatea datorită slabei motivări a acesteia pentru sprijinirea invăţământului
- demotivarea elevilor care nu sunt satisfăcuţi de oferta CDL
T - AMENINŢĂRI
39
2.3.2. Dezvoltare resurselor umane
S - PUNCTE TARI
- Acoperirea posturilor cu personal didactic calificat este de 100%
- Ponderea cadrelor didactice cu gradul didactic I este de 68%
- Există o definire clară a responsabilităţilor angajaţilor şi a criteriilor de performanţă după care vor fi evaluaţi.
- Majoritatea cadrelor didactice au disponibilitate pentru formare profesională continuă şi perfecţionare
- Colectivul profesoral are experienţă în derularea unor programe.
- Relaţiile interpersonale existente favorizează crearea unui climat educaţional stimulativ.
- Există receptivitatea pentru lucrul în echipă. - Coeziunea grupurilor operative de lucru este bună. - Există disponibilitate pentru integrarea noilor veniţi. - Exemplele de bună practică sunt popularizate la
nivelul catedrelor, şcolii şi judeţului.
W - PUNCTE SLABE
- Există o pondere mare a cadrelor didactice suplinitoare
- 15 cadre didactice nu sunt abilitate în utilizarea tehnologiei informaţiei.
- Conservatorismul şi rezistenţa la schimbare fac ca în procesul didactic să persiste mentalităţi care plasează profesorul în centrul atenţiei şi nu elevul.
- Circulaţia informaţiei este în continuare deficitară, în special datorită slabei utilizări a reţelei intranet de către cca 30% din personal.
- Comunicarea cu părinţii este deficitară, iar implicarea familiei în viaţa şcolară este din ce în ce mai redusă
- organizarea unor activităţi metodice care să favorizeze împărtăţirea experienţelor personale, creşterea coeziunii grupului, o mai bună comunicare şi diseminare a informaţiilor
- valorificarea parteneriatelor cu Universitatea de Vest Timişoara, Universitatea Politehnică din Timişoara, şi Casa Corpului Didactic şi agenţii economici pentru derularea unui program de dezvoltarea resurselor umane din şcoală;
- realizarea unor programe de educaţie a părinţilor care să întărească rolul acestora în viaţa şcolii.
O - OPORTUNITĂŢI
- scăderea motivaţiei şi interesului pentru activităţile de formare contnuă;
- apariţia unor tensiuni şi conflicte; - scăderea prestigiului şi deprecierea imaginii cadrelor didactice;
- scăderea performanţei şcolare a elevilor pe fondul dezinteresului familiilor pentru evoluţia şcolară a elevilor.
T - AMENINŢĂRI
2.3.3. Dezvoltarea resurse materiale şi financiare
S - PUNCTE TARI
- Şcoala poate oferi servicii de internat şi cantină. - Şcoala a beneficiat de fonduri din bugetul republican
pentru dotarea corespunzătoare a unor laboratoare, a sălii de sport, a bibliotecii şi a parcului auto.
- Spaţiile destinate activităţilor manageriale, de secretariat şi administrative se află într-o stare fizică foarte bună şi beneficiază de o dotare cu echipamente corespunzătoare
- Şcoala are o bază materială dezvoltată prin programele Phare VET 94.05 şi „A doua şansă”
- Şcoala dispune de fonduri extrabugetare. - Cabinetele de informatică au beneficiat de achiziţii
recente din fonduri extrabugetare.
W - PUNCTE SLABE
- Condiţiile de microclimat din unele spaţii de instruire sunt necorespunzătoare: sistem termic deficitar, mobilier cu grad avansat de uzură, echipamente şi materiale didactice nefuncţionale sau depăşite.
- Elevii manifestă un comportament din ce în ce mai puţin responsabil în ceea ce priveşte întreţinerea spaţiilor de instruire.
- Cheltuielile cu parcul auto sunt ridicate.
- descentralizare şi autonomie instituţională - valorificarea parteneriatului cu comunitatea locală
(primărie, agenţi economici, părinţi) pentru reabilitarea spaţiilor de instruire
- închirierea unor spaţii; - dezvoltarea unor forme de şcolarizare cu taxă - atragerea de fonduri prin proiecte
O - OPORTUNITĂŢI
- administrarea necorespunzătoare a resurselor materiale şi financiare existente conduce la subfinanţarea unor domenii prioritare de activitate
- degradarea spaţiilor şcolare şi a dotării acestora - suspendarea autorizaţiilor de funcţionare (uzarea morală a echipamentelor existente datorat ritmului accelerat al progresului tehnologic
T - AMENINŢĂRI
40
2.3.4. Dezvoltarea resurse comunitare şi de sistem
S - PUNCTE TARI
- Şcoala are un parteneriat solid cu organizaţii şi instituţii din toate segmentele comunităţii locale sau din ţară
- Partenerii comunitari participă la luarea unor decizii privind politicile educaţionale ale şcolii prin reprezentanţi desemnaţi în mod democratic
- Colaborarea cu partenerii comunitari fin domeniul economic şi cel educaţional se realizează în vază unor convenţii sau protocoale care precizează în mod clar domeniile de interes şi direcţiile de acţiune
W - PUNCTE SLABE
- Relaţiile cu primăriile din judeţul Timiş nu au fost în măsură să sensibilizeze autorităţile locale în rezolvarea problemelor legate de sprijinirea elevilor navetişti şi a celor care provin din familii cu situaţie socio-profesională precară.
- Parteneriatul cu părinţii are un grad ridicat de formalism, în detrimentul eficienţei şi implicării acestora în viaţa şcolii.
- Relaţiile cu organizaţii non-guvernamentale sunt timide.
- Parteneriatul cu şcolile din învăţământul gimnazial în domeniul orientării şcolare este slab dezvoltat.
- disponibilitatea şi responsabilitatea unor instituţii de a veni în sprijinul şcolii
- valorificarea parteneriatelor cu agenţii economici pentru inserţia profesională a absolvenţilor
- valorificarea parteneriatelor cu şcolile din ciclul gimnazial pentru culegerea informaţiilor privind opţiunile elevilor şi eficientizarea proceselor de ofertare a programelor şcolii
- valorificarea parteneriatelor cu instituţiile din domeniul culturii în organizarea unor activităţi extracurriculare
- valorificarea parteneriatelor cu centrele culturale pentru stabilirea unor relaţii cu unităţi şcolare din spaţiul european
O - OPORTUNITĂŢI
- organizarea defectuoasă a activităţilor de parteneriat conduce la diminuarea efectelor scontate
- instabilitate la nivel social şi economic a instituţiilor potenţial partenere
T - AMENINŢĂRI
41
Partea a 3-a
PLAN OPERAŢIONAL
pentru anul şcolar 2009-2010
42
Prioritatea 1: Corelarea ofertei de formare cu cererea pieţei muncii
ŢINTE STRATEGICE : - analize ale gradului de corelare dintre oferta şcolii şi nevoile locale de formare şi proiecte ale planului de şcolarizare adaptate la aceste nevoi - autorizarea unor programe de formare în calificări / ocupaţii cerute pe piaţa munci, pentru care şcoala are resurse materiale şi umane adecvate - componentă în dezvoltare locală a currriculum-ului proiectată şi implementată în colaborare cu agenţii economici
Obiectiv: Corelarea ofertei şcoii cu nevoile de formare locală
Context:
Corelarea ofertei de formare cu cererea pieţei muncii este una dintre priorităţile învăţământului românesc.
Prin aplicarea noilor strategii de formare profesională, creşte rolul componentei locale a curriculum-ului. În aceste condiţii devine necesară asigurarea condiţiilor logistice de elaborare a proiectelor de CDL şi CDS de echipe formate din membri ai catedrelor tehnice din şcoală în parteneriat cu agenţii economici locali.
Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara a fost şcoală de aplicaţie în programele PHARE VET Ro 94.05, „Şansa a doua prin educaţie” şi Centru de resurse în programul PHARE TVET 08.01. În prezent este centru suport pentru învăţământul la distanţă în cadrul proiectului PHARE TVET 2004-2006. Ca urmare un număr însemnat de profesori ai şcolii au fost formaţi ca autori de curriculum şi au elaborat proiecte de materiale curriculare aprobate şi aplicate. Patru profesori de specialitate din domeniul mecanic şi electric au participat la elaborarea noilor standarde de pregătire profesională şi a programelor pentru opt calificări din domeniile mecanic şi electric. Patru profesori au lucrat la elaborarea de materiale pentru învăţământul deschis la distanţă.
Şcoala a dezvoltat un parteneriat solid cu peste 30 economici din Timişoara.
Programe/activităţi Rezultate aşteptate Orizont de
timp Persoana/persoane
responsabile Parteneri
Sursa de finanţare
Evaluare
Realizarea unor chestionare pentru: părinţi, agenţi economici,
elevi
Bază de date cu statistici privind oportunitatea unor competenţe, conţinuturi, module, discipline
15 mai 2010
Melnic Alina Părinţi, agenţi
economici, elevi
Buget local, autofinanţare
(100 lei)
Analiza statisticilor şi prognozelor realizate, a
documentelor de proiectare, a rapoartelor de activitate şi a raportului de autoevaluare
CEAC
Analiza resurselor şcolii (umane şi materiale)
Statistici privind resursele umane şi materiale ale şcolii (SWOT şi
PEST) Proiectul planului de şcolarizare adaptat nevoilor de formare ale
comunităţii
15 mai 2010
Purdea Cristina interni Buget local
(20 lei)
Corelarea planului de şcolarizare cu priorităţile şi tendinţele de
dezvoltare economică locală şi regională
Proiect al planuui de şcolarizare avizat
15 noiembrie
2009 Purdea Cristina
CDPSFP, ISJ Timiş
Constituirea unui grup abilitat de lucru pentru elaborarea
Echipe specializate pentru proiectare curriculară la calificările
15 martie 2010
Melnic Alina interni
43
proiectelor de CDL şi CDŞ şcolii
Programe/activităţi Rezultate aşteptate Orizont de
timp Persoana/persoane
responsabile Parteneri
Sursa de finanţare
Evaluare
Formarea organizată a grupului de lucru privind tehnicile de elaborare curriculară la nivel
local
15 profesori abilitaţi pentru proiectare curriculară
15 oct 2009
Melnic Alina ISJ Timiş Buget local,
autofinanţare (100 lei) Analiza
documentelor de proiectare, a rapoartelor de activitate şi a raportului de autoevaluare
CEAC
Evaluarea a feedback-ului primit de la
elevi şi agenţii economici (director)
Elaborarea proiectelor de CDL şi CDŞ în parteneriat cu agenţi
economici locali
Proiecte de CDL şi CDŞ adaptate nevoilor de formare locală
15 iunie 2010
Responsabilii grupurilor de lucru
Agenţi economici locali cu care şcoala
are convenţii de colaborare
Buget local, autofinanţare
Discutarea proiectelor în Consiliul pentru curriculum
Propuneri privind ameliorarea proiectelor
1mai 2010
Membrii consiliului pentru curriculum
Reprezentanţii agenţilor
economici în consiliul pentru
curriculum
-
Validarea proiectelor CDL şi CDŞ şi aplicarea lor
Programe şcolare avizate şi aplicate
10 septembrie
2010
Director Director adjunct
CDPSFP, ISJ Timiş, agenţi
economici -
Extinderea ofertei de programe pentru formarea în calificări
cerute de agenţii economici, prin acreditarea şcolii pentru
calificarea „Tehnician transporturi auto interne şi
internaţionale” şi autorizarea pentru calificarea „Confecţioner
produse electrotehnice”
Aviz favorabil din partea ARACIP pentru acreditarea / autorizarea
solicitată
15 decembrie
2009 Melnic Alina
ISJ Timiş CLDPSFP Timiş
Buget local, autofinanţare
(12 mii lei)
Analiza documentelor
de autorizare şi a rapoartelor de
evaluare externă
44
Prioritatea 2: Adaptarea resurselor umane din şcoală la cerinţele unui sistem modern de educaţie şi formare
ŢINTE STRATEGICE : - analize ale gradului de corelare între profilul de competenţe al fiecărui angajat şi cerinţele postului / funcţiei ocupate - asigurarea / facilitarea accesului la programe de formare continuă pentru toţi membrii personalului - creşterea calităţii actului didactic
Obiectiv: dezvotarea resurseor umane din organizaţie prin programe de formare continuă
Context: Performanţa unei organizaţii depinde în mod direct de performanţa resurselor umane pe care le integrează. Pornind de la această premisă au fost stabilite următoarele deziderate:
dezvoltarea resurselor umane care funcţionează în unitate;
implementarea ideilor moderne în învăţământul tradiţional;
utilizarea la un nivel ridicat a potenţialului uman existent;
Programe/activităţi Rezultate aşteptate Orizont de
timp Persoana/persoane
responsabile Parteneri:
Sursa de finanţare
Evaluare
Dezvoltarea unui program de formare continuă a personalului
didactic din şcoală
Plan de acţiune pentru creşterea calităţii actului didactic prin perfec-
ţionarea continuă a profesorilor şi m.i. Semestrial Osain Angela
ISJ.Timiş CCD.Timiş, UPT, UVT
Buget local, autofinanţare
Analiza documentelor
de proiectare, a rapoartelor de activitate şi a raportului de autoevaluare
CEAC
Evaluarea performanţelor
obţinute de membrii
personalului şi a feedback-ului
primit de la aceştia(director)
Organizarea unui stagiu de formare pentru asigurare calităţii
Minim 25 profesori formaţi 15 dec 2009
Purdea Cristina Melnic Alina
CCD Timiş Bugetul
local
Activităţi de consiliere şi mentorat pentru profesorii debutanţi, cu
performanţe didactice nesatisfăcătoare sau cu dificultăţi
în utilzarea IT
90% prof. abilitaţi pt. Utilizarea IT, învăţare centrată pe elev, includerea
elevilor cu CES, dezvoltarea materialelor de învăţare şi asigurarea
calităţii în educaţie
Sem. I Responsabili comisii
metodice I.Ş.J.Timiş
Bugetul local
Stabilirea unor criterii şi standarde de performanţă clare pentru
fiecare post
Peste 90% posturi ocupate cu personal calificat şi format pentru
implementarea măsurilor de reformă 1 oct. 2009
Purdea Cristina Şefi compartimente
CCD Timiş INA
Bugetul local
Atragerea şi selectarea resurselor umane pe criteriul competenţei şi
profesionalismului
Personal calificat şi format pentru în activităţile de secretariat, contabilitate, administraţie
15 iun. 2010
dir. Iancovici Miriana dir. adj. Purdea
Cristina ISJ
Bugetul local
Stimularea creativităţii, a inovaţiei şi a liberei iniţiative în procesul de
predare-învăţare
Exemple de bună practică popularizate şi o procedură clară de
recompensare a rezultatelor deosebite în activitatea didactică
15 iun. 2010
Directori, resp. ariilor curriculare
Şefi compartimente
I.S.J.Timiş C.C.D.Timiş
Buget local, autofinanţare
Sprijinirea mebrilor personalului pentru aplicarea la selecţii în
programe europene de formare
Cel puţin un profesor format în cadrul unor programe europene
15 iun. 2010
dir. Iancovici Miriana Pascota Valeria
Buget local,
autofinanţare
45
Prioritatea 3: Adaptarea bazei materiale a şcolii la cerinţele unui sistem modern de educaţie şi formare profesională
ŢINTE SRATEGICE : - asigurarea unor condiţii de microclimat corespunzătoare în toate spaţiile de instruire - asigurarea necesarului de dotare minimală pentru toate calificările - atragerea de fonduri pentru îmbunătăţirea bazei materiale - reamenajarea unor spaţii auxiliare neutizate şi transformarea lor în spaţii de instruire - asigurarea siguranţei elevilor şi a personalului
Obiectiv: Asigurarea unui mediu sănătos, eficient şi sigur pentru învăţare
Context:
reţele de calculatoare doar în două laboratoare AEL şi echipament multimedia redus pentru celelate spaţii de instruire
numărul calculatoarelor este mic comparativ cu numărul de elevi; nr. elevi/computer = 31
datorită configuraţiei reţelei şi numărului redus de unităţi, elevii şi profesorii au acces limitat la Internet / Intranet
o parte din laboratoare, cabinete şi ateliere sunt utilate sub nivelul standardelor
Programe/activităţi Rezultate aşteptate Orizont de timp
Persoana/persoane responsabile
Parteneri: Sursa de finanţare
Evaluare
Realizarea studiilor de necesitate pentru toate spaţiile de instruire
Studii de necesitate pentru fiecare spaţiu de instruire
15 nov. 2009
responsabilii de cabinete / ateliere
Analiza rapoartelor de activitate
şi a raportului de autoevaluare
CEAC
Evaluarea rezultatelor obţinute / a
lucrărilor executate (director)
Reabilitarea sistemului de încălzire centrală şi a acoperişului
Demararea şi finalizarea lucrărilor de reabilitare propuse
15 dec. 2009
dir. Iancovici Miriana admin. Borchescu Ioan
Primăria Timişoara
Buget local, autofinanţ.
Igienizarea spaţiilor de învăţare, de cazare şi a coridoarelor
Realizarea lucrărilor de reparaţie şi igienizare
necesare pentru minim 80% din spaţiile destinate elevilor
Lunar, în conformitate
cu planificarea
lucrărilor
dir. Iancovici Miriana admin. Borchescu Ioan
Primăria Timişoara
Buget local, autofin.
Dezvoltarea bazei materiale existente a şcolii pentru a asigura o
bună acoperire a condiţiilor de aplicabilitate specificate în SPP şi
documentele curriculare
- Dotarea lab. CAD cu 5 noi posturi şi conectarea la reţea
prin wireless - Dotarea cu echipament a 3
laboratoare şi 2 ateliere pentru aria curriculară „Tehnologii” - Dotarea cu echip. multime-dia a sălilor A11, A22 şi A23) - Reabilitarea sălii de sport
- Reabilitarea cabinetelor de fizică, biologie, istorie, socio-umane, franceză, simulator
15 mai 2010
dir. Iancovici Miriana dir. adj. Purdea Cristina
cont. Hurjui Rodica Melnic Alina, Marişescu Ileana, Nicolicioiu Cornel Patru Sorin, Mircea Niţu,
Roşu Constantin Pavelescu Simona,
Irimie Laurenţiu, Pascota Valeria, Frenţiu Mihaela,
Urechiatu Valeria, Frenţiu Prinţ Iosif
MEdCT, CNDIPT
Karl Benz – Schule
Karlsruhe Primăria
Timişoara Parteneri de
practică
Buget local, autofin., spons. şi donaţii
(20 mii lei)
46
Achiziţionarea unui nou autoturism şcoală
Autoturism echipat şi autorizat RAR pentru ore de cond. auto
15 mai 2010
dir. Iancovici Miriana cont. Hurjui Rodica
Milenovici N. Irimie L.
Primăria Timişoara
Buget local, autofinanţ. (10 mii euro)
Analiza rapoartelor de activitate
şi a raportului de autoevaluare
CEAC
Evaluarea rezultatelor obţinute / a
lucrărilor executate (director)
Montarea de geamuri termopan 8 cabinete dotate cu geamuri
termopan 15 mai 2010
dir. Iancovici Miriana admin. Borchescu Ioan
Primăria Timişoara
Buget local, autofin. (30
mii lei)
Asigurarea cu materiale necesare pentru protecţia muncii şi PSI
Acoperirea 100% cu materiale necesare şi obţ. autorizaţiilor
15 sept. 2009
Samoilă Eugen Bolog Ioan
ITPM Timiş ISU Timis
Buget local
Reabilitarea sistemului de supraveghere video
Sistem de supraveghere cu 24 de camere funcţional 100%
15 dec 2009
inform. Marcu Nelu Primăria
Timişoara Buget local,
autofin.
Reamenajarea spaţiilor destinate relaxării elevilor în timpul pauzei şi
după ore
Reamenajarea parcurilor şi terenurilor de sport, reamena-jarea şi dotarea cu echipament audio-video a clubului elevilor
din internat
15 iunie 2010
Pascota Valeria, Osain Constantin, Frenţiu P. Costaiche L., Popovici
Bojidar, Dinu Diana, Grui Geta, Datcu Iaşa
Consiliul Local,
Consiliul elevilor, CJA
PP
Buget local autofin., proiecte
educative (cca 1000 lei)
Dezvoltarea formelor de şcolarizare cu taxă în sensul creşterii ofertei şi a
numărului de persoane formate
Autorizarea unui nou program de formare a adulţilor
Realizarea programului de formare a adulţilor pentru care şcoala este autorizată pentru
cel puţin o serie
1 feb. 2010
Pavelescu Simona (responsabil programe de formare a adulţilor)
CNFPA, AJOFM
parteneri de practică
Realizarea unor contracte ferme pentru închirierea de spaţii
Cel puţin un contract de închiriere
15 iun. 2010
dir. Iancovici Miriana dir. adj. Purdea Cristina
cont. Hurjui Rodica
Atragerea de resurse prin proiecte Aplicarea pentru cel putin un
proiect POSDRU 15 iunie
2010 dir. Iancovici Miriana, Pascota V., Hurjui R.
Carl Benz Schule
Karlsruhe
Reamenajarea fostei centrale termice pt. realizarea unor ateliere
de reparaţii auto
Studiu de fezabilitate şi proiect licitat
2012 admin. Borchescu Ioan, Negreţu Mircea, Pătru
Sorin
Primăria ISJ Timiş
Buget local, autofinanţ.
47
Prioritatea 4: Dezvoltarea relaţiilor comunitare şi de sistem
ŢINTE STRATEGICE : - negocierea şi semnarea convenţiilor de colaborare cu agenţi economici cu activităţi şi dotare corespunzătoare pentru asigurarea
condiţiilor de formare în cadrul stagiilor de instruire practică pentru toate calificările şi toate grupele de elevi practicanţi - implicarea partenerilor economici în dezvoltarea bazei materiale a şcolii - implicarea comunităţilor locale în sprijinirea elevilor cu dificultăţi de deplasare / participare la programele de învăţare la care sunt înscrişi - realizarea unor parteneriate cu şcolile generale pentru popularizarea ofertei şcolii - dezvoltarea de noi parteneriate cu instituţii de învăţământ şi de formare profesională din ţară şi din Europa
Obiective: Valorificarea parteneriatelor sociale şi educaţionale pentru îmbunătăţirea mobilităţii intra / inter-regionale şi accesului elevilor la o formare profesională de calitate
Context: la ora actuală ne confruntăm cu o piaţă a muncii dinamică, ceea ce face necesar o continuă adaptare a forţei de muncă la nevoile ei. Pentru ca absolvenţii să fie capabili să se adapteze condiţiilor date, este necesară o colaborare strânsă cu agenţii economici. Dar nu este suficientă formarea profesională a elevilor, ei trebuie formaţi şi pentru integrarea lor socială cât şi europeană.
Programe/activităţi Rezultate aşteptate Orizont de timp
Persoana/persoanele responsabile
Parteneri: Sursa de finanţare
Evaluare
Negocierea şi semnarea convenţiilor de colaborare cu agenţi economici locali şi alţi
parteneri educaţionali
Convenţii/protocoale încheiate cu minim un partener de practică /
calificare şi cu un partener educaţional
15 sept. 2009
Iancovici Miriana Pătru Sorin Melnic Alina
Agenţi economici, unităţi de învăţăm. instituţii culturale, ONG, IJP Timiş
Analiza protocoalelor, rapartelor de activitate şi a feedback-ului primit de la
elevi, profesori parteneri (director)
Iniţierea şi implementarea unor proiecte cu comunităţile locale pentru sprijinirea materială a elevilor şi facilitarea transp.
elevilor din alte localităţi
- minim 2 proiecte implementate - diminuarea absenteismului şi
recuperarea elevilor cu potenţial abandon şcolar cu cel puţin 15%
15 iun. 2010
Pascota Valeria Dinu Diana
CJAPP, instituţii ale administraţiei locale, ONG-uri,
operatori de transport local
Bugetul local
Organizarea în parteneriat a unor programe de perfecţionare
Minim un program de perfecţionare organizat la nivelul şcolii
semestrial Osain Angela CCD, agenţi economici
Buget de stat aurofinanţare
Atragerea partenerilor în dezvoltarea bazei materiale
Cel puţin un atelier / laborator dotat prin sprijinul partenerilor
15 iun. 2010
Responsabili parteneriate
Parteneri ec., soc. şi educaţionali
Iniţierea de parteneriate cu şcoli generale în vederea eficientizării
proceselor de ofertare
Creşterea numărului de elevi care optează pentru şcoala cu 10%
15 iun. 2010
Pascota Valeria Dinu Diana
Şcoli generale din Timişoara şi
judeţ Autofinanţ.
Încheierea de parteneriate cu centrele culturale
Mimim un parteneriat 15 dec. 2009
Iancovici, Cioplea, Bialiş, Ormenişan,
CCF, CCG autofinaţare
Valorificarea parteneriatelor în facilitarea contactelor cu instituţii de cultură sau educaţie din ţară
şi din Europa
Relaţii cu unităţi şcolare din spaţiul european
Activităţi culturale comune
semestrial
Iancovici, Purdea, Osain, Pascota,
Urechiatu, Melnic, Costaiche, Bialiş
Teatrul Timişoara Opera
Autofinanţ. sponsorizări
48
Implementarea proiectelor LLP-LdV / IVT şi un proiect LLP- LdV / VETPRO în care şcoala a fost
selectată
Realizarea mobilităţii pentru 30 de elevi de clasa a XI-a, 6 elevi de la
şcoala postliceală şi 3 cadre didactice
2010, conform progr.
aprobat de AN
Manageri proiecte
FSE (cca 150 mii
euro)
Analiza documentelor a rapoartelor de activitate şi de audit (director)
Aplicarea pentru selecţia şcolii în proiecte europene de
mobilitate a elevilor
Aplicare pentru un proiect LLP-LdV / IVT şi un proiect LLP- -LdV /
VETPRO
În conf. cu graficul de aplicare la
selecţie
Iancovici, Purdea, Pascota, Osain,
Pavelescu, Melnic Bialiş, Ormenişan
Parteneri externi Autofinanţ. (cca 200 lei)
Analiza rezultatelor (director)
49
Prioritatea 5: Dezvoltarea serviciilor de consiliere, orientare şi informare privind cariera
ŢINTE STRATEGICE : - furnizarea serviciilor de consiliere pentru carieră pentru toţi elevii şcolii - implicarea partenerilor comunitari în activităţile de consiliere şi orientare pentru carieră - colectarea şi analizarea informaţiilor privind integrarea socio-profesională a absolvenţilor
Obiective: Sprijinirea elevilor în luarea deciziei privind cariera, corelând aspiraţiile personale cu nevoile pieţei muncii
Context: la ora actuală ne confruntăm cu o piaţă a muncii dinamică, ceea ce face necesar o continuă adaptare a forţei de muncă la nevoile ei. Pentru ca absolvenţii să fie capabili să se adapteze condiţiilor date, este necesară o colaborare strânsă cu agenţii economici. Dar nu este suficientă formarea profesională a elevilor, ei trebuie formaţi şi pentru integrarea lor socială cât şi europeană.
Programe/activităţi Rezultate aşteptate Orizont de timp
Persoana/persoanele responsabile
Parteneri: Sursa de finanţare
Evaluare
Elaborarea şi implementarea planului de activităţi al cabinetului de consiliere pentru carieră
Plan de activităţi elaborat şi implementat în proporţie de cca
75%
15 sept. 2009
Pascota Valeria Dinu Diana
CJAPP Analiza
rapoartelor de activitate şi a feedback-ului primit de la
elevi (director)
Amenajarea unui punct de informare în cadrul cabinetului de consiliere pentru carieră
Punct de informare amenajat şi actualizat săptămânal
15 oct. 2009
Pascota Valeria Dinu Diana
CJAPP, agenţi economici, universităţi
Autofinanţ. (cca 100
RON)
Colectarea informaţiilor privind integrarea profesională a absolvenţilor şcolii angajaţi la agenţii economici parteneri
Bază de date actualizată pentru absolvenţii din promoţiile 2008
Rezultate centralizate, prelucrate statistic
15 oct. 2009
Melnic, Pătru, Popovici, Niţu,
Pavelescu
Agenţi economici
Analiza
documentelor (director)
Implementarea în parteneriat cu CJAPP, agenţii economici şi universităţile din Timişoara a unor activităţi destinate consilierii şi orientării elevilor din anii terminali.
Minim un proiect derulat împreună cu CJAPP şi câte o
activitate derulată cu Universităţi din Timişoara şi agenţi economici
locali
15 iun. 2010
Melnic Alin
Popovici Bojidar
CJAPP, agenţi economici, universităţi
Autofinanţ. (cca 1000
RON)
Analiza protocoalelor, rapoartelor de activitate şi a feedback-ului primit de la absolvenţi (director)
50
Partea a 4-a
CONSULTARE, MONITORIZARE, EVALUARE
51
1. Acţiuni de consultare
Tipul consultării Parteneri Perioada Rezultatul
Activitate de reorganizare
Consiliul de administraţie, şefii de compartimente
06-10.12. 2008
Actualizarea colectivului PAS
Evaluarea proiectului de conţinut PAS
Şefii de compartimente, colectivele de catedră
30.01. 2009
Ajustarea componentelor planului
Atribuirea sarcinilor de lucru
Consiliul de administraţie, colectivul PAS
15-19.02. 2009
Lista sarcinilor concrete şi termenele
Chestionar la consiliul tematic
Cadrele didactice 07-11.03.
2009 Feed-back
2. Monitorizarea şi evaluarea operaţională
Echipa/Responsabil Acţiuni monitorizate Perioada Modul evaluării
Colectivul PAS Colectarea datelor PRAI şi PLAI
22-26.02. 2009
Raport de activitate
Colectivul PAS Structurarea conţinutului 21-25.03.
2009 Raport informaţional
Consiliul de administraţie Director
Structurarea conţinutului 18-22.04.
2009 Plan de revizuire
3. Monitorizarea managerială
Manageri Parteneri economici Perioada Concluzii/Destinatari
Director,
S.C. AUTOEUROPA S.A. S.C. AUTOCARDO S.A. S.C. TODORUŢ INTERNAŢIONAL SRL RMB Casa auto Timişoara
16-20.05. 2009
Corecţii la inserţia profesională
Director adjunct
S.C. EUROTIM ASIA MOTORS
23-27.05. 2009
Corecţii la inserţia profesională
52
ANEXE LA PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII
Cuprins:
1. Planul de şcolarizare 2009-2010 pag. 53 2. Harta parteneriatelor în 2008-2009 şi prognoza pentru 2009-2010 pag. 60 3. Statistici, prognoze realizate la nivel local pag. 69 4. Raport de autoevaluare 2008-2009 şi plan de îmbunătăţire pentru pag. 71 2009-2010 5. Apecte din viaţa şcolii de la înfiinţare până în prezent pag. 120