ROMÂNIA NesecretJUDEŢUL GIURGIU Ex. nr. __INSTITUŢIA/OPERATORUL ECONOMIC Nr. ________

din ________

PLANUL DE APĂRARE

ÎN CAZUL PRODUCERII UNEI SITUAȚII DE URGENȚĂ SPECIFICE RISCULUI LA CUTREMURE ȘI/SAU

ALUNECĂRI DE TEREN

APROBCONDUCĂTORUL INSTITUŢIEI/

OPERATORULUI ECONOMIC

1

Baza legală :Legea nr. 481/2004 - Legea protecţiei civile, reactualizată 2008;Ordinul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului / Ministerului Administraţiei şi Internelor nr. 1.995/2005 / 1.160/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren.

CAPITOLUL IScop, definiție

Planul de apărare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren este documentul pe baza căruia se realizează măsurile şi acţiunile tehnice şi organizatorice preventive, de pregătire şi intervenţie, în vederea conducerii unitare a acestora.

Obiective

Obiectivul planului este acela de stabilire a măsurilor şi acţiunilor de prevenire, pregătire, protecţie şi intervenţie în cazul unor situaţii de urgenţă specifice, în vederea limitării şi înlăturării efectelor acestora asupra populaţiei, bunurilor de orice fel, precum şi pentru revenirea la normal a vieţii social-economice.

Caracteristicile zonei în care îşi desfăşoară activitatea instituţia/operatorul economic

Localizare, descriere

Instituţia/operatorul economic îşi desfăşoară activitatea în mun. Giurgiu, adresa: ______________________ şi are ca obiect de activitate ________________ (detaliere a procesului tehnologic şi substanţelor periculoase utilizate, pentru operatori economici, dacă prezintă un risc complementar care poate să se manifeste ca urmare a producerii unui cutremur).

Este situat la __ metri faţă de centrul municipiului Giurgiu şi se învecinează cu _______________________, conform planului de amplasare în zonă – anexa __.

Date despre sediu/clădiri (detaliat pentru fiecare clădire în parte dacă este cazul):- tipul: parter plus __ etaje, înălţime ___ m;- lungime __ m, lăţime __m;- tipul materialelor de construcţie: _____________;- număr ieşiri de siguranţă: _____;- număr scări interioare: ______;- număr lifturi _____;- număr salariaţi (pe fiecare nivel) _______;- recepţionat în anul ______;- consolidat în anul ______;- expertizat din punct de vedere seismic în anul ______;

2

- alte date _____________________ . Caracteristicile clădirilor sunt prezentate în planul (planurile) de detaliu ale

acestora conform anexei (anexelor) nr. ___.

Hidrografie

Terasa Dunării pe care se află municipiul Giurgiu are o pânză freatică aproape de suprafaţă la 10- 15 m.

Reţeaua hidrografică este tributară în totalitate fluviului Dunărea care limitează

la S şi SE teritoriul judeţului Giurgiu.

Debitul mediu multianual al fluviului este de 5890 mc/s la intrarea în judeţ şi cca.

5970 mc/s la ieşire. Panta profilului longitudinal este foarte redusă, fiind de

aproximativ 0,66 km/h.

În ceea ce priveşte considerentele hidrografice, în zona municipiului Giurgiu

sunt cantonate două acvifere:

- Acviferul superior (apa freatică) , cantonat în depozite loessoide, slab

permeabile, cu grosimi variabile (5-15m) în care apa curge cu nivel liber;

- Acviferul inferior , cu grosime de 8-11 m cantonat şi alcătuit la partea

superioară din nisipuri fine , iar la partea inferioară din pietrişuri şi bolovănişuri, acest

acvifer, în care mişcarea apei este sub presiune are o extindere regională. La Nord,

acviferul este puternic exploatat.

Direcţia generală de curgere este N - S , dar se constată o serie de anomalii locale

care conduc chiar la inversiuni ale gradientului, datorate următorilor factori.:

- în acviferul inferior se constată ridicări generale cu cca. 0,22 mc/an, cauzate de

irigaţii.

- acviferul inferior este la S în contact direct cu Dunărea şi urmăreşte fluctuaţiile

în timp ale acesteia, dar cu amplitudini mult mai reduse: max. 1,5 mÎn zona amplasamentului, riscul producerii unor inundaţii care să poată provoca

accidente este nesemnificativ.

GeologieDin punct de vedere geologic, teritoriul municipiului Giurgiu se suprapune peste

Platforma Valaha partea mai joasă a Platformei Moesice, care se compune dintr-un soclu cristalin şi o cuvertură sedimentară. Aceasta din urmă este reprezentată de o succesiune de formaţiuni (de la Carboniferul inferior la Cuaternar) care se pot delimita litologic si structural în două secţiuni: în bază, peste fundament, un sedimentar vechi alcătuit din calcar, argile, dolomite, marmocalcare de la 1500 - 2000m până la peste 5000m şi în depozite de suprafaţă. Depozitele de suprafaţă aparţin cuaternarului; el începe şi se compune din pietrişuri şi nisipuri, peste care este complexul marnos urmat de nisipuri.Cele mai noi depozite sunt în luncă şi conţin nisipuri şi pietrişuri care ating grosimi de 10-30 m pe Dunăre.

3

Solurile în zona amplasamentului se încadrează în general în categoria

cernoziomurilor carbonatice care s-au format pe loess sau depozite loessoide, având

textura la suprafaţă predominant mijlocie. Solul din cadrul amplasamentului poate fi

considerat în cea mai mare parte ca fiind antropic datorat lucrărilor din perioada

construcţiei combinatului.Caracteristicile principale ale zonei în care se află societatea sunt specifice

terasei joase a fluviului Dunărea, a cărei altitudine este de 20 - 25 m. Relieful în zonă este neted, cu uşoare denivelări, şi este stabil din punct de vedere geologic.

Structura tectonică, activitate seismologică

Luând în considerare intensităţile cutremurelor care au avut loc pe perioade lungi de timp şi studiile de inginerie seismică, au fost elaborate metode de calcul folosite în proiectarea antiseismică a construcţiilor şi hărţi de zonare seismică. Zonarea seismică constă în delimitarea arealelor expuse seismelor la nivel naţional sau regional pe baza unor informaţii de natură istorică, geologică şi geofizică. La realizarea acestei zonări se ţine cont de mărimea mişcărilor terenului corelate cu reprezentarea geografică determinată pe baza unor parametrii seismici: intensităţi, acceleraţii, viteze sau deplasări.

Pe harta zonării seismice a teritoriului României (STAS 11100/1-91), unde sunt

redate intensităţile seismice exprimate în grade de intensitate MSK (între 6 şi 9 grade),

municipiul Giurgiu este situat în zona caracterizată de intensităţi seismice probabile de

701, zonă cu risc seismic mediu (un cutremur de 7°1 MSK la minim 50 de ani).

Zonarea seismică a teritoriului României pe baza intensităţilor pe scara MSK

conform SR 11100-1:93 „Zonarea seismică. Macrozonarea teritoriului României".

4

Pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor există hărţi speciale cum ar fi cea

prezentată în Codul P.100-1/2006 care redă zonarea teritoriului României pe baza

valorilor de vârf a acceleraţiei orizontale a terenului.

Zona amplasamentului este localizată într-un areal a cărui valoare de vârf a

acceleraţiei terenului este de 0,20g (la mijlocul intervalului , între zona cu cea mai

mică valoare a acceleraţiei terenului la cutremur de pe teritoriul României - 0,08g

caracteristică podişului Transilvaniei şi cea mai mare valoare, caracteristică zonei

Vrancea.). Ca urmare a celor prezentate se poate presupune că riscul seismic al zonei

este mediu. Mărimea efectelor unui cutremur ipotetic va fi scăzută, mişcarea fiind

simţită în întregime, producând panică, dar degradările în elementele nestructurale ale

construcţiilor vor fi moderate.Efectele unui cutremur sunt în special legate de posibilitatea apariţiei unor fisuri

cu scurgerea conţinutului la: traseele de conducte, rezervoare sau alte echipamente din cadrul amplasamentului, acestea pot fi urmate în cazuri grave de incendii şi explozii. Incendiile şi exploziile pot fi provocate prin contactul lichidelor sau vaporilor cu o sursă de foc sau scânteie. Sursele de aprindere în cazul unui cutremur sunt în special scurt circuitele la instalaţia electrică şi scânteile produse în activitatea de înlăturare a efectelor cutremurului.

Caracterizare climatologică

Din punct de vedere meteorologic , societatea este amplasată într-o zonă cu climă temperat-continentală, unde media temperaturii anuale este de aproximativ 130C.

Numărul zilelor cu temperatura maximă mai mică de 00 C este relativ mic,

aproximativ 8% dintr-un an, iar al celor cu temperaturi mai mari de 250 C este de 32%

zile dintr-un an.

Umiditatea relativă medie este de 72% cu valori mai ridicate în lunile ianuarie şi

noiembrie 85%, februarie 80% şi decembrie 87%.

Precipitaţiile sunt moderate, media multianuală este de 64,9 l/mp şi cuprind ploi,

zăpadă, lapoviţă, etc. cu maxime în lunile mai 81,2 l/mp şi septembrie 83,4 l/mp.

Direcţiile predominante ale vântului sunt în marea majoritate din NV , viteza

medie prezintă variaţie anuală cu valorile cele mai mari în lunile martie, aprilie şi mai

de 3,4 m/s. În general viteza medie multianuală a vântului este de 2,1 m/s.

În cazul producerii unui cutremur de proporţii, pot fi afectate următoarele obiective:

1) salariaţii, precum şi bunurile mobile și imobile;2) construcțiile: sediul, clădiri de depozitare, clădiri producţie, etc;3) căile de comunicaţii rutiere care asigură accesul forţelor de intervenţie la sediu şi celelalte clădiri:

5

-D.N.__, D.J. ___;-străzile __________________;

4) reţelele de alimentare cu energie electrică ;5) reţelele de alimentare cu gaze naturale ;6) sursele şi sistemele de alimentare cu apa şi canalizare ;7) reţelele de telecomunicaţii ;8) activităţile social-economice.Datele despre numărul salariaţilor, cantitatea şi natura bunurilor materiale

mobile şi imobile precum şi schemele instalaţiilor utilitare aferente clădirilor sunt prezentate în detaliu în anexele _____;

CAPITOLUL II

Structuri organizatorice implicate

Celula de urgenţă;Forţele specializate cu care se cooperează:

- Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Vlaşca” al judeţului Giurgiu;- Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă al municipiului Giurgiu;- Inspectoratul de Poliţie Judeţean Giurgiu;- Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Giurgiu;- Direcţia de Sănătate Publică Giurgiu;

Responsabilităţi ale structurilor cu atribuţii în domeniul protecției civile:

Celula de urgenţă- răspunde de întocmirea planului de apărare şi de reactualizarea acestuia ;- stabileşte forţele de intervenție din rândul salariaţilor ;- pregăteşte forţele de intervenție ;- asigură legăturile de comunicaţii necesare ;- asigură cunoaşterea de către salariaţi şi de forţele destinate intervenției, a modalităţilor de acţiune ;- organizează şi execută exerciţii aplicative pentru verificarea pregătirii salariaţilor şi a forţelor de intervenție ;- realizează conducerea operaţiunii de intervenție la obiectivele proprii afectate, în caz de urgenţă generată de cutremure ;- organizează cooperarea cu celelalte forţe participante la intervenție ;- evacuează salariaţii şi bunurile materiale aflate sub dărâmături;- răspunde de asigurarea logisticii de intervenție;

6

Planificarea acțiunii

Planificarea și desfășurarea acțiunilor de intervenție se desfășoară conform Sinopticului cu principalele activități prevăzut în anexa ___.

CAPITOLUL III

Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie

Domeniul acţiunilor de protecţie-intervenţie

Acţiunile de prevenire, protecţie şi intervenţie prevăzute în acest plan sunt concepute în funcţie de situaţia de urgenţă creată, ca urmare a unei mişcări seismice majore în zonă, a unor alunecări de teren şi/sau a unui dezastru complementar.

Acţiunile prevăzute în acest plan se referă la următoarele domenii de activitate:PREVENIREA, acţiune care este destinată să asigure diminuarea efectelor

unui cutremur de pământ, unei alunecări de teren, să minimizeze volumul de pierderi şi distrugeri ce se pot produce, să elimine sau să diminueze pericolul dezastrelor complementare (incendii, explozii, contaminare chimică)

PROTECŢIA, acţiune care se desfăşoară în zona de risc cu scopul de a evita sau diminua volumul de pierderi şi distrugeri.

INTERVENŢIA, acţiune care se desfăşoară în zona de risc cu scopul de a localiza şi înlătura urmările unui cutremur de pământ, unei alunecări de teren sau ale dezastrelor complementare.

Etapele de realizare a acţiunilor

Pentru a asigura eficienţa acţiunilor incluse în prezentul Plan de prevenire şi apărare, acestea se vor realiza în următoarele etape:

PREDEZASTRU. În această etapă se realizează şi se urmăreşte aplicarea măsurilor şi realizarea activităţilor destinate să asigure acţinile de PREVENIRE şi PROTECŢIE.

ÎN TIMPUL DEZASTRULUI. În timpul desfăşurării mişcării seismice, a unei alunecări de teren, şi/sau al unui dezastru complementar, se aplică şi se realizează măsuri şi acţiuni de PROTECŢIE, individuală, familială şi de grup precum şi unele acţiuni posibile de evitare a apariţiei unor noi dezastre complementare (incendii, explozii, contaminare chimică,etc.)

POSTDEZASTRU. Imediat după ce mişcarea seismică sau alunecarea de teren, a încetat şi în perioadele următoare de timp se desfăşoară acţiuni de INTERVENŢIE. În această etapă, se continuă aplicarea unor măsuri de protecţie şi realizarea unor acţiuni de prevenire a apariţiei unor dezastre complementare.

ACŢIUNI PE TERMEN LUNG. În această etapă se finalizează acţiunile de INTERVENŢIE şi se desfăşoară acţiuni de CONSOLIDARE, CURĂŢARE, NEUTRALIZARE, REABILITARE şi REFACERE-RESTABILIRE.

7

Fazele de urgenţă a acţiunilor

În cazul cutremurului de pământ, acţiunile de prevenire şi protecţie se planifică şi se realizează pentru condiţii de surprindere, mişcare seismică declanşându-se brusc, imprevizibil. Pentru alunecările de teren există posibilitatea prevenirii lor, dar numărul mare de suprafeţe care pot aluneca în urma unui factor declanşator fie el natural sau uman, exclude posibilitatea urmăririi concomitente a tuturor acestor zone, de unde se poate trage concluzia că apariţia unei alunecări de teren poate fi la fel de surprinzătoare ca un cutremur. Dezastrele complementare apar în ambele situaţii descrise mai sus, fie ca urmare a lor, fie ca factori agravanţi, dar trebuie avut în vedere de la început ca urgenţe.

În cazul alunecărilor de teren cu declanşare mai mult decât probabilă a celor cu evoluţie lentă, a accidentelor chimice, a incendiilor, etc, apărute independent sau în urma mişcărilor seismice, există posibilitatea avertizării-alarmării populaţiei, aceste dezastre complementare fiind progresive.

Acţiunile de protecţie-intervenţie

Acţiunile de prevenire, protecţie şi intervenţie se desfăşoară conform prevederilor acestui Plan în baza PROCEDURILOR specifice.

Responsabilitatea realizării acţiunilor de prevenire, protecţie şi intervenţie, pentru fiecare etapă, revine Celulei de urgenţă.

Acţiunile de prevenire, protecţie şi intervenţie în cazul cutremurelor de pământ, a alunecărilor de teren sau a unor dezastre complementare, se desfăşoară, în funcţie de amploarea urmărilor acestora, astfel:

Nemijlocit, de către organismele de apărare împotriva situațiilor de urgență şi formaţiunile disponibile în cadrul instituţiei/operatorului economic.

Cu ajutorul formaţiunilor cerute în sprijin, conform convenţiilor de cooperare, sau în cazuri mai grave de la Comitetul Judeţean pentru Situații de Urgență.

Cu ajutorul formaţiunilor specializate şi a altor resurse trimise în sprijin de către Comitetul Național pentru Situații de Urgență, atunci când amploarea pierderilor şi distrugerilor depăşeşte posibilităţile locale de acţiune.

Măsurile şi acţiunile de prevenire, protecţie şi intervenţie se realizează pe etape, prin activarea Planului de apărare.

Acţiunile de prevenire, protecţie şi intervenţie se realizează sub conducerea Prefectului, prin membrii CJSU.

Gestionarea acţiunilor de protecție-intervenție

Gestionarea se referă la realizarea şi menţinerea măsurilor de prevenire, protecţie şi intervenţie în cazul unui cutremur de pământ, alunecare de teren sau dezastru complementar, în conformitate cu prevederile acestui Plan de prevenire şi apărare şi Procedurilor specifice elaborate în acest scop.

8

Acţiuni de protecţie şi intervenţie în etapa predezastru

În etapa predezastru se asigură realizarea măsurilor şi acţiunilor de PREVENIRE ŞI PROTECŢIE precum şi asigurarea condiţiilor şi a resurselor pentru desfăşurarea INTERVENŢIEI.

Acţiunile de PREVENIRE se desfăşoară cu scopul şi în condiţiile menţionate. Pentru a se asigura PREVENIREA este necesar să se realizeze următoarele acţiuni:

Evitarea:- realizării oricărui tip de construcţii, fără asigurarea nivelului corespunzător de protecţie la acţiuni seismice, alunecări de teren şi/sau dezastre complementare;- amplasării unor obiective economice care reprezintă surse de mare risc în zonele intravilane. Avizarea amplasamentelor se va face numai cu respectarea zonei de siguranţă prevăzute în proiectul obiectivului;- amplasării unor construcţii, permanente sau temporare, în parcuri sau în zone verzi recunoscute ca spaţii de siguranţă pentru desfăşurarea evacuării sau a unor acţiuni de intervenţie;- realizării unor modificări la construcţiile existente care ar putea afecta gradul de asigurare la acţiuni seismice sau alunecări de teren.- respectarea normelor de proiectare şi execuţie a construcţiilor pentru a rezista la mişcări seismice de gradul VII şi VIII.- construcţiile nominalizate în urma expertizelor, care prezintă pericol de prăbuşire, vor fi scoase din circuitul de folosinţă.

Minimizarea:- riscului de producere a avariilor şi distrugerilor la construcţiile şi instalaţiile existente, prin consolidare, refacere, reparare, întreţinere, exploatare corectă şi prin realizarea altor acţiuni de asigurare a nivelului corespunzător de protecţie la acţiuni seismice şi alunecări de teren a construcţiilor şi instalaţiilor;- riscului chimic, al riscului de producere a exploziilor şi incendiilor, prin urmărirea realizării acţiunilor prevăzute în Planurile de prevenire şi apărare ale operatorilor economici sursă de risc.Pentru reducerea efectelor mişcărilor seismice, precum şi a celor

complementare, este necesar a se realiza monitorizarea de către personalul de specialitate a acţiunilor de intervenţie la clădiri, urmărind:

-identificarea preliminară şi inventarierea clădirilor existente care prezintă nivele insuficiente de protecţie la acţiuni seismice, degradări sau avarieri, în urma unor acţiuni seismice sau alunecări de teren;-expertizarea tehnică cu fundamentarea soluţiilor de intervenţie şi estimarea costurilor pentru clădiri;

Corectarea :Pentru diminuarea pierderilor şi distrugerilor în cazul mişcărilor seismice majore

sunt necesare următoarele măsuri:-desfăşurarea programului de pregătire antiseismică cu salariaţii;

9

Instruirea. EducareaÎn vederea asigurării aplicării măsurilor şi acţiunilor de prevenire şi apărare,

pentru menţinerea stării de operativitate a formaţiunilor de intervenţie, pentru asigurarea unei reacţii corecte şi operative la seism, alunecare de teren, a salariaţilor se desfăşoară un proces continuu de intruire şi educare conform Planului de instruire şi educare, elaborat în acest sens.

ProtecţiaAcţiunile de protecţie a salariaţilor şi bunurilor materiale în etapa predezastru se

realizează cu scopul de a elimina sau diminua pierderile şi distrugerile şi pentru a pregăti desfăşurarea acţiunilor de intervenţie în cazul unui cutremur de pământ, alunecare de teren sau dezastru complementar;

Asigurarea protecţiei salariaţilor şi bunurilor se realizează prin organizarea aplicării următoarelor măsuri şi acţiuni:

Informarea, Alarmarea.Aceste acţiuni nu sunt aplicabile în cazul seismelor. Cutremurele de pământ apar

prin surprindere şi au durată scurtă de acţiune. Informarea şi alarmarea sunt obligatorii în cazul alunecărilor de teren şi al

dezastrelor complementare: accidente chimice, accidente tehnologice.Alarmarea salariaţilor se desfăşoară cu mijloacele tehnice existente.

Protecţia individuală şi familială:Înainte de producerea dezastrului, pentru asigurarea protecţiei individuale şi a

familiei, salariaţii trebuie să:- participe la acţiunile de pregătire şi să-şi însuşească regulile pe care trebuie să le respecte;- realizeze măsurile de pregătire a locuinţei, gospodăriei pentru a evita sau a diminua pierderile şi distrugerile;- cunoască semnalele de alarmare şi modul de acţiune la recepţionarea acestora;- cunoască regulile şi modul de executare a evacuării şi relocării;- asigure materialele şi obiectele de strictă necesitate în caz de dezastru.

Protecţia de grupAcţiunea se referă la protecţia colectivă în cazul dezastrelor complemetare şi se

execută conform Planurilor de apărare specifice, elaborate în acest scop.Protecţia colectivă se poate realiza prin executarea următoarelor acţiuni:-izolarea în locuinţă, în încăperi etanşe, în cazul unui accidentul chimic;-evacuarea din zona de distrugeri creată de mişcările seismice şi respectând condiţiile şi regulile corespunzătoare acestor acţiuni;-relocarea din zonele de distrugeri atunci când locuinţele afectate sunt complet inutilizabile.Relocarea se realizează prin grija personalului Celulei de urgenţă. Relocarea se planifică în următoarele locuri:

- ____________________________;- ____________________________;

10

ProfilaţiaActivitatea de profilaxie se asigură din etapa predezastru şi se desfăşoară cu

scopul de a preveni îmbolnăvirile şi declanşarea unor epidemii sau epizootii ca urmare a seismelor, alunecărilor de teren şi dezastrelor complementare.

Activitatea de profilaxie se referă la:-controlul stării de sănătate înainte şi după dezastru;-vaccinarea şi asigurarea administrării unor preparate sau a unor antidoturi;-asigurarea măsurilor şi condiţiilor de prevenire a panicii;-controlul calităţii apelor şi a altor factori de mediu;-stabilirea condiţiilor şi a nivelurilor de referinţă pentru introducerea unor restricţii de consum, acces şi circulaţie în zona de dezastru;-asigurarea condiţiilor de instalare a carantinei în eventualele cazuri de epidemii şi epizootii.

Asistenţa medicalăÎn etapa predezastru reţeaua sanitară publică şi privată se organizează şi se

pregăteşte pentru desfăşurarea acţiunilor specifice de intervenţie după ce mişcarea seismică a încetat, alunecarea de teren s-a oprit, etc.

Protecţia bunurilor şi valorilor materialeBunurile şi valorile materiale se protejează prin acţiuni de consolidare-

construcţii şi amenajări, care se realizează de către deţinători în baza procedurilor proprii sau solicitate unor operatori econoici specializaţi.

Acţiuni de protecţie - intervenţie pe timpul producerii dezastrelor

În timpul producerii mişcărilor seismice sau alunecări de teren se realizează următoarele acţiuni:

PROTECŢIA individuală, familială şi de grup a:- populaţiei;- salariaţilor.

Acţiunile de protecţie se realizează conform prevederilor specifice privind asigurarea măsurilor de apărare.

PREVENIREA producerii unor incendii, explozii, inundaţii etc, ca urmare a acţiunii mişcării seismice/alunecări de teren prin întreruperea alimentării instalaţiilor de aprovizionare cu gaze, electricitate, apă, agent termic.

Acţiuni de protecţie - intervenţie în etapa postdezastru

După ce mişcarea seismică/alunecarea de teren a încetat (sau s-a stabilizat) Celula de urgenţă organizează şi desfăşoară cu formaţiunile structurii organizatorice create, acţiuni de INTERVENŢIE. Aceste acţiuni se desfăşoară cu scopul de a localiza şi înlătura urmările dezastrului principal şi/sau a dezastrelor complementare.

11

INTERVENŢIAAcţiunile de intervenţie se desfăşoară în zonele de distrugeri de către

formaţiunile stabilite conform procedurilor specifice de acţiune şi se referă la :

ActivareCelula de urgenţă se activează din proprie iniţiativă, imediat după ce mişcarea

seismică sau alunecarea de teren a încetat.Membrii Celulei de urgenţă se prezintă la sediul instituţiei/operatorului

economic şi execută acţiuni specifice de organizare şi desfăşurare a intervenţiei.Formaţiunile de intervenţie se activează prin acţiunea de înştiinţare.

Notificare.Celula de urgenţă execută acţiunea de înştiinţare a formaţiunilor şi a celorlalte

organisme care participă la acţiunea de intervenţie, cu scopul activării acestora, conform schemei de înştiinţare.

Notificarea se realizează către CJSU, cu scopul de a comunica acestuia urmările cutremurului de pământ/ alunecării de teren şi necesarul de formaţii cerute în ajutor.

InformareaInformarea se realizează în folosul salariaţilor cu scopul de a asigura:- reacţia corectă, în cunoştinţă de cauză, a acestora la urmările cutremurului de pământ;- respectarea regulilor de comportare;- participarea la executarea unor acţiuni de intervenţie în folos popriu şi al colectivităţii;Informarea se realizează imediat ce este posibil, după încetarea mişcării

seismice/alunecării de teren şi la modificări esenţiale ale situaţiei pe timpul desfăşurării acţiunilor de intervenţie.

AlarmareAlarmarea salariaţilor se realizează numai în cazul alunecărilor de teren sau al

unor dezastre complementare care pun în pericol siguranţa acesteia (incendii de proporţii, accidente chimice).

În aceste cazuri, alarmarea se realizează după procedurile prevăzute în Planurile specifice de acţiune pentru dezastre complemtare.

Cercetare- căutare. Supraveghere-controlAcţiunile de cercetare-căutare şi de supraveghere-control se desfăşoară în zona

de distrugeri cu scopul de a identifica, localiza şi inventaria:- pierderile umane: răniţi, blocaţi sub dărâmături, morţi;- avariile şi distrugerile la construcţii şi instalaţii;- pagubele în domeniul resurselor;- accidentele tehnologice;- alterarea factorilor de mediu;- apariţia unor evenimente nefavorabile acţiunilor de intervenţie;- grupurile de oameni în stare de agitaţie sau panică;

12

- avarii şi distrugeri la instalaţiile şi reţelele de transport şi distribuţie a gazelor naturale, electricităţii, apei, agentului economic, care pot deveni şi surse de pericol complementar.

Deblocare-salvareAcţiunile se desfăşoară în zona de distrugeri cu scopul:- salvării victimelor de sub dărâmături sau din locurile în care au rămas blocate; - asigurării condiţiilor de supravieţuire când acţiunile de deblocare-salvare sunt greu de executat şi cer mult timp: asigurarea cu aer, apă, prim ajutor, încurajare, etc;- limitării avariilor la reţelele de utilităţi în vederea evitării accidentelor complementare (incendii, explozii, electrocutare, inundaţii ale locurilor de intervenţie,etc.);- sprijiniri şi consolidări temporare a unor părţi de construcţie care ameninţă cu prăbuşirea;- înlăturarea pericolului de înrăutăţire a condiţiilor în locurile în care se găsesc persoane blocate sau surprinse sub dărâmături;- întreruperea alimentării şi izolării sistemelor de transport ale energiei electrice, gazelor naturale, apei, agentului termic, în zona de distrugeri;- salvării unor bunuri şi valori materiale.Acţiunile se execută de către formaţiunile de intervenţie proprii şi cele primite în

sprijin, conform procedurilor de acţiune.

Primul ajutor medicalAcţiunile se desfăşoară în zona de distrugeri cu scopul:- organizării şi amenajării unui Punct de Adunare a Răniţilor (PAR);- asigurării primului ajutor medical pentru răniţi şi persoanele valide salvate de sub dărâmături: pansarea, hemostaze, imobilizarea fracturilor, resurcitarea respitatorie şi cardio-vasculară, liniştire, calmare,etc.- transportul răniţilor cu brancarda de la locul de salvare până la PAR şi de aici la ambulanţă;- realizarea unor acţiuni de profilaxie în zona de risc.

Asistenţa medicală de urgenţăAcţiunile se desfăşoară în afara zonei de distrugeri a cutremurului de

pământ/alunecări de teren, cu scopul de a asigura recuperarea victimelor dezastrului prin:

- primirea şi trierea răniţilor admişi de ambulanţe;- completarea ajutorului medical al răniţilor sosiţi de la PAR;- tratament medico-chirurgical de urgenţă;- spitalizare, externare. Acţiunile se desfăşoară de către formaţiunile medicale specializate, conform

Procedurilor proprii.

13

ProfilaxieAcţiunile se desfăşoară în zona de distrugeri şi în afara acesteia cu scopul de a

asigura prevenirea declanşării unor epidemii sau epizootii ca urmare a prezenţei cadavrelor, resturilor menajere şi a altor factori de pericol epidemiologic care nu pot fi îndepărtaţi în timp util. Acţiunile de profilaxie se realizează prin:

- dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare;- vaccinări şi administrarea unor antidoturi sau rdioprotectoare după caz;- controlul şi supravegherea calităţii surselor de apă, alimentelor şi a factorilor de mediu;- introducerea unor restricţii de consum pentru apă, alimente şi alte produse;

Restricţii de circulaţie şi de consumAcţiunile se desfăşoară în zona de distrugeri şi în afara acesteia cu scopul de a

asigura:- desfăşurarea eficientă, nestingherită a acţiunilor de intervenţie;- prevenirea unor accidente suplimentare;- prevenirea pariţia unor epidemii sau epizootii.Restricţiile se introduc la ordinul Preşedintelui CLSU şi se asigură de către

unităţile Inspectoratului de Poliţie Judeţean Giurgiu și Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Giurgiu.

Limitele, zonele şi punctele de control şi restricţii se stabilesc de către CLSU împreună cu organismele abilitate, în funcţie de situaţia creată de dezastru.

Paza. Ordinea. Îndrumarea circulaţieiAcţiunile se desfăşoară în zona de distrugeri a cutremurului de pământ, în afara

acestei zone, pe traseele de deplasare a formaţiunilor de intervenţie şi a sinistraţilor evacuaţi, în locurile de desfăşurare a acţiunilor de intervenţie, la locurile de adunare şi cazare temporară a sinistraţilor, pe limitele zonei de Carantină precum şi în alte locuri stabilite de către CLSU.

Acţiunile se desfăşoară cu scopul de a asigura:- interzicerea accesului persoanelor şi mijloacelor neautorizate sau neinteresate, în zonele de intervenţie şi de restricţie;- evitarea pericolelor de apariţie a unor accidente de circulaţie;- evitarea pericolului de înstrăinare a unor bunuri sau valori materiale publice sau particulare;- evitarea desfăşurării unor acţiuni necontrolate care ar putea spori gradul de pericol;- desfăşurarea eficientă a acţiunilor de transport şi evacuare a răniţilor, sinistraţilor, formaţiunilor, tehnicii şi mijloacelor de intervenţie.

Prevenirea şi stingerea incendiilorAcţiunea se desfăşoară în zona de distrugeri a cutremurului de pământ,

alunecării de teren cu scopul de a asigura:- prevenirea unor incendii ca urmare a avariilor de depozitare, transport şi distribuţie a gazelor naturale, combustibililor sau a instalaţiei electrice;

14

- localizarea şi stingerea incendiilor apărute, acţiunea se desfăşoară în colaborarea cu ISUJ GIURGIU.

NeutralizareaAcţiunile se referă la neutralizarea agenţilor de contaminare sau de alterare a

factorilor de mediu, datorită unor posibile accidente tehnologice apărute ca urmare a mişcării seismice/alunecări de teren.

Acţiunile se realizează de către organismele responsabile cu asigurarea acţiunilor de protecţie, intervenţie elaborate de aceste organisme.

EvacuareaAcţiunea de evacuare se desfăşoară în zona de distrugeri a cutremurului de

pământ şi se referă la persoanele valide sau rănite precum şi la bunurile materiale surprinse sub dărâmături.

Celula de urgenţă organizează evacuarea şi asistenţa acestora, conform planului de evacuare în situații de urgență, utilizând spaţiile şi resursele indicate.

Acţiuni de protecţie - intervenţie pe termen lung

Acţiunile pe termen lung se desfăşoară în zona de distrugeri, după terminarea intervenţiei, cu scopul de a lichida urmările cutremurului de pământ şi a asigura revenirea la desfăşurarea normală a activităţilor sociale şi economice. Acţiunile se planifică pe urgenţe în funcţie de nevoile social-economice.

Acţiunile pe termen lung se referă la:

Relocare Prin acţiunea de relocare se urmăreşte asigurarea condiţiilor pentru reluarea

activităţii. Acţiunea de relocare se referă la repartiţia unor spaţii disponibilizate temporar conform Planului de Evacuare.

Consolidare. Reconstrucţie.Acţiunea se referă la:- expertizarea clădirilor şi construcţiilor afectate de cutremurul de pământ/alunecări de teren;- elaborarea Deciziei de Intervenţie, în funcţie de situaţia construcţiei;- executarea acţiunilor de consolidare a clădirilor astfel încât aceasta să funcţioneze în condiţii de siguranţă;- refacerea părţilor avariate la: reţeaua de transport şi distribuţie a apei, electricităţii, gazelor naturale şi agentului termic, reţeaua de telecomunicaţii;- demolarea construcţiilor distruse sau care nu se pot consolida ori reconstrui;- deblocarea şoselelor, străzilor, drumurilor, etc.;- îndepărtarea dărâmăturilor, curăţarea locurilor de dărâmături.Resursele necesare desfăşurării acestor acţiuni se asigură de către

Instituţia/operatorul economic în colaborare cu Consiliul Local și Consiliul Judeţean GIURGIU, prin analiza şi decizie de repartizare a :

15

- rezervelor bugetare proprii;- fondului bugetar de rezervă pentru asistenţa de dezastre;- fondurilor primite de la Guvern şi organisme neguvernamentale;- fondurile provenite de la asigurări;

Reabilitare. Restabilire.Acţiunea se desfăşoară cu scopul de revenire-readucere în starea normală de

funcţionare a tuturor activităţilor publice, sociale, economice, etc. prin:- reactivarea activităţilor instituţiilor, a celorlalte instituţii social-culturale care au fost afectate de cutremurele de pământ sau alunecările de teren;- reluarea activităţilor de producţie în unităţile economice;- restabilirea capacităţii de acţiune a sistemului de protecţie-intervenţie în cazul seismelor şi alunecărilor de teren.

Reducerea risculuiAcţiunea se desfăşoară pe întreg teritoriul judeţului cu scopul menţinerii

condiţiilor de siguranţă pentru eventualele efecte târzii ale mişcării seismice/alunecări de teren şi pentru menţinerea sistemului de prevenire-protecţie în cazul unei mişcări seismice aşteptate sau continuarea alunecărilor, prin continuarea următoarelor activităţi:

- controlul şi supravegherea mişcărilor seismice/alunecărilor de teren şi a surselor de risc complementar;- actualizarea planului de apărare cu situaţii nou apărute în domeniul riscului seismic, al alunecărilor de teren şi al dezastrelor complementare;- urmărirea aplicării măsurilor de diminuare a riscului.

CAPITOLUL IV

Resurse: umane, materiale, financiare

Resursele umane

Sunt constituite din salariaţii instituţiei / operatorului economic;

Resursele materiale de intervenţie

Sunt cele prevazute în anexa __ la prezentul plan de apărare .

Resursele financiare

Resursele financiare necesare activităților de prevenire, pregătire, protecție, intervenție pe linia de protecție civilă, se asigură din bugetul propriu conform planului de asigurare cu resurse umane şi materiale întocmit anual, în acest sens.

16

CAPITOLUL V

Logistica acțiunilor:

Logistica acțiunilor se asigură de către instituţia/operatorul economic în colaborare cu celelalte forţe specializate conform protocoalelor încheiate în acest sens.

CAPITOLUL VI

Asigurarea realizării acțiunilor 

Pentru pregătirea personalului cu atribuţii şi responsabilitati în domeniu, Celula de urgenţă organizează exerciţii şi aplicații generale în scopul pregătirii forţelor de intervenție, precum şi a salariaţilor pentru protecția şi intervenția în situațiile provocate de producerea unui cutremur.

De asemenea pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă se realizează conform „planului anual de pregătire”, întocmit la nivelul instituţiei/operatorului economic.

Anexe:

- Decizia privind constituirea Celulei de urgenţă;- Componența nominală a Celulei de urgenţă;- Schema fluxului informațional-decizional pentru apărare împotriva seismelor

și alunecărilor de teren;- Planul de amplasare în zonă;- Planuri de detalii ale clădirilor;- Tabel cu obiectivele care pot fi afectate de seisme şi/sau alunecări de teren;- Sinopticul cu principalele activităţi pentru intervenţie în situaţii de urgenţă

provocate de cutremur şi/sau alunecări de teren;- Tabelul cu mijloacele de intervenție la cutremure;- Planul de instruire şi pregătire;- Reguli de pregătire antiseismică, protecţie, comportare şi acţiune a salariaţilor

în caz de cutremur şi/sau alunecări de teren.

17