1 Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea Biroul Plan de Management Bazinal PLANUL DE MANAGEMENT ACTUALIZAT AL SPAŢIULUI HIDROGRAFIC ARGEȘ-VEDEA 2016-2021
PLANUL DE MANAGEMENT ACTUALIZAT
Ce este Directiva Cadru Ap?
Având în vedere preocuprile în domeniul proteciei apelor la nivel
european i faptul c resursele de ap au înc nevoie de eforturi
importante pentru a deveni sau pentru a fi pstrate curate,
Uniunea
European a adoptat în anul 2000 un instrument legislativ care
stabilete un cadru unitar pentru protecia tuturor apelor de
suprafa, a celor subterane, a apelor care fac tranziia de la apele
dulci la cele marine (denumite ape tranzitorii) i a apelor marine
din apropierea rmurilor (denumite ape costiere).
Acest instrument legislativ este Directiva 2000/60/CE de stabilire
a unui cadru de politic comunitar în domeniul apei, denumit pe
scurt Directiva Cadru Ap.
Directiva Cadru Ap a fost transpus în legislaia din România prin
Legea Apelor 107/1996, cu modificrile i completrile
ulterioare.
3
Ce este Planul de Management?
Planul de Management al bazinului hidrografic este
instrumentul de implementare în cadrul activitilor
de gospodrire a apelor la nivel de bazin hidrografic,
având în vedere obiectivul principal, respectiv
atingerea „strii bune” pentru toate apele.
Acest plan este un document detaliat, care include
rezultatele privind: caracteristicile bazinului
din bazinul hidrografic, seturi de msuri necesare
pentru atingerea obiectivelor.
Este esenial ca toate prile interesate s fie pe deplin
implicate în procesul de elaborare a planului de
management al bazinului hidrografic în ansamblul
su.
administrare a resurselor de ap, în sens larg scopul
este cunoaterea, protecia, punerea în valoare i
utilizarea durabil a acestora.
hidrografic Arge-Vedea
hidrografic Arge-Vedea pentru perioada 2016 –
2021 cuprinde informaii privind schimbrile,
actualizrile i îmbuntirile aprute de la aprobarea
Planului de Management anterior, precum i aspecte
privind progresul realizat pentru îndeplinirea
obiectivelor de mediu.
Management actualizat al spaiului
internet a Administraiei Bazinale de Ap Arge-
Vedea, la seciunea Planuri de Management, unde se
poate vizualiza i descrca gratuit.
De asemenea, planul se poate consulta i în Monitorul
Oficial al României, partea I, nr. 1004
bis/14.XII.2016, ca anex la Hotrârea Guvernului nr.
859/2016 pentru aprobarea Planului Naional de
Management actualizat aferent poriunii din bazinul
hidrografic internaional al fluviului Dunrea care este
cuprins în teritoriul României.
de sud a rii, învecinându-se cu bazinele hidrografice ale
Oltului (la nord i vest), fluviul Dunrea la sud i bazinul
hidrografic al Ialomiei la vest.
Din punct de vedere administrativ, spaiul
hidrografic Arge-Vedea cuprinde teritoriul a 7 judee i
municipiul Bucureti, respectiv: Arge, Giurgiu, Teleorman,
Ilfov i pri mai mici din judeele Dâmbovia, Olt i
Clrai.
populaiei fiind de 167 loc./km2. Principalele aglomerri
urbane sunt: Bucureti, Piteti, Giurgiu, Alexandria.
Suprafaa total a spaiului hidrografic Arge-Vedea
este de 21543,20 km2 reprezentând o pondere de 9,04%
din suprafaa rii. Pe teritoriul României, spaiul
hidrografic Arge-Vedea cuprinde subbazinele Arge,
Vedea i Clmui (i o parte din bazinul Dunrii).
Reeaua hidrografic cuprinde un numr de 274
cursuri de ap cadastrate, cu o lungime total de 7039
km i o densitate medie de 0,33 km/km2.
ASPECTE GENERALE DIN PLANUL DE
MANAGEMENT ACTUALIZAT AL SPAIULUI
SPAIULUI HIDROGRAFIC ARGE-VEDEA
La nivelul spaiului hidrografic Arge-Vedea exist
urmtoarele categorii de ape de suprafa:
râuri (naturale, puternic modificate i artificiale) –
6751 km (râuri cadastrate1),din care:
o râuri permanente – 3366 km, ce reprezint
cca. 49,86 % din totalul cursurilor de ap;
o râuri nepermanente – 3385 km, ce
reprezint cca. 50,14% din totalul cursurilor
de ap;
km2
8
în cel de-al doilea Plan de
Management
Râuri 110
Râuri 25
Numr total corpuri de ap de suprafa la nivelul
spaiului hidrografic Arge-Vedea
SUPRAFA
hidrografic Arge-Vedea, conform cerinelor art.
2.10 al Directivei Cadru Ap, a fost definit i
stabilit noiunea de „corp de ap de suprafa” ca
fiind un element discret i semnificativ al apelor
de suprafa, respectiv : râu, lac, canal, sector de
râu, sector de canal, ape tranzitorii i ape costiere.
Corpul de ap este unitatea care se utilizeaz
pentru stabilirea, raportarea i verificarea modului
de atingere al obiectivelor int ale Directivei
Cadru a Apei, astfel c delimitarea corect a
acestor corpuri de ap st la baza elaborrii i
implementrii tuturor cerinelor directivei.
actualizat delimitarea corpurilor de ap, aplicându-
se aceleai criterii de baz i adiionale utilizate în
primul Plan de Management al spaiului
hidrografic Arge-Vedea.
lung corp de ap are 206,55 km, cel mai scurt
0,36 km, iar lungimea medie este de 28,64 km.
Din cele 181 corpuri de ap de suprafa,
41 de corpuri de ap (22,65%) sunt corpuri de ap
nepermanente, toate râuri.
identificate, delimitate i descrise un numr de 11
corpuri de ap subteran, din care 10 aparin
tipului poros, fiind acumulate în depozite de
vârst cuaternar i romanian – pleistocen
inferioar, iar un corp aparine tipului carstic-
fisural, dezvoltat în depozite de vârst jurasic-
cretacic.
freatic,
11
„Presiunile semnificative” sunt acele presiuni care fie singure,
fie în
combinaie cu alte presiuni, pot împiedica atingerea obiectivelor de
mediu sau
pot contribui la neatingerea lor.
O etap important în elaborarea unui plan de management o constituie
identificarea problematicilor cheie, care conduc la neatingerea
obiectivelor de mediu i pentru care sunt necesare msuri. Problemele
sunt cauzate de presiunile generate de activitile economice cu
impact asupra apelor de suprafa i subterane.
PRESIUNI: -aglomerri umane/localiti, de exemplu: prin lipsa
racordrii la canalizare a populaiei i la staii de epurare;
-industrie; -agricultur; -construciile i lucrrile hidrotehnice, de
exemplu: baraje, diguri, derivaii; -alte activiti antropice,
precum: piscicultur/acvacultur; extragerea balastului i nisipului
din lunca râurilor; exploatrile forestiere.
IMPACT: -poluarea cu substane organice: exces de substane organice
provenite din apele uzate neepurate, care afecteaza viaa acvatic i
starea apelor; -poluarea cu nutrieni: din cauza apelor uzate
neepurate corespunztor, practicilor agricole neadaptate noilor
cerine, industriei i transporturilor, toate acestea ducând la
fenomene de eutrofizare a apelor; -poluarea cu substane prioritare:
din cauza micropoluanilor organici, metalelor grele, produselor
petroliere, pesticidelor, practici agricole neadaptate, industrie
minier, poluri accidentale, creând probleme chiar la concentraii
mici; -alterrile hidromorfologice: schimbri ale cursurilor naturale
ale râurilor, deconectarea zonelor umede, schimbarea regimului
hidrologic al râului, reducerea biodiversitii acvatice, toate
acestea provocând un impact asupra vieii acvatice; -poluarea apelor
subterane: fiind o surs important de ap potabil, necesit o protecie
special împotriva polurii i deteriorrii.
Evaluarea riscului
Identificarea
presiunilor
semnificative
Presiunile semnificative pot conduce la neatingerea obiectivelor de
mediu pentru corpurile de ap.
12
13
Analiza privind tipul presiunilor s-a fcut pentru fiecare corp de
ap subteran în parte, luându-se în
considerare doar presiunile semnificative care exercit impact
asupra strii chimice i cantitative a corpului de
ap subteran. Ca surse semnificative de poluare, care pot exercita
impact asupra strii chimice a corpurilor de
ap subteran, au fost considerate aglomerrile umane prin lipsa
sistemelor de colectare i epurare a apelor uzate
menajere sau industriale, agricultura (creterea animalelor i
cultivarea terenurilor agricole în special pentru cazurile în
care exist neconformri cu legislaia în vigoare, ferme
agrozootehnice care nu au sisteme corespunztoare de stocare a
dejeciilor, depozite de fertilizani neconforme etc.), activitile
industriale.
„Presiunile potenial semnificative” sunt presiunile identificate în
baza unor criterii care se aplic categoriilor de surse de poluare,
în principal surse de poluare punctiforme i difuze. La
identificarea presiunilor potenial semnificative punctiforme i
difuze, s-au avut în vedere, în principal, evacurile de ape epurate
sau neepurate în resursele de ap de suprafa din urmtoarele surse de
poluare:
- aglomerrile umane; - agricultura; - industria.
În spaiul hidrografic Arge-Vedea au fost identificate un numr total
de 456
presiuni potenial semnificative, printre care si cele
hidromorfologice.
Se constat c ponderea cea mai mare a presiunilor este reprezentat
de
presiunile difuze provenite din aglomerri umane fr sisteme de
colectare i
din agricultur.
Ponderea presiunilor potenial semnificative
Planul de management prevede i un capitol dedicat zonelor
protejate. Acestea au propriile obiective, standarde i msuri
de
implementare i sunt cuprinse într-un Registru al Zonelor
Protejate, care trebuie s includ urmtoarele categorii:
zone protejate pentru captrile de ap destinate
potabilizrii;
punct de vedere economic;
zone protejate pentru habitate i specii unde apa este un
factor important;
zone pentru îmbiere.
Au fost inventariate i captrile de ap pentru alimentarea cu ap
a
industriei alimentare, atât din sursele de suprafa, cât i din
cele
subterane.
specii, unde apa este un factor important, precum i aspectele
privind obiectivele adiionale, au fost revizuite i actualizate
având
în vedere informaiile disponibile privind siturile Natura 2000
i
speciile i habitatele naturale aferente acestora.
Desemnarea zonelor vulnerabile la nitrai nu mai este o
obligaie
a rii noastre, având în vedere c au fost elaborate i aplicate
Coduri de bune practici agricole i Programe de Aciune care se
aplic fr excepie pe întreg teritoriul rii.
15
SITUAIA ACTUAL A STRII CORPURILOR DE AP DE SUPRAFA
Progrese înregistrate în evaluarea strii ecologice a corpurilor de
ap de suprafa
Comparativ cu Planul de Management anterior, sistemul de
monitorizare i evaluare a strii apelor a fost dezvoltat i îmbuntit
prin:
extinderea reelei de monitorizare, creterea numrului elementelor de
calitate i a parametrilor monitorizai (biologici, fizico-chimici
generali i poluani specifici;
dezvoltarea i revizuirea metodologiilor de evaluare a strii
corpurilor de ap;
finalizarea sau continuarea intercalibrrii pentru unele elemente
biologice;
creterea nivelului de confiden în evaluarea strii corpurilor de
ap;
realizarea inventarului emisiilor, evacurilor i pierderilor de
substane prioritare.
La nivel de spaiu hidrografic Arge-Vedea
au fost analizate i caracterizate din punct de vedere
al strii/potenialului ecologic i al strii chimice un
numr de 181 corpuri de ap (111- naturale i 70 -
puternic modificate/artificiale) dintre care:
bun i 23 corpuri de ap sunt în potenial bun.
103 corpuri de ap naturale i 63 corpuri de ap puternic
modificate/artificiale sunt în stare chimic bun.
Starea ecologic: exprim calitatea structurii i funcionrii
ecosistemelor acvatice asociate apelor de suprafa, incluzând
elementele biologice, fizico-chimice, poluanii specifici i
elementele hidromorfologice. Se clasific în 5 clase: foarte bun,
bun, moderat, slab i proast.
Comparativ cu starea ecologic din Planul de Management aprobat prin
H.G. nr. 80/2011 se
constat creterea procentului corpurilor de ap în stare ecologic
bun, de la 24,86 % la
56,76 % ceea ce indic îmbuntirea strii ecologice a corpurilor de ap
la nivelul spaiului
hidrografic Arge-Vedea.
STARE BUN I POTENIAL BUN STARE MODERAT/POTENIAL MODERAT STARE
SLAB
PMI PM II PM I PM II
16
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Starea ecologic a corpurilor de ap - râuri la
nivelul spaiului hidrografic Arge-Vedea
modificate i corpurilor de ap artificiale la nivelul
spaiului hidrografic Arge-Vedea
17
Starea chimic: evalueaz concentraiile de poluani din apele de
suprafa, care nu trebuie depite, pentru a se asigura protecia sntii
umane i a mediului. Se clasific în dou clase: bun i alt stare decât
bun.
Starea chimic a corpurilor de ap de suprafa
Starea chimic global a corpurilor de ap de suprafa
18
stare decât bun (slab).
În privina strii cantitative i chimice a corpurilor de ap subteran
previzionat pentru anul 2015, comparativ cu datele referitoare
la
starea cantitativ i chimic a corpurilor de ap subteran la nivelul
anului 2013, completate cu informaii actualizate privind estimarea
atingerii
obiectivelor de mediu (orizont 2015), se constat o cretere a
corpurilor în stare bun cu 9,1%, de la 72,7 % în primul plan, la
81,8 % în
planul actual.
Obiectivul de mediu pentru starea bun cantitativ a fost atins în
primul ciclu de planificare pentru toate corpurile de ap
subteran.
SITUAIA ACTUAL A STRII CORPURILOR DE AP SUBTERAN
Starea cantitativ a corpurilor de ap subteran Starea chimic a
corpurilor de ap subteran
19
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
88 80
11 2
EXCEPII DE LA OBIECTIVELE DE MEDIU PENTRU STAREA ECOLOGIC – APE DE
SUPRAFA
Din analiza actualizat a presiunilor i a strii/impactului,
coroborat cu datele furnizate de analiza de risc actualizat i
analiza cost-eficien, se estimeaz la
nivelul spaiului hidrografic Arge-Vedea, în relaie cu
starea/potenialul ecologic bun, urmtoarele:
- pentru un numr de 93 corpuri de ap se aplic excepii de la
atingerea obiectivelor de mediu dup 2015 (Art.4.(4), 4.(5);
- dintre acestea pentru un numr de 13 corpuri de ap vor fi aplicate
excepii de la atingerea obiectivelor de mediu dup 2021.
Corpuri de ap în stare bun/potenial bun (2015) i excepiile
(sub Art. 4(4) i Art. 4(5)) de la obiectivele de mediu aplicate
corpurilor de ap de suprafa – stare ecologic
Obiectivele de mediu
Obiectivele de mediu prevzute în Legea Apelor se refer la:
atingerea strii/potenialului ecologic bun a corpurilor de ap de
suprafa;
atingerea strii chimice bune a corpurilor de ap de suprafa i
subterane;
atingerea strii cantitative bune a corpurilor de ap
subterane;
reducerea polurii cu substane prioritare i încetarea sau eliminarea
treptat a emisiilor, evacurilor i pierderilor de substane
prioritare periculoase din apele de suprafa i prevenirea sau
limitarea evacurii de poluani în apele subterane;
inversarea tendinelor de cretere semnificativ i durabil a
concentraiilor de poluani în apele subterane;
nedeteriorarea strii apelor de suprafa i subterane;
pentru zonele protejate: atingerea obiectivelor prevzute de
legislaia specific.
În cazul în care unui corp de ap i se aplic unul sau mai multe
obiective, se va selecta cel mai sever obiectiv pentru corpul
respectiv. Excepii de la obiectivele de mediu
În situaia în care nu este posibil atingerea obiectivelor de mediu,
se aplic excepiile care se clasific în urmtoarele tipuri: 1.
prelungirea termenului de atingere a „strii bune”, care poate fi
maximum de 2 ori a câte 6 ani, adic starea bun trebuie atins cel
mai târziu pân în 2027; 2. atingerea unor „obiective de mediu mai
puin severe” în anumite condiii; 3. deteriorarea temporar a strii
corpurilor de ap în cazul existenei unor cauze naturale sau „for
major”; 4. neatingerea strii bune a apelor subterane, a
strii/potenialului ecologic bun a apelor de suprafa; deteriorarea
strii corpului de ap de suprafa sau subteran; deteriorarea strii
corpului de ap de suprafa de la „starea foarte bun” la „starea bun”
ca rezultat al noilor activiti umane de dezvoltare durabil.
20
Din analiza reactualizat a presiunilor i a strii/impactului,
coroborat cu datele furnizate de analiza de risc reactualizat,
analiza cost-
eficien i cost-beneficiu se estimeaz la nivelul spaiului
hidrografic Arge-
Vedea urmtoarele:
pentru un numr de 15 corpuri de ap se aplic excepii de la atingerea
obiectivelor de mediu (stare chimic bun) dup 2015;
pentru 1 corp de ap va fi aplicat excepie de la atingerea
obiectivelor de mediu (stare chimic bun) dup anul 2021.
Principalele sectoare de activitate care determin
aplicarea excepiilor de la starea chimic bun - orizont de
timp dup 2015 i au ca impact poluarea chimic sunt
urmtoarele:
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
Corpuri de ap care ating starea chimic bun pân în 2015
Corpuri de ap cu excepii (art. 4.4) dupa
anul 2015
anul 2021
166
15
1
EXCEPII DE LA OBIECTIVELE DE MEDIU PENTRU STAREA CHIMIC – APE DE
SUPRAFA
Obiectivele de mediu (starea chimic) atinse i excepii pentru
corpurile de ap de suprafa
21
Din totalul de 11 corpuri de ap subteran din spaiul
hidrografic
Arge-Vedea, 18 % nu ating starea bun din punct de vedere chimic
în
anul 2015, situaia fiind neschimbat i pentru anul 2021.
Msurile aplicate corpurilor de ap de suprafa au efecte i asupra
apelor
subterane, îns datorit dinamicii lente a apelor subterane fa de
cele de
suprafa, efectele acestor msuri se vor face simite într-un interval
mult
mai mare de timp, motiv pentru care starea bun a corpurilor de
ap
subteran va putea fi atins în al treilea ciclu de
implementare.
În cazul celor 2 corpuri de ap subteran care prezint riscul
de
neatingere a strii chimice bune, se solicit excepii de la
atingerea obiectivelor de mediu conform art. 4(4) al
Directivei
Cadru a Apei, cu prelungirea termenului de atingere a
acestora
cu un ciclu de planificare .
Cauza principal de neatingere a strii chimice bune se
datoreaz fezabilitii tehnice.
De asemenea, faptul c dinamica apelor subterane este mult
mai lent decât a apelor de suprafa, face ca efectele msurilor
s fie resimite dup o perioad mai lung.
EXCEPII DE LA OBIECTIVELE DE MEDIU – APE SUBTERANE
Obiectivele de mediu atinse i excepii de la obiectivele de
mediu
aplicate corpurilor de ap subterane (starea chimic bun)
18%
82%
exceptii
22
PROGRAME DE MSURI: Legea Apelor definete dou categorii de msuri:
„de baz” i „suplimentare”.
Termenul de „msur” se refer la o msur tehnic concret, care
are un efect local, pe când instrumentele sunt de natur
administrativ sau economic, sunt aplicabile pe termen lung, au
un
efect mai larg, comparativ cu msurile, i necesit o coordonare
eficient la nivel administrativ.
Msurile de baz sunt cerinele minime de conformare i constau în
acele msuri cerute de implementarea legislaiei comunitare pentru
protecia apelor.
Pe lâng msurile cerute de legislaia pentru protecia apelor, mai
sunt luate în considerare i alte msuri de baz, respectiv msurile
tehnice i instrumentele administrative pentru:
recuperarea costurilor pentru serviciile de ap, cu msurile
aferente;
promovarea utilizrii eficiente i durabile a apei;
protecia zonelor de prelevare a apelor în scop potabil, inclusiv
cele de siguran a calitii apei pentru reducerea nivelului de
tratare (purificare), necesar pentru producerea de ap
potabil;
controlul i autorizarea prelevrilor de ap din surse de suprafa i
subterane;
controlul i autorizarea surselor de poluare punctiforme i
difuze;
asigurarea condiiilor hidromorfologice necesare atingerii strii
ecologice bune/potenialului ecologic bun a corpurilor de ap, precum
pentru controlul i reglementarea debitului ecologic;
interzicerea sau reglementarea evacurilor directe de poluani în
apele subterane;
reducerea/eliminarea polurii apelor de suprafa cu substane
prioritare;
prevenirea pierderilor de poluani din instalaii i prevenirea i/sau
reducerea impactului polurilor accidentale.
23
Msurile suplimentare sunt acele msuri identificate i
implementate
suplimentar pe lâng msurile de baz, în scopul realizrii
obiectivelor de
mediu.
Msurile de baz se aplic pentru toate corpurile de ap, iar msurile
suplimentare se aplic pentru corpurile de ap care risc s nu ating
obiectivele de mediu.. Precizm c o parte dintre msurile planificate
a se realiza în perioada 2009 - 2015 conform programului de msuri
din primul Plan de Management au suferit modificri (fie sunt msuri
noi, fie au fost transferate în urmtorul ciclu de planificare
2016-2021 sau s-a renunat la implementarea lor), având în vedere în
principal:
reevaluarea situaiei generate de finalizarea studiilor de
fezabilitate i
proiectelor tehnice, reevaluarea costurilor de investiii ;
msuri generate de modificarea legislaiei survenit dup elaborarea
primului Plan de Management.
Msurile de baz i suplimentare stabilite în al doilea ciclu de
planificare vor fi reanalizate, având în vedere identificarea
stadiului operaional al acestora, îmbuntirea evalurii efectelor
msurilor asupra strii corpurilor de ap, precum i pe baza dezvoltrii
de noi instrumente tehnice pentru modelarea substanelor organice i
a substanelor prioritar prioritare. De asemenea, continuarea i
dezvoltarea activitilor de monitoring integrat al calitii apelor
vor contribui la clarificarea aportului i impactului surselor de
poluare asupra strii corpurilor de ap. A.N. „Apele Române” aplic un
mecanism economic specific în domeniul gestionrii cantitative i
calitative a resurselor de ap, mecanism ce include un sistem de
contribuii pentru utilizarea resursei de ap din punct de vedere
cantitativ i calitativ, pli, bonificaii i penaliti. Mecanismul este
difereniat pe tip de resurs i utilizatori, este unic la nivel
national i se bazeaz pe urmtoarele principii:
- principiul recuperrii costurilor;
- principiul beneficiarul pltete;
- principiul privind folosirea raional a resurselor de ap.
Cca. 97,7% din alocarea financiar total a programului de msuri
revine msurilor aplicate pentru aglomerrile umane, respectiv
finanrii msurilor
pentru asigurarea infrastructurii de ap potabil i ap uzat.
Asigurarea finanrii msurilor aferente întregului program de
msuri pentru perioada 2016-2021 se va realiza în principal
din:
stat, buget local);
0,26 % Surse ale ANAR;
Finanarea msurilor aferente perioadei 2016-2021
24
La nivelul Uniunii Europene s-a elaborat Strategia Uniunii Europene
privind
adaptarea la efectele schimbrilor climatice, strategie care a fost
adoptat de
Comisia European în anul 2013 i care stabilete un cadru i mecanisme
pentru
a îmbunti gradul de pregtire a Uniunii Europene pentru impacturile
actuale i
viitoare ale schimbrilor climatice. La nivelul bazinului Dunrii,
sub coordonarea
Comisiei Internaionale pentru Protecia Fluviului Dunrea
(I.C.P.D.R.), s-a
elaborat în anul 2012 Strategia de Adaptare la Schimbrile Climatice
pentru
Bazinul Dunrii, care are în vedere legtura între Directiva Cadru Ap
i
Directiva Inundaii, i care se refer la condiiile cadru, scenarii
ale schimbrilor
climatice, impactul legat de ap, vulnerabilitatea la schimbrile
climatice i
posibile msuri de adaptare. Impactul acestor schimbri climatice
asupra
corpurilor de ap const în principal în modificri sezoniere ale
scurgerii, apariia
situaiilor de debit sczut i a deficitului de ap cu posibilitatea de
a deveni mai
severe, producerea de precipitaii mai abundente i mai frecvente,
atât la nivel
local cât i regional.
Creterea temperaturii medii multianuale (°C) în intervalul
2001-2030 comparativ cu intervalul de referin 1961-1990
Diferena dintre cantitatea medie multianual de precipitaii (%) în
intervalul 2001-2030 i normala climatologic standard
(1961-1990)
Documentele europene au fost implementate în România prin
Strategia
naional privind schimbrile climatice i creterea economic bazat
pe
emisii reduse de carbon, precum i prin Planul naional de aciune
2016-
2020 privind schimbrile climatice. Planul de aciune a fost elaborat
pe baza
selectrii msurilor legate de schimbrile climatice în vederea
evalurii i
prioritizrii msurilor de atenuare i adaptare în funcie de
beneficiile, costurile i
riscurile asociate, pentru diferite sectoare cheie (energie,
transport, ap,
agricultur etc.) i fiecare obiectiv al strategiei, împreun cu
detalii privind
termenele asociate, organismele responsabile, sursele de finanare,
valorile
finanrilor i indicatorii de rezultat.
25
- publicarea documentelor pe website-
Arge-Vedea
presa local;
nivelul Administraiei Bazinale de Ap
Arge-Vedea;
line pentru exprimarea opiniilor
referitoare la problematica supus
Instrumente de informare i
consultare:
La nivelul anului 2015, s-au organizat 2 întâlniri cu principalii
factori interesai
pentru asigurarea informrii, consultrii i participrii active în
cadrul Comitetului de
Bazin i au fost elaborate i transmise un numr de 66 chestionare în
vederea
completrii de ctre acetia.
principalilor factori interesai i publicului, a fost reactualizat
Planul de Management
al spaiului hidrografic Arge-Vedea, ajutând la îmbuntirea
acestuia.
Informarea i consultarea publicului în procesul de elaborare a
Planului de management a implicat:
26