Pag. 2 din 53

Cuprins Capitolul/subcapitolul Pagina

Cuprins 2 Lista instituţiilor care au participat la procesul de avizare, verificare, elaborare şi sunt de acord cu planul 3 Lista de distribuţie a planului 4 Actualizările planului 5 Capitolul 1 1.1. Referinţe legislative 6 1.2. Scop 7 1.3. Obiective 7 1.4. Caracteristicile zonelor cu risc ridicat: zonare, dimensiuni, descriere, localizare, delimitare, efecte transfrontaliere 7 1.4.1. Hazardul seismic/zone seisme din România 8 1.4.2. Susceptibilitatea teritoriului judeţului Botoşani la risc seismic 11 1.4.2.1. Zone/Construcţii pe teritoriului judeţului care pot suferi efecte în eventualitatea unui seism important 12 1.4.2.2. Analiza condiţiilor favorizzante specifice connstrucţiilor din municipiul Botoşani 12 1.4.2.3. Construcţii hidrotehnice – Barajul Stânca Costeşti 16 1.4.3. Consideraţii privind geologia teritoriului Judeţului Botoşani. Elemente privind zonarea stabilităţii generale a Judeţului Botoşani

17

Capitolul 2 2.1. Structuri organizatorice implicate 21 2.2. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domenii 21 2.2.1. Instituţiile prefectului judeţului Botoşani; 21 2.2.2. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani; 22 2.2.3.Inspectoratul de Poliţie Judeţean Botoşani 24 2.2.4.Inspectoratul Judeţean de Jandarmi; 24 2.2.5. Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră 25 2.2.6. Structuri ale Poliţiei Comunitare; 25 2.2.7. Autorităţile Administraţiei Publice Locale 26 2.2.8. Structuri subordonate Ministerului Apărării Naţionale 27 2.2.9.Compartimentul de Control şi Inspecţie în Calitatea Lucrărilor în Construcţii Botoşani; 28 2.2.10.Direcţia de Sănătate Publică Botoşani; 28 2.2.11.Direcţia pentru Agricultură Botoşani; 29 2.2.12. Serviciul de Gospodărire a Apelor Botoşani 29 2.2.13. Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani 29 2.2.14.Structura Teritorială pentru Probleme Speciale Botoşani; 30 2.2.15. Clubul Sportiv Botoşani – Secţia Radioamatori; 30 2.2.16. Instituţii publice şi opratori economici 31 2.2.17. Persoanele fizice 32 2.2.18. Proiectanţii de construcţii 33 2.2.19. Executanţii lucrărilor în construcţii 33 2.3. Centrul de conducere al acţiunilor 35 2.3.1. Informarea publicului şi mass-media 37 2.4. Planificarea acţiunii 37 Capitolul 3 3.1. Concepţia acţiunii de protecţie intervenţie 39 3.2. Faze pe urgenţea acţiunilor 40 3.3. Acţiunile de protecţie intervenţie 42 3.4. Gestionarea acţiunilor de protecţie intervenţie 43 3.4.1. Măsuri şi acţiuni în perioada de prevenire a unei situaţii de urgenţă specifice 43 3.4.2. Protecţia, intervenţia, relocarea, refacerea – reconstrucţia, reabilitarea – restabilirea, menţinerea condiţiilor de siguranţă

44

Capitolul 4 4.1. Resurse: umane, materiale, financiare 49 Capitolul 5 5.1. Asigurarea realizării acţiunii 51 5.2. Realizarea circuitului informaţional decizional şi de cooperare 52 Hărţi/Anexe

Pag. 3 din 53

LISTA PERSOANELOR CARE AU PARTICIPAT LA PROCESUL DE

AVIZARE, VERIFICARE, ELABORARE A PLANULUI ŞI SUNT DE ACORD CU PLANUL

Structura Funcţia Nume, Prenume Semnătura şi Ştampila

Compartiment de control şi Inspecţie pt. Calitatea Lucrărilor în Construcţii Botoşani

Şef Centru Mihai Gabriel PLATON

Inspectoratul de Poliţie Judeţean Botoşani Inspector Şef

Comisar şef Cristian CUCOREANU

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Botoşani Inspector Şef

Colonel Constantin MOROŞANU

Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Botoşani Şef Serviciu Comisar şef

Dragoş HOLCA

Unitatea Militară 01251 Botoşani

Comandant

Colonel Lucian SANDU

Direcţia de Sănătate Publică Botoşani Director executiv

Dr. Silvana TUDORACHE

Verificat Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani

Prim adjunct al inspectorului şef

Locotenent colonel Mihail – Cristian AMARANDEI

Elaborat de:

Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani

Şef Centru Operaţional

Locotenent colonel Dan Decebal MURARU

Secretariat Tehnic Permanent al

C.J.S.U.

Căpitan Iulian PURICE

Pag. 4 din 53

LISTA DE DISTRIBUŢIE A PLANULUI

Nr. crt

Instituţia / Serviciul (secţia,

compartimentul, etc) Numele şi prenumele Data Semnătura de

primire Observaţii

1.

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Botoşani - S.Th.P. -

Exemplar nr. 1

2. Instituţia Prefectului – Judeţul Botoşani copie

3. Inspectoratul de Poliţie Judeţean Botoşani copie

4. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Botoşani

extras

5.

Compartiment de Control şi Inspecţie pentru Calitatea Lucrărilor în Construcţii Botoşani

extras

6. Agenţia de Protecţie a Mediului Botoşani extras

7. Direcţia de Sănătate Publică Botoşani extras

8. U.M. 01251 Botoşani extras

9. U.M. 1189 Botoşani extras

10. Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Botoşani

extras

11. Filiala Crucea Roşie Botoşani extras

Pag. 5 din 53

LISTA CU ACTUALIZĂRILE PLANULUI

Nr crt Pag. Conţinutul modificării

Data efectuării modificării şi baza

legală

Semnătura şi ştampila

Pag. 6 din 53

CAPITOLUL 1

INTRODUCERE

1.1. REFERINŢE LEGISLATIVE:

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21 din 15.04.2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, publicată în M.Of. nr. 361 din 26.04.2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15 din 28.02.2005 (M.Of. 190 din 07.03.2005);

- Legea nr. 481/2004, privind protecţia civilă, republicată; - H.G.R. nr. 2288 din 09.12.2004, pentru aprobarea repartizării

principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, publicată în M.Of. nr. 9 din 04.01.2005;

- Ordinul comun al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi ministrului administraţiei şi internelor nr. 1995/2005 şi 1160/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren (M.Of nr. 207 din 30.01.2006);

- Legea nr. 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea în construcţii cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural;

- O.M.A.I. nr. 181 din 12 august 2010, pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de risc repartizate Ministerului Administraţiei şi Internelor (M.Of nr. 598 din 24.08.2010);

- H.G.R. nr. 1491 din 09.09.2004, pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă, publicată în M.Of. nr. 885 din 28.09.2004;

- H.G.R. nr. 1492 din 09.09.2004, privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste, publicată în M.Of. nr. 885 din 28.09.2004;

- O.M.A.I. nr. 132 din 29.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor (M. Of. nr. 79 din 01.02.2007);

- H.G.R. nr. 642 din 29.06.2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice si operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice;

- O.M.A.I. nr. 1494 din 07.11.2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi funcţionarea taberelor pentru sinistraţi în situaţii de urgenţă (M.Of. nr. 926 din 15.11.2006).

Pag. 7 din 53

1.2. SCOP:

Planul de protecţie şi intervenţie în cazul dezastrelor provocate de seisme, alunecări de teren şi/sau prăbuşiri generatoare de situaţii de urgenţă pe teritoriul Judeţului Botoşani se elaborează în scopul aplicării, într-o concepţie unitară şi eficientă a măsurilor de prevenire, protecţie şi intervenţie specifice tuturor organismelor şi forţelor cu responsabilităţi în domeniul monitorizării şi gestionării situaţiilor de urgenţă (seisme şi/sau alunecări de teren) ce se pot produce/ ce pot afecta teritoriul judeţului. Planul asigură identificarea şi monitorizarea surselor potenţiale generatoare de generatoare de situaţii de urgenţă ca urmare a producerii unor seisme şi/sau alunecări de teren, evaluarea informaţiilor, analiza situaţiei iniţiale, elaborarea de prognoze şi variante optime de acţiune pentru reducerea sau eliminarea riscurilor, precum şi stabilirea procedurilor specifice de răspuns în conformitate cu competenţele şi responsabilităţile fiecărei structuri abilitate, în scopul minimizării impactului asupra populaţiei şi mediului. 1.3. OBIECTIVE:

- limitarea pierderilor de vieţi, a pagubelor materiale şi a efectelor negative

asupra mediului; - asigurarea unui răspuns coordonat şi integrat din punct de vedere managerial

şi operativ; - mobilizarea în timp scurt a resurselor la locul intervenţiei; - menţinerea cooperării permanente a tuturor structurilor din cadrul Sistemului

Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă; - prevenirea apariţiei şi/sau limitarea efectelor unor situaţii de urgenţă

complementare; - asigurarea protecţiei populaţiei şi a personalului propriu; - utilizarea judicioasă a resurselor umane, materiale şi financiare, inclusiv a

celor furnizate ca asistenţă internaţională. 1.4. CARACTERISTICILE ZONELOR CU RISC RIDICAT: ZONARE DIMENSIUNI, DESCRIERE, LOCALIZARE, DELIMITARE, EFECTE TRANSFRONTALIERE

Caracteristicile unităţii administrativ-teritoriale Amplasare geografică şi relief

Judeţul Botoşani este situat în extremitatea nord-estică a ţării noastre, învecinându-se la sud cu judeţul Iaşi, la vest cu judeţul Suceava, la nord cu Ucraina şi la est cu Republica Moldova. Are o suprafaţă de 4.986 km2 ceea ce reprezintă 2,1 % din suprafaţa ţării. Ca poziţie geografică, judeţul Botoşani este încadrat în următoarele coordonate:

Pag. 8 din 53

Punctul cardinal Punctul extrem Vecini Longitudine

estică Latitudine

nordică NORD Satul Horodiştea Republica Ucraina 26040’ 48016’ SUD Comuna Prăjeni Judeţul Iaşi 27002’ 47026’

EST Comuna Santa Mare

Republica Moldova 27023’ 47035’

VEST Comuna Mihăileni Judeţul Suceava 26006’ 47058’

Relieful este reprezentat în jumătatea nordică printr-o parte deluroasă a depresiunii Jijiei, cu coline domoale care nu depăşesc 200 m altitudine, spre est se întinde o zonă de câmpie în lungul Prutului, iar spre vest zona de terase înalte de pe malul stâng al Siretului, care fac parte din zona sud-estică a podişului Sucevei, cu înălţimi mai mari de circa 300 m şi culminează în sud-vest cu prelungirea nordică a culmii Dealu Mare care atinge altitudinea maximă de 593 m. Pe baza studiilor pedologice şi agrochimice executate pe teritoriul judeţului, au fost identificate:

Specificarea

Suprafaţa (ha

)

% din suprafaţa agricolă

-Soluri afectate de eroziune moderată, puternică şi excesivă din care: -de adâncime

104,273

3,632

27,35

0,95 - Soluri afectate de alunecări - total - din care: - active

36,380 27,408

9,54 6,30

- Soluri afectate de exces de umiditate din care: -de natură freatică

72.765 37,371

19,09 9,80

- Soluri cu textură fină ( soluri grele ) 240.566 63,09 - Soluri salinizate şi / sau alcalizate 63.098 16,54 - Soluri acide 43,659 11,42 - Soluri inundabile 29.034 7,62

De menţionat că îndeosebi fenomenele de teren (eroziunea, alunecările, excesul de umiditate), dar şi unele aspecte de chimism (starea de reacţie, de aprovizionare cu elemente nutritive ş.a.) sunt fenomene dinamice. Suprafeţele de teren cu degradări moderate, puternice şi foarte puternice totalizează pe judeţ 209.240 ha. 1.4.1. Hazardul seismic Zone Seismice din Romania România face parte din a doua regiune seismică importantă după centura CIRCUM – PACIFICĂ, asociată cu zona de deformare a lanţului ALPINO – CARPATO – HIMALAIAN şi este inclusă în cadrul seismicităţii regiunii Mediteraneene. Mişcarea generală de convergenţă dintre plăcile AFRICANĂ şi EST-EUROPEANĂ, subplaca INTRA-ALPINĂ şi subplaca MOESICA. Falia N ORADEA - CLUJ-NAPOCA

Pag. 9 din 53

• orientare : V/NV - S/SE • adâncime : 30 Km • intensitate : 7 (15.07.1786)

Falia Benesat - Ciucea Io = 6 intensitatea epicentrală maximă în zona Jibou (22.01.1830 ; 26.05.1885)

Falia N Transilvană Io = 6 (30.03.1979)

Falia S Transilvană - Sebeş - Deva Io = 4,5 (MSK) (30.04.1886)

Pe teritoriul României se manifestă mai multe categorii de cutremure: • superficiale (H < 5 km); • crustale (normale); • cu focar ascendent (5 < H < 30 km); • intermediare (70 < H < 170 km).

Seismologii, geologii şi geofizicienii au analizat structura tectonică a zonei ajungând la concluzia că un model adecvat îl reprezintă un conglomerat de plăci convergente în Vrancea. În zona subducţiei acestora se produc fracturi ale plăcilor la diferite adâncimi datorită proceselor de rupere, lunecare etc. Analizând riscurile seismice de pe teritoriul României observăm că principalul focar seismic se află în zona Vrancea, în care mişcările plăcilor tectonice produc cutremure la o adâncime de 60 – 100 km şi cu magnitudine maximă M= 8-9 grade Richter, cu o periodicitate de 40 – 100 de ani. Alte zone seismic active importante sunt situate în Carpaţii Meridionali (zona Făgăraş – Câmpulung şi zona Moldova Nouă), Banat, Crişana – Maramureş. Cutremurele intermediare produse la 100 – 150 km au magnitudini medii de M=7 grade Richter conducând la intensităţi de VII – VIII grade pe scara MSK pe aproape jumătate din teritoriul ţării. Alte surse locale sau externe teritoriului românesc pot produce intensităţi de VII – VIII grade. Din studierea hărţii zonării seismice pe teritoriul României, putem defini 4 zone seismice, în care riscul de producere a rănirilor şi deceselor, ca urmare a acţiunii violente a cutremurelor, este diferit. Aceste zone sunt:

Zona I - are o dezvoltare teritorială mai redusă, acoperind o populaţie de aproximativ 2 milioane de locuitori cu un grad de urbanizare de 48%, în care se pot produce cutremure cu M max. = 9 grade Richter, cuprinzând zona Vrancea şi împrejurimele imediate.

Zona II - în care efectele unor cutremure cu epicentrul în Vrancea se întind pe aproximativ 14 judeţe acoperind o populaţie de aproximativ 10 milioane de locuitori cu un grad de urbanizare de 60%, cuprinzând o parte din Moldova şi Muntenia, în care cutremurele cu epicentrul în Vrancea se manifestă cu o ciclitate maximă de 40 – 50 ani şi o magnitudine maximă de 8 grade Richter.

Zona III

Pag. 10 din 53

- cuprinde o parte din nordul Moldovei, Transilvania şi Oltenia, sudul Munteniei şi Dobrogea, întinzându-se pe aproximativ 14 judeţe cu o populaţie de 6 milioane de locuitori cu un grad de urbanizare de 48%, în care cutremurele ating o magnitudine maximă de 7 grade Righter şi o ciclitate de 40 – 50 ani.

Zona IV - acoperă aproximativ 13 judeţe, cuprinzând nordul Moldovei, Podişul Transilvaniei şi Banatul, înglobând o populaţie de 7 milioane de locuitori cu un grad de urbanizare de 52%, în care cutremurele pot atinge o M max. de 6 grade Richter.

În România, cel mai mare risc seismic îl are regiunea Vrancea care se înscrie în zonele seismice legate de orogen, şi anume lanţului latitudinal alpino-carpato-himalayan. Instabilitatea de la Curbura Carpaţilor este explicată prin tectonica plăcilor, şi anume jocul unor plăci şi microplăci litosferice. Spre Carpaţii ţi Subcarpaţii de Curbură, plăcile sunt în mişcare convergentă: placa eurasiatică, microplaca interalpină, microplaca moesică şi microplaca Mării Negre. Dintre acestea, placa eurasiatică şi microplaca Mării Negre acumulează energii în tendinţa lor de subducţie spre rădăcinile Carpaţilor , pe planul de afundare Benioff. Periodic aceste energii se descarcă producân vibraţii ale scoarţei terestre. O parte a energiei cinetice eliberate din focarul Vrancea este transportată pe planuri de falii. Se poate admite că la cutremurul din 4 martie 1977, energia a fost transportată pe planuri de falii, în Depresiunea Lovişte- Brezoi, unde a constituit un focar nou, efemer, care a afectat oraşele Râmnicu – Vâlcea şi Craiova, situate la sud. Cutremurul vrâncean considerat a fi cel mai puternic, s-a produs în anul 1802 la 26 octombrie, când s-a prăbuşit şi Turnul Colţei. Activitatea din secolul XX a fost marcată de producerea a 4 seisme vrâncene cu magnitudini peste 7 (1908, M-7,7; 1977, M-7,4; 1986, M-7,1) şi a unui cutremur crustal foarte puternic în zona Făgăraş – Câmpulung (1916, M-6,4), când s-au simţit zguduiri timp de mai multe luni. După aprecierile inginerilor constructori, riscul seismic din România este mai ridicat în prezent decât înainte de 1977, în special datorită avarierii cumulative (aparente sau ascunse) a construcţiilor, determinată de cutremurele succesive din 1977, 1986 şi 1990, precum şi datorită unor noi lucrări care includ surse de mare risc, printre care centrala nucleară Cernavodă. Riscul seismic – riscul dezastrelor complementare

În condiţiile producerii unui seism, funcţie de magnitudine, adâncimea focarului, poziţia epicentrului pe teritoriul ţării, direcţia principală de propagare a undei seismice, zonele construite, intens populate, cele echipate cu obiective industriale sau reţele de comunicaţie şi utilităţi, sunt influenţate direct, în structurile de rezistenţă şi instalaţii producându-se suprasolicitări puternice, luate în calculul de dimensionare cu denumirea de “încărcarea excepţională”. Natura dinamică a acestor încercări poate determina consumarea rapidă a rezervelor de capacitate portantă, adăugând forţelor seismice orizontale care ar trebui preluate, fenomene care privesc comportamentul mecanic al materialelor din elementele structurii de rezistenţă, cum ar fi “rezonanţa” sau “oboseala”. Numai pentru seismele puternice, denumite “mari” sau “majore” riscul afectării parţiale sau totale a întregului fond construit (mai puţin construcţiile, foarte puţine ca număr, adaptate antiseismic şi echipate special), este maxim.

Pag. 11 din 53

În condiţiile seismelor normale, perioada proprie a seismului, corelată cu perioadele proprii de vibraţie a structurilor de rezistenţă, poate determina mărirea sau micşorarea (între limitele importante), a riscului afectării construcţiilor. Poziţia unei localităţi faţă de zona epicentrală şi direcţia de propagare, aspecte de care se ţine seama în actuala zonare seismică a teritoriului, condiţionează şi ele riscul seismic. În condiţiile apariţiei şi dezvoltării unui seism, este posibilă producerea următoarelor efecte:

· prăbuşiri totale sau parţiale de construcţii, avarierea unora dintre clădiri în zonele intens construite;

· înclinări sau răsturnări de clădiri, ca urmare a unor deplasări / tasări ale terenului de fundare;

· modificări de amplasamente în zone populate, prin deplasarea / alunecarea unor mase mari de pământ, activarea unor alunecări de teren, apariţia de prăbuşiri de scoarţă sau umflături (ebulmente) ale acesteia – aceste fenomene conduc la colapsul întregului fond edificat;

· ruperea căilor de comunicaţie – afectarea de regulă a lucrărilor de artă sau de protecţie;

· ruperea reţelelor de utilităţi – instalarea unor dezastre complementare: ecologice, incendii, chimice;

· avarierea sau cedarea unor îndiguiri la amenajările hidrotehnice – instalarea unor dezastre complementare. 1.4.2. Susceptibilitatea teritoriului Judeţului Botoşani la riscul seismic Seismicitatea judeţului Botoşani – evoluţii recente În lucrarea sa ştiinţifică, publicată în anul 1961, Atanasiu numeşte “cutremure moldavice”, cutremurele de pământ, la care întinderea ariei macroseismice este disproporţionată faţă de intensitatea maximă a zguduirilor. Aceste cutremure nu au intensitate mai mare de gradul 4, totuşi ele au fost simţite la Bucureşti şi Vaslui.

Între anii 1883 – 1916, au avut loc 4 cutremure locale în judeţul Botoşani: · 1885, mai - 15 h 35 min., Horodniceni – gr.3 local; · 1898, decembrie, 28 - 1 h 38 min., Dorohoi – gr.3 local; · 1902, mai, 7 - 16 h 35 min., Botoşani – gr.3 local.

Lângă Dorohoi, pe linia Pomîrla – Broscăuţi, apare în cutremurul din 1940, o uşoară culminaţie, care îi determină pe seismologi să pună focarul zguduirii de la 28 decembrie 1898 nu chiar lângă Dorohoi, ci puţin mai la răsărit.

Seismele din nordul Moldovei, cel puţin cele cu focarul pe linia Botoşani (Curteşti) – Dorohoi, nu ţin de seismele moldavice, ci se clasează mai degrabă în cutremurele care îşi au focarele pe linii ale Platformei Podolice, ca cele din 20 ianuarie 1903 şi 17 august 1875. î

Între 1893 şi 1916, numai cinci cutremure s-au înregistrat în Botoşani: · 1893, septembrie, 10, Botoşani, gr. 3, Curteşti, gr. 3; · 1894, august, 31, Botoşani, gr. 4 (culminaţie), Dorohoi, gr. 3;

Pag. 12 din 53

· 1904, februarie, 6, Botoşani, gr. 3, culminaţie; · 1908, octombrie, 6, Botoşani, gr. 4; · 1912, iunie, 7, Botoşani şi Dorohoi, gr. 3.

1.4.2.1. Zone/Construcţii din zona de competenţă care pot produce efecte în eventualitatea unui seism major

Zonele urbane, în principal la fondul construit vechi: cazul zonelor centrale ale municipiilor Botoşani şi Dorohoi. Vechimea construcţiilor, faptul că acestea au fost expuse în timp la seisme importante, care au consumat din rezerva de capacitate portantă, determinând apariţia şi evoluţia ulterioară a unor trasee de fisurare, deasemeni modificarea condiţiilor de amplasament, prin ridicarea nivelului pânzei freatice şi înmuierea terenurilor de fundare, cu afectarea fundaţiilor din zidărie, conduc la risc seismic important pentru aceste construcţii. O influenţă degenerativă semnificativă asupra acestor zone construite, o are prezenţa sistemului de hrube vechi, astăzi scoase din funcţiune şi, de regulă, inundate. Creşterea în timp a nivelului pânzei freatice în localitatea Botoşani, creează o condiţie favorizantă pentru o evoluţie necorespunzătoare a comportării seismice şi la construcţiile recent executate.

Construcţii izolate în mediul urban sau rural, de regulă vechi, mai expuse fiind lăcaşele de cult, datorită dezvoltării în plan dar şi conformării structurale pe verticală, neomogenitatea distribuţiei maselor (corpul bisericii – turle).

Instalaţii şi construcţii în zonele industriale; se au în vedere în principal construcţiile speciale de tipul coşurilor de fum, castelelor de apă aeriene, rezervoarelor la sol de volume mari, la care se poate dezvolta efectul de val şi efecte hidrodinamice. 1.4.2.2. Analiza condiţiilor favorizante specifice construcţiilor din municipiul Botoşani Construcţiile din judeţul Botoşani sunt:

- ansambluri urbane din centrele oraselor vechi în care se afla de obicei majoritatea clădirilor pentru funcţiunile social-administrative şi comerciale;

- ansambluri (cartiere) cu funcţiuni sociale si comerciale locale; - platforme industriale periferice.

În ţara noastră urbanizarea localitaţilor a parcurs anumite etape care a condus în oraşele mari la crearea de ansambluri construite specifice care au o strânsă legatură cu protecţia antiseismică a populaţiei, astfel:

• ansamblurile construite din centrele oraselor sunt realizate din cladiri de zidărie si beton armat, prezentând atât riscuri datorită ornamentelor, coşurilor de fum şi calcanelor cât si vulnerabilitătii specifice a unor clădiri din generatia 1920-1940;

• ansamblurile construite în cartierele noi (generatia 1960) de tipul blocurilor grupate în jurul complexelor social-culturale si comerciale, cu spatii verzi mai bogate nu prezintă aceleasi riscuri, existând insă suficiente hazarduri cum ar fi placaje ceramice, vitraje care pot cădea prezentând pericole in special lângă aleile intens circulate;

Pag. 13 din 53

• ansamblurile construite din cartierele noi (generatia 1960-1977) de tipul blocurilor cu spaţii comerciale (la parter si eventual etajul I) prezintă hazarduri legate de existenţa unor constructii în cadre şi în consecinta a unor zidarii de beton usor, autoclavizat cu tencuieli exterioare mai groase, vitraje la balcoane, în conditiile unei flexibilitati sporite a clădirii (parterul sau cele două nivele comerciale au o rigiditate mai redusă) ceea ce în condiţiile specifice miscării seismice de Vrancea a condus la suprasolicitări de oscilatie, la rezonanţa şi implicit la efecte neplăcute asupra locatarilor;

• ansamblurile construite după 1977 în care, pe baza datelor instrumentale si invăţamintelor privind seismicitatea reală a teritoriului şi controlul rigiditătii clădirilor înalte, prezintă un grad de siguranţă mai ridicat.

În Botoşani vechimea construcţiilor, faptul că acestea au fost expuse în timp la seisme importante, care au consumat din rezerva de capacitate portantă, determinând apariţia şi evoluţia ulterioară a unor trasee de fisurare inclusiv modificarea condiţiilor de amplasament, prin ridicarea nivelului pânzei freatice şi înmuierea terenurilor de fundare, cu afectarea fundaţiilor din zidărie, conduc la risc seismic important pentru aceste construcţii. O influenţă degenerativă semnificativă asupra acestor zone construite, o are prezenţa sistemului de hrube vechi, astăzi scoase din funcţiune şi, de regulă, inundate. Creşterea în timp a nivelului pânzei freatice în localitatea Botoşani, creează o condiţie favorizantă pentru o evoluţie necorespunzătoare a comportării seismice şi la construcţiile recent executate. În mediul urban, de regulă construcţiile vechi ce pot fi expuse riscului seismic sunt lăcaşele de cult, datorită dezvoltării în plan dar şi conformării structurale pe verticală, neomogenitatea distribuţiei maselor (corpul bisericii – turle). Trebuie motivat faptul că în municipiul Botoşani sunt biserici de patrimoniu naţional cum ar fi: Biserica Sfânta Maria (armenească), pe care tradiţia o datează în anul 1350, Bisericile Uspenia şi Sfântul Gheorghe ridicate de Doamna Elena Rareş, în anii 1551 şi 1552, sau Bisericile cu hramul Sfântul Ilie şi Sfânta Parascheva, în cazul unor seisme puternice prin căderea turlelor pot provoca atât pagube blocurilor şi construcţiilor din arealul lor cât şi mari blocaje, toate fiind în zone centrale ale oraşului. Un alt punct vulnerabil din punct de vedere al riscului seismic este partea centrală a municipiului Botoşani ce se distinge prin Centrul Istoric şi Comercial, grupat în jurul dominantei sale de cotă şi girantului său istoric catedrala “Adormirea Maicii Domnului” (Uspenia), pe axul fostului traseu al Căii Naţionale (în prezent pietonal). Două variante stradale asigură detenta, respectiv str. Săvenilor şi Piaţa 1 Decembrie. Centrul Istoric a parcurs mai multe etape ale proiectului de reabilitare iniţiat de Primăria municipiului Botoşani, dar şi principalele lucrări realizate în Piaţa 1 Decembrie la nr, 2,3,4,5,6,7,28-30,36,46,42,45,45, pe strada Săvenilor la nr. 2,4,6 şi 8 dar şi la reţelele de apă, canalizare, gaz, iluminat etc. precum şi la Pietonalul major, odată cu derularea „Proiectului Reabilitarea centrului istoric şi a zonei pietonale a municipiului Botoşani”. Stratul de fundare prezintă o neomogenitate foarte pronunţată şi determină riscul accentuat la acţiunea seismică. Riscul este multiplicat de prezenţa în zonă a

Pag. 14 din 53

accidentelor de teren sub formă de beciuri, hrube şi umpluturi cu grosimi mari. Aceste beciuri şi hrube sunt dispuse pe toate direcţiile, ating adâncimi mari, uneori sunt suprapuse şi coboară sub nivelul Piaţa 1918. Această zonă este delimitată în partea de nord de str. Elena Doamna, în partea de sud de str. Blănari, în partea de vest de noua Cale Naţională, iar în partea de est de str. Poştei Vechi şi Gh. Doja. Structura litologică a zonei, este reprezentată de un complex prăfos – argilos – nisipos, cu variaţii mari în plan cât şi în adâncime. Se întâlnesc umpluturi neomogene cu grosimi cuprinse între 1,60 m şi 11,00 m, argile prăfoase galbene cu CaCO3 degradat, de consistenţă variabilă, cu grosimi cuprinse între 0,40 m şi 3,6 m, nisipuri prăfoase, sau nisipuri argiloase, cu grosimi ce variază între 0,30 ml – 2,30 ml şi argilă marnoasă galbenă – verzuie, cu intercalaţii şi zone de nisip fin, cu grosimi de 0,60 m la 7,20 m. Stratul de fundare prezintă o neomogenitate foarte pronunţată şi determină riscul accentuat la acţiunea seismică. Riscul este multiplicat de prezenţa în zonă a accidentelor de teren sub formă de beciuri, hrube şi umpluturi cu grosimi mari. Aceste beciuri şi hrube sunt dispuse pe toate direcţiile, ating adâncimi mari, uneori sunt suprapuse şi coboară sub nivelul unor subsoluri cu înălţime mare. Cea mai mare parte a acestor beciuri sunt inundate, datorită creşterii nivelului apei freatice, cât şi din aportul apelor canalizate. Deasemeni, o bună parte a acestor hrube sunt prăbuşite sau colmatate cu reziduuri, ceea ce face imposibilă cartarea lor. Aceste condiţii au dus la degradarea diferenţiată a clădirilor existente, favorizată de prezenţa apei în beciuri (apa având un caracter sulfatic), cu acţiune directă asupra fundaţiilor. Prăbuşirea unor beciuri şi hrube a condus la modificarea echilibrului de forţe, afectând stabilitatea construcţiilor existente. Au apărut fisuri, s-au produs prăbuşiri de ziduri, ceea ce îi micşorează considerabil rezistenţa clădirilor, în situaţia producerii unor mişcări seismice. În anul 1888, zona centrală a municipiului Botoşani, a fost afectată de un incendiu devastator, care a distrus-o în cvasitotalitate. Refacerea s-a realizat pe vechile fundaţii, beciuri, hrube, care şi ele erau, parţial executate pe un sistem de beciuri şi galerii suprapuse, mult mai vechi, unele datând încă din evul mediu. Refacerea a impus o arhitectură de pronunţat caracter occidental, datorată mai ales marilor negustori şi bancheri evrei. Trebuie precizat că arhitectura occidentală a fronturilor, înglobează nucleele anterioare, iar curţile prezintă ornamente tipice caselor de târgoveţi. Astăzi moştenim un ansamblu urbanistic unitar şi compact, cu caracter predominant eclectic, realizat de arhitecţii occidentali (predominant din zonele germane), în care s-au integrat şi obiectele realizate în prima jumătate a sec. XX lea.

Caracteristici structurale ale construcţiilor Clădirile din zonă au, în totalitate, regimul de înălţime P + 1E. Structura acestor clădiri, este realizată din ziduri portante, în majoritatea cazurilor de grosime mare, cu bolţi şi arce din zidărie, planşeele sunt de regulă din bolţişoare de zidărie pe profile metalice peste parter şi din lemn peste etaj.

Pag. 15 din 53

Materialele din care au fost executate aceste clădiri diferă foarte mult în ce priveşte calitatea, multe dintre acestea fiind perimate: cărămizi artizanale, incomplet arse, sfărâmicioase, mortare slabe şi care nu umplu bine rosturile. Se constată prezenţa tiranţilor metalici corodaţi, a şarpantelor degradate, multe din ele având afectată stabilitatea de ansamblu sau pe elemente, iar pierderea stabilităţii este iminentă. Toate imobilele din zonă au parterul destinat unor funcţiuni comerciale sau de alimentaţie publică. Proprietarii sau chiriaşii acestor imobile au intervenit în timp asupra clădirilor, realizând intervenţii care afectează elemente structurale. În general intervenţiile constau în:

• mărirea unor goluri existente; • demolarea unor pereţi structurali şi înlocuirea acestora cu elemente din

beton armat (grinzi şi stâlpi); • realizarea unor noi goluri de circulaţie.

Etajele clădirilor din zona centrală au destinaţia de locuinţe. Multe dintre ele au fost părăsite în decursul anului, iar în prezent sunt devastate, ceea ce permite ca, în aceste clădiri să pătrundă apele din precipitaţii, cu degradarea lor continuă. O parte din ele sunt locuite de o populaţie pauperă, care nu se preocupă de întreţinerea curentă a construcţiilor. În ultimii ani localurile publice, centrele comerciale, de prestări servicii şi atelierele meşteşugăreşti şi-au pierdut vadul şi clientela, iar multe din ele s-au mutat la parterul blocurilor din apropriere, aspect care influenţează şi interesul pentru repararea curentă şi menţinerea funcţionalităţii acestora. Toate imobilele din zona centrală comercială a municipiului Botoşani, delimitată anterior, nu mai asigură cel puţin următoarele cerinţe fundamentale de calitate

• rezistenţă şi stabilitate; • siguranţă în exploatare; • siguranţă la foc.

La toate aceste imobile, zidurile de rezistenţă prezintă fisuri importante, deplasări importante de la verticală, desprinderi la colţuri. După cum am menţionat anterior, vechiul centru a fost construit pe o reţea de beciuri, hrube şi canale. Iniţial, acestea erau uscate sau, în timp, deveneau drenuri care evacuau apele din zonă, iar materialele din care erau executate, de bună calitate, rezistau timpului şi încărcării transmise de construcţii. Prin crearea pietonalului în locul vechii Căi Naţionale, s-a ridicat nivelul străzii şi au fost acoperite gurile de aerisire ale beciurilor. Datorită acoperirii cu construcţii a terenurilor din zonă cât şi a exfiltraţiilor din reţele, ca urmare a neîntreţinerii corespunzătoare, nivelul apelor subterane din zonă a crescut; aspectul a fost favorizat şi de executarea construcţiilor noi din zonele adiacente, când au fost plombate beciurile şi hrubele interceptate, ceea ce a dus la întreruperea scurgerii libere a apelor prin acestea. Toate aceste cauze au dus la inundarea majorităţii beciurilor şi hrubelor de sub clădiri. În aceste condiţii construcţiile subterane menţionate, au început să cedeze, înregistrându-se bolţi cedate sau prăbuşite, iar deplasările generate în terenul de

Pag. 16 din 53

fundare, au dus implicit la suprasarcini pentru echilibrarea structurală şi degradarea structurii de rezistenţă a clădirilor. De altfel, în trecutul recent al municipiului, am asistat la autodemolarea unor imobile, autodemolare care nu s-a datorat unor seisme. Putem menţiona “Case cu arcade” (Piaţa 1 Decembrie nr. 14, 17) care s-a prăbuşit datorită executării unor construcţii noi în zonă. (MODAROM – ul), imobilele din Calea Naţională nr. 202, 204, 206, prăbuşite în urma unui incendiu nu foarte violent şi repede localizat şi stins şi clădirea din zona Poştei cunoscută sub numele de Teatrul Vechi (Calea Naţională nr. 224, 226, 228, 230) care adăposteşte la etaj o sală de spectacole. Multe alte imobile au suferit deja prăbuşiri parţiale. Un element specific pentru construcţiile din zona centrală, îl constituie modul acestora de realizare în “pateuri”, alipite, cu perete de calcan comun. Această conformare structurală constituie un factor agravant suplimentar, deoarece creează posibilitatea prăbuşirilor succesive, în lanţ, pornind de la colapsul unei singure clădiri. Din această cauză nu este suficientă realizarea consolidării complete a unei clădiri, fără consolidarea simultană a întregului “pateu”. Considerăm că, în cazul unui seism chiar modest, de gradul 5 sau 6 pe scara MKS, toate imobilele vechi din zona centrală a municipiului, puteau fi afectate parţial, IAR RISCUL DISTRUGERII A CEL PUŢIN 90 % DIN FONDUL EDIFICAT era iminent înainte de lucrările de reabilşitare şi consolidare care vor fi descrise mai jos.

1.4.2.3. Construcţii hidrotehnice - Barajul Stânca Costeşti

Amenajarea STÂNCA-COSTEŞTI este amplasată pe râul Prut (cod cadastral XIII-1), pe graniţa dintre România şi Republica Moldova, în dreptul localităţii Stanca, com. Ştefăneşti, jud. Botoşani, pe malul românesc şi al comunei Costeşti de pe malul moldovenesc, la 576 km de la confluenţa Prut-Dunăre.

Principalele căi de acces sunt DN 24C laşi - Ştefăneşti şi DN 29D Botoşani - Ştefăneşti.

Partea din Nodul Hidrotehnic Stânca - Costeşti situată pe teritoriul României se află în administrarea Administraţiei Naţionale „APELE ROMÂNE", Exploatare Complexa Stânca Costeşti. Partea aflată pe teritoriul Republicii Moldova este administrată de Concernul „APELE MOLDOVEI", Direcţia Costeşti.

Scopul pentru care a fost construit Nodul hidrotehnic este acela de regularizare a râului Prut, pentru alimentări cu apă a centrelor populate şi a industriei, irigaţii, atenuarea viiturilor pentru combaterea inundaţiilor şi producerea de energie electrică.

Prevederea în lacul de acumulare a unui volum de atenuare de 550 mii m3 permite atenuarea viiturii de 1% de la 2940 la 700 m3/s şi împreună cu îndiguirile din aval de nodul hidrotehnic, scoaterea de sub inundaţie a cea 100 000 ha terenuri de luncă.

In componenta Nodului hidrotehnic intra următoarele lucrări principale: Lacul de acumulare - in suprafaţa de 5900 ha la NNR si un volum maxim de

1400 mii. mc. Frontul de barare - cu o lungime de cea. 3 Km, cuprinde o serie de baraje de

tipuri şi caracteristici diferite legate între ele sau separate prin porţiuni mai ridicate ale terenului natural, având cota coronamentului 102,50 mdMB.

Pag. 17 din 53

Ipoteze de avariere Evidenţierea punctelor critice unde se pot produce avarii Barajele de greutate din beton se pot rupe urmare a: - alunecării prin sufozie; - dizlocării unui plot; - infiltraţii mari prin roca de fundare. Barajele de pământ se pot rupe ca urmare a: - dizlocării unei mase mari din corpul barajului; - unor infiltraţii masive prin corpul barajului sau a terenului de fundare; - alunecarea fundaţiei; - deversarea propriu-zisă a apei peste corpul barajului. Punctele critice unde pot avea loc avarii sunt: - infiltraţii ce apar la piciorul barajului de pământ, periculoase fiind considerate cele ce depăşesc 1-2 l/s; - breşe ce apar ca urmare a acţiunilor seismelor; - alunecarea taluzelor aval după suprafeţe cilindrice; - deversarea apei peste barajul de pământ; - blocarea funcţionarii batardourilor la golirile de fund, priza de rezerva; - infiltraţii ce pot apărea in zona golirii de fund - baraj, priza de rezerva baraj, priza alimentare apa - baraj; - alunecarea spre aval a prizei de rezerva , prizei de alimentare apa, goliri de fund; - infiltraţii deosebite prin pereţii golirilor de fund, galerie de injecţie, galerie de drenaj. Zonele critice unde se pot produce avarii in corpul barajului si care in condiţii de ape mari pot duce la rupere sunt: - zona golirilor de fund; - barajul din vechea carieră; - zona priza de rezerva - priza de alimentare apa; - zona descărcătorului de ape mari in cazuri deosebite. 1.4.3. Consideraţii privind geologia teritoriului Judeţului Botoşani. Elemente privind zonarea stabilităţii generale a Judeţului Botoşani

Judeţul Botoşani prezintă diferenţe de altitudine relativ reduse, de la 587 m (Dealul Mare), la 57 m, pe valea Prutului la Santa Mare (cf. Tufescu, 1977). Relieful este, în cea mai mare parte a judeţului, puţin proeminent, prezentând văi largi, interfluvii netede şi pante reduse. Sub raport geologic, teritoriul judeţului, inclusiv a oraşului Botoşani, cuprinde două serii de formaţiuni diferite:

· fundamentul precambrian, care constituie cele mai vechi depozite din ţara noastră, acoperit cu un parchet de strate sedimentare vechi, paleozoice şi mezozoice, dintre care ultimele apar la suprafaţă în valea Prutului;

· depuneri sedimentare ale neogenului, care cuprind cea mai mare întindere a judeţului, fiind acoperite cu o cuvertură subţire de formaţiuni cuaternare.

Pag. 18 din 53

Soclul a fost studiat în două foraje adânci la Bătrîneşti (-1008m) şi Todireni (- 950m). D. Ghiuşcă, V. Ivanovici (1961) au relevat că fundamentul este alcătuit din paragnaise plagioclazice (cu almandin şi sillimanit, sau cu biotit şi hornblendă, larg cristalizate), în care sunt injectate gnaise leucocrate cu oligaclaz şi microclin, gnaise cuarţo - feldspatice, oculare, albicioase sau roz. La Todireni, în partea inferioară a coloanei, în paragneisele plagioclazice s-a întâlnit un granit roz cu muscovit şi biotit, interceptându-se şi un filon de bazalt. Cuvertura, este alcătuită exclusiv din depozite sedimentare, aparţinând vendianului superior, paleozoicului, cretacicului, paleocenului, eocenului, badenianului superior, sarmaţianului şi meoţianului. La acestea se adaugă depozite cuaternare. În forajul de la Bătrîneşti (situat la 22 Km Nord de Botoşani), se traversează întreaga cuvertură, forajul oprindu-se la 1048 m în soclul cristalin. Grosimea însumată a cuverturii, variază între 2500 – 6100 m. Depozitele s-au acumulat în trei cicluri mari (megacicluri), separate de lacune ce corespund unor intervale mari de exandare:

· vendian superior - devonian; · cretacic - paleocen - eocen mediu; · badenian superior - meoţian.

În ultimul ciclu se pot separa trei unităţi litologice: · orizontul detritic (infraanhidritic); · orizontul evaporitic cu gipsuri şi anhidrite; · orizontul argilo - marnos (supraanhidritic).

Orizontul detritic este alcătuit din gresii şi nisipuri, cu intercalaţii de marne şi calcare. În partea de nord - est, peste acest orizont, stau conglomerate cu galeţi de silex şi nisipuri cuarţoase de Alba – Miorcani (30 m). Formaţiunea evaporitică, este alcătuită din gipsuri şi anhidrite, cu unele intercalaţii de marne şi tufuri (de circa 60 m), care se interpune între orizontul detritic şi orizontul calcaro – marnos cu lithotamnium. Ultimul orizont este format din calcare şi marne cu lithotamnium (10 – 20 m). Peste badenian, urmează sarmaţianul, format din buglovian şi volhinian. Acestea sunt formate din calcare recifale, marne, argile, nisipuri, marne tufacee şi tufuri. Partea superioară a acestor depozite sunt formate din argile cenuşii albăstrui, cu intercalaţii de nisipuri, a căror grosime este de circa 100 m. La suprafaţă apar depozite cuaternare care sunt formate prin aluviuni, deluvii, loessuri. Depunerile loessoide şi cele deluviale de pe versanţi, sunt reprezentate în cea mai mare parte prin prafuri nisipoase şi argiloase, cu intercalaţii de argile, nisipuri şi pietrişuri. Aceste depozite pot atinge grosimi de circa 30 – 35 m.

Astfel, conform Legii nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural, toate unităţile administrative teritoriale din Judeţul Botoşani au potenţial ridicat de producere al alunecărilor de teren de tip primar.

Se apreciază, în urma unor studii geomorfologice efectuate la nivelul judeţului că, pentru circa 70 % din suprafaţa totală există riscul eroziunii de suprafaţă ca

Pag. 19 din 53

fenomen activ care poate determina fenomenul complementar al unor alunecări de teren, 15 – 20 % din teritoriul judeţului suferă de degradări grave prin fenomene de alunecări de teren active, în curs de reactivare, sau latente.

Aceste zone afectează: § terenuri agricole, iniţial cultivate, astăzi păşuni, fâneţe sau neutilizabile; § căi de comunicaţii de toate categoriile (comunale, judeţene, naţionale), în

extravilanul sau în intravilanul localităţilor; § reţele de utilităţi de transport sau distribuţie; § zone construite urbane. Zone de risc la alunecări de teren pe teritoriul judeţului · Localităţi urbane:

- municipiul Botoşani; - municipiul Dorohoi; - oraşul Darabani; - oraşul Bucecea.

· Localităţi rurale: Tudora, Suliţa, Negreni, Sat Nou, Ibăneasa, Vorniceni, Davidoaia, Dealul Crucii, Mîndreşti, Durneşti, Hulub, Lunca, Hilişeu – Horia, Dersca, Pădureni, Sendriceni, Broscăuţi, Horlăceni, Sauceniţa, Văculeşti, Brăieşti, Ionăşeni, Belcea, Cerviceşti, Cucorăni, Ipoteşti, Cătămărăşti, Manoleşti, Răchiţi, Costeşti, Roma, Todireni, Gârleni, Stolniceni, Cişmea, Costeşti, Victoria, Dragalina, Stăuceni, Hilişeu Cloşca, Hilişeu Crişani, Corjăuţi, Bâznoasa, Străteni, Mileanca, Hlipiceni, Hudeşti, Alba, Mihăileşti, Sarata, Caraiman, Năstase, Slobozia, Baranca, Mlenăuţi, Suharău, Plevna, Oroftiana, Albeşti, Buimăceni, Coştiugeni, Păltiniş, Cuzlău, Slobozia, Ungureni, Mîndreşti şi Durneşti.

· Căi de comunicaţii: - drumuri naţionale -

1. DN 28 B - Km 13 + 800 - 14 + 200; loc. Leorda 2. DN 29 - Km 52 + 900 - 53 + 400; loc. Unţeni 3. DN 29 D - Km 5 + 100 - 7 + 000; loc. Stăuceni

- Km 8 + 750 - 9 + 500; loc. Victoria, ieşire din Stăuceni - Km 19 + 200 - 20 + 200; loc. Dealul Mare, spre Truşeşti - Km 28 + 900 - 29 + 100; loc. Drislea

4. DN 24 C - Km 44 + 900 - 45 + 300; loc. Santa Mare spre Iaşi - drumuri judeţene -

1. DJ 282 - Km 118 + 700 - 118 + 950; loc. Hăneşti 2. DJ 282 - Km 130 + 200 - 130 + 800; loc. Săveni 3. DJ 282 A - Km 20 + 000 - 20 + 050; loc. Albeşti 4. DJ 282 A - Km 1 + 900 - 2 + 050; loc. Ionăşeni 5. DJ 296 - Km 14 + 100 - 14 + 250; loc. Dorohanţi 6. DJ 291 C - Km 19 + 800 - 20 + 200; loc. Racovăţ

Urmare a aportului mare de apă din anul 2010, s-au reactivat alunecările de teren în 11 unităţi administrativ teritoriale (municipiul Botoşani, oraşul Flămânzi şi comunele Broscăuţi, Hilişeu Horia, Văculeşti, Tudora, Suharău, Băluşeni, Coşula, Copălău şi Leorda), care au pus în pericol utilităţile publice, infrastructura şi clădirile din zonele supuse alunecărilor de teren.

Pag. 20 din 53

În anul 2011, urmare a aportului mare de apă, s-au reactivat alunecările de teren în 3 unităţi administrativ teritoriale (localitatea Drislea – comuna Truşeşti, localitatea Broscăuţi – comuna Broscăuţi, localitatea Gorovei – comuna Văculeşti), care au pus în pericol clădirile din zonele supuse alunecărilor de teren.

Pag. 21 din 53

CAPITOLUL II

2.1. Structuri organizatorice implicate Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Botoşani; Comitetele municipale, orăşeneşti şi comunale pentru Situaţii de Urgenţă constituite la nivelul Judeţului Botoşani; Comitete şi celule pentru situaţii de urgenţă constituite la nivelul instituţiilor publice şi operatorii economici din Judeţul Botoşani; Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Niccolae Iorga” al Judeţului Botoşani; Societăţi private de radioteleviziune/radioamartori, ce pot fi folosite pentru avertizarea populaţiei privind modul de comportare, premergător pe timpul şi după producerea unor situaţii de urgenţă generate de seisme şi sau alunecări de teren, respectiv sprijinirea actiunilor Inspectoratului pentru Situaţii de urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani de către membrii Secţiei Radioamatori din cadrul CSM Botoşani, prin Reteaua Nationala de Urgenta a Radioamatorilor, ca reprezentant al societatii civile, prin intermediul radiocomunicatiilor alternative:

- Tele M Botoşani; - Somax TV; - Better FM; - Kiss Fm; - Magic Fm; - Club Sportiv Municipal Botoşani – Secţia Radioamatori.

2.2. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu 2.2.1. Instituţia Prefectului Judeţul Botoşani:

1. asigură cadrul legal privind planificarea şi pregătirea resurselor şi serviciilor necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;

2. dispun măsurile necesare evacuării persoanelor, animalelor şi a bunurilor periclitate;

3. emit dispoziţii privind transportul forţelor şi mijloacelor de intervenţie, al persoanelor evacuate, precum şi al altor resurse alocate;

4. adoptă măsurile necesare în scopul asigurării apei, a hranei şi a condiţiilor minime de subzistenţă pentru persoanele şi animalele evacuate;

5. întreprind demersurile necesare implicării instituţiilor cu atribuţii în acţiunile de reabilitare a zonei afectate;

6. informează, înştiinţează şi avertizează populaţia, autorităţile şi structurile abilitate cu privire la manifestarea unor tipuri de risc şi a măsurilor necesar a fi întreprinse.

Pag. 22 din 53

2.2.2. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani:

1. asigură în zonele de competenţă coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice prin reprezentanţi desemnaţi în cadrul în comitetului judeţenean şi comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă;

2. participă ca factor de specialitate şi conducere operativă la apărarea împotriva efectelor unei situaţii de urgenţă specifice, precum şi a efectelor complementare acesteia, prin realizarea unor activităţi complexe care cuprind măsuri de prevenire, protecţie, intervenţie, reabilitare-refacere;

3. introduc în planurile de apărare, verifică şi aplică categorii de măsuri pe etape specifice - predezastru, pe timpul producerii şi postdezastru creat de o situaţie de urgenţă specifică, prin:

3.1. înştiinţarea membrilor comitetelor, centrelor operative/operationale, precum şi ai structurilor constituite pentru intervenţie în vederea activarii lor pe baza unor scheme operative de înştiinţare;

3.2. informarea populaţiei cu date asupra situaţiei de urgenţă specifice, reguli de comportare şi respectarea unor recomandări specifice în zona de risc;

3.3. pregătirea mijloacelor de transmisiuni: mijloace radio, telefonice şi mass-media;

3.4. alarmarea populaţiei în legatură cu pericolul sau iminenţa producerii unui dezastru complementar situaţiei de urgenţă specifice - inundatii, accident nuclear sau tehnologic, incendii în masă etc. cu ajutorul sirenelor electrice şi/sau electronice, centralizate sau acţionate local de către echipele de alarmare organizate la nivelul comitetelor pentru situaţii de urgenţă şi/sau celulelor pentru situaţii de urgenţă. Sistemul de alarmare se verifică periodic prin exercitii şi se completează pentru asigurarea unei avertizari eficiente a populaţiei;

3.5. aplicărea de măsuri de protecţie eficientă a oamenilor, animalelor, bunurilor materiale împotriva efectelor unei situaţii de urgenţă specifice, prin:

3.5.1. instruirea persoanelor cu responsabilităţi în domeniul structurilor şi forţelor de intervenţie şi pregătirea populaţiei pentru cunoaşterea regulilor de comportare;

3.5.2. informarea populaţiei cu privire la măsurile de protecţie individuală referitoare la pregătirea locuinţei, a familiei, şi respectarea regulilor de comportare în fiecare faza a situaţiei de urgenţă specifice;

3.5.3. protecţia colectivă, asigurându-se în funcţie de situaţie: părăsirea temporară a zonei periclitate, evacuarea sau relocarea/mutarea definitivă, potrivit planurilor de apărare, inclusiv pe baza corectivelor aduse la acestea după producerea situaţiei de urgenţă specifice;

4. efectuează activităţile specifice de activare, culegere date, analiză, elaborarea deciziilor şi transmiterea acestora, coordonare, asigurare a cooperării - potrivit planului de apărare, prin acţiuni de intervenţie care vizează:

4.1. informarea populaţiei prin folosirea mijloacelor de informare în masă;

Pag. 23 din 53

4.2. cercetarea - căutarea cu elementele de căutare ale protecţiei civile pentru depistarea supravietuitorilor şi victimelor, avariilor la reţele, distrugerilor la clădiri, căilor de acces blocate, pericolului de incendii;

4.3. deblocarea şi salvarea supravietuitorilor de sub daramaturi, împiedicarea extinderii distrugerilor;

4.4. degajarea căilor de acces către obiectivele prioritare de intervenţie; 4.5. acordarea primului ajutor, ajutorului medical de urgenţă şi

transportul vătămatilor şi spitalizarea acestora, folosindu-se în acest scop grupele specializate de salvatori precum şi staţiile de medicină de urgenţă, reanimare şi descarcerare;

4.6. participarea la refacerea unor avarii la reţelele gospodăriei comunale pentru preîntâmpinarea amplificarii dezastrului produs de o situaţie de urgenţă specifică;

4.7. evacuarea sinistratilor şi realizarea de locuri/tabere destinate pentru adăpostirea acestora;

4.8. organizarea transportului şi distribuţiei apei potabile, alimentelor, medicamentelor şi articolelor de primă necesitate pentru sinistraţi;

4.9. organizarea unor puncte de primire şi evidenţă a persoanelor decedate, pentru identificarea lor de către rude şi rezolvarea operativă a formalităţilor legale necesare, inclusiv pentru inhumare;

4.10. participarea la restabilirea capacităţilor de producţie la unităţile economice de prima urgenţă - sectorul alimentar, asigurarea cu energie electrică, gaze, apă, termoficare, reţele de comunicaţie etc.

4.11. intervin pentru localizarea şi lichidarea incendiilor în masă şi a celor izolate, izbucnite în zona afectată de situaţia de urgenţă specifică;

4.12. asigura degajarea căilor de evacuare pentru echipele de salvare spre punctele cele mai afectate prin executarea operaţiunilor de deblocare;

4.13. diminuează pericolul de explozie datorat prezentei în zona afectată a pulberilor în suspensie, care au proprietăţi fizico-chimice periculoase;

4.14. improspateaza aerul în subsoluri sau alte zone izolate sub darâmături, unde exista supravietuitori, prin utilizarea electroexhaustoarelor;

4.15. ilumineaza, pe timpul nopţii, unele puncte de lucru, în zonele grav afectate;

4.16. aprovizioneaza cu apă potabilă unele instituţii publice: crese, spitale, azile şi cămine, precum şi unele instalaţii tehnologice vitale;

4.17. participă la evacuarea animalelor şi a bunurilor de valoare; 4.18. executa recunoaşterea zonelor grav afectate şi asigură respectarea

măsurilor de prevenire în punctele periculoase; 4.19. organizează şi execută controlul tehnic de prevenire la obiectivele

economice şi platformele industriale vulnerabile, puternic afectate de situaţia de urgenţă specifică, asigurând măsurile tehnice specifice pentru ieşirea de sub starea de urgenţă;

4.20. sprijină factorii de conducere şi comisiile tehnice pentru repunerea în funcţiune, în condiţii de urgenţă, a instalaţiilor speciale de supraveghere, detectare, alarmare şi stingere automată a incendiilor;

5. sprijină constituirea, pregătirea şi dotarea forţelor specializate ale societăţii civile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice.

Pag. 24 din 53

2.2.3. Inspectoratul de Poliţie Judeţean Botoşani:

a) stabilesc şi comunică, prin efectivele aflate în serviciu, primele date şi informaţii privind efectele situaţiilor de urgenţă ce afectează zona de competenţă;

b) monitorizează pericolele şi riscurile specifice, precum şi efectele negative ale acestora;

c) informează, înştiinţează şi avertizează structurile abilitate cu privire la posibilitatea producerii unor evenimente cu caracter infracţional, a unor acte antisociale sau de tulburare a ordinii publice;

d) stabilesc şi transmit căile de acces ce pot fi utilizate de forţele specializate de intervenţie şi aplică măsurile de interzicere a circulaţiei;

e) participă, alături de structurile specializate ale componentelor Sistemului Naţional, la determinarea şi la evaluarea efectelor şi stabilirea, potrivit competenţelor, a cauzelor producerii unor situaţii de urgenţă;

f) participă la asigurarea măsurilor de protecţie a populaţiei, fluenţă şi dirijare a circulaţiei pe timpul evacuării persoanelor sau bunurilor periclitate şi la securizarea zonelor afectate de producerea situaţiei de urgenţă;

g) participă, atunci când situaţia o impune, la neutralizarea efectelor unor materiale periculoase, cu structurile specializate din subordine, potrivit competenţelor şi dotării;

h) participă, cu structurile specializate, la misiuni de cercetare şi determinare a contaminării de natură chimică, biologică, radiologică şi nucleară (CBRN);

i) participă, alături de alte structuri cu atribuţii în domeniu, la asigurarea climatului de ordine şi siguranţă publică;

j) asigură logistica intervenţiei structurilor proprii şi punerea la dispoziţia altor structuri, potrivit reglementărilor în domeniu, a unor categorii de tehnică, materiale şi echipamente;

k) planifică şi pregătesc resursele proprii în vederea îndeplinirii misiunilor specifice;

l) participă la mobilizarea populaţiei apte de muncă, a mijloacelor de transport şi tehnice, în vederea folosirii lor în acţiunile de intervenţie. 2.2.4. Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Botoşani:

1. stabilesc şi comunică, prin efectivele aflate în serviciu, primele date şi informaţii privind efectele situaţiilor de urgenţă ce afectează zona de competenţă;

2. informează, înştiinţează şi avertizează structurile abilitate cu privire la posibilitatea apariţiei unor situaţii conflictuale, care pot conduce la tulburarea ordinii publice;

3. participă, atunci când situaţia o impune, la acţiuni de căutare şi salvare a persoanelor captive în medii ostile vieţii sau declarate dispărute;

4. monitorizează pericolele şi riscurile specifice, precum şi efectele negative ale acestora;

5. asigură securitatea zonelor în care se desfăşoară acţiuni cu public numeros;

6. asigură securizarea şi supravegherea zonelor afectate/evacuate;

Pag. 25 din 53

7. participă, atunci când situaţia o impune, la transportul unor categorii de forţe şi mijloace de intervenţie, al persoanelor evacuate şi al altor resurse, precum şi la distribuirea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate;

8. asigură măsuri de ordine publică şi de protecţie a zonelor în care s-a produs sau există pericolul iminent de producere a unor situaţii de urgenţă şi restabilesc ordinea publică în zona afectată şi în imediata vecinătate a acesteia;

9. asigură logistica intervenţiei structurilor proprii şi punerea la dispoziţia altor structuri, potrivit reglementărilor în domeniu, a unor categorii de tehnică, materiale şi echipamente;

10. planifică şi pregătesc resursele proprii. 2.2.5. Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Botoşani:

1. execută recunoasteri în zona de responsabilitate, analizează şi raportează, periodic, primele date şi concluzii privind proportiile efectelor situaţiei de urgenţă specifice;

2. participă, la ordin, cu forte şi mijloace proprii, la acţiunile de salvare a persoanelor, valorilor materiale şi animalelor din centrele rurale izolate din zona de frontieră;

3. asigură controlul şi supravegherea persoanelor şi mijloacelor de transport la trecerea frontierei de stat;

4. asigură implementarea măsurilor specifice pentru situaţii de urgenţă, asa cum acestea sunt prevăzute în convenţiile internaţionale la care România este parte;

5. execută, imediat după declanşarea situaţiei de urgenţă specifice, prin personalul prezent, recunoaşterea zonelor expuse din aria de competenţă, asigurând prioritar măsuri pentru prevenirea panicii în rândul populaţiei din zona de frontieră, în special în localităţile izolate;

6. participă la acţiunile de informare a populaţiei din localităţile aflate în zona de competenţă despre situaţia creată, pericolul existent şi măsurile de protecţie ce se impun a fi aplicăte în vederea diminuării consecinţelor situaţiei de urgenţă specifice;

7. participă la asigurarea menţinerii ordinii publice în localităţile şi zonele afectate, aflate în zona de competenţă;

8. supraveghează modul de desfăşurare a operaţiunilor de evacuare derulate în zona de responsabilitate, organizează şi participă la paza locurilor de depozitare a valorilor materiale salvate;

9. participă la mobilizarea populaţiei apte de muncă din localităţile situate în aria de competenţă, a mijloacelor de transport şi tehnice în vederea participării la acţiunile de normalizare a situaţiei;

10. participă la realizarea celorlalte măsuri hotărâte de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Botoşani sau de esaloanele ierarhic superioare. 2.2.6. Structurile poliţiei comunitare:

1. asigură informarea operativă a consiliului local, precum şi a poliţiei locale despre evenimentele deosebite ce au avut loc în cadrul activităţii poliţiei comunitare;

2. colaborează cu alte organe ale statului cu atribuţii privind asigurarea climatului de ordine şi liniste publică, siguranţa persoanelor, integritatea corporală,

Pag. 26 din 53

viaţa, bunurile acestora ori ale domeniului public, curăţenia şi combaterea comerţului stradal neautorizat;

3. organizează sistemul de alarmare a personalului în cazuri deosebite; 4. verifică locurile şi punctele vulnerabile, existenţa şi starea incuietorilor, a

amenajărilor tehnice şi a sistemelor de pază şi alarmare şi ia, în caz de nevoie, măsurile ce se impun;

5. aplică prevederile legale privind accesul în obiective şi regulile stabilite în planurile de pază;

6. supraveghează persoanele cărora li s-a permis accesul în incintă, pe baza documentelor stabilite, cu deplasarea numai în locurile pentru care au primit permisiunea de acces;

7. verifică obiectivul încredinţat spre pază, cu privire la existenţa unor surse care ar putea produce incendii, explozii sau alte evenimente grave; în cazul în care acestea s-au produs, ia primele măsuri de salvare a persoanelor şi a bunurilor, precum şi pentru limitarea consecinţelor acestor evenimente şi sesizează organele competente;

8. constată contravenţiile date în competenţă şi aplică sancţiunile potrivit legii;

9. îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite de comitetele pentru situaţii de urgenţă la nivel local. 2.2.7. Autorităţile administraţiei publice locale:

1. asigură mijloacele necesare înştiinţării şi alarmarii populaţiei din zonele ce pot fi afectate de situaţia de urgenţă specifică;

2. coordonează pregătirea populaţiei pentru realizarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie în caz de dezastre provocate de situaţia de urgenţă specifică;

3. întocmesc planuri de protecţie şi de intervenţie, în concordanţă cu măsurile adoptate de Comitetul naţional;

4. asigură desfăşurarea acţiunilor de limitare şi de înlaturare a efectelor dezastrelor produse de o situaţie de urgenţă specifică, pentru salvarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, acordarea primului-ajutor, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente şi acordarea asistenţei sanitare persoanelor afectate, retragerea din consum a produselor contaminate;

5. stabilesc, împreună cu operatorii economici şi unităţile de profil, acţiuni şi măsuri operative în zonele afectate, pentru înlăturarea efectelor situaţiei de urgenţă specifice, inclusiv pentru identificarea şi inhumarea persoanelor decedate, pentru repunerea în stare de funcţionare a serviciilor şi unităţilor de gospodărie comunală, transport, telecomunicaţii şi alimentare cu energie electrica, gaze naturale, decontaminarea solului etc.;

6. centralizează datele privind urmările dezastrelor şi informează operativ Comitetul ministerial şi Comitetul naţional;

7. asigura mijloacele financiare necesare activităţilor de protecţie şi intervenţie, precum şi de educaţie antiseismică a populaţiei, în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifică;

8. sprijină constituirea, pregătirea şi dotarea forţelor specializate ale societăţii civile pentru intervenţia în cazul producerii situaţiilor de urgenţă specifice.

Pag. 27 din 53

2.2.8. Unităţi subordonate Ministerul Apărării Naţionale ce funcţionează la nivelul Judeţului Boroşani, UM 1251, UM 1189: 1. participă la asigurarea următoarelor funcţii de sprijin: 1.1. monitorizarea pericolelor şi situaţiilor de urgenţă specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora. În acest sens, unităţile subordonate Ministerul Apărării Naţionale mai sus menţionate centralizează datele şi informaţiile privind monitorizarea pericolelor şi situaţiilor de urgenţă specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora pentru structurile subordonate, monitorizează infrastructurile critice proprii şi evalueaza efectele negative ale starilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă specifice; 1.2. executarea misiunilor de căutare şi salvare a persoanelor; 1.3. evacuarea personalului militar şi civil din obiectivele proprii şi asigură recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate din acestea; 1.4. acordarea asistenţei medicale de urgenţă, şi după caz instalarea spitalelor de campanie; 1.5. localizarea şi stingerea incendiilor la obiectivele din subordine/coordonare; 1.6. asigurarea transportului resurselor necesare pentru intervenţie şi asistenţă de prima necesitate în situaţii de urgenţă specifice; 1.7. asigurarea cazării persoanelor evacuate; 1.8. asigurarea, la nevoie, a intervenţiei operative a forţelor şi mijloacelor de sprijin precum şi a materialelor necesare pentru realizarea decontaminarii populaţiei, căilor rutiere şi clădirilor, cu personalul din unităţile specializate din subordine şi cu materialele necesare puse la dispoziţie de Ministerul Afacerilor Interne; 1.9. asigurarea sprijinului logistic pentru restabilirea ordinii publice; 1.10. asigurarea logisticii necesare pentru realizarea propriilor funcţii de sprijin; 1.11. asigurarea restabilirii stării provizorii de normalitate la obiectivele afectate din subordine/coordonare sau de sub autoritate. 2. participă la elaborarea programelor de pregătire a populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici pentru protecţia şi intervenţia în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice, precum şi la elaborarea planurilor pentru evacuare a populaţiei, bunurilor materiale şi animalelor; 3. asigură participarea, în sprijinul populaţiei, cu forte şi mijloace proprii, la solicitarea autorităţilor administraţiei publice şi a instituţiilor cu atribuţii în domeniu, la activităţile pentru limitarea şi înlăturarea efectelor unui situaţii de urgenţă specifice; 4. participă la exerciţiile şi aplicătiile privind pregătirea populaţiei şi a operatorilor economici, pentru verificărea măsurilor de protecţie şi intervenţie din planurile de apărare împotriva efectelor unei situaţii de urgenţă specifice; 5. elaborează reglementările interne privind aprobarea participării cu unităţi şi/sau subunitati proprii, în funcţie de mărimea intervenţiei, şi asigura condiţiile necesare pentru constituirea, la ordin, a detasamentelor de intervenţie în zonele afectate de dezastru specific pentru limitarea şi înlăturarea efectelor acestuia; 6. sprijină constituirea, pregătirea şi dotarea forţelor specializate ale societăţii civile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice.

Pag. 28 din 53

2.2.9. Compartiment de Control şi Inspecţie pentru Calitatea Lucrărilor în Construcţii Botoşani:

1. dispune deţinătorilor construcţiilor, indiferent de forma de proprietate, efectuarea de expertize tehnice privind asigurarea cerintei de rezistenta şi stabilitate a structurilor, în toate cazurile în care se constata necesitatea acesteia;

2. dispune, după caz, încetarea exploatării construcţiilor şi retragerea autorizaţiei de funcţionare a acestora, în baza concluziilor fundamentate prin expertiza tehnică;

3. verifică respectarea, de către deţinători, a planului de urmărire specială în exploatare a construcţiilor, în conformitate cu reglementările în vigoare;

4. asigura instruirea specialiştilor - nominalizaţi în planurile de apărare ale unităţilor administrativ-teritoriale - privind inspecţia post seism a construcţiilor;

5. organizează inspecţia post seism şi propune Grupului operativ acţiunile tehnico-organizatorice de intervenţie imediata pentru punerea în siguranta provizorie a construcţiilor avariate şi urmăreşte aplicărea măsurilor pentru limitarea şi înlăturarea efectelor cutremurului.

2.2.10. Direcţia Sănătate Publică Botoşani: 1. coordonează şi asigură asistenţa medicală şi psihologică de urgenţă în caz de

situaţii de urgenţă specifice, prin utilizarea reţelei sanitare şi extinderea, la nevoie, a capacităţii de spitalizare;

2. asigura functionalitatea unităţilor sanitare, inclusiv a instalaţiilor, echipamentelor şi a aparaturii de specialitate şi de comunicaţii în timpul producerii unei situaţii de urgenţă specifice şi imediat după aceea;

3. verifică, împreună cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani, prin antrenamente şi exercitii, pregătirea pentru intervenţie a formatiunilor medico-sanitare şi asigură, împreună cu Consiliul Judeţean Botoşani şi consiliile locale, baza tehnico-materială a acestora;

4. organizează, în colaborare cu Filiala de Cruce Roşie Botoşani şi alte organisme interesate, educaţia sanitară a populaţiei pentru apărarea împotriva dezastrelor;

5. organizează pregătirea cadrelor medico-sanitare în problemele specifice de acordare a asistenţei medicale de urgenţă în caz de situaţii de urgenţă specifică;

6. asigură, prin Filiala de Cruce Roşie Botoşani, îndeplinirea următoarelor activităţi:

6.1. organizarea, încadrarea şi funcţionarea detasamentelor sanitare şi posturilor de prim ajutor, precum şi pregătirea surorilor de Cruce Roşie prin filialele de Cruce Roşie Judeţean, în vederea participării acestora la acţiunea de acordare a primului ajutor victimelor, precum şi la aplicărea regulilor de igiena colectivă în caz de situaţii de urgenţă specifice;

6.2. realizarea măsurilor sanitare, de evacuare a populaţiei, precum şi ajutorarea sinistratilor;

6.3. pregătirea populaţiei prin cursuri sanitare de masă, pentru acordarea primului ajutor în caz de situaţii de urgenţă specifice.

7. sprijină constituirea, pregătirea şi dotarea forţelor specializate ale societăţii civile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă.

Pag. 29 din 53

2.2.11. Direcţia pentru Agricultură Botoşani: 1. organizează, coordonează şi verifică, împreună cu unităţile care

funcţionează în subordinea, sub autoritatea şi coordonarea sa, aplicărea măsurilor pentru protecţia dotărilor şi construcţiilor din domeniul specific, a animalelor, culturilor şi terenurilor împădurite, furajelor, materiilor prime şi produselor agroalimentare şi asigură aducerea la îndeplinire a acestora;

2. organizează, coordonează şi îndrumă prin unităţile care funcţionează în subordinea, sub autoritatea şi coordonarea sa, activitatea privind apărarea împotriva fenomenelor cu mare risc de periculozitate care pot produce inundatii, alunecări de teren şi accidente la construcţiile hidrotehnice din domeniul de specialitate;

3. pregăteşte şi pune în aplicăre planurile de acţiune în cazul producerii unor situaţii de urgenţă;

4. elaborează studii, proiecte, programe şi soluţii de intervenţie, urmare producerii unor situaţii de urgenţă specifice cu urmări la construcţiile hidrotehnice din domeniul specific de activitate şi de importanţă vitală pentru comunitatile locale;

5. evalueaza principalele riscuri care pot afecta sectorul agricol, precum şi costurile prevenirii, reducerii şi atenuarii efectelor acestora;

6. asigura, prin experţi şi specialişti, evaluarea stării de siguranţă a amenajărilor de îmbunătăţiri funciare;

7. colaborează cu alte instituţii implicate la elaborarea planurilor de apărare şi la stabilirea responsabilităţilor la nivel central şi local.

2.2.12. Sistemul de Gospodărire a Apelor Botoşani: 1. organizează, coordonează şi îndrumă activitatea privind apărarea

împotriva efectelor unei situaţii de urgenţă specifice care poate produce inundatii şi accidente la construcţiile hidrotehnice;

2. asigură dezvoltarea, întreţinerea şi exploatarea sistemelor automate privind înregistrările seismice la construcţiile hidrotehnice;

3. sprijină constituirea şi pregătirea forţelor specializate ale societăţii civile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă.

2.2.13. Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani: 1. asigură utilizarea unor spaţii de învăţământ pentru cazarea provizorie a

populaţiei evacuate în cazul unei situaţii de urgenţă specifice, în condiţiile respectării şi asigurării derulării procesului instructiv-educativ, după caz;

2. stabileşte şi asigură din timp, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, precum şi cu conducerile instituţiilor de învăţământ superior, măsurile privind utilizarea prin rechiziţie publică a unor spaţii proprii - sali de sport, sau avizează, din timp, conform unor convenţii cadru, schimbarea destinaţiei unor spaţii proprii sau aflate în administrare pentru cazarea provizorie a populaţiei sinistrate, în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice;

3. asigură legatura IŞJ Botoşani cu instituţiile cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu, în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice, pe toată perioada producerii şi inlaturarii efectelor acesteia;

4. sprijină constituirea şi pregătirea forţelor specializate ale societăţii civile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, inclusiv prin punerea la dispoziţie a unor

Pag. 30 din 53

spaţii de desfăşurare a cursurilor teoretice şi a antrenamentelor specifice cu caracter sportiv.

2.2.14. Structura Teritorială pentru Probleme Speciale Botoşani: 1. pune la dispoziţie, la solicitarea Inspectoratului pentru Situaţii de

Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani sau a autorităţilor administraţiei publice locale, baza de date cu existentul în tehnica şi materiale din rezerva de mobilizare, care pot fi folosite şi pentru înlăturarea urmărilor unor situaţii de urgenţă specifice conform prevederilor legale;

2. pune la dispoziţie situaţia cu existentul în tehnica şi materiale rechizitionabile cuprinse în Planul de rechiziţii al Judeţului Botoşani, care pot fi folosite pentru prevenirea, localizarea şi înlăturarea urmărilor unor situaţii de urgenţă specifice, cu indicarea surselor, deţinătorilor legali, locurilor de dispunere şi a cantităţilor existente. 2.2.15. Club Sportiv Municipal Botoşani – Secţia Radioamatori:

1. asigură difuzarea imediată a informaţiilor, datelor, comunicatelor şi avertizarilor Comitetului naţional, ale Comitetelor ministeriale şi ale comitetului judeţean sau a comitetelor locale, după caz, privind situaţiile de urgenţă;

2. organizează emisiuni pentru cunoaşterea măsurilor specifice de apărare a populaţiei;

3. prevăd şi finanţează în planurile de apărare proprii din sediul central şi unităţile teritoriale măsuri specifice, obligatorii de protecţie, potrivit recomandărilor Consiliului Naţional al Audiovizualului şi ale specialiştilor, cu aplicărea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente;

4. asigură punerea în aplicare a măsurilor preventive şi de protecţie, după cum urmează:

4.1. clădirile care adapostesc aceste activităţi sa fie proiectate, executate şi amenajate astfel încât activitatea ce se desfăşoară sa nu fie întreruptă în timpul cutremurului şi imediat după cutremur sau în caz de alunecări de teren;

4.2. instalaţiile şi echipamentele utilizate sa fie încadrate de la început, din proiectare, în categoria seismică "A", adoptând metode şi procedee rationale pentru proiectarea şi montarea lor antiseismica;

4.3. amplasarea şi prinderea instalaţiilor şi echipamentelor astfel încât, în timpul unui seism, oscilatiile sa nu producă deteriorări sau sa pericliteze viata personalului tehnic, sa rămână în stare de funcţionare în timpul şi după cutremur, în special prin asigurarea energiei electrice şi prevenirea rasturnarii;

5. elaborează planuri de apărare privind organizarea protecţiei antiseismice în cadrul redactiilor, studiourilor şi platourilor de filmare;

6. realizează periodic instruirea personalului redactional şi tehnic privind protecţia antiseismica, în timpul programului de lucru, în clădirea proprie şi pe teren/în deplasare;

7. prevăd circuite pentru iluminatul de siguranţă pentru continuarea lucrului şi pentru circulaţie şi se doteaza cu surse de alimentare de rezerva cu energie electrică în eventualitatea caderii reţelei electrice, astfel încât activitatea postului de radio sau TV sa nu fie întreruptă;

Pag. 31 din 53

8. se dotează cu aparate de emisie-recepţie pentru intervenţii rapide şi comunicare cu redactia;

9. asigură mobilierul şi obiectele grele contra detaşării/deplasarii, astfel încât sa nu pericliteze viaţa sau integritatea personalului în caz de oscilatii sau cădere;

10. iau măsuri pentru ca ieşirile din încăperi sa nu poată fi blocate de echipamente sau mobilier prin deplasarea acestora în caz de situaţie de urgenţă specifică;

11. asigură, la cererea reprezentanţilor societăţii civile, transmiterea comunicatelor ce au ca obiect locurile de adunare a voluntarilor specializaţi, precum şi modul de acţiune în situaţiile de urgenţă;

12. sprijină constituirea şi pregătirea forţelor specializate ale societăţii civile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, inclusiv prin mediatizarea antrenamentelor şi a cursurilor specifice. 2.2.16. Instituţiile publice şi operatorii economici:

1. elaborează planuri proprii de apărare în caz de situaţie de urgenţă specifică şi le supun spre aprobare structurilor ierarhic superioare din cadrul Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă;

2. constituie mijloacele materiale necesare pentru intervenţie şi le menţin în stare operativă;

3. organizează înştiinţarea şi alarmarea salariaţilor pentru apărarea împotriva efectelor unei situaţii de urgenţă specifice;

4. respecta normele şi normativele specifice, emise de organele competente, privitoare la amplasarea, proiectarea şi execuţia instalaţiilor şi construcţiilor de orice natura;

5. exploatează, utilizează şi întreţin instalaţiile, clădirile, construcţiile de orice natura şi respecta normele şi normativele specifice;

6. realizează reţelele de monitorizare şi control cu aparatură specifică pentru apărarea în caz de dezastre; întocmesc scheme de înştiinţare în caz de pericol şi asigura funcţionarea mijloacelor de transmisiuni, alarmare, aflate în dotare;

7. ţin evidenta mijloacelor tehnice, a utilajelor şi a aparaturii ce pot fi folosite în caz de situaţie de urgenţă specifică şi, în caz de necesitate, pun la dispoziţia comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, datele necesare;

8. întocmesc şi actualizează, după caz, planurile construcţiilor etajate, reţelelor utilitare şi spaţiilor subterane proprii folosite pentru protecţia populaţiei şi le înaintează Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „nicolae Iorga” al judeţului Botoşani;

9. asigură accesul la obiectivele periclitate şi executa lucrări şi servicii de interes public în situaţii de urgenţă specifice, din dispoziţia Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.

Instituţiile publice şi operatorii economici care produc, prelucrează, manipulează, depozitează, utilizează sau transportă substanţe toxice, substanţe radioactive sau preparate biologice, precum şi proprietarii de baraje hidrotehnice, exercită şi următoarele atribuţii specifice:

1. stabilesc şi realizează, prin planurile proprii de apărare, măsurile de prevenire şi protecţie a populaţiei, mediului natural şi construit fata de accidente în

Pag. 32 din 53

zonele de risc şi asigura aparatura şi asistenta tehnica de specialitate în zonele afectate;

2. stabilesc şi realizează măsurile de protecţie civilă a angajaţilor şi bunurilor materiale proprii şi conduc nemijlocit acţiunile de intervenţie;

3. organizează şi asigura participarea personalului la pregătirea pentru apărare împotriva efectelor unei situaţii de urgenţă specifice, în cadrul serviciilor de urgenţă voluntare/private.

Proprietarii de clădiri, instituţii publice şi autorităţi locale, operatori economici şi asociaţii de proprietari situate în zonele seismice au obligaţia de a instrumenta seismic construcţiile cu înălţimea peste 50 de m sau mai mult de 16 etaje sau cu o suprafata desfasurata de peste 7500 m.p. şi de a asigura accesul la aparatele de înregistrare după producerea unui cutremur puternic; instrumentarea va include un senzor în camp liber în vecinătatea construcţiei, un senzor la subsolul clădirii şi doi senzori pe planseul ultimului etaj.

2.2.17. Persoanele fizice au următoarele obligaţii: 1. să-şi însuşească metodele de protecţie şi regulile de comportare în cazul

producerii unei situaţii de urgenţă specifice şi sa participe la activităţile organizate, potrivit legii, în acest scop;

2. în situaţia producerii unei situaţii de urgenţă specifice, cetăţenii sunt obligaţi să participe la acţiunile de intervenţie pentru care sunt solicitati şi să se conformeze măsurilor şi dispoziţiilor stabilite de autorităţile centrale şi locale. Investitorii sunt persoane fizice sau juridice care finanţează şi realizează investiţii sau intervenţii la construcţiile existente în sensul legii şi au următoarele obligaţii principale referitoare la calitatea construcţiilor:

1. stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare şi execuţie pe baza reglementărilor tehnice, precum şi a studiilor şi cercetărilor efectuate;

2. obţinerea acordurilor şi a avizelor prevăzute de lege, precum şi a autorizaţiei de construire;

3. asigurarea verificării proiectelor prin specialişti verificatori de proiecte atestaţi;

4. asigurarea verificării execuţiei corecte a lucrărilor de construcţii prin diriginti de specialitate sau agenţi economici de consultanţa specializaţi, pe tot parcursul lucrărilor;

5. actionarea în vederea soluţionării neconformitatilor, a defectelor apărute pe parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi a deficienţelor proiectelor;

6. asigurarea recepţiei lucrărilor de construcţii la terminarea lucrărilor şi la expirarea perioadei de garanţie;

7. întocmirea cărţii tehnice a construcţiei şi predarea acesteia către proprietar;

8. expertizarea construcţiilor de către experţi tehnici atestaţi, în situaţiile în care la aceste construcţii se executa lucrări de natura celor prevăzute la art. 18 alin. 2 al prezentei legi.

Pag. 33 din 53

2.2.18. Proiectantii de construcţii răspund de îndeplinirea următoarelor obligaţii principale referitoare la calitatea construcţiilor:

1. precizarea prin proiect a categoriei de importanta a construcţiei; 2. asigurarea prin proiecte şi detalii de execuţie a nivelului de calitate

corespunzător cerinţelor, cu respectarea reglementărilor tehnice şi a clauzelor contractuale;

3. asigurarea prin proiecte şi detalii de execuţie a nivelului de calitate corespunzător cerinţelor esenţiale, cu respectarea reglementărilor tehnice şi a clauzelor contractuale;

4. prezentarea proiectelor elaborate în fata specialiştilor verificatori de proiecte atestaţi, stabiliţi de către investitor, precum şi soluţionarea neconformitatilor şi neconcordantelor semnalate;

5. elaborarea caietelor de sarcini, a instrucţiunilor tehnice privind execuţia lucrărilor, exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile, precum şi, după caz, a proiectelor de urmărire privind comportarea în timp a construcţiilor. Documentaţia privind postutilizarea construcţiilor se efectuează numai la solicitarea proprietarului;

6. stabilirea, prin proiect, a fazelor de execuţie determinate pentru lucrările aferente cerinţelor esenţiale şi participarea pe şantier la verificările de calitate legate de acestea;

7. stabilirea modului de tratare a defectelor apărute în execuţie, din vina proiectantului, la construcţiile la care trebuie sa asigure nivelul de calitate corespunzător cerinţelor esenţiale, precum şi urmărirea aplicării pe şantier a soluţiilor adoptate, după însuşirea acestora de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi, la cererea investitorului;

8. participarea la întocmirea cărţii tehnice a construcţiei şi la recepţia lucrărilor executate.

2.2.19.Executantul lucrărilor de construcţii: 1. sesizarea investitorilor asupra neconformitatilor şi neconcordantelor

constatate în proiecte, în vederea soluţionării; 2. începerea execuţiei lucrărilor numai la construcţii autorizate în condiţiile

legii şi numai pe baza şi în conformitate cu proiecte verificate de specialişti atestaţi; 3. asigurarea nivelului de calitate conceput şi realizat prin personal propriu,

cu responsabili tehnici cu execuţia atestaţi; 4. convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrărilor

ajunse în faze determinante ale execuţiei şi asigurarea condiţiilor necesare efectuării acestora, în scopul obţinerii acordului de continuare a lucrărilor;

5. soluţionarea neconformitatilor, a defectelor şi a neconcordantelor apărute în fazele de execuţie, numai pe baza soluţiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului;

6. utilizarea în execuţia lucrărilor numai a produselor şi a procedeelor prevăzute în proiect, certificate sau pentru care exista agremente tehnice, care conduc la realizarea cerinţelor esenţiale, precum şi gestionarea probelor-martor; înlocuirea produselor şi a procedeelor prevăzute în proiect cu altele care îndeplinesc condiţiile precizate şi numai pe baza soluţiilor stabilite de proiectanţi cu acordul investitorului;

7. respectarea proiectelor şi a detaliilor de execuţie pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor esenţiale;

Pag. 34 din 53

8. sesizarea, în termen de 24 de ore, a Inspecţiei de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului în cazul procedurii unor accidente tehnice în timpul execuţiei lucrărilor;

9. supunerea la recepţie numai a construcţiilor care corespund cerinţelor esenţiale de calitate şi pentru care a predat investitorului documentele necesare întocmirii cărţii tehnice a construcţiei;

10. aducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de recepţie a lucrărilor de construcţii;

11. remedierea, pe propria cheltuiala, a defectelor calitative apărute din vina sa, atît în perioada de execuţie, cît şi în perioada de garanţie stabilită potrivit legii;

12. readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor iniţială, la terminarea execuţiei lucrărilor;

13. stabilirea raspunderilor tuturor participanţilor la procesul de producţie - factori de răspundere, colaboratori, subcontractanţi - în conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calităţii adoptat şi cu prevederile legale în vigoare.

Obligaţii şi răspunderi ale specialiştilor verificatori de proiecte, ale responsabililor tehnici cu execuţia şi ale experţilor tehnici, atestaţi:

Specialiştii verificatori de proiecte atestaţi au obligaţia de a răspunde în mod solidar cu proiectantul în ceea ce priveşte asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor proiectului. Responsabilii tehnici cu execuţia atestaţi răspund, conform atribuţiilor ce le revin, pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor esenţiale, la lucrările de construcţii pentru care sunt angajaţi. Experţii tehnici atestaţi, angajaţi pentru expertizarea unor proiecte, lucrări de construcţii sau construcţii aflate în exploatare, răspund pentru soluţiile date. Obligaţiile specialiştilor atestaţi se stabilesc prin regulamente de aplicare a legii.

Proprietarii construcţiilor au următoarele obligaţii principale: 1. efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii care le revin,

prevăzute conform normelor legale în cartea tehnica a construcţiei şi rezultate din activitatea de urmărire a comportării în timp a construcţiilor;

2. păstrarea şi completarea la zi a cărţii tehnice a construcţiei şi predarea acesteia, la înstrăinarea construcţiei, noului proprietar;

3. asigurarea urmăririi comportării în timp a construcţiilor, conform prevederilor din cartea tehnica şi reglementărilor tehnice;

4. efectuarea, după caz, de lucrări de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiinţare parţială, precum şi de lucrări de reparaţii ale construcţiei numai pe baza de proiecte întocmite de către persoane fizice sau persoane juridice autorizate şi verificate potrivit legii;

5. asigurarea realizării lucrărilor de intervenţii asupra construcţiilor, impuse prin reglementările legale;

6. asigurarea efectuării lucrărilor din etapa de postutilizare a construcţiilor, cu respectarea prevederilor în vigoare.

Pag. 35 din 53

Obligaţii şi răspunderi ale administratorilor şi ale utilizatorilor construcţiilor

Administratorii şi utilizatorii construcţiilor au următoarele obligaţii principale: 1. folosirea construcţiilor conform instrucţiunilor de exploatare prevăzute

în cartea tehnica a construcţiei; 2. efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii care le revin

conform contractului; 3. efectuarea de lucrări de intervenţie la construcţia existentă în sensul

prevederilor actelor normative în vigoare, numai cu acordul proprietarului şi cu respectarea prevederilor legale;

4. efectuarea urmăririi comportării în timp a construcţiilor conform cărţii tehnice a construcţiei şi contractului încheiat cu proprietarul;

5. sesizarea, în termen de 24 de ore, a Compartimentului de Control şi Inspecţie pentru Calitatea Lucrărilor în Construcţii Botoşani, serviciile de urbanism şi amenajarea teritoriului, în cazul unor accidente tehnice la construcţiile în exploatare.

Comisia de supraveghere a asigurărilor urmăreşte şi verifică activitatea societăţilor de asigurări, în vederea protejării intereselor asiguraţilor privind modul de evaluare a pagubelor şi de stabilire a compensaţiilor cuvenite persoanelor fizice şi juridice asigurate. 2.3. Centrul de conducere a acţiunilor

Managementul situaţiilor de urgenţă în cazul dezastrelor provocate de seisme, alunecări de teren şi/sau prăbuşiri generatoare de situaţii de urgenţă pe teritoriul Judeţului Botoşani este asigurat de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Botoşani – prin Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei.

Grupul de suport tehnic pentru situaţiile de urgenţă generate ca urmare a producerii unor seisme şi/sau alunecări de teren este asigurat de către Compartimentul de Control şi Inspecţie pentru Calitatea Lucrărilor în Construcţii Botoşani.

Conducerea operaţiunilor de intervenţie operativă în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice se realizează de autorităţile legal investite cu atribuţii şi responsabilităţi privind conceptia, planificarea, organizarea şi controlul în domeniu, respectiv de către prefect, primari şi conducerile operatorilor economici şi instituţiilor publice, conform legii. Prefectul şi subprefectii, primării municipiilor, oraşelor şi comunelor, şefii serviciilor publice deconcentrate şi celorlalte organe centrale ale administraţiei publice, şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani, precum şi conducătorii regiilor autonome, precum şi reprezentanţii societăţii civile la nivel central şi local se autosesizeaza şi declansează de la sediile instituţiilor respective acţiunile ce se impun privind alertarea şi intervenţia în caz de urgenţă potrivit Planului de apărare judeţean.

Pag. 36 din 53

În cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice, membrii comitetului judeţean, numiţi prin ordin al prefectului, se întrunesc de urgenţă la sediul Instituţiei Prefectului Judeţul Botoşani. În situaţia imposibilităţii utilizării sediului Prefecturii, conducerea acţiunilor de intervenţie de urgenţă se realizează de la Punctul de comandă al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani. Comitetul pentru situaţii de urgenţă de la autoritatea publică locală, denumit în continuare comitet local, pe raza căreia s-a produs situaţia de urgenţă specifică se activează, se întruneşte de urgenţă la sediul sau şi îşi pune în aplicare planul propriu de apărare. Primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor pe raza cărora s-a produs situaţia de urgenţă specifică, împreună cu membrii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani constituit pe domenii, potrivit legii, procedează de urgenţă la inspecţia zonelor din aria lor de autoritate constatând, după caz:

a) zonele afectate şi delimitarea acestora; b) necesitatea deblocarii-salvării persoanelor şi acordării primului ajutor; c) clădirile prabusite sau în pragul colapsului; d) reţelele tehnico-edilitare avariate: telecomunicaţii, gaz metan, apă, energie

electrica şi termica etc.; e) incendiile sau exploziile produse şi/sau iminenta producerii unor

evenimente în lanţ; f) distrugerile sau blocarile căilor de acces; g) contaminările chimice sau radioactive ale mediului.

La acţiunile de inspecţie participă şi structurile specializate din cadrul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice locale, precum şi ale regiilor autonome, societăţilor şi administraţiilor/companiilor naţionale cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu, cât şi ONG-urile abilitate. Primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor informează operativ Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Botoşani, prin mijloacele de radiocomunicatii din dotarea proprie sau a reţelelor de urgenţă locale sau naţionale - FRR şi/sau curieri, asupra situaţiei constatate, estimand victimele şi pagubele materiale, precum şi necesarul de mijloace şi forte de intervenţie. Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă “Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani, întrunit de urgenţă, evaluează situaţia pe baza informarilor operative ale comitetelor locale şi constatărilor structurilor specializate din subordinea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe ale administraţiei publice locale şi stabileşte măsuri de intervenţie de urgenţă pentru:

a) asigurarea condiţiilor pentru efectuarea manevrelor de forte şi mijloace necesare desfăşurării acţiunii de intervenţie, în raport de evoluţia situaţiei;

b) concentrarea şi organizarea intrării în dispozitivele de acţiune a forţelor şi mijloacelor stabilite prin planul de apărare;

c) stingerea incendiilor; d) deblocarea-salvarea persoanelor şi acordarea primului ajutor; e) transportul şi spitalizarea persoanelor accidentate;

Pag. 37 din 53

f) inspectarea post situaţie de urgenţă specifică a construcţiilor avariate şi evaluarea rapida a acestora;

g) evacuarea clădirilor care nu mai prezintă siguranţă în exploatare; h) protecţia - adăpostirea persoanelor sinistrate şi acordarea asistenţei

necesare; i) paza şi protecţia bunurilor materiale şi restrictionarea circulaţiei în zonele

afectate; j) formularea, potrivit legii, a propunerilor cu privire la utilizarea rezervelor

materiale şi a mijloacelor pentru intervenţie; k) informarea populaţiei prin mijloacele de comunicare în masa şi asigurarea

comunicării cu aceasta; l) supravegherea factorilor de mediu, a surselor de pericol complementare şi

neutralizarea acestora, după caz.

Dacă posibilităţile comitetului local, pentru gestionarea situaţiei sunt depăşite, se activează Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Botoşani.

Prefectul informează operativ Comitetul ministerial şi Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, denumit în continuare Comitet naţional, asupra efectelor produse de situaţia de urgenţă specifică, a măsurilor întreprinse, dispune declararea stării de alerta la nivel judeţean şi propune, după caz, preşedintelui Comitetului Naţional declanşarea procedurii, potrivit legii, pentru instituirea stării de urgenţă pentru zona afectată. 2.3.1. Informarea publicului şi a mass-media

Comunicarea cu mass-media şi informarea publică se asigură de către ofiţerul cu relaţiile publice al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani şi purtătorul de cuvânt al Instituţiei Prefectului Judeţului Botoşani.

Pentru a evita panica în rândul populaţiei prin anunţuri false, se vor lua măsuri de precauţie pentru ca, jurnaliştii şi populaţia să fie informaţi corect şi la timp, răspunzând într-o măsură suficientă şi competentă nevoilor de informare operativă a acestora.

În cazul producerii unei situaţii de alertă, autorităţile, mass-media şi populaţia va fi informată despre eveniment astfel:

- se redă corect situaţia; - nu se transmit speculaţii despre cauze sau efecte; - nu se anticipează eventualele investigaţii ale autorităţilor; - toate informaţiile să existe sub formă scrisă şi aprobată.

Informarea diverselor autorităţi ( Inspectoratul Teritorial de Muncă, … etc.) în afara celor implicate în limitarea/eliminarea cauzelor producerii unei situaţii de urgenţă generată de producerea unui seism şi/sau alunecări de teren, se face fără întârziere, sumar, de către specialişti numiţi de conducerea instituţiei/operatorului economic. 2.4. Planificarea acţiunii

Pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de producerea unor seisme şi/sauu alunecări de teren, la nivelul judeţului Botoşani, permanent, se intreprind

Pag. 38 din 53

măsuri şi acţiuni pentru limitarea, înlăturarea efectelor distructive, precum şi restabilirea stării de normalitate respectând următoarele principii:

a) previziunea şi prevenirea; b) prioritatea protecţiei şi salvării vieţii oamenilor; c) respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; d) asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă de către

autorităţile administraţiei publice; e) cooperarea la nivel naţional, regional şi internaţional cu organisme şi

organizaţii similare; f) transparenţa activităţilor desfăşurate pentru gestionarea situaţiilor de

urgenţă, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse; g) continuitatea şi gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de

urgenţă, de la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale până la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale, în funcţie de amploarea şi de intensitatea acestora;

h) operativitatea, conlucrarea activă şi subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Naţional.

Pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă determinate de sisme şi/sau alunecări de teren, se întreprind, în condiţiile legii, după caz, acţiuni şi măsuri pentru:

a) avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol;

b) declararea stării de alertă în cazul iminenţei ameninţării sau producerii situaţiei de urgenţă;

c) punerea în aplicare a măsurilor de prevenire şi de protecţie specifice riscurilor la seisme şi/sau alunecări de teren, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parţial afectată;

d) intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative;

e) acordarea de ajutoare de urgenţă; f) instituirea regimului stării de urgenţă, în condiţiile prevăzute de art. 93

din Constituţia României, republicată; g) solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională; h) acordarea de despăgubiri persoanelor juridice şi fizice; i) alte măsuri prevăzute de lege.

Pe timpul stării de alertă, generată de producerea unor situaţii de urgneţă determinate de sisme şi / sau alunecări de teren, se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituţia României, republicată, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia.

Pag. 39 din 53

CAPITOLUL III

3.1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie intervenţie

Desfăşurare a acţiunilor de protecţie-intervenţie constă în stabilirea etapelor şi fazelor de intervenţie, funcţie de evoluţia probabilă a situaţiilor de urgenţă, definirea obiectivelor, crearea de scenarii pe baza acţiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la condiţiile viitoare (completarea alternativelor faţă de obiectivele urmărite, identificarea şi alegerea alternativei de acţiune optime şi care recomandă planul de acţiune ce urmează să fie aplicat), selectarea cursului optim de acţiune şi stabilirea dispozitivului de intervenţie, luarea deciziei şi precizarea/transmiterea acesteia la structurile proprii şi cele de cooperare.

Pentru acoperirea riscurilor transfrontaliere se vor încheia protocoale de colaborare cu instituţiile similare din ţările cu care există graniţe comune, care prevăd modalităţi de informare asupra pericolelor probabile, de avertizare/ alarmare în cazul manifestării acestora, modalităţile de intervenţie comună asupra riscurilor transfrontaliere, precum şi exerciţiile şi aplicaţiile cu participare internaţională. Astfel, desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale:

a) alertarea şi/sau alarmarea unităţilor şi a subunităţilor pentru intervenţie; b) informarea personalului de conducere asupra situaţiei create; c) deplasarea la locul intervenţiei; d) intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea

dispozitivului preliminar de intervenţie; e) transmiterea dispoziţiilor preliminare; f) recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de

intervenţie; g) evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor; h) realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia

concretă; i) manevra de forţe; j) localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/ dezastrului; k) înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/ dezastrului; l) regruparea forţelor şi a mijloacelor după îndeplinirea misiunii; m) stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au

favorizat evoluţia acestuia; n) întocmirea procesului-verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie; o) retragerea forţelor şi a mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare

permanentă; p) restabilirea capacităţii de intervenţie; q) informarea inspectorului general/inspectorului-şef/ comandantului şi a

eşalonului superior; r) analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/optimizare

necesare.

Pag. 40 din 53

3.2. Faze de urgenţă a acţiunilor În funcţie de locul, natura, amploarea şi de evoluţia evenimentului, intervenţiile serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă sunt organizate astfel: a) urgenţa I - asigurată de garda/gărzile de intervenţie a/ale subunităţii în raionul/obiectivul afectat; b) urgenţa a II-a - asigurată de subunităţile inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă; c) urgenţa a III-a - asigurată de două sau mai multe unităţi limitrofe; d) urgenţa a IV-a - asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată. În acest sens, funcţie de evoluţia fenomenului activităţile de protecţie, intervenţie, reabilitare se vor defăşura sub coordonarea Comitetului Judeţean pentru Sitruaţii de Urgenţă, de către forţele specializate ale structurilor cu atribuţii în gestioanerea situaţiilor de urgenţă determinate de factorii de risc specifici seismelor şi/sau alunecrilor de teren.

În cazul unui seism major, intervenţia este organizată şi condusă în baza a două priorităţi de bază, în funcţie de particularităţile situaţiei de urgenţă, astfel:

a) Prioritatea numărul 1 - cuprinde misiunile care trebuie executate de către structurile specializate, în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, limitării sau înlăturării, după caz, a consecinţelor acestora şi se referă la:

- identificarea zonelor grav afectate, prin recunoaşteri executate în teren; - stingerea incendiilor; - limitarea/înlăturarea efectelor exploziilor şi a avariilor grave survenite la

reţelele de asigurare cu energie şi utilităţi; - cercetarea, căutarea, deblocarea şi salvarea persoanelor surprinse sub

dărâmături sau în alte medii ostile vieţii; - acordarea asistenţei medicale de urgenţă victimelor; - înlăturarea sau limitarea riscurilor iminente de prăbuşire a unor construcţii; - deblocarea căilor de acces şi a adăposturilor; - evacuarea şi adăpostirea populaţiei aflate în zonele expuse riscurilor; - asigurarea mijloacelor de subzistenţă populaţiei afectate. b) Prioritatea numărul 2, în care se continuă acţiunile din prioritatea numărul

1, la care se adaugă: - protejarea personalului şi a bunurilor proprii aflate în zonele expuse riscurilor

complementare; - asigurarea suportului logistic privind amenajarea şi deservirea taberelor

pentru sinistraţi; - constituirea rezervei de mijloace de protecţie individuală şi colectivă; - verificarea şi repunerea în funcţiune a sistemului de alarmare şi a celui de

comunicaţii şi informatică; - degajarea căilor de comunicaţii necesare transportului materialelor şi

accesului forţelor şi mijloacelor de intervenţie; - îndeplinirea altor misiuni stabilite prin lege.

Pag. 41 din 53

Priorităţile operaţionale Priorităţile operaţionale sunt stabilite pentru pragurile 4 ore, 12 ore, 24 ore, 48

ore, 72 ore şi sunt organizate pe trei paliere: la nivel local, judeţean şi naţional. Principalele misiuni, măsuri şi acţiuni adoptate, în funcţie de situaţia

operativă existentă şi palierul decizional/acţionar sunt următoarele: - executarea cercetării şi obţinerea primelor informaţii privind efectele

seismului; - realizarea primelor măsuri de intervenţie la nivelul fiecărei entităţi

organizaţionale; - operaţionalizarea sistemelor de comandă şi control/centrelor operative

respectiv cele de conducere şi coordonare; - evaluarea preliminară a efectelor; - identificare riscuri complementare (incendii, explozii, evenimente CBRN,

accidente baraje şi construcţii hidrotehnice, avarierea sistemelor de utilităţi publice, prăbuşiri de construcţii etc.;

- creşterea capacităţii de răspuns a structurilor de intervenţie; - constituirea grupărilor de intervenţie care vor acţiona în sprijinul forţelor din

zonele afectate; - organizarea şi amenajarea bazelor de operaţii; - organizarea şi amenajarea punctelor operative avansate; - organizarea punctelor-raioanelor de intervenţie; - transmiterea ierarhică a informaţiilor privind efectelor asupra sediilor

instituţiilor; - realizarea manevrei de forţe şi mijloace; - realizarea acţiunilor de căutare; - realizarea acţiunilor de salvare; - realizarea acţiunilor de stingere a incendiilor; - realizarea acţiunilor de ordine publică; - realizarea acţiunilor de asigurare medicală; - realizarea acţiunilor de evacuare/adăpostirea populaţiei; - realizarea acţiunilor de colectare cadavre; - cunoaşterea efectelor asupra locuinţelor personalului propriu; - convocarea CLSU, CJSU şi identificarea elementelor necesare stabilirii

planului de acţiune imediată; - stabilirea necesarului de forţe şi a resurselor de intervenţie; - solicitarea asistenţei internaţionale şi realizarea demersurilor necesare în

vederea primirii sprijinului; - expertizarea clădirilor; - organizarea taberelor de sinistraţi; - asigurarea hrănirii populaţiei sinistrate; - suplimentarea capacităţii de spitalitare; - identificarea spatii cazare (scoli, grădiniţe, internate, spaţii hoteliere etc); - identificarea clădirilor distruse/avariate; - identificarea elementelor de infrastructură de transport (drumuri, CF, etc); - identificare spitale avariate; - stabilire puncte prim ajutor care se vor instala; - stabilire puncte de triaj medical care se vor instala;

Pag. 42 din 53

- identificare utilităţi publice afectate (gaze, apă, energie electrică, încălzire, canalizare, telecomunicaţii etc)

- revedere/identificare capacitate spaţii depozitare cadavre; - revedere/identificare amenajare pentru identificarea şi înregistrarea

decedaţilor; - identificare spaţii şi amenajare locuri pentru înhumarea decedaţilor; - identificare persoane decedate; - căutarea persoanelor dispărute, instalarea de aviziere şi postarea pe site-uri a

listelor şi fotografiilor; - realizarea controlului şi îndrumarea circulaţiei rutiere - acordarea de ajutoare umanitare de primă necesitate pentru populaţia afectată; - identificarea blocajelor pe căile de comunicaţii şi stabilirea restricţiilor care se

impun; - acţiuni de investigare de urgenţă post-seism a construcţiilor; - evaluarea stării infrastructurilor critice, conform competenţelor; - transmiterea informaţiilor către reprezentanţele diplomatice privind efectele

generate de seism şi situaţia cetăţenilor străini aflaţi pe teritoriul naţional; - informarea cetăţenilor străini aflaţi pe teritoriul naţional privind măsurile

dispuse pentru protecţia acestora; - punerea în aplicare a convenţiilor şi contractelor de prestări servicii; - adoptarea măsurilor excepţionale care vizează restrângerea unor drepturi şi

libertăţi fundamentale; - informarea populaţiei cu privire la situaţia operativă, respectiv măsurile şi

acţiunile de protecţie ce trebuie adoptate. 3.3. Acţiunile de protecţie-intervenţie Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de competenţă, pentru:

a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;

b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi;

c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice;

d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile;

e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei: staţiile de pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru învăţământ;

Pag. 43 din 53

f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare. 3.4. Gestionarea acţiunilor de protecţie-intervenţie: prevenirea, protecţia, intervenţia, relocarea, refacerea-reconstructia, reabilitarea-restabilirea, menţinerea condiţiilor de siguranţă 3.4.1. Măsuri şi acţiuni în perioada de prevenire a unei situaţii de urgenţă specifice:

1. Întocmirea/reactualizarea documnetelor operative de protecţie/intervenţie privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de seisme şi sau alunecări de teren;

2. Identificarea şi monitorizarea zonelor cu risc la cutremur şi sau alunecări de teren;

3. Participarea membrilor CJSU/CLSU şi a conducătorilor instituţiilor publice/operatorilor economici cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă, la activităţile specifice de instruire/pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă, desfăşurate la nivel local şi/sau central;

4. Desfăşurarea unor campanii de informare preventivă şi de pregătire a populaţiei privind modul de comportare premergător pe timpul şi după producerea unor cutremure de pământ şi /sau alunecări de teren;

5. Participarea cetăţenilor la exerciţiile de înştiinţare, alarmare avertizare şi evacuare a localităţilor;

6. Pregătirea preşcolarilor, elevilor şi studenţilor prin parcurgerea temelor instructiv-educative şi activităţilor practic-aplicative, incluse în programele şcolare, precum şi în planurile activităţilor extraşcolare, în funcţie de particularităţile de vârstă specifice nivelurilor de învăţământ;

7. Idebntificarea reţelelor locale de urgenţă radio - Federaţia Romană de Radioamatorism - F.R.R ce funcţionează la nivelul judeţului Botoşani şi încheierea protocoalelor/convenţiilor de colaborarea între acestea şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani;

8. Stabilirea unor programe de acţiuni pe termen scurt şi lung care cuprind măsuri privind reducerea riscului seismic al construcţiilor, în special a celor cu funcţii vitale pentru societate. 9. Elaborarea rapoartelor, sintezelor şi cererilor de asigurare a resurselor la / către organismele abilitate.

a) analiza condiţiilor: • geografice; • geologice; • hidro – meteorologice; • de structură economico – socială; • de populaţie; • de urbanism şi amenajarea teritoriului; • de resurse.

b) identificarea şi / sau stabilirea criteriilor, condiţiilor şi activităţilor de: • evitarea pericolelor; • minimizării efectelor fenomenelor periculoase;

10. Identificarea, completarea şi / sau realizarea sistemelor de:

Pag. 44 din 53

• notificare; • înştiinţare; • informare.

11. Asigurarea sistemelor de alarmă publică. 12. Identificarea, completarea şi / sau crearea sistemelor de:

• supraveghere şi control; • cercetare, căutare.

13. Urmărirea respectării şi / sau aplicării legislaţiei şi normativelor în vigoare, privind prevenirea pericolelor şi diminuarea riscului suplimentar în cazul cutremurelor de pământ. 14. Controlul şi avizarea acţiunilor. 15. Urmărirea prevenirii efectelor periculoase datorate riscului seismic sau al alunecărilor de teren, prin realizarea acţiunilor şi îndeplinirea măsurilor de evitare – minimizare; acţiunile pot fi restrictive şi punitive, conform legilor în vigoare. 16. Sinteze, rapoarte şi cereri de sprijin sau colaborare. 17. Dispoziţii pentru elaborarea propunerilor privind nevoile de cercetare ştiinţifică în domeniu. 18. Stabilirea / elaborarea măsurilor, respectiv procedurilor de protecţie la efectele dezastrelor: 19. Stabilirea condiţiilor şi criteriilor de protecţie individuală şi familială, cuprinzând:

• pregătire locuinţei; • asigurarea familială; • reguli de comportare; • restricţii;

20. Stabilirea condiţiilor şi criteriilor de protecţie colectivă, referitoare la: • necesitatea părăsirii temporare a zonelor periculoase; • evacuarea; • relocarea.

21. Stabilirea domeniului şi condiţiilor de funcţionare pentru sistemul de control şi supraveghere, în vederea realizării măsurilor de protecţie. 22. Stabilirea domeniului, condiţiilor şi a modalităţilor de realizare a măsurilor de profilaxie, în zonele cu potenţial dezastru:

• urmărirea asigurării resurselor; • urmărirea aplicării măsurilor de profilaxie.

23. Identificarea şi / sau asigurarea condiţiilor de realizare a primului ajutor şi a asistenţei medicale de urgenţă.

3.4.2. Protecţia, intervenţia, relocarea, refacerea-reconstructia, reabilitarea-restabilirea, menţinerea condiţiilor de siguranţă Activităţile de protecţie se realizează printr-o serie de reguli şi măsuri privind exercitarea controlului statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calităţii construcţiilor, în toate etapele şi componentele sistemului calităţii în construcţii, precum şi de constatarea contravenţiilor, aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege şi, după caz, de oprirea lucrărilor realizate necorespunzător, prin grija Compartimentului de control şi Inspecţie pentru Calitatea Lucrărilor în Construcţii Botoşani, Birourilor de urbanism şi amenajarea teritoriului din

Pag. 45 din 53

cadrul primăriilor, precum şi celelalte organisme similare cu atribuţii stabilite prin dispoziţii legale. Controlul de stat al calităţii în construcţii pentru construcţiile din cadrul obiectivelor cu caracter secret, stabilite prin ordine ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, se realizează de către organele proprii abilitate în acest scop. Pentru obţinerea unor construcţii de calitate corespunzătoare sunt obligatorii realizarea şi menţinerea, pe intreaga durata de existenta a construcţiilor, a următoarelor cerinţe esenţiale:

a) rezistenta mecanică şi stabilitate; b) securitate la incendiu; c) igiena, sănătate şi mediu; d) siguranta în exploatare; e) protecţie impotriva zgomotului; f) economie de energie şi izolare termică.

Deasemena, în vederea gestionării eficiente a situaţiilor de urgenţă generate de sisme şi/sau alunecări de teren, planificarea dezvoltării unităţilor administrativ-teritoriale, se va face ţinând cont de următoarele aspecte:

- amenajarea unui Helipunct, în municipiul Botoşani; - constituirea unor noi echipaje de intervenţie S.M.U.R.D. la nivelul

Judeţului, care vor funcţiona la nivelul unităţilor administrativ teritoriale; - constituirea unor noi subunităţi de intervenţie profesioniste pentru

situaţii de urgenţă; - spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care să fie dotate cu

secţii de chirurgie şi de urgenţă; - reţele vitale de utilităţi; - rezervoare de apă şi staţii de epurare şi pompare esenţiale pentru situaţii

de urgenţă specifice. Conducerea operaţiunilor de intervenţie operativă în cazul producerii unei situaţii de urgenta specifice se realizează de autorităţile legal investite cu atribuţii şi responsabilităţi privind conceptia, planificarea, organizarea şi controlul în domeniu, respectiv de către preşedintele comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, primari şi conducerile operatorilor economici şi instituţiilor publice, conform legii. Prefectul şi subprefectul judeţului Botoşani, primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor, şefii serviciilor publice deconcentrate şi celorlalte organe centrale ale administraţiei publice, şefii serviciilor publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţă, precum şi conducătorii societăţilor şi administraţiilor cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu, precum şi reprezentanţii societăţii civile la nivel central şi local se autosesizează şi declansează de la sediile instituţiilor respective acţiunile ce se impun privind alertarea şi intervenţia în caz de urgentă potrivit prezentului plan de apărare. În cazul producerii unei situaţii de urgenta specifice, membrii comitetului judeţean, numiţi prin ordin al prefectului, se întrunesc de urgenta la sediul Prefecturii. În situaţia imposibilităţii utilizării sediului Prefecturii, conducerea acţiunilor de intervenţie de urgenţă se realizează de la Punctul de comandă al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani.

Pag. 46 din 53

Comitetul pentru situaţii de urgenţă de la autoritatea publica locală, denumit în continuare comitet local, pe raza căreia s-a produs situaţia de urgenţă specifică se activează, se întruneşte de urgenţă la sediul sau şi îşi pune în aplicare planul propriu de apărare. Primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor pe raza cărora s-a produs situaţia de urgenţă specifică, împreună cu membrii ISUJ Botoşani, potrivit legii, procedează de urgenţă la inspecţia zonelor din aria lor de autoritate constatând, după caz:

a) zonele afectate şi delimitarea acestora; b) necesitatea deblocarii-salvării persoanelor şi acordării primului ajutor; c) clădirile prabusite sau în pragul colapsului; d) reţelele tehnico-edilitare avariate: telecomunicaţii, gaz metan, apă,

energie electrică şi termică etc.; e) incendiile sau exploziile produse şi/sau iminenţa producerii unor

evenimente în lant; f) distrugerile sau blocarile căilor de acces; g) contaminarile chimice sau radioactive ale mediului.

La acţiunile de inspecţie participă şi structurile specializate din cadrul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice locale, precum şi ale regiilor autonome, societăţilor şi administraţiilor/companiilor naţionale cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu, cât şi ONG-urile abilitate. Primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor informează operativ Comitetul Judeţean, prin mijloacele de radiocomunicatii din dotarea proprie sau a reţelelor de urgenţă locale sau naţionale - FRR şi/sau curieri, asupra situaţiei constatate, estimând victimele şi pagubele materiale, precum şi necesarul de mijloace şi forte de intervenţie.

Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie, persoanelor evacuate şi altor resurse

Se realizează cu structuri aparţinând: - Ministerului Afacerilor Interne; - Ministerului Transporturilor; - Ministerului Apărării Naţionale; - alte structuri specializate, funcţie de domeniul de competenţă; - administraţia publică locală; - agenţi privaţi care au domeniul de activitate corespunzător, respectiv

organizaţii şi structuri legal constituite care au competenţe să execute astfel de activităţi.

Principalele misiuni avute în vedere sunt: - realizarea graficului de transport şi asigurarea mijloacelor necesare pentru

efectuarea evacuării - dirijarea circulaţiei şi asigurarea securităţii rutiere; - stabilirea şi pregătirea punctelor de îmbarcare/debarcare a evacuaţilor din

zonele afectate; - transportul resurselor necesare pentru intervenţie şi asistenţă de primă

necesitate în situaţii de urgenţă, respectiv a populaţiei, animalelor şi bunurilor materiale;

Pag. 47 din 53

- controlul şi evidenţa persoanelor evacuate/auto-evacuării. Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile, instalaţiile şi

amenajările afectate M - Asigurarea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate N - Asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate O - Asigurarea energiei pentru iluminat, încălzire şi alte utilităţi P - Efectuarea depoluării şi decontaminării R - Menţinerea şi restabilirea ordinii publice S - Logistica intervenţiei T - Reabilitarea zonei afectate U - Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri şi asistenţă socială şi religioasă

Asigurarea ordinii publice vizează măsuri de acţiuni de menţinere şi restabilire

a ordinii publice şi se realizează de structurile abilitate ale M.A.I şi administraţiei locale şi alte entităţi organizaţionale, după cum urmează:

- M.A.I prin poliţie şi jandarmerie; - administraţia locală prin poliţia locală; - structuri private de pază şi protecţie potrivit competenţelor. Colectarea cadavrelor şi înhumarea reprezintă una dintre aspectele sensibile

care revine autorităţilor administraţiei publice locale. Importanţa acestor acţiuni este determinată de consecinţele de natură medicală

ce pot apare dacă această operaţiune nu este realizată în 3-5 zile. Asigurarea acestui tip de misiune necesită realizarea cooperării

interistituţionale dintre: - structurile teritoriale ale poliţiei/Ministerul Afacerilor Interne; - structurile teritoriale ale Ministerului Sănătăţii; - autorităţile administraţiei publice locale.

Acţiunea de relocare urmăreşte asigurarea condiţiilor de locuit şi de desfăşurare a activităţii persoanelor sinistrate a căror locuinţă a fost distrusă sau este de nefolosit. Aceste acţiuni sunt cuprinse în planul care stabileşte locurile de cazare, pentru perioada necesară asigurării locuinţei precum şi logistica acestei activităţi. Acţiunea de refacere-reconstrucţie priveşte:

- planificarea şi executarea demolării construcţiilor distruse sau a celor avariate care nu mai prezintă siguranţă pentru folosire;

- curăţarea zonelor blocate de dărâmături; - refacerea avariilor la: drumuri, şosele, străzi, poduri, căi de transport,

reţeaua gospodăriei comunale, magistralele de transport a apei, gazelor, produselor petroliere, agenţilor termici;

- refacerea unor construcţii de interes public şi privat, clădiri administrative, culturalsociale, spitale, şcoli etc.;

- consolidarea unor locuinţe şi a altor categorii de construcţii pentru a le asigura utilizarea în condiţii de siguranţă;

Pag. 48 din 53

- construirea unor locuinţe şi edificii de interes administrativ şi social-cultural în locul celor demolate;

- refacerea-completarea factorilor de mediu. Acţiunea de reabilitare-restabilire se desfăşoară pe teritoriul întregului judeţ cu

scopul de readucere în stare de funcţionare normală a tuturor activităţilor publice, sociale şi economice, prin:

- reactivarea instituţiilor administraţiei publice, şcolilor, spitalelor şi ale celorlalte instituţii şi unităţi afectate de seism sau/şi dezastre complementare;

- reluarea activităţilor de producţie în unităţile/agenţiile economice; - restabilirea capacităţii de acţiune a sistemului de protecţie şi intervenţie

împotriva cutremurelor de pământ şi dezastrelor complementare. Pe baza concluziilor desprinse din analiza intervenţiei, Comitetul Judeţean şi comitetele locale întocmesc rapoarte de evaluare a efectelor produse de situaţia de urgenţă specifică, pe care le înaintează comitetelor superioare ierarhic, în termen de maxim 10 zile de la producerea dezastrului, rapoartele fiind însoţite de măsuri pentru înlăturarea efectelor acesteia, precum şi de măsurile ulterioare de prevenire şi intervenţie.

Pag. 49 din 53

CAPITOLUL IV

4.1. Resurse: Umane, Materiale, Financiare

Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice se stabileşte prin planurile de apărare specifice, de către autorităţile, instituţiile publice, societatea civilă, prin reprezentanţii ei în Comitetul Judeţean, comimtetele locale şi operatorii economici cu atribuţii în acest domeniu. Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează, se stabilesc şi se pregătesc din timp şi acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice. Prefectul, primarii şi conducerile tehnico-administrative ale operatorilor economici şi instituţiilor au obligaţia de a asigura cunoaşterea de către forţele destinate intervenţiei, precum şi de către populaţie, a modalităţilor de acţiune conform planurilor de apărare specifice, aprobate.

Forţele de intervenţie specializate sunt: structuri ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani, unităţile Inspectoratului de Poliţie Judeţean, unităţile Inspectoratului Judeţean de Jandarmi, unităţile Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră, structurile poliţiei comunitare, unităţile specializate din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, unităţile pentru asistenţă medicală de urgenţă ale Ministerului Sănătăţii, organizaţiile nonguvernamentale specializate în acţiuni de salvare, unităţile şi formaţiunile sanitare şi de inspecţie sanitar-veterinară, formaţiuni de pază a persoanelor şi a bunurilor, precum şi detasamente şi echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate şi societăţilor comerciale specializate, incluse în planurile de apărare şi dotate cu forte şi mijloace de intervenţie, serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă specializate în intervenţia în situaţii de urgenţă şi organizati în ONG-uri cu activităţi specifice. Forţele auxiliare se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă, şi acţionează conform sarcinilor stabilite pentru formatiile de protecţie civilă organizate la operatorii economici şi societăţile comerciale în planul de apărare specific. Pentru pregătirea şi antrenarea societăţii civile în acţiuni de acordare a primului ajutor, de limitare şi inlaturare a efectelor situaţiilor de urgenţă specifice, vor fi constituie formaţiuni de voluntari specializaţi în intervenţia pentru situaţii de urgenta formate din:

1. reţele locale de urgenţă radio - Federaţia Romana de Radioamatorism - F.R.R.;

2. societăţi comerciale de pază, de pompieri voluntari, de taxi, transportatori;

3. societăţi comerciale de ambulante particulare, farmacii, medici particulari etc.;

4. alpinisti utilitari, scafandri, etc.; 5. alte ONG-uri, cu secţii de salvare în situaţii de urgenţă.

O data pe lună, în prima zi de luni a lunii respective, între orele 8.00 şi 9.00, vor avea loc exercitii de cooperare, informare şi alarmare, la nivelul dispeceratelor proprii fiecărei structuri de voluntari de pe raza localităţii, fără deplasare de mijloace şi forte umane în teren, pe frecvenţele de cooperare în situaţii de urgenţă.

Pag. 50 din 53

O data la 3 luni, în acelaşi scop, în exerciţiile de pregătire vor fi implicate şi forţele profesioniste, fără deplasare de mijloace şi forţe umane în teren. O data la 6 luni - vara şi iarna - la nivel judeţean, vor avea loc exercitii de pregătire/aplicaţii cu implicarea forţelor profesioniste şi a mijloacelor de intervenţie. Anual, comitetul judeţean pentru situaţii deurgenţă, organizează şi execută exercitii aplicative pe baza unor programe adecvate pentru verificarea pregătirii tuturor forţelor de intervenţie, şi a populaţiei, functionării sistemului de înştiinţare, avertizare, prealarmare, alarmare, precum şi a tehnicii, mijloacelor şi materialelor de intervenţie aflate în dotare; exerciţiile vor fi prealabil anunţate, pentru a nu crea panica în zona unde urmează a se desfasură. Logistica acţiunilor de antrenament şi exercitii aplicative, prevenire şi gestionare a situaţiei de urgenta specifice se asigura de către autorităţile, instituţiile şi operatorii economici cu atribuţii în domeniu, în raport de raspunderi, măsuri şi resurse necesare.

Resursele financiare necesare acţiunilor şi măsurilor pentru prevenirea şi gestionarea unei situaţii de urgenţă specifice se suportă, potrivit legii, din bugetul de stat şi/sau din bugetele locale, după caz, precum şi din alte surse interne şi internaţionale, în scopul realizării acţiunilor şi măsurilor de prevenire, intervenţie operativă, recuperare şi reabilitare, inclusiv pentru dotarea cu utilaje, echipamente, materiale şi tehnica necesare şi pentru întreţinerea acestora, precum şi pentru pregătirea efectivelor, atât pentru forţele profesioniste cat şi pentru forţele specializate voluntare din cadrul societăţii civile.

Pag. 51 din 53

CAPITOLUL V

5.1. Asigurarea realizării acţiunilor Instruirea Pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă se realiza pe niveluri de competenţă, structuri funcţionale şi pe categorii de personal, fiind structurată astfel:

· pregătirea reprezentanţilor instituţiilor prefectului şi a personalului cu funcţii de conducere din administraţia publică locală;

· pregătirea membrilor comitetului judeţean şi comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, a personalului centrelor operative şi celulelor de urgenţă, a inspectorilor de protecţie civilă, a cadrelor tehnice cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, a personalului de specialitate cu atribuţii în domeniile apărării împotriva incendiilor şi protecţiei civile, precum şi a personalului serviciilor publice voluntare şi serviciilor private pentru situaţii de urgenţă;

· pregătirea salariaţilor; · pregătirea în unităţi şi instituţii de învăţământ; · pregătirea categoriilor de populaţiei neîncadrată în muncă.

Pregătirea structurilor profesioniste de intervenţie se realizează în cadrul instituţiilor abilitate de lege, pe baza unor programe adecvate întocmite de eşaloanele superioare şi/sau Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Nicoale Iorga” al Judeţului Botoşani.

Pag. 52 din 53

5.2. Realizarea circuitul informaţional-decizional şi de cooperare

Fluxul informaţional decizional evidenţiază modul de realizarea a schimbului de date şi informaţii premergător şi pe timpul desfăşurării acţiunilor de intervenţie pe orizontală, respectiv verticală pe cele trei paliere de răspuns stabilite potrivit prezentei concepţii. NIVEL STRATEGIC ................................................................................................................................................... NIVEL TACTIC ................................................................................................................................................... NIVEL OPERAŢIONAL

- GUVERNUL ROMÂNIEI - PRIMUL MINISTRU

- COMITETUL NAŢIONAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ - MINISTRUL AFACERILOR INTERNE

- COMITETE MINISTERIALE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ (componente ale SNMSU) - CONDUCĂTORI DE INSTITUŢII PUBLICE CENTRALE

- INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

- INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

- COMITETUL JUDEŢENE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ BOTOŞANI - PREFECT

- COMITETE LOCALE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ - PRIMAR

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani

STRUCTURI JUDEŢENE

STRUCTURI DE NIVEL NAŢIONAL

STRUCTURI LOCALE

- organizaţii NATO şi UE

CENTRE OPERATIVE

CENTRE OPERATIVE

CENTRUL DE SITUAŢII AL GUVERNULUI

CNCCI CENTRUL OPERAŢIONAL NAŢIONAL

CNCCI CENTRUL OPERAŢIONAL NAŢIONAL

CJCCI CENTRUL OPERAŢIONAL JUDEŢEAN

Pag. 53 din 53

Anexe:

Anexele de la 1 – 20 fac parte integrantă din prezentul plan, după cum urmează: Anexa nr. 1 – Componenţa nominală a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Botoşani, Nesecret - 3 file; Anexa nr. 2 – Date de contact ale personalului c u atribuţii privind gestionarea situaţiilor de urgenţă la nivelul unităţilor administrativ teritoriale din Judeţul Botoşani, Nesecret – 9 file; Anexa nr. 3 – Procedură de urgenţă privind activităţile generale ale CJSU pentru păregătirea şi executarea acţiunilor de protecţie – intervenţie în cazul dezastrelor provocate de seisme, alunecări de teren şi prăbuşiri, Nesecret – 7 file; Anexa nr. 4 – Informaţii privind efectele probabile ale unui seism lqa nivelul Judeţului Botoşani, Nesecret – 3 file; Anexa nr. 5 – Reguli de pregătire antiseismică, protecţie, comportare şi acţiune a populaţiei în caz de cuitremur a populaţiei şi/sau alunecări de teren, Nesecret – 7 file; Anexa nr. 6 – Situaţia centralizatoare a clădirilor de locuit din localităţile în care se regăsesc structuri operative ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Nicolae Iorga" al Judeţului Botoşani, Nesecret – 58 file; Anexa nr. 7 – Protocol de colaborare Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani şi Club Sportiv Municipal Botoşani privind gestionarea eficientă a situaţiilor de urgenţă generate de seisme la nivelul Judeţului Botoşani, Nesecret – 3 file; Anexa nr. 8 - Situaţia resurselor materiale existente existente la nivelul ISUJ Botoşani, Nesecret – 1 filă; Anexa nr. 9 - Situaţia cu forţele şi mijloacele de intervenţie asigurate de structurile M.A.I. şi M.Ap.N. la nivelul Judeţului Botoşani, Nesecret – 2 file; Anexa nr. 10 – Situaţia centralizatoare cu personalul voluntar ce încadrează grupele de interveţie/ echipele specializate din cadrul serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă din Judeţul Botoşani, Nesecret – 3 file; Anexa nr. 11 – Situaţia resurselor materiale existente existente la nivelul CLSU, ce pot fi utilizate pentru gestionarea situaţiilor de uzrgenţă generate de seisme la nivelul judeţului Botoşani, Nesecret – 3 file; Anexa nr. 12 - Situaţia resurselor umane şi materiale existente la nivelul S.C. E-ON Moldova S.A., Sucursala Botoşani, Nesecret – 1 filă; Anexa nr. 13 - Situaţia resurselor umane şi materiale existente la nivelul S.C. E-ON Gaz Distribuţie şi E.ON Servicii tehnice Sucursala Botoşani, Nesecret – 1 filă; Anexa nr. 14 - Situaţia resurselor umane şi materiale existente la nivelul S.C. Nova Apa Serv Botoşani, Nesecret – 1 filă; Anexa nr. 15 – Matricea de resurse aparţinând structurilor subordonate/coordonate de Ministerul Sănătăţii, precum şi cele aparţinând structurilor sanitare ale autorităţilor publice locale, Nesecret – 8 file; Anexa nr. 16 - Situaţia resurselor umane şi materiale existente la nivelul Filialei Crucea Roşie Botoşani, Nesecret – 1 filă; Anexa nr. 17 - Date personale ale angajaţilor C.C.I.C.L.C. Botoşani, Nesecret – 1 filă; Anexa nr. 18 - Repartizarea experţilor atestaţi, verificatorilor de proiecte, RTE, a diriginţilor de şantier şi a inspectorilor de specialitate din cadrul C.C.I.C.L.C. Botoşani pe zone ale judeţului Botoşani, pentru intervenţia post-seism, Nesecret – 3 file; Anexa nr. 19 – Situaţia construcţiilor uşoare din elemente modulate existente la nivelul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Botoşani, Nesecret – 1 filă; Anexa nr. 20 – Spaţii de relocare pentru populaţie în cazul producerii unor situaţii de urgenţă generate de seisme şi alunecări de teren, Nesecret – 24 file.