337
“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” Pag. 1 / 337 PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECŢIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDAŢIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPAŢIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL VERSIUNEA 3 Cod proiect: SMIS – CSNR 28353 2012

PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECŢIA SI DIMINUAREA ... · “planul pentru prevenirea, protectia si diminuarea efectelor inundatiilor, scenarii de amenajare si priorizare masuri În

  • Upload
    others

  • View
    34

  • Download
    1

Embed Size (px)

Citation preview

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE

SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” Pag. 1 / 337

PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECŢIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDAŢIILOR, SCENARII

DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPAŢIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL

VERSIUNEA 3

Cod proiect: SMIS – CSNR 28353

2012

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE

SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” Pag. 2 / 337

CUPRINS

Foaie de capat

CUPRINS ................................................................................................................................................................... 2

ANEXE ALE PREZENTULUI DOCUMENT ....................................................................................................... 5

ISTORIC DOCUMENT ........................................................................................................................................... 6

PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL ........................................................................................ 10

1. INTRODUCERE ............................................................................................................................................ 10

1.1 RELAŢIA CU ALTE PROGRAME RELEVANTE ................................................................................ 15 1.1.1 Planuri si programe relevante ............................................................................................................. 15 1.1.2 Proiecte relevante ................................................................................................................................ 20

2. DESCRIERE GENARALĂ A ZONEI ABADL ........................................................................................... 24

2.1 DELIMITARE TERITORIALA .............................................................................................................. 24 2.2 CARACTERISTICI FIZIOGRAFICE ..................................................................................................... 28

2.2.1 Relief .................................................................................................................................................... 28 2.2.2 Geologia .............................................................................................................................................. 29 2.2.3 Climatologie si hidrologie ................................................................................................................... 30 2.2.4 Precipitatii ........................................................................................................................................... 42 2.2.5 Analiza foronomică.............................................................................................................................. 56 2.2.6 Structuri hidraulice prezente în zonă................................................................................................... 88 2.2.7 Date socio-economice. Utilizări ale terenurilor .................................................................................. 88 2.2.8 Corine Land Cover .............................................................................................................................. 90 2.2.9 Zone protejate ...................................................................................................................................... 91

3. DESCRIERE GENERALĂ A FLUVIULUI DUNĂREA ........................................................................... 94

4. DESCRIEREA GENERALĂ A DELTEI DUNĂRII .................................................................................. 98

4.1 INTRODUCERE ..................................................................................................................................... 98 4.2 DELIMITARE ADMINISTRATIVĂ .................................................................................................... 101

4.2.1 Clima ................................................................................................................................................. 102 4.2.2 Biodiversitatea ................................................................................................................................... 103 4.2.3 Distributia populatiei pe teritoriul ARBDD ...................................................................................... 104 4.2.4 Ecosisteme în ARBDD ....................................................................................................................... 105 4.2.5 Caracteristicile hidrologice si hidrografice ...................................................................................... 106 4.2.6 Utilizarea terenurilor ........................................................................................................................ 108

4.3 CARACTERIZAREA APELOR DE SUPRAFATĂ ............................................................................. 110 4.3.1 Categorii de ape de suprafată ........................................................................................................... 110 4.3.2 Hidrologie.......................................................................................................................................... 110

5. INUNDATII ISTORICE .............................................................................................................................. 124

5.1 PROBLEMATICA GENERALĂ A INUNDATIILOR ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC ABADL ......... 124 5.1.1 Zone cu risc special de inundatie ...................................................................................................... 124

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE

SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” Pag. 3 / 337

5.1.2 Episoadele cele mai importante de inundatii..................................................................................... 125 5.1.3 Harta inundatiilor istorice ................................................................................................................. 132

6. INUNDATII ISTORICE PE FLUVIUL DUNĂREA ................................................................................ 134

7. DATE TOPOGRAFICE .............................................................................................................................. 141

8. MODELE HIDRAULICE SI HIDROLOGICE SI APLICAREA ACESTORA LA NIVEL DE BAZINE SI SUB_BAZINE ................................................................................................................................................... 142

8.1 MODEL HIDROLOGIC (MIKE SHE) .................................................................................................. 142 8.1.1 Descriere ........................................................................................................................................... 142 8.1.2 Metodologia generală pentru modelarea hidrologică cu MIKE SHE ............................................... 149 8.1.3 Calibrarea si validarea ..................................................................................................................... 150 8.1.4 Rezultate ............................................................................................................................................ 152

8.2 MODELE HIDRAULICE ...................................................................................................................... 152 8.2.1 Model hidraulic unidimensional (MIKE 11)...................................................................................... 153 8.2.2 Modelul hidraulic bidimensional (MIKE 21) .................................................................................... 161

9. IDENTIFICAREA SCENARIILOR ........................................................................................................... 168

9.1 REALIZAREA HĂRTILOR DE HAZARD LA INUNDATII .............................................................. 168 9.1.1 Elaborarea hărtilor de hazard ........................................................................................................... 168

9.2 IDENTIFICAREA SCENARIILOR DE AMENAJARE ....................................................................... 175 9.3 PROPUNEREA SCENARIILOR .......................................................................................................... 176

10. PROPUNEREA MĂSURILOR .............................................................................................................. 177

10.1 INTRODUCERE ................................................................................................................................... 177 10.2 MĂSURI NESTRUCTURALE ............................................................................................................. 178

10.2.1 Politicile si planificarea urbană si rurală ..................................................................................... 179 10.2.2 Prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase ......................................................... 193 10.2.3 Comunicarea ................................................................................................................................. 199 10.2.4 Sisteme de alarmă ......................................................................................................................... 202 10.2.5 Mobilizarea ................................................................................................................................... 215 10.2.6 Coordonarea si procedurile de interventie ................................................................................... 216 10.2.7 Asigurări si indemnizatii ............................................................................................................... 218 10.2.8 Securitatea barajelor si normele de exploatare în timpul perioadelor de inundatii ..................... 219

10.3 MĂSURI STRUCTURALE ................................................................................................................... 220 10.3.1 Structuri de retentie ....................................................................................................................... 221 10.3.2 Structuri de protectie ..................................................................................................................... 221 10.3.3 Sisteme de drenaj .......................................................................................................................... 228

10.4 MĂSURI NON-STRUCTURALE SI STRUCTURALE PE FLUVIUL DUNĂREA ............................ 230 10.4.1 Măsuri structurale ......................................................................................................................... 232 10.4.2 Măsuri non-structurale ................................................................................................................. 232

10.5 MĂSURI NON-STRUCTURALE SI STRUCTURALE DIN ZONE DELTEI DUNĂRII .................... 234 10.5.1 Introducere .................................................................................................................................... 234 10.5.2 Probleme existente identificate ..................................................................................................... 236 10.5.3 Măsuri structurale ......................................................................................................................... 236 10.5.4 Măsuri non-structurale ................................................................................................................. 237

10.6 CLASIFICAREA MASURILOR DUPĂ TERMENUL DE IMPLEMENTARE ................................... 238 10.7 RAPORTUL COST/BENEFICIU .......................................................................................................... 240

10.7.1 Calculul pagubelor ........................................................................................................................ 242 10.7.2 Măsuri propuse ............................................................................................................................. 246

10.8 PRIORITIZAREA MĂSURILOR ......................................................................................................... 247 10.8.1 Detalierea masurilor structurale propuse ..................................................................................... 255

10.9 ANALIZA MASURILOR STRUCTURALE PROPUSE ...................................................................... 307 10.9.1 Bazinul Agi Cabul – Localitatea Mihail Kogalniceanu ................................................................ 307 10.9.2 Bazinul Almalau – Localitatea Almalau........................................................................................ 308 10.9.3 Bazinul Cartal – Localitatea Vulturul ........................................................................................... 310

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE

SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” Pag. 4 / 337

10.9.4 Bazinul Casimcea – Localitatea Razboieni ................................................................................... 311 10.9.5 Bazinul Chici – Localitatea Baneasa ............................................................................................ 312 10.9.6 Bazinul Corbu - Localitatea Corbu ............................................................................................... 314 10.9.7 Bazinul Magura – Localitatea Magura ......................................................................................... 316 10.9.8 Bazinul Silistea – Localitatea Silistea ........................................................................................... 318 10.9.9 Bazinul Tatlageacul – Localitatea Pecineaga ............................................................................... 320 10.9.10 Bazinul Sacele – Localitatea Traian ............................................................................................. 321 10.9.11 Bazinul Valea Baciului – Localitatea Abrud ................................................................................. 323 10.9.12 Bazinul Pestera – Localitatile Ivrinezu Mare si Ivrinezu Mic ....................................................... 324 10.9.13 Bazinul Pestera – Localitatea Pestera .......................................................................................... 326 10.9.14 Bazinul Negureni – Localitatea Negureni ..................................................................................... 328 10.9.15 Bazinul Nuntasi – Localitatea Fantanele ...................................................................................... 329 10.9.16 Bazinul Nuntasi – Localitatea Nuntasi .......................................................................................... 331

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE

SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” Pag. 5 / 337

A N E X E A L E P R E Z E N T U L U I D O C U M E N T

Anexa 1: Date Topografice

Anexa 2: Rezultate modelare hidrologica

Anexa 3: Rezultate modelare hidraulica

Anexa 4. Masuri non-structurale pe bazine

Anexa 5: Studiul statistic al precipitaţiilor şi debitelor

Anexa 6: Harti ale pagubelor produse de evenimentele istorice

Anexa 7: Harti cu lucrari de infrastructura proiectate

Anexa 8: Reprezentari grafice ale izohietelor pentru diferite probabilitati de aparitie

Anexa 9: Masuri Structurale. Alternative analizate

Anexa 10: Obiectivele de investitii cu rol in prevenirea, protectia si diminuarea efectelor inundatiilor, promovate de catre Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral

Anexa 11: Detalierea lucrarilor de executie pentru masurile structurale propuse

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE

SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” Pag. 6 / 337

I S T O R I C D O C U M E N T A C E S T D O C U M E N T A F O S T C R E A T S I C O R E C T A T D U P A C U M U R M E A Z A

Versiune Descriere Data Aprobat

1 Versiunea initiala 30.09.2012 Ing. Ionela ADAM

2 Versiunea revizuita conform sedintei Comitetului Special Constituit – Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice – Agentia Nationala pentru Protectia Mediului

04.03.2013 Ing. Ionela ADAM

3 Versiunea revizuita conform: -1. Sedintei din 15.04.2013 a Comitetului Special Constituit – Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice – Agentia Nationala pentru Protectia Mediului

2.Intalnirea grupului de lucru pentru „Planul pentru prevenirea, protectia si diminuarea efectelor inundatii lor” din 16.05.2013 – Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral

20.05.2013 Ing. Ionela ADAM

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE

SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” Pag. 7 / 337

LISTĂ ABREVIERI

ASCII: Cod american standardizat pentru transferul de informatii

ABADL: Administratia Bazinala de Apa Dobrogea – Litoral

ALADIN: Aria Limitată Adaptare Dinamică Initializare; primeste date de contur de la ARPEGE

ALARO: Versiunea ALADIN pentru Europa de Est

ANM: Administratia Natională de Meteorologie

AROME: Aplicatii ale cercetarii pentru operatii la scară mică

ARPEGE/IFS: Actiune de cercetare Scară Mică - Scară Mare

B.H. : Bazin hidrografic

BD: Baza de date

CEDEX: Centrul de Studii Experimentale pentru Lucrari Publice, Ministerul Lucrarilor Publice din Spania.

CHAC: Calcule hidrometeorologice ale inundatiilor

CN: Curve number

COSMO: Consortiu pentru modelare la scara mică

DCA: Directivei Cadru a Apei

DEM: Model Digital al Elevatiei

DHI: Institutul Danez de Hidraulica

DSS: Sistem de decizie suport

DTM: Model Digital al Terenului

DWD: Deutsch Wetter Dienst (Serviciul Meteorologic German)

EC: Comunitatea Europeană

ECMWF: Centrul European pentru Prognoza Meteo pe Termen Mediu

EM-DAT: Baza de date internatională a dezastrelor

EPRI: Evaluarii Preliminare a Riscului la Inundaţii

ETP: Evapotranspiratii potentiale

EWS: Sistem de alarmare

FEMA: Agentia Federală de Management a Urgentelor

GEV: Valori extreme generalizate

GIS: Sistem de informatii geografice

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE

SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” Pag. 8 / 337

GML: Geography Markup Language

GPS: Sistem de pozitionare globală

H.G.: Hotarare de Guvern

HEC-HMS: Hydrologic Engineering Centers Hydrologic Modeling System

HEC-RAS: Hydrologic Engineering Centers River Analysis System

HIRLAM: Model Zonă Locală de Înaltă Rezolutie

ICPDR: Comitetul International pentru Protectia Fluviului Dunarea

INCDD: Institutul National de Cercetare si Dezvoltare Delta Dunării

MODFLOW: Model de calcul al curgerii modular finit

M.S.N.M Metri deasupra nivelului mării

NAM: Nedbor-Afstromings Model – model pentru scurgerea precipitatiilor - DHI

NetCDF: Network Common Data Format

ODM: Data Object Manager

OMM: Organizaţia Meteorologice Mondiale

ONU: Organizatia Natiunilor Unite

OpenMI: Open Modelling Interface

PGRI: Planuri de Gestionare a Riscului de Inundaţii

PM24: Precipitatii maxime/24 de ore

QM24: Debit maxim /24 de ore

SAD: Sistem Automat de Decizie

SAIH: Sistemelor Automate de Informaţii Hidrologice

SAT: Sistem de Alertă Timpurie

SCE-UA: Shuffled Complex Evolution

SCS: Soil Conservation Service

SEA: Evaluarea Ambientala Strategica

SMS: Short Message Service

SOS: Sensor Observation Service

SQRT: Rădăcină pătrată exponentială

SQRT-Etmax: Rădăcină pătrată exponentială distibuită în functie de valoarea maximă

SQRT-ML: Rădăcină pătrată exponentială pentru probabilitatea maximă

SVAT: Sol-Vegetatie-Atmosferă Transfer

T/m3 : tone / metri cubi

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE

SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” Pag. 9 / 337

TIN: Retea triangulată neregulat

TOPKAPI: Topographic Kinematic Approximation and Integration

UTM: Sistem de coordonate geografice

WCS: Web Coverage Service

WEB: World Wide Web

WFS: Web Feature Service

WMS: Web Map Service

WWF: Fondul Mondial pentru Natură

ZRPIS: Zonelor cu Risc Potenţial de Inundatii Semnificativ

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE

SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” Pag. 10 / 337

PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR

INUNDATIILOR ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL

1. INTRODUCERE

La 6 noiembrie 2007 a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii (denumită în continuare "Directiva privind inundaţiile") şi a intrat în vigoare la douăzeci de zile de la data publicării sale.

Aceasta urmăreşte să stabilească un cadru pentru evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii, cu scopul de a reduce consecinţele negative pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniu cultural şi activitati economice, consecinte asociate cu inundaţiile în Uniunea Europeană. Directiva de inundaţii ia în considerare, de asemenea, viitoarele modificări ale riscului la inundaţii, ca urmare a schimbărilor climatice.

Elaborarea de planuri hidrologice bazinale în temeiul Directivei Cadru a Apei (2000/60/CE, denumita în continuare "DCA") şi planurile de management al riscului la inundaţii în temeiul Directivei de Inundatii, sunt componente ale managementului integrat al bazinului hidrografic, şi, prin urmare, in dezvoltarea acestuia ar trebui să se utilizeze sinergiile şi beneficiile comune, ţinând cont de obiectivele de mediu ale DCA şi garantand eficienţa şi utilizarea înţeleaptă a resurselor de apă.

Directiva de inundaţii include mai multe etape de punere în aplicare a acesteia în statele membre şi un calendar pentru implementare si pentru prezentarea de rapoarte Comisiei Europene.

Prima dintre aceste etape este transpunerea Directivei de Inundaţii in sistemul juridic din fiecare stat membru. Pe data de 19 februarie 2010 a fost publicată în Monitorul Oficial din România, Hotararea de Urgenţă nr. 3 care transpune Directiva in sistemul juridic roman.

Următoarele etape ale punerii în aplicare a Directivei la Inundaţii, sunt:

- Desemnarea Autorităţilor competente şi a Unităţilor de gestionare. Autorităţile competente şi unităţile de gestionare desemnate în temeiul Directivei de inundaţii pot fi diferite de cele desemnate de DCA. Termenul limită pentru această fază a fost 26 mai 2010.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE

SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” Pag. 11 / 337

- Realizarea evaluarii preliminare a riscului la inundaţii (EPRI), şi identificarea zonelor cu risc potenţial de inundatii semnificativ (ZRPIS) pe bazine hidrografice sau pe unitatea de gestiune. Termenul limită pentru această fază a fost 22 decembrie 2011. Pe de altă parte, EPRI ar trebui să fie actualizate la 22 decembrie 2018 şi, ulterior, trebuie respectat un ciclu de actualizare de şase ani.

- Elaborarea de hărţi de hazard la inundaţii şi hărţi de risc la inundaţii pentru zonele identificate ca ZRPIS. Hărţile de hazard acoperă zonele geografice cu potenţial de a fi inundate conform a trei scenarii, cu perioade de revenire diferite. Hărţile de risc arată potenţialele consecinţe negative asociate inundatiei pentru scenariile utilizate la Hartile de hazard. Termenul de finalizare a hărţilor este 22 decembrie 2013. Revizuirea şi actualizarea hărţilor trebuie să fie făcută pe 22 decembrie 2019 şi ulterior la fiecare şase ani.

- Stabilirea de Planuri de gestionare a riscului de inundaţii (PGRI) pentru zonele identificate ca ZRPIS. Aceste planuri vor stabili obiectivele pentru managementul riscului la inundaţii şi vor include măsuri ce vor trebui a fi urmarite. Vor acoperi, de asemenea, toate aspectele de gestionare a riscurilor la inundaţii, axandu-se pe prevenirea, protecţia şi pregătirea, şi luând în considerare caracteristicile bazinului sau sub-bazinului hidrografic considerat. Pot include promovarea practicilor de utilizare durabilă a solului, îmbunătăţirea retenţiei de apă şi inundarea controlată a anumitor zone în caz de inundaţii. Termenul limită pentru finalizarea şi publicarea planurilor de gestionare a riscului la inundaţii, este de 22 decembrie 2015. Revizuirea şi actualizarea planurilor trebuie să fie făcută pe 22 decembrie 2021 şi ulterior la fiecare şase ani.

STRATEGIA NATIONALA de management al riscului la inundatii pe termen mediu si lung:

Propunerea unei noi strategii a aparut ca necesara, deoarece, dupa elaborarea in anul 2005 a Strategiei nationale de management al riscului la inundatii, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 1.854/2005 pentru aprobarea Strategiei nationale de management al riscului la inundatii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 26 ianuarie 2006, a fost adoptata Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea si gestionarea riscurilor la inundatii.

Ca urmare, Romania ca stat membru al Uniunii Europene are obligativitatea de a implementa in legislatia sa directiva mentionata mai sus si trebuie sa se conformeze prevederilor acesteia.

1. Necesitatea strategiei

Luandu-se in considerare evolutia si tendintele in producerea fenomenului de inundatii si, mai ales, consecintele acestui fenomen, a rezultat clar ca se impun schimbari in modul de abordare a problemei apararii impotriva inundatiilor, trecand de la formele defensive de actiune la cele de gestionare, de management al riscului la inundatii. Experienta a numeroase lucrari cu rol de aparare, inclusiv a unora executate in Romania, al caror scop a fost acela al unei protectii garantate impotriva inundatiilor, arata ca ele au avut si au efecte negative asupra zonelor din

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE

SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” Pag. 12 / 337

aval, cat si a celor din amonte si din zonele adiacente. Coridoarele cursurilor de apa au fost adesea fragmentate, zonele riverane, dar si zonele umede au fost despartite de cursurile de apa. Efectele nu au intarziat sa apara. Undele de viitura sunt atenuate, creste cantitatea de nutrienti si substante organice in apa raului, creste temperatura apei, echilibrul cursului de apa este afectat, numarul habitatelor este redus si, ca urmare, are loc reducerea numarului de specii si a biodiversitatii.

Astazi se cunoaste cu precizie faptul ca activitatile umane, cu interventiile antropice in procesele naturale, pot modifica considerabil conditiile de curgere a apei in aproape toate bazinele hidrografice. Desi inundatiile constituie un fenomen natural, ele pot fi intensificate ca urmare a deteriorarii mediului inconjurator, ca, de exemplu, modificarea sistemelor de colectare a apelor prin urbanizare, practici agricole inadecvate, despaduriri. Este una dintre cauzele pentru care, in multe situatii, impactul inundatiilor, exprimat in termeni de viata, si sanatate umana, dar si in pierderi economice, a crescut. In ultimii ani, s-a impus tot mai mult un nou mod de abordare a problemei apararii impotriva inundatiilor. Aceasta abordare implica nu numai luarea in considerare a intregului bazin hidrografic al raului, ci si o planificare interdisciplinara (intersectoriala) a intregului bazin hidrografic, cooperarea interinstitutionala, iar in cazul raurilor transfrontiera, cooperarea internationala. In aceasta abordare, determinarea pericolului potential la inundatii si prevenirea inundatiilor nu se mai poate limita doar la acele inundatii cu frecventa mare de aparitie, ci trebuiesc avute in vedere si inundatiile cu frecventa medie de aparitie, avand o probabilitate de depasire de 1% si evenimentele rare, acestea fiind cele mai periculoase pentru viata umana.

Aceasta abordare se impune cu atat mai mult cu cat, in ultimii 30-40 de ani, au avut loc o serie de schimbari dramatice in mediul inconjurator. Aceste schimbari nu pot sa nu influenteze solutiile ingineresti, care trebuie sa ia in considerare si sa inteleaga relatia dintre procesele fizice si biologice si fenomenele care afecteaza cursurile de apa. Printre factorii de comanda si presiune majori care au modificat regimul pluviometric si hidrologic si, respectiv, au determinat cresterea riscului la inundatii ca urmare a cresterii frecventei si amplitudinii pulsurilor hidrologice extreme se situeaza modificarea configuratiei structurale a sistemelor lotice (cursuri de apa si luncile inundabile) si a bazinelor hidrografice ale acestora si modificarile climei.

Oamenii vor trebui sa invete sa convietuiasca cu raurile, fara a pierde din vedere scopul nostru principal, de a proteja viata si proprietatea de impactul devastator al inundatiilor. Acest deziderat implica realizarea unui echilibru, astfel incat sa se obtina beneficii de mediu, iar acolo unde nu este posibila o alta solutie, mediul sa fie cat mai putin afectat.

Aceasta nu inseamna a renunta la a construi, nici ca zonele urbane sau terenurile cultivate din vaile cursurilor de apa sa revina la statutul de mlastini. Dar trebuie definite corect restrictiile ce se impun pentru ca obiectivul de restaurare sau reconfigurare structurala a sistemelor lotice in vederea recuperarii integritatii multifunctionale a acestora sa nu fie periclitat. De aceea se impune realizarea unui echilibru adecvat intre dezvoltare si protectia mediului. De aici nu este greu de ajuns la conceptul de dezvoltare durabila a carei definitie este astazi foarte cunoscuta si, mai departe, la protectia durabila impotriva inundatiilor, adica includerea managementului riscului la inundatii intr-un cadru mai larg, arhicunoscut, al conceptului de gestiune integrata a apelor la nivel de bazin hidrografic. Un bun management al riscului la inundatii trebuie sa fie rezultatul unor activitati intersectoriale si interdisciplinare care cuprind managementul apelor, amenajarea teritoriului si dezvoltarea urbana, protectia naturii, dezvoltarea agricola si silvica, protectia infrastructurii de transport, protectia constructiilor si protectia zonelor turistice, protectia comunitara si individuala, fiecarui sector revenindu-i atributii in realizarea unor activitati specifice. In acest context, trebuie avuta in vedere asigurarea unui echilibru intre masurile structurale si cele de protectie a mediului lotic, de reorganizare a infrastructurii biofizice a capitalului natural din bazinele hidrografice, in vederea refacerii capacitatii de control

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE

SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” Pag. 13 / 337

a fluxurilor hidrologice la nivelul acestora.

2. Scopul strategiei

Avand in vedere consecintele inundatiilor, multitudinea de factori care le influenteaza, prezenta strategie are ca scop definirea cadrului pentru orientarea coordonata, intersectoriala a tuturor actiunilor, in vederea prevenirii si reducerii consecintelor inundatiilor asupra activitatilor socioeconomice, a vietii si sanatatii oamenilor si a mediului. Ea vizeaza o gestionare integrata a apei si a resurselor adiacente: amenajarea teritoriului si dezvoltarea urbana, protectia naturii, dezvoltarea agricola si silvica, protectia infrastructurii de transport, a constructiilor si a zonelor turistice, protectia individuala etc.

Pentru gestionarea riscului la inundatii prezenta strategie stabileste aplicarea unor politici, proceduri si practici avand ca obiective identificarea riscurilor, analiza si evaluarea lor, tratarea, monitorizarea si reevaluarea riscurilor in vederea reducerii acestora, astfel incat comunitatile umane si toti cetatenii sa poata trai, munci si sa isi poata desfasura activitatile intr-un mediu fizic si social durabil.

In cadrul prezentei strategii, riscul la inundatii este caracterizat prin natura si probabilitatea sa de producere, gradul de expunere a receptorilor (numarul populatiei si al bunurilor), susceptibilitatea la inundatii a receptorilor si valoarea acestora. Pentru reducerea riscului, prezenta strategie propune o serie de actiuni care sa modifice aceste caracteristici ale sale, in sensul obtinerii unei reduceri a riscului la inundatii. Problema esentiala la care managementul riscului la inundatii s-a adresat este aceea a riscului acceptat de populatie si decidenti, stiut fiind ca nu exista o protectie totala impotriva inundatiilor (risc zero), dupa cum nu exista niciun consens asupra riscului acceptabil. In consecinta, riscul acceptabil adoptat in prezenta strategie este rezultatul unui echilibru intre riscul si beneficiile atribuite unei activitati ca urmare a reducerii riscului la inundatii sau a unei reglementari guvernamentale. Pentru localitati se adopta conceptul ca, pe termen lung, acestea vor fi aparate la viituri cu o perioada medie de revenire de cel putin 1 la 100 de ani, in functie de rangul localitatilor (definite conform Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a IV-a - Reteaua de localitati, cu modificarile si completarile ulterioare) pentru a asigura o dezvoltare durabila.

Diminuarea pagubelor si a pierderilor de vieti omenesti ca urmare a inundatiilor nu depinde numai de actiunile de raspuns intreprinse in timpul inundatiilor, actiuni abordate uneori separat, sub denumirea de managementul situatiilor de urgenta. Diminuarea consecintelor inundatiilor propusa prin prezenta strategie este rezultatul unei combinatii ample dintre masurile si actiunile premergatoare producerii fenomenului, cele de management din timpul desfasurarii inundatiilor si cele intreprinse dupa inundatii (de reconstructie si invataminte deprinse ca urmare a producerii fenomenului).

In concluzie, prezenta strategie cuprinde un ansamblu de actiuni la nivel national si bazinal, care include: planificare, programe, politici-cadru, coordonare, facilitare, sporirea constientizarii si consolidarea sociala, rezilienta. Se propun, de asemenea, actiuni locale, cum ar fi: educarea populatiei din zonele cu risc, formarea, reglementarea prin planuri de protectie impotriva inundatiilor locale (la nivelul localitatilor si unitatilor), raportarea, prognoza, alarmarea-avertizarea si informarea populatiei din zonele cu risc la inundatii. Se adauga la acestea asigurarea, evaluarea, finantarea si reabilitarea.

Intr-o abordare comprehensiva, principalele activitati ale gestionarii riscului la inundatii constau din:

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE

SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” Pag. 14 / 337

a) Activitati preventive (de prevenire, de protectie si de pregatire)

Aceste actiuni sunt concentrate spre prevenirea/diminuarea pagubelor potentiale generate de inundatii la nivelul bazinelor hidrografice in vederea cresterii rezilientei (Rezilienta este definita ca fiind capacitatea de revenire la o stare de echilibru a unui sistem - grup sau individ, care a fost afectat de un dezastru) prin masuri integrate:

1. evitarea constructiei de locuinte si de obiective sociale, culturale si/sau economice in zonele potential inundabile, cu prezentarea in documentatiile de urbanism a datelor privind efectele inundatiilor anterioare; adaptarea dezvoltarilor viitoare la conditiile de risc la inundatii;

2. realizarea de masuri structurale de protectie (baraje, diguri, derivatii de ape mari, consolidari de maluri, zone umede etc.);

3. realizarea de masuri nestructurale (controlul utilizarii albiilor minore, elaborarea planurilor bazinale de reducere a riscului la inundatii si a programelor de masuri; introducerea sistemelor de asigurari, sisteme de avertizare/alarmare, informarea publicului etc.);

4. identificarea de detaliu, delimitarea geografica a zonelor de risc natural la inundatii de pe teritoriul unitatii administrativ- teritoriale, inscrierea acestor zone in planurile de urbanism general si prevederea in regulamentele locale de urbanism a masurilor specifice privind prevenirea si atenuarea riscului la inundatii, realizarea constructiilor si utilizarea terenurilor;

5. promovarea unor practici adecvate de utilizare a terenurilor cu referire la terenurile agricole si silvice, respectiv prin evitarea eroziunii solurilor si, in mod special, a versantilor; cresterea suprafetei de padure in bazinele hidrografice torentiale; impadurirea terenurilor degradate; infiintarea perdelelor forestiere de protectie, corectarea torentilor, precum si aplicarea celor mai bune practici agricole;

6. implementarea sistemelor de prognoza, avertizare si alarmare pentru cazuri de inundatii;

7. intretinerea infrastructurilor existente de protectie impotriva inundatiilor si a albiilor cursurilor de apa;

8. executia lucrarilor de protectie impotriva afluierilor albiilor raurilor in zona podurilor si podetelor existente;

9. comunicarea cu populatia si educarea ei in privinta riscului la inundatii si a modului ei de a actiona in situatii de urgenta.

b) Activitati de management operativ (managementul situatiilor de urgenta) ce se intreprind in timpul desfasurarii fenomenului de inundatii:

1. colectarea datelor in timp real, validarea si crearea sistemelor de back-up pentru informare operativa;

2. detectarea posibilitatii formarii viiturilor si a inundatiilor probabile;

3. prognozarea evolutiei si propagarii viiturilor in lungul cursurilor de apa;

4. avertizarea autoritatilor si a populatiei asupra intinderii, severitatii si a timpului de

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE

SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” Pag. 15 / 337

aparitie a inundatiilor;

5. organizarea si actiuni de raspuns ale autoritatilor si ale populatiei pentru situatii de urgenta;

6. asigurarea de resurse (materiale, financiare, umane) la nivel judetean pentru interventia operativa;

7. activarea institutiilor operationale, mobilizarea resurselor etc.;

8. adaptarea exploatarii coordonate a acumularilor si a altor lucrari hidrotehnice, indiferent de detinator, la caracteristicile estimate ale evenimentelor hidrologice, respectandu-se regulamentele de exploatare.

c) Activitati ce se intreprind dupa trecerea fenomenului de inundatii:

1. ajutorarea pentru satisfacerea necesitatilor imediate ale populatiei afectate de dezastru si revenirea la viata normala;

2. reconstructia cladirilor avariate, a infrastructurilor si a celor din sistemul de protectie impotriva inundatiilor;

3. revizuirea activitatilor de management al inundatiilor in vederea imbunatatirii procesului de planificare a interventiei pentru a face fata unor evenimente viitoare in zona afectata, precum si in alte zone;

4. reconsiderarea zonelor de vulnerabilitate si de risc dupa fiecare viitura istorica.

Prezenta strategie defineste, de asemenea, responsabilitatile specifice autoritatilor administratiei publice centrale si locale, ale populatiei si modul lor de cooperare, care sa permita un acord comun, concentrat asupra complexelor probleme asociate inundatiilor si o implicare autentica a tuturor in cadrul responsabilitatilor ce le revin.

1.1 RELAŢIA CU ALTE PROGRAME RELEVANTE

1.1.1 Planuri s i p rograme re levante Managementul inundaţiilor reprezinta o activitate multidisciplinară, intersectorială şi cuprinde managementul resurselor de apă, amenajarea teritoriului şi dezvoltarea urbană, protecţia naturii, dezvoltarea agricolă şi silvică, protecţia infrastructurii de transport, a construcţiilor şi a zonelor turistice, protecţia individuală – fiecărui sector revenindu-i realizarea unor acţiuni specifice.

Adoptarea unor măsuri comune în aceste domenii trebuie să vizeze atât reducerea pagubelor, prin acţiuni pasive, care nu influenţează în nici un fel desfăşurarea fenomenului de inundaţii, dar reduc pagubele, cât şi prin acţiuni active de reducere a pericolului cu efecte asupra derulării evenimentelor, influenţând probabilitatea lor de apariţie şi în special intensitatea evenimentelor.

Activităţile de management al inundaţiilor se constituie într-o problemă de politică, de planuri şi programe de termen scurt, mediu şi lung, având ca scop protecţia vieţii, a bunurilor şi a mediului împotriva fenomenului de inundaţii.

Acestea sunt:

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE

SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” Pag. 16 / 337

• Planul de Management al Riscului la Inundaţii, ce se elaborează la nivel de bazin sau spaţiu hidrografic;

• Programul Naţional de Prevenire, Protecţie şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor. Acest program se elaborează la nivelul teritoriului naţional şi are la bază planurile de management al riscurilor la inundaţii întocmite la nivel de bazin/spaţiu hidrografic;

• Planuri bazinale, judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale de apărare împotriva inudaţiilor elaborate în conformitate cu prevederile legislaţiei existente în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi care se vor integra în prezenta strategie sub numele de planuri operative de intervenţie.

Din punct de vedere juridic, Comunitatea Europeană a adoptat două directive importante:

• Directiva cadru privind apa (Directiva 2000/60/CE), adoptată la 23 octombrie 2000, care stabileşte un cadru de politică comunitară în domeniul apei, urmărind atingerea obiectivului gestionării durabile a apei în toate statele membre. Aceasta cere ca toate apele interioare şi apele de coastă din districte hidrografice bine definite să atingă o stare bună până în 2015, în măsura în care este posibil, acest lucru trebuind realizat prin stabilirea de obiective şi ţinte ecologice pentru apele de suprafaţă;

• Directiva privind inundaţiile (Directiva 2007/60/CE), aprobată de Parlamentul European la 23 octombrie 2007, cere tuturor statelor membre să realizeze o evaluare preliminară până în 2011, pentru a identifica cursurile de apă cu risc la inundaţii, să întocmească până în 2013 hărţi ale dimensiunilor inundaţiilor şi ale bunurilor expuse riscului şi, de asemenea, până în 2015, să ia măsuri adecvate şi coordonate pentru reducerea riscurilor la inundaţii, prin planuri de management al riscului la inundaţii concentrate asupra prevenirii, protecţiei şi pregătirii.

Alte planuri şi programe relevante pentru Planul pentru Protectia, Prevenirea si Diminuarea Efectelor Inundatiilor In Spatiul Hidrografic Dobrogea Litoral sunt:

• Stategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României (2013-2020-2030) - vizează ca principale obiective instituirea unui management durabil al inundaţiilor în zonele cele mai expuse la risc şi protejarea şi reabilitarea litoralului Mării Negre. Astfel ţintele propuse de SNDDR la nivelul anului 2015 includ pregătirea şi începerea punerii în aplicare a unui număr de 10 proiecte majore de protecţie împotriva inundaţiilor de care să beneficieze circa 1,5 milioane locuitori din zonele de risc şi reducerea riscului de incidenţă a inundaţiilor în zonele de intervenţie cu 30%. Până în 2013 se va avea în vedere stabilirea cadrului legislativ si tehnico-normativ pentru demararea unui program multianual vizând strămutarea locuinţelor aflate în zone de risc la inundaţii. Pentru orizontul de timp 2020, Strategia vizează definitivarea şi publicarea Planului de

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE

SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” Pag. 17 / 337

management al riscului de inundaţii până în decembrie 2015, urmând ca în 2018 să se facă o evaluare preliminară şi să se introducă ajustările necesare, precum şi revizuirea hărţilor de hazard şi hărţilor de risc la inundaţii până în decembrie 2019, urmând ca ulterior actualizarea să se facă la fiecare 6 ani;

• Strategia şi Politica Naţională în Domeniul Gospodăririi Apelor – are ca scop realizarea unei politici de gospodarire durabilă a apelor prin asigurarea protecţiei cantitativă şi calitativă a apelor, apărarea împotriva acţiunilor distructive ale apelor, precum şi valorificarea potenţialului apelor în raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi în acord cu directivele europene în domeniu. Unul dintre obiectivele strategiei vizează elaborarea Strategiei de Management al Riscului la Inundaţii pe termen lung, alături de acţiuni privind revizuirea metodologiilor de întocmire a hărţilor de risc la inundaţii, a metodologiei de evaluare a pagubelor produse şi a altor documente necesare implementării acesteia;

• Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării – aceasta reprezentând un model de dezvoltare regională la nivel european, iniţiativă fiind lansată de România şi Austria în 2008. Cele trei domenii (piloni) propuse de Comisia Europeană şi pe care se axeaza Strategia sunt: conectivitate (susţinerea investiţiilor pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport, comunicare şi securitate energetică), protecţia mediului (cu accent pe epurarea apelor uzate, protecţia împotriva riscului de inundaţii şi protecţia biodiversităţii) şi dezvoltare socio-economică (turism, educaţie, cultură, cercetare, dezvoltare rurală). Cele şase state comunitare riverane Dunării (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria) îşi vor coordona proiectele de dezvoltare economică şi de protecţie a mediului şi vor coopera direct, în special în zonele de vecinătate în care Dunărea reprezintă frontieră. Strategia Dunării va fi o strategie internă a Uniunii Europene la care sunt invitate să participe şi statele terţe riverane. Unul din obiectivele generale ale strategiei este „protejarea bio-diversităţii, combaterea poluării transfrontaliere şi reducerea riscului de inundaţii”. În forma actuală a textului Strategiei exte precizat clar că „politica axată pe îndiguirea fluviului Dunărea pentru a reduce riscul inundaţiilor şi pentru a furniza pământ pentru agricultură, a condus la scăderea dramatică a pescuitului; îndiguirea reducând în acelaşi timp şi nivelul de sedimente duse către Marea Neagră, modificând astfel peisagistica deltei şi crescând riscul eroziunii ţărmului”.

• Planul Naţional de Management al bazinelor/spaţiilor hidrografice;

• Schemele Directoare de Amenajare a Bazinelor Hidrografice - acestea identifică folosinţele de apă existente şi realizează atât o prognoză a necesarului de apă în baza strategiilor de dezvoltare pentru fiecare ramură economică şi socială, cât şi scenarii privind evoluţia cerinţelor de apă ale folosinţelor pentru diverse orizonturi de timp. În baza lor se realizează pregătirea de proiecte, accesarea fondurilor necesare finanţării şi realizarea lucrărilor hidrotehnice stabilite pe baza măsurilor propuse în scopul asigurării cu apă a folosinţelor;

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE

SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” Pag. 18 / 337

• Planurile de Management ale bazinelor hidrografice - în corelare cu Schemele Directoare de Amenajare a Bazinelor Hidrografice în cadrul acestor planuri sunt stabilite actiunile necesare pentru îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane în conformitate cu Directiva Cadru Apă;

• Planul de Management al Districtului Hidrografic Internaţional al Dunării – urmăreşte crearea unui singur plan de management la nivelui districtului hidrografic al Dunării prin incorporarea măsurilor la nivel naţional şi a celor agreate la nivel de bazin al Dunării, precum şi constituirea unui cadru pentru planurile mai detaliate la nivel de sub-bazin sau la nivel naţional. Planul urmează principiile abordării la nivelul întregului district hidrografic, cuprinzând şi valorile unui plan de management hidrografic la nivel internaţional.

• Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu) - acest program este strâns corelat cu obiectivele naţionale strategice prevăzute în Planul Naţional de Dezvoltare (PND) elaborat pentru perioada 2007-2013 şi Cadrul Naţional Strategic de Referinţă (CNSR), care se bazează pe principiile, practicile şi obiectivele urmărite la nivelul Uniunii Europene. În cadrul acestui program, Axa prioritară 5 „Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc” sprijina investiţiile care vor asigura un nivel adecvat al protecţiei împotriva inundaţiilor prin îmbunătăţirea stării economice, de mediu, ecologice şi de conservare a zonelor vulnerabile la aceste fenomene. Operaţiunile ce sunt dezvoltate în cadrul POS Mediu în domeniul major de intervenţie „Protecţia împotriva inundaţiilor” vor finanţa: infrastructura pentru prevenirea inundaţiilor şi reducerea consecinţelor distructive ale inundaţiilor, elaborarea unor hărţi de pericol şi risc al inundaţiilor, planuri şi măsuri, inclusiv informare publică şi instruire în domeniul reducerii riscurilor, dar şi asistenţă tehnică pentru pregătire de proiecte, management, supervizare şi publicitate;

• Programele Operaţionale de Cooperare Transfrontalieră: România - Bulgaria 2007 –2013, România - Ucraina - Republica Moldova 2007 –2013, Ungaria – Slovacia – România - Ucraina 2007 – 2013, Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră în bazinul Mării Negre – aceste programe promovează cooperarea între statele participante, toate proiectele trebuind să fie dezvoltate şi implementate în comun. Programele îşi propun să stimuleze cooperarea între state, în domenii diverse, precum: infrastructura de transport, protecţia mediului, dezvoltarea economică şi socială, promovarea activităţilor de tip ”people to people” prin cooperarea între actorii din zonele de graniţă etc. În cadrul domeniilor de intervenţie ce vizează protecţia mediului este prevăzută finanţarea proiectelor de prevenire a inundaţiilor (ex.: Programul România-Ungaria finanţeză proiecte privind Sprijnirea activităţilor de cooperare dintre instituţii în vederea armonizării activităţilor acestora în domeniul prevenirii inundaţiilor şi a problemelor de contaminare, într-o manieră durabilă, Crearea şi / sau armonizarea sistemelor de prognoză a inundaţiilor, Continuarea lucrărilor pentru prevenirea inundaţiilor, restaurarea durabilă a zonelor umede; Programul

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE

SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” Pag. 19 / 337

România-Bulgaria finanţeză proiecte privind Dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor comune de prevenire a dezastrelor naturale şi tehnologice, inclusiv a serviciilor comune de intervenţie în caz de urgenţă; Programul România-Serbia finanţeză proiecte privind Protecţia mediului şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă, incluzând Dezvoltarea unor abordări şi sisteme mai eficiente pentru pregatirea pentru situaţii de urgenţă (controlul şi prevenirea inundaţiilor, siguranţa alimentară, probleme de sănătate));

• Programul de Cooperare Transnaţională Europa de Sud-Est (SEE). În ceea ce priveşte cooperarea la nivel internaţional inundaţiile produse în ultimii 10 ani de-a lungul fluviului Dunărea au dovedit că este necesar realizarea unor hărţi de risc la inundaţii la nivel transnaţional de către statele din bazinul fluviului, prin corelarea informaţiilor existente, astfel încât să fie integrate într-o strategie comună de cooperare în domeniul evaluării riscului la inundaţii. Având în vedere că fiecare ţară lucrează cu diferite criterii de evaluare a riscului la inundaţii, metode diferite de realizare a acestei evaluări şi diferite sisteme de proiecţie, prin intermediul acestui program, Axa Prioritară 2 – „Protecţia şi îmbunătăţirea mediului înconjurător”, Domeniul de Intervenţie – „Îmbunătăţirea unui management integrat al apelor şi al prevenirii riscului la inundaţii”, este finanţat Proiectul „DANUBE FLOOD RISK” în cadrul căruia s-au realizat aceste hărţi de risc la inundaţii în bazinul Dunării. Datorită faptului că 97% din reţeaua hidrografică a României este tributară Dunării şi că ţara este traversată ¾ de fluviu, România participă în cadrul acestui proiect în calitate de Lead Partner;

• Strategia pentru Transport Durabil (2007-2013, 2020 şi 2030) - priorităţile din domeniul transportului naval pentru perioada 2007-2013 se axează pe modernizarea /dezvoltarea infrastructurii de transport naval, asigurarea siguranţei traficului, concomitent cu consolidarea porturilor ca centre logistice intermodale, care servesc drept sprijin la realizarea progresivă a reţelei intermodale de mărfuri şi la realizarea unor servicii de transport naval mai sigure şi mai prietenoase faţă de mediul înconjurător. Pentru realizarea acestor priorităţi unele din obiectivele avute în vedere sunt: realizarea graduală a proiectelor pe Coridorul VII ce contribuie la asigurarea condiţiilor de navigaţie pe tot parcursul anului pe Dunăre, pe canalele navigabile Dunăre - Marea Neagră şi Poarta Albă – Midia Năvodari; dezvoltarea portului Constanţa ca principal punct de legătură şi includerea sa în reţeaua de autostrăzi maritime; realizarea proiectelor de modernizare şi dezvoltare a porturilor maritime şi fluviale; dezvoltarea serviciilor de informare fluvială (RoRIS - „Romanian River Information Services”); dezvoltarea infrastructurii de transport naval şi a facilităţilor portuare destinate activităţii de turism şi agrement; dezvoltarea infrastructurii de transport naval în vederea creşterii activităţii de transport naval pe căile navigabile interioare; dezvoltarea şi modernizarea sistemelor de transport rutier şi feroviar din porturi;

• Program Forestier Naţional elaborat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Durabile;

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE

SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” Pag. 20 / 337

• Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) - reprezintă instrumentul de accesare a Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), constituind un sprijin important pentru dezvoltarea mediului rural;

• Planuri de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (PATN, PATJ, PUG):

o Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional are caracter director şi fundamentează programele strategice sectoriale pe termen mediu şi lung şi determină dimensiunile, sensul şi priorităţile dezvoltării în cadrul teritoriului României, în acord cu ansamblul cerintelor europene. Managementul inundaţiilor se încadrează în Secţiunea a V-a – Zone de risc natural;

o Planurile de Amenajare a Teritoriului Judeţean au rolul de a coordona şi armoniza dezvoltarea unităţilor administrative componente la nivelul fiecărui judeţ;

o Planurile Urbanistice Generale au caracter director şi de reglementare operaţională. PUG cuprinde atât reglementări pe termen scurt, cât şi prevederi pe termen mediu şi lung. Acestea sunt aprobate de unităţile administrativ teritoriale ale fiecărei localităţi.

1.1.2 Proiec te relevante

În urma înregistrării fenomenlor periculoase (inundaţii) in Spaţiul Hidrografic Dobrogea – Litoral au fost promovate proiecte pentru lucrări de apărarea împotriva inundaţiilor, care la momentul elaboararii Planului pentru Prevenirea, Protectia si Diminuarea Efectelor Inundatiilor se află în diverse stadii de execuţie, astfel:

• Lucrari de Regularizare a Raului Agi-Cabul pe o Lungime De 3 Km, pe Sectorul DN 22- Baraj Cuza Voda 12” Judetul Constanta

Capacitati: ______ __

Regularizare si recalibrarea albie 1.300 ml

Poduri 2 buc

Pasarela pietonala 1 buc

Drenuri colectoare 486 ml

Prag de fund 2 buc

Protectie taluz 150 ml

Refacere pereu din beton 30 ml

Decolmatare si recalibrare canal de descarcare 300 ml

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE

SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” Pag. 21 / 337

• “Lucrari de Aparare Impotriva Inundatiilor in Bazinul Hidrografic Casimcea”, Judetul Constanta

Lucrarile proiectate sunt:

1. Zona Cheia (jud.Constanta)

- dig pe malul stang al albiei pe o lungime de 1400 m, din materiale locale, 5 rampe de acces peste diguri , pentru rectificarea meandrelor se prevede taierea a doua coturi in lungime totala de 350 m, podet pe drumul judetean, doua subtraversari pentru evacuarea apelor din incinta indiguita, consolidare mal 30m.

2. Zona Gradina (jud.Constanta)

- recalibrarea albiei naturale pe o lungime de 1000 m (aval de pod), taierea a trei coturi in lungime totala de 330 m, realizarea unui zid de sprijin din beton in dreptul scolii cu o lungime de 100 m.

3. Zona Pantelimon (jud.Constanta)

- dig inelar in lungime totala de 200 m din materiale locale, pe malul stang al raului Casimcea, pentru apararea puturilor de alimentare cu apa, dig in lungime totala de 600 m din materiale locale, pe malul stang

4. Zona Runcu (jud.Constanta)

- recalibrare, reprofilare pe o lungime de 1900m, indiguire pe o lungime de 2720m, zid parapet pe o lungime de 80m, protectia malurilor se va face pe 640m, cu pereu zidit din piatra bruta,3 subtraversari prin dig

5. Zona Nistoresti (jud.Constanta)

- diguri pe ambele maluri in lungime totala de 2400m, executate din materiale locale, 20 rampe de acces peste diguri 5 taieri de coturi, recalibrarea albiei naturale pe o lungime de 750m (aval de pod), 4 subtraversari, consolidare mal 30m.

6. Zona Calugareni (jud.Tulcea)

- 3 taieri de coturi in lungime totala de 410 m, recalibrarea albiei pe o lungime de 350m.

7. Zona Casimcea (jud.Tulcea)

- recalibrare albie pe o lungime de 2154m, 7 taieri de coturi in lungime totala de 467m, consolidare de mal amonte si aval pe o lungime de 30 m, printr-un

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE

SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” Pag. 22 / 337

prism de anrocamente, consolidare de mal cu zid-parapet, pe o lungime de 631 m, iar taluzul va fi protejat cu pereu din beton simplu turnat pe loc de 20 cm grosime; pentru evacuarea apelor in exces din incinta creata prin indiguirea rezultata la confluenta raului Casimcea cu paraul Dulbencea, s-a prevazut o subtraversare, prin zidul parapet.

8. Poduri (3) pe: DJ – loc.Cheia, pe DJ 225 – loc.Runcu, pe Dc – loc.Nistoresti

9. Canton de exploatare in loc.Cheia.

• “Lucrari de Aparare Impotriva Inundatiilor in Bazinul Hidrografic Topolog”, Judetul Constanta

Lucrarile proiectate sunt:

1. Zona Saraiu (jud. Constanta)

- sunt prevazute lucrari de calibrare a albiei minore pe o lungime de 3100 m; stabilizarea malurilor pe o lungime de 2100 m se va realiza pe trei tronsoane: tronsonul 1, pe o lungime de 704 m pentru care taluzurile sunt protejate cu pamant vegetal inierbat, tronsonul 2 pe o lungime de 730 m cu protectie de maluri cu saltea de gabioane pe care se aseaza doua randuri de gabioane si tronsonul 3 pe o lungime de 1155m, ambele maluri fiind consolidate cu o saltea de gabioane montata pe un filtru de geotextil.

2. Zona Topolog (jud. Tulcea)

- sunt prevazute lucrari de regularizare in comuna Topolog pe o lungime de 100 m si realizarea unui pod nou cu consolidarea malurilor pe o lungime de 50 m, amonte si aval de pod.

3. Zona Stejaru (jud. Constanta)

- sunt prevazute lucrari de regularizare a albiei pe o lungime de 50 m, se va realiza un pod nou si un prag de fund ingropat la cca. 25 m aval de pod.

4. Poduri

- sunt prevazute realizarea a 2 poduri: Rv 4 pe DC 73 cu o lungime de 18 m, latime de 9 m si Rv 10 pe DC in com. Topolog cu lungimea de 12 m si latimea de 9 m. Suprastructura ambelor poduri va fi alcatuita din grinzi prefabricate.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE

SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” Pag. 23 / 337

• “LUCRARI DE CORECTARE A TORENTILOR PE VALEA IRISULUI IN ZONA COMUNEI DELENI” JUDETUL CONSTANTA

Capacitati: ______

Amenajare albie 2.700 ml

Poduri 3 buc

Protectie mal 1.700 ml

Subtraversare 1 buc

• Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere" - Acest Master Planul stabileste viziunea strategica privind managementul intregii coaste romanesti si asigura o abordare prioritizata, sustenabila, orientata pe termen lung in vederea administrarii si combaterii urmarilor eroziunii si a implicatiilor aferente asupra mediului, ecosistemelor marine, valorilor economice si sociale ale zonei costiere. Un numar de studii de teren si modelari hidraulice au fost elaborate in cadrul proiectului de Asistenta Tehnica pentru elaborarea planului si fundamentarea Studiilor de Fezabilitate recomandate de Master Plan.

Aria de interes a Master Planului este intreaga linie de coasta a Romaniei, situata in partea de vest a Marii Negre, intre Golful Musura la nord si Vama Veche la sud. Aria de interes este impartita in doua sectoare principale, Unitatea nordica - intre Musura si Portul Midia si Unitatea sudica - intre Portul Midia si Vama Veche. Zona costiera studiata se extinde spre mare de la linia tarmului si este in general limitata de izobata de 15m. Spre interior (uscat), aria analizata are o latime de aproximativ 400m de la linia tarmului in Unitatea nordica si 200m in Unitatea sudica.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE

SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” Pag. 24 / 337

2. DESCRIERE GENARALĂ A ZONEI ABADL

2.1 DELIMITARE TERITORIALA Bazinul hidrografic din Dobrogea Litoral este situat în sud-estul României. Se învecinează la vest cu bazinul Buzau-Ialomita şi într-o mică parte din nord-est cu bazinul Prutului. La est, se învecinează cu Marea Neagră şi la sud cu graniţa cu Bulgaria.

Figura.1 Reprezentarea bazinului Dobrogea Litoral

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE

SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” Pag. 25 / 337

Bazinele hidrografice din partea de sud a suprafetei administrata de Dobrogea Litoral isi au izvoarele in Bulgaria, atat apele de suprafata cat si cele subterane avand directia de scurgere catre Romania.

Suprafaţa bazinului Dobrogea – Litoral, este de 11.809 km2. Este format din judeţele Constanţa, Tulcea şi insula mare a Brăilei. Aici locuiesc aproximativ 959.000 locuitori, având o densitate a populaţiei de 81 locuitori/km2.

Figura.2 Judeţele bazinului Dobrogea Litoral. Sursa: Administraţia Naţională Apele Române

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE

SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” Pag. 26 / 337

Nr.Crt. Judet Suprafata(Km2) % suprafata hidrografica

Populatie

% populatie raportat la suprafata

hidrografica

1 Constanta 7.071 42,68 718.330 73,76

2 Tulcea 3.742 22,59 235.641 20,20

3 Braila 996 6,01 4.895 0,50

Total 11.809 71,28 958.866 98,46

Tabel 1. Caracteristici administrative şi demografice ale spaţiului hidrografic din Dobrogea

Reţeaua hidrografică este formată din 1624 kilometri cursuri de apă interioare.

Lacurile naturale au o suprafaţă totală de 15.500 hectare. Este vorba de lacurile situate în Insula mare a Brăilei, pe malul drept al Dunării şi lacurilor costiere, dintre care iese în evidenţă lacul Techirghiol.

O componentă foarte importantă a peisajului este reprezentată de plajele Mării Negre, cu o suprafaţă de aprox. 230 ha.

O importanţă deosebită o au lucrările de protecţie a bazinului Mării Negre, care au o lungime de 64,7 km.

În ceea ce priveşte lucrările de apărare în albiile râurilor, acestea au o lungime totală de 163,2 kilometri, din care 18,2 km ţin de bazinul Dunării şi 145,0 kilometri de Marea Neagră.

Bazinul administrativ al Dobrogea - Litoral are 5 lacuri permanente cu 28,2 milioane de metri cubi, 23 lacuri nepermanente cu 27 milioane metri cubi pentru protecţia Canalului Dunăre-Marea Neagră şi, în sfârşit, 3 lacuri cu 1 milion metri cubi, de protecţie a lacului Techirghiol. În timpul fazei II a proiectului “Protecţia şi îmbunătăţirea lacului Techirghiol", în 1980, s-au executat cinci linii de forare, 4 staţii de pompare şi canale de drenaj.

În scopul sprijinirii activităţii operaţionale şi menţinerii lucrărilor hidraulice, ca şi prezervării şi protecţiei mediului înconjurător, Administratia Bazinală Dobrogea - Litoral este împărtită în două unităti administrative judetene - sisteme de gospodărire a apelor (Constanţa şi Tulcea).

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE

SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” Pag. 27 / 337

DATE GENERALE

Zona cu resurse hidrice sărace

CLIMA

FACTOR DATE Precipitaţii medii anuale (l/m2) 70% teritoriu: 400-500

30% teritoriu: <400

Suprafaţă 11.809 km2 (în unele surse apare ca 10.240 km2)

Judeţe

Constanta (7.071 km2)

Tulcea (3.742 km2)

Braila (996 km2)

Precipitaţii medii anuale şi ETP 0.25-0.65

Reţea hidrografică

1623 kilometri

660 km lungime cursuri de apă permanente

2 bazine hidrografice mari:

Dunărea şi Marea Neagră

Cursuri de apă mai importante Casimcea, Tăiţa, Topolog Teliţa şi Hamangia

Suprafaţa lacurilor naturale 15.500 hectare Temperatura medie anuală Mín: 9º C

Max: >11ºC

Rezervoare 35

RELIEF UTILIZAREA SOLULUI

Grupa Măcinului Masivul din nordul Dobrogei. 467 m Culturi 64%

Podisul Casimcea

Colina Allah-Bair. 300-350 m. (nod hidrografic în care apele se deschid în evantai până la sud-vest, sud şi sud-est)

Păduri 15%

Arbuşti 5%

Podişul Tortomanului

O fâşie de aprox. 30 km.

Limite:

V: Dunărea

E: Marea Neagră

Înălţime: între 200 şi 10 m

Culturi perene 8%

Utilizare urbană 8%

Total 100%

GEOLOGIE

80 % din teritoriu: roci silice

20% din teritoriu: roci calcaroase

Tabel 2. Caracteristicile generale ale bazinului

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE

SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” Pag. 28 / 337

2.2 CARACTERISTICI FIZIOGRAFICE

2.2.1 Relie f Relieful spaţiului hidrografic Dobrogea este influenţat de structura tectonică a zonei, delimitându-se două mari unităţi de relief: Masivul Dobrogei de nord şi Podişul Dobrogei de sud.

Grupa Măcinului, din masivul Dobrogei de nord, cea mai înaltă formă de relief, atinge 467 m în culmea Pricopan. Podisul Casimcea, cu topografia cea mai înalta a zonei reprezentată de dealul Alah – Bair (300-350m) reprezintă nodul orografic de unde apele se răsfiră spre sud-vest, sud şi sud-est.

Pe sectorul Dobrogei de sud se delimitează ca unitate morfologică semnificativă Podişul Tortomanului, care ocupă o faşie lată de cca. 30 km, delimitate la vest de culoarul Dunării, iar la est de Marea Neagră. Înălţimile sunt cuprinse între 200 m şi 10 m.

Sectorul vestic al Dobrogei de sud este compartimentat astfel:

Podişul Topraisar – situate la sud de Constanţa până la graniţa cu Bulgaria, se înscrie morfologic în relief printr-o denivelare de 20 – 4 m faţă de Podişul Cobadin. Altitudinea medie a podişului este de 60 – 70 m.

Podişul Cobadin – ocupa partea centrală a Dobrogei de sud şi prezintă cote cuprinse între 150 – 170 m cu înclinare spre est şi sud.

Figura.3 Principalele unităţi ale reliefului. Sursa: “Planul de management bazinal Dobrogea Litoral

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE

SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” Pag. 29 / 337

2.2.2 Geologia Dobrogea este constituită din trei blocuri structurale importante: Dobrogea de sud, Dobrogea centrală şi Dobrogea de nord separate prin făliile Capidava - Ovidiu şi Peceneaga - Camena. Pe mai mult de 80 % din teritoriul Dobrogei apar la zi rocile silicioase. Dobrogea de nord constituie o unitate tectonică, ce prezinta o structură complexă formată din unităţile: Munţii Măcin, zona triasică a Tulcei şi bazinul Babadagului. La zi apar roci predominant silicioase, calcarele corespunzând zonei triasice a Tulcei şi bazinului Babadag. În Dobrogea centrală, apare la zi fundamentul alcătuit din roci silicioase, (seria sisturilor verzi) peste care s-au depus depozite jurasice şi cretacice de calcare (aliniament sudic).

În Dobrogea de Sud apar la suprafaţă predominant roci silicioase, reprezentate de roci de vârsta sarmaţiana şi loessuri cuaternare, iar pe văi se întâlnesc roci calcaroase Barremian – Jurasice.

Figura.4 Principalele unităţi geologice. Sursa: “Planul de management bazinal Dobrogea Litoral”

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE

SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” Pag. 30 / 337

2.2.3 Climato logie s i hidrologie În spaţiul hidrografic Dobrogea climatul este temperat continental, pe alocuri excesiv, astfel ca media temperaturii anuale este în jurul valorii de +10°C. Datorita poziţiei geografice a spaţiului hidrografic Dobrogea, situat între Marea Neagra şi Dunăre, precipitaţiile sunt influenţate de aceste două mari bazine acvatoriale. Precipitaţiile au valori cuprinse între 350 – 400 mm/an, în zonele nordice, scăzând la aproximativ 200 mm/an în sectorul sudic.

Figura.5 Harta cu localizarea statiilor meteorologice

Prin Sistemul de Clasificarea Bioclimatică Mondială din cadrul Universităţii Complutense din Madrid, aflăm informaţii legate de staţia meteorologică din Constanţa.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA

LITORAL” Pag. 31 / 337

CONSTANTA Longitudine: 28º 40’ E Latitudine: 44º 11’ N Altitudine: 30 m

Date climatice

Diagnoza bioclimatica

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA

LITORAL” Pag. 32 / 337

CONSTANTA Longitudine: 28º 40’ E Latitudine: 44º 11’ N Altitudine: 30 m

Grafic bioclimatic

Date hidro

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA

LITORAL” Pag. 33 / 337

CONSTANTA Longitudine: 28º 40’ E Latitudine: 44º 11’ N Altitudine: 30 m

Grafic hidro

Parametri de precipitatii

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA

LITORAL” Pag. 34 / 337

CONSTANTA Longitudine: 28º 40’ E Latitudine: 44º 11’ N Altitudine: 30 m

Parametri de precipitatii

Parametri sezonieri

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA

LITORAL” Pag. 35 / 337

CONSTANTA Longitudine: 28º 40’ E Latitudine: 44º 11’ N Altitudine: 30 m

Parametri bioclimatici

Climograma

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA

LITORAL” Pag. 36 / 337

CONSTANTA Longitudine: 28º 40’ E Latitudine: 44º 11’ N Altitudine: 30 m

Diagrama Temperatura

Diagrama Ombrotermica

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA

LITORAL” Pag. 37 / 337

CONSTANTA Longitudine: 28º 40’ E Latitudine: 44º 11’ N Altitudine: 30 m

Indice bioclimatic I

Indice bioclimatic II

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA

LITORAL” Pag. 38 / 337

CONSTANTA Longitudine: 28º 40’ E Latitudine: 44º 11’ N Altitudine: 30 m

Rezultat de clasificare

Sursa: Sistema de Clasificación Bioclimática Mundial. Universitatea Complutense de Madrid

Tabel 3. Clasificarea Bioclimatică Mondială Constanta

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE

MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 39 / 337

2.2.3.1 Resurse de apă

Spaţiul hidrografic Dobrogea este foate sărac în resurse proprii de suprafaţă, acestea sunt formate din câteva râuri de suprafaţă (până în prezent nu există nici o folosinţă pe râuri, datorită debitelor mici de apă cu caracter permanent) şi din lacurile litorale şi cele aferente Dunării. Stocul mediu multianual al râurilor din spaţiul hidrografic Dobrogea, este de circa 145 mil.mc/an (4,59 mc/s), ceea ce arată ca Dobrogea este zona cea mai săracă din ţară în resurse de apă de suprafaţă.

Lacurile naturale însumeaza un volum de apă de 1500 mil.mc. Cele mai importante sunt lacurile:

Taşaul (V = 57 mil.mc),

Siutghiol (V = 88 mil.mc),

Tatlăgeac (V = 14 mil.mc),

Techirghiol (V = 42 mil.mc),

Corbu (V = 25 mil.mc),

Bugeac (V = 41 mil.mc),

Oltina (V = 60 mil.mc),

Dunăreni (V = 52 mil.mc).

Apele acestor lacuri nu au caracteristicile necesare pentru a fi utilizate în scop potabil. Principalele folosinţe care pot beneficia de apă acestor lacuri sunt piscicultura, irigaţiile, agrementul nautic şi pescuitul sportiv. Lacul Techirghiol are proprietăţi curative atât prin conţinutul specific bogat în săruri a apei, cât şi prin nămolurile terapeutice de pe fundul lor. Resursele de apă subterană aferente spaţiului hidrografic Dobrogea (până la adâncimea de 0-300 m) totalizează circa 3172 mil.mc/an (100,6 mc/s), din care 84,8 mc/s – din straturile de adâncime, de foarte bună calitate şi 15,8 mc/s – apă potabilă cu o mineralizare mai ridicată, provenind din freatic. Din acest total, în Dobrogea de Sud, resursa exploatabilă este de 8,95 mc/s din straturile de adâncime şi 0,2 mc/s din freatic, iar în Dobrogea de Nord şi Centrală, resursele sunt de 2,15 mc/s din adâncime şi 0,85 mc/s din freatic.

2.2.3.2 Categorii de ape de suprafată

Au fost identificate 16 râuri de suprafaţă de peste 10 km, 18 lacuri naturale şi 4 lacuri de peste 0,5 km. (Sursa: “Planul de management bazinal Dobrogea Litoral”)

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE

MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 40 / 337

Râuri

Nr Rau Statia

hidrologica Lungime

(km) Suprafata

(km2) Altitudine

Debit mediu anual (m3/s)

Debite minime medii lunare

80% 90% 95%

Bazinul hidrografic Litoral

1 Telita Posta 14 58 60 0,070 0,010 0,006 0,004

2 Taita Hamcearca 12 102 87 0,064 0,005 0,004 0,003

3 Taita Satu Nou 45 565 4 0,474 0,100 0,075 0,055

4 Slava Ceamurlia 35 350 5 0,186 0,028 0,016 0,010

5 Hamangia Baia 24 218 11 0,241 0,064 0,045 0,034

6 Nuntasi Nuntasi 14 145 10 0,473 0,280 0,200 0,140

7 Săcele Săcele 5 32 31 0,113 0,020 0,009 0,005

8 Corbu Corbu 7 26 10 0,084 0,007 0,005 0,004

9 Casimcea Cheia 41 500 34 0,690 0,450 0,430 0,420

10 Râmnic Pantelimonu 19 87 62 0,085 0,021 0,013 0,006

11 Cartal Pantelimonu 21 127 73 0,101 0,018 0,011 0,006

12 Casimcea Casimcea 15 78 133 0,143 0,011 0,006 0,003

13 V. Neagră Lumina 4 17 7 0,080 0,002 0,002 0,001

14 V. Albesti Albesti 16 349 13 0,155 0,061 0,020 0,005

15 V. Biruinta Biruinta 10 47 5 0,086 0,032 0,024 0,019

16 V. Urlichioi Biruinta 6 22 4 0,025 0,008 0,004 0001

17 Agi Cabul Cuza-Vodă 15 105 15 0,302 0,180 0,160 0,145

Bazinul hidrografic Dunare

1 V. Irisului Pietreni 4 6 89 * * * *

2 V. Dunărea Băltăgesti 11 110 36 0,108 0,012 0,011 0,009

3 V. Topologu Saraiu 31 264 26 0,342 0,013 0,006 0,003

* - Raul Valea Irisului are o scurgere intermitenta, albia raului fiind mai tot timpul uscata

Tabel 4. Caracteristicile principale ale cursurilor de apa – sursa: Planul de Management al Dobrogea Litoral

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE

MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 41 / 337

Caracteristici lacuri naturale Nr Nume lac Suprafata (km2) Altitudine (m) Adancimea medie (m)

1 Bugeac 17,74 7 1,50

2 Oltina 25,09 6 1,5

3 Corbu 5,20 2 1,2

4 Tasaul 23,35 3 2,9

5 Siutghiol 19,0 1,5 2,5

6 Tatlageac 1,78 1,2 0,7

7 Tăbăcărie 0,99 1,5 1,5

8 Techirghiol 14,65 0,8 3,5

9 Iortmac 1,87 10 1

10 Dunăreni 6,21 5 1

11 Vederoasa 1,5 5 1

12 Domneasca 0,93 10 1,5

13 Blasova

14 Fundul Mare

15 Sbenghiozul

16 Balta Begu

17 Curcubeu

18 Bentu Latenilor

Tabel 5. Caracteristici lacuri naturale

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE

MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 42 / 337

Reţeaua de monitorizare a apelor de suprafaţă

Figura.6 Reţeaua de monitorizare a apelor de suprafaţă

2.2.4 Prec ip ita tii

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE

MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 43 / 337

Pentru realizarea studiului hidrologic şi pentru obţinerea datelor meteorologice, s-a realizat o listă cu staţiile meteorologice prezente în zona de studiu sau aflate în apropiere de aceasta.

2.2.4.1 Localizarea si tipologia pluviometrelor

Prezentăm în continuare o listă cu staţiile meteorologice prezente în zonă.

Cod Nume statie x y Altitudine Judet

348826 ALBESTI-CT 776294.128 261387.512 40 CT

349835 MANGALIA 788279.614 263760.744 6 CT

358504 URLUI 505350.502 274063.892 65 TR

400830 BIRUINTA 780697.834 283830.826 40 CT

406805 PIETRENI 746866.838 293580.458 89 CT

408800 ADAMCLISI 740058.988 297032.336 158 CT

412721 CALARASI 687839.335 302718.797 19 CL

413838 CONSTANTA 790306.483 308365.385 13 CT

415816 MEDGIDIA 760868.278 310817.282 70 CT

417819 CUZA VODA-CT 764708.021 314682.254 20 CT

418834 LUMINA 784572.826 317383.345 12 CT

421803 CERNAVODA 743150.577 321248.726 87 CT

422751 FETESTI 727144.375 322517.569 58 IL

424839 CORBU-CT 790717.190 328786.274 13 CT

429812 BALTAGESTI 754518.292 336521.072 34 CT

429838 SACELE 788973.192 337981.240 50 CT

431826 CHEIA-CT 772913.745 340986.426 40 CT

432839 NUNTASI 790046.823 343593.967 2 CT

433724 SLOBOZIA 690679.379 341718.127 51 IL

434823 PANTELIMON 768707.307 346371.665 75 CT

441757 HARSOVA 733825.322 357978.324 38 CT

441900 GURA PORTITEI 817020.914 361570.532 2 TL

443639 URZICENI 630718.021 358738.558 60 IL

443809 SARAIU 749528.981 362281.188 27 CT

443823 CASIMCEA 768007.238 363031.345 132 -

444820 CORUGEA 763971.016 364717.176 219 TL

444840 BAIA 790359.202 365865.251 20 TL

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE

MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 44 / 337

Cod Nume statie x y Altitudine Judet

445844 CEAMURLIA DE JOS 795550.630 367958.880 4 -

446853 JURILOVCA 807331.428 380371.773 38 TL

454936 SF. GHEORGHE-DELTA 863172.408 388165.513 1 TL

457841 SATU NOU-TL 790575.743 389987.303 100 TL

502832 IZVOARELE-TL 778338.966 398710.610 25 -

505904 MAHMUDIA 820053.528 406251.751 168 TL

507747 UNIREA-BR-POST 718950.347 405642.687 - BR

507823 HAMCEARCA 766136.020 407456.802 86 -

507838 POSTA 785794.519 408316.930 67 -

509940 SULINA 866817.741 416223.469 12 TL

511849 TULCEA 799857.303 416389.984 4 TL

511912 GORGOVA 829960.323 417896.028 3 TL

512755 BRAILA 729099.914 415271.711 15 BR

516828 ISACCEA 771968.322 424395.888 50 TL

524812 GRINDU-TL 750461.690 438334.730 6 TL

525918 CHILIA 836420.600 444220.202 5 TL

530801 GALATI 735696.998 448884.968 69 GL

ISPERIH 647601.087 248002.823 BULGARIA

SILISTRA 681581.441 293124.657 BULGARIA

DOBRICH 728498.374 234334.675 BULGARIA

Tabel 6. Staţiile meteorologice prezente în spatiul hidrografic ABADL si în imediata vecinătate

În tabelul următor, sunt indicate staţiile meteorologice din bazinul Dobrogea Litoral şi din vecinătatea spatiului ABADL, şi perioadele în care au fost efectuate înregistrări.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE

MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 45 / 337

OBIECT Nume Perioada de timp

Stat

ii m

eteo

rolo

gice

din

Dob

roge

a

277 STATIE METEOROLOGICA JURILOVCA 01/01/1961 la 01/07/2011 283 STATIE METEOROLOGICA CHILIA VECHE 01/01/1985 la 01/12/2000 281 STATIA METEOROLOGICA ADAMCLISI 01/01/1961 la 01/07/2011 280 STATIA METEOROLOGICA CERNAVODA 01/07/1985 la 01/07/2011 278 STATIA METEOROLOGICA JURILOVCA 279 STATIE METEOROLOGICA CORUGEA 01/01/1961 la 01/07/2011 282 STATIA METEOROLOGICA MEDGIDIA 284 STATIE METEOROLOGICA MAHMUDIA 01/07/1992 la 01/07/2011 286 STATIA METEOROLOGICA HIRSOVA 01/01/1961 la 01/07/2011 287 STATIE METEOROLOGICA GORGOVA 01/01/1961 la 01/07/2011 500 STATIA RADAR MEDGIDIA 498 STATIA METEOROLOGICA MANGALIA 01/07/1931 la 01/07/2011 499 STATIA METEOROLOGICA CONSTANTA 01/01/1896 la 01/07/2011 501 STATIA METEOROLOGICA TULCEA

502 STATIA METEOROLOGICA SF.GHEORGHE 503 STATIA METEOROLOGICA SULINA 01/01/1896 la 01/07/2011 504 STATIA HIDROLOGICA GURA PORTITEI 01/05/1985 la 01/07/2011 505 STATIA RADAR MEDGIDIA 01/01/1961 la 01/07/2011 285 STATIE METEOROLOGICA SFANTU GHEORGHE 01/01/1961 la 01/07/2011 289 STATIE METEOROLOGICA TULCEA 01/01/1961 la 01/07/2011

Stat

ii di

n ju

rul D

obro

gei

512 STATIA METEOROLOGICA FETESTI 01/01/1971 la 01/06/2009 513 STATIA METEOROLOGICA CALARASI 01/01/1898 la 01/07/2011 320 STATIA METEOROLOGICA SLOBOZIA 01/01/1981 la 01/07/2011 306 STATIA METEOROLOGICA DILGA 01/02/1961 la 01/12/2000 316 STATIA METEOROLOGICA GRIVITA 01/01/1929 la 01/07/2011 311 STATIA METEOROLOGICA BRAILA 01/01/1888 la 01/07/2011 222 STATIA METEOROLOGICA GALATI 01/01/1896 la 01/07/2011 447 POST PLUVIOMETRIC SENDRENI 464 POST PLUVIOMETRIC GHIMIA 307 STATIA METEOROLOGICA URZICENI 01/01/1961 la 01/07/2011

Stat

ii di

n B

ulga

ria STATION SILISTRA (BULGARIA)

STATION DOBRICH (BULGARIA)

STATION ISPERIH (BULGARIA)

Tabel 7. Staţiile meteorologice prezente în spatiul hidrografic ABADL si în imediata vecinătate şi perioadele în care au fost efectuate înregistrări

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE

MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 46 / 337

2.2.4.2 Analiza statistică si frecventa precipitatiilor

Odata identificate statiile meteorologice care vor fi parte componenta a studiului hidrologic, a fost realizat studiul continutului datelor de la aceste statii.

Pentru fiecare statie, exista disponibile doua tipuri de date:

1. Precipitatii maxime anuale in 24 de ore pentru perioada 1961 - 2011

2. Precipitatii zilnice pentru perioadele cu inundatii istorice

Analiza seriei de date maxime anuale pe 24 de ore

Pentru analiza seriilor de date maxime anuale de precipitatii pe 24 de ore s-a utilizat metoda dublei acumulari. Aceasta metoda consta in reprezentarea unor perechi de puncte pe axele X si Y. Perechile de puncte sunt obtinute prin compuneri succesive de cate doua serii de date apartinand aceluiasi interval temporar.

Cele mai intalnite cazuri care se obtin din reprezentarea grafica a metodei compunerii duble sunt:

• Perechile de puncte se aliniaza pentru a genera o dreapta. In acest caz, exista corelare intre datele celor doua serii reprezentate, ceea ce indica lipsa erorilor.

• Perechile de puncte se aliniaza pe doua segmente de dreapta, cu panta diferita. Aceasta indica faptul ca intr-una din serii exista o eroare sistematica la o anume data. In acest caz, rezolvarea consta aflarea statiei si zonei care contine eroarea. Daca este asa, se poate presupune ca cea mai luna zona este cea corecta. Totusi, este posibil ca ambele zone sa aiba acelasi numar de puncte. In acest caz, se poate presupune ca cea mai recenta zona este cea corecta.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE

MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 47 / 337

• Perechile de puncte se aliniaza pe trei segmente de dreapta, cu particularitatea ca

primul si al treilea segment sunt paralele. In acest caz, exista o eroare sistematica in cea de-a doua linie, care a fost detectata si corectata. Dupa corectie valorile inregistrate au redevenit corecte.

Pentru identificarea statiilor meteorologice din Dobrogea, au fost definite 7 grupe de statii meteorologice bazate pe vecinatate si valorile medii inregistrate. Cele 7 grupe sunt:

Grupa 1

Statie Total ani Total ani disponibili Medie

Mangalia 51 51 49.8

Adamclisi 51 51 42.3

Calarasi 51 51 42.1

Constanta 51 51 44.7

Medgidia 51 51 42.6

Cernavoda 51 26 41.6

Fetesti 51 48 41.5

Grupa 2

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE

MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 48 / 337

Statie Total ani Total ani disponibili Medie

Slobozia 51 31 39.4

Hirsova 51 51 38.8

Urziceni 51 51 42.0

Corugea 51 51 42.4

Grupa 3

Statie Total ani Total ani disponibili Medie

SFGheorge 51 51 40.9

Jurilovca 51 51 36.3

Gura Portitei 51 26 36.7

Grupa 4

Statie Total ani Total ani disponibili Medie

Braila 51 37 38.6

Tulcea 51 51 43.4

Galati 51 51 47.0

Grupa 5

Statie Total ani Total ani disponibili Medie

SFGheorge 51 51 40.9

Chilia 51 16 36.0

Sulina 51 51 30.8

Gura Portitei 51 26 36.7

Grupa 6

Statie Total ani Total ani disponibili Medie

Gorgova 51 51 39.6

Tulcea 51 51 43.4

Jurilovca 51 51 36.3

Mahmudia 51 19 45.8

Grupa 7

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE

MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 49 / 337

Statie Total ani Total ani disponibili Medie

Calarasi 72 51 42.1

Silistra 72 72 41.0

Dobrich 72 37 42.7

Isperih 72 72 44.0

Tabel 8. 7 grupe de statii meteorologice

Nota: Urziceni, Calarasi, Slobozia, Galati, Braila, Dobrich, Silistra si Isperih sunt statiile meteorologice localizate in vecinatatea zonei de studiu, luate în calcul pentru interpoarea înregistrărilor meteorologice si obtinerea unor rezultate care să acopere în întregime spatiul ABADL.

Pentru fiecare grupa s-a reprezentat grafic acumularea dubla dintre fiecare statie apartinand unui grup si valoarea medie a statiilor apartinatoare aceluiasi grup.

In continuare prezentam un exemplu care ilustreaza dubla acumulare dintre valorile statiei Adamclisi si media statiilor din grupa din care apartine aceasta statie, respectiv grupa 1.

Dupa obtinerea tuturor reprezentarilor grafice mentionate anterior, am observat ca exista o buna corelare intre datele statiilor care apartin aceluiasi grupe, drept pentru care putem

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE

MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 50 / 337

concluziona ca nu exista erori semnificative in datele inregistrate la statiile meteorologice.

- Generarea ploilor: Odata identificate si verificate seriile de date meteorologice, urmeaza definirea conditiilor de ploaie pentru fiecare scenariu hidro-meteorologic:

• Inundatii istorice. • Probabilitatea de aparitie a cantitatilor de precipitatii maxime/24 ore: 0,1%, 0,2%,

0,5%, 1%, 5% si 10% Definirea conditilor de ploaie au fost realizate cu ajutorul:

1) Estimarii volumelor de precipitatii pe 24 de ore de la fiecare statie meteorologica. 2) Distributiei spatiale ale precipitatiilor zilnice in arealul Dobrogea, prin izohiete. 3) Definirea duratelor cu precipitatii. 4) Distributia temporala a volumelor de precipitatii (Histograma). 5) Obtinerea histogramei nete utilizand metoda coeficientului Curve Number.

Pentru probabilitatile de aparitie:

Odata analizate precipitatiile maxime anuale pe 24 de ore, au fost obtinute cuantilele care vor fi utilizate pentru reprezentarea hartilor de precipitatii distribuite in spatiul Dobrogea. Cuantilele incluse in studiu, sunt de 0,1%, 0,2%, 0,5%, 1%, 5% si 10% si se refera la probabilitatile de aparitie de : 1000, 500, 200, 100, 20 si 10 ani.

Procedura pentru obtinerea perioadelor de revenire mentionate mai sus consta in aplicarea diferitelor frecvente pentru a observa care se apropie cel mai mult de seria de date pentru precipitatii. Avand in vedere ca se lucreaza cu serii de date pentru precipitatii maxime anuale, datele pot fi adaptate mai bine pentru valori extreme in sistemele de distributie.

A fost folosit un software specific in calculul hidro-meteorologic, pentru a incadra seriile de date cu precipitatiile pe diferite functii de distributie. Acest software se numeste CHAC si a fost creat de CEDEX (Centrul de Studii Experimentale pentru Lucrari Publice, Ministerul Lucrarilor Publice din Spania). CHAC poate fi downloadat gratuit la adresa urmatoare: http://hercules.cedex.es/IngSis/chac.htm. Regulile pentru frecventa si metodele de adaptare pe care CHAC le foloseste sunt prezentate mai jos:

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE

MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 51 / 337

Tabel 9. Metodele de adaptare CHAC

Aceste functii de distributie depind de 3 parametri, unul dintre ei depinzand de regionalizarea regulilor pentru frecventa de calcul. Astfel, cand aceste doua functii de distributie sunt folosite, mai intai este necesara regionalizarea acestora.

Regionalizarea statistica necesara pentru functiile GEV si Log Pearson este o procedura

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE

MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 52 / 337

complexa care necesita un grad ridicat de cunostinte in proprietatile zonei pentru care se face regionalizarea.

Celelalte doua functii de distributie (Gumbel si SQRT) depind doar de 2 parammetri, cu pretul unei flexibilitati reduse in obtinerea proprietatilor statistice din seriile model.

Legea de frecventa Gumbel presupune un coeficient de asimetrie constant cu o valoare de 1,14. Foarte frecvent, folosirea acestui coeficent de asimetrie contrazice seriile model, si astfel se ajunge la rezultate aproape de limita de sigurantei.

In 1986, Takeharu Etu a sugerat o noua lege de frecventa, pentru a rezolva problemele in aplicarea legilor de frecventa Gumbel, GEV si Log Pearson. Legea de frecventa pe care a sugerat-o se numeste SQRT-Maximum Likelihood (ML). Aceasta lege depinde de 2 parametri si presupune un coeficient de asimetrie mai mare decat legea Gumbel. In legea SQRT-ML, coeficientul de asimetrie este functie de coeficientul de variatie. Pentru perioade de revenire scurte si medii, estimarile cantitative facute cu legea SQRT-ML sunt similare cu cele facute de legea Gumbel. Pe de alta parte, pentru perioade de revenire mari, estimarile legii SQRT-ML sunt mai mari decat estimarile facute cu legea Gumbel. Astfel, folosirea legii de distributie SQRT-ML ofera rezultate mai realistice si traditionale decat cele oferite de legea Gumbel.

Totusi, caracteristicile mai bune pe care le arata legea de frecventa SQRT-ML in comparatie cu legea Gumbel nu exclud lipsa de flexibilitate cand vine vorba de coeficienti de asimetrie mari. Acestia, impreuna cu coeficientii de variatie mari returneaza o variabilitate mare in proprietatile statistice ale seriilor model. In aceste cazuri, este important sa se ia in considerare ca rezultatul cantitativ poate fi pus la indoiala.

In concluzie, desi legile de frecventa cu 2 parametri (Gumbel si SQRT) sunt deficitare din punct de vedere al flexibilitatii, in majoritatea cazurilor rezultatele obtinute de legea de frecventa SQRT-ML sunt mai potrivite si realiste in comparatie cu cele obtinute prin legea Gumbel. Mai mult, spre deosebire de legile GEV si Log Pearson, legea SQRT-ML nu necesita o regionalizare a precipitatiilor din Dobrogea. Astfel, pentru estimarea cantitatilor de la statiile meteorologice se va folosi legea de frecventa SQRT-ML.

In continuare includem reprezentarea grafica a rezultatelor din ajustarea functiei de distributie SQRT-ML a seriilor de date disponibile.

În Anexa 5 “Studiul Statistic al Precipitaţiilor şi Debitelor”, se pot vedea reprezentările grafice ale ajustărilor la distributiile de probabilitate a datelor din seriile disponibile. (Adamclisi; Braila; Calarasi; Cernavoda; Chilia; Constanta; Corugeni; Fetesti; Galati; Gorgova; Gura Portitei; Hirsova; Jurilovca; Mahmudia; Mangalia; Medgidia; SF Gheorghe; Slobozia; Sulina; Tulcea; Urziceni; Isperih; Silistra; Dobrich)

In final, cantitatile precipitatiilor obtinute pentru fiecare statie meteorologica sunt prezentate in tabelul urmator:

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE

MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 53 / 337

PM24 mm (precipitatii maxime/24 de ore) Probabilitate de aparitie

Statie meteorologica 10 20 100 200 500 1000

Adamclisi 68 80 114 130 152 170

Braila 56 64 87 97 112 123

Calarasi 65 76 107 121 141 157

Cernavoda 66 76 114 130 153 172

Chilia 45 64 90 102 120 134

Constanta 71 86 123 140 165 185

Corugeni 66 77 110 125 147 164

Fetesti 68 81 119 136 162 181

Galati 71 83 116 131 153 170

Gorgova 63 73 107 122 143 159

Gura Portitei 61 73 105 121 142 159

Hârsova 61 72 104 119 140 156

Jurilovca 55 66 91 102 119 132

Mahmudia 69 84 117 134 157 176

Mangalia 82 100 146 169 200 225

Medgidia 69 82 117 132 156 174

SF Gheorghe 67 80 116 134 157 176

Slobozia 56 64 85 94 108 119

Sulina 50 60 86 99 117 131

Tulcea 69 82 117 134 157 175

Urziceni 66 78 110 125 146 163

Tabel 10. Cantitatile precipitatiilor obtinute pentru fiecare statie meteorologica – sursa ANM

2.2.4.3 Distributia spatială a precipitatiilor

Cantitatile precipitatiilor obtinute in etapa anterioara, sunt caracteristice unei statii meteorologice, care reprezinta un punct in spatiu. Din moment ce va fi utilizat un model spatial pentru modelul hidrologic (Mike She), cuantilele vor trebui sa fie distribuite spatial pe zona Dobrogea.

Metoda utilizata pentru realizarea acestei activitati de a transforma valorile punctuale de precipitatii in valori distribuite este cea a izohietelor. Izohieta este locul geometric al punctelor care au aceleasi valori de precipitatii. Aceasta metoda consta in reprezentarea liniilor izohiete pe baza cuantilelor obtinute anterior, si tinand cont si de alti factori, precum:

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE

MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 54 / 337

topografia terenului, directia vantului.

Reprezentari grafice ale izohietelor pentru diferite probabilitati de aparitie pentru zona Dobrogea se regasesc in : Anexa 8. „Reprezentari grafice ale izohietelor pentru diferite probabilitati de aparitie”.

Figura.7 Ex: Izohiete pentru probabilitate de aparitie de 1:500 de ani

Odata obtinute hartile cu izohiete, urmatorul pas este sa se obtina precipitatiile maxime din 24 de ore pentru fiecare bazin in parte. Pentru aceasta suprafata dintre doua linii izohiete a fost calculata prin obtinerea unei valori medii dintre cele doua linii izohiete, in final obtinandu-se precipitatiile medii de pe suprafata unui bazin hidrografic, asa cum este prezentat si in exemplul urmator:

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE

MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 55 / 337

Izohieta Suprafata dintre 2 izohiete (A)

Precipitatii medii (P)

Rezultat A x P

0,88 7,15 6,29

10

1,59 14,5 23,06

19

2,24 26,0 58,24

33

3,01 30,5 91,80

28

1,22 36,5 44,53

45

0,20 53 10,60

Total 9,14 -- 234,52

Tabel 11. Isohyets

Precipitatiile medii pe bazin = 234,52/9,14= 25,66 mm

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE

MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 56 / 337

2.2.5 Analiza foronomică

2.2.5.1 Localizarea si tipologia statiilor de calcul a capacitatii

În tabelul următor, sunt prezentate staţiile de capacitate din zona de studiu, precum şi râul în care se află şi perioada în care au fost înregistrate date.

Nume Râu Perioada înregistrări

POŞTA Telita 10/01/1972 pana la 23/08/1999 HAMCEARCA Taita 16/01/1962 pana la 01/05/1999 SATU NOU Taita 07/01/1978 pana la 23/08/1999 CEAMURLIA DE JOS Slava 09/01/1972 pana la 23/08/1999 BAIA Hamangia 28/09/1963 pana la 23/08/1969 NUNTAŞI Nuntasi 02/01/1979 pana la 23/08/1999 SĂCELE Sacele 15/06/1963 pana la 27/08/1999 CORBU Corbu 18/05/1963 pana la 27/08/1999 CASIMCEA Casimcea 01/04/1962 pana la 26/08/1999 PANTELIMONU Ramnic/Cartal 06/01/1984 pana la 27/08/1999 CHEIA Casimcea 12/01/1988 pana la 26/08/1999 LUMINA Valea Neagra 01/01/1980 pana la 27/08/1999 CUZA VODĂ Agi Cabul 10/01/1961 pana la 21/12/1998 BIRUINŢA Biruinta 20/07/1973 pana la 23/08/1999 ALBEŞTI Albesti SARAIU Topolog 02/01/1977 pana la 23/08/1999 BĂLTĂGEŞTI Dunarea PIETRENI Irisului 07/01/1961 pana la 23/08/1999 URLUIA Urluia 05/01/1981 pana la 25/12/2001 NEGURENI Valea Mare IZVOARELE Dunarea BALA Dunarea 01/09/1989 pana la 01/12/1998 UNIREA Dunarea 01/01/1965 pana la 31/12/1999 CERNAVODA Dunarea 01/01/1985 pana la 01/12/1985 BRAILA Dunarea 28/01/1986 pana la 17/01/1990 GRINDU Dunarea 01/01/1986 pana la 05/03/2011 ISACCEA Dunarea 18/01/1986 pana la 03/03/2011

Tabel 12. Analiza foronomică

2.2.5.2 Analiză statistică si frecventa debitelor

Următorul tabel arată seriile de valori înregistrate la fiecare staţie

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL”

PAG. 57 / 337

anul

POŞT

A

HAM

CEA

RC

A

SATU

NO

U

CEA

MU

RLI

A

BAIA

NU

NTA

ŞI

SĂC

ELE

CO

RBU

CAS

IMC

EA

PAN

TELI

MO

NU

R

PAN

TELI

MO

NU

C

CH

EIA

LUM

INA

CU

ZA V

OD

Ă

BIR

UIN

ŢA U

BIR

UIN

ŢA B

ALBE

ŞTI

SAR

AIU

BĂLT

ĂGEŞ

TI

PIET

REN

I

UR

LUIA

NEG

UR

ENI

1980

0.498 0.438 0.502 0.310 2.18

0 4.100 0.528 0.067 48.200 34.800 52.600 * 0.388 * 0.083 0.163 * 33.300 62.800 * * *

1981

1.650 1.110 5.310 0.274 1.55

0 6.480 1.310 0.147 8.720 19.400 35.200 * 0.985 * 17.000 3.690 * 192.000 16.400 * * *

1982

3.230 0.515 9.540 0.825 45.4

00 6.670 0.245 3.020 1.980 7.350 21.500 * 1.690 * 0.128 0.118 * 27.400 121.000 * * *

1983

1.310 1.950 18.600 1.090 97.4

00 5.420 22.700 0.113 54.200 17.400 7.870 * 0.342 * 6.710 28.400 * 62.80

0 32.000 * * *

1984

1.710 1.840 8.980 1.590 16.8

00 3.530 12.100

13.600 12.800 0.423 0.108 * 3.120 0.746 6.490 0.367 * 29.10

0 3.920 * * *

1985

2.360 4.180 56.600 13.400 41.0

00 13.50

0 10.60

0 0.880 17.000 39.800 488.000 * 6.120 4.900 0.071 22.400 * 29.600 29.200 * * *

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL”

PAG. 58 / 337

anul

POŞT

A

HAM

CEA

RC

A

SATU

NO

U

CEA

MU

RLI

A

BAIA

NU

NTA

ŞI

SĂC

ELE

CO

RBU

CAS

IMC

EA

PAN

TELI

MO

NU

R

PAN

TELI

MO

NU

C

CH

EIA

LUM

INA

CU

ZA V

OD

Ă

BIR

UIN

ŢA U

BIR

UIN

ŢA B

ALBE

ŞTI

SAR

AIU

BĂLT

ĂGEŞ

TI

PIET

REN

I

UR

LUIA

NEG

UR

ENI

1986

0.226 0.409 6.950 0.293 26.0

00 1.230 2.880 0.274 0.796 0.085 40.800 * 0.420 20.000 0.646 0.150 * 13.200 3.840 * * *

1987

5.570 0.437 17.900 6.130 31.2

00 12.20

0 8.580 2.090 65.400 29.000 31.900 * 1.920 9.180 0.143 0.622 * 33.700 14.600 * * *

1988

0.768 1.060 23.500 1.740 9.45

0 14.80

0 2.820 5.980 99.300 131.000 33.100 48.600 1.800 30.400 54.300 27.100 * 70.90

0 8.370 * * *

1989

1.350 4.140 4.870 11.500 27.2

00 19.10

0 1.280 0.234 80.900 41.900 20.600 31.600 0.770 11.400 0.032 0.126 * 32.60

0 6.580 * * *

1990

0.116 0.229 1.440 9.100 53.7

00 15.00

0 8.290 0.224 0.660 0.174 21.500 24.300 0.344 1.040 0.067 0.136 * 40.40

0 4.790 * * *

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL”

PAG. 59 / 337

anul

POŞT

A

HAM

CEA

RC

A

SATU

NO

U

CEA

MU

RLI

A

BAIA

NU

NTA

ŞI

SĂC

ELE

CO

RBU

CAS

IMC

EA

PAN

TELI

MO

NU

R

PAN

TELI

MO

NU

C

CH

EIA

LUM

INA

CU

ZA V

OD

Ă

BIR

UIN

ŢA U

BIR

UIN

ŢA B

ALBE

ŞTI

SAR

AIU

BĂLT

ĂGEŞ

TI

PIET

REN

I

UR

LUIA

NEG

UR

ENI

1991

5.900 4.100 28.600 2.560 2.27

0 9.900 3.750 0.241 52.100 23.500 5.370 45.100 3.690 0.525 33.400 66.200 * 31.90

0 58.600 * * *

1992

0.592 0.510 0.891 1.770 3.68

0 1.610 0.348 0.198 0.170 0.138 0.145 12.900 0.505 0.737 0.048 0.197 * 3.820 23.000 * * *

1993

0.180 2.260 1.060 0.163 0.43

0 1.070 3.950 1.140 33.500 30.000 6.940 22.200 0.230 9.040 0.021 0.126 * 31.90

0 26.000 * * *

1994

18.200 2.000 9.420 0.132 8.46

0 5.920 1.310 0.570 10.700 110.000 128.000 128.400

38.100 13.800 0.042 0.091 * 48.50

0 5.800 * * *

1995

7.020 0.224 5.400 1.490 0.31

9 0.614 11.700 0.360 0.120 8.100 234.000 83.10

0 0.139 5.200 36.400 3.820 * 68.000 5.450 * * *

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL”

PAG. 60 / 337

anul

POŞT

A

HAM

CEA

RC

A

SATU

NO

U

CEA

MU

RLI

A

BAIA

NU

NTA

ŞI

SĂC

ELE

CO

RBU

CAS

IMC

EA

PAN

TELI

MO

NU

R

PAN

TELI

MO

NU

C

CH

EIA

LUM

INA

CU

ZA V

OD

Ă

BIR

UIN

ŢA U

BIR

UIN

ŢA B

ALBE

ŞTI

SAR

AIU

BĂLT

ĂGEŞ

TI

PIET

REN

I

UR

LUIA

NEG

UR

ENI

1996

0.917 4.020 23.200 0.463 0.52

0 1.340 2.140 0.386 8.820 12.600 10.700 87.000 0.365 11.500 0.664 0.258 * 13.10

0 2.140 * * 4.090

1997

28.200 2.870 24.200 0.757 9.57

0 0.726 0.665 0.650 0.390 7.440 1.090 12.100 0.228 1.280 2.300 2.910 * 16.10

0 1.860 * * 12.700

1998

18.100 2.760 3.710 0.822 4.62

0 0.825 0.560 0.210 0.257 0.076 0.156 7.810 0.650 22.600 6.720 50.100 * 4.700 2.330 * * 1.400

1999

0.790 0.667 1.510 1.190 2.38

0 108.0

00 3.150 0.119 0.300 38.400 224.000 246.000 0.819 57.800 1.520 85.600 * 41.10

0 6.220 * * 26.800

2000

0.495 1.900 0.850 0.266 0.29

8 0.590 0.546 0.087 0.881 10.500 0.148 11.300 0.578 0.444 1.940 0.734 * 1.660 0.327 * * 0.149

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL”

PAG. 61 / 337

anul

POŞT

A

HAM

CEA

RC

A

SATU

NO

U

CEA

MU

RLI

A

BAIA

NU

NTA

ŞI

SĂC

ELE

CO

RBU

CAS

IMC

EA

PAN

TELI

MO

NU

R

PAN

TELI

MO

NU

C

CH

EIA

LUM

INA

CU

ZA V

OD

Ă

BIR

UIN

ŢA U

BIR

UIN

ŢA B

ALBE

ŞTI

SAR

AIU

BĂLT

ĂGEŞ

TI

PIET

REN

I

UR

LUIA

NEG

UR

ENI

2001

1.350 1.650 3.080 0.266 0.16

0 0.270 0.560 0.070 46.600 5.650 59.300 9.750 0.130 2.520 0.189 1.400 * 46.300 21.000 * * 0.675

2002

1.400 0.764 3.380 58.700 75.7

00 4.380 45.000 0.083 398.000 29.800 55.200 333.0

00 1.870 41.200 22.100 22.100 * 209.000 17.400 * * 15.400

2003

0.834 0.408 1.950 0.129 19.7

00 0.446 18.100 0.068 5.720 31.100 38.300 35.90

0 0.246 0.762 0.010 28.800 * 77.500 10.100 * * 1.650

2004

4.600 4.620 0.635 0.337 9.54

0 0.390 17.700 0.127 1.420 50.200 102.000 287.0

00 35.80

0 0.474 2.860 9.200 * 7.930 24.400 * * 5.360

2005

1.670 4.260 2.480 0.900 5.33

0 0.720 5.600 0.262 58.600 1.360 310.000 384.000 0.123 31.400 18.700 131.000 * 214.0

00 105.000 * * 18.500

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL”

PAG. 62 / 337

anul

POŞT

A

HAM

CEA

RC

A

SATU

NO

U

CEA

MU

RLI

A

BAIA

NU

NTA

ŞI

SĂC

ELE

CO

RBU

CAS

IMC

EA

PAN

TELI

MO

NU

R

PAN

TELI

MO

NU

C

CH

EIA

LUM

INA

CU

ZA V

OD

Ă

BIR

UIN

ŢA U

BIR

UIN

ŢA B

ALBE

ŞTI

SAR

AIU

BĂLT

ĂGEŞ

TI

PIET

REN

I

UR

LUIA

NEG

UR

ENI

2006

3.320 0.776 28.200 0.360 21.2

00 0.402 14.200 0.092 1.110 31.400 37.000 96.50

0 6.600 49.400 0.477 46.100 * 28.900 6.180 * * 0.845

2007

0.708 0.407 35.100 0.196 11.8

00 17.20

0 20.10

0 0.059 262.000 0.302 2.640 48.100 0.655 0.119 0.565 35.600 * 0.392 0.615 * * 25.800

2008

1.610 2.450 1.810 1.280 17.2

00 3.000 31.800 0.155 0.095 1.530 3.940 0.823 0.219 0.122 0.810 0.050 * 48.00

0 22.400 * * 1.500

2009

0.848 0.261 3.520 0.123 4.00

0 24.60

0 12.50

0 0.047 0.048 0.444 3.620 23.200 0.090 1.450 0.018 0.076 * 24.90

0 13.800 * * 19.600

2010

1.410 0.446 2.430 0.092 10.4

00 4.250 14.900 1.540 6.450 7.700 9.900 33.10

0 0.058 3.230 5.080 0.044 * 36.700 18.600 * * *

Tabel 13. Valori înregistrate la fiecare staţie

Obs. * Campurile fara valori reprezinta fenomen de sec sau nu există disponibile înregistrări

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 63 / 337

In continuare prezentam functiile de distributie care au fost utilizate pentru ajustarea seriilor de date:

• Distributia Gumbel • Distributia Generala a Valorilor Extreme (GEV) • Radacina patrata exponentiala a distributiei valorilor maxime (SQRT-ETmax) • Log-Pearson III

Functia de distributie aleasa depinde de cat de mult ajuta aceasta la ajustarea seriilor de date si nivelul de precizie care exista intre valorile reale si cele estimate. Precizam ca am utilizat CHAC la ajustarea seriilor de debite pentru diferitele functii de distributie. Toate seriile de date s-au ajusta utilizand Distributia Generala a Valorilor Extreme (GEV). Pentru unele statii hidrometrice, utilizarea acestei metode a fost foarte indicata, rezultatele obtinute fiind foarte bune. Exemple: Satu Nou, Baia, Sacele, Corbu si Biruinta. Pentru restul statiilor, si in mod deosebit pentru probabilitati de aparitie intre 10 si 100, valorile obtinute cu aceasta metoda au fost un pic mai mici decat cele reale. Desi erorile obtinute sunt semnificative, prin utilizarea altei metode de ajustare se obtineau rezultate mult mai ireale. De aceea consideram ca metoda utilizata este cea mai fezabila pentru prezentul proiect. Rezultatele GEV obtinute sunt prezentate in Anexa 5. “Studiul Statistic al Precipitaţiilor şi Debitelor”: Statia Hidrometrica Posta; Statia Hidrometrica Hamcearca; Satu Nou; Ceamurlia; Baia; Nuntasi; Sacele; Corbu; Casimcea; Pantelimonu de Jos (Ramnic); Pantelimonu de Jos (Cartal); Cheia; Lumina; Cuza Voda; Biruinta (Urlichioi); Biruinta (Biruinta); Saraiu; Baltagesti. In final, debitele obtinute pentru fiecare probabilitate de aparitie sunt prezentate in tabelul urmator:

QM24 m3/s (Debite maxime/24 de ore) Probabilitatea de aparitie

Statie 10 20 50 100 500 1000

Statia Hidrometrica Posta 7 10 22 33 89 136

Statia Hidrometrica Hamcearca 4 5 6 7 11 12

Statia Hidrometrica Satu Nou 24 35 55 74 145 192

Statia Hidrometrica Ceamurlia 6 11 22 38 131 222

Statia Hidrometrica Baia 45 60 95 130 262 351

Statia Hidrometrica Nuntasi 19 30 56 86 226 342

Statia Hidrometrica Sacele 21 27 43 56 100 126

Statia Hidrometrica Corbu 2 4 9 18 84 164

Statia Hidrometrica Casimcea 85 140 266 417 1147 1762

Statia Hidrometrica Pantelimonu de Jos (Ramnic) 54 78 116 155 290 374

Statia Hidrometrica Pantelimonu de Jos (Cartal) 137 234 392 594 1508 2234

Statia Hidrometrica Cheia 207 310 497 696 1465 1999

Statia Hidrometrica Lumina 6 10 21 36 121 203

Statia Hidrometrica Cuza Voda 29 41 68 94 192 259

Statia Hidrometrica Biruinta (Urlichioi) 15 24 46 73 197 300

Statia Hidrometrica Biruinta (Biruinta) 42 66 116 173 419 607

Statia Hidrometrica Saraiu 101 147 219 295 573 756

Statia Hidrometrica Baltagesti 47 69 112 158 335 460

Tabel 14. Probabilitate de aparitie

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 64 / 337

2.2.5.3 Analiza hidrogramelor istorice

S-a realizat un studiu al datelor debitelor provenite din episoadele inundaţiilor istorice, elaborând în cele din urmă hidrogramele istorice corespunzătoare.

Mai jos se prezintă un exemplu de hidrograf istoric, corespunzătoare unui episod de inundaţie produs în anul 1992, în staţia hidrometrică Urluia, situată pe râul cu acelaşi nume.

0

100

200

300

400

500

600

700

0,000

2,000

4,000

6,000

8,000

10,000

12,000

H (c

m)

Q (m

c/s)

data

Hidrograful viiturii din 14-19 VI 1992 de la statia hidrometrica Urluia, raul Valea Urluia

Q (mc/s)

H (cm)

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 65 / 337

Tabel 15. Exemplu de hidrograf istoric

Pentru evenimentele istorice:

Dupa identificarea evenimentelor istorice produse intre anii 1999 si 2006 au fost solicitate si obtinute inregistrari zilnice meteorologice de la Administratia Nationala de Meteorologie, din intervalul mentionat. Datele din perioadele cu inundatii istorice au fost utilizate pentru reprezentarea hidrografelor de viituri, iar rezultatele sunt prezentate in tabelele urmatoare:

Data Debit (m3/s) Nivel (cm) 14/6/1992 17:00 0,000 0 15/6/1992 7:00 0 0 15/6/1992 17:00 10,6 617 16/6/1992 7:00 5,38 601 16/6/1992 17:00 4,25 591 17/6/1992 7:00 2,81 566 17/6/1992 9:30 2,51 557 17/6/1992 18:00 2,36 552 17/6/1992 18:30 2,95 570 17/6/1992 19:30 10,6 617 18/6/1992 6:30 4,25 591 18/6/1992 7:00 4,25 591 18/6/1992 10:30 3,94 587 18/6/1992 11:30 3,73 584 18/6/1992 12:00 2,01 538 18/6/1992 12:30 1,650 521 18/6/1992 13:20 1,500 514 18/6/1992 13:30 1,300 504 18/6/1992 16:30 1,000 489 18/6/1992 17:00 1,000 489 19/6/1992 6:30 0,488 461 19/6/1992 7:00 0,488 461 19/6/1992 12:00 0,19 440 19/6/1992 12:30 0,19 440 19/6/1992 17:00 0 0

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 66 / 337

2.2.5.3.1 Eveniment 1 de la: 31/08/1999 pana la 11/09/1999

Data/statie Isaccea-516828

Unirea BR-post Urluia Adamclisi Braila Calarasi Cernavoda Chilia

1999-08-31 0 0 0 0 0 0 0 0

1999-09-01 0 0 4.1 3.2 0.4 0 0 0

1999-09-02 33.5 13.7 3.8 37.3 20.9 20.5 61.4 13.2

1999-09-03 4.5 22.2 5.3 83.3 6.4 36.3 48.8 0

1999-09-04 0 18.1 15.3 41.6 4.7 61 7.2 0

1999-09-05 0 0.5 0.8 0 0.1 0 0 0

1999-09-06 0 0.6 0 0 0 0 0 0.8

1999-09-07 0 0.1 0 0 0 0 0 0

1999-09-08 8.2 0.5 0 0.2 0 0 0 0.4

1999-09-09 0 17.5 0 0 14.8 0 0.5 4.1

1999-09-10 0 13.3 0.1 4.9 4.6 10.8 2.4 0

1999-09-11 0 0 5.9 0 0 0 0 0

Data/statie Constanta Corugea Fetesti Galati Gorgova Gura Portitei Hirsova Jurilovca

1999-08-31 0 0 0 0 0 0 0 0

1999-09-01 0 0 7 0.4 0 0 0 0

1999-09-02 11 18.8 55.3 13.8 28 11 13.8 16.9

1999-09-03 58.4 85.7 55.9 1.3 0 1.9 58 0.8

1999-09-04 1.1 7.4 12.2 1.4 0.6 1.4 11 1.2

1999-09-05 0 0 0.2 0.1 0 0 0 0

1999-09-06 0.2 0 0 0.8 0.5 0.6 0 0

1999-09-07 0 0 0 0.5 0 0 0 0

1999-09-08 0 0 0 0.3 0 0 0 0

1999-09-09 0 4 1.5 3.4 12.2 1.3 1.6 0

1999-09-10 0.8 9.2 5.3 0 0 1.4 4.8 3.7

1999-09-11 0 0 0 2.8 0 0 0 0

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 67 / 337

Data/statie Mahmudia Mangalia Medgidia SFGheorghe Slobozia Sulina Tulcea Urziceni

1999-08-31 0 0 0 0 0 0 0 0

1999-09-01 0 0 0 0 0 0 0 0

1999-09-02 55.2 3.4 30.6 65.6 45.7 1 32 42

1999-09-03 0.2 15.8 25.7 0 60.1 0 0.6 46.4

1999-09-04 0 3 8.3 0.1 19.3 0 0.4 53.5

1999-09-05 0 0.2 0 0 0 0 0 0

1999-09-06 0.4 0 0 2.1 0 0.2 0.2 0

1999-09-07 0 0 0 0 0 0 0 0

1999-09-08 0 0.9 0 4.5 0 21.4 0 0

1999-09-09 15.6 0 0 0 4.8 1.3 24.2 1.6

1999-09-10 3.3 1.7 5.9 0 1.2 0 1.8 6

1999-09-11 0 0 0 0 0 0 0 0

Hidrograful viiturii din 1 - 11 IX 1999, de la statia hidrometrica Nuntasi, raul Valea Nuntasi

0.000

20.000

40.000

60.000

80.000

100.000

120.000

01/09/1999 17:00

02/09/1999 7:00

02/09/1999 15:50

02/09/1999 16:10

02/09/1999 17:00

02/09/1999 21:00

03/09/1999 1:00

03/09/1999 4:00

03/09/1999 7:00

03/09/1999 17:00

04/09/1999 7:00

04/09/1999 17:00

05/09/1999 7:00

05/09/1999 17:00

06/09/1999 7:00

06/09/1999 17:00

07/09/1999 7:00

07/09/1999 17:00

08/09/1999 7:00

08/09/1999 17:00

09/09/1999 7:00

09/09/1999 17:00

10/09/1999 7:00

10/09/1999 17:00

11/09/1999 7:00

11/09/1999 17:00

data

Q (m

c/s)

0

50

100

150

200

250

300

350

400

H (cm

)

Q (mc/s)H (cm)

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 68 / 337

Data Debit (m3/s) Nivel (cm)

01.09.1999 17:00 0,220 103 02.09.1999 07:00 0,220 103 02.09.1999 15:50 0,230 105 02.09.1999 16:10 0,230 105 02.09.1999 17:00 9,40 250 02.09.1999 21:00 108 360 03.09.1999 01:00 32,0 320 03.09.1999 04:00 5,80 218 03.09.1999 07:00 4,20 202 03.09.1999 17:00 2,12 176 04.09.1999 07:00 1,15 159 04.09.1999 17:00 0,924 154 05.09.1999 07:00 0,740 150 05.09.1999 17:00 0,740 150 06.09.1999 07:00 0,740 150 06.09.1999 17:00 0,672 146 07.09.1999 07:00 0,672 146 07.09.1999 17:00 0,672 146 08.09.1999 07:00 0,672 146 08.09.1999 17:00 0,423 130 09.09.1999 07:00 0,423 130 09.09.1999 17:00 0,423 130 10.09.1999 07:00 0,423 130 10.09.1999 17:00 0,423 130 11.09.1999 07:00 0,398 128 11.09.1999 17:00 0,398 128

Tabel 16. Hidrograf viitura statia Nuntasi

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 69 / 337

Hidrograful viiturii din 2 - 4 IX 1999 de la statia hidrometrica Cuza Voda, raul Agi Cabul

0

10

20

30

40

50

60

70

02/09

/1999 1

7:00

03/09

/1999 7

:00

03/09

/1999 1

1:30

03/09

/1999 1

1:55

03/09

/1999 1

2:15

03/09

/1999 1

2:30

03/09

/1999 1

2:40

03/09

/1999 1

3:00

03/09

/1999 1

3:30

03/09

/1999 1

3:40

03/09

/1999 1

3:55

03/09

/1999 1

4:20

03/09

/1999 1

5:30

03/09

/1999 1

6:05

03/09

/1999 1

6:40

03/09

/1999 1

7:00

03/09

/1999 1

8:10

03/09

/1999 1

9:30

04/09

/1999 7

:00

data

Q (m

c/s)

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

H (c

m)

Q (mc/s)H (cm)

Data Debit (m3/s) Nivel (cm) 02.09.1999 17:00 0,141 126 03.09.1999 07:00 57,8 390 03.09.1999 11:30 11,0 235 03.09.1999 11:55 9,66 228 03.09.1999 12:15 8,3 220 03.09.1999 12:30 5,17 200 03.09.1999 12:40 3,62 190 03.09.1999 13:00 3,10 186 03.09.1999 13:30 1,78 172 03.09.1999 13:40 1,65 170 03.09.1999 13:55 1,53 168 03.09.1999 14:20 1,08 160 03.09.1999 15:30 0,978 158 03.09.1999 16:05 0,876 156 03.09.1999 16:40 0,786 154 03.09.1999 17:00 0,708 152 03.09.1999 18:10 0,63 150 03.09.1999 19:30 0,566 148 04.09.1999 07:00 0,194 132

Tabel 17. Hidrograf viitura statia Cuza Voda

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 70 / 337

Hidrograful viiturii din 2-7 IX 1999 de la statia hidrometrica Negureni, raul Valea Mare

0.000

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

02/09/1999 7:00

02/09/1999 14:00

02/09/1999 16:00

02/09/1999 17:00

02/09/1999 23:00

03/09/1999 7:00

03/09/1999 14:00

03/09/1999 14:30

03/09/1999 17:00

04/09/1999 7:00

04/09/1999 12:00

04/09/1999 12:30

04/09/1999 17:00

05/09/1999 7:00

05/09/1999 8:00

05/09/1999 8:30

05/09/1999 17:00

06/09/1999 7:00

06/09/1999 11:00

06/09/1999 11:30

06/09/1999 17:00

07/09/1999 7:00

data

Q (m

c/s)

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

H (cm

)

Q (mc/s)H (cm)

Data Debit (m3/s) Nivel (cm)

02.09.1999 07:00 0,050 170 02.09.1999 14:00 11,5 400 02.09.1999 16:00 11,5 400 02.09.1999 17:00 11,5 400 02.09.1999 23:00 26,8 468 03.09.1999 07:00 18,1 440 03.09.1999 14:00 11,5 400 03.09.1999 14:30 11,50 400 03.09.1999 17:00 5,75 340 04.09.1999 07:00 4,14 320 04.09.1999 12:00 4,14 320 04.09.1999 12:30 4,14 320 04.09.1999 17:00 4,14 320 05.09.1999 07:00 1,29 260 05.09.1999 08:00 1,29 260 05.09.1999 08:30 1,29 260 05.09.1999 17:00 1,04 250 06.09.1999 07:00 0,375 210 06.09.1999 11:00 0,375 210 06.09.1999 11:30 0,375 210 06.09.1999 17:00 0,265 200 07.09.1999 07:00 0,104 176

Tabel 18. Hidrograf viitura statia Negureni

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 71 / 337

2.2.5.3.2 Eveniment 2 de la: 29/05/2000 pana la 30/05/2000

Data/statie Isaccea-516828 Adamclisi Braila Calarasi Cernavoda Chilia Constanta Corugea

2000-05-29 0 0 0 0 0 0 0 0

2000-05-30 0 0 11.6 0 0 3.4 3.7 0

Data/statie Fetesti Galati Gorgova Gura Portitei Hirsova Jurilovca Mahmudia Mangalia

2000-05-29 0 0 0 0 0 0 0 0

2000-05-30 0 21.3 1 0 0 0 1.2 2.4

Data/statie Medgidia SFGheorghe Slobozia Sulina Tulcea Urziceni

2000-05-29 0 0 0 0 0 0

2000-05-30 0 0 0 0 0 0

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 72 / 337

Hidrograful viiturii din 30 - 31 V 2000 de la statia hidrometrica Albesti, raul Valea Albesti

0.000

20.000

40.000

60.000

80.000

100.000

120.000

140.000

160.000

180.000

30/05/2000 7:00

30/05/2000 16:00

30/05/2000 16:30

30/05/2000 17:00

30/05/2000 18:00

30/05/2000 19:00

30/05/2000 20:00

30/05/2000 20:20

30/05/2000 20:30

30/05/2000 21:00

30/05/2000 22:00

30/05/2000 23:30

31/05/2000 7:00

data

Q (m

c/s)

0

50

100

150

200

250

300

350

400

H (cm

)

Q (mc/s)H (cm)

Data Debit (m3/s) Nivel (cm) 30.05.2000 07:00 0,008 97 30.05.2000 16:00 153 343 30.05.2000 16:30 153 343 30.05.2000 17:00 153 343 30.05.2000 18:00 153 343 30.05.2000 19:00 75,7 293 30.05.2000 20:00 75,7 293 30.05.2000 20:20 75,7 293 30.05.2000 20:30 71,5 290 30.05.2000 21:00 3,74 193 30.05.2000 22:00 2,24 182 30.05.2000 23:30 0,715 163 31.05.2000 07:00 0,073 118

Tabel 19. Hidrograf viitura statia Albesti

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 73 / 337

2.2.5.3.3 Eveniment 3 de la: 29/05/2002 pana la 31/05/2002

Data/statie Isaccea-516828 Adamclisi Braila Calarasi Cernavoda Constanta Corugea Fetesti

2002-05-29 0 0.3 7.7 0.4 0 0 0 0

2002-05-30 5.4 28.6 0 12 9.7 9.6 99.8 12.5

2002-05-31 0.7 3.4 0 0 0.5 0 0 0.3

Data/statie Galati Gorgova Gura Portitei Hirsova Jurilovca Mahmudia Mangalia Medgidia

2002-05-29 0.2 0 0 0 9.5 0 0 0

2002-05-30 0 0 0.3 5.3 0 0 57.4 17.5

2002-05-31 0 0 0 0 0 0 0.4 1.3

Data/statie SFGheorghe Slobozia Sulina Tulcea Urziceni

2002-05-29 0 0 0 0 0

2002-05-30 0 2 0 19.6 6.4

2002-05-31 0 0 0 0 0

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 74 / 337

Hidrograful viiturii din 30 - 31 V 2002 de la statia hidrometrica Casimcea, raul Casimcea

0.000

50.000

100.000

150.000

200.000

250.000

300.000

350.000

400.000

450.000

30/05/2002 10:00

30/05/2002 15:00

30/05/2002 16:00

30/05/2002 16:30

30/05/2002 17:00

30/05/2002 17:30

30/05/2002 18:00

30/05/2002 19:00

30/05/2002 19:30

30/05/2002 20:00

30/05/2002 20:30

30/05/2002 21:00

30/05/2002 22:00

31/05/2002 7:00

data

Q (m

c/s)

0

100

200

300

400

500

600

H (cm

)

Q (mc/s)H (cm)

Data Debit (m3/s) Nivel (cm)

30.05.2002 10:00 0,043 163 30.05.2002 15:00 0,090 170 30.05.2002 16:00 0,790 200 30.05.2002 16:30 3,40 280 30.05.2002 17:00 4,72 340 30.05.2002 17:30 9,00 360 30.05.2002 18:00 16,0 380 30.05.2002 19:00 398 514 30.05.2002 19:30 12,0 370 30.05.2002 20:00 3,84 300 30.05.2002 20:30 2,96 260 30.05.2002 21:00 1,51 220 30.05.2002 22:00 0,790 200 31.05.2002 07:00 0,090 170

Tabel 20. Hidrograf viitura statia Casimcea

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 75 / 337

2.2.5.3.4 Eveniment 4 de la: 07/08/2002 pana la 08/09/2002

Data/statie Isaccea-516828 Adamclisi Braila Calarasi Cernavoda Constanta Corugea Fetesti

2002-08-07 0 0 0 0.8 0 0 0 0.4

2002-08-08 0 10.6 0 8.4 8.9 25.3 0 11

2002-08-09 0 0 0 0 0 0.4 0 0

2002-08-10 0 0 0 0 0 0 0 0

2002-08-11 0 0 0 0 0 0 0 0

2002-08-12 0 0.1 5.3 5.6 0 0 0 0

2002-08-13 0 0 0 0 0.2 0.2 0 0

2002-08-14 0 0 1.4 0 0 0 0 0

2002-08-15 0 2.5 1.4 2.8 11 0 3.1 4.3

2002-08-16 0 25.2 1.9 16.4 1.8 21.1 0 0.8

2002-08-17 0 4.6 7 42.2 19.2 0 4.4 20.4

2002-08-18 0 10.4 0 0.4 1.5 0 2.4 4.7

2002-08-19 0 0.5 0 0 0.3 0 0.4 0.7

2002-08-20 0 0 0 0 0 0 0 0

2002-08-21 0 0 0 0 0 0 0 0

2002-08-22 0 0.2 0 0 0 0.4 0 0

2002-08-23 11 0 0 0 0 0 0 0

2002-08-24 0 0 0 0 0 0 0 0

2002-08-25 3.1 0 0 0.2 0 0 0 0

2002-08-26 1.2 0 0 0 0 0 0 0

2002-08-27 4.3 0 0 0 0 0 0 0

2002-08-28 0 0 0 0 0 0 0 0

2002-08-29 0 0 0 0 0 0 0 0

2002-08-30 0 0 0 0 0 0 0 0

2002-08-31 0 0 0 0 0 0 0 0

2002-09-01 0 0 0 0 0 0 0 0

2002-09-02 0 0 0 1.6 0 0 0.8 0.5

2002-09-03 0 0 0.2 0.4 0 0 0 0

2002-09-04 0 0 0 0 0 0 0 0

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 76 / 337

Data/statie Isaccea-516828 Adamclisi Braila Calarasi Cernavoda Constanta Corugea Fetesti

2002-09-05 0 0 0 0 0 0 0 0

2002-09-06 0 0 0 0 0 0 0 0

2002-09-07 0 0 0.1 0 0 0 0 0

2002-09-08 0 0 0 0 0 0 0 0

Data/statie Galati Gorgova Gura Portitei Hirsova Jurilovca Mahmudia Mangalia Medgidia

2002-08-07 0 0 0 0 0 0 0 0

2002-08-08 0 10 12 0 7.9 1.7 10.6 8.4

2002-08-09 0 0 0 0 0 0 18.2 0

2002-08-10 0 0 0 0 0 0 0 0

2002-08-11 0 0 0 0 0 0 0 0

2002-08-12 1.8 0 0 8.3 0 0 0 0

2002-08-13 1 0.1 0.3 0 0.1 0 0 0

2002-08-14 1.6 0 0 0 0 0 0 0

2002-08-15 0.2 1.2 4.4 0 0.8 6.6 0 10.6

2002-08-16 23.8 2.4 8.6 0 65.6 0.5 6 0.4

2002-08-17 19.8 2.8 1.8 2.8 0 0.6 6 7

2002-08-18 0.2 0 0 3 0 0.3 0 1.9

2002-08-19 0 0 0 0 0 0 5.4 0

2002-08-20 0 0 0 0 0 0 0 0

2002-08-21 0 0 0.9 0 0 0 0 0

2002-08-22 0 0 0.8 0 0 0 0 1.6

2002-08-23 0 0 0 0 0 0 0 0

2002-08-24 0 0 0 0 0 0 0 0

2002-08-25 0 0 0 0 0 0 0 0

2002-08-26 6.4 0 0 0 0 0 0 0

2002-08-27 0 0 0 0 0 0 0 0

2002-08-28 0 0 0 0 0 0 0 0

2002-08-29 0 0 0 0 0 0 0 0

2002-08-30 0 0 0 0 0 0 0 0

2002-08-31 0 0 0 0 0 0 0 0

2002-09-01 0 0 0 0 0 0 0 0

2002-09-02 0 0 0.1 0 0 0 0.4 0.4

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 77 / 337

Data/statie Galati Gorgova Gura Portitei Hirsova Jurilovca Mahmudia Mangalia Medgidia

2002-09-03 0.6 0 0 0 0 0 0 0

2002-09-04 0 0 0 0 0 0 10.4 0

2002-09-05 0 0 0 0 0 0 0 0

2002-09-06 0 0.3 0 0 0 0.4 0 0

2002-09-07 0.8 0 0 0 0 0 0 0

2002-09-08 0 0 0 0 0 0 0 0

Data/statie SFGheorghe Slobozia Sulina Tulcea Urziceni

2002-08-07 0 1.8 0 0 6

2002-08-08 0.2 0.4 0.4 3.1 0

2002-08-09 0 0 0 0 0

2002-08-10 0 0.2 0 0 1.3

2002-08-11 0 0 0 0 0

2002-08-12 0 4.2 0 0 7.2

2002-08-13 0 0 0 2 0

2002-08-14 0 0 0 0 0

2002-08-15 0.2 0 15.8 8.6 1.2

2002-08-16 7.6 3.2 0 17.4 1

2002-08-17 20.3 2.8 13 0.4 6

2002-08-18 0 0.4 0 0 0.4

2002-08-19 0 0 0 0 0

2002-08-20 0 0 0 0 0

2002-08-21 0 0 0 0 0

2002-08-22 0 0 0 0.6 0

2002-08-23 0 1.4 0 0 0

2002-08-24 0 0 0 0 0

2002-08-25 0 1 0 0 0

2002-08-26 0 0 0 0 0

2002-08-27 0 0 0 0 0

2002-08-28 0 0 0 0 0

2002-08-29 0 0 0 0 0

2002-08-30 0 0 0 0 0

2002-08-31 0 0 0 0 0

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 78 / 337

Data/statie SFGheorghe Slobozia Sulina Tulcea Urziceni

2002-09-01 0 0 0 0 0

2002-09-02 0 0 0 0 0

2002-09-03 0 0 0 0.1 0.6

2002-09-04 0 0 0 0 0

2002-09-05 0 0 0 0 0

2002-09-06 0 0 0 0 0

2002-09-07 0 0 0 0.1 0

2002-09-08 0 0 0 0 0

Hidrograful viiturii din 8 - 9 VIII 2002 de la statia hidrometrica Sacele, raul Valea Sacele

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

08/08/2002 7:00

08/08/2002 8:00

08/08/2002 8:10

08/08/2002 8:20

08/08/2002 8:25

08/08/2002 8:30

08/08/2002 8:40

08/08/2002 8:50

08/08/2002 11:00

08/08/2002 11:10

08/08/2002 11:20

08/08/2002 11:30

08/08/2002 12:00

08/08/2002 12:20

08/08/2002 12:30

08/08/2002 12:40

08/08/2002 17:00

08/08/2002 17:15

08/08/2002 17:20

08/08/2002 17:30

08/08/2002 17:40

08/08/2002 17:45

08/08/2002 18:05

08/08/2002 18:15

08/08/2002 18:25

08/08/2002 18:30

08/09/2002 7:00

data

Q (m

c/s)

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

H (cm

)

Serie2Serie1

Data Debit (m3/s) Nivel (cm) 08.08.2002 07:00 0,28 190 08.08.2002 08:00 2,75 225 08.08.2002 08:10 4,2 240 08.08.2002 08:20 7,42 272 08.08.2002 08:25 17,7 340 08.08.2002 08:30 29,2 390

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 79 / 337

Data Debit (m3/s) Nivel (cm) 08.08.2002 08:40 34,4 410 08.08.2002 08:50 45 447 08.08.2002 11:00 17,7 340 08.08.2002 11:10 14,2 323 08.08.2002 11:20 13,6 320 08.08.2002 11:30 13,3 318 08.08.2002 12:00 6,2 260 08.08.2002 12:20 5 248 08.08.2002 12:30 3,5 233 08.08.2002 12:40 1,28 208 08.08.2002 17:00 1,6 212 08.08.2002 17:15 3,2 230 08.08.2002 17:20 4,7 245 08.08.2002 17:30 5,2 250 08.08.2002 17:40 4,7 245 08.08.2002 17:45 4,4 242 08.08.2002 18:05 3,2 230 08.08.2002 18:15 1,78 214 08.08.2002 18:25 0,7 200 08.08.2002 18:30 0,364 192 08.09.2002 07:00 0,28 190

Tabel 21. Hidrograf viitura statia Sacele

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 80 / 337

2.2.5.3.5 Eveniment 5 de la: 30/06/2005 pana la 20/07/2005

Data/statie Isaccea-516828 Adamclisi Braila Calarasi Cernavoda Constanta Corugea Fetesti

2005-06-30 0 0 0 0 0 0 0 0

2005-07-01 0 4.8 1.2 23.6 1.9 5.7 12.1 1.2

2005-07-02 12 4.1 0 4.6 0.5 0.5 0 0.6

2005-07-03 8.8 53.8 30.2 36.6 53.4 22.2 114.8 48.5

2005-07-04 10.5 5.3 11.3 26.2 1.7 2.4 3.8 4.4

2005-07-05 0 0 0 0 0 0 0 0

2005-07-06 10 0.4 1 0 0 0 0 0

2005-07-07 2.3 0 4.2 0 0 0 31.8 0

2005-07-08 0 0 0 0 0 0 0 0

2005-07-09 0 0 0 0 0 0 0 0

2005-07-10 0 0 0 0 0 0 0 0

2005-07-11 0 1.6 0 0.4 21.1 6.7 0.8 7.5

2005-07-12 126.7 1.4 62.6 10.4 4.8 4 11.9 1.1

2005-07-13 4.6 38.6 2.7 22.8 63.5 37.2 10 45.6

2005-07-14 0 0 0 0 31.6 0 0 0

2005-07-15 4 0 0.2 0 0.2 0 0 0

2005-07-16 0 0 0 0 0 5.2 0 0

2005-07-17 0 0 0 0 0 0 0 0

2005-07-18 0 0 0 0 0 0 0 0

2005-07-19 0 0 0 0 0 0 0 0

2005-07-20 0.6 1.6 2.9 3.2 2.8 0.2 0.8 1.7

Data/statie Galati Gorgova Gura Portitei Hirsova Jurilovca Mahmudia Mangalia Medgidia

2005-06-30 0 0 0 0 0 0.2 0 0

2005-07-01 1.2 0.4 3 9.9 8.2 12.2 4.2 4.4

2005-07-02 0 0 2.2 2.1 0.6 0.4 0.6 0.8

2005-07-03 12.6 3.3 4 67 11.5 11.8 60.8 32.2

2005-07-04 7.9 1.8 2.4 0 1.4 3 2.4 0.4

2005-07-05 0 0 0 0 0 0 0 0

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 81 / 337

Data/statie Galati Gorgova Gura Portitei Hirsova Jurilovca Mahmudia Mangalia Medgidia

2005-07-06 4 0 2 0 5.7 0.6 0 0

2005-07-07 0 0.3 1.8 6.1 4.1 1 0 0

2005-07-08 0 0 0 0 0 0 0 0

2005-07-09 0 0 0 0 0 0 0 0

2005-07-10 0 0 0 0 0 0 0 0

2005-07-11 49 0 0 0 0 0 1 47.6

2005-07-12 119.2 5.8 2.2 17.2 3.5 19.8 2 3.4

2005-07-13 12.8 1 1 46.8 2.8 1.4 15.2 39.8

2005-07-14 0 0 0 0 0 0 0 0.4

2005-07-15 0 0 0 0 0 0 0 3.4

2005-07-16 0 4.9 0 0 0 0.2 0 0

2005-07-17 0 0 0 0 0 0 0 0

2005-07-18 0 0 0 0 0 0 0 0

2005-07-19 0 0 0 0 0 0 0 0

2005-07-20 0.6 1.5 0.8 1 5.4 0.2 0.6 1.2

Data/statie SFGheorghe Slobozia Sulina Tulcea Urziceni

2005-06-30 0 0 0 0 0

2005-07-01 0 6.6 0 2 14

2005-07-02 0 1.2 0 0.2 1.4

2005-07-03 0 30.6 0 46.2 21.8

2005-07-04 1.3 19.8 0 5.6 21.4

2005-07-05 0 0 0 0 0

2005-07-06 0.2 0 0.2 0.9 0

2005-07-07 0.9 5.8 0 2.5 0

2005-07-08 0 0 0 0 0

2005-07-09 0 0 0 0 0

2005-07-10 0 0 0 0 1.4

2005-07-11 0 0.2 0 0 8.6

2005-07-12 1.4 22.8 0.2 21.8 35.2

2005-07-13 1.8 24.2 0 1.2 42.5

2005-07-14 0 0 0 0 1.3

2005-07-15 0.5 0 0 0 0

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 82 / 337

Data/statie SFGheorghe Slobozia Sulina Tulcea Urziceni

2005-07-16 0 0 0 2.8 0

2005-07-17 0 0 0.6 0 0

2005-07-18 0 0 0.5 0 0

2005-07-19 0 0 0 0 0

2005-07-20 0 0.6 0.8 3 1.5

Hidrograful viiturii din 2 - 5 VII 2005 de la statia hidrometrica Cheia, raul Casimcea

0.000

50.000

100.000

150.000

200.000

250.000

300.000

350.000

400.000

450.000

02/07/2005 17:00

03/07/2005 7:00

03/07/2005 8:00

03/07/2005 8:30

03/07/2005 9:30

03/07/2005 10:30

03/07/2005 11:10

03/07/2005 11:35

03/07/2005 11:45

03/07/2005 12:30

03/07/2005 17:00

03/07/2005 21:00

03/07/2005 22:00

03/07/2005 23:00

04/07/2005 1:00

04/07/2005 2:00

04/07/2005 3:00

04/07/2005 4:30

04/07/2005 5:00

04/07/2005 5:10

04/07/2005 7:00

04/07/2005 17:00

05/07/2005 7:00

data

Q (m

c/s)

0

100

200

300

400

500

600

700

H (cm

)

Q (mc/s)H (cm)

Data Debit (m3/s) Nivel (cm)

02.07.2005 17:00 0,500 136 03.07.2005 07:00 0,540 140 03.07.2005 08:00 1,50 170 03.07.2005 08:30 7,80 230 03.07.2005 09:30 20,1 314 03.07.2005 10:30 30,0 370 03.07.2005 11:10 40,0 410 03.07.2005 11:35 48,6 430 03.07.2005 11:45 72,0 450 03.07.2005 12:30 132 480 03.07.2005 17:00 384 575 03.07.2005 21:00 152 490 03.07.2005 22:00 132 480 03.07.2005 23:00 72,0 450 04.07.2005 01:00 40,0 410 04.07.2005 02:00 30,0 370

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 83 / 337

Data Debit (m3/s) Nivel (cm) 04.07.2005 03:00 24,0 340 04.07.2005 04:30 18,0 300 04.07.2005 05:00 15,0 280 04.07.2005 05:10 14,3 275 04.07.2005 07:00 5,50 210 04.07.2005 17:00 0,843 155 05.07.2005 07:00 0,843 155

Tabel 22. Hidrograf viitura statia Cheia

Hidrograful viiturii din 2 - 20 VII 2005 de la statia hidrometrica Saraiu, raul Topolog

0

50

100

150

200

250

02/07

/2005 1

7:00

03/07

/2005 7

:00

03/07

/2005 7

:30

03/07

/2005 8

:00

03/07

/2005 8

:30

03/07

/2005 8

:45

03/07

/2005 9

:00

03/07

/2005 9

:15

03/07

/2005 9

:30

03/07

/2005 9

:40

03/07

/2005 9

:50

03/07

/2005 1

0:00

03/07

/2005 1

0:15

03/07

/2005 1

0:25

03/07

/2005 1

0:35

03/07

/2005 1

0:45

03/07

/2005 1

0:55

03/07

/2005 1

1:10

03/07

/2005 1

1:45

03/07

/2005 1

2:00

03/07

/2005 1

2:30

03/07

/2005 1

3:00

03/07

/2005 1

4:00

03/07

/2005 1

5:00

03/07

/2005 1

5:30

03/07

/2005 1

5:50

03/07

/2005 1

6:30

03/07

/2005 1

7:00

03/07

/2005 1

7:30

03/07

/2005 1

8:00

03/07

/2005 1

8:30

03/07

/2005 1

9:00

03/07

/2005 1

9:30

03/07

/2005 2

0:00

03/07

/2005 2

1:00

03/07

/2005 2

2:00

04/07

/2005 0

:00

04/07

/2005 2

:00

04/07

/2005 6

:00

04/07

/2005 7

:00

04/07

/2005 1

7:00

05/07

/2005 7

:00

05/07

/2005 9

:00

05/07

/2005 9

:15

05/07

/2005 1

7:00

06/07

/2005 7

:00

06/07

/2005 1

7:00

07/07

/2005 7

:00

07/07

/2005 1

0:00

07/07

/2005 1

1:15

07/07

/2005 1

7:00

08/07

/2005 7

:00

08/07

/2005 1

7:00

09/07

/2005 7

:00

09/07

/2005 1

7:00

10/07

/2005 7

:00

10/07

/2005 1

0:00

10/07

/2005 1

1:00

10/07

/2005 1

7:00

11/07

/2005 7

:00

11/07

/2005 1

7:00

12/07

/2005 7

:00

12/07

/2005 1

7:00

13/07

/2005 7

:00

13/07

/2005 1

7:00

14/07

/2005 7

:00

14/07

/2005 1

7:00

15/07

/2005 7

:00

15/07

/2005 1

3:00

15/07

/2005 1

4:00

15/07

/2005 1

7:00

16/07

/2005 7

:00

16/07

/2005 1

7:00

17/07

/2005 7

:00

17/07

/2005 1

7:00

18/07

/2005 7

:00

01/07

/2005 1

7:00

19/07

/2005 7

:00

19/07

/2005 1

7:00

20/07

/2005 7

:00

20/07

/2005 1

0:00

20/07

/2005 1

1:00

20/07

/2005 1

7:00

data

Q (m

c/s)

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

H (c

m)

Q (mc/s)H (cm)

Data Debit (m3/s) Nivel (cm)

02.07.2005 17:00 0,372 228 03.07.2005 07:00 0,62 235 03.07.2005 07:30 4,15 300 03.07.2005 08:00 6,35 340 03.07.2005 08:30 8,22 374 03.07.2005 08:45 10,3 410 03.07.2005 09:00 11,8 435 03.07.2005 09:15 15,6 476 03.07.2005 09:30 18,9 506 03.07.2005 09:40 24 540 03.07.2005 09:50 28 560 03.07.2005 10:00 32,9 580 03.07.2005 10:15 40,8 602

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 84 / 337

Data Debit (m3/s) Nivel (cm) 03.07.2005 10:25 53,4 630 03.07.2005 10:35 73,7 675 03.07.2005 10:45 86 700 03.07.2005 10:55 101 730 03.07.2005 11:10 111 750 03.07.2005 11:45 214 880 03.07.2005 12:00 178 840 03.07.2005 12:30 161 820 03.07.2005 13:00 147 802 03.07.2005 14:00 127 776 03.07.2005 15:00 111 750 03.07.2005 15:30 98 724 03.07.2005 15:50 91 710 03.07.2005 16:30 77 682 03.07.2005 17:00 61,5 648 03.07.2005 17:30 49,8 622 03.07.2005 18:00 40,8 602 03.07.2005 18:30 35,7 588 03.07.2005 19:00 30,1 572 03.07.2005 19:30 24,7 554 03.07.2005 20:00 21,1 540 03.07.2005 21:00 12,5 500 03.07.2005 22:00 9,5 480 04.07.2005 00:00 6,8 450 04.07.2005 02:00 3,5 400 04.07.2005 06:00 0,97 350 04.07.2005 07:00 0,97 350 04.07.2005 17:00 0,97 350 05.07.2005 07:00 0,97 350 05.07.2005 09:00 0,97 350 05.07.2005 09:15 0,97 350 05.07.2005 17:00 0,97 350 06.07.2005 07:00 0,97 350 06.07.2005 17:00 0,97 350 07.07.2005 07:00 1,06 352 07.07.2005 10:00 1,69 366 07.07.2005 11:15 1,87 370 07.07.2005 17:00 0,97 350 08.07.2005 07:00 0,97 350 08.07.2005 17:00 0,89 348 09.07.2005 07:00 0,77 345 09.07.2005 17:00 0,77 345 10.07.2005 07:00 0,73 344 10.07.2005 10:00 0,73 344 10.07.2005 11:00 0,73 344 10.07.2005 17:00 0,69 343 11.07.2005 07:00 0,69 343 11.07.2005 17:00 0,69 343 12.07.2005 07:00 0,69 343

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 85 / 337

Data Debit (m3/s) Nivel (cm) 12.07.2005 17:00 0,69 343 13.07.2005 07:00 0,69 343 13.07.2005 17:00 0,77 345 14.07.2005 07:00 0,77 345 14.07.2005 17:00 0,57 340 15.07.2005 07:00 0,57 340 15.07.2005 13:00 0,57 340 15.07.2005 14:00 0,57 340 15.07.2005 17:00 0,57 340 16.07.2005 07:00 0,57 340 16.07.2005 17:00 0,57 343 17.07.2005 07:00 0,523 338 17.07.2005 17:00 0,476 336 18.07.2005 07:00 0,452 335 01.07.2005 17:00 0,452 335 19.07.2005 07:00 0,452 335 19.07.2005 17:00 0,452 335 20.07.2005 07:00 0,452 335 20.07.2005 10:00 0,429 334 20.07.2005 11:00 0,405 333 20.07.2005 17:00 0,382 332

Tabel 23. Hidrograf viitura statia Saraiu

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 86 / 337

2.2.5.3.6 Eveniment 6 de la: 19/09/2005 pana la 25/09/2005

Data/statie Isaccea-516828 Adamclisi Braila Calarasi Cernavoda Constanta Corugea Fetesti

2005-09-19 22.9 10 17.8 44.8 4.6 1.6 0.2 3.5

2005-09-20 0.8 1.2 15.8 16.2 11.7 25.6 3.8 10.4

2005-09-21 0 9.4 0 9.2 15.8 44.2 11.2 5.6

2005-09-22 4 49.2 2.6 34.8 39.1 57.4 5.7 22.3

2005-09-23 53.7 3.8 39.7 29 18.7 6 30.7 14.6

2005-09-24 13 22.2 9.3 20.2 0 9.2 14.2 1

2005-09-25 0.5 4.2 1.9 1.6 0 0.8 0 0

Data/statie Galati Gorgova Gura Portitei Hirsova Jurilovca Mahmudia Mangalia Medgidia

2005-09-19 9.6 0 0 1.3 0 0 0.4 7.6

2005-09-20 2 0 0.8 9 0 0 38.2 18.8

2005-09-21 0.2 0 32.2 7.5 14.1 1.8 92.6 20

2005-09-22 0.5 3.2 18.4 10.7 17.6 8.1 146 44.4

2005-09-23 30.4 9.8 56.4 15.9 42 32.8 3.8 3.6

2005-09-24 7 9.5 69 16 40.8 18.7 13.4 0.4

2005-09-25 0.8 0.4 0 0 0 0 12 10

Data/statie SFGheorghe Slobozia Sulina Tulcea Urziceni

2005-09-19 0 1.4 0 0.2 12.6

2005-09-20 0 3.4 0 1.8 84.1

2005-09-21 4 5.2 0 0 16.5

2005-09-22 5.5 19 0 14.6 7.6

2005-09-23 52.1 35 13.4 18.4 11.6

2005-09-24 6.7 14 2.6 14.2 34

2005-09-25 0 0.6 0 1 0

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 87 / 337

Hidrograful viiturii din 20 - 25 IX 2005 de la statia hidrometrica Biruinta, raul Valea Biruinta

0.000

20.000

40.000

60.000

80.000

100.000

120.000

140.000

20/09/2005 17:00

21/09/2005 7:00

21/09/2005 9:00

21/09/2005 9:40

21/09/2005 17:00

22/09/2005 7:00

22/09/2005 13:00

22/09/2005 16:00

22/09/2005 22:00

23/09/2005 7:00

23/09/2005 9:00

23/09/2005 9:30

23/09/2005 17:00

24/09/2005 7:00

24/09/2005 17:00

25/09/2005 7:00

25/09/2005 10:00

25/09/2005 10:40

25/09/2005 17:00

data

Q (m

c/s)

0

50

100

150

200

250

300

350

H (cm

)

Q (mc/s)H (cm)

Data Debit (m3/s) Nivel (cm) 30.05.2000 07:00 0,008 97 20.09.2005 17:00 0,060 160 21.09.2005 07:00 0,075 166 21.09.2005 09:00 0,085 170 21.09.2005 09:40 0,093 173 21.09.2005 17:00 0,130 181 22.09.2005 07:00 0,436 193 22.09.2005 13:00 10,5 245 22.09.2005 16:00 131 329 22.09.2005 22:00 25,0 260 23.09.2005 07:00 0,394 192 23.09.2005 09:00 0,210 185 23.09.2005 09:30 0,170 183 23.09.2005 17:00 0,110 180 24.09.2005 07:00 0,088 171 24.09.2005 17:00 0,085 170 25.09.2005 07:00 0,080 168 25.09.2005 10:00 0,075 166 25.09.2005 10:40 0,072 165 25.09.2005 17:00 0,072 165

Tabel 24. Hidrograf viitura statia Biruinta

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 88 / 337

2.2.6 Struc turi h idraulice prezente în zonă

În spaţiul hidrografic al Dobrogea Litoral s-au realiză lucrări însumând 180,2 km în bazinul râurilor şi 66,0 km diguri de regularizare.

Lucrările hidraulice cele mai importante sunt următoarele:

Cursul de apa Judet Regularizari de rau (Km) Diguri (Km)

Hamangia Tulcea 19,0 19,0

Taiţa Tulcea 24,0 25,5

Teliţa Tulcea 38,0 -

Slava Tulcea 35,0 -

Ciucurova Tulcea 22,0 4,5

Litoral turistic: 11,0 km

Tabel 25. Structuri hidraulice prezente în zonă

Pe de altă parte, s-a realizat o colectare a infrastructurilor hidraulice proiectate pentru protecţia împotriva inundaţiilor. Cea mai mare parte dintre aceste au fost proiectate pe râul Casimcea sau afluenţii acestuia.

2.2.7 Date s oc io-economice. Utilizări a le te renurilor

Modul de utilizare a terenului este influenţat de condiţiile fizico-geografice specifice spaţiului hidrografic Dobrogea. Cea mai mare parte din suprafaţa Dobrogei este utilizată în scop arabil, în proporţie de 64%. Partea de sud-vest, nord-vest şi nord sunt dominate de prezenţa pădurilor (15%) şi de cea a zonelor cu arbuşti (5%). Culturile perene reprezintă 8% din suprafaţa totală. Celelalte zone ocupă suprafeţe mult mai reduse. Astfel, zonele urbane, industriale, păşunile, zonele umede, râurile şi lacurile, reprezinta 8% din suprafaţa spaţiului hidrografic Dobrogea.

Utilizarea terenului Suprafata

Culturi agricole 64%

Paduri 15%

Arbusti 5%

Culturi perene 8%

Utilizare urbana 8%

Tabel 26. Utilizarea terenului

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 89 / 337

Figura.8 Utilizări ale solului în bazinul Dobrogea-Litoral. Sursa: “Planul de management bazinal Dobrogea Litoral

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 90 / 337

2.2.8 Corine Land Cover

Figura.9 Corine Land Cover

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 91 / 337

2.2.9 Zone pro te ja te În regiunea Dobrogea Litoral există 107 zone protejate (parcuri, rezervaţii, SCI – Situri de importantă comunitară, SPA – Arii de protectie specială,

Cea mai mare parte din acestea aflându-se în apropiere de fluviul Dunărea sau de Marea Neagră. În figura următoare poate fi apreciată localizarea acestor zone în cadrul spaţiului hidrografic Dobrogea Litoral.

Figura.10 Arii protejate

În continuare, este prezentată o listă cu ariile protejate din zonă, care au fost luate în considerare în momentul realizării propunerii de măsuri, în principal măsuri structurale. În acest sens, s-a evitat realizarea unei măsuri structurale în vreuna din aceste zone cu protecţie specială, acordând prioritate în orice moment aplicării măsurilor nestructurale, datorită impactului pe care o măsură de acest tip l-ar putea avea în zonă, atât în faza de execuţie cât şi în faza de mentenanţă a lucrării hidraulice respective, evitând astfel daunele (zgomotele, migrarea speciilor, poluarea...etc) pe termen lung, mediu şi scurt asupra diferitelor elemente ale mediului care ar putea fi afectate (apă, atmosferă, sol...etc)

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 92 / 337

Cod NATURA 2000 Denumire Suprafata (km2)

ROSCI0012 Braţul Măcin 10.235

ROSCI0060 Dealurile Agighiolului 1.479

ROSCI0065 Delta Dunării 450.542

ROSCI0066 Delta Dunării - zona marină 121.697

ROSCI0067 DENIZ TEPE 425

ROSCI0123 Munţii Măcinului 18.546

ROSCI0201 Podişul Nord Dobrogean 87.229

ROSCI0237 Structuri submarine metanogene - Sf. Gheorghe 6.122

ROSPA0009 Beştepe - Mahmudia 3.663

ROSPA0032 Deniz Tepe 1.900

ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie 512.820

ROSPA0040 Dunărea Veche –Braţul Măcin 18.759

ROSPA0052 Lacul Beibugeac 470

ROSPA0073 Măcin - Niculiţel 67.361

ROSPA0076 Marea Neagră 140.143

ROSPA0091 Pădurea Babadag 58.473

ROSPA0100 Stepa Casimcea 22.226

ROSCI0022

Canaralele Dunării 13 032

ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei 20460

ROSCI0053 Dealul Alah Bair 187

ROSCI0071 Dumbrăveni,Valea Urluia, Lacul Vederoasa 18 714

ROSCI0073 Dunele marine de la Agigea 12

ROSCI0114 Mlaştina Hergheliei, Obanul Mare şi Peştera Movilei 251

ROSCI0149 Pădurea Esechioi - Lacul Bugeac 3258

ROSCI0157 Pădurea Hagieni - Cotul Văii 3652

ROSCI0172 Pădurea şi Valea Canaraua Fetii - Iortmac 14473

ROSCI0191 Peştera Limanu 12

ROSCI0215 Recifii Jurasici Cheia 5134

ROSCI0269 Vama Veche - 2 Mai 5272

ROSCI0273 Zona marină de la Capul Tuzla 1738

ROSCI0197 Plaja submersă Eforie Nord - Eforie Sud 141

ROSCI0094 Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia 362

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 93 / 337

Cod NATURA 2000 Denumire Suprafata (km2)

ROSPA0001 Aliman - Adamclisi 19 467,8

ROSPA0002 Allah Bair - Capidava 8 966,727

ROSPA0007 Balta Vederoasa 2 104

ROSPA0008 Băneasa - Canaraua Fetei 3 106,8

ROSPA0017 Canaralele de la Hârşova 7406,4

ROSPA0019 Cheile Dobrogei 10 819,71

ROSPA0039 Dunăre - Ostroave 16223,6

ROSPA0053 Lacul Bugeac 1 391,8

ROSPA0054 Lacul Dunăreni 1 003,8

ROSPA0056 Lacul Oltina 3 542,1

ROSPA0057 Lacul Siutghiol 2023,3

ROSPA0057 Lacul Techirghiol 3 035,3

ROSPA0066 Limanu - Herghelia 393,9

ROSPA0094 Pădurea Hagieni 418,2

ROSPA0101 Stepa Saraiu - Horea 4185,7

ROSPA0060 Lacurile Taşaul - Corbu 2 701,1

Tabel 27. Arii protejate. (Natura 2000)

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 94 / 337

3. DESCRIERE GENERALĂ A FLUVIULUI DUNĂREA

Dunarea, al doilea fluviu ca marime din Europa, dupa Volga, izvoraste de sub varful Kandel (1241 m), din Muntii Padurea Neagra, Germania. In localitatea Donaueschingen - reprezinta o adevarata axa a Europei Centrale, pe care o leaga de Marea Neagra.

Cele doua paraiase Brigach si Breg isi amesteca apele in parcul castelului Fürstenberg, pornind catre est, intr-o lunga si aventuroasa calatorie, de aproximativ 2860 km catre Marea Neagra.

La punctul de izvor al fluviului, se afla un complex statuar, reprezentand doua femei, o mama, simbolizand Europa, ce ii arata fiicei sale , Dunarea calea pe care trebuie s-o urmeze .

Figura.11 Bazinul hidrografic al Dunării – sursa ICPDR

Bazinul hidrografic al Dunarii este impartit de 18 state europene: Albania, Austria, Bosnia-Herzegovina, Bulgaria, Croatia, Republica Ceha, Germania, Ungaria, Italia, Macedonia, Republica Moldova, Polonia, Romania, Serbia si Muntenegru, Republica Slovaca, Slovenia, Elvetia si Ucraina si trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad.

Fluviul este impartit in trei sectoare: superior sau alpin, cu o lungime de 1060 km (de la izvoare si pana la Poarta Devin), mijlociu, denumit si panonic, (se desfasoara intre Poarta Devin si Bazias, lung de 722 km) si inferior sau pontic (intre Bazias si pana la varsarea in Marea Neagra)

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 95 / 337

Figura.12 Delimitarea bazinului hidrografic al Dunării – sursa ICPDR

De la izvoarele sale, din Muntii Padurea Neagra si pana la varsare, strabate variate forme de relief care imprima cursului Dunarii cand un aspect de fluviu navalnic de munte, cand un aspect de fluviu de ses, cu ape linistite. De-a lungul a mai bine de doua milioane de ani isi implineste cursul, infruntand mai multe culmi muntoase ale sistemului alpino - carpatic, daltuind peisaje de o rara frumusete, impodobite de om cu numeroase castele medievale sau cu asezari pierdute in vegetatie.

Pe teritoriul Romaniei, cursul inferior al Dunarii, se desfasoara pe o distanta de 1075 km intre localitatile Bazias si Sulina, facand granita cu Serbia (235,5 km), Bulgaria (469,5 km), Republica Moldova (0,6 km) si Ucraina (53,9 km), colectand majoritatea raurilor din Romania cu exceptia celor din Dobrogea, Romania fiind tara cu cea mai mare suprafata de bazin hidrografic – 29,9% din suprafata totala a bazinului Dunarii.

Cursul inferior incepe chiar de la intrarea fluviului in tara. Dintre toate sectoarele, acesta detine cea mai mica pondere in ceea ce priveste debitul mediu, furnizat de afluenti cu bazine hidrografice mai mari de 4000 kmp (14 %). De asemenea, predomina aportul afluentilor de dreapta (83,17 %) in comparatie cu celelalte sectoare in care predomina aportul afluentilor de stanga. In aval de lacul de la Portile de Fier I, cei mai importanti afluenti ai Dunarii provin de pe teritoriul tarii noastre ( Jiu – 86 mc/s, Olt – 174 mc/s si Arges – 71 mc/s), in timp ce afluentii de pe stanga sunt mult mai mici, doar Isker ajunge la un debit mediu de 54 mc/s. In sectorul baltilor, dintre Calarasi si Braila, primeste apele Ialomitei, cu un debit mediu de 45 mc/s. In aval de Braila Dunarea primeste cel mai important afluent de pe teritoriul Romaniei, Siretul – 240 mc/s, dupa care urmeaza confluenta cu Prutul – 110 mc/s.

Transporta anual circa 60 milioane tone aluviuni si 200 miliarde m³ de apa. Prezinta importanta deosebita pentru: navigatie, hidroenergie, piscicultura, fiind totodata si o importanta sursa de apa pentru agricultura, industrie si populatie. Se varsa in Marea Neagra prin cele trei brate: Chilia,

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 96 / 337

Sulina si Sf. Gheorghe.

Bratele Dunarii:

• Bratele Borcea si Ostrov - formate in dreptul localitatii Silistea. Intre Bratul Borcea, la vest si Bratul Dunarea Veche, la est, in Valea Dunarii, Dunarea formeaza Balta Ialomitei. Cursul Bratului Borcea se intinde din dreptul localitatii Calarasi pana la Harsova, trecand si prin Fetesti.

• Bratul Dunarea Veche – format dupa localitatea Giurgeni, brat mai putin navigat, separand Balta Brailei de Dobrogea. Pe acest brat se afla orasul Macin.

• Bratul Valciu - Este cel mai important dintre bratele de vest ce margineste Balta Brailei. In partea sa de sud cuprinde Balta Mica a Brailei, rezervatie naturala.

• Bratul Calia – format in zona satului Gura Garlutei, margineste la vest Balta Mica a Brailei, rezervatie naturala.

• Bratul Chilia - incepe de la Cetatea Chiliei, punctul in care Dunarea se desparte in 2 brate : Chilia si Tulcea. Bratul Chilia se indreapta spre nord, avand lungimea cea mai mare (120 km) si debitul de aproximativ 60% din total. Latimea bratului variaza intre 300-700 m, unori depasind aceasta limita. Pe bratul Chilia alterneaza sectoarele cu un singur curs (in dreptul grindurilor Stipoc, Chilia si Letea) cu sectoarele de bifurcare, intre grinduri. La varsarea acestuia in mare, se gaseste o delta secundara cu trei brate secundare: Tataru, Cernavoda si Babina, situate pe teritoriul Ucrainei. Delta secundara a Chiliei, care avanseaza in mare cu cativa zeci de metri pe an (40-80 m/an) nu apartine teritoriului tarii noastre, apartinand Ucrainei. Localitati de-a lungul bratului: Palazu, Pardina, Chilia Veche, Periprava.

• Bratul Sulina - Bratul cel mai scurt (64 km), regularizat si îndiguit, in urma cu aproape un secol, este situat in mijlocul Deltei si este folosit pentru navigatia vaselor maritime in urma adancirilor si corectarilor unor meandre. In urma acestor lucrari care au avut loc intre 1862 si 1902, lungimea bratului a scazut de la 93 de km la 64 de km, iar volumul de apa s-a dublat (18% in prezent), adancimea minima fiind de 7 de m, iar cea maxima de 18 de m. La varsarea in mare are loc o depunere relativ brusca a aluviunilor, la contactul intre apele dulci ale fluviului si apele sarate ale marii, formandu-se bara de la Sulina, care are tendinta de a optura gura de varsare. Pentru a diminua acest efect, a fost construit un dig (in lungime de 10 km) care indeparteaza spre larg aluviunile aduse de curentul circular al marii. Acest brat al Dunarii este dragat continuu, servind navigatiei maritime.

Localitati de-a lungul bratului: Ilganii de Sus, Maliuc, Gorgova, Crisan, Vulturu, Partizani, Sulina.

• Bratul Sfantul Gheorghe - are un curs sinuos desfasurat pe 112 km, inaintand spre sud-est. Sfantul Gheorghe este cel mai vechi brat, care transporta 22% din volum de apa si aluviuni. Cea mai mare adancime pe acest brat este de 26 de m. Si acest brat a suferit transformari prin taierea unui numar de sase meandre, lungimea sa scurtandu-se la 70 de km navigabili. La varsare formeaza o acumulare de nisip sub forma unor insule, Sacalinul

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 97 / 337

Mic si Sacalinul Mare. Din bratul Sfantul Gheorghe se desprind spre sud canalele Dranov si Dunavat, prin care se realizeaza legatura cu laguna Razim. Localitati de-a lungul bratului: Nufaru, Mahmudia, Uzlina, Sf. Gheorghe.

Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea ofera cadrul legal de cooperare pentru asigurarea protectiei apei si resurselor ecologice, precum si pentru utilizarea lor durabila in Bazinul Dunarii.

Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR), cu sediul la Viena (Austria), coordoneaza toate activitatile desfasurate in cadrul Conventiei si este principalul organism de decizie al Conventiei. Romania a devenit stat membru al Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea in 1995, odata cu ratificarea, prin Legea nr. 14/1995, a Conventiei privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea.

ICPDR serveste drept platforma pentru coordonare la nivel bazinal in vederea dezvoltarii si initierii Planului de management bazinal al fluviului Dunarea. Totodata, ICPDR este puternic implicata in implementarea Directivei Cadru pentru Apa 2000/60/EC a Uniunii Europene la nivelul Bazinului Hidrografic al Dunarii, principalul obiectiv al Conventiei.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 98 / 337

4. DESCRIEREA GENERALĂ A DELTEI DUNĂRII

4.1 INTRODUCERE Delta Dunarii, cea mai tânără unitate geografică din România (primul embrion apărând acum 12.000 ani - Locul 22 între deltele lumii şi locul 3 în Europa, după Volga şi Kuban) reprezintă un complex unic de ecosisteme. Delta Dunării, ca de altfel toate deltele, este o formaţiune tânără, rezultată din raportul dintre principalii factori care guvernează zonele de coastă, respectiv, variaţia nivelului mării, curenţii,mareele şi valurile, pe de o parte, şi debitul de apă şi aluviuni transportat de râu în zona de vărsare, pe de altă parte. La aceste condiţii se mai asociază configuraţia reliefului submers, costier, marin. Delta Dunării şi celelalte unităţi geografice adiacente au primit, de-a lungul timpului, mai multe recunoaşteri naţionale şi internaţionale din punct de vedere al protecţiei naturii. În 1938, Pădurea Letea, din Delta Dunării, a fost declarată Rezervaţie naturală. În perioada anilor 50 au mai fost declarate în Delta Dunării arii naturale protejate în suprafaţă totală de 40.000 ha. În 1978, zona Roşca – Buhaiova – Hrecisca a fost declarată Rezervaţie a biosferei. Din 1990, Delta Dunării şi celelalte unităţi adiacente a fost declarată Rezervaţie a biosferei, în cadrul Programului UNESCO „Omul şi Biosfera”. Tot în această perioadă, Delta Dunării a fost recunoscută ca zonă umedă de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor de apă, în cadrul Convenţiei Ramsar, iar o suprafaţă de 340.000 de hectare, au fost recunoscute ca parte a patrimoniului natural universal în cadrul Convenţiei UNESCO de protejarea a patrimoniului universal cultural şi natural.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 99 / 337

Figura.13 Delta Dunarii – sursa: INCDD

În Delta Dunării se disting pe de o parte formele pozitive de relief, constituite din promontoriile platoului Bugeacului, grindurile fluviale, formaţiunile de acumulare litorală formate prin juxtapunerea a numeroase cordoane litorale vechi (grindurile marine) şi cordoanele litorale actuale, iar pe de altă parte formele negative de relief acoperite de apă, care alcătuiesc reţeaua hidrografică a Deltei. Circa 20,5% din arealul Deltei Dunării se află situat sub nivelul mediu al Mării Negre. Restul arealului deltei cuprinde suprafeţe cu altitudini pozitive între 0 şi 1 m, în proporţie de 54,5% şi respectiv cu altitudini între 1 şi 2 m, pe circa 18 % din areal. Altitudinea medie a reliefului Deltei Dunării, este de circa 0,52 m. Diferenţele teritoriale ale spaţiului deltaic sunt reflecţia particularităţilor circulaţiei apei.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 100 / 337

Datorită importanţei stiinţifice, turistice şi economice Delta Dunării împreuna cu complexele adiacente au fost declarate,,Rezervaţie a Biosferei” (prin Hotărârea Guvernului României nr.953/27.08.1990. Aceasta hotărâre a fost urmată de elaborarea şi aprobarea de către Parlamentul României a Legii nr.82/1993, prin care s–a stabilit structura rezervaţiei, modul de administrare, protejare şi reconstrucţie ecologică a unor areale deteriorate. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării este administrată de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării care reprezintă instituţia specializată să implementeze măsurile de management adecvate şi să asigure conservarea patrimoniului natural şi dezvoltarea durabilă a regiunii.), valoarea internaţională ca rezervaţie a biosferei fiind recunoscută în 1990 pentru partea românească şi în 1998 pentru partea ucraineană.

În contextul conservării şi menţinerii într-o stare cât mai naturala a acestui teritoriu unic, în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării au fost delimitate (H.G.248/1994): • 18 zone strict protejate cu o suprafaţă de 50.600 ha (8,7% din suprafaţa totală a R.B.D.D.), • 13 zone tampon cu o suprafaţă de 223.300 ha (38,5% din suprafaţa totală a R.B.D.D.), • zone economice cu o suprafaţă de 306.100 ha (52,8% din suprafaţa totală a R.B.D.D.). Ca urmare a configuraţiei morfo-hidrografice, a florei şi faunei dar şi a impactului comunităţiilor umane au fost stabilite două mari categori de ecosisteme în Delta Dunării (Gâştescu et al., 1996, 1999): • ecosisteme naturale sau ecosisteme parţial modificate de către om (categorie ce se împarte la rândul ei în trei mari grupe: - apele curgătoare şi stagnante; - zonele umede – formaţiunile de plaur şi ariile depresionare frecvent inundate; - ecosistemele terestre - pădurile; tufărişurile şi vegetaţia ierboasă şi dunele). • ecosisteme antropice (categorie care include 7 tipuri de ecosisteme: terenurile agricole, zonele forestiere, plantaţiile de plop de pe malul Dunării, fermele piscicole şi aşezările umane, sate şi oraşe). De asemenea valoarea internaţionala a Deltei Dunării a fost recunoscută şi în cadrul altor programe cum ar fi: Convenţia Ramsar (zonă umedă de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor de apă – 1991), Lista Patrimoniului Mondial UNESCO Cultural şi Natural (peste 60% din suprafaţă a fost declarată sit natural cu valoare de patrimoniu universal - 1990). De asemenea Rezervaţiei Bioseferei Delta Dunării i s-a acordat şi Diploma Europeană de către Consiliul Europei.

Principalele elemente componente ale Deltei Dunarii sunt urmatoarele:

Complexul lagunar Razim-Sinoie - A doua componentă a rezervaţiei, este situată în sudul Deltei Dunării şi ocupă o suprafaţă totală de circa 1145 km2, din care suprafaţa lacurilor este de 863 km2. Cea mai mare parte a complexului o constituie zona depresionară (vechiul golf Halmyris) ocupată iniţial de apele mării şi care a fost compartimentată ulterior, prin formare de cordoane şi grinduri. În ultimile decenii complexul a suferit foarte mari modificări datorită acţiunii umane fiind transformat în rezervor de apă dulce pentru alimentarea sistemelor de irigaţii amenajate în jurul complexului. Dunărea maritimă - Este o altă componentă deltaică dispusă între Ceatalul Ismail şi limita vestică a rezervaţiei – Cotul Pisicii, între milele Mm 43 – Mm 74.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 101 / 337

Zona inundabilă Isaccea-Tulcea - Este situată în amonte de municipiul Tulcea. Zona are aspectul unei depresiuni şi constituie un sector de luncă neîndiguit, fapt ce determină ca în timpul apelor mari de primavară să fie inundat, alimentând lacurile şi zonele mlăştinoase acoperite cu stuf şi plaur. Zona Sărături-Murighiol - Lacul Sărături, situat pe terasa Dunării, are o lungime de 2 km şi o lăţime de 500 m. Apele lacului sunt puternic salinizate, caracterizate prin marea bogăţie de zooplancton şi fitoplancton.

4.2 DELIMITARE ADMINISTRATIVĂ

Poziţia geografică a Rezervaţiei este definită de următoarele coordonate geografice: 28º 10’ 50’’ longitudine estică (Cotul Pisicii)

29º 42’ 45’’ longitudine estică (Sulina)

45º 27’ latitudine nordică (braţul Chilia, km 43)

44º 20’ 40’’ latitudine nordică (Capul Midia)

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării se întinde pe teritoriul românesc pe o suprafaţă de 5.800 km2, iar pe teritoriul ucrainean pe o suprafaţă de 465 km2 Componentele Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării pe teritoriul românesc sunt reprezentate de: - 3.510 km2 delta propriu-zisă (sectorul românesc);

- 1.145km2 - complexul lacustru Razim-Sinoie;

- 1.030 km2 - apele marine (până la izobata de – 20 m cu extremitate sudică, Capul Midia);

- 13 km2 albia Dunării între Cotul Pisicii şi Isaccea (pe teritoriul României);

- 102 km2 lunca inundabilă a Dunării între Isaccea şi Tulcea. Teritoriul Rezervaţiei este amplasat pe teritoriile administrative a 3 judeţe: Tulcea (87,73%), Constanţa (12,23%) şi Galaţi (0,14%). Datorită condiţiilor fizico-geografice, populaţia şi aşezările omeneşti au numeroase particularităţi: - densitatea populaţiei are valori reduse, fiind de 5,4 loc./kmp, descrescând de la nord-est spre sud;

- populaţia estimată la 12.864 locuitori este concentrată în 25 de aşezari umane, situate în lungul braţelor fluviului (ex. Crişan) sau pe grinduri (ex: Letea, Caraorman, Sfântu Gheorghe, Chilia Veche). Din punct de vedere al statutului juridic, peste 80% din terenurile Rezervaţiei aparţin domeniului public de interes naţional fiind administrate de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Deltei Dunării, restul suprafeţei fiind domeniul public de interes local (circa 19%) şi privat.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 102 / 337

4.2.1 Clima

Clima Deltei Dunării, încadrându-se în climatul temperat-continental cu influenţe pontice, se individualizează ca un topoclimat complex. Acest topoclimat complex este configurat pe pozitia geografică (45O latitudine nordică), de altitudine redusă (0-12 m), de suprafeţe întinse cu apă si vegetaţie palustră, de grinduri şi cordoane marine constituite din nisipuri cu grad variabil de acoperire, cu vegetaţie lemnoasă şi ierboasă, de largă deschidere spre bazinul Mării Negre.

Cantitatea mare de căldură este dată de durata medie anuală de strălucire a soarelui care este de cca. 2.300-2.500 ore, iar radiaţia solară globală însumează anual 125-135kcal/cm2, fiind printre cele mai mari din ţară.

Circulaţia generală a atmosferei este cea zonală, de vest în cea mai mare parte a anului, care determină advecţia aerului marin umed. Răcirile masive din timpul iernii se datoresc invaziilor de aer continental care aparţin periferiei sudice a anticiclonului est-european sau advecţiei arctice în cadrul circulaţiei de undă lungă. Ciclonii mediteraneeni care intră în Marea Neagră - au o evolutie particulară, de cele mai multe ori retrograde - determină precipitaţii abundente şi vânt tare din direcţia est-nord-est.

Astfel, regimul termic (temperatura aerului) are valori moderate cu o uşoară creştere de la vest spre est. Temperatura medie anuală creşte de la 11,0° C la Tulcea, 11,2° C la Gorgova 11,6°C la Sulina.

Temperatura maximă absolută a fost de 39,7°C la Tulcea în 20 august 1945 şi de 37,5°C la Sulina în 2 august 1946.

Temperatura minimă absolută a fost de -27,2°C la Tulcea în 18 ianuarie 1963 şi de -25,6°C la Sulina în 29 februarie 1929.

Şi în cazul valorilor extreme, ca şi în cel al valorilor medii, se remarcă rolul Mării Negre în modelarea regimului termic.

Precipitaţiile atmosferice influenţate de uscatul nord-dobrogean şi de bazinul Mării Negre înregistrează o scădere de la vest spre est. În timp ce pe suprafaţa uscatului limitrof deltei, sub influenţa convecţiei termice, a curenţilor de aer ascendenţi din timpul zilei se formează nori cu producerea precipitaţiilor, în interiorul deltei, cu suprafeţe acvatice şi, în special, câtre ţărmul mării,

datorită proceselor de evaporaţie şi evapotranspiraţie care, implică consum de energie calorică, se formează curenţi descendenţi ziua, fapt ce determină destrămarea norilor şi deci, lipsa precipitaţiilor.

Pe suprafaţa grindurilor Letea, Caraorman şi Sărăturile cu nisipuri fără vegetaţie, procesele de convecţie pot duce la producerea precipitaţiilor.

În acest context, suma precipitaţiilor medii multianuale este de 450mm la Tulcea, 400mm pe grindurile Letea şi Caraorman şi de 343mm la Sulina.

Precipitaţiile sub formă solidă (zăpadă) se produc, în medie, în a doua decadă a lunii decembrie şi se pot manifesta până la mijlocul lunii martie, fără a se înţelege că în acest interval există un strat de zăpadă, acesta realizându-se accidental doar pe grindurile bine consolidate. Numărul zilelor cu

căderi de zăpadă scade de la 15 în vest, la 11 în est.

Umezeala aerului ca urmare a suprafeţelor cu apă şi mlăştinoase, a bazinului marin din apropiere, este ridicată (peste 80%), Delta Dunării împreună cu litoralul marin, fiind cu valorile cele mai ridicate din România.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 103 / 337

Valorile umezelii cresc de la vest (78% la Tulcea) spre est (84% la Sulina) şi de la vară la iarnă. în anotimpul rece, umezeala ajunge la 86% şi 90% la Sulina.

Numărul de zile senine şi cu cer acoperit, de asemenea, înregistrează cele mai mari şi respectiv, mai mici valori din ţară. Astfel, zilele senine ating cifra de 66 la Tulcea şi 80 la Sfântu Gheorghe, iar zilele acoperite scad de la 98 la Tulcea la 90 la Sfântu Gheorghe.

Regimul eolian (vântul), se caracterizează în Delta Dunării prin două aspecte şi anume: o frecvenţă mare, calmul reprezentând sub 20% din timpul anului şi bate din toate direcţiile cu frecvenţe relativ apropiate.

Totuşi, dintre principalele direcţii, vântul dominant este cel de nord-vest (15,4% la Tulcea; la 19,7% la Gorgova; 17,5% la Sfântu Gheorghe), urmat de cel din nord (12,3% la Tulcea, 18,6% la Gorgova, 13,1% la Sfântu Gheorghe).

Viteza medie anuală este în funcţie de rugozitatea suprafeţei active şi de poziţia faţă de mare. Astfel, viteza medie mai mare este în apropiere de mare (Sulina 8,4m/s pe direcţia nord, Sfântu Gheorghe 5,5m/s pe nord-est iar la Gorgova 3,6m/s pe nord-est).

Calmul atmosferic se reduce foarte mult de la vest spre est (Tulcea 23%, Gorgova 10,5% şi numai 1,8% la Sulina).

Brizele reprezintă o caracteristică a zonei litorale limitofe deltei şi Complexului lacustru Razim-Sinoie, ca urmare a contrastului termic dintre uscat şi apă. în decursul a 24 ore, briza dinspre mare se resimte între orele 10 şi 20 (briza de zi), iar spre mare între orele 23 şi 7 (briza de noapte).

4.2.2 Biodivers ita tea Toate ecosistemele întâlnite de la prima bifurcaţie a Dunării până la malurile Mării Negre, de la principalele braţe spre interiorul deltei reprezintă rezultatul evoluţiei în timp a deltei (Gastescu et al., 1996). Gradul ridicat de complexitate şi strânsa interacţiune dintre elementele sistemului deltaic este argumentul principal al atribuirii Deltei Dunării termenului de biom. Unul din motivele pentru care Delta Dunării a devenit rezervaţie a biosferei este acela că, în comparaţie cu alte delte ale Europei şi chiar ale Terrei, a păstrat o biodiversitate mai ridicată, prin aceasta întelegându-se un număr mare de specii dintr-o mare diversitate de unităţi sistematice. Mai mult decât atât, Delta Dunării frapează prin densitatea ridicată la multe specii, care sunt rare sau lipsesc din alte zone ale continentului, cu toate că din cauza efectelor activităţilor antropice din ultimile decenii şi efectivele acestor specii ca şi habitatele lor au fost grav afectate. Începând cu anul 1991 s-a demarat inventarierea florei şi faunei din teritoriul RBDD, acţiune ce continuă şi în prezent, având două obiective majore: cunoaşterea unei importante componente a patrimoniului natural într-o rezervaţie a biosferei şi evidenţierea speciilor ce necesită măsuri de protecţie şi conservare. Mozaicul de habitate dezvoltate în RBDD este cel mai variat din România şi găzduieşte o mare varietate de comunităţi de plante şi animale al căror număr a fost apreciat la 5.429 de tipuri. •30 tipuri de ecosisteme,

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 104 / 337

•5 429 specii, din care •1 839 specii de floră •alge planctonice (678 specii) •licheni (107 specii) •macromicete (38 specii) •plante vasculare (1016 specii) •3 590 specii de faună •moluşte (91 specii) •insecte (2 244 specii) •peşti (135 specii) •amfibieni (10 specii) •reptile (11 specii) •păsări (331 specii) •mamifere (42 specii) Prin adăugare la această lista de specii, a celor 59 de specii endemice (7 specii de plante superioare, 4 specii de viermi, 3 specii de moluşte, 12 specii de aranee, 32 specii de insecte şi 1 specie de peşti – Oţel, 1997), se confirmă necesitatea existenţei unui regim de protecţie special al Deltei Dunării. Procupări în vederea întocmirii unor liste cât mai complete a speciilor din Delta Dunării au existat atât inainte (Taravschi et. al, 1956; Oltean, 1969; Oltean et al., 1989), cât şi dupa înfiinţarea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (Carauş I., 2002; Otel, 1997). Potenţialul ridicat pe care îl are delta din punct de vedere al biodiversităţii a facut însa ca astfel de liste sa fie mereu deschise spre noi completări. Flora din Delta Dunării comparată cu flora României este foarte bogată şi foarte variată. Pe un teritoriu foarte restrâns, care reprezintă 1,45 % (a 69–a parte) din teritoriul României, se află 1/3 din numărul total de specii cunoscut în flora României. Diversitatea mare a acesteia este rezultatul evoluţiei în timp în condiţii climatice, hidrologice şi edafice variate.

4.2.3 Dis tributia popula tie i pe te ritoriul ARBDD La sfârşitul secolului XIX în Delta Dunării locuiau circa 12.000 locuitori, iar în preajma celui de al doilea război mondial (1940) în Delta Dunării erau circa 14.000 de locuitori. Pe teritoriul rezervaţiei sunt în prezent: 25 aşezări umane (un oraş - Sulina) cu o populaţie de 14 583 locuitori în 2002, din care 68.5% în localităţile rurale şi 31.5% în Sulina. Aceste localităţi sunt concentrate în cea mai mare parte în lungul braţelor Dunării şi ocupă suprafeţe reduse de teren din cauza suprafeţelor mici de terenuri neinundabile existente. Densitatea populaţiei este de circa 3,5 locuitori/km2, raportată la suprafaţa continentală a rezervaţiei.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 105 / 337

Populaţia activă din rezervaţie este de circa 35,3% având un grad de ocupare de cca 81.4% repartizat diferenţiat pe activităţi: •pescuit şi piscicultură (15,3%), •agricultură şi silvicultură (29%), •industrie, construcţii, comerţ, prestări servicii (15,7%), •turism, transporturi, comunicaţii (15,4%), •sănătate (1,9%), •învăţământ, educaţie, cultură (5,7%), •administraţie publică (13,5%) •alte activităţi (3,6%). Rata şomajului este de 18,6% şi este neuniform distribuită în localităţile rezervaţiei.

4.2.4 Ecos is teme în ARBDD În RBDD se întâlnesc 30 de tipuri de ecosisteme (23 naturale şi 7 antropice).

• Formaţiunile de apă cuprind apele curgătoare (Dunarea şi braţele sale principale, canalele cu circulaţie activă a apei, canale din zonele naturale cu circulaţie a apei în regim liber, canale din interiorul polderelor, cu schimbul controlat al apei sau fără schimb de apă), ape dulci stătătoare (lacuri cu o suprafaţă mare şi/sau schimb activ de apă, lacuri cu schimb redus de apă şi lacuri din interiorul polderelor cu schimb controlat de apă), ape stătătoare sălcii şi sărate (lacuri izolate), lagune costiere (lagunele cu legătura la mare), zone marine costiere (golfuri semi-închise şi ape marine costiere).

• Zonele umede includ vegetaţia acvatică limitrofă (stufărişurile, plaurii, formaţiunile de salcii

de pe maluri, păşunile de pe malurile inundate frecvent în asociaţie cu pâlcuri de sălcii sau sălcii izolate).

• Pădurile, tufişurile şi vegetaţia ierboasă cuprind pădurile fluviatile temperate (pădurile mixte

de stejar), tufişurile şi vegetaţia ierboasă (pajiştile de stepă, luncile de pe grindurile marine, luncile de pe câmpiile cu loess, şi tufişurile şi vegetaţia ierboasă de pe solul calcaros), şi zonele deschise cu sau fără vegetaţie săracă (dune, dune cu nisipuri mişcătoare sau partial mişcatoare, parţial acoperite cu vegetaţie, cordoane litorale slab consolidate şi plajele).

• Amenajări (amenăjari agricole, amenăjari forestiere, plantaţii de plopi de pe malurile râului,

amenajări piscicole, diverse alte amenăjari, poldere abandonate aflate în refacere ecologică);

• Oraşe şi sate (aşezări urbane şi rurale)

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 106 / 337

4.2.5 Carac teris tic ile hidrologice s i hidrografice Regimul hidrologic al Deltei Dunării, de care depind semnificativ celelalte aspecte fizico-geografice, reprezintă transpunerea regimului hidrologic al Dunării în condiţii locale. Delta se află într-o continuă transformare sub impactul debitului lichid şi solid. Circulaţia apei în Delta Dunării este extrem de complexă având particularităţi diferite în cele trei mari unităţi deltaice (unitatea Letea, unitatea Caraorman şi unitatea Dranov), constituind componenta vitală a însăşi existenţei spaţiului deltaic (Driga, 2004). Braţele Dunării reprezintă arterele majore prin care fluviul asigură spaţiului deltaic debitul lichid şi solid. Importante pentru asigurarea unei circulaţii corespunzătoare a apei în Delta Dunării nu sunt atât debitele foarte mari ale Dunării, produse pe un interval scurt primăvara ci, în mod deosebit, existenţa unei perioade cât mai îndelungate cu debite relativ ridicate. În acest caz, dată fiind corespondenţa dintre debite şi niveluri, se poate asigura o circulatie activă a apelor în zonele depresionare interioare, facilitând evacuarea apelor încărcate cu noxe de la sfârşitul verii. (Gâştescu et al., 2006). Braţul Chilia (120 km lungime de la Ceatal Chilia) este şi în prezent cel mai important sub aspectul scurgerii chiar daca, în decurs de 40 de ani a avut loc o tendinţă de scădere a debitului de la 63,8% (1950) la 58% (1990) (Gâştescu et al., 2006). În aceeaşi perioadă, ponderea braţului Tulcea (17 km între Ceatal Chilia şi Ceatal Sf. Gheorghe) a crescut de la 28% la 42,4%, datorită creşterii rolului braţului Sulina (63 km lungime, la care se adaugă cca 8 km - prelungirea lui în mare - datorită digurilor laterale) de la 7-8% la sfârşitul secolului trecut la cca 20% în prezent, ca urmare a rectificării şi dragării sale continue (Gâştescu et al., 2006). Ponderea braţului Sf. Gheorghe (în prezent 70 km lungime - 109 km lungime iniţial) a crescut relativ puţin peste 19-20% (Gâştescu et al., 2006).

Diferenţa dintre debitele de intrare (Ceatal Chilia) şi debitele de la Ceatal Sfântu Gheorghe (60 m3/s, respectiv 0,9%) se scurge pe Canalul Mila 35 (Gâştescu et al., 2006). La acestea se adaugă lacurile deltaice precum şi canalele, sahalele, gârlele, japşele şi periboinele care fac legătura atât între lacuri cât şi între lacuri şi braţele principale sau mare. Studiile au arătat că regimul hidric al Deltei Dunării, ca zonă de vărsare a Dunării, prezintă caracteristici hidrologice care depind de: • regimul hidric al fluviului la vârful deltei; • oscilaţiile nivelului Mării Negre în cursul unui an sau pe o perioadă de ani (Gâştescu, 2006). În ceea ce priveşte variaţiile de nivel ale apei în cadrul deltei, s-a constatat că acestea sunt în strânsă legătură cu: • debitul Dunării; • panta generală a teritoriului deltei de 0,0016‰; • nivelul „0‟ al mării; • posibilitatea de acumulare a apei în interiorul ei. Sub acest aspect delta constituie zona de atenuare a proceselor hidrice şi a caracteristicilor hidromecanice. Amplitudinea nivelurilor scade dinspre vârful deltei spre litoralul mării, atât pe braţele principale cât şi pe canalele şi lacurile din interior.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 107 / 337

Pătrunderea şi ieşirea apelor din interiorul deltei variază în timp şi spaţiu şi prezintă o mare variaţie în zonele interioare. Aceasta face ca relaţiile dintre bazinele acvatice, din interiorul deltei, cât şi cele dintre acestea şi braţele Dunării să fie diferite de la o zonă la alta (Gâştescu, 1971, Gâştescu et.al. 1977, 1985). Prin urmare, particularităţile circulaţiei apei depind de structura unităţiilor geografice teritoriale (Driga, 2004). Apele ajung în deltă din: • braţul Chilia prin canalele: Sireasa, Şontea, Pardina, • braţul Sf. Gheorghe prin Litcov, • braţul Sulina prin canalele laterale. Datorită pantei mai mari, apele din canalul Sulina pătrund înaintea celor din celelalte 2 braţe (Gâştescu, 1971). Creşterea nivelului apei pe braţe duce mai întâi la pătrunderea apelor prin canalele de legătură şi apoi la revărsarea peste mal.

Atingerea nivelului maxim pe braţe este urmată de o scurtă perioadă de staţionare. În această perioadă, interiorul deltei continuă să fie alimentat din amonte, în aşa fel încât la un moment dat nivelul de aici devine mai ridicat decât pe braţe. Datorită faptului că, pe Dunăre începe scăderea apelor, se inversează panta de scurgere, gârlele şi canalele din aval încep să evacueze apa spre braţele principale. Transmiterea variaţiilor de nivel dinspre braţe spre interiorul deltei se face cu întârziere şi cu intensitate diferită în funcţie de următorii factori: • mărimea, durata şi intensitatea viiturilor; • distanţa de braţ a lacurilor; • gradul de colmatare sau invadare cu vegetaţie a căilor de acces; • capacitatea gârlelor; • gradul de umplere al lacurilor la momentul începerii inundării; Prin urmare, unei anumite valori a nivelului pe Dunăre îi corespund mai multe niveluri pe lacuri. Efectul compensator al deltei se manifestă prin: • atenuarea uneori până la anularea variaţiilor de nivel (în special a celor de scurtă durată de pe braţe); • reducerea amplitudinilor de nivel fie de la vârful deltei spre vărsare, fie lateral, dinspre braţele principale spre interiorul deltei. La ape mici, multe din gârle şi canale nu mai funcţionează, mai ales în partea de amonte. Lacurile rămân în bună parte izolate fată de sursa principală de alimentare, iar nivelul apei din ele variază independent (Gâştescu, 1971). Marea complexitate a sistemului de circulaţie al apei face din spaţiul deltaic un sistem deschis într-un permanent schimb de materie şi energie cu exteriorul (Driga, 2004). Alimentarea şi circulaţia apei influentează: • regimul termic şi de îngheţ-dezgheţ; • conţinutul de aluviuni în suspensie; • hidrochimismul lacurilor. În faza de inundaţie, circulaţia intensă favorizează uniformizarea temperaturilor şi caracteristicile hidrochimice atât pe orizontală cât şi în adâncime, făcându-le identice cu cele ale fluviului în perioada respectivă. După retragerea apelor, o serie de depresiuni închise evoluează independent atât din punct de vedere termic cât şi hidrochimic (Gâştescu, 1971).

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 108 / 337

4.2.6 Utilizarea terenurilor Caracterul eterogen al solurilor, relieful, condiţiile climatice şi hidrologice din Delta Dunării au avut un rol major în utilizarea terenurilor în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, şi au condus la producerea unei game largi de bunuri şi servicii. În urma Anchetei statistice privind utilizarea terenului (ASUT) pentru anul 2005, se constată că din totalul suprafeţei existente la nivelul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, 75% revine suprafeţelor acoperite de ape şi terenurilor umede, urmate de terenurile arabile şi culturile permanente cu un procent de aproximativ 14%. Menţionăm că suprafaţa analizată statistic exclude zona tampon marină de 103.000ha. Precizia estimărilor (coeficientul de variaţie) principalelor culturi la nivel naţional şi de regiune de dezvoltare, se încadrează în intervalul 5% - 10%.

Clasa acoperire teren Suprafaţa ocupata (ha) Suprafaţa ocupata (%) Teren artificial (exclusiv sere

şi solarii) 6060 2

Teren arabil şi culturi permanente 67064 13,71

Teren împadurit 22220 4,54 Teren cu arbuşti 3636 0,74

Păşuni permanente 33 128 6,77 Teren fără vegetaţie 7272 1,49

Apă şi teren umed (exclusiv teren inundat) 349864 71,51

Tabel 28. Utilizarea terenurilor

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 109 / 337

Figura.14 Harta utilizarii terenurilor – sursa Planul de management bazinal ABADL

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 110 / 337

4.3 CARACTERIZAREA APELOR DE SUPRAFATĂ

4.3.1 Categorii de ape de s uprafa tă

Directiva Cadru defineste apele de suprafaţă ca toate apele interioare stătătoare sau curgătoare de pe suprafaţa terenului, precum şi apele tranzitorii şi apele costiere (Art.2(1) şi 2(10)).

Figura.15 Ape de suprafata. Sursa – planul de management bazinal ABADL

4.3.2 Hidrologie Suprafaţa Deltei Dunării cuprinde cele trei braţe ale Dunării: Chilia, Sulina şi Sfîntul Gheorghe, cinci zone hidrografice si cordonul litoral:

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 111 / 337

1. zona Chilia-Sulina între braţele Chilia, Tulcea şi Sulina,

Marginita la nord de bratul Chilia, la sud de bratele Tulcea si Sulina, iar la est de delta secundara Chilia si de golful Mosura, zona hidrografica Chilia-Sulina are o suprafata de circa 160700 ha, fiind cea mai mare zona hidrografica de pe intinsul Deltei Dunarii. Zona cuprinde o serie de depresiuni hidrografice, intre care se mentioneaza; Sireasa (21900 ha), Sontea-Furtuna (17500 ha), Pardina (30950 ha), Matita-Merhei (44950 ha), Magearu-Sulina si Popina (35900 ha), a caror suprafete sunt ocupate partial de garle, lacuri, mlastini si Japse, precum si de numeroase canale. Fundul acestor depresiuni hidrografice coboara pana la –2 m sub planul de referinta Marea Neagra Sulina. Dintre canalele si garlele care brazdeaza zona hidrografica Chilia-Sulina se mentioneaza urmatoarele; canalul

Pardina, garlele Sireasa si Sontea, canalul Eracle si garla Lopatna, garla Sulimanca si canalul Magearu, precum si canalul Cardon, care asigura schimbul de ape si legatura navigabila cu salupe si barci intre diferite zone de interes economic ale unitatii.

In zona hidrografica Chilia-Sulina, se afla o serie de lacuri cum sunt Babitele (1450 ha), Bogdaproste (3950 ha), Matita-Merhei (2225 ha), Obretin (800 ha), Furtuna (1425 ha) si altele mai mici, a caror suprafata totala de luciu de apa este de circa 11600 ha.

2. zona Sulina-Sf. Gheorghe, între braţele Sulina şi Sf. Gheorghe,

Marginita la nord de bratul Sulina, la sud de bratul Sf. Gheorghe si la est de Marea Neagra, Zona Sulina-Sf.Gheorghe are o suprafata de circa 101850 ha, fiind a doua ca marime intre zonele hidrografice ale Deltei Dunarii.

Pe intinsul acestei zone hidrografice, se afla urmatoarele depresiuni hidrografice; Rusca-Balteni-Carasuhat (10550 ha), Gorgova-Uzlina (25150 ha), Sulina (49600 ha) si Puiu-Rosu-Rosulet (14225 ha). Fundul acestor depresiuni hidrografice coboara sub cota de –2 m in raport de planul de referinta zero Marea Neagra Sulina.

Dintre canalele si garlele situate pe cuprinsul zonei hidrografice Sulina-Sf. Gheorghe, se mentioneaza canalul Litcov care strabate unitatea de la vest spre est, garla Perivolovca, canalul Caraorman, canalul Vatafu, canalul Busurca, canalul Pescarie Sulina, garla Imputita, canalul Ivancea si canalul de centura

litoral, care asigura schimbul de ape si legaturile navigabile intre diferite parti ale zonei hidrografice. Lacurile mai importante din zona hidrografica, sunt Obretin si Gorgova (2300 ha), Uzlina-Isacova (2150 ha), Rosu (1875 ha) si Puiu, Iacob si Lumina (2125 ha).

3. zona Sf. Gheorghe-Razelm, la sud între braţul Sf. Gheorghe şi lacul Razim,

Marginita la nord de bratul Sf. Gheorghe, la vest de lacul Razelm si la sud de Marea Neagra, Zona hidrografica Sf. Gheorghe-Razelm, are o suprafata de circa 75325 ha, fiind cea mai mica ca marime intre zonele hidrografice ale Deltei Dunarii. Aceasta zona hidrografica mai poarta denumirea de depresiunea Dranov.

Intreaga zona hidrografica Sf. Gheorghe-Razelm, este caracterizata in cea mai mare parte de prezenta garlelor, canalelor, lacurilor, mlastinilor si japselor. Fundul acestei zone hidrografice se situeaza la peste 2 m sub planul de referinta zero Marea Neagra Sulina.

In zona hidrografica se afla o serie de lacuri, dintre care cel mai important este Dranov (2500 ha).

4. zona Complexul lagunar Razim-Zmeica- Goloviţa - Sinoe,

Marginita la nord si la vest de terasa continentala dobrogeana, iar la est de tarmul Marii Negre si de depresiunea hidrografica Dranov, Complexul lagunar Razelm-Sinoe, ocupa locul unui vechi golf marin Halmyris, izolat de mare prin cordoane litorale /27,28/.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 112 / 337

In compunerea Complexului lagunar intra in principal lagunele Razelm (39160 ha), Babadag (1960 Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Delta Dunării 22

ha), Golovita (9160 ha fara balta Ceamurlia), Zmeica (4960 ha) si Sinoe (17580 ha), precum si o serie de anexe lacustre laterale cum sunt Istria (560 ha), Nuntasi si Tuzla (1050 ha), etc. Fundul cuvetelor acestor lagune coboara pana la cota de –3 m in raport de sistemul de referinta zero Marea Neagra - Sulina.

5. zona marină a Deltei Dunării (gurile Dunării, şi litoralul Deltei),

Totalitatea gurilor bratelor prin care fluviul Dunarea se varsa in Marea Neagra, formeaza diviziunea hidrografica gurile Dunarii, in care cele mai importante sunt urmatoarele:

- La varsarea in mare a bratului Sulina, gura canalului Sulina. Adancimile de navigatie maritima prin Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Delta Dunării

23 aceasta gura, s-au mentinut natural la inceput, intre anii 1861-1892. Intre anii 1893-1923 adancimile de navigatie de pana la 24 picioare, s-au intretinut cu ajutorul lucrarilor de dragaje. Incepand din anul 1924 pentru intretinerea adancimilor de navigatie maritima la gura Sulina, pe langa dragaje s-au adaugat lucrari de prelungirea digurilor in mare, indepartand gura de port cu circa 7,8 km pana in anul 1981, cand au fost sistate prelungirile de diguri.

- La varsarea in mare a bratului Sf. Gheorghe, gura Sf. Gheorghe este in stare naturala, adancimea pe bara este de circa 2,2 m.

Cordonul litoral

Frontiera naturala a Deltei Dunarii la Marea Neagra o formeaza tarmul marii, constituit din sedimente grosiere (nisipuri) impinse si depuse la mal de valuri. Latimea si inaltimea tarmului marii, este variabila in lungul litoralului Deltei Dunarii.

De regula creasta plajei nu depaseste inaltimea de 2,5 m deaspra nivelului mediu al marii, iar latimea tarmului ajunge pana la 400 m.

De-a lungul tarmului Deltei Dunarii, intre gurile principalelor brate, la apele mari ale Dunarii, se formeaza o serie de garle, prin care surplusul de apa din Delta se varsa direct in mare.

Tinand seama de caracteristicile morfohidrologice ale coastei, se pot delimita cateva sectoare de tarm in lungul litoralului Deltei Dunarii.

Sectorul Jibrieni-gura canalului Sulina, cu o lungime de circa 84 km, prezinta o linie curbata, si constituie frontiera de la mare a deltei secundare Chilia, fiind un tarm instabil, foarte jos si in retragere datorita eroziunilor. Intre gura bratului Stambulul Vechi si gura canalului Sulina s-a creat un cordon nisipos care tinde sa inchida in urmatorii 3 ani golful Musura la Marea Neagra. Sectorul Sulina-Sf. Gheorghe cu o lungime de circa 36 km, prezinta o slaba curbura spre interiorul

Deltei, tarmul fiind ingust si supus eroziunilor. Sectorul Sf. Gheorghe-Portita, lung de circa 60 km, puternic curbat spre vest cu portiuni de eroziune si

depuneri. Acopera frontiera de la mare a depresiunii hidrografice Dranov si a lagunelor Razelm si Golovita.

La sud de gura bratului Sfantu Gheorghe s-a format in timp cordonul nisipos Sacalin care tinde sa inchida la Marea Neagra laguna Ciotic.

Corpurile de apă de suprafaţă prezente în R.B.D.D. includ următoarele Ape curgătoare şi Ape stagnante (Gâştescu et al 1999) după cum urmează :

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 113 / 337

Ape curgătoare

1. Arterele hidrografice principale – braţele principale Chilia, Tulcea, Sulina şi Sfântul Gheorghe; braţele Tătaru, Babina, Cernovca; gârla Turcească;

2. Canale cu circulatie activă a apei - Mila 35, Sireasa, Şontea, Olguţa, Arhipenco- Păpădia, Crânjeală, Eracle, Căzănel, Bogdaproste, Litcov, Crişan-Caraorman, Gârla de Mijloc, Dunavăţ, Dranov, Tătaru, Mila 22 între Br. Sulina şi Şontea, Filat, Uzlina, Lipoveni, Mustaca.

3. Canale şi gârle din zone naturale cu regim liber, - Stipoc Pardina-ocolitor, Dovnica, Magearu, Sulimanca, Perivolovca, Litcov-Împuţita, Mocansca, Ivancea, Crasnicol, Tărâţă-Belciug, Lejai, Palade, Buhaz-Zăton, Vătafu-Împuţita, can. Japşa Vătafu, Gârla Macovei, Enisala, Perişor, Ciotica, Periteaşca, ocolitor Leahova, centura Lipoveni-Dranov, canal între can. Dunavăţ şi Dranov, paralel cu br. Sfântul Gheorghe.

4. Canale şi gârle din interiorul incintelor amenajate cu circulaţia apei controlată sau fără circulaţie a apei - incinta Pardina, Murighiol.

Apele stagnante includ lacurile, apele costiere, lagune conectate la mare şi golfurile parţial închise.

Apele tranzitorii (sunt definite ca fiind apele de suprafaţă localizate în vecinătatea apelor costiere, având caracter parţial salin, consecinţă a contactului şi amestecului între apele dulci care curg dinspre continent (fluviul Dunăreaşi ape freatice) şi apele marine sărate) - se caracterizeaza prin variaţii ale salinităţii, variaţii termice sezoniere puternice, hidrodinamism limitat, amestec vertical în special sub acţiunea vântului, structura laminară a masei apei, aport continuu cu materiale detritice organice şi anorganice, creştere rapida a zonei de sedimentare în comparaţie cu adâncimea redusă a apei, prezenţa sedimentelor fine, prezenţa abundentă a materiilor organice, concentraţii mari de nutrienţi care sunt rapid reciclaţi, tendinţe de schimbare rapidă a mediului, biota variabilă, zonare orizontală şi verticală a biocenozelor.

Apele tranzitorii lacustre sunt reprezentate de lacul Sinoe, iar apele tranzitorii marine sunt localizate în sectorul nordic al litoralului românesc, de la Gura Chilia la Periboina.

Circulaţia apei este o problemă esenţială a reţelei hidrografice şi a biosferei deltaice în general. Subsistemul hidrologic constituie, prin materializarea circulaţiei apei, componenta vitală a însăşi existenţei spaţiului deltaic - cu rol determinant asupra configuraţiei şi evoluţiei spaţiului deltaic în măsura în care permite o relaţie hidrică corespunzătoare între braţele Dunării şi zonele interioare.

Apariţia altor căi de scurgere (canale) este legată în cea mai mare parte de satisfacerea diferitelor cerinţe socio-economice specifice diverselor etape şi anume:

- înbunătăţirea producţiei piscicole în regim natural (etapa Gr.Antipa, de la începutul secolului actual până în anii 1930);

- exploatarea în regim natural a stufului şi construirea de incinte stuficole (anii 1960-1970);

- amenajarea de incinte agricole şi piscicole, în unele situaţii asociate cu cele stuficole (anii 1970-1980);

- facilitarea exploatării şi transportului unor materii;

- scurtarea căilor de transport pe apă (canalul Mila 35 şi altele mai mici);

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 114 / 337

- realizarea unor linii de înaltă tensiune (Caraorman-Perivolovca, Dunavăţ-Ivancea); însoţind digul pentru consolidarea liniei ţărmului marin (între Sulina şi Sfântu Gheorghe).

Figura.16 Circulatia apei in Delta Dunarii. Sursa – ARBDD

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 115 / 337

Tipologia braţelor Dunării

Tipologia braţelor fluviului Dunărea, similar tipologiei întregului fluviu al Dunării a fost elaborată în cadrul Proiectului GEF/UNDP Danube Regional Project – Tipologia şi condiţiile de referinţă pentru fluviul Dunărea, pe baza unui sistem armonizat la nivelul Dunării, utilizând contribuţiile naţionale ale ţărilor dunărene.

Definirea tipologiei s-a realizat pe baza celor două abordări fundamentale “top-down” şi “bottom-up”, similar tipologiei fluviului Dunărea. Parametrii pe baza cărora s-a definit tipologia Deltei Dunării au fost cei utilizaţi şi în tipologia fluviului Dunărea (capitolul 2.2)

Stabilirea tipologiei abiotice a avut la baza următoarele criterii, relativ uşor de evaluat:

- ecoregiunile zonelor de amplasament,

- caracteristicile reliefului (zona geografică şi altitudine),

- caracteristicile morfologice (suprafaţa şi panta),

- caracteristicile hidrologice (debit lichid),

- caracteristicile mediului natural (temperatura şi precipitaţii),

- caracteristicile geologice şi litologice ale substratului.

În cadrul acestei tipologii Rezervaţia Biosferei Delta Dunării are o poziţie aparte datorită hidromorfologiei sale care include:

- cursul de apă datorită braţelor Dunării şi a canalelor sale,

- lacuri naturale datorită ghiolurilor şi japşelor sale,

- apele tranzitorii (care pot fi lacustre şi marine)

Reţeaua de canale din Delta Dunării este reprezentată de 45 gârle în regim natural de circulaţie a apei în lungime de 1742 km şi 26 de canale în lungime de 1753 km.

Tipologia lacurilor deltaice

Definirea tipologiei lacurilor deltaice se bazează, similar celorlalte categorii de ape de suprafaţă, pe abordarile abiotică/top-down şi biotică/bottom-up.

Tipologia abiotică s-a realizat pe baza următorilor parametrii principali:

- ecoregiunea;

- altitudinea;

- adâncimea;

- geologia.

Lacurile deltaice se caracterizează în general prin:

- apartenenţa la ecoregiunea Pontică (ecoregiunea 12);

- altitudini <200m;

- adâncimi mici (3-15m) şi foarte mici (<3m);

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 116 / 337

- suprafaţă cuprinsă între 0.5 – 1km2 (S), 1 – 10km2 (M), 10 – 100 km2 (L) şi >100 km2 (XL).

- geologia: calcaroasă, silicioasă şi organică – turbă.

În Rezervaţia Biosferei Delta Dunării există 479 de lacuri. Dintre acestea 63 de lacuri au fost utilizate la stabilirea tipologiei abiotice a lacurilor deltaice după cum urmează:

• Lacuri S (suprafaţă între 0,5-1 km2) 10 lacuri din:

o Complexul acvatic Şontea-Fortuna: lacul Alb, Pintilie, Rădăcinoasele

o Complexul acvatic Roşu-Puiu: lacurile Bondarului, Potcoava 2

o Complexul acvatic Gorgova Uzlina: lacurile Cuzminţu Mare, Gorgoştel,

o Complexul lacustru Matiţa-Merhei: lacul Sfiştofca.

• Lacuri M (suprafaţă între 1-10 km2): 40 lacuri din:

o Complexul acvatic Somova-Parcheş lacurile: Rotund, Somova, Parcheş,

o Complexul acvatic Şontea-Fortuna: Nebunu, Fortuna, Băclăneştii Mari, Ligheanca, Meşter,

o Complexul acvatic Roşu-Puiu: lacurile Puiu, Rotund-Puiuleţ, Vătafu, Erenciuc, Iacob,

o Complexul acvatic Gorgova-Uzlina lacurile: Cuibul cu Lebede, Isăcel, Gorgovăţ, Potcoava 1, Uzlina, Obretinciuc, Obretinul Mare, Obretinul Mic, Babinţi Mari 1, Babinţi Mari 2, Fastic, Pojarnia, Taranova

o Complexul acvatic Matiţa-Merhei: lacurile Matiţa, Merheiul Mic, Miazăzi, Trei Iezere, Babina, Bogdaproste,

o Complexul acvatic Dunavăţ –Dranov, lacul Belciug, Zătonul Mare,

o precum şi lacurile Durnoleatca, Lunga, Poliacova, Răducului, Zaghen, Saun

• Lacuri L (suprafaţă între 10-100 km2) 11 lacuri din:

o Complexul acvatic Gorgova-Uzlina, lacurile: Gorgova, Isac,

o Complexul acvatic Roşu-Puiu, lacurile: Roşu, Roşulet, Lumina,

o Complexul acvatic Matiţa-Merhei, lacul: Merhei,

o Complexul acvatic Razim-Sinoe lacurile: Goloviţa, Zmeica

o Complexul acvatic Dunavăţ –Dranov, lacul Dranov

o Agighiol, Babadag

• Lacuri XL (suprafată mai mare de100 km2) 2 lacuri din:

o Complexul acvatic Razim-Sinoe lacurile: Razim şi Sinoe.

Restul de 416 lacuri nu au fost selectate în tipologia abiotică, fiind considerate cu o suprafaţă mai mică de 0,5 km2.

Tipologia apelor tranzitorii

Similar braţelor şi lacurilor deltaice, tipologia apelor tranzitorii este definită pe baza abordării

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 117 / 337

abiotice/top-down şi abordării biotice/bottom-up.

Definirea tipologiei abiotice a apelor tranzitorii s-a bazat pe o combinaţie a sistemului A şi sistemului B prevăzut în anexa II a Directivei Cadru, utilizându-se urmatorii parametrii:

- Ecoregiunea

- Salinitatea;

- Zona afectată de maree;

- Adâncimea;

- Caracteristicile de amestec ale apelor;

- Viteza curenţilor (ape tranzitorii marine) sau viteza apei (ape tranzitorii fluviale);

- Turbiditatea apei;

- Compoziţia medie a substratului;

- Temperatura apei;

- Durata de acoperire cu gheaţa-parametru suplimentar.

Prin aplicarea parametrilor respectivi au fost identificate urmatoarele tipuri de ape tranzitorii:

- ape tranzitorii fluviale

- ape tranzitorii lacustre

- ape tranzitorii marine

Presiuni hidromorfologice semnificative

Informaţiile despre tipurile şi mărimea presiunilor hidromorfologice la care sunt supuse corpurile de apă de suprafaţă din fiecare bazin hidrografic sunt necesare a fi cunoscute şi monitorizate în scopul identificarii corpurilor de apă puternic modificate.

Din punct de vedere al intervenţiei antropice la nivelul Deltei Dunării se pot distinge urmatoarele etape importante, respectiv:

- Etapa I (1858-1902) – prin executarea unor lucrări hidrotehnice complexe şi de mare anvergură, braţul Sulina s-a transformat într-un canal maritim navigabil, mai scurt cu cca. 21 km (85 la 64 km), pe care s-au realizat adâncimi relativ constante de 7,3 (faţă de 2,5m).

- Etapa II (1903-1916)

- Lucrări de amploare pentru alimentarea cu apă dulce a lacului Razim din Dunăre prin dragarea canalului Dunavăţ şi parţial Dranov.

- Etapa III (1930-1940)

- Construirea sau reactivarea canalelor Litcov, Sireasa şi Pardina pentru alimentarea cu apă a insulelor Sf.Gheorghe şi Letea (dupa concepţia lui Antipa şi Vidrascu), a canalului Crasnicol şi finalizarea canalului Dranov între ghiolul Dranov şi lacul Razim.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 118 / 337

- Etapa IV (1941-1951)

- Construirea sau redragarea canalelor Eracle-Stipoc-Chilia, Ceamurlia, Busurca-Împuţita, Roşulet, Buhaz, Ciotic, Periteaşca.

- Construirea unor canale secundare consecinţă a realizării canalelor magistrale: Ceamurlia-Gotca, Iacubova-Batac, Uzlina;

- Etapa V (1952-1960)

- Decolmatarea canalelor Dunavăţ şi Dranov, executarea canalelor Perişor, Fundea, Mustaca, precum şi a 20 km de canale mici pescăreşti (5,0 m lăţime şi 1,5 m adâncime).

- Construirea canalelor Goloviţa-Smeica şi Goloviţa-Sinoie

- Etapa VI (1961-1971)

- Lucrări hidrotehnice de amploare pentru executarea de amenajări piscicole şi stufo-piscicole, inclusiv a reţelei de canale exterioare rămasă în regim natural de inundaţie.

În aceast etapă a avut loc construirea a numeroase canale, iar pe marginea acestora, din aluviunile dislocate s-au clădit platforme de pământ înalte de 2-3 m deasupra nivelului apelor şi lungi de 50-100 m, pentru depozitarea stufului recoltat.

- Etapa VII (1972-1989)

În această perioadă au fost reprofilate amenajările stuficole din perioada anterioară (Rusca, Bălteni, Maliuc, Obretin) şi construite cele de la Popina, Chilia Veche, Stipoc, Dunavăţ, Holbina I, Holbina II, Periteaşca, Perişor, Ceamurlia, însumând aproape 40.000 ha. De asemenea în anii 1980 a avut loc regularizarea braţului Sf. Gheorghe ceea ce a condus la scurtarea acestuia şi schimbarea morfologiei.

În această etapă (în special după anul 1983), lucrările hidrotehnice în scop agricol au avut o amploare fără precedent, suprafaţa indiguită crescând de la 24.000 ha la 103.000 ha. Mare parte din suprafeţele îndiguite în scop agricol au fost terenuri inundate, cu funcţii cheie pentru flora şi fauna deltei.

- Etapa VIII (1990-2003)

- Lucrări ample pentru activarea canalelor magistrale longitudinale în toate complexele lacustre din teritoriul RBDD, şi de calibrare/blocare a canalelor scurte transversale, în acord cu concepţia lui Antipa şi experienţa existentă, în scopul reducerii impactului lucrărilor realizate în etapele VI şi VII.

Este important însă de remarcat faptul că în perioada 1994-2003, 15% din suprafaţa îndiguită a fost reconectată la circuitul natural.

În cazul efectului produs de lucrările realizate sau în curs de desfăşurare de pe partea ucrainiană a deltei, este necesar ca partea românească să-şi extindă programul de monitorizare a ecosistemelor acvatice în arealul cuprins în special între braţul Chilia şi Sulina.

În prezent, pe baza modelării efectuate de către INCDDD cu ajutorul programului SOBEK s-a putut estima că:

1. prin dragarea braţului Chilia ar rezulta 2.19 milioane m3 de sedimente care ar putea afecta zona de fund pe o suprafaţă de 1.129 milioane m2;

2. o creştere în secţinea hidraulică pe braţul Chilia în medie cu 240 m2;

3. o creştere a debitului pe braţul Chilia cu 120 m3/ s la nivele mici ale apei şi cu 324 m3/ s la

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 119 / 337

nivele mari ale apei.

Dacă comparăm valorile minime şi maxime ale debitelor înregistrate pe braţul Chilia în perioada 1996-2003 putem concluziona că debitul va creşte cu 7% la nivele minime ale apei şi cu 5,8 % la nivele maxime ce va avea un semnificativ impact asupra circulaţiei apei în interiorul părţii româneşti a deltei, cu efecte imprevizibile asupra comunităţiilor planctonice şi bentonice ale deltei.

În ceea ce priveşte impactul asupra faunei bentonice marine din dreptul gurii de vărsare a braţului Chilia acesta va fi mult mai rapid vizibil tocmai datorită ratei ridicate sedimentare care ar putea favoriza dispariţia anumitor specii de pe această secţiune a litoralului românesc.

Îndiguiri

Din îndiguirile din Delta Dunării, în numar de 73, însumând o lungime de aproximativ 988 km, ce au fost analizate prin prisma criteriilor mai sus menţionate, pot fi considerate presiuni hidromorfologice semnificative doar un număr de 13, având o lungime totală de 166 km.

Îndiguirile produc în principal ca presiune hidromorfologica, modificări ale morfologiei cursurilor de apă, alterări ale caracteristicilor hidraulice şi întreruperi ale continuităţii laterale.

Proiecte viitoare de infrastructură

Proiectele viitoare de infrastructură sunt reglementate de Directiva Cadru a Apei prin Art.4.7. Criteriile şi conditiile Art.4(7), Art. 4(8) şi Art. 4(9) ale DCA pentru viitoarele proiecte de infrastructură sunt prevazute în Capitolul II - Fluviul Dunărea, subcapitolul 2.4.3, din cadrul Planului de Mangement al Fluviului Dunărea, Deltei Dunării, Spaţiului Hidrografic Dobrogea şi Apelor Costiere.

La nivelul Deltei Dunării exista un singur proiect de infrastructură „Apărări de maluri pe canalul Sulina – faza I”, ce prevede realizarea unor apărări de maluri pe braţul Sulina, pe o lungime de 15 km. În prezent au fost obţinute toate avizele şi autorizaţiile necesare, proiectul fiind în curs de implementare, sub supravegherea A.R.B. Delta Dunării şi autorităţilor de mediu locale. Investiţia va fi finalizată la începutul anului 2011.

Presiuni hidromorfologice

Aceste presiuni influenţează caracteristicile hidromorfologice specifice apelor de suprafaţă şi produc un impact asupra stării ecosistemelor acestora. Lucrările în lungul râului (îndiguirile, lucrări de regularizare şi consolidare maluri) întrerup conectivitatea laterală a corpurilor de apă cu luncile inundabile şi zonele de reproducere ce au ca rezultat deteriorarea stării. Prelevările şi restituţiile semnificative au efecte asupra regimului hidrologic, dar şi asupra biotei.

Astfel, impactul alterărilor hidromorfologice asupra stării corpurilor de apă se poate exprima prin afectarea migrării speciilor de peşti migratori, declinul reproducerii naturale a populaţiilor de peşti, reducerea biodiversităţii şi abundenţei speciilor, precum şi alterarea compoziţiei populaţiilor. Se remarcă insuficienta cunoaştere şi la nivel european a relaţiei dintre presiunile hidromorfologice şi impactul acestora, de multe ori variatele tipuri de presiuni acţioneaza sinergic, făcând dificilă decelarea efectului faţă de tipul de presiune.

Efectele impactului antropic asupra regimului hidrologic şi sedimentologic 1. Amenajarile hidrotehnice din secolul trecut pentru navigatia maritima pe bratele Deltei Dunarii, au influentat cel mai puternic regimul de scurgere a apei si aluviunilor pe bratele principale si in interiorul Deltei, precum si circulatia costiera a apelor si aluviunilor marine. S-a produs o

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 120 / 337

creştere de circa 2,5 ori a capacitatii de scurgere a apei si aluviunilor pe bratul Sulina regularizat, care a condus la o schimbare radicala a repartitiei debitelor de apă pe celelalte brate ale Deltei Dunarii.Datorita amenajarii cu diguri a gurii de varsare in mare a bratului Sulina, s-au produs schimbari profunde ale circulatiei apei si aluviunilor de-a lungul coastei Deltei, la nord si la sud de gura Sulina, care s-au soldat, in cea mai mare parte, cu eroziuni ale tarmului.

Figura.17 Lucrari hidrotehnice din Delta Dunarii. Sursa – Planul de Amenajare Zonal

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 121 / 337

2. Amenajările piscicole, stuficole şi agricole executate in trecut si recent in Delta Dunarii, au influentat nefavorabil circulatia apei si aluviunilor in lungul Dunarii maritime, a bratelor principale ale Deltei si in interiorul Deltei Dunarii.

Impactul incintelor indiguite, a avut ca efect cresterea nivelurilor pe traseele bratelor principale.

3. Construirea retelei interioare de canale pentru navigatia in interiorul Deltei Dunarii fara fundamentare hidrologica, a condus la o circulatie haotica a apei pe intregul cuprins al Deltei, cu repercursiuni negative de supraalimentare cu apa si tranzit rapid al apei prin interiorul Deltei Dunarii.

4. Amenajarile hidrotehnice agricole din amonte de Deltă (indiguirile si irigatiile) – au produs un impact negativ asupra scurgerii apelor Dunarii prin albie, determinând modificari ale regimului de scurgere a apei, cresterea duratei de scurgere a acestora la nivele mari si cresterea volumelor de apa scursa.

O reducere sensibila a scurgerii de apa pe Dunare, se produce in lunile de vara-toamna cand cresc folosintele de irigare agricola.

5. Amenajarile hidroenergetice si de navigatie pe albia Dunarii au avut ca efect, modificarea regimului de scurgere, in aval, a apei si aluviunilor, producând un regim pulsatoriu al vitezelor de scurgere a apei si o reducere a debitelor de aluviuni, insotite de eroziuni ale albiei.

Diminuarea scurgerii de aluviuni pe Dunare, a avut efecte negative asupra proceselor sedimentologice la gurile Dunarii si asupra proceselor morfologice litorale.

6. Actiunile tehnologice de chimizare ale agriculturii, de industrializare si de urbanizare a bazinului hidrografic al Dunarii – s-au repercutat cu efecte puternice de impurificare a apelor Dunarii, cresterea mineralizarii si modificarea compozitiei sarurilor solvite in apa Dunarii.

7. Exploatarea navelor ca si activitatea de constructii navale au condus la o puternica impurificare a apelor Dunarii cu produse petroliere şi ape de santină.

Procese influenţate de acţiunile antropice

1. Evoluţia litoralului aferent Deltei

Litoralul aferent Deltei se întinde de la Golful Musura la Capul Midia.

Faţă de perioada anilor 1960 se constată modificări importante în configuraţia litoralului, astfel:

• cca.80% din lungimea litoralului prezintă în anul 1989 fenomene de eroziune

• pe ansamblu, în 1962-1989 s-au pierdut prin eroziune cca.2100 ha şi s-au acumulat 280 ha

• ritmul mediu de evoluţie a eroziunilor a fost de 80 ha/an, dar au fost şi ani în care s-au înregistrat pierderi între 100-200 ha

Zonele cele mai afectate de eroziune sunt:

- Gârla Impuţita – canal Sonda – Câşla Vădanei, în care există sectoare întinse unde marea a înaintat cu cca.400-500 m, cu ritmuri de retragere a liniei ţărmului de 20 - 22 m/an

- Zona Zătoanelor, cu retrageri ale ţărmului de peste 400 m şi ritmuri locale de 18 - 21 m/an

- Zona Edighiol – Chituc cu retrageri de 150 – 300 m

Acumulări de material şi înaintări ale uscatului s-au produs în zonele :

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 122 / 337

o Plaja Sulina (100 – 130 m)

o Periteaşca (80 – 100 m)

o Chituc (90 – 110 m)

Cauzele acestor modificări în configuraţia ţărmului sunt:

- reducerea aportului de aluviuni la gurile de vărsare ca urmare a lucrărilor care reţin aluviunile în bazin

- modificarea circuitului aluvionar de coastă prin apariţia unor obstacole ca: digurile de larg Sulina; Insula Sacalin; digurile Port Midia

- scoaterea din circuitul aluvionar sudic a aluviunilor care vin pe braţele Chilia şi Sulina datorită dirijării lor spre larg de către jetelele Sulina

- furtunile marine

- transgresiunea marină

2. Evoluţia ecosistemelor acvatice

După anul 1980 lacurile Deltei Dunării au evoluat către o stare de eutrofizare, care în ultimii ani s-a generalizat. Cauzele care au generalizat aceste dezechilibre:

• creşterea conţinutului de nutrieţi (azot şi fosfor) în apele Dunării

• regimul hidrologic deficitar al ultimului deceniu

• climatul blând al ultimilor ierni

• modificarea şi restrângerea ca suprafaţă a Luncii Dunării.

Efectele negative ale generalizării stărilor de hipertrofie constau în reducerea unui număr mare din componentele lanţului trofic, ceea ce corespunde unei alterări serioase a biodiversităţii ecosistemelor acvatice, având loc o restrângere a numărului de specii.

Siturile Natura 2000 din RBDD şi importanţa lor.

Natura 2000 este o retea ecologica realizata prin implementarea Directivelor HABITATE şi PASARI (Directiva privind Conservarea habitatelor naturale si speciile de plante si animale salbatice CE 92/43 si Directiva privind conservarea pasarilor salbatice CE 79/409).

Aceasta este transpusa în Legea nr. 345/2006 pentru modificarea si completarea O.U.G. nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

Natura 2000 nu este un sistem de rezervatii strict protejate. Activitatile umane sunt permise în masura în care permit mentinerea speciei sau a habitatului.

Reţeaua Natura 2000 este compusa din:

- SAC-uri (Special Areas for Conservation- Arii Speciale de Conservare) desemnate pentru:

• habitatele din Directiva Habitate (198 listate în Directiva Habitate)

• specii (peste 800 listate în Directiva Habitate)

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 123 / 337

- SPA-uri (Special Protection Areas - Arii Speciale de Protectie Avifaunistica) desemnate pentru Speciile din Directiva Pasari (aproximativ 200 specii).

Agenţiile teritoriale pentru protecţia mediului sunt responsabile pentru informarea administraţilor publice locale obligate să prevadă încadrarea siturilor de importanţă comunitară declarate prin prezentul ordin în planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism. Pentru toate planurile,

programele şi proiectele care urmează să se desfăşoare în siturile de importanţă comunitară, precum şi în vecinătatea acestora, se aplică prevederile legale în vigoare referitoare la procedura de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi la procedura-cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

Siturile Natura 2000 se aprobă după formularele standard completate pentru siturile de importanţă comunitară declarate la art. 1 şi prevăzute în anexa nr. 6 din Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007.

Aria Delta Dunarii Razim Sinoe (SPA)

Habitatele lacustre şi cele caracteristice grindurilor constituie suportul existenţei unei faune de vertebrate extrem de diverse, cu numeroase specii ocrotite la nivel national si international.

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:

• numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 97

• numar de alte specii migratoare, listate în anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 151

• numar de specii periclitate la nivel global: 17.

Situl este important pentru populatiile speciilor cuibaritoare, speciilor migratoare si a celor care ierneaza. În perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind sit RAMSAR.

Aria Marea Neagra (SPA)

Situl constituie important culoar de migratie si de iernare pentru pasarile din nordul Europei, în apele marine de-a lungul coastei. Viaţa bentica şi pelagică extrem de bogată constituie suportul pentru populaţiile de păsări migratoare, sedentare şi de pasaj.

Aria Delta Dunarii şi zona marină a Deltei Dunarii (SCI)

Are anumite particularitati datorate influentei majore a apelor Dunarii si aluviunilor depuse de acestea, încât aici, exista habitate sedimentare unice la litoralul românesc. Este de remarcat frumusetea si bogatia zonei, cu o varietate de biotopuri si resurse, care o fac unica nu numai în Europa ci si în cadrul ecosistemelor deltaice ale lumii.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 124 / 337

5. INUNDATII ISTORICE

5.1 PROBLEMATICA GENERALĂ A INUNDATIILOR ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC ABADL

Regiunea Dobrogea Litoral este o zonă foarte săracă în resurse de apă de suprafaţă, cele mai însemnate cantităţi de apă provin din precipitaţii, ceea ce generează, impreuna cu permeabilitatea relativ scazuta a solului, scurgeri importante de suprafaţă care dau naştere unor inundaţii frecvente. Din analiza de informaţii referitoare la inundaţii istorice, în perioada cuprinsă între 1994 şi 2009, se arată că în 2003, cu excepţia cazului în care nu exista inundaţii (sau cel puţin nu există date disponibile), în restul anilor au fost înregistrate între 2 şi 16 episoade ale inundaţiilor de-a lungul aceluiaşi an cum este cazul anilor 2008 şi 1995, inundaţii cu 16 episoade.

5.1.1 Zone cu ris c s pec ial de inundatie

După analiza de inundaţii istorice, rezultă că zonele cele mai afectate de inundaţii, sunt râurile Topolog, Taita si Cartal.

Figura.18 Raul Topolog

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 125 / 337

În continuare sunt prezentate localităţile cu cele mai mari pierderi cauzate de inundaţii:

Costinesti: 50 locuinte, 41.4 km de drumuri, 6 victime omeneşti

Baia, Ceamurlia de Sus: 1470 Ha afectate, 150 locuinţe, 70km de drumuri afectate, 25 poduri şi alte pierderi

Constanta şi Techirghiol: 640 Ha afectate, 287 locuinţe, 59.8 Km de drumuri, 3 poduri

Schitu: 43 locuinţe şi 6 victime omeneşti

5.1.2 Epis oadele ce le mai importan te de inundatii

În baza colectării informaţiilor privitoare la inundaţiile istorice, s-a realizat o reorganizare a acestora şi, ulterior, un studiu al gravităţii fiecărui episod. În cele ce urmează, se oferă un exemplu cu informaţiile obţinute într-un episod de inundaţii.

Episodul 1994

Râu Localitate Suprafaţa afectata

(ha)

Locuinţe

(nr)

Alte obiective

(nr)

Căi de acces,

drumuri

(km)

Poduri

(nr)

Victime omeneşti

(nr)

Fl. Dunare Peceneaga 7 10

Urluia Adamclisi, Zorile,

Sipote, Petrosani,

Chirnogeni

110

11

2

Almalau Esechioi 255 24 2 2

Chici Baneasa 1

Taita Izvoarele 100

Albesti Cotu Vaii, Virtop,

Albesti 54 125

Nuntasi Cogealac, Tariverde 10 20 1

Casimcea Cheia 5 1

Gr.Mucova Gradina 1

Saruri M.Viteazu, Sinoe 10 10

Valea Neagra

(necodificat)

Lumina, Navodari

55 67 19 2

Tabel 29. Ex.Informaţiilor privitoare la inundaţiile istorice. Episodul 1994

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 126 / 337

Utilizând lista cu localităţile din regiunea Dobrogea Litoral (obţinută din documentul "Localităţi") şi cu ajutorul informaţiilor colectate în ceea ce priveşte inundaţiile istorice produse în această regiune în perioada cuprinsă între 1994 şi 2009, s-a realizat un studiu asupra inundaţiilor istorice.

Linii directoare:

1) Selectarea localitatilor cu inundaţii, din totalul localitatilor din regiune. 2) În anumite cazuri, în acelaşi an, au fost înregistrate mai multe episoade de inundaţii.

Fiecare episod a fost descris după anul producerii inundaţiei şi ordinea ocurenţei în acelaşi an. Exemplu. Episodul 1995 trei (al treilea episod de inundaţie din anul 1995).

3) Pentru fiecare localitate afectata s-a atribuit episodul din localitate corespunzător. Mai multe localitati au fost afectate de mai multe episoade.

4) A fost indicat numărul inundaţiilor pe care le-a suferit fiecare localitate. 5) Atribuirea daunelor fiecărei localitati (zonă afectată, case, drumuri, poduri, victime umane,

alte daune) şi râul care a cauzat inundaţia. 6) Informaţiile iniţiale reflectă daunele pe care le-a cauzat acelaşi episod de inundaţie în mai

multe localităţi, fără a specifica numărul daunelor corespunzătoare fiecărei localităţi. Exemplu. Episodul 1994 a provocat daune asupra unui număr de 11 case din Chirnogeni, Petrosani, Zorile şi Adamclisi. În acest sens, informaţiile au fost reorganizate conform episoadelor de inundaţii. Fiecare episod reflectă:

• Numărul localităţilor afectate • Daunele • Anul • Râul

În plus, şi luând în considerare că informaţiile disponibile asupra daunelor ne indică faptul că anumite daune sunt produse asupra unor elemente aflate probabil în afara centrului fiecărei localităţi inundate (drumuri şi poduri) au fost reprezentate într-un strat GIS pentru aceste elemente în episodul corespunzător, pentru a vedea la nivel grafic dimensiunea daunelor. Pentru a realiza această sarcină, s-a utilizat DTM şi Google Earth.

7) În lipsa unei metodologii românesti au fost utilizate Instrucţiunile Metodologice Spaniole pentru Evaluarea Preliminară a Riscului de Inundaţii – recunoscute pe plan mondial. Gruparea celor mai comune tipuri de daune şi atribuirea unei clasificări pentru fiecare grup:

TIPURI DE PAGUBE FRECVENTE

Grupa I

Victime omeneşti Valoare 8

Grupa II

Pagube la drumuri

Pagube la infrastructură şi alimentarea cu apă şi sănătate

Valoare 4

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 127 / 337

TIPURI DE PAGUBE FRECVENTE

Grupa III

Pagube la infrastructura urbană

Pagube ale alimetării cu energie electrică

Pagube la sistemele de drenaj şi irigaţii

Valoare 2

Grupa IV

Pagube in telecomunicaţii

Pagube in industrie

Pagube in agricultură

Zone afectate

Valoare 1

Tabel 30. Tipuri de pagube frecuente

Atribuirea unei importanţe relative.

IMPORTANŢA RELATIVĂ A ZONELOR STUDIATE

Categorie relativă I: Valoare 4

Categorie relativă II: Valoare 2

Categorie relativă III: Valoare 1

Tabel 31. Importanţa relativă a zonelor studiate

Zona afectată:

ZONĂ AFECTATĂ

Categorie 1 > 1500 4

Categorie 2 100 - 1500 2

Categorie 3 < 100 1

Tabel 32. Zonă afectată

Case:

CASE

Categorie 1 > 150 4

Categorie 2 75 - 150 2

Categorie 3 0 - 75 1

Tabel 33. Case

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 128 / 337

Alte obiective:

ALTE OBIECTIVE

Categorie 1 17 - 24 4

Categorie 2 9 - 16 2

Categorie 3 1 - 8 1

Tabel 34. Alte obiective

Drumuri:

DRUMURI

Categorie 1 > 50 4

Categorie 2 25 - 50 2

Categorie 3 < 25 1

Tabel 35. Drumuri

Poduri:

PODURI

Categorie 1 1-7 4

Categorie 2 8-14 2

Categorie 3 15-23 1

Tabel 36. Poduri

Victime omenesti:

VICTIME OMENEŞTI

Categorie 1 >= 5 4

Categorie 2 3-4 2

Categorie 3 1-2 1

Tabel 37. Victime omeneşti

Totalul va fi suma rezultatelor obţinute pentru a aplica aceste valori fiecărui eveniment de inundaţie.

În cele din urmă, evenimentele de inundaţie cu un număr mai mare de municipii afectate au o valoare mai mare.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 129 / 337

Număr de localităţi afectate

Valoare

1 0.1

2 0.2

3 0.3…etc

Tabel 38. Număr de localităţi afectate

Această valoare va fi adăugată rezultatului anterior, obţinând VALOAREA TOTALĂ a gravităţii în fiecare eveniment de inundaţie.

Ex. Eveniment 1994 - trei

Grupa Valoare Pagube Cat I Cat II Cat III

Nº localităţi (0.1) 4 2 1

I

8 1 victimă umană 8

2 II

4

III 2 20 case 2

IV 1 10 Ha afectate 1

Total 11 0.2

TOTAL 11.2

Tabel 39. Valoarea totală

Această metodologie s-a aplicat în fiecare eveniment de inundaţie, obţinând o graduare a gravităţii.

În plus, localitătile cu mai multe inundaţii au fost luate în considerare. Exemplu: Pietreni sau Pestera.

“Punctele negre” vor fi toate episoadele în care a fost înregistrată cel puţin 1 victimă umană sau cel puţin un punctaj de 10.1 (punctajul minim obţinut în cazul unui eveniment cu victime umane) şi localităţile în care au fost înregistrate frecvent inundaţii.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 130 / 337

Lista următoare reflectă episoadele de inundatii cele mai grave:

EPISOD VALOARE

Episod 2005 17.5

Episod1 2009 16.1

Episod1 1994 16.1

Episod 2002 - cinci 31.2

Episod 2005 - opt 35.3

Episod 2008 - bis 11.5

Episod1 2002 10.1

Episod1 2004 - patru 14.1

Episod1 1999 - sase 13.1

Episod1 1995 - sapte 10.1

Episod1 2004 14.1

Episod 2007 12.5

Episod 2004 - bis 13.3

Episod 2002 - bis 10.2

Episod 1994 - trei 11.2

Tabel 40. Episoadele de inundatii cele mai grave

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 131 / 337

Tabel cu localităţile afectate de evenimente multiple (3 sau 4 ori)

LOCALITĂŢI CU 4 EVENIMENTE LOCALITĂŢI CU 3 EVENIMENTE

Adamclisi Albesti

Amzacea Ion Corvin

Babadag Navodari

Baneasa Pestera

Cobadin Pietrieni

Constanta Stejaru

Cuza Voda Tuzla

Sacele

Valu lui Traian

Deleni

Dulcesti

Faclia-Saligni

Horia

Izvoarele

Pantelimon de Jos

Poarta Alba

Techirghiol

Zorile

Tabel 41. Localităţile afectate de evenimente multiple

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 132 / 337

În ambele tabele, sunt reflectate "Punctele negre" obţinute din datele istorice.

Tabelul următor arată ca exemplu daunele din Episodul 2005 (Pentru mai multe informaţii, a se vedea harta “Puncte_negre”. În această hartă, putem vedea daunele şi evaluarea evenimentelor istorice mai grave):

Numele evenimentului Anul

Zona afectată

(Ha) Case Alte

obiective Drumuri

(Km) Poduri Victime umane Râul Valoare

Faurei Negureni Baneasa

2005 134 36 0 1,4 4 1 Chici 17,5

Tabel 42. Exemplu daunele din Episodul 2005

Elementul afectat (drumuri, poduri, localităţi…)

• Numele evenimentului • Anul • Zona afectată • Case • Alte obiective • Drumuri • Poduri • Victime umane • Râul • Evaluarea evenimentului de inundaţie

5.1.3 Harta inundatiilor is torice

După aplicarea metodologiei explicate la paragraful anterior, s-au realizat diferite hărţi de analiză a inundaţiilor istorice.

Diferitele hărţi elaborate sunt următoarele:

• Harta daunelor localitătilor: localitatile afectate în diferitele episoade de inundaţie

• Hărţile “punctelor negre”: aici sunt identificate localitatile care au fost afectat mai frecvent de un episod de inundaţie, precum şi alte daune produse în zone diferite de centrul urban, cum ar fi drumuri sau poduri.

• Harta “punctelor negre” cu măsurile propuse: zonele în care există deja un tip de măsură propusă.

• Harta episoadelor: daune produse într-un episod de inundaţie

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 133 / 337

Figura.19 Harta “punctelor negre”

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 134 / 337

6. INUNDATII ISTORICE PE FLUVIUL DUNĂREA

Pe parcursul ultimului secol, pe sectorul românesc a Luncii Dunării s-au îndiguit 53 de incinte totalizând o suprafaţă de 430.000 ha., prin realizarea a 1200 km de diguri.

Figura.20 Reprezentarea incintelor agricole aflate în lunca inundabilă a Dunării

Aceasta îndiguire aproape totală a Luncii Dunării a afectat sistemul hidrogeomorfologic şi topoclimatele locale şi regionale. Fenomenul menţionat s-a accentuat în condiţiile schimbărilor climatice globale, când extremele hidro-meteorologice se înregistrează mult mai frecvent şi obstrucţionarea scurgerii în albia Dunării în perioadele de „ape mari” a devenit o adevarată problemă. Totodată, s-au restrâns până la dispariţie zonele de reproducere naturală a peştilor şi de dezvoltare a puietului.

Viitura de pe Dunăre din perioada aprilie – mai 2006 reprezintă cea mai mare viitură produsă în perioada de observaţii 1840 – 2006. Nivelurile maxime înregistrate au fost cu până la 60 de cm mai mari decât cele mai mari niveluri ale viiturilor produse pe Dunăre, după îndiguirea acesteia, iar debitele atingând la Baziaş, pe 15 aprilie, 15 800 m3/s (faţă de 15082 m3/s în anul 1895) şi 17700 m3/s (debit reconstituit) la Isaccea (faţă de 17000 m3/s, în 1897). Amploarea sa s-a datorat pe de o parte cauzelor climatice (precipitaţii abundente suprapuse peste topirea stratului de zăpadă), iar pe de altă parte, producerii aproape simultane de viituri pe afluenţi ai Dunării, în amonte de intrarea în ţară (Tisa, Sava, Velika Morava, Timiş).

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 135 / 337

Nr crt Statia hidrometrica Hmax (cm) Qmax (mc/s) Data

1 Gruia 899 15775 16/04/2006

2 Cetate 861 - 20/04/2006

3 Calafat 861 15495 21/04/2006

4 Bechet 845 15825 23/04/2006

5 Corabia 801 15730 23/04/2006

6 Tr. Magurele 790 16500 24/04/2006

7 Zimnicea 840 16900 23/04/2006

8 Giurgiu 822 16500 23/04/2006

9 Oltenita 809 16422 25/04/2006

10 Calarasi 737 15760 23/04/2006

11 Fetesti 720 7450 23/04/2006

12 Cernavodă 736 7940 24/04/2006

13 Hârşova 764 15580 25/04/2006

14 Braila 699 14670 26/04/2006

15 Galati 661 14220 26/04/2006

16 Isaccea 524 14325 27/04/2006

17 Tulcea 437 5768 27/04/2006

Tabel 43. Valorile maxime înregistrate pe Dunăre în 2006

In continuare sunt prezentate hidrografele undelor de viitura inregistrate pe tronsonul Calarasi – Tulcea, aferente zonei ABA Dobrogea Litoral:

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 136 / 337

Hidrograf unda de viitura - Calarasi

320340360380400420440460480500520540560580600620640660680700720740760

01.0

303

.03

05.0

307

.03

09.0

311

.03

13.0

315

.03

17.0

319

.03

21.0

323

.03

25.0

327

.03

29.0

331

.03

02.0

404

.04

06.0

408

.04

10.0

412

.04

14.0

416

.04

18.0

420

.04

22.0

424

.04

26.0

428

.04

30.0

402

.05

04.0

506

.05

08.0

510

.05

12.0

514

.05

16.0

518

.05

20.0

522

.05

24.0

526

.05

28.0

530

.05

01.0

603

.06

05.0

607

.06

09.0

611

.06

13.0

615

.06

H (

cm)

CI CA Situatie

620 cm / 13.360 mc/s

Hmax = 737 cm

550 cm / 11.950 mc/s

Grafic 1 Hidrograf unda de viitura Calarasi

Hidrograf unda de viitura - Fetesti

320340360380400420440460480500520540560580600620640660680700720740

01.0

303

.03

05.0

307

.03

09.0

311

.03

13.0

315

.03

17.0

319

.03

21.0

323

.03

25.0

327

.03

29.0

331

.03

02.0

404

.04

06.0

408

.04

10.0

412

.04

14.0

416

.04

18.0

420

.04

22.0

424

.04

26.0

428

.04

30.0

402

.05

04.0

506

.05

08.0

510

.05

12.0

514

.05

16.0

518

.05

20.0

522

.05

24.0

526

.05

28.0

530

.05

01.0

603

.06

05.0

607

.06

09.0

611

.06

13.0

615

.06

H (

cm)

CI CA Situatie

665 cm / 6900 mc/s

Hmax = 720 cm

565 cm / 5875 mc/s

Grafic 2 Hidrograf unda de viitura Fetesti

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 137 / 337

Hidrograf unda de viitura - Cernavoda

320340360380400420440460480500520540560580600620640660680700720740760

01

.03

03

.03

05

.03

07

.03

09

.03

11

.03

13

.03

15

.03

17

.03

19

.03

21

.03

23

.03

25

.03

27

.03

29

.03

31

.03

02

.04

04

.04

06

.04

08

.04

10

.04

12

.04

14

.04

16

.04

18

.04

20

.04

22

.04

24

.04

26

.04

28

.04

30

.04

02

.05

04

.05

06

.05

08

.05

10

.05

12

.05

14

.05

16

.05

18

.05

20

.05

22

.05

24

.05

26

.05

28

.05

30

.05

01

.06

03

.06

05

.06

07

.06

09

.06

11

.06

13

.06

15

.06

H (

cm)

CI CA Situatie

600 cm / 5740 mc/s

Hmax = 736cm

500 cm / 4500 mc/s

Grafic 3 Hidrograf unda de viitura Cernavoda

Hidrograf unda de viitura - Harsova

360380400420440460480500520540560580600620640660680700720740760780800

01

.03

03

.03

05

.03

07

.03

09

.03

11

.03

13

.03

15

.03

17

.03

19

.03

21

.03

23

.03

25

.03

27

.03

29

.03

31

.03

02

.04

04

.04

06

.04

08

.04

10

.04

12

.04

14

.04

16

.04

18

.04

20

.04

22

.04

24

.04

26

.04

28

.04

30

.04

02

.05

04

.05

06

.05

08

.05

10

.05

12

.05

14

.05

16

.05

18

.05

20

.05

22

.05

24

.05

26

.05

28

.05

30

.05

01

.06

03

.06

05

.06

07

.06

09

.06

11

.06

13

.06

15

.06

H (

cm)

CI CA Situatie

610 cm / 12.200 mc/s

Hmax = 764 cm

580 cm / 11.550 mc/s

Grafic 4 Hidrograf unda de viitura Harsova

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 138 / 337

Hidrograf unda de viitura - Braila

360

380

400

420

440

460

480

500

520

540

560

580

600

620

640

660

680

700

720

01

.03

03

.03

05

.03

07

.03

09

.03

11

.03

13

.03

15

.03

17

.03

19

.03

21

.03

23

.03

25

.03

27

.03

29

.03

31

.03

02

.04

04

.04

06

.04

08

.04

10

.04

12

.04

14

.04

16

.04

18

.04

20

.04

22

.04

24

.04

26

.04

28

.04

30

.04

02

.05

04

.05

06

.05

08

.05

10

.05

12

.05

14

.05

16

.05

18

.05

20

.05

22

.05

24

.05

26

.05

28

.05

30

.05

01

.06

03

.06

05

.06

07

.06

09

.06

11

.06

13

.06

15

.06

H (

cm)

CI CA Situatie

610 cm / 12.400 mc/s

Hmax = 699cm

560 cm / 11.200 mc/s

Grafic 5 Hidrograf unda de viitura Braila

Hidrograf unda de viitura - Galati

340

360

380

400

420

440

460

480

500

520

540

560

580

600

620

640

660

680

01

.03

03

.03

05

.03

07

.03

09

.03

11

.03

13

.03

15

.03

17

.03

19

.03

21

.03

23

.03

25

.03

27

.03

29

.03

31

.03

02

.04

04

.04

06

.04

08

.04

10

.04

12

.04

14

.04

16

.04

18

.04

20

.04

22

.04

24

.04

26

.04

28

.04

30

.04

02

.05

04

.05

06

.05

08

.05

10

.05

12

.05

14

.05

16

.05

18

.05

20

.05

22

.05

24

.05

26

.05

28

.05

30

.05

01

.06

03

.06

05

.06

07

.06

09

.06

11

.06

13

.06

15

.06

H (

cm

)

CI CA Situatie

610 cm / 13.000 mc/s

Hmax = 661cm

560 cm / 10.650 mc/s

Grafic 6 Hidrograf unda de viitura Galati

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 139 / 337

Hidrograf unda de viitura - Isaccea

300310320330340350360370380390400410420430440450460470480490500510520530540550

01

.03

03

.03

05

.03

07

.03

09

.03

11

.03

13

.03

15

.03

17

.03

19

.03

21

.03

23

.03

25

.03

27

.03

29

.03

31

.03

02

.04

04

.04

06

.04

08

.04

10

.04

12

.04

14

.04

16

.04

18

.04

20

.04

22

.04

24

.04

26

.04

28

.04

30

.04

02

.05

04

.05

06

.05

08

.05

10

.05

12

.05

14

.05

16

.05

18

.05

20

.05

22

.05

24

.05

26

.05

28

.05

30

.05

01

.06

03

.06

05

.06

07

.06

09

.06

11

.06

13

.06

15

.06

H (

cm)

CI CA Situatie

540 cm / 14.900 mc/s

Hmax = 524 cm

410 cm / 10.650 mc/s

Grafic 7 Hidrograf unda de viitura Isaccea

Hidrograf unda de viitura - Tulcea

200210220230240250260270280290300310320330340350360370380390400410420430440450460

01.0

303

.03

05.0

307

.03

09.0

311

.03

13.0

315

.03

17.0

319

.03

21.0

323

.03

25.0

327

.03

29.0

331

.03

02.0

404

.04

06.0

408

.04

10.0

412

.04

14.0

416

.04

18.0

420

.04

22.0

424

.04

26.0

428

.04

30.0

402

.05

04.0

506

.05

08.0

510

.05

12.0

514

.05

16.0

518

.05

20.0

522

.05

24.0

526

.05

28.0

530

.05

01.0

603

.06

05.0

607

.06

09.0

611

.06

13.0

615

.06

H (

cm)

CI CA Situatie

410 cm / 5390 mc/s

Hmax = 437cm

380 cm / 4995 mc/s

Grafic 8 Hidrograf unda de viitura Tulcea

Avarierea digurilor s-a produs ca urmare a debitelor excepţionale înregistrate pe fluviul Dunărea, precum şi a timpului extrem de mare de solicitare al acestora (01 martie-15 mai 2006), apărând în general fenomenele de infiltraţii prin corpul digului, grifoane, sufozii – datorate presiunii mari a apei. Cedarea digurilor precum şi revărsarea Dunării în zone neamenajate a condus la evacuarea a 15.834 persoane, afectarea a 154 localităţi, inundarea a 1.774 case din care 443 sunt distruse şi

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 140 / 337

134 afectate sever sau în pericol de prăbuşire.

Au mai fost afectate peste 4.700 anexe gospodăreşti, 64.350 ha teren arabil, 6,8 km drumuri naţionale şi 593 km drumuri judeţene şi comunale.

Având în vedere că majoritatea incintelor îndiguite în scopul înfiinţării unor ferme pentru practicarea agriculturii intensive nu mai sunt folosite conform destinaţiei iniţiale, fiind exploatate într-un regim semi-intensiv sau cvasi-natural, fără sisteme de irigaţii şi drenaj, se pune problema dacă producţiile agricole obţinute justifică menţinerea sistemului actual de îndiguire, cu toată suita de consecinţe negative prezentate mai sus.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 141 / 337

7. DATE TOPOGRAFICE

Rezultatele acestei secţiuni sunt prezentate în Anexa 1. Date Topografice

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 142 / 337

8. MODELE HIDRAULICE SI HIDROLOGICE SI APLICAREA ACESTORA LA NIVEL DE BAZINE SI SUB_BAZINE

8.1 MODEL HIDROLOGIC (MIKE SHE)

8.1.1 Des crie re Modelul MIKE SHE, de la Danish Hydraulic Institute (DHI) este un model determinist de tip distribuit, care simulează ciclul integral al apei. Originile sale datează din 1969, atunci când Freeze şi Harlan au propus un proiect de modelare al ciclului hidrologic. În acest proiect iniţial, diferite procese hidrologice existente într-un bazin au fost descrise cu corespunzătoarele ecuatii diferentiale cu derivate partiale. Din anul 1977, un consorţiu format din trei organizaţii europene (Institutul de Hidrologie din Marea Britanie, SOGREAH în Franţa, şi Danish Hydraulic Institute în Danemarca (în prezent, DHI Water & Environment), au dezvoltat şi Système Hydrologique Européen (SHE), pe baza proiectului Freeze şi Harlan. Modelul MIKE SHE s-a născut din acest proiect şi de la jumătatea anilor 80 MIKE SHEa fost dezvoltat şi extins de DHI Water & Environment.

Figura.21 Procese hidrologice simulate de catre modelul MIKE SHE.

MIKE SHE include o suită completă de instrumente pentru pre-si post-procesare. Acesta acoperă cea mai mare parte a proceselor existente în ciclul hidrologic şi include modele pentru a simula evapotranspiraţia, fluxul apei subterane, fluxul in canale si interactiunile corespunzatoare. Fiecare dintre aceste procese poate fi reprezentat la diferite niveluri de complexitate şi de distribuţie

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 143 / 337

spaţială, în funcţie de obiectivele studiului. MIKE SHE dispune de o interfaţă prietenoasă care permite utilizatorilor sa construiasca modelul bazandu-se pe modelul conceptual al sistemului hidrologic.

MIKE SHE acceptă o varietate de formate de date, inclusiv formatele GIS. Topografia este data de MDT , care a fost realizat intr-o etapă anterioară.

În timp ce programul ruleaza, datele georeferinţiate sunt reprezentate pe o grilă numerica, ceea ce face posibil realizarea schimbărilor în discretizarea spaţială. MIKE SHE utilizeaza MIKE 11 pentru a simula fluxul în canale. MIKE 11 include un set complet de elemente de modelare a retelelor complexe de albii, de lacuri şi rezervoare şi structuri, cum ar fi stăvilarele si deversoarele.

În multe râuri foarte tulburi şi regularizate este esenţiala corecta reprezentare a structurilor şi normelor lor de funcţionare (de exemplu, la baraje).

In continuare se prezintă succint principiile teoretice ale modelulului, evidentiind fiecare dintre procesele modelate.

Deoarece MIKE SHE model este model distribuit, cerinta de date este ridicata si timpii de procesare foarte mari. De asemenea, complexitatea relativă a modelului poate duce la o superparameterizare a modelului. Prin urmare, în practică, se folosesc adesea descrieri simplificate ale proceselor.

In continuare sunt descrise pe scurt, procesele simulate de MIKE SHE şi aspecte metodologice de mare interes pentru acest concurs:

1. Precipitatii si Evapotranspiratii.

Valorile precipitatiilor pot fi introduse ca valori constante sau ca serii de timp, sau ca valori pentru fiecare camp. Daca se dispune de ploaie distribuita spatial, se poate folosi în mod direct. Dacă se dispune doar de valori punctuale de precipitaţii va fi necesare generarea hartii sau a stratului de ploaie folosind unelte de interpolare de MIKE SHE sau prin alte tehnici, cum ar fi poligoanele Thiessen. In cazul in care un se dispune de hietograme, se vor realiza hietogramele cu ajutorul metodologiei explicate in capitolul dedicat studiilor hidrologice.

Mai mult decât atât, seriile de timp pentru fiecare staţie pot avea perioade diferite cu pasi ne-echidistanti. Atunci cand se execută simularea, MIKE SHE sincronizeaza automat toti pasii pentru peritada de timp considerata in simulare.

Dacă nu exista suficiente date şi parametri pentru a simula procesele care produc pierderi în hietograma, se poate utiliza metodologia numărului de curba din SCS pentru a estima pierderile totale de ploaie , metodologie care a fost explicata in capitolul privind studiile hidrologice. Această funcţie de pierderi nu distinge între tipurile de pierderi şi formularea lor se bazează pe experienţa în multe bazine. Aceasta este una dintre cele mai utilizate metode pentru studii hidrologice, Dat fiind faptul ca este o procedură standardizată pentru atribuirea parametrii pornind de la caracteristicile terenului. Acest model compara stocurile de apa care se produc în bazin cu rezervoare cu o anumita capacitate si considera ca există o anumită proporţionalitate între ele. Estimeaza excesul de precipitaţii bazandu-se pe precipitaţiile acumulate, pe tipul de sol, pe tipul de utilizare a terenurilor şi pe antecedentele de umiditate. Toate aceste aspecte sunt reunite in doi parametri care definesc modelul, pierderea iniţială (sau pragul de scurgere, Ia), precum şi numărul de curba (CN sau NC).

Metoda SCS este utilizata pe scară largă pentru usurinta de a estima parametrii săi pornind de La date edafologice si de vegetaţie

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 144 / 337

SCS presupune existenţa unui prag de scurgere Ia, sub care precipitatiile nu mai provoaca un flux de suprafaţă. Această valoare se comportă ca o interceptare iniţială înainte de a evalua ce parte din ea se scurge superficial E şi ce parte este retinuta R.

Ecuaţia de bază care defineşte relaţia precipitaţii-scurgere, din această metodă, este urmatoarea:

IaPE

SR

−=

S = maxima retentie posibila.

Retentia instantanee se definiste cu formula:

EIaPR −−= )(

Inlocuind ecuatia (21) in (20) si scotand E, rezulta:

SIPIP

Ea

a

+−−

=)(

)( 2

Resultatul analizelor empirice realizate cu SCS, este relatia dintre Ia si S:

SI a ⋅= 2,0 (23)

Inlocuind (24) in (23) se obtine:

)4()( 2

a

a

IPIP

E+−

=

Relatia (24) se poate exprima in forma adimensionala, impartind-o la Po de unde rezulta:

0=aI

E daca 1≤

aIP

4

)1( 2

+

−=

a

a

a IP

IP

IE

daca 1>aI

P

Formula anterioara este in functie de un unic parametru Ia, a carei valoare a fost propusa de SCS ca reiesind din formula:

505000−=

NCI a

NC = numarul de curba.

Numarul de curba este o valoare intreaga, ce descrie caracteristicile bazinului. Variaza de la 0 la 100 si este relationat univoc cu pragul de scurgere, prin intermediul expresiei (26) si de aceea este acelasi lucru daca este utilizat fie un concept fie celalalt. Un NC=100 indica un sol total permeabil, aica, toata precipitatia cazuta pe acesta se scurge in mod direct. Un NC cu valori mici ne indica un sol permeabil. Valorile pentru un sol normal cu ma mare capacitate de infiltrare sunt aproximativ NC=40.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 145 / 337

Obţinerea pragului de scurgere se realizeaza pornind de la valori atribuite pentru utilizarea terenurilor, litologie şi valorile pantelor.

Alte caracteristici fizice ale bazinelor necesare pentru studiu hidrologic sunt utilizarea terenurilor şi litologia bazinului, care, împreună cu harta pantelor, furnizează pragul de scurgere Ia, sau, în functie de caz, numărul de curba.

In aceasta analiza, un rol important il joacă Sistemele de Informatii Geografice (GIS), deoarece permit, ca pornind de la informatii de baza in format cartografic si alfanumeric, sa se obtina o noua cartografie specifica rezultata din combinaţia dintre diferitele straturi de informatii. În acest caz, straturile relationate sunt cele de litologie, utilizarea terenurilor şi a modelului digital al terenului (MDT), care va fi realizat într-o etapă anterioara a proiectului.

Utilizarea MDT permite delimitarea bazinelor si obţinerea de hărţi de pante şi orientari, printre alte rezultate (cum ar fi indici, factorii si motive morfometrice, explicate in capitolul dedicat studiilor hidrologice)

Formularea originala a SCS este dezvoltata pornind de la numărul de curbă, cu avantajul caracterului sau adimensional.

Trebuie tinut cont ca modelul are unele limitări, şi în ciuda faptului ca este metodologia cea mai comună, nu înseamnă că acest proces are unele caracteristici care este important să fie mentionatei: modelul depinde de un parametru unic, si de aceea este extraordinar de importanta o bună estimare a NC (sau Ia), dat fiind faptul ca scurgerea finala va depinde exclusiv de el.

În modelul SCS, capacitatea de abstractizare a unui sol şi, prin urmare, a generarii scurgerii, depinde de acelaşi factori care afectează infiltrarea in sol. Printre aceşti factori, metoda SCS distinge trei:

a) Conţinutul de umiditate iniţială, estimată pe baza precipitaţiilor cazute cu 5 zile înainte de furtuna de proiectare (a se vedea tabelul de mai jos). Pentru a ţine cont de respectiva ploaie, se face distincţia între perioada de creştere a culturilor de plante sau a material vegetal de pe sol si cel de latenta. In aceasta perioada, nu se iau in calcul zilele în care solul este îngheţat sau acoperit cu zăpadă.

Conditii de umiditate a S.C.S

Precipitatii totale in mm in decursul a 5 zile

Conditii Stare latenta Statia de crestere

I uscat P ≤ 13 P ≤ 36

II mediu 13 ≤ P ≤ 28 36 ≤ P ≤ 53

III umed P ≥ 28 P ≥ 53

Tabel 44. Conditii de umiditate a bazinului: precipitatii anterioare

Rezultatele de debite vor varia in mod considerabil de la o stare de umiditate la alta. Pentru a transforma NC mediu la o stare diferita, se vor folosi urmatoarele formule:

)(058,010

)(2,4)(IICN

IICNICN⋅−

⋅=

)(13,010)(23)(IICN

IICNIIICN⋅+

⋅=

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 146 / 337

b) Tipul de sol. Dupa potentialul sau de a genera scurgere, sau dupa capacitatea sa de infiltrare (a se vedea tabelul 1 din capitolul de studii hidrologice)

c) Tipul de utilizare a terenului. Pe masura ce se introduc modificari in capacitatea de infiltrare intrinseca a terenului, prin sigilare sau impermeabilizare, cum ar fi cazul zonelor pavate, aceasta capacitate este redusa, sau este sporita, in cazul in care solurile sunt impadurite. (a se vedea tabelul 2 din capitolul de studii hidrologice).

MIKE SHE calculeaza evapotranspiratia reala. Evapotranspiratia totala este contemplata in cadrul MIKE SHE din patru puncte de origine:

a. Evaporare din patura vegetala.

b. Evaporare din sol.

c. Evaporarea din balti si suprafete de apa.

d. Transpiratia radacinilor.

Ofera trei metodologii de calcul:

e. SVAT (Soil Vegetation Atmosphere Transfer).

f. Metoda Kristensen şi Jensen.

g. Metoda bilantului hidric in doua straturi.

Fluxul in mediu nesaturat.

Zona nesaturata este relaţia dintre apele de suprafaţă şi subterane. Modelul de zona nesaturata, în MIKE SHE, este un model de profil de sol vertical care interacţionează cu fluxul de suprafaţă (prin bălţi şi depozitare de apă de suprafaţă), precum şi modelul de apă subterană (nivelul freatic este limita inferioara a zonei nesaturate). În modelarea procesului de infiltrare, calculele sunt efectuate pe verticală deoarece gravitatia este principiul determinant. MIKE SHE ofera patru soluţii pentru a calcula infiltrarea prin zona nesaturata:

h. Ecuaţia Richards completa, care necesită relaţia dintre curba de reţinere umiditate şi conductivitatea efectiva.

i. Procedura simplificată pentru flux prin gravitatie, care presupune un gradient unitar uniform si veritcal şi ignoră capilaritatea.

j. Un bilant hidric simplu in două orizonturi, unul pentru zona radiculară şi unul pentru zona dintre rădăcini şi nivelul piezometric.

k. Calcului incarcarii nete prin alte mijloace.

MIKE SHE include o bază de date cu diferite tipuri de sol şi culturi tipice din diferite regiuni

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 147 / 337

climatice ale lumii. Baza de date de sol include, de asemenea, un set de funcţii de transfer care se relationeaza aspiraţia, conţinutul de apă şi conductivitatea hidraulică, şi permite utilizatorului să specifice proprietăţile solului într-un tabel. Profilele de sol sunt distribuite în spaţiu folosind hărţile de soluri.

Utilizarea terenurilor este descrisă în termeni de tipuri de vegetaţie combinate cu zone impermeabile / semi-impermeabile. Tipurile de vegetaţie şi zonele impermeabile / semi-impermeabile pot fi distribuite spaţial cu ajutorul hartiilor de utilizare a terenurilor. Rotaţia culturilor se realizează cu uşurinţă prin stabilirea unei date si specificand o relaţie cu tipul de cultură aparţinând culturilor diferite regiuni climatice. Utilizatorii pot edita baza de date, adăugând tipuri de vegetaţie şi de a crea, de asemenea, o bază de date noi pornind de la zero.

Pentru simularea corectă a fluxului în zona nesaturata, MIKE SHE necesită date din geologia superficiala, proprietatile hidraulice ale solurilor, date despre vegetaţie (adâncime rădăcini).

Fluxul de apa de suprafata

In modelarea fluxurilor de suprafata, MIKE SHE utilizează aproximarea dintre unda difuzoare cu ecuaţiile Saint-Venant, rezolvate printr-o aproximare de diferenţe finite. Soluţiile oferă un flux redus. Depresiunile locale în topografie şi barierele (drumuri, poteci, diguri, etc) sunt modelate conceptual ca o retentie a fluxului şi permit evaporarea sau infiltrarea apei.

Apele stocate sunt transferate către şi de la alte componente hidrologice, la începutul fiecărui pas de timp. In mod normal, fluxul superficial este calculat cu acelasi pas de timp ca si fluxul nesaturat, atunci canda cesta din urma este inclus in modelare, iar in caz contrar, fluxul superficial se calculeaza folosind pasul de timp al fluxului saturat. Cu toate acestea, dacă este necesar, fluxul de suprafaţă poate fi calculat folosind un pas de timp total diferit.

Există, de asemenea, posibilitatea de a utiliza un model semidistribuit pentru fluxul de suprafată. Acest model se bazează pe o relaţie empirica dintre înăltimea suprafetei de apă si stocarea de apă de pe suprafata, împreună cu ecuaţia lui Manning, pentru a descrie debitul în conditii de curgere turbulentă.

Acest model utilizează o reprezentare simplificată a fluxului care coboară pe o pantă, pentru a putea descrie fluxul superficial într-o anumită zonă topografica. Fluxul de suprafată , de la o zonă la alta este reprezentat conceptual ca o cascadă de fluxuri superficiale. Apa stocata la suprafată este calculată continuu prin rezolvarea ecuatiei de continuitate de forma iterativă.

Fluxul de apa din albii

După cum sa explicat înainte, pantele “predau” contribuţiile lor la reţeaua de albii, unde volumul de apă va fi transformat de răspândirea debitelor prin reţea. Acviferelor poate aduce, de asemenea, contributiile lor în reţeaua de drenaj.

MIKE SHE presupune o apropiere unidimensionala catre fenomenul de răspândire a debitelor in reţeaua de drenaj, calculand cu ajutorul programului MIKE 11 de la DHI, debitele şi nivelurile din râurile în regim non-permanent printr-o implicita cu diferente finite. Alte metodologii, de asemenea, pot fi folosite pentru a rezolva ecuaţiile Saint-Venant, cu mar fi metod celor 6 puncte, Abbot-Ionescu. MIKE 11 poate simula majoritatea circumstantelor hidraulice ce pot fi intalnite in realitate (fluxul de luncile de inundaţii, regimul subcritic si supercritic fluxul peste mai multe tipuri de structuri, etc.).

MIKE 11, de asemenea, include trei modele hidrologice simple pentru propagarea debitelor: metoda Muskingum, metoda Muskingum-Cunge si la propagarea instanee a debitelor.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 148 / 337

Livrarea debitelor din reteaua cu care se modeleaza panta se produce in sectoarele unde raul definit cu MIKE 11 se intersectează cu reteaua de fluxuri de suprafată sau subterane din MIKE SHE. Iată de ce definirea campurilor in aceste sectoare trebuie să fie foarte precisa.

Fluxul de apa in acvifere (medii saturate)

Pentru a rezolva ecuaţiile fluxului subteran, MIKE SHE foloseşte un model 3D din diferente finite similar cu cel din MODFLOW sau, alternativ, o abordare conceptual bazată pe rezervoare liniare. Geologia este descrisa în termeni de straturi sau lentile cu proprietăţi hidraulice asociate. Proprietăţile pot fi specificate in bază unui camp, prin camp sau prin zone de proprietate definite de poligoane sau fişiere de coduri de reţea. MIKE SHE specificarea geologiei indiferent de retea.

Cerinta de date este mare: date de geologie, proprietăţi hidraulice si de depozitare a acviferelor, ratele de pompare şi termeni de contur, etc.

Conditiile conturului sunt specificate pentru fiecare strat de calcul. MIKE SHE acceptă conditiile de contur tradiţionale ale apelor subterane şi oferă flexibilitate cu privire la variatiile spatiale si temporale ale contururilor.

▫ Avantajele utilizarii MIKE-SHE

1. Poate simula rapid modificările nivelurilor apelor subterane în jurul unor instalatii de depozitare

2. Poate simula fluxul apei subterane.

3. Poate furniza un bilant al apei pentru tot ciclul hidrologic.

4. Capabile de a schimba cu uşurinţă date cu modele de calitate a apei.

5. Capabil sa modeleze adecvat, cele mai uzuale tipuri de structuri de control hidraulic (baraje, stavilare, pompe, etc)

6. Capabil sa modeleze geometria de simulare a unui canal cu o unica retea de simulare.

7. Dispune de o interfata grafica de utilizator cu o mare capacitate de pre- si post-procesare.

▫ Limitari ale MIKE-SHE

1. Nu este capabil sa interschimbe date cu DSS.

2. Nu are capacitatea de a manevra retelele variabile.

3. Modelul este propietar.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 149 / 337

8.1.2 Me todologia generală pentru modelarea hidro logică cu MIKE SHE

Aria studiului ocupa o suprafata de 10.813 Km2 dintr-un total de 11.809 km2, gestionate de către ABA Dobrogea. Dintre acestea 10 813 km2, 5.480Km2 sunt albii care se varsa in Marea Neagra sau in lagunele de coasta, iar restul de 5.333 Km2 apartin bazinului Dunarii din latura sa dreapta.

Figura.22 Aria geografica a bazinelor studiate

Din cauza complexitătii reprezentate de simularea corecta a proceselor hidrologice care au loc pe suprafata atat de extinse (10.813 Km2) si cu două topologii de bazin distincte (Marea Neagră si Dunăre), a fost necesar să se discretizeze domeniul de studiu.

Pornind de la MDT din zona de studiu şi cu o rezoluţie de grila adecvata pentru a trata relativ rapid Grid-ul (celula cu dimensiunea > 5x5 m), se aplică un algoritm numit "flow accumulation" pentru a determina zona de drenaj a fiecarei celule care formeaza grila. Rezultatul va fi “Flow accumulation grid”

Pornind de la “Flow accumulation grid” se vor defini bazinele si subbazinele drenante din domeniul de realizare al studiului folosind un alt algoritmo. Algoritmul în cauză identifică suprafetele care împărtăşesc acelaşi "outlet", şi impune criterii de suprafaţă pentru corecta delimitare a bazinului.

Pentru subbazinele hidrografice care se varsa în lagunele de coastă sau direct in Marea Neagra, se va parametriza un anumit model hidrologic pentru fiecare dintre ele.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 150 / 337

Pentru subbazinele care se varsa în Dunare, se va parametriza un anumit model hidrologic pentru fiecare subbazin care se varsa in Dunare.

Pentru parametrizarea initiala a modelului vor fi indeplinite pe cat posibil cerintele de parametri şi variabile a fiecaruia dintre modulele modelului descris anterior. În cazul în care nu este posibila parameterizarea exhaustiva a modelului, se va recurge la simplificări cum ar fi cele arătate în subcapitolul anterior (folosind metoda de numărul de curba, harti de precipitatii create prin interpolarea valorilor punctuale ale precipitaţiilor, utilizarea histogramelor sintetice, regionalizarea parametrilor, etc.)

8.1.3 Calibrarea s i va lidarea

Un model determinist MIKE SHE este sub rezerva incertitudini. Gradul de incertitudine apare deoarece descrierile matematice nu reflectă cu exactitate procesele fizice care sunt destinate să fie modelate. De asemenea, trebuie să se adauge erorile de măsurare a variabilelor de intrare şi inclusiv a datelor de debite care vor fi utilizate pentru calibrarea si validarea modelului (acest lucru este mai ales observat in cazul debitelor mari din timpul viiturilor si inundaţiilor), variabilitatea parametrilor în fiecare camp in care se împarte bazinul şi inexactitatea conditiilor initiale de contur. Acest lucru conduce în mod inevitabil la o gamă de modele care sunt la fel de probabile, dar care au diferite solutii. MIKE SHE include un set de instrumente pentru ajustarea automată a parametrilor de modelalre pe baza rezultatelor modelului.

Autocalibrarea MIKE SHE se bazeaza pe un algoritm de căutare global, metoda Shuffled Complex Evolution (SCE-UA). Metodele de căutare globale sunt adecvate pentru modele hidrologice deoarece functia obiectiv este rareori apropiata de valorile parametrilor care pot cauza probleme cu metodele bazate pe metode de gradient. Unealta AUTOCAL a MIKE SHE poate calibra modelul spre funcţii obiectiv multiple cu compensare automata. Este, de asemenea, disponibil un set de instrumente pentru difuzarea de simulări in toate computerele dintr-o retea astfel putand sa se beneficieze de toate resursele informatice neutilizate.

Pentru a reduce sursele de eroare sunt utilizate date de intrare (precipitatii, temperatura, grosimea de zăpadă, hărţi de utilizări ale solului, hărţi edafologice, etc.), care au trecut de controlul de calitate controale si de verificările explicate în secţiunea dedicată studiilor hidrologice. Pe de altă parte se intentioneaza ca parametri introdusi in itial in model sa fie cat mai apropiati realitatii si sa provina dintr-o sursa de incredere.

Nivelul de detaliu cerut specificatiile pentru modelarea hidrologica (detaliu de tip C) este respectat si pe baza aceastei solicitari s-a realizat reteaua optima pentru crearea modelului hidrologic.

Din datele hidrologice disponibile, descrise în secţiunile anterioare, un sub-set este selectat pentru a trece la calibrarea modelului. Un alt sub-set de date diferite sunt utilizate în faza de validare a modelului.

Ca exemplu, prezentam in continuare hidrograful real rezultat din precipitatiile inregistate in zona raului Hamangia (S.H. Baia, Septembrie 1976), si hidrograful calibrat obtinut prin procesarea datelor cu ajutorul modelului MIKE SHE.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 151 / 337

Hidrograful real

Grafic 9 Hidrograf viitura statia hidrometrica Baia

Hidrograful calibrat cu MIKE SHE

Grafic 10 Ex. Hidrograful calibrat cu MIKE SHE

Hidrograful viiturii din 16 - 19 IX 1976 de la statia hidrometrica Baia, raul Hamangia

0

50

100

150

200

250

16/09/1976 7:00

16/09/1976 17:00

17/09/1976 7:00

17/09/1976 14:30

17/09/1976 15:00

17/09/1976 15:30

17/09/1976 17:30

17/09/1976 18:30

17/09/1976 20:00

17/09/1976 21:00

17/09/1976 22:00

18/09/1976 1:00

18/09/1976 7:00

18/09/1976 17:00

19/09/1976 7:00

19/09/1976 17:00

data

Q (m

c/s)

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

H (cm

)

Q (mc/s)H (cm)

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 152 / 337

Hidrograful calibrat cu MIKE SHE a fost obtinut in urma utilizarii urmatorilor parametri:

• Inregistrarile reale de precipitatii in perioada 15-19 Septembrie 1976 la Statia meteorologica Baia:

Precipitațiile eveniment în bazinul Hamangia (17-09-1976)

0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

07:0

0

08:1

2

09:2

4

10:3

6

11:4

8

13:0

0

14:1

2

15:2

4

16:3

6

17:4

8

19:0

0

20:1

2

21:2

4

22:3

6

23:4

8

01:0

0

02:1

2

03:2

4

04:3

6

05:4

8

07:0

0

08:1

2

09:2

4

10:3

6

11:4

8

13:0

0

14:1

2

15:2

4

16:3

6

17:4

8

19:0

0

20:1

2

21:2

4

22:3

6

23:4

8

Timp

prec

ipitații

(mm

/h)

Grafic 11 Rainfal event in Hamangia Basin

• Media coeficientului Manning: 55 • Media coeficientului Curve Number: 100

Ca rezultat al calibrarii prezentate mai sus, parametrii care vor fi utilizati pentru modelarea hidrologica a bazinului Hamangia sunt: Manning Number - 55 si Curve Number - 100.

8.1.4 Rezulta te

Rezultatele Modelului Hidrologic sunt prezentate în Anexa 2 “Rezultatele Modelului hidrologic”

8.2 MODELE HIDRAULICE

Modelarea hidraulică permite cunoaşterea comportamentului hidraulic în albia de râu a debitelor obţinute prin studiul hidrologic pentru probabilităţile de: 0,1%, 0,2%, 0,5%, 1%, 5% şi 10%. Modelarea hidraulică permite şi să se cunoască la ce adâncime, cu ce viteză, în ce zonă hidraulică, etc. vor circula aceste debite.

S-au executat următoarele faze:

1. Colectarea informaţiilor şi generarea informaţiilor compatibile cu modelul respectiv 2. Dezvoltarea modelului. Încărcarea informaţiilor şi configurarea calculelor.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 153 / 337

3. Calibrare, validare şi simulare. 4. Post-procesare şi reprezentare a rezultatelor modelării hidraulice

8.2.1 Model h idraulic unid imens iona l (MIKE 11) Modelul de calcul hidraulic MIKE 11 a fost dezvoltat de către Danish Hydraulic Institute Water & Environment (DHI) pentru simularea fluxului în regim variabil, transportului de sedimente şi calităţii apelor în spaţiile fluviale cu caracteristici foarte variabile, estuare şi sisteme de irigaţii.

Aplicarea directă a modelului în studiul reducerii viiturilor a constat în construirea unor câmpuri de inundaţie, dezvoltându-se prin utilizarea sistematică şi paralelă a două din modulele principale: Mike 11 HD (Modului hidrodinamic) şi Mike 11 GIS al căror program de bază este vizualizatorul ArcView. Pe acest program, modulul Gis implementează două comenzi: DEM View for creating the DEM Grid necesar pentru procesarea datelor topografice şi construcţia modelelor digitale de ridicare a terenului (în continuare DEM) şi Flood Management View pentru procesarea rezultatelor hidraulice şi generarea câmpurilor de inundare.

Dezvoltarea secvenţială a sarcinilor realizate:

• Construcţia modelului digital al terenului.

• Digitalizarea reţelei fluviale.

• Definirea secţiunilor transversale.

• Calculul hidraulic în regim variabil.

• Construcţia câmpurilor de inundare.

Construcţia Modelului Digital al Terenului

Această sarcină se dezvoltă integral în modulul MIKE 11 Gis, în cadrul comenzii DEM View for creating the DEM Grigd. Paşii care trebuie realizaţi sunt explicaţi în continuare:

a) Conversia cartografiei de bază în format Shapefile

Pornind de la cartografia de bază a zonei de studiu provenite dintr-o redare la scară 1/2000, în format *dxf sau *dwg, s-a procedat la o curăţare a acesteia prin eliminarea tuturor elementelor fără cotă. Conversia se realizează în mod automat prin utilizarea comenzii Convert to Shapefile, creându-se o arhivă *shp care conţine informaţiile topografice sub formă de linii de nivel.

b) Conversia arhivei *shp într-o arhivă de puncte tip ASCII

MIKE 11 Gis construieşte DEM pornind de la o reţea de puncte stocate în arhiva *shp. De aceea, este necesar să se convertească arhiva de linii de la punctul anterior într-una de puncte tip *xyz şi aceasta, la rândul său, în alta de tip *shp.

c) Definirea reţelei de interpolare

Pentru definirea reţelei care acoperă zona de studiu, modulul GIS impune specificarea

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 154 / 337

coordonatelor UTM din colţul din stânga jos al reţelei, numărul de celule şi dimensiunea acestora în direc ţia X ş i Y. După definirea reţelei, programul procedează la interpolarea acesteia şi generarea DEM, oferind vizualizarea acesteia în două sau trei dimensiuni.

Digitizarea retelei de rauri

Digitalizarea tronsoanelor de drenaj existente în reţeaua de rauri este necesară din două motive fundamentale:

• Programul necesită definirea axei diferitelor cursuri fluviale, cu scopul de a dispune de o axă de referinţă pentru construirea secţiunilor transversale.

• Este necesar să fie digitalizate şi referenţiate în mod corespunzătoar prin PK diferitele cursuri fluviale cu scopul de a insera în acestea structurile şi lucrările de fabrică existente în cursul de apă.

Această sarcină este dezvoltată integral în modulul GIS, în cadrul comenzii Flood Management View şi în modulul topografic al acesteia. Prin instrumentele de trasare convenţionale (polilinii) sunt trasate diferite tronsoane ale reţelei fluviale, fiind stocate într-o arhivă tip *shp.

Definirea secţiunilor transversale

Această sarcină este dezvoltată integral în modulul GIS, în cadrul comenzii Flood Management View şi în modulul topografic al acesteia. Trebuie să se realizeze în DEM şi cartografia de bază cu scopul de a trasa profiluri în zonele în care se consideră necesar pentru o definire corectă a geometriei transversale. Sunt generate trei arhive în timpul desfăşurării acestei sarcini:

Profiluri.shp: În acestea se stochează liniile transversale şi perpendiculare cursului fluvial. Acestea sunt digitalizate cu instrumente convenţionale de trasare.

Xsl.shp: Numele unei arhive by default, în care sunt înregistrate profilurile asociate unui anumit PK prin utilizarea instrumentului Generation Labels , situat în meniul M11 Network din modulul topografic.

Xsp.txt: Arhiva de text în care este înregistrată lista cu diferitele secţiuni transversale digitalizate şi care este importată din modulul hidrodinamic.

Calculul hidraulic în regim variabil

Calculul hidrodinamic se bazează pe ecuaţiile de conservare a masei şi cantitatea de mişcare, a cărei expresie matematică este dată de ecuaţiile Saint-Venant, fiind opţională utilizarea ecuaţiei cantităţii de mişcare completă sau, dacă acest lucru nu este considerat necesar, aproximarea undei de difuzare sau cinematice pentru a economisi timpul de calcul.

Ecuaţiile sunt rezolvate aplicând un sistem implicit de diferenţe finite, utilizând o reţea de calcul generată automat de model pornind de la datele de intrare şi formată prin puncte alternative ale debitului şi nivelului. În aceste puncte se obţin rezultatele debitelor şi, respectiv, ale nivelurilor, pentru fiecare interval de timp de calcul.

Cerinţele de care are nevoie modulul MIKE 11 HD pentru definirea sistemului fluvial care face obiectul studiului sunt cele enumerate în continuare:

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 155 / 337

• Reţea fluvială: tronsoane, noduri, reţele, conexiuni...

• Date topografice: secţiuni transversale, câmpuri de inundare...

• Structuri: bazine, poduri, stavile operaţionale, conducte…

• Condiţiile împrejurimilor, definind tipul şi poziţionarea.

• Parametri specifici ai modelului hidraulic: rezistenţa de fond…

Introducerea input-urilor enumerate şi ieşirea rezultatelor se efectuează cu ajutorul a cinci editoare diferite descrise în continuare:

Editorul reţelei fluviale (Network)

Funcţia acestui editor este definirea elementelor în care este descrisă reţeaua fluvială: tronsoane de râu, structuri, lucrări de fabrică…

În cazul nostru, reţeaua fluvială a fost digitalizată în modulul MIKE 11 Gis şi este importată de acolo.

Informaţia este înregistrată într-o arhivă de tip *.nwk11.

Editorul secţiunilor transversale

În cadrul acestuia, se diferenţiază două tipuri de date: cele iniţiale, referitoare la geometria secţiunilor importate din MIKE 11 Gis şi parametri hidraulici ai fiecărei secţiuni care sunt calculaţi pornind de la cei de mai sus în mod automat, fiind introduşi manual.

Informaţiile sunt înregistrate într-o arhivă tip *.xns11.

Editorul condiţiilor limita

Condiţiile limita sunt defintie specificând următoarele date:

• Numele tronsonului fluvial

• poziţionarea

• tipul împrejurimilor, care pot fi: valori constante ale nivelurilor sau debitelor, serii temporale ale debitelor, cum ar fi hidrograme sau variaţii ale apei, curbele de cheltuieli...

• Numele arhivei seriilor temporale care se configurează printr-un editor suplimentar.

Informaţiile sunt înregistrate într-o arhivă cu extensia *.bnd11.

Editorul parametrilor hidrodinamici

Printre parametrii hidrodinamici care impun un editor menţionăm: valorile iniţiale ale debitului şi

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 156 / 337

nivelului apei, valorile de rezistenţă a stratului, valoarea aproximării undei, tipul rezultatului impus…

Informaţiile sunt stocate într-o arhivă tip *.hd11.

Editorul de simulare

Îndeplineşte două funcţii fundamentale:

• Definirea specificaţiilor simulării: tipul, perioada şi intervalul de simulare, precum şi ieşirea rezultatelor.

• Integrarea informaţiilor înregistrate în restul editoarelor: permite editarea sau modificarea datelor provenite din toate celelalte editoare printr-o vizualizare grafică a editorului.

Rezultatele calculului hidrodinamic sunt vizualizate într-un modul suplimentar în MIKE 11 HD, numit MIKE View.

Construcţia câmpurilor de inundare

Ultima etapă definitivă a secvenţei este construcţia propriu-zisă a câmpurilor de inundare. Această sarcină este realizată integral în modulul MIKE 11 Gis şi în cadrul comenzii Flood Management View. Pentru aceasta, trebuie să se specifice patru date fundamentale:

1. Modelul digital de ridicare a terenului.

2. Rezultate hidrodinamice referitoare la ipoteza care trebuie desenată.

3. Tronsoanele reţelei fluviale (*.shp)

4. Arhiva reţelei fluviale (*.nwk11)

Înainte de construirea câmpurilor de inundare, este necesar să se situeze punctele Q şi H prin instrumentul destinat în acest scop în mediul BRS Tool.

Utilizând instrumentul Flood Map Tool sunt generate diferitele hărţi de inundare. Interpolarea este realizată prin celule de tip TIN, atribuindu-se adâncimile prin metoda inversării distanţei.

Este necesară definirea limitelor continentale faţă de mediul maritim, pentru ca apele maritime să nu influenţeze calcularea câmpurilor de inundare.

Nivelul de Detaliu C (scara 1: 10.000) Nr Bazin

hidrografic Cursul de apa Cod cadastral Lungimea

cursului de apa (km)

Suprafata bazinului

(km²)

1 B.H. Dunare Almalău XIV-1.37 20 198

2 B.H. Dunare Ceair XIV-1.37.1 12 48

3 B.H. Dunare Canlia XIV-1.38 8 18

4 B.H. Dunare Canaraua Fetei XIV-1.39 16 181

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 157 / 337

Nr Bazin hidrografic

Cursul de apa Cod cadastral Lungimea cursului de

apa (km)

Suprafata bazinului

(km²)

5 B.H. Dunare Chici XIV-1.39.1 15 50

6 B.H. Dunare Valea Mare XIV-1.39.a 29 344

7 B.H. Dunare Dobromir XIV-1.39.a.1 11 75

8 B.H. Dunare Corvin XIV-1.39.a.2 6 17

9 B.H. Dunare Negureni XIV-1.39.a.3 5 19

10 B.H. Dunare Valea Florilor XIV-1.39.a.4 11 30

11 B.H. Dunare Urluia XIV-1.40 98 1346

12 B.H. Dunare Ceair XIV-1.40.1 24 160

13 B.H. Dunare Cerchez XIV-1.40.1.1 23 90

14 B.H. Dunare Măgura XIV-1.40.1.1.1 9 20

15 B.H. Dunare Valea Baciului XIV-1.40.2 39 294

16 B.H. Dunare Deleni XIV-1.40.2.1 11 36

17 B.H. Dunare Peştera XIV-1.41 26 257

18 B.H. Dunare Ţibrin XIV-1.43 41 375

19 B.H. Dunare Dorobanţul XIV-1.43.1 17 71

20 B.H. Dunare Siliştea XIV-1.43.2 21 116

21 B.H. Dunare Danubio XIV-1.44 23 148

22 B.H. Dunare Crucea XIV-1.44.a 6 31

23 B.H. Dunare Băltăgeşti XIV-1.44.1 11 33

24 B.H. Dunare Chichirgeaua XIV-1.45 17 148

25 B.H. Dunare Mandai XIV-1.45.1 7 18

26 B.H. Dunare Crişan XIV-1.45.2 7 44

27 B.H. Dunare Topolog XIV-1.47 50 342

28 B.H. Dunare Hagiomer XIV-1.47.1 10 30

29 B.H. Dunare Osâmbei XIV-1.47.1a 7 21

30 B.H. Dunare Mahomencea XIV-1.47.2 9 25

31 B.H. Dunare Valea Dulgherului XIV-1.47.2a 13 30

32 B.H. Dunare Valea Cişmelei XIV-1.47.2b 5 15

33 B.H. Dunare Bentu XIV-1.47.3 10 28

34 B.H. Dunare Nămoleşti XIV-1.47.a 20 104

35 B.H. Dunare Ţârca XIV-1.47.a.1 9 25

36 B.H. Dunare Valea Roştilor XIV-1.48 28 114

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 158 / 337

Nr Bazin hidrografic

Cursul de apa Cod cadastral Lungimea cursului de

apa (km)

Suprafata bazinului

(km²)

37 B.H. Dunare Fântâna Oilor XIV-1.48.1 6 10

38 B.H. Dunare Peceneaga XIV-1.48a 19 126

39 B.H. Dunare Omârlac XIV-1.48a.1 8 35

40 B.H. Dunare Greci XIV-1.48b 13 73

41 B.H. Dunare Jijila XIV-1.49 14 41

42 B.H. Dunare Luncaviţa XIV-1.50 10 58

43 B.H. Dunare Isaccea XIV-1.50a 7 25

44 B.H. Dunare Capaclia XIV-1.51 7 24

45 B.H. Dunare Valea lui Iancu XIV-1.52 6 17

46 B.H. Dunare Valea Adâncă XIV-1.53 9 17

47 B.H. Litoral Tulcea XV-1.1 14 100

48 B.H. Litoral Teliţa XV-1.2 48 287

49 B.H. Litoral Cilic XV-1.2.1 7 15

50 B.H. Litoral Hagilar XV-1.2.2 7 52

51 B.H. Litoral Taiţa XV-1.3 57 591

52 B.H. Litoral Curături XV-1.3.1 7 34

53 B.H. Litoral Pârlita XV-1.3.2 10 32

54 B.H. Litoral Islam XV-1.3.3 7 15

55 B.H. Litoral Lodzova XV-1.3.4 15 45

56 B.H. Litoral Valea Teilor XV-1.3.4.1 5 16

57 B.H. Litoral Alba XV-1.3.5 11 34

58 B.H. Litoral Tilchilic XV-1.3.5.1 6 13

59 B.H. Litoral Valea Carierei XV-1.3.5a 11 79

60 B.H. Litoral Lupăria XV-1.3.5a.1 7 16

61 B.H. Litoral Tăiţa XV-1.3.6 17 80

62 B.H. Litoral Tabana XV-1.3a 9 45

63 B.H. Litoral Slava XV-1.4 38 356

64 B.H. Litoral Ciucurova XV-1.4.1 24 119

65 B.H. Litoral Camena XV-1.4.2 8 20

66 B.H. Litoral Hamangia XV-1.5 33 224

67 B.H. Litoral Hagiu XV-1.5.a 7 30

68 B.H. Litoral Ceamurlia XV-1.5.1 12 31

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 159 / 337

Nr Bazin hidrografic

Cursul de apa Cod cadastral Lungimea cursului de

apa (km)

Suprafata bazinului

(km²)

69 B.H. Litoral Săruri XV-1.6 11 72

70 B.H. Litoral Istria XV-1.6a 10 42

71 B.H. Litoral Nuntasi XV-1.7 22 145

72 B.H. Litoral Cogealac XV-1.7.1 8 48

73 B.H. Litoral Săcele XV-1.8 10 51

74 B.H. Litoral Valea Vadului XV-1.8a 7 17

75 B.H. Litoral Corbul XV-1.9 7 39

76 B.H. Litoral Taşaul XV-1.9a 7 23

77 B.H. Litoral Casimcea XV-1.10 69 740

78 B.H. Litoral Valea cu Piatră XV-1.10.a 9 15

79 B.H. Litoral Râmnic XV-1.10.1 20 87

80 B.H. Litoral Zandan XV-1.10.1.1 13 30

81 B.H. Litoral Cartal XV-1.10.2 26 128

82 B.H. Litoral Pantelimon XV-1.10.3 6 22

83 B.H. Litoral Grădina Mucova XV-1.10.4 8 45

84 B.H. Litoral Valea Seacă XV-1.10.5 11 49

85 B.H. Litoral Gura Dobrogei XV-1.10.6 11 46

86 B.H. Litoral Sitorman XV-1.10.7 8 25

87 B.H. Litoral Dalufac XV-1.10.a 6 21

88 B.H. Litoral CDMN

89 B.H. Litoral Valea Cişmelei XV-1.10.b.1 9 21

90 B.H. Litoral Popa Nică XV-1.10.b.2 6 13

91 B.H. Litoral Valea Plantaţiei XV-1.10.b.3 8 41

92 B.H. Litoral Medgidia XV-1.10.b.4 13 42

93 B.H. Litoral Agi Cabul XV-1.10.b.5 22 118

94 B.H. Litoral Castelul XV-1.10.b.6 10 21

95 B.H. Litoral Nisipari XV-1.10.b.7 13 41

96 B.H. Litoral Nazarcea XV-1.10.b.8 6 65

97 B.H. Litoral Cocoş XV-1.10.b.9 14 65

98 B.H. Litoral Siminoc XV-1.10.b.10 8 17

99 B.H. Litoral Şerplea XV-1.10.b.11 9 46

100 B.H. Litoral Valea Seacă XV-1.10.b.12 6 95

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 160 / 337

Nr Bazin hidrografic

Cursul de apa Cod cadastral Lungimea cursului de

apa (km)

Suprafata bazinului

(km²)

101 B.H. Litoral Potârnichea XV-1.10.b.13 10 34

102 B.H. Litoral Valea Adâncă XV-1.10.b.14 5 17

103 B.H. Litoral Lazu XV-1.10.b.15 8 25

104 B.H. Litoral Agigea XV-1.10.b.16 5 13

105 B.H. Litoral Dereaua XV-1.11 7 25

106 B.H. Litoral Biruinţa XV-1.11a 7 90

107 B.H. Litoral Tatlageacul Mare XV-1.11b 7 17

108 B.H. Litoral Tatlageacul Mic XV-1.11c 11 101

109 B.H. Litoral Albeşti XV-1.12 25 326

110 B.H. Litoral Luminiţa XV-1.12.1 13 30

111 Cursuri necadastrate 344

TOTAL Nivel de detaliu C 1624 10813

Tabel 45. Nivelul de Detaliu C (scara 1: 10.000)

In continuare prezentam doua exemple de sectiuni realizate in MIKE 11:

Grafic 12 Sectiune transversala raului Hamangia

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 161 / 337

Grafic 13 Sectiune transversala raului Tabana

8.2.2 Modelul hidraulic b idimens ional (MIKE 21)

Modelul bidimensional selectat este MIKE 21 din cadrul Institutului Danez de Hidraulică. Acest model dispune de un modul hidrodinamic care utilizează o schemă numerică de tipul ADI pentru a rezolva ecuaţiile Saint Venant bidimensionale, care să poată lua în considerare, în afară de panta albiei şi forţele de fricţiune, efectul unor forţe cum ar fi vântul, forţa lui Coriolis, curenţii induşi de valurile succesive, şi evapotranspiraţia.

Nivel de detaliu A (Scara 1: 5.000) – MODELARE 2D Nr. Bazin hidrografic Cursul de apa Cod cadastral Lungimea

cursului de apa (km)

Suprafata bazinului

(km²)

1 B.H. Dunare Almalău XIV-1.37 3 5

2 B.H. Dunare Corvin XIV-1.39.a.2 3 6

3 B.H. Dunare Canaraua Fetei XIV-1.39 3 5

4 B.H. Dunare Chici XIV-1.39.1 2 4

5 B.H. Dunare Urluia XIV-1.40 30 60

6 B.H. Dunare V.Irisului 2 4

7 B.H. Dunare Topolog XIV-1.47 10 24

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 162 / 337

Nr. Bazin hidrografic Cursul de apa Cod cadastral Lungimea cursului de apa

(km)

Suprafata bazinului

(km²)

8 B.H. Dunare Ceair XIV-1.40.1 6 8

9 B.H. Dunare Cerchez XIV-1.40.1.1 6 6

10 B.H. Dunare Măgura XIV-1.40.1.1.1 3 2

11 B.H. Dunare Siliştea XIV-1.43.2 3 8

12 B.H. Dunare Peştera XIV-1.41 6 14

13 B.H. Dunare Valea Baciului XIV-1.40.2 5 12

14 B.H. Dunare Valea Mare XIV-1.39a 5 12

15 B.H. Dunare Dobromir XIV-1.39.a.1 3 10

16 B.H. Dunare Corvin XIV-1.39.a.2 3 6

17 B.H. Dunare Negureni XIV-1.39.a.3 2 5

18 B.H. Litoral Tabana XV-1.3a 7 22

19 B.H. Litoral Hamangia XV-1.5 2 3

20 B.H. Litoral Nuntasi XV-1.7 4 5

21 B.H. Litoral Săcele XV-1.8 7 16

22 B.H. Litoral Casimcea XV-1.10 18 50

23 B.H. Litoral Cartal XV-1.10.2 3 5

24 B.H. Litoral Corbul XV-1.9 3 6

25 B.H. Litoral Valea Plantaţiei XV-1.10.b.3 3 5

26 B.H. Litoral Agi Cabul XV-1.10.b.5 3 8

27 B.H. Litoral Lazu XV-1.10.b.15 2 5

28 B.H. Litoral Agigea XV-1.10.b.16 2 6

29 B.H. Litoral Dereaua XV-1.11 2 4

30 B.H. Litoral Biruinţa XV-1.11a 2 7

31 B.H. Litoral Tatlageacul Mare XV-1.11b 3 6

32 B.H. Litoral Tatlageacul Mic XV-1.11c 3 5

33 B.H. Litoral Albeşti XV-1.12 4 6

TOTAL Nivel de detalle A 163 350

Tabel 46. Tabel - nivel de detaliu A (Scara 1: 5.000) – MODELARE 2D

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 163 / 337

Figura.23 Sector - nivel de detaliu A – MODELARE 2D

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 164 / 337

Nivelul de Detaliu B (scara 1: 5.000 ) MODELARE 1D sau 2D

Nr Crt

Bazin hidrografic

Cursul de apa Cod cadastral

Lungimea cursului de apa (km)

Suprafata bazinului

(km²)

Nivel de detalii

1D

(km)

Nivel de detalii

2D (km)

1 B.H. Dunare Valea Mare XIV-1.39a 29 29 24 5

2 B.H. Dunare Dobromir XIV-1.39.a.1 11 11 8 3

3 B.H. Dunare Corvin XIV-1.39.a.2 6 6 3 3

4 B.H. Dunare Negureni XIV-1.39.a.3 5 5 3 2

5 B.H. Dunare Urluia XIV-1.40 98 98 70 28

6 B.H. Dunare Ceair XIV-1.40.1 24 24 18 6

7 B.H. Dunare Cerchez XIV-1.40.1.1 23 23 17 6

8 B.H. Dunare Măgura XIV-1.40.1.1.1 9 9 6 3

9 B.H. Dunare Valea Baciului XIV-1.40.2 39 39 34 5

10 B.H. Dunare Deleni XIV-1.40.2.1 11 11 8 3

11 B.H. Dunare Peştera XIV-1.41 26 26 20 6

12 B.H. Dunare Siliştea XIV-1.43.2 21 21 18 3

13 B.H. Dunare Topolog XIV-1.47 50 50 40 10

14 B.H. Litoral Tabana XV-1.3a 9 9 2 7

15 B.H. Litoral Teliţa XV-1.2 48 48 30 18

16 B.H. Litoral Taiţa XV-1.3 57 57 40 17

17 B.H. Litoral Slava XV-1.4 38 38 20 18

18 B.H. Litoral Hamangia XV-1.5 33 33 20 13

19 B.H. Litoral Nuntasi XV-1.7 22 22 16 6

20 B.H. Litoral Săcele XV-1.8 10 10 3 7

21 B.H. Litoral Casimcea XV-1.10 69 69 40 29

22 B.H. Litoral Râmnic XV-1.10.1 20 20 12 8

23 B.H. Litoral Pantelimon XV-1.10.3 6 6 4 2

24 B.H. Litoral Grădina Mucova

XV-1.10.4 8 8 6 2

25 B.H. Litoral Gura Dobrogei XV-1.10.6 11 11 8 3

26 B.H. Litoral Tatlageacul Mic XV-1.11c 11 11 6 5

27 B.H. Litoral Tatlageacul Mare

XV-1.11b 7 7 4 3

28 B.H. Litoral Albeşti XV-1.12 25 25 15 10

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 165 / 337

Nr Crt

Bazin hidrografic

Cursul de apa Cod cadastral

Lungimea cursului de apa (km)

Suprafata bazinului

(km²)

Nivel de detalii

1D

(km)

Nivel de detalii

2D (km)

TOTAL nivel de detalle B

726 726 495 231

TOTAL nivel de detalle A+B

889 1076

Tabel 47. Tabel - Nivelul de Detaliu B (scara 1: 5.000) Modelare 1D si 2D

Figura.24 Sectoare - Nivelul de Detaliu B (scara 1: 5.000) Modelare 1D si 2D

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 166 / 337

Imaginile prezentate in continuare sunt exemple de modelare hidraulica 2D.

Figura.25 Exemplu de modelare hidraulica 2D Valea Irisului

Figura.26 Exemplu de modelare hidraulica 2D Valea Irisului

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 167 / 337

Figura.27 Exemplu de modelare hidraulica 2D Valea Irisului

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 168 / 337

9. IDENTIFICAREA SCENARIILOR

9.1 REALIZAREA HĂRTILOR DE HAZARD LA INUNDATII

9.1.1 Elaborarea hărtilor de hazard

După realizarea lucrărilor de modelare hidraulică şi generarea cartografiei de inundabilitate s-a procedat la zonificarea teritoriului în funcţie de riscul de inundaţii.

Analiza hazardului de inundaţie (adică probabilitatea ca o inundaţie să poată cauza daune proprietăţilor sau persoanelor), a fost îndeplinită în funcţie de trei parametri:

• Hazardul este un eveniment ameninţător şi reprezintă probabilitatea de apariţie, într-o anumită perioadă, a unui fenomen potenţial dăunător pentru om, bunurile materiale, proprietăţi şi mediul înconjurător.

• Vulnerabilitatea reprezintă gradul de expunere a omului, bunurilor sale şi mediului la un hazard şi indică pagubele pe care le poate produce hazardul respectiv; se exprimă pe o scară cuprinsă între 0 şi 1, cifra 1 exprimând distrugere totală a bunurilor şi pierderea totală de vieţi omeneşti;

• Riscul este definit ca probabilitatea de expunere a omului şi bunurile sale la acţiunea unui anumit hazard de o anumită mărime; riscul = R, poate fi exprimat

matematic ca fiind produsul dintre H = hazard, E = elemente expuse la risc şi V = vulnerabilitate:

R = H * E * V

Pe baza acestei formule se pot face calcule pentru evaluarea pagubelor produse de diferite fenomene naturale sau tehnologice.

Masurile propuse in cadrul Planului pentru Prevenirea, Protectia si Diminuarea Efectelor Inundatiilor, pentru reducerea riscurilor, atat structurale cat si nestructurale, au ca obiectiv final reducerea nivelului de risc, actionand asupra unuia sau a mai multor factori mentionati anterior. Ca atare, s-a realizat o analiza detaliata a fiecaruia dintre acesti factori utilizand produsele rezultate din modelarea hidrologico-hidraulica si din cartografia inundabilitatii. În acest context, au fost efectuate urmatoarele activitati:

1. Analiza expunerii, considerându-se expunere ca un ansamblu de persoane, bunuri, servicii şi procese expuse la acţiunea unui pericol.

Analiza expunerii la o inundaţie anumită a constat în identificarea elementelor care vor fi afectate. Pentru aceasta, s-a procedat la identificarea tipurilor de utilizări care trebuie luate în considerare şi pentru care au fost colectate toate informaţiile privitoare la elementele care pot fi afectate în caz de inundaţie. A fost necesar să se colecteze informaţiile şi cartografia disponibile în legătură cu cel puţin următoarele elemente:

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 169 / 337

Zone urbane

Locuinţe

Zone comerciale

Zone rurale

Zone industriale

Zone agricole

Căi de comunicaţii

Infrastructuri de telecomunicaţii

Infrastructuri cu materiale periculoase

Infrastructuri agricole

Poduri feroviare

Poduri pentru trafic rutier

Baraje

Stăvilare

Staţii hidrometrice

Tabel 48. Posibile elementelor care vor fi afectate

2. Analiza pericolului, ca un ansamblu de aspecte naturale, nu sociale, ale unui fenomen, care au incidenţă asupra riscului, adică dauna estimată, s-a realizat luând în considerare componentele strict relaţionate: severitatea (sau gravitatea) şi probabilitatea.

Pentru analiza gravităţii unei inundaţii, s-au luat în considerare în principal diferite variabile, cum ar fi viteza şi adâncimea inundaţiei.

Pentru această analiză, s-a dispus de cartografia rezultată din modelarea hidraulică cu hărţi de adâncime şi viteze pentru toate zonele şi perioadele de revenire analizate. Cu aceste informaţii şi prin instrumentele GIS, s-a procedat la evaluarea zonelor cu criteriile stabilite şi la alocarea unui factor de gravitate fiecărei zone, în funcţie de combinaţia variabilelor menţionate. Pe baza experienţelor anterioare, s-a realizat următoarea alocare de factori.

ANALIZA GRAVITĂŢII

Clasificarea propusă Detalii legate de clasificarea propusă Factorul de gravitate

ZONE DE INUNDAŢIE GRAVĂ Zona în care condiţiile hidraulice prezintă o adâncime mai mare de 1 metru, o viteză mai mare de 1 m/s sau în care produsul ambelor este mai mare de 0.5 m2/ s.

2

ZONE DE INUNDAŢIE MODERATĂ

Zona inundabilă, în afara zonei de inundare gravă, în care condiţiile hidraulice prezintă o adâncime de peste 0,4 m, sau viteză mai mare de 0,4 m /s, iar produsul ambelor este mai mare de 0,08 m2 /s.

1

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 170 / 337

ANALIZA GRAVITĂŢII

Clasificarea propusă Detalii legate de clasificarea propusă Factorul de gravitate

ZONE DE INUNDAŢIE UŞOARĂ Zona inundabilă în care condiţiile hidraulice prezintă sau adâncime mai mică de 0,4 m, o viteză mai mică de 0,4 m/s şi un produs al ambelor mai mic de 0,08 m2/s.

0.5

ZONE DE INUNDAŢIE FOARTE SCĂZUT

Zona inundabilă în care condiţiile hidraulice prezintă sau adâncime mai mică de 0,25 m 0

Tabel 49. Tabel conditii caracteristice - analiza gravităţii

Figura.28 Harta rezultata - analiza gravităţii

Probabilitatea unei inundaţii s-a cuantificat atribuind un factor perioadei de revenire. Factorul este mai mare în măsura în care perioada de revenire este mai scăzută, adică atunci când probabilitatea de aparitie este mai ridicată. În general, sunt folosite trei abordări generale pentru estimarea probabilităţii; acestea pot fi folosite împreună sau separat:

a) Utilizarea datelor istorice relevante pentru a identifica evenimentele sau situaţiile care au apărut în trecut şi, de aici, capacitatea de a extrapola probabilitatea apariţiei lor în viitor. Datele folosite ar trebui să fie relevante pentru tipul de sistem, instalaţie, organizaţie sau activitate avută în vedere şi, de asemenea, pentru standardele operaţionale ale organizaţiei implicate. Dacă, istoric vorbind, există un nivel redus de frecvenţă de apariţie, atunci orice estimare a probabilităţii va fi foarte incertă. Aceasta se aplică mai ales nivelului zero de apariţie când nu se poate presupune că, pe viitor, nu se va produce niciun eveniment, situaţie sau împrejurare.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 171 / 337

b) Previzionările de probabilitate folosind tehnici predictive, precum analiza arborelui de defecte şi analiza arborelui de evenimente. Când datele istorice nu sunt disponibile sau sunt neadecvate, este necesară deducerea probabilităţii dintr-o analiză a sistemului, activităţii, echipamentelor sau organizaţiei şi din estimarea (eşecului)succesului aferent. Datele numerice privind echipamentele, resursele umane, organizaţiile şi sistemele provenite din experienţa operaţională sau sursele de date publicate sunt combinate apoi pentru a realiza o estimare a probabilităţii evenimentului de vârf. Când se folosesc tehnici predictive, este important să se verifice că, în cadrul analizei, s-a acordat o atenţie adecvată posibilităţii de eşec care implică eşecul simultan al unui număr de mai multe părţi diferite sau componente în cadrul sistemului care apar din aceeaşi cauză. Pot fi necesare tehnici de simulare pentru a estima probabilitatea aferentă echipamentului şi defectărilor structurale din cauza îmbătrânirii şi a altor procese de degradare prin calculul efectelor incertitudinilor.

c) Pentru a estima probabilitatea se pot folosi opiniile experţilor într-un proces sistematic şi structurat. Concluziile experţilor ar trebui să se bazeze pe toate informaţiile relevante, inclusiv istorice, specifice sistemului, specifice organizaţiei, experimentale, de proiectare etc. Există un număr de metode formale pentru a ajunge la o judecată specializată care să ajute la formularea întrebărilor adecvate. Metodele disponibile includ abordarea Delphi, metoda de comparare pe perechi, clasificarea categoriilor şi judecăţi absolute ale probabilităţii. Pentru analiza probabilitatii s-au tinut cont de urmatoarele aspecte:

ANALIZA PROBABILITĂŢII

Clasificare Factor de probabilitate

Probabilitate 10% 2

Probabilitate 5% 1.8

Probabilitate 2% 1.5

Probabilitate 1% 1

Probabilitate 0,5% 0.7

Probabilitate 0,2% 0,5

Tabel 50. Tabel clasificare analiza probabilităţii

Astfel, valoarea de pericol potenţial al unei inundaţii s-a obtinut ca produs al factorilor de gravitate şi probabilitate:

Pericol = (factor gravitate inundaţie) x (factor probabilitate de aparitie)

Analiza pericolului prin definitie este o metodă simplă, inductivă de analiză a cărui obiectiv este de a identifica pericolele şi situaţiile şi evenimentele periculoase care pot afecta negativ o activitate, o facilitate sau un sistem

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 172 / 337

Pe baza factorilor rezultati din analiza probabilitatii si a celorlalte elemente de studiu, se obtine tabelul:

ANALIZA PERICOLULUI

Clasificare Valoare

Ridicată ≥2

Medie ≥1 si <2

Scăzută <1

Tabel 51. Tabel analiza pericolului

1. Astfel, analiza vulnerabilităţii unui element faţă de un pericol cu o anumită gravitate este cuantificarea modului în care acesta poate fi afectat (deloc, puţin, mult sau complet) şi evaluarea acesteia se face luând în considerare tipul de utilizare sau elementul. Pentru stabilirea factorului de vulnerabilitate, s-a lucrat pe baza următoarei clasificări:

ANALIZA VULNERABILITĂŢII

Clasificarea propusă Factor de vulnerabilitate

Pierdere de vieţi umane 16

Zone urbane, locuinţe, zone periculoase, elemente sau zone vulnerabile, zone industriale şi/sau activităţi economice.

8

Infrastructuri rutiere şi reţele de bază (electrică, furnizare de apă, canalizare, etc.) 8

Agricultură şi instalaţii zootehnice 4

Zone şi sisteme urbane libere (zone verzi, zone de parcare pe suprafaţă, instalaţii sportive exterioare, etc.) 2

Spaţii naturale fără utilizare antropică 2

Apă si alte 0

Tabel 52. Tabel analiza vulnerabilitătii

Aceşti factori au fost ajustaţi sau adaptaţi în funcţie de situaţiile concrete, ori de câte ori informaţiile de bază au fost suficiente pentru aceasta.

Pentru analiza riscului, a fost definit un indice de risc de inundaţie pentru elementele expuse, ca un produs dintre pericol şi vulnerabilitatea sa.

Hazard = Pericol x Vulnerabilitate

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 173 / 337

Astfel, a fost clasificat hazardul potenţial de inundaţii la Ridicat, Mediu sau Scăzut, pornind de la valorile indicelui rezultat. A fost obtinuta următoarea clasificare:

Hazard Valoare

Ridicat >60

Mediu 60-20

Scăzut <20

Tabel 53. Tabel pentru evaluarea riscurilor

Procedura de lucru pentru executarea metodologiei a constat în principal în analiza GIS a informaţiilor.

În primul rând, s-a procedat la colectarea informaţiilor necesare pentru execuţie, astfel:

• Pentru analiza expunerii şi vulnerabilităţii: au fost colectate informaţii de ocupare a teritoriului şi utilizare a solului în legătură cu:

Zone urbane Locuinţe Zone comerciale Zone rurale Zone industriale Zone agricole Căi de comunicaţii Infrastructuri de telecomunicaţii Infrastructuri cu materiale periculoase Infrastructuri agricole Poduri feroviare Poduri pentru trafic rutier Baraje Stăvilare Staţii hidrometrice …

Tabel 54. Utilizarea terenurilor

În cazul în care aceste informaţii nu au fost în format GIS sau cartografic, s-a trecut la elaborarea acestora pornind de la informaţiile alfanumerice disponibile.

1. Pentru analiza gradului de pericol: a fost necesar să dispunem de rezultatele din modelarea hidraulică realizată in fazele anterioare ale lucrarilor efectuate in bazinul hidrografic Dobrogea Litoral. S-a realizat colectarea pentru fiecare perioadă de revenire sau probabilitate evaluată.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 174 / 337

2. Pentru operativitate în calculele ulterioare, s-a realizat transformarea informaţiilor colectate, în format raster, în cazul în care nu existau deja.

3. În continuare, s-a realizat reclasificarea straturilor raster generate prin alocarea factorilor de calcul al:

▫ Vulnerabilităţii,

▫ Gravităţii,

▫ Probabilităţii

Prin toate informaţiile variabilelor de analiză a riscului în format raster, s-a procedat la calcularea riscului pentru fiecare din perioadele de revenire evaluate, obţinându-se ”n” hărţi cu indicele de risc, care au fost în cele din urmă grupate într-o hartă unică de risc, corespunzătoare combinaţiei tuturor celor de mai sus şi a căror formulă a calcul a fost următoarea:

HAZARD FINAL = Probabilitatea de aparitie de 0,1% * 0,1 + Probabilitatea de aparitie de 0,05% * 0.05 + Probabilitatea de aparitie de 0.01* 0.01+ Probabilitatea de aparitie de 0.005* 0.005 + Probabilitatea de aparitie de 0.002 * 0.002 + Probabilitatea de aparitie 0.001* 0.001

Hărţile de hazard au fost generate in format GIS împreună cu cartografia sursă utilizată cu scopul de a fi o bază de analiză, validare, ca şi pentru pregătirea planului de acţiune pentru prevenirea, protecţia şi reducerea inundaţiilor în zona Bazinului hidrografic Dobrogea Litoral conform prevederilor Directivei Europene de Inundaţii.

Figura.29 Exemplu de harti de hazard la inundatii probabilitatea de aparitie de 0.1%

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 175 / 337

Figura.30 Exemplu de harti de hazard la inundatii combinate. (Hartile de hazard la inundatii reflecta intr-o maniera grafica si rapida, zonele prioritare unde sunt necesare

aplicarea unor masuri pentru diminuarea efectelor inundatiilor)

9.2 IDENTIFICAREA SCENARIILOR DE AMENAJARE

Au fost propuse 3 scenarii. În mod comun pentru cele trei scenarii, sunt luate în considerare toate măsurile nestructurale descrise. Se subînţelege că aplicarea acestor măsuri va reduce riscul de inundaţie şi va limita posibilele efecte adverse. În acest sens şi cu titlu de exemplu, campaniile de comunicare generală în materie de risc de inundaţie transmise populaţiei vor orienta inundaţia în zone în care nu trebuie să se construiască sau în care trebuie să se ia măsuri de autoprotecţie, de realizat în caz de urgenţă. În cazul igienizării albiilor cursurilor de apă, prin eliminarea resturile vegetale si a gunoaielor aflate în albie sau pe maluri, se pot evita fenomenele de inundatii provocate de aglomerarea acestora în sectiunile de curgere ingustate (poduri, podete) si formarea unor baraje artificiale.

Primul scenariu corespunde situaţiei actuale, cu măsurile nestructurale propuse.

Al doilea scenariu corespunde situaţiei cu măsuri nestructurale şi cele proiectate de Apele Romane.

Al treilea scenariu corespunde situaţiei cu măsuri structurale şi noile măsuri propuse de către Consorţiu.

NOTE: Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea si gestionarea riscurilor la inundatii. Scenariilor: probabilitătile de aparitie a inundatiilor. Exemplu: probabilitate 10%, 5%, 2%, 1%, 0,5%, 0,2%

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 176 / 337

9.3 PROPUNEREA SCENARIILOR

PROPUNEREA 1 PROPUNEREA 2 PROPUNEREA 3

Situaţia actuală + măsuri nestructurale Măsuri nestructurale + măsura proiectată de Apele Romane

Măsuri nestructurale + Măsura propusă

Tabel 55. Propunerea

Propunerea 1: Primul dintre scenariile descrise prevede măsurile non-structurale propuse, a căror aplicare va îmbunătăţi securitatea şi protecţia persoanelor, bunurilor şi mediului înconjurător faţă de inundaţii. Din punctul de vedere al securităţii, este considerat optim.

Propunerea 2: Acest scenariu prevede măsurile non-structurale propuse şi cele proiectate de Apele Romane (vezi Anexa 10), pe tronsoanele în care este evidentă necesitatea unui tip de acţiune de protecţie. Prin urmare, din punctul de vedere al securităţii, este considerat optim.

Propunerea 3: Acest scenariu ia în considerare atât măsurile non-structurale cât şi pe cele structurale propuse şi detaliate la sfârşitul prezentului document ”Propunerea măsurilor”. Măsurile structurale au fost formulate pentru a garanta securitatea persoanelor, bunurilor sau mediului înconjurător, în sectoarele în care măsurile structurale garantează în mod fidel această protecţie, luând în considerare diferiţi indicatori cum ar fi hărţile de hazard sau inundaţiile istorice. Prin urmare, din punctul de vedere al securităţii, acest scenariu este considerat optim. În concluzie, se poate afirma că aplicarea oricăruia din cele 3 scenarii propuse este optimă, de vreme ce ajută la creşterea protecţiei şi securităţii împotriva inundaţiilor, considerându-se al 2-lea şi al 3-lea scenariu cele mai de dorit, deoarece reduc şi mai mult, în măsura în care este cu putinţă, posibilitatea pagubelor la combinarea măsurilor nestructurale şi structurale în punctele cele mai critice.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 177 / 337

10. PROPUNEREA MĂSURILOR

10.1 INTRODUCERE Pentru fiecare scenariu de potenţială inundaţie, s-a elaborat o listă cu propunerile de acţiune, acestea fiind grupate in două mari categorii:

• Măsuri de tip lucrare sau structurale sau

• Măsuri de tip gestiune

Măsurile structurale includ acţiuni care presupun o modificare a stării actuale a spaţiului fluvial şi sunt orientate către neutralizarea sau rezolvarea problemelor hidraulice şi structurale sau de mediu. Câteva exemple sunt canalele, taluzurile consolidate cu tehnici de bioinginerie, abilitarea zonelor de reducere şi distribuţie a volumelor inundaţiilor, structuri de protecţie contra puhoaielor de apă,…

Măsurile de gestiune corespund celor care nu implică acţiuni de transformare fizică şi directă a spaţiului, ci intervenţii de gestiune cum ar fi modificările planificării urbanistice, exproprieri, reglementarea activităţilor agricole, protecţia zonelor de interes peisagistic sau ecologic, zonificare, semnalizarea zonelor inundabile, etc.

În mod generic, acţiunile sunt:

MĂSURI

Măsuri preventive:

Actualizarea este anterioară episodului de inundaţie

• Măsuri structurale:

Lucrări de îmbunătăţire a capacităţii cursurilor de apă şi canalizărilor, de stabilizare a malurilor, de protecţie a terenurilor împotriva alunecărilor sau de construcţie a zonelor de reducere a puhoaielor de apă in aval de locul detectarii problemelor

• Măsuri de gestiune a teritoriului:

Planificarea utilizării solurilor şi reglementarea implementării activităţilor conform zonificării pericolului de inundaţie şi alunecare

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 178 / 337

MĂSURI

Măsuri corectoare:

Acţiunea se realizează în timpul sau imediat înainte de episod

• Reglare:

Reducerea magnitudinii inundaţiei prin infrastructuri de stocare şi control al volumului.

Este vorba, în principal de gestiunea inundaţiilor prin baraje şi dispozitivele acestora de control al volumului. Ar putea fi considerată o măsură cu caracter structural preventiv necesitând construcţia infrastructurii de reglare şi are un efect "per se" de amortizare a inundaţiei, astfel că operarea – şi reglarea – trebuie considerate o măsură corectivă a inundaţiei, deoarece permite acţionarea asupra inundaţiei în mod diferit şi în timp real

• Planuri de urgenţă:

Sisteme de alertă şi acţiune imediată prestabilite şi orientate către protecţia populaţiei şi bunurilor în zonele de risc previzibile. Sunt un instrument de gestiune

Tabel 56. Măsuri

10.2 MĂSURI NESTRUCTURALE

Măsurile nestructurale modifică susceptibilitatea zonei inundabile faţă de daunele cauzate de inundaţie.

Acestea sunt asociate cu măsuri care încearcă minimalizarea daunelor cauzate populaţiei (a vieţilor, averilor sau activităţilor lor) prin alte mijloace. De aceea, măsurile nestructurale încearcă reducerea vulnerabilităţii populaţiei în situaţie de risc pornind de la planificarea şi gestionarea realizate înainte, în timpul şi după catastrofă. Este posibil ca una din aceste măsuri nestructurale să implice o anumită cantitate de lucrări civile, însă mai degrabă ca un accesoriu, nu ca un mecanism de control în sine.

Acestea includ politici, conştientizarea, dezvoltarea cunoaşterii, reguli de operare, mecanisme de participare publică şi informare a populaţiei, putându-se reduce riscul existent şi impacturile derivate din inundaţie.

Măsurile nestructurale au fost clasificate în 7 grupe:

• Politici şi planificare urbană şi rurală • Prognoză inundaţii • Comunicare • Sisteme de alarmă • Mobilizare • Coordonare şi proceduri de operare • Asigurări şi indemnizaţii

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 179 / 337

• Siguranţa barajelor şi norme de exploatare pe durata viiturilor

NOTĂ: Posibilele măsuri nestructurale luate în considerare în această secţiune sunt concretizate pe sub-bazine în ”Anexa 4. Măsuri nostructurale pe bazine”

10.2.1 Politic ile s i p lanificarea urbană s i rurală

Modificările umane ale ciclului hidrologic care contribuie la creşterea vulnerabilităţii la inundaţii sunt de diverse tipuri, însă, în general, pot fi atribuite unui proces structural de intensificare a utilizărilor teritoriului. Această intensificare depinde în mod strâns de caracteristicile creşterii demografice, economice şi tehnologice din ultimele decenii, care, pe de altă parte, duc la procese de abandonare a teritoriului. Prin urmare, putem vorbi de o influenţă asupra vulnerabilităţii la inundaţii.

În continuare, sunt examinaţi factorii importanti care pot creşte vulnerabilitatea la inundaţii, pentru a cunoaşte problema şi pentru a realiza o propunere de măsuri:

1. Creşterea populaţiei în zonele de risc La scară mondială, se poate afirma că creşterea populaţiei în spaţiile de risc depăşeşte jumătate din creşterea demografică şi s-a transformat într-un factor clar în creşterea vulnerabilităţii la inundaţii şi la alte riscuri naturale.

În tabelul următor, sunt prezentate principalele efecte ale urbanizării asupra ciclului hidrologic.

Componenta ciclului Tipul de impact

Precipitaţii (în special ploi convective) Creşterea precipitaţiilor sub formă de furtuni în zonele urbane

Intercepţia de către vegetaţie Scăderea prezenţei acoperirii vegetale

Evapotranspiraţia Scăderea prezenţei acoperirii vegetale

Infiltraţie Scăderea prezenţei de suprafeţe impermeabilizate

Infiltratie de suprafaţă Scăderea prezenţei suprafeţelor impermeabilizate

Scurgere de suprafaţă Creşterea în reducerea altor parametri

Tabel 57. Principalele efecte ale urbanizării asupra ciclului hidrologic. Sursa. Adaptat din DUNNE şi LEOPOLD (1978) şi NEWSON (1994)

2. Expansiunea urbanizării Urbanizarea tinde să genereze o creştere a circulaţiei superficiale a apei după o precipitaţie, deoarece inhibă detracţiile de apă prin evapotranspiraţie, retenţie şi infiltrare a solului, crescând coeficientul de scurgere.

În tabelul următor sunt prezentaţi câţiva coeficienţi de scurgere în diferite suprafeţe urbane.

Tipul de suprafaţă Coeficient de scurgere

Pavaj 0.80-0.95

Drumuri din pământ şi pietriş 0.40-0.60

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 180 / 337

Tipul de suprafaţă Coeficient de scurgere

Acoperişuri 0.70-0.95

Utilizări comerciale (centru oraş) 0.70-0.95

Utilizări comerciale (periferie) 0.50-0.70

Utilizări industriale (industria grea) 0.60-0.90

Utilizări industriale (industria uşoară) 0.50-0.80

Utilizări reziduale

• Case unifamiliale urbane • Blocuri izolate de locatari • Blocuri continue de locatari • Case unifamiliale în afara nucleului urban

0.30-0.50

0.40-0.60

0.60-0.75

0.25-0.40

Parcuri 0.1-0.25

Spaţii de joacă pentru copii (nepavate) 0.20-0.35

Sol liber 0.10-0.30

Tabel 58. Tabel cu valorile coeficientilor de scurgere

Acest parametru, care variază între 0 şi 1, indică fracţiunea de precipitaţie care se transformă în scurgere de suprafaţă. În acest sens, precipitaţiile care provoacă viituri, tind să se producă mai repede într-un teritoriu urban decât într-un teritoriu rural.

Trebuie să existe un echilibru între capacitatea pe care o au primăriile de a modifica teritoriul prin dezvoltarea urbanistică şi funcţionarea râurilor; având în vedere strategiile de conservare a spaţiilor naturale. O planificare urbană corectă trebuie să evite construcţia de instalaţii şi aşezări în zonele inundabile. De aceea, sunt necesare reglementări care să limiteze utilizările solului şi tipul de construcţie în zonele cu risc ridicat de inundaţie (inclusiv interdicţia atât a anumitor utilizări ale solului, cât şi utilizarea anumitor materiale de construcţie). Va trebui să fie respectate zonele de inundaţie naturale.

Instruirea populaţiei în materie de risc de inundaţie este fundamentală pentru creşterea efectivităţii măsurilor adoptate pentru reducerea riscului.

10.2.1.1 Planuri generale municipale de amenajare urbanistică

Directiva europeană privitoare la inundaţii (2007/60/CE) pledează pentru renaturalizarea ecosistemelor acvatice prin recuperarea câmpurilor naturale de inundare ca o cale de reducere a viiturii. Din acest motiv, se recomandă refacerea spaţiului de mobilitate sau teritoriului fluvial al râurilor, cu o lăţime şi continuitate suficientă, ca spaţiu de dinamică naturală şi de reducere a capacităţii, împreună cu zonarea utilizărilor. Menţinându-se libere toate cursurile de apă publice şi private şi interzicându-se acoperirea cu pământ sau reducerea fără a exista un proiect aprobat în mod corespunzător de organismul competent şi fără a se prevedea şi garanta o soluţie alternativă pentru traseul apelor.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 181 / 337

Amenajarea teritorială a zonelor inundabile are ca scop controlarea dezvoltării viitoare a acestora prin zonificarea câmpului de inundare şi limitarea utilizărilor solului.

Dezvoltarea urbanistică va trebui să se orienteze către zone neinundabile. În cazul în care toată suprafaţa municipiului este inundabilă, către zonele cu risc mai mic. Pe de altă aprte, solurile urbanizabile limitrofe cursurilor de apă trebuie să dispună de terenuri destinate să fie spaţii libere şi zone verzi publice, pe toată suprafaţa acestora.

În linii generale:

o Toate cursurile de apă trebuie să rămână libere şi să nu fie ocupate o Acţiunea urbanistică va localiza construcţiile în afara zonelor inundabile o În zonele construibile din vecinătatea râurilor, se vor construi zone verzi şi de uz

public. În special:

o Proiectarea acestor verzi se va baza, ori de câte ori este posibil, pe cea mai mică suprafaţă de teren pavată, favorizând prezenţa zonelor de pământ sau grădini. În acest mod, se va limita în mod substanţial scurgerea la suprafaţă, favorizând infiltrarea şi diminuându-se pragul de scurgere.

o Este indispensabilă curăţarea şi întreţinerea cursurilor de apă, pentru a evita efectul de barieră.

Din aceste motive, este considerat fundamental să se dispună de o delimitare clară a utilizării spaţiului fluvial şi, prin urmare, a acestor zone inundabile.

o Albia majora o Zone de risc de inundaţii

Teren urban, neurban şi agricol

În primul rând, este considerat fundamental ca Planurile de Amenajare Urbanistică să stabilească ca teren neconstruibil care beneficiază de protecţie specială: albia majoră, şi zonele care prezintă un risc ridicat de inundaţie, fiind scutite cu restricţii zonele care, deşi au un anumit grad de risc de inundaţie, sunt clarificate ca teren urban, care îşi vor menţine aceeaşi situaţie şi în care se recomandă ca, pe toată lungimea sa, să fie destinate spaţiilor libere şi zonelor verzi publice.

În zonele declarate ca nefiind construibile, se recomandă să nu se construiască şi, de asemenea, să nu se realizeze lucrări de infrastructură care să fie vulnerabile sau să poată modifica negativ procesul de inundare.

Acest teren declarat neconstruibil şi afectat de riscul de inundaţie nu va putea fi reclasificat ca teren urban sau construibil, cu excepţia cazurilor excepţionale în care ocuparea sau neocuparea acestor zone este o condiţie a viitoarei dezvoltări a unui municipiu datorită morfologiei teritoriului său.

Se recomandă realizarea unui studiu de inundabilitate specific, în cazul terenului construibil cu risc de inundaţie. Cu titlu de propunere, acest studiu va trebui să conţină:

o Condiţii de formă, dispunere şi materiale de construcţie pentru clădirile care vor fi executate în zona respectivă

o Amenajare detaliată pentru a evita ca utilizările mai vulnerabile să se situeze în zone cu un grad mai mare de periculozitate

o Proiectarea unor lucrări de apărare pentru a proteja zona respectivă În ceea ce priveşte existenţa utilizărilor agricole în câmpul de inundare, se recomandă evitarea

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 182 / 337

supraînălţării sau acoperirii reţelelor de irigaţii şi şanţurilor de scurgere, pentru a evita diminuarea capacităţii de drenare a acestor zone. Pe de altă parte, este necesar să se stabilească mecanisme efective de compensare economică pentru agricultori, ale căror teritorii îndeplinesc această funcţie de oprire a viiturilor. În acest sens, sunt puse la dispoziţie câteva alternative:

o Exproprierea terenurilor: în principal pentru amplasarea lucrărilor de apărare fluvială. Aceste costuri de expropriere sunt stabilite în baza antecedentelor disponibile.

o Sisteme fixe şi permanente de compensare a daunelor: prin asigurări agrare. o Substituirea culturilor: cu cele de valoare mai mică, cu cerinţe hidrice ridicate,

păşuni... o Plantarea arborilor toleranţi la inundaţii în zonele de coastă ca biocombustibil

Industrie

Se va evita, în măsura în care este posibil, ca industriile care lucrează sau utilizează produse care pot prejudicia mediul ca urmare a vărsării produse prin inundaţie, să fie localizate în aceste zone de risc, fiind evaluate în mod individual, în cazul în care nu este posibil.

Sisteme de distribuţie şi alimentare

Se recomandă ca în Proiectele de Urbanizare colectoarele de ape reziduale să fie situate întotdeauna sub conductele celorlalte reţele de distribuţie pentru restul serviciilor de bază; în acest sens, colectoarele principale de ape pluviale trebuie să ajungă pe străzi mai joase, în timp ce restul conductelor şi serviciilor se vor scurge pe străzile mai înalte. În ceea ce priveşte străzile cu trafic rutier, punctul cel mai înalt al carosabilului trebuie să fie situat sub trotuar.

Lucrari de infrastructura

Se va evita ca traseul infrastructurilor lineare de suprafaţă să se intersecteze transversal cu conurile de inundare, căutându-se să fie trasate cât mai în amonte posibil de acestea.

O altă alternativă constă în trasarea noilor drumuri în terasament, astfel încât să acţioneze ca dig principal de protecţie a unui nucleu urban.

Construcţii

În zonele supuse riscului de inundaţii, se recomandă ca construcţiile unei staţii să dispună de o acoperire sau un acoperiş din interior, printr-o scară.

Noile construcţii trebuie să fie dispuse astfel încât să se orienteze în sensul fluxului de scurgere, evitând poziţionarea transversală pentru a nu cauza efecte de barieră.

Parterul viitoarelor construcţii va avea o şarpantă situată peste razantul străzii.

Pentru a evita problemele de inundaţie a locuinţelor, se recomandă să fie doar la o cotă inferioară terenului sau străzii, partea locuinţei destinate depozitării, însă niciodată celei destinate vieţii cotidiene şi utilizării industriale sau comerciale.

Un sistem de uşi, ferestre şi închideri ale faţadei etanşe până la o anumită înălţime va putea împiedica daunele cauzate de inundarea locuinţelor.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 183 / 337

Situând elementele cele mai sensibile ale locuinţei (exemplu, casa generală de protecţie), la o anumită înălţime, se vor evita daunele grave.

În ceea ce priveşte elementele de protecţie exterioare ale locuinţei, cum ar fi pereţii sau gardurile de protecţie a parcelelor, o permeabilitate corespunzătoare va împiedica efectul de rezervor şi ruperea bruscă.

Semnalizarea zonelor inundabile

O bună semnalizare a drumurilor cu şanţuri inundabile şi cu o intensitate relevantă de tranzit al vehiculelor în timpul zilei este foarte recomandabilă pentru a evita accidentele.

În acest sens, trebuie, de asemenea, să fie semnalizate campingurile situate în zonele de risc, va trebui să dispune şi de un plan de evacuare în caz de inundaţie.

Se recomandă semnalizarea şi a zonelor cursurilor de apă şi conurilor de inundare situate în aval de scurgerile din baraje, stăvilare...etc.

10.2.1.2 Colaborarea cu protectia civilă, armata, etc

Colaborarea cu protecţia civilă, armată, etc, al cărei obiectiv principal este garantarea acţiunii rapide, eficace şi coordonate a resurselor publice sau private în situaţii de urgenţă ca urmare a inundaţiilor este fundamentală pentru a reduce posibilele daune apărute ca urmare a unei inundaţii. De aceea, este fundamentală implementarea şi difuzarea operativă a Planului de Protecţie Civilă, clarificând toate componentele structurii organizaţionale.

În privinţa implementării planurilor, se recomandă ca acestea să conţină cel puţin următoarele puncte:

o Cadrul legal şi al competenţelor o Analiza riscului o Structura organizaţională: faza de pre-urgenţă, urgenţă şi normalizare o Operativitate: modul de operare a structurii organizaţionale în fiecare situaţie şi

măsuri efective pentru gestiunea urgenţei. Pe de altă parte, nu trebuie să se uite Planurile de Urgenţă a Barajelor, pentru a evita dezastrele în cazul rupturii celor care au un mai mare risc potenţial (această măsură este dezvoltată în continuare. PUNCT: SECURITATEA BARAJELOR ŞI NORME DE EXPLOATARE ÎN TIMPUL VIITURILOR) În ceea ce priveşte colaborarea din partea locuitorilor din zonele sinistrate, acestea trebuie să respecte în orice moment şi în mod ordonat indicaţiile de Protecţie Civilă, cu scopul de a menţine ordinea şi calmul şi, în principal, fără a încetini ritmul muncii. Ex. procesul de evacuare către locuri sigure, cum ar fi adăposturile. În acest sens, va trebui să se acorde atenţie semnalizării alarmei prevăzute şi reglării postului local de emisie sau televiziunii pentru informare. Se vor pune la dispoziţie date demne de încredere privitoarte la daunele produse, în special asupra infrastructurilor critice şi construcţiilor de importanţă specială şi asupra existenţei persoanelor care ar putea fi izolate sau rănite. De asemenea, vor colabora în procesul de identificare a victimelor.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 184 / 337

10.2.1.3 Relocarea locuintelor din zonele predispuse efectelor inundatiilor

Decizia de relocare a unei comunităţi constituie o măsură extremă care implică faptul că un grup uman trebuie să-şi părăsească teritoriul obişnuit pentru a se reaşeza într-un nou spaţiu geografic.

Este vorba de una din măsurile care vor fi orientate către reducerea expunerii, din punctul de vedere al vieţii umane şi, de asemenea, al vulnerabilităţii acesteia.

Această măsură nestructurală a fost luată în considerare în ultimul rând în lista de măsuri prioritare. Se recomandă aplicarea sa doar în cazul în care celelalte măsuri nu sunt eficiente, datorită relocării populaţiei în aceste zone, este sunt asociate consecinţe psihologice negative în mod previzibil ridicate şi greu de evaluat din punct de vedere economic, în conformitate cu alte experienţe anterioare realizate.

Cu toate acestea, şi atunci când se decide realizarea acestei măsuri, se vor lua în considerare următoarele aspecte:

• Zonele în care este necesară o relocare a populaţiei din motive de protecţie a vieţii umane. • Zonele în care este necesară relocarea din cauza unor daune structurale masive. • Zonele în care este necesară relocarea din cauza unor daune minore aduse unor

echipamente casnice. • Zonele în care este necesară relocarea din cauza dificultăţii de a presta servicii în favoarea

unor persoane “izolate” în case ca urmare a inundaţiilor. În acest sens, s-ar recomanda realizarea unei relocări reactive. Este vorba de o măsură de răspuns şi de recuperare şi reconstrucţie post catastrofă prin care se caută ca în procesele de “normalizare” a teritoriului şi vieţii comunităţii, să nu se reconstruiască factorii de risc care ar conduce la producerea catastrofei. În mod normal, după producerea unui eveniment care duce la o catastrofă, se execută un program de reconstrucţie care include o nouă amenajare teritorială (sau mai exact: o redefinire a utilizărilor terenului şi o amenajare a activităţilor umane pe teritoriu). În acest mod, va trebui să se realizeze o analiză a riscurilor terenurilor de destinaţie, unde va fi relocată populaţia, precum şi stabilirea mecanismelor pentru ca zonele evacuate să nu ajungă să fie “colonizate” din nou. Aceste zone ar putea fi transformate în parcuri naturale şi de recreaţie, accentuând că această relocare se face pentru a garanta securitatea familiilor relocate şi nu pentru crearea acestor zone recreative.

Această măsură implică o mare investiţie iniţială, cu cheltuieli operaţionale mai restrânse la problemele de pază pentru ca zona inundabilă să rămână ca atare în mod funcţional.

10.2.1.4 Proiectarea de constructii rezistente la inundatie

Se va aplica în zonele cu o frecvenţă ridicată de inundaţii care, dintr-un motiv sau altul, nu mai este posibil să fie relocate.

Măsura cea mai evidentă ar fi construcţia primului nivel util al construcţiei deasupra nivelului de inundaţie care a fost definit pentru locul în care se află construcţia. Aceasta nu înseamnă în mod obligatoriu ca la nivelul solului local să nu existe nimic, ci tot ceea ce există în această zonă să poată fi deplasat rapid în momentul producerii unui episod de inundaţie.

O altă posibilitate, adiţională sau independentă de cea anterioară, ar fi evitarea daunelor produse la instalaţiile de serviciu în construcţie. În general, conductele de apă, de drenaj sau de gaz nu sunt sensibile la daunele cauzate de inundaţie. Cu toate acestea, instalaţiile electrice şi telefonice sunt. Soluţia, în acest caz, ar fi montarea acestui tip de instalaţii deasupra nivelului de inundaţie local de proiectare. Serviciile respective ar trebui să fie instalate de la primul nivel util în sus sau, dacă este cazul, pentru fundaţia la nivelului solului, se recomandă a fi montate aproape de

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 185 / 337

acoperiş.

Această măsură, care reduce posibilele daune în momentul producerii unui episod de inundaţie, nu garantează că locuitorii construcţiei respective nu vor fi nevoiţi să fie evacuaţi în caz de inundaţie semnificativă, deoarece este posibil să rămână izolaţi şi să primească cu dificultate serviciile de bază în cazul unei urgenţe. Prin urmare, este vorba despre o măsură pentru diminuarea daunelor ocazionate de o inundaţie.

În ceea ce priveşte materialele care trebuie utilizate la aceste case, se recomandă să fie materiale izolatoare (uşi şi ferestre).

10.2.1.5 Curătarea si întretinerea (igienizarea) albiilor naturale ale râurilor

Această măsură va fi aplicabilă pe toate cursurile de apă din regiune, datorită faptului că în lucrările de teren avute în vedere pentru realizarea prezentei lucrări, s-a dovedit că este frecventă prezenţa gunoaielor şi resturilor vegetale care pot duce la reducerea capacităţii de scurgere hidraulică a cursului de apă, în special datorită obturării sectinilor podurilor şi altor lucrări hidraulice.

În scopul evitării posibilelor obturaţii şi îndiguiri de apă din cauza proastei circulaţii a debitului prin albia râului, se va elimina acea vegetaţie care se află într-o stare proastă sau este prea deasă, precum şi alte reziduuri. Astfel, albia râului va fi extinsă. Vor fi realizate, cel puţin, următoarele faze:

Consideraţii Preliminare

• În aplicarea acestei măsuri şi deja într-o fază de proiect, se consideră necesară o lucrare exhaustivă pe teren în care se vor ramifica diferitele cursuri de apă în funcţie de problemele identificate. Măsurile care trebuie adoptate în fiecare secţiune sunt diferite, în baza unor caracteristici diferite: în anumite cazuri, va fi vorba de modificarea lucrărilor hidraulice existente, de eliminarea obstacolelor, de aprofundarea terenurilor de malul apei acolo unde nu sunt afectate habitatele naturale, alinierea digurilor pentru a creşte spaţiul fluvial, crearea de canale pentru viituri, curăţarea cursurilor de apă…

Din cauza stării actuale proaste în care se află albiile în zona de studiu, se recomandă întreprinderea următoarelor acţiuni:

• Curăţarea generală de reziduuri în cel puţin toate albiile susceptibile de a suferi inundaţii. • Întreţinerea vegetaţiei actuale, eliminarea speciilor nedorite şi plantarea de noi exemplare

dacă este necesar. • Stabilizarea taluzurilor la margini, pentru a evita alunecările şi terasamentele care ar putea

îngreuna funcţionarea hidraulică corectă. • Refacerea infrastructurilor hidraulice care nu-şi îndeplinesc în mod adecvat funcţionalitatea. • Îndiguirea sau construcţia de lucrări noi de apărare împotriva inundatiilor.

1.- Curăţarea albiei

Se va realiza retragerea şi eliminarea oricărui tip de reziduuri şi gunoaie, care ar putea ajunge să interfereze în circulaţia fluvială corectă.

În ceea ce priveşte resturile vegetale, primul tratament al vegetaţiei prezente în zona de mal, şi care trebuie să fie făcut pe ambele maluri, va avea ca obiect eliminarea resturilor de vegetaţie care îngreunează cursul normal al cursurilor fluviale. Va trebui să se realizeze, de

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 186 / 337

asemenea, eliminarea acelei vegetaţii care se află într-o stare proastă sau este excesiv de deasă. Această lucrare va include si tăierea şi stivuirea pentru încărcarea şi ducerea la depozitul de deşeuri. Astfel, albia va fi extinsă.

Paşii de urmat în această fază vor fi următorii:

o Strângerea şi eliminarea reziduurilor şi gunoaielor.

Figura.31 Râul Hamangia. Gunoaie pe albia Hamangia

Figura.32 Râul Slava (Caugia)

o Scoaterea vegetaţiei uscate, atât a arborilor cât şi a arbuştilor sau a tufişurilor, şi a ramurilor uscate.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 187 / 337

Figura.33 Resturi vegetale de eliminat. Râul Slava (Caugia)

o Curăţarea vegetaţiei de pe mal, cu defrişare selectivă, care chiar dacă nu invadează albia, nu sunt de dorit pe malul râului cum ar fi urzici, rugi …etc. Se vor respecta speciile de arbori rupicole, cu condiţia ca acestea să se afle într-o stare bună şi să nu existe mase excesiv de dese şi invazive.

o Dacă este necesar, se va realiza o tundere a speciilor de arbori.

o Strângerea resturilor vegetale în zone delimitate prealabil pentru încărcarea şi ducerea lor ulterioară la groapa de gunoi, împreună cu restul de reziduuri.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 188 / 337

Figura.34 Râul Hamangia

2.- Întreţinerea vegetaţiei existente

Se vor respecta exemplarele vegetale deja existente şi care se află în stare bună, luând măsurile necesare pentru ca speciile respective să nu fie afectate pe durata execuţiei lucrărilor. Dacă este necesar, se va realiza o tundere sau alte tratamente silvicole care să garanteze starea lor optimă.

3.- Plantarea de specii riverane

Malurile râurilor sunt o parte esenţială a ecosistemelor fluviale, jucând un rol fundamental în reţinerea materialelor provenind din solurile erodate ale dealurilor şi fiind una din principalele funcţii hidrologice, cea de depozitare, făcând parte din câmpul de inundaţie.

Malurile râurilor, şi, în general, zonele cele mai apropiate de albii prezintă anumite condiţii foarte favorabile pentru reţinerea de apă şi sedimente. În ceea ce priveşte scurgerile, acestea conţin soluri adânci, în general cu o capacitate ridicată de infiltrare şi retenţie, reprezentând o rezervă hidrică mare pentru vegetaţia pe care o conţin. În ceea ce priveşte sedimentele, malurile râurilor au o pantă în general mică şi corespund zonei celei mai joase a dealului, unde domină procesele de depunere.

Existenţa unor ample benzi, cu soluri permeabile şi cu coeficient slab de scurgere, întârzie formarea de viituri, scăzând în mod considerabil procentul de apă de ploaie care ajunge în albii.

Pe de altă parte, rugozitatea ridicată a solurilor, datorată caracterului luxuriant natural al vegetaţiei şi prezenţei reziduurilor organice, scade viteza de curgere sau apelor din inundaţie, favorizând infiltrarea lor.

În cele din urmă, prezenţa vegetaţiei contribuie la stabilitatea malurilor prin sistemul lor radical, reducând riscul de eroziune prin acţiunea curentului. Coeziunea solului şi rezistenţa sa sunt favorizate de prezenţa rădăcinilor, în acelaşi timp producându-se o disipare a energiei şi a vitezei apelor.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 189 / 337

Malurile râurilor îndeplinesc o funcţie pozitivă şi cheie în funcţionarea hidrologică a bazinelor versanţi, care dispare atunci când sunt folosite pentru utilizări incompatibile cu inundaţia, întrerupând fluxurilor de apă, sedimente şi nutrienţi care are loc în mod natural în acestea. (Risser, 1990).

Având în vedere cele mai sus menţionate, se consideră fundamentale întreţinerea şi încurajarea vegetaţiei de mal. În acest sens, se propune realizarea de plantaţii de specii tipice. Pentru aceasta, se va avea în vedere toleranţa la caracteristicile climatice, solul, etc.; vor fi cu creştere rapidă şi sigură; potenţând regenerarea speciilor proprii malurilor râului şi crescând diversitatea.

În linii generale, secvenţa de lucrări de realizat în această fază va fi următoarea:

• Selectarea speciilor • Pregătirea terenului • Extracţia, transportul, depozitul şi distribuirea plantelor • Plantarea propriu-zisă

3.1.- Selecţia speciilor

Vor fi selectate specii de arbori şi/sau arbuşti, care să asigure colonizarea rapidă a taluzurilor şi care să favorizeze apariţia naturală a altor specii, în special erbacee care să ajute la stabilizarea şi protejarea taluzurilor. Vor fi avuţi în vedere factori fitogeografici, climatici, edafologici, ecologici şi peisagistici.

Se vor aplica următoarele criterii generale:

• Să poată creşte în soluri slab dezvoltate şi destul de erodate. • Să aibă o toleranţă amplă în ceea ce priveşte caracteristicile climatice ale zonei. • Să aibă o toleranţă amplă faţă de tipul de sol prezent în zona proiectului. • Să fie specii adaptate regimului neregulat al albiilor, capabile să suporte perioade de

secetă şi mari viituri. • Se vor evita plantaţiile mono-specifice şi se va tinde către introducerea şi consolidarea

plantaţiilor pluri-specifice, în vederea creşterii diversităţii biologicce. • Se va acorda prioritate speciilor cu creştere rapidă şi sigură • Se va avea în vedere altitudinea la care va trebui să se realizeze plantaţia • Se va încerca refacerea seriei de vegetaţie căreia îi aparţine zona

3.2.- Pregătirea terenului

În ceea ce priveşte pregătirea terenului, se va evalua accesibilitatea în zonă, pentru a determina utilizarea unor mijloace manuale, mecanice sau combinarea celor două. În linii generale aceasta va consta în curăţarea, cultivarea, fărâmiţarea bulgărilor, nivelarea şi fertilizarea terenului, dacă este cazul.

3.3.- Extracţia, transportul, depozitarea şi distribuirea plantelor

Este de preferat să se opteze pentru plante cu provenienţa cunoscută şi din pepiniere, acordând prioritate celor mai apropiate de zona de acţiune, garantând astfel succesul plantaţiei, exemplarele

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 190 / 337

fiind adaptate condiţiilor de mediu ale zonei.

Plantaţia

Perioada de plantare: se va avea în vedere “forma” în care se află planta (cu rădăcina afară, în container, fixat cu cuie)

Distribuţia: vor fi luate în considerare valori estetice şi peisagistice, precum şi cerinţele de spaţiu ale speciei ce urmează a fi plantată. În general, se va ţine cont de următoarele premise:

• Se va opta pentru o distribuire iregulară a plantelor în grupări mono sau plurispecifice, distribuite în mod aleatoriu, cu distanţe variabile între ele. În linii generale se va menţine o distanţă între arbuşti minimă de aproximativ 3 m şi între arbust-arbore de 5 m. Se va avea în vedere existenţa trunchiurilor de arbori şi arbuşti existenţi.

• Se vor evita distribuirile clasice care conferă un caracter artificial. • Se va încerca amestecul de specii de diferite mărimi reprezentative ale diferitelor

straturi ale vegetaţiei de mal. • Se vor evita plantaţiile liniare care, odată dezvoltate, pot acţiona ca ecrane

scăzând permeabilitatea vizuală. • Cu utilizarea speciilor cu creştere viguroasă se vor crea diferite volume. • Se vor alterna acoperiri vegetale în vederea evitării monotoniei cromatice.

Aceste plantaţii riverane vor acţiona ca bariera forestieră, ajutând la menţinerea întregii ape în cadrul albiei. Este vorba de arbori cu rădăcini adânci şi acoperire deasă. Acest tip de vegetaţie contribuie la stabilizarea taluzurilor, consolidează şi prinde sedimentele şi reduce forţa apei.

Este foarte importantă utilizarea perdelelor forestiere pentru scăderea vitezei şi avansarea laterală a apei în episoade de inundaţie precum şi pentru filtrarea posibilelor sedimente şi a altor plutitori de pe suprafata de apă. Ajută la stabilizarea taluzurilor cursurilor fluviale scăzând eroziunea acestora.

Aceste plantatii riverane pot actiona ca o barieră în calea apei, reducând semnificativ viteza de curgere, si implicit reducînd fenomenele de eroziune.

Cantitatea de plante de utilizat: odată determinată distribuirea speciilor, se va stipula numărul de exemplare ale fiecărei specii necesare.

Protecţia plantaţiei: pentru evitarea daunelor asupra plantaţiei în primii ani de viaţă, se vor monta stâlpi de protecţie la noile exemplare

4.- Stabilizarea taluzurilor

Se va acorda prioritate utilizării unor tehnici de bio-inginerie, cu scopul integrării acestor măsuri în mediu.

Această măsură va fi îndeplinită aşa cum s-a descris anterior,în toate bazinele/sub-bazinele din zona de studiu în întregime, nu doar ca o măsură de favorizare a corectei funcţionări a cursului de apă, evitând posibilele îndiguiri şi problemele rezultate din inundaţie, ci şi ca o măsură de protecţie a mediului. Pentru aceasta, va fi necesar să se execute ieşiri din câmp prin care, cu ajutorul unui GPS şi fişelor de teren, se va lua notă de principalele probleme detectate de-a lungul fiecărui curs fluvial: prezenţa gunoaielor, vegetaţia moartă (potenţial focar de plăgi şi boli), vegetaţia cu o densitate excesivă care invadează cursul de apă, probleme de eroziune în taluzuri şi pe maluri,

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 191 / 337

etc., pentru ca, în acest mod, să se realizeze măsurile corespunzătoare mai sus descrise.

În sectoarele concrete ale anumitor bazine şi ca măsură structurală s-a considerat necesară nu doar curăţarea albiilor, ci şi recalibrarea (reprofilarea) acestora. Prin această măsură se îmbunătătesc conditiile de curgere prin mărirea sectiunii.

Printre măsurile structurale propuse, se propune realizarea unor lucrări de regularizare a albiei în următoarele zone: Agicabul (sector 1); Pestera (sector 4); Pestera (sector 2); Corbul; Nuntasi (sector 6); Silistea (sector 2); Nuntasi (sector 2); Chici; Sacele (sector 2); Negureni (sector 2); Tatlageacul.

10.2.1.6 Necesitatea implementării unor reglementări care să limiteze utilizările terenurilor si tipul de constructii în zonele inundabile

Se recomandă, în cazul în care nu există, o normă care să includă mediul şi cursurile fluviale şi zona inundabilă a acestora ca teren de protecţie specială, cu măsuri de protecţie a mediului înconjurător, conservarea naturii şi conservarea peisajului. În acest sens, protecţia trebuie să se concentreze pe două medii:

Protecţia zonelor inundabile: se recomandă stabilirea limitelor zonelor care trebuie să fie obiectul unei protecţii speciale, inclusiv interdicţia absolută de a construi şi semnalarea măsurilor care trebuie adoptate pentru conservare, îmbunătăţire şi protecţie. În acest sens, se vor aplica, de asemenea, aceleaşi măsuri în cazul ravenelor, evitându-se să fie afectate prin expansiune umană sau prin utilizări care să le modifice condiţiile naturale şi să implice riscuri pentru integritatea persoanelor şi construcţiilor care pot fi realizate.

Va fi recomandabil, pe de altă parte, ca normele urbanistice să pună accent pe faptul că sunt zone ferite de construcţii şi manipulări, cu o atenţie deosebită asupra limitelor zonei susceptibile de inundaţie obişnuită. Prin Planurile Speciale, se vor putea stabili regimuri specifice pentru teritoriu cu caracteristici, valori sau interese specifice concurente, indiferent de starea dezvoltării planificării urbanistice generale. Pot servi unor scopuri de mediu norma de protecţie a resurselor naturale şi teritoriale şi reglementarea utilizărilor şi activităţilor, stabilind norme şi recomandări, în timp ce determinările acestora trebuie să se integreze în planificarea municipală. De aceea, ar putea rezulta un instrument corespunzător pentru protecţia şi amenajarea malurilor anumitor tronsoane ale râurilor şi ravenelor.

Protecţia cursurilor de apă ca sistem general: datorită interesului colectiv al anumitor elemente, luarea în considerare a acestora implică, cu efect de normă, declararea utilităţii publice a lucrărilor şi limitarea utilizării.

10.2.1.7 Împăduriri

Două din motivele pentru care bazinele încep să producă o cantitate mai mare de sedimente sunt următoarele:

• Despădurirea acestuia • Modificarea utilizării solului

În multe ocazii, aceste circumstanţe apar combinate, deoarece pădurile sunt eliminate pentru a

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 192 / 337

obţine o zonă mai mare cultivabilă sau de păşune. În acest sens, una din formele de a reduce cantitatea de sedimente care ajung la cursurile de apă, reducând zona hidraulică şi, astfel, capacitatea de conducere a râurilor în aval, este în mod precis reîmpădurirea.

Reîmpădurirea urmăreşte restaurarea stratului vegetal, îmbunătăţind situaţia actuală de degradare, pentru a restabili funcţiile de protecţie a solului şi îmbunătăţirea reglării hidrice. Constituie un rol important în îmbunătăţirea reglării naturale, consolidarea cursurilor de apă şi a malurilor, controlul proceselor de erodare, menţinerea capacităţii rezervoarelor faţă de procesele de sedimentare, controlul viiturilor catastrofale şi, în sfârşit, în dezactivarea proceselor torenţiale.

Rădăcinile arborilor contribuie la fixarea solului, produc pământ vegetal în descompunerea frunzelor moarte şi oferă un strat vegetal rapid, evitând impactul direct al picăturilor de apă pe sol, care este unul dintre motivele care separă bucăţile mici de acesta pe suprafaţa sa.

Pe de altă parte, un frunziş dens modifică în mod semnificativ dinamica procesului ploaie-scurgere în privinţa celui care se produce pe teren descoperit sau cu strat vegetal foarte dispersat, deoarece frunzele arborilor interceptează o cantitate importantă de precipitaţii iniţiale, nelăsând să ajungă la sol şi se poate transforma în scurgere. Chiar atunci când plouă suficient pentru a satura capacitatea de interceptare a ploii din partea frunzişului, este întârziată ajungerea la sol şi, astfel, creşte uşor timpul de concentrare a bazinului care, în cele din urmă, reduce debitul maxim al viiturii.

Este important să se ia în calcul condiţiile în care se află zona de împădurit (condiţii de degradare a solului, lipsa pământului vegetal, adâncimea la care vor ajunge rădăcinile, …etc.), pentru a stabili timpul în care această măsură va începe să dea rezultate.

În mod analog “curăţării cursurilor de apă şi menţinerii cursurilor naturale ale râurilor”, este necesară, în faza de proiect, o serie de lucrări pe teren prin care, cu ajutorul unui GPS şi fişelor de teren, să se stabilească zonele despădurite din fiecare bazin al regiunii. În aceste zone se vor stabili, luând în calcul factorii fitogeografici, speciile de arbori şi de arbuşti care vor fi utilizaţi în împădurire. În ceea ce priveşte plantarea speciilor, se vor urma acelaşi modele ca la secţiunea referitoare la “Curăţarea şi menţinerea cursurilor naturale ale râurilor”.

10.2.1.8 Analiza specifică a vulnerabilitătii si a utilizării agricole

Se propune îndeplinirea, în colaborare cu asociaţiile agricole şi Comitelele Locale pentru Situatii de Urgentă pentru a determina care sunt suprafeţele agricole cu tendinţa cea mai mare de a suferi inundaţii, recomandând schimbarea culturii agricole într-una cu o valoare economică mai mică în următorii ani. În acest sens, hărţile de inundaţie elaborate în prezentul proiect, indică zone concrete destinate agriculturii cu probleme de inundaţii (a se vedea Anexa 2. Rezultatele Modelului Hidrologic), în aceste zone se recomandă să se realizeze această analiză a vulnerabilităţii agricole. Cu toate acestea, se recomandă utilizarea zonelor afectate de inundaţii pentru păşuni, nerealizându-se pe acestea nici o cultură, deoarece, prin caracteristicile sale de drenaj imperfect, vor fi adeseori inundate.

Pe de altă parte, trebuie să se ţină seama de faptul că persistenţa utilizării agricole tradiţionale în lunca inundabilă favorizează funcţia de reducere a acestuia, prin urmare se recomandă să fie sprijinită de măsuri precum subvenţiile, asigurările agrare efective, recunoaşterea şi divulgarea provenienţei produselor agrare produse sau alte formule care va trebui să fie convenite între agricultorii afectaţi şi administraţiile corespunzătoare.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 193 / 337

10.2.2 Prognozarea fenomenelor hidrometeoro logice periculoas e

Prognozarea viiturilor înseamnă estimarea dezvoltării, timpului şi duratei unei viituri, în special a debitului maxim, într-un punct specific al albiei, din cauza unor precipitaţii puternice şi/sau dezgheţului.

Prognozarea inundaţiilor poate reduce în mod considerabil consecinţele acesteia. În acest sens, joacă un rol de mare importanţă sistemele de avertizare şi procedurile de evacuare (măsuri descrise ulterior), fiind implicată şi utilizarea altor măsuri structurale şi nestructurale (spre exemplu, gestiunea barajelor).

Prognozarea inundaţiilor parcurge două etape:

• Prognozarea meteorologică (instalarea staţiilor meteorologice şi pluviometrice …) • Caracterizarea preliminară a viiturilor: prognoza inundaţiilor care rezultă prin modele

hidrologice şi hidraulice care necesită următoarele date de intrare: o Date fizice: caracteristicile bazinului, relief, cursuri de apă, măsuri structurale

existente şi zone urbane o Măsuri meteorologice: informaţii provenite din reţeaua de staţii meteorologice. o Datele din prognoza meteorologică: informaţii referitoare la pronosticuri

meteorologice pentru prognozarea viiturilor. o Date de calculare a capacităţii o Proceduri de gestiune a infrastructurilor

În acest sens, precum si din rezultatele observatiilor din teren, este necesară îmbunătătirea calitătii datelor hidrometeorologice.

10.2.2.1 Îmbunătătirea calitătii datelor hidrometeorologice

Pentru ca măsurile propuse de avertizare a inundaţiilor, cum ar fi Sistemele de Alertare Timpurie, descrise ulterior să funcţioneze în mod adecvat, se recomandă realizarea unei măsurători corecte şi a unei calibrări a instrumentelor necesare pentru efectuarea preluării datelor pluviometrice şi de capacitate, ca şi elaborarea şi monitorizarea manualelor pentru a îndeplini măsurile respective.

Analiza reţelei

Se recomandă realizarea unei revizuiri a actualei reţele de control atât în staţiile hidrometrice cât şi în cele meteorologice (pluviometre), în ceea ce priveşte detectarea posibilelor carenţe şi nereguli în transmiterea datelor, deoarece este recomandabil ca debitele tuturor cursurilor de apă să fie controlate în mod direct sau indirect. Prin urmare, va trebui să se instaleze staţii de control al debitului sau, în lipsa acestora, pluviometre, în cursurile fluviale al căror debit nu este controlat, cu scopul de a garanta faptul că informaţiile pluviometrice completează registrele fluxurilor fluviale.

Verificarea reţelei

Prin lucrări pe teren, va trebui să se verifice staţiile care constituie reţeaua. Se va realiza, prin urmare, un inventar al staţiilor operaţional, un inventar al instrumentelor şi echipamentelor din staţiile respective, tipul de date pe care le măsoară (capacităţi lichide, capacităţi solide, înălţimi

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 194 / 337

hidrometrice) şi dacă furnizează aceste informaţii în timp real.

De aceea, se recomandă utilizarea unei serii de fişe de teren pentru ca fiecare din staţiile hidrometrice să fie clasificate. În aceste fişe, se vor înregistra următoarele: poziţia, forma de acces, caracteristicile principale ale secţiunii, echipamentele, instalaţiile, controalele periodice, fotografiile, parametrii de măsurare,...etc. În privinţa acestui ultim aspect, staţiile hidrometrice vor fi clasificate cu titlu de exemplu după cum urmează:

A: staţii în care se realizează măsurători de debit lichid, debit solid şi niveluri hidrometrice

B: staţii în care se realizează măsurători de debit lichid şi niveluri hidrometrice

C: staţii în care se efectuează doar măsurători de niveluri hidrometrice

În ceea ce priveşte staţiile hidrometeorologice, se vor utiliza fişe similare cu cele descrise pentru staţiile hidrometrice, în care clasificarea în funcţie de parametrii de măsurare va fi următoarea:

Tip S: staţii climatologice cu scopuri hidrologice (principale sau secundare) şi de evaporare

Tip P: staţii pluviometrice sau termopluviometrice.

Funcţionarea şi implementarea staţiilor

Se va verifica funcţionarea corectă a staţiilor meteorologice şi hidrometrice. În cazul acestora din urmă, se va lua în considerare furnizarea atât a datelor asupra debitului, cât şi înălţimii apei. Cu toate acestea, pentru a realiza o bună transmitere a datelor meteorologice şi de măsurare a capacităţii, se recomandă automatizarea şi transmiterea în timp real a tuturor punctelor de control. În acest sens, implementarea noilor staţii de măsurare a capacităţii şi meteorologice se va realiza în două faze:

1) În cursurile fluviale cu debite abundende şi unde au existat din punct de vedere istoric probleme de inundaţie. De asemenea, se vor înlocui staţiile hidrometrice şi meteorologice existente cu o funcţionare neregulată.

2) În sub-bazinele ale căror cursuri de apă sunt incontrolabile.

Acoperirea staţiilor hidrometrice şi pluviometrice

Organizaţia Meteorologică Mondială (2007), recomandă ca numărul de staţii care vor fi instalate, din motive de economie, trebuie să fie cât se poate de mic, în funcţie de necesităţi. Poziţionarea staţiilor trebuie să fie reprezentativă în condiţii de timp şi de spaţiu şi, de asemenea, trebuie să se ia în considerare că distanţa dintre staţii şi intervalurile de observare trebuie să corespundă cu rezoluţia spaţială şi temporală dorită a variabilelor meteorologice.

În plus, stabileşte că pentru anumite variabile, cum ar fi precipitaţiile, o separare de 10 km între staţii poate fi suficientă în anumite zone şi pentru anumite scopuri.

În paragraful următor, se stabileşte densitatea minimă a staţiilor pluviometrice şi hidrometrice, conform Organizaţiei Meteorologice Mondiale, în funcţie de regiune.

Densitatea staţiilor

În anaşiza reţelei de cntrol, se vor lua în calcul o serie de criterii care, conform Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM) sunt următoarele:

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 195 / 337

• Variaţia spaţială şi datorată anotimpurilor a precipitaţiilor

• Densitatea populaţiei: este dificil să se instaleze şi să se exploateze în mod satisfăcător un număr de staţii în care populaţia este puţin numeroasă. În aceste zone, se recomandă utilizarea pluviometrelor totalizatoare, deoarece necesită întreţinere puţină şi vizite rare. Dimpotrivă, zonele urbane dens populate necesită o reţea pluviometrică şi de măsurare a capacităţii foarte densă.

Având în vedere toate aceste consideraţiuni, Organizaţia Meteorologică Mondială a definit şase tipuri de regiuni fiziografice în care s-a stabilit densitatea minimă a staţiilor climatologice.

Cele şase tipuri de regiuni fiziografice sunt următoarele:

• Zone de coastă

• Zone montane

• Câmpii interioare

• Zone cu taluzuri şi denivelări

• Insule mici (suprafaţă mai mică de 500 km2)

• Zone polare şi aride

Unitate fiziografică

Densităţi minime pe staţie

(suprafaţă în km2 pe staţie)

Fără registru Cu registru

Zone de coastă 900 9000

Zone montane 250 2500

Câmpii interioare 575 5750

Zone cu taluzuri/denivelări 575 5750

Insule mici 25 250

Zone urbane 10 - 20

Zone polare şi aride 10000 100000

Tabel 59. Densitatea minimp recomandată a staţiilor pluviometrice

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 196 / 337

Unitate fiziografică Densitate minimă pe staţie (Suprafaţă în km2 pe staţie)

Zone de coastă 2750

Zone montane 1000

Câmpii interioare 1875

Zone cu taluzuri/denivelări 1875

Insule mici 300

Zone polare şi aride 20000

Tabel 60. Densităţi minime recomandate în staţiile hidrometrice

Localizarea pluviometrelor

În ceea ce priveşte localizarea pluviometrelor, acestea trebuie să fie localizate astfel încât precipitaţiile în bazin să poată fi estimate pe fiecare staţie de măsurare a capacităţii de debit. Pluviometrle vor fi localizate în general în apropierea staţiei de măsurare a capacităţii şi în amonte. Un pluviometru trebuie localizat în staţia de măsurare a debitului doar dacă observaţiile sunt reprezentative pentru regiune. În cazul existenţei văilor adânci şi strâmte, este preferabil ca pluviometrul să se situeze la o anumită distanţă de staţia de măsurare a capacităţii.

Se va cauta ca pluviometrele să fie situate în amontele râurilor şi pârâurilor, în zone cu acces uşor şi fără vegetaţie în jur.

Localizarea staţiilor hidrometrice

Va trebui să fie situate de-a lungul ramificărilor principale ale marilor curenţi pentru a permite interpolarea descărcării între staţii. Se va decide poziţionarea definitivă în funcţie de topografie şi climă. Dacă diferenţa de flux dintre două puncte în acelaşi râu nu este mai mare decât limita de eroare a măsurătorii din staţie, nu se justifică o staţie suplimentară. Pe de altă parte, este indispensabil ca nivelul râurilor să se controleze în toate marile oraşe pe care le traversează.

Pentru implementarea unei noi staţii hidrometrice, se vor lua în considerare următoarele aspecte:

• Necesarul de informaţii: această nouă staţie va pune la dispoziţie date pentru previziunea, controlul şi alarma împotriva inundaţiilor.

• Debitele de proiectare: noua staţie va trebui să ia în considerare datele cu precizie, în cadrul valorilor stabilite

• Caracteristicile locului:

o Lăţimea cursului de apă

o Înclinare longitudinală

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 197 / 337

o Înclinarea malurilor

o Vegetaţia pe maluri

o Regimul hidraulic al cursului fluvial

o Accesul. Va trebui localizat în zone aflate în apropierea oraşelor sau în zone accesibile.

o Poziţionare: noua staţie va fi poziţionată într-o secţiune stabilă a râului, în care nu există procese de ondulare sau sedimentare.

• Întreţinere: întreţinerea staţiei este un factor fundamental pentru a asigura exactitatea informaţiilor obţinute.

o Curăţarea sedimentelor care pot interfera cu exactitatea datelor

o Eliminarea vegetaţiei care poate interfera cu colectarea datlor din staţie sau din vecinătate.

Pe de altă parte, pentru a stabili necesitatea unei noi staţii hidrometrice de transmitere a datelor în timp real, capabilă să activeze semnalul de alarmă cu suficient timp înainte pentru a realiza evacuarea populaţiei în condiţii de siguranţă, se vor lua în considerare hidrogramele istorice ale staţiilor mai apropiate.

Hidrogramele istorice vor stabili timpul de propagare a valului pentru un anumit debit (indirect şi viteza). În acest sens, se va putea stabili timpul de întârziere a valului către anumite localităţi, putând să se verifice astfel necesitatea unei noi staţii, astfel încât să se dispună de timpul necesare pentru realizarea evacuării în condiţii de siguranţă şi fiind toate cursurile de apă controlate în orice moment.

În harta de mai jos, prezentăm localizarea staţiilor hidrometrice, în fiecare din sub-bazinurile care formează regiunea Dobrogea Litoral.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 198 / 337

Figura.35 Localizarea diferitelor staţii hidrometrice în bazinul Dobrogea Litoral

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 199 / 337

Lista statiilor hidrometrice ale ABADL se regaseste in tabelul urmator:

STAŢII HIDROMETRICE - ABDL

Cuza Voda Pietreni

Biruinta (râul Uriochioi) Baltagesti

Casimcea Saraiu

Posta Ceamurlia de Jos

Hamcearca Nuntasi

Satu Nou Sacele

Albesti Corbu de Sus

Biruinta (Râul Biruinta) Cheia

Baia Pantelimonu de Jos (râul Rimmic)

Pantelimonu de Jos (râul Cartal) Negureni

Urluia Lumina

Tabel 61. Tabel cu staţiile hidrometrice

Se recomandă automatizarea şi transmiterea în timp real a datelor acestor staţii hidrometrice, precum şi instalarea unor noi staţii de măsurare a debitului în amonte de localităţile cu un număr ridicat de populaţie şi în locurile în care, după studiul recomandat a fi efectuat şi în funcţie de acoperire, densitate şi localizare staţiilor, să se stabilească în acest mod.

10.2.3 Comunicarea

În toate acţiunile de prevenire şi gestiune a urgenţelor faţă de inundaţii, informaţiile şi comunicarea riscurilor către populaţie au un rol primordial. Această problemă trebuie soluţionată în cazul inundaţiilor şi, în general, în toate episoadele de catastrofă. La reuniunile internaţionale pe această temă, politicienii şi experţii insistă asupra dreptului populaţiei de a primi informaţii prealabile legate de riscurile sau urgenţele mai importante care i-ar putea afecta (informaţii de prevenire) şi, de asemenea, legate de modelele de comportament care trebuie adoptate în cazul în care se produce o urgenţă (informaţii în timpul situaţiei de urgenţă).

În ceea ce priveşte informaţiile preventive legate de riscul posibil de inundaţii, nu este vorba să se transmită populaţiei mari cantităţi de măsuri preventive şi informaţii privitoare la risc, deoarece acest lucru ar putea crea un nivel ridicat de confuzie. Cu toate acestea, aceste informaţii preventive trebuie să răspundă următoarelor norme de bază:

• Să ofere o comunicare onestă • Să evite furnizarea informaţiilor contradictorii şi eronate care ar putea provoca reacţii

negative

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 200 / 337

• Să coordoneze informaţiile dintre instituţiile şi agenţii care le transmit • Să utilizeze un limbaj care să fie uşor de asimilat şi de înţeles de către beneficiari. • Să utilizeze un maximum de măsuri de comunicare pentru ca informaţiile să ajungă în toate

mediile populaţiei. • Să repete în mod periodic informaţiile pentru ca toată populaţia să fie la curent cu acestea.

Aceste informaţii preventive trebuie să ajungă la populaţie prin campanii educative adresate şcolarilor, serviciilor publice (spitale, cinematografe, ambulatorii, primării, asociaţii, etc.), publicaţii, mijloace de comunicare, etc. Este important ca aceste campanii să fie realizate în perioadele de risc maxim de inundaţii.

10.2.3.1 Comunicare generală în perioadele cu risc de inundaţii

Este destinată să crească nivelul de conştientizare în privinţa riscului existent, cu scopul de a se ajunge la un grad mai mare de responsabilitate publică.

• Vor fi informaţii de tip preventiv şi destinate conştientizării de către populaţie. • Populaţia va trebui să fie informată în legătură cu măsurile de autoprotecţie şi protecţie

necesare în caz de urgenţă. • Se va transmite o cunoaştere a teritoriului, cu scopul de a se ajunge la conştientizarea

populaţiei şi convieţuirea pozitivă cu riscul. • De asemenea, se vor da informaţii prin mijloacele prin care se transmit datele în cazul

producerii situaţiei de urgenţă. • Se va orienta sub formă de campanii periodice adresate unor diferite grupuri de populaţii.

Se va profita de perioadele cu o mai mare probabilitate de producere a riscului pentru a transmite informaţii legate de acesta.

În acest sens, se propune realizarea unor programe de formare pentru populaţie în materie de inundaţii. Aceste programe de formare vor include cel puţin următoarele puncte (Balmforth et al, 2006 [5]):

• Concepte de bază referitoare la hidrologie (spre exemplu, perioadele de revenire) • Cunoştinţe referitoare la evenimente extreme şi impactul schimbărilor climatice • Înţelegerea eficacităţii şi sustenabilităţii măsurilor structurale (lucrări hidraulice de apărare

contra inundaţiilor) deja existente, datorită faptului că proiectarea pentru viituri cu perioade ridicate de revenire nu este eficientă din punctul de vedere al costului/beneficiului.

• Cunoştinţe referitoare la reducerea şi controlul riscului de inundaţii. • Proceduri de acţiune înainte, în timpul şi după inundaţie.

Pentru a îndeplini aceste lucruri, se vor utiliza următoarele mijloace:

• Broşuri • Reuniuni publice • Conferinţe...etc.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 201 / 337

10.2.3.2 Comunicarea în timpul evenimentului

Aceste informaţii vor fi puse la dispoziţie atunci când s-a produs fenomenul şi este necesar să se acţioneze în mod imediat. Populaţia trebuie să primească o informare clară în legătură cu ceea ce este de făcut, evitând în orice moment informaţiile contradictorii care pot provoca reacţii negative.

Transmiterea informaţiilor în timpul inundaţiei este în mod special delicată, deoarece de aceasta depinde în mod direct protecţia populaţiei. Prin urmare, trebuie să fie, mai presus de toate, o informare adevărată şi eficientă.

De asemenea, se recomandă aplicarea următoarelor instrucţiuni:

• Implicarea cetăţeanului pentru ca acesta să participe la decizii care i-ar putea afecta viaţa sau proprietăţile, etc.

• Selectarea tipologiei de informaţii în funcţie de publicul căruia i se adresează. Atunci când este cazul, se vor putea proiecta diferite tipuri de mesaje pentru diferite grupuri de populaţie, deşi este vorba despre acelaşi risc. Cu titlu de exemplu, comunicatul faţă de riscul de inundaţie într-un cartier rezidenţial în timpul întregului an va putea fi diferit de comunicatul adresat unui cartier rezidenţial ocupat doar în sezonul estival.

• Eliminarea excesului de detalii tehnice în comunicări. • Coordonarea informaţiilor. Acestea trebuie să se transmită printr-un singur canal, după

confruntarea surselor originale care trebuie să fie credibile.

Se vor pune la dispoziţie informaţii referitoare la:

• Situaţia reală a urgenţei în fiecare moment. • Măsuri de protecţie. • Prognoze legate de evoluţie. • În cazul evacuării, informarea în legătură cu modul în care se va face, locul de reunire şi

recomandările care trebuie urmate. • Sfârşitul urgenţei.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 202 / 337

Figura.36 Schema generală de realizare a comunicărilor

10.2.4 Sis teme de a la rmă Sistemele de alarmă au ca scop notificarea populaţiei în legătură cu o ameninţare cu caracter iminent, fiind un instrument fundamental pentru iniţierea şi dezvoltarea procedurilor de evacuare. Este vorba despre un Sistem Informatic în timp real, bazat pe înregistrarea, transmiterea şi procesarea valorilor adoptate prin variabilele hidrometeorologice şi hidraulice mai semnificative din anumite puncte geografice din bazinul hidrografic. Furnizează informaţii privitoare la nivelurile şi

GENERAL

• Comunicarea clară şi concisă • Evitarea contradicţiilor • Coordonarea agenţilor implicaţi • Nr. Maxim de măsuri de comunicare

• Repetarea informaţiilor

COMUNICAREA GENERALĂ

• Conştientizarea de către populaţie • Informaţii referitoare la măsurile de autoprotecţie şi

protecţie • Cunoaşterea teritoriului din partea populaţiei • Mijloace de comunicare de utilizat în timpul situaţiei de

urgenţă • Campanii de formare

Campanii de formare

• Concepte de bază hidrologie • Cunoştinţe evenimente extreme • Eficacitatea măsurilor structurale • Măsuri de reducere şi control al riscului • Proceduri de acţiune

COMUNICARE ÎN TIMPUL EVENIMENTULUI

• Implicarea cetăţenilor • Tipologia informaţiilor • Evitarea excesului de detalii tehnice • Coordonarea informaţiilor: un singur canal

Broşuri

Şedinţe

Conferinţe

Informaţii legate de:

• Situaţia de urgenţă • Măsuri de protecţie • Previziuni ale evoluţiei • Protocol în cazul evacuării • Sfârşitul urgenţei

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 203 / 337

debitele circulante în principalele râuri şi afluenţi, nivelul şi volumul colectat în bazine, debitul drenat prin deversoare şi stavile ale acestora, ploaia în numeroase puncte şi debitele separate prin utilizările principale ale apei în bazin. În acest sens şi datorită frecventelor probleme cu inundaţiile înregistrate în bazinul Dobrogea Litoral se recomandă implementarea unui Sistem de Alertă Timpurie, Early Warning System (EWS) în acesta, care va trebui să furnizeze informaţii legate de precipitaţii şi niveluri înregistrate la punctele de control, permiţând estimarea evoluţiei previzibile a nivelurilor şi debitelor în funcţie de prognoza meteorologică şi stabilirea zonelor posibile de inundaţii. Aceste informaţii vor fi captate prin senzori şi transmise către Centrele de Control. Previziunile evoluţiei episodului impun utilizarea unor modele matematice pentru a permite predicţia debitelor şi nivelurilor. Modelele hidraulice vor permite stabilirea zonelor posibile de inundaţie pornind de la debite, topografie şi caracteristicile câmpului de inundaţie.

10.2.4.1 Sisteme Automate de Informaţii Hidrologice (SAIH)

Se recomandă automatizarea datelor hidrometeorologice prin implementarea Sistemelor Automate de Informaţii Hidrologice (SAIH).

Sistemele Automate de Informaţii Hidrologice (SAIH) sunt Sisteme de Informaţii în timp real, bazate pe captura, transmiterea şi procesarea valorilor adoptate de variabilele hidrometeorologice şi hidraulice mai semnificative, în anumite puncte geografice ale bazinelor prevăzute cu senzori.

Vor furniza informaţii referitoare la nivelurile şi debitele din principalele râuri şi afluenţi, nivelul şi volumul existen în bazine, debitul drenat din deversoare, valvele şi stavilele acestora, ploaia din numeroase puncte şi debitele cauzate de principalele utilizări ale apei în bazin.

Principalul obiectiv al unui SAIH este furnizarea informaţiilor în timp real. În acest sens, este foarte utilă în gestionarea viiturilor, în sensul de reducere a pagubelor produse de acestea, printr-o mai bună gestiune a infrastructurilor hidraulic şi prin creşterea termenului şi garanţiei avizelor.

Sistemele Automate de Informaţii Hidrologice captează datele prin diferite dispozitive sonorizate şi le transmit printr-o reţea de comunicaţii, într-un sistem de două sau trei niveluri:

• Puncte de control

• Puncte de concentrare/exploatare

• Centrul de proces sau comandă

Punctele de control sunt locaţii din care se obţin datele. Aceste puncte sunt următoarele:

• Pluviometre

• Rezervoare, baraje şi stăvilare

• Râuri

• Staţii meteorologice

Se recomandă instalarea unui SAIH în bazinele cu răspuns rapidă, adică în cele în care timpul scurs între producerea ploii şi apariţia viiturii este minim, deoarece în aceste bazine, sistemul de

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 204 / 337

previziune şi alarmă va trebui să se bazeze pe cunoaşterea în timp real a precipitaţiilor, astfel încât să permită avansarea maximă a prognozei, câştigând cât se poate de mult timp pentru generarea alarmelor şi luarea deciziilor în privinţa măsurilor care trebuie luate.

Punct de concentrare/exploatare, transmitem informaţiile primite din punctele de control către centrul de comandă.

Centru de proces sau comandă este responsabil cu primirea şi arhivarea automată a tuturor datelor. Procesează şi organizează informaţiile şi, în cele din urmă, le difuzează.

Pentru a interconecta punctele disperstate din punct de vedere spaţial, prezintă o importanţă specială reţelele de comunicare. Aceste sisteme de comunicare se vor realiza prin radio sau prin satelit.

Sistemul Automat de Informaţii Hidraulice trebuie să dispună de aplicaţii informatice corespunzătoare modelelor de gestiune:

• Modele în timp real: Ex. HEC-HMS; TOPKAPI; TETIS; ASTER....etc.

• Modele de exploatare: Ex. Aquatool

• Modele hidraulice: Ej. HEC-RAS; MIKE...etc.

Prin Sistemele de Ajutor pentru luarea Deciziei, se vor integra diferitele modele de previziune. Pornind de la datele SAIH şi alte date complementare, cum ar fi previziunile meteorologice şi prin utilizarea modelelor matematice, se va estima evoluţia parametrilor caracteristici ai bazinului.

Prin SAD, se va putea prevedea evoluţia episoadelor, stabilirea diferitelor scenarii, predicţia a ceea ce se va întâmpla în scenariile respective şi stabilirea unor recomandări de operare în infrastructuri hidraulice.

Ca mediu de gestiune şi predicţie în timp real şi al modelării hidrologice şi hidraulice, se recomandă un mediu de gestiune şi predicţie cu model multiplu, dispunând de o integrare uşoară: un Early Warning System (EWS).

10.2.4.2 Early Warning System (EWS)

10.2.4.2.1 Introducere

O alertă timpuri este constituită de furnizarea unor informaţii efective şi la timp, prin instituţiile identificate, care să permită persoanelor expuse unui pericol să ia măsuri pentru evitarea sau reducerea riscului şi să se pregătească pentru un răspuns efectiv.

În acest sens, şi anterior implementării EWS, se recomandă următoarele acţiuni:

• Automatizarea şi transmiterea în timp real a staţiilor meteorologice, pluviometrice, de calcul al capacităţii, rezerve şi ieşiri din rezervoare …etc., prezente în bazin.

• Instalarea unor noi staţii sau alte sisteme de măsurare şi transmitere în timp real, cum ar fi pluviometrele, etc., în punctele în care se consideră necesar.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 205 / 337

• Modelarea hidrologică şi hidraulică a întregii reţele de drenaj al bazinului şi/sau îmbunătăţirea secţiunilor modelate.

După ce sunt disponibile datele, este necesară procesarea acestora, acordând o importanţă specială implementării unui Sistem de Ajutor în luarea Deciziei, având următoarele obiective principale:

• Previziunea evoluţiei episoadelor • Stabilirea diferitelor scenarii • Estimarea a ce se va întâmpla în fiecare dintre scenarii • Stabilirea recomandărilor de operare în infrastructurile hidraulice • Precizarea acţiunilor care trebuie realizate în caz de urgenţă

În mod funcţional, un EWS (Early Warning System) sau SAT (Sistem de Alertă Timpurie) este considerat un sistem de alertă timpurie şi de ajutor în gestionarea urgenţelor multi-fenomen, multi-risc, multi-loc şi multi-scară.

• Multi-fenomen înseamnă că se acceptă intrări ca modele sau radare meteorologice, modele hidraulice, imagini din satelit, date legate de calcularea debitmetrelor sau pluviometrelor.

• Multi-risc înseamnă că acelaşi sistem are capacitatea de a genera riscuri de diferite tipuri:

precipitaţii, inundaţii, secetă, cutremure… • Multi-loc înseamnă că riscurile se pot referi la diferite localizări geografice, chiar şi având o

tipologie diferită (spre exemplu, risc de precipitaţii într-un bazin de râu, de debit în bazin şi de nivel al apei sau inundaţii in sectiunea bazinului inferior al cursului de apă).

• Multi-scară înseamnă că sistemul permite utilizarea unor diferite scări temporale (categorii

şi treceri ale timpului) şi spaţiale (aplicare şi rezoluţie).

10.2.4.2.2 Sfera de aplicare

Se recomandă implementarea unui Early Warning System (EWS) care să cuprindă întreg bazinul Dobrogea Litoral.

10.2.4.2.3 Gestiunea urgenţelor

Gestiunea urgenţelor ocazionate de dezastre naturale este un ciclu şi este format din trei faze, după cum se indică în figura următoare:

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 206 / 337

Figura.37 Ciclul de gestiune a urgenţelor

Definindu-se termenii următori, după cum urmează:

• Pericol: Fenomen, substanţă, activitate umană sau condiţie, periculos sau potenţial periculos, care poate duce la pierderea de vieţi, răniri sau alte impacturi asupra sănătăţii, daune aduse proprietăţii, pierderea susţinerii şi serviciilor, tulburări sociale şi economice sau daune asupra mediului înconjurător

• Vulnerabilitate: Caracteristici şi circumstanţe ale unei comunităţi, sistem sau bun care îl fac susceptibil a fi afectat de un pericol.

• Risc: Combinaţia probabilităţii unui eveniment şi consecinţele negative ale acestuia.

Adică pericolul reflectă probabilitatea producerii unui eveniment (natural) şi gravitatea acestuia. Dimpotrivă, vulnerabilitatea reflectă dauna pe care ar putea s-o producă producerea unui eveniment. Combinaţia ambelor este riscul, după cum se prezintă în figura de mai jos.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 207 / 337

Figura.38 Pericol, vulnerabilitate şi risc

Pericolul corespunde unui proces natural şi, prin urmare, nu poate fi controlat. Cu toate acestea, vulnerabilitatea se poate reduce prin acţiuni concrete. Ceea ce înseamnă că o gestiune a riscului implică o supervizare a pericolului şi o reducere a vulnerabilităţii.

10.2.4.2.4 Componentele unui sistem de alertă timpurie

La începutul 2005, Secretarul General al Naţiunilor Unite era responsabil cu un raport global al capacităţilor şi carenţelor asupra sistemelor de alertă timpurie pentru pericole naturale. În acest raport publicat în 2006, se menţionează la un nivel ridicat caracteristicile pe care trebuie să le aibă un sistem de alertă timpurie, ca şi diferitele tipuri de risc cu care trebuie să se confrunte, un inventar al sistemelor existente şi recomandări pentru a depăşi lipsurile detectate.

În acest raport, se afirmă că un sistem de alertă timpurie trebuie să fie centrat pe persoane, astfel încât indivizii şi comunităţile ameninţate de un pericol să poată acţiona la timp şi în mod corespunzător pentru a reduce posibilitatea daunelor. În plus, un sistem de alertă timpurie trebuie să cuprindă integrarea a patru componente:

• Cunoaşterea riscului. Colectarea datelor în mod sistematic şi realizarea evaluărilor riscului, care furnizează informaţii esenţiale pentru a stabili priorităţile pentru strategiile de reducere şi prevenire şi pentru a proiecta sisteme de alertă timpurie.

• Serviciul de monitorizare şi validare. Dezvoltarea serviciilor de monitorizare a pericolelor şi de alertă timpurie. Sistemele cu capacitate de motorizare şi prognoză furnizează estimări ale riscurilor potenţiale pentru comunităţi, economii şi mediu, la momentul oportun.

• Difuzare şi comunicare. Comunicarea informaţiilor privitoare la riscuri şi avize timpurii. Sunt necesare sisteme de comunicare pentru a transmite mesaje de avizare în locurile afectate în mod potenţial şi pentru a alerta agenţiile locale şi regionale. Mesajele trebuie să fie fiabile, sintetice şi simple pentru ca autorităţile şi publicul să le poată înţelege.

Intensitate

Frecvenţă

RISC ( Probabilitate x Impact )

Pericol ( P robabilitate )

Vulnerabilitate ( Impact )

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 208 / 337

• Capacitate de răspuns. Construirea capacităţilor de răspuns naţional şi comunitar. Coordonarea, buna guvernare şi planurile de acţiune corespunzătoare sunt puncte cheie pentru transmiterea avizelor timpurii în mod efectiv. De asemenea, conştientizarea şi educarea publică sunt aspecte critice în reducerea dezastrelor.

O slăbiciune sau eroare în fiecare dintre cele patru elemente poate duce la prăbuşirea întregului sistem.

Figura.39 Cele patru elemente ale unui sistem de alertă timpuri şi sfera de aplicare a propunerii

Recomandările raportului sunt următoarele:

• Dezvoltarea unui sistem de alertă timpurie integrală la nivel global, bazat pe sisteme de alertă timpurie şi pe capacităţile deja existente.

• Construirea sistemelor naţionale de alertă timpurie centrate pe persoane.

• Soluţionarea carenţelor din capacităţile de alertă timpurie globală.

• Consolidarea fundamentelor ştiinţifice şi a datelor pentru alerta timpurie.

• Dezvoltarea fundamentelor instituţionale pentru un sistem global de alertă timpurie.

10.2.4.2.5 Aspecte cheie

Sistemul de alertă timpurie implementat în bazin va cuprinde aspecte cum ar fi: • Elaborarea studiilor şi analizelor ştiinţifice şi de consultanţă de mediu în privinţa riscurilor

existente.

• Instalarea şi menţinerea senzorilor şi platformelor de recepţie a datelor.

• Dezvoltarea şi menţinerea instrumentelor tehnologice de monitorizare şi generare a avizelor.

• Răspândirea şi difuzarea avizelor printr-o serie de mecanisme.

Sistem de alerta timpurie

Cunoaştere risc

Monitorizare Diseminare informaţii

Capacitate de răspuns

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 209 / 337

• Proiectarea şi implementarea procedurilor de răspuns în faţa urgenţelor.

• Instaurarea unei culturi de prevenire.

• Educaţia populaţiei pentru a şti ce este de făcut într-o urgenţă.

10.2.4.2.6 Analiza tehnologiei şi dezvoltării

1. Abordare tehnologică

Se recomandă un sistem de alertă timpurie modular. Nucleul de configuraţie, captare, procesare şi stocare va trebui să permită adăugarea unor noi module de tratare şi generare a produselor. Alte module, cum ar fi managerul de alerte, portalul de difuzare sau modulul de rapoarte vor putea fi optionale.

2. Arhitectura sistemului

În continuare, sunt descrise modulele de care sistemul trebuie să dispună ca o configuraţie minimă:

- Colectarea datelor şi generarea produselor. Acest modul va fi format din două sub-module: colectarea datelor şi generarea produselor şi alertelor.

Primul se va ocupa de colectarea datelor şi produselor provenite din surse externe: reţele de senzori, radar, previziuni, modele meteorologice, imagini prin satelit şi altele, de tip numeric, raster sau vectorial. Pentru a modulariza la maximum, se vor putea utiliza drivere specifice pentru fiecare format de intrare.

Datele colectate vor fi procesate de sub-modulul de generare a produselor care va analiza datele recepţionate şi va elabora informaţii directe sau rezultate pornind de la unul sau mai multe produse (spre exemplu, combinaţia de radare şi pluviometre, prognoza ploii …), inclusiv rezolvând modelele. Produsele generate vor fi de tip vectorial sau raster. În special, propunerea de alerte se va putea realiza prin produse specifice care să calculeze gravitatea pericolului într-o anumită zonă, chiar şi putând combina informaţiile geospaţiale ca nuclee de populaţie sau hărţi de vulnerabilitate. Pentru a modulariza la maximum, se vor putea utiliza drivere specifice şi configurabile pentru fiecare produs generat.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 210 / 337

Figura.40 Module ale EWS

- Bază de date geospaţială.O bază de date geospaţială va stoca configuraţia sistemului, inclusiv datele de intrare, produsele generate, pragurile de alertă, vizualizatoarele şi altele.

Baza de date va putea stoca câteva straturi geografice, inclusiv limitele administrative, populaţiile, drumurile, aeroporturile, râurile … Baza de date va stoca valori numerice corespunzătoare seriilor temporale punctuale, însă datele de intrare ca imagini de satelit, prognozele modelelor şi altele se vor stoca extern pentru a nu supraîncărca baza de date.

- Configurarea produselor, alertelor şi vizualizatoarelor. O interfaţă de administrare va trebui să permită generarea:

Produselor: frecvenţa verificărilor noilor informaţii, driver de utilizat …

Alertelor: pragurile alertelor, însă şi nivelurile de alertă, numele şi descrierile, acţiunile de realizat de către organismele afectate şi celelalte informaţii de utilitate pentru modulul de gestiune a alertelor.

Vizualizatoare: punct central şi zoom iniţial (încadrare), straturi de arătat, simbologii şi palete de culoare, scări pentru a afişa sau ascunde informaţiile, perioada de timp trecută sau viitoare de arătat, timpul scurs între etapele reproducerii, etc.

- Vizualizator Web cartografic. Un vizualizator cartografic va trebui să permită să reprezinte pe o hartă diferite informaţii geospaţiale de interes, ca şi diferitele produse de

Colectarea datelor şi generarea produselor

Vizualizator Web cartografic

Portal Web public

Configurarea produselor, alertelor şi vizualizatoarelor

Analiză şi rapoarte

Gestiunea urgenţelor

BD geospaţial

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 211 / 337

intrare generate de către sistem. De asemenea, trebuie să se poată afişa rezumate spaţio-temporale de alerte şi produse pentru o mai mare comoditate.

În fiecare vizualizare, trebuie să se poată afişa o secvenţă spaţio-temporală de alerte şi de produse pentru o mai mare comoditate.

- Gestiunea urgenţelor. Sistemul va propune niveluri de alertă pentru puncte concrete, regiuni specifice sau întreaga zonă de interes, în baza aplicării unor praguri şi reguli referitoare la produse, însă în nici un caz nu le va activa în mod direct, pentru a evita erorile specifice sistemului şi pa evita alarmele false.

O pagină rezumat va propune nivelurile, zonele şi timpul de sosire (dacă nu sunt incluse în definirea alertei), însă alertele trebuie să fie validate manual. De asemenea, se va putea stabili manual un anumit nivel de alertă.

Sistemul va afişa acţiunile care trebuie realizate la fiecare nivel de alertă. În cazul în care se poate automatiza, se va putea activa realizarea după ce se declară un anumit nivel de alertă. Aceste acţiuni pot fi apeluri telefonice automate, transmiterea de mesaje electronice sau SMS, etc.

Modulul va permite monitorizarea şi trasarea atât a declaraţiei alertelor cât şi acţiunilor şi comunicărilor realizate faţă de o analiză ulterioară.

Modulul de gestiune a urgenţelor va permite accesul uşor la o listă de contacte de interes şi un ansamblu de documente de ajutor.

- Portal Web public. Se va putea pune la dispoziţie un portal public cu informaţii statice referitoare la pericole, alerte şi recomandări de acţiune, astfel încât cele afectate de o urgenţă să dispună de cunoştinţe pentru a reacţiona.

Acest portal va putea include informaţii privitoare la alertele active în mod static sau ca un vizualizator geografic specific.

- Analiză şi rapoarte. Un sub-modul de rapoarte va permite elaborarea documentelor de analiză a scenariilor în care se reflectă datele, nivelurile de alertă şi acţiunile realizate, spre exemplu. În special va putea fi util pentru revizuirea procedurilor şi planificarea urgenţelor viitoare.

Un sub-modul de scenarii va trebui să permită reproducerea situaţiilor (trecute sau simulate) aşa cum s-au produs sau introducând variante (what-if).

3. Produse hidrometeorologice

În continuare, se propun câteva produse hidrometeorologice de intrare şi de ieşire în sistemul de alertă timpurie pentru fiecare din riscurile de interes:

Inundaţii generale:

• Date de intrare:

o Model meteorologic

o Radar meteorologic

o Pluviometre

o Niveluri sau debite ale râurilor

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 212 / 337

• Rezultate:

o Prognoza precipitaţiilor

o Model hidrologic

o Niveluri în puncte de prognoză Inundaţii rapide:

• Date de intrare:

o Radar meteorologic

o Pluviometre

o Niveluri sau debite în râuri

• Rezultate:

o Câmp de precipitaţii

o Total în puncte sau zone de interes

Furtuni locale/convective

• Date de intrare:

o Model meteorologic

o Radar meteorologic

o Pluviometre

o Trăsnete

• Rezultate:

o Câmp de precipitaţii

o Prognoza precipitaţiilor

Se rezumă în continuare o serie de produse hidrometeorologice pentru categoriile mai interesante.

Model Tip Tip

MIKE SHE Distribuit Determinist

NAM Global Determinist

HEC-HMS Global Determinist

TETIS Distribuit Determinist

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 213 / 337

Model Tip Tip

ASTER Distribuit Determinist

TOPKAPI Distribuit Determinist

Tabel 62. Modele hidrologice de viituri obişnuite

Model Tip

MIKE 11 1D

MIKE 21 2D

INFOWORKS 2D

HEC-RAS 1D

IBER 2D

Tabel 63. Modele numerice de prognoză meteorologică

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 214 / 337

Tabel 64. Diferite tipuri de modele

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 215 / 337

4. Standarde

Sistemul de alertă timpurie va trebui să respecte un ansamblu de standarde stabilite şi recunoscute la nivel internaţional:

• Standarde geografice: WMS, WFS, WCS. • Standarde de schimb al datelor: SOS, GRIB, NetCDF, GML, WaterML. • Alte standarde: ODM, OpenMI.

Pentru difuzarea alertelor, se recomandă utilizarea unui standard de difuzare a alertelor, tip Common Alerting Protocol, bazat pe XML şi având ca obiectiv să permită schimbul de avize şi urgenţe între diferite tehnologii de alertă, astfel încât să se poată difuza un mesaj valabil şi în acelaşi timp.

Pe de altă parte, baza de date a EM-DAT este un standard de fapt în ceea ce priveşte clasificarea dezastrelor naturale şi evenimentele vor urma această nomenclatură.

10.2.4.2.7 Plan de dezvoltare

Se recomandă implementarea Early Warning System prin diferite faze: demonstraţia, sistemul minim şi sistemul complet, pe lângă o etapă prealabilă de analiză şi proiectare.

10.2.4.2.8 Cerinţe legale şi de reglementare

În momentul realizării implementării unui sistem de alertă timpurie, trebuie să se ia în considerare Directiva 2007/60/CE de evaluarea şi gestionare a riscului de inundaţii, în special, planul de măsuri 2013-2015.

În plus, trebuie să se ia în considerare instrucţiunile internaţionale ale ONU, cum ar fi Strategia integrată pentru reducerea dezastrelor sau Cadrul de acţiune Hyogo.

10.2.5 Mobilizarea

Acţiuni îndeplinite de forţele de securitate şi de serviciile de urgenţă pentru reducerea consecinţelor. În acest sens, se evidenţiază procesele de evacuare. Aceste procese sunt clasificate în trei categorii, în funcţie de timpul disponibil pentru evacuare.

10.2.5.1 Evacuare preventivă

Înainte de începerea evenimentului de inundaţie. Spre exemplu, zona inundabilă, în care există o breşă în cadrul unei infrastructuri hidraulice (dig).

10.2.5.2 Evacuare forţată

În timpul desfăşurării inundaţiei. Spre exemplu, către o zonă în care populaţia nu este expusă pentru efectele fizice ale evenimentului.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 216 / 337

10.2.5.3 Fugă

Deplasarea populaţiei existente, într-o zonă expusă, afectată de efectele unui eveniment iminent. Spre exemplu, reducerea stabilităţii şi capacităţii de deplasare prin creşterea nivelului apei pe străzi.

Nivelul de organizare variază în funcţie de categorii, ajungându-se la o mai mare organizare în prima categorie şi scăzând progresiv în ultima. În acest sens, organizarea influenţează în mod direct probabilitatea de ocurenţă a victimelor mortale.

În această fază de mobilizare şi în acelaşi timp cu măsurile propuse anterior, se vor putea realiza anumite măsuri, dintre care menţionăm:

10.2.5.4 Măsuri de autoprotecţie personală

Sunt măsurile simple care pot fi îndeplinite de populaţia însăşi.

Instalarea barierelor temporale poate reduce în mod considerabil consecinţele inundaţiei, consolidând măsurile structurale deja existente. Caracterul efectiv al acestor bariere este în funcţie de timpul disponibil pentru poziţionare, de planificarea adecvată şi de disponibilitatea personalului şi materialelor. Spre exemplu, saci cu nisip.

În această măsură, un rol foarte important este jucat de Sistemele de Alertă Timpurie, a căror recomandare de implementare este clară în întreg bazinul.

10.2.6 Coordonarea s i p rocedurile de in terventie

10.2.6.1 Implementarea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor

Chiar şi atunci când o anumită zonă nu are nici o măsură implementată pentru a se evita producerea unei inundaţii, vulnerabilitatea societăţii în general (şi parţial expunerea sa) sunt reduse în mod semnificativ dacă în faţa ameninţării se aplică un plan de apărare împotriva inundaţiilor.

Obiectivul acestui tip de măsuri se concentrează pe îmbunătăţirea comunicării dintre diferitele organizaţii şi diferiţii agenţi implicaţi cu un rol relevant în gestiunea inundaţiilor.

Măsurile propuse se împart în două mari grupuri:

• Proceduri pentru coordonarea generală: prin dezvoltarea planurilor de abordare şi strategiilor de reducere a riscului şi practicilor sau regulilor de operare care urmează a fi executate

• Proceduri pentru coordonare în timpul evenimentului de inundaţie, îmbunătăţind eficienţa altor măsuri nestructurale.

10.2.6.2 Proceduri pentru coordonarea generală

Se urmăreşte definirea procedurilor care trebuie urmate în timpul inundaţiei şi rolul forţelor de

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 217 / 337

securitate şi Administraţiei; ca şi permiterea coordonării între administraţii pentru luarea deciziilor, cu scopul reducerii riscului şi evitării măsurilor contradictorii luate de diferite organisme.

Aceste măsuri depind în mare măsură de structura administraţiei corespunzătoare, legislaţia existentă, precum şi de instituţii şi agenţi participanţi din fiecare domeniu. În acest sens, nu se pot stabili recomandări specifice în materie de coordonare. Cu toate acestea, se enumeră în acest punct câteva exemple generale:

1. organisme pentru gestiunea riscului de inundaţie: crearea unui organism specific pentru gestiunea şi reducerea riscului de inundaţie, cu reprezentarea tuturor instituţiilor şi agenţilor participanţi.

2. planuri de urgenţă pentru inundaţie: definesc procedurile care trebuie îndeplinite în timpul catastrofei şi rolul fiecărei forţe de securitate în reducerea consecinţelor. Se pot stabili pentru eşecul unei măsuri structurale sau în cazul urgenţelor de inundaţie cu caracter general.

În ceea ce priveşte Planul de Urgenţă pentru Inundaţie, depinde în principal de caracteristicile specifice ale locului şi nu vor avea în toate cazurile o structură identică. Cu toate acestea, se recomandă ca toate planurile de abordare să conţină următoarele puncte:

1. Hărţi ale zonelor care ar putea fi inundate pentru diferite debite. În această lucrare, este necesar să se dispună de hărţile de inundaţie elaborate în prezentul proiect, care vor fi puse la dispoziţia rezidenţilor.

2. Raportul autorităţilor locale însărcinate cu desfăşurarea diferitelor funcţii, cu diverse forme de localizare în regim de urgenţă.

3. Zone care impun evacuarea pentru diferite debite ale râului; zone în care se va produce evacuarea (spre exemplu, adăposturi temporare).

4. Rutele de evacuare care se vor utiliza. Aceste trebuie să dispună de garanţia că nu vor fi inundate în nici un moment în timpul evacuării. În cazul în care, pentru un anumit debit nu se garantează acest fapt, va trebuie să se stabilească perioada de timp după alertare în care nu vor mai fi utile pentru a fi inundate. În principiu, trebuie să fie rute de la zone joase către zone înalte aproximativ perpendiculare pe izoliniile topografice.

5. Disponibilitatea resurselor pentru abordarea urgenţei, din punctul de vedere al poziţionării, cantităţii, stării de operare, responsabilităţilor, formelor de comunicare, riscului de izolare din cauza inundaţiei, etc.

6. Instalaţii sensibile sau vulnerabile în mod deosebit (şcoli, spitale, case de bătrâni, persoane cu dizabilităţi, etc.), inclusiv orarele de funcţionare.

7. Calcularea timpului necesar pentru a completa fiecare dintre operaţiile pe care le prevede planul (evacuări, închiderea stăvilarelor de drenaje, etc.). Şi, de asemenea, alte acţiuni preventive (întreruperea energiei electrice, asigurarea instalaţiilor de distribuţie a combustibililor, etc.).

Activităţile de coordonare pot îmbunătăţi eficacitatea restului de măsuri structurale şi nestructurale, pe lângă reducerea semnificativă a riscului.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 218 / 337

10.2.6.3 Proceduri pentru coordonare în timpul evenimentului de inundaţie

Măsurile de coordonare în timpul evenimentului de inundaţie oferă o comunicare eficientă între agenţi, o funcţionare corectă a sistemelor de avizare şi a procedurilor de evacuare.

Se recomandă, prin urmare, stabilirea unui sistem de coordonare în timpul evenimentului de inundaţie, prin care se prevede o ierarhie anumită pentru gestionarea urgenţelor, cu scopul de a îmbunătăţi rezultatele măsurilor existente.

În cele ce urmează, se prezintă câteva dintre principalele relaţii de coordonare care se pot definit între diferitele măsuri descrise mai sus:

1. Prognoza meteorologică şi caracterizarea preliminară a viiturilor: trebuie să se transmită prognoze meteorologice în mod continuu agenţiilor însărcinate cu realizarea modelelor de caracterizare prealabilă, pentru a dispune de perioade de timp de avizare mai mari.

2. Caracterizarea preliminară a viiturilor şi sistemelor de alertă: O coordonare corespunzătoare între entităţi permite notificarea avizării populaţiei cu suficient timp înainte.

3. Sisteme de alertă şi proceduri de evacuare: Sistemele de avizare trebuie să alerteze forţele de securitate pentru a iniţia procedurile de evacuare a populaţiei aflate în stare de risc, cât se poate de curând, în cazul unui eveniment iminent de inundaţie.

În cadrul procesului de coordonare în timpul evenimentului de inundaţie, dobândeşte o importanţă specială dezvoltarea simulărilor de evacuare din fazele anterioare. aceste simulări vor fi îndeplinite în cadrul Planului Local pentru situaţii de urgenţă din fiecare localitate în cauză, vor fi coordonate de către comitetul local (sau organismul echivalent) pentru situaţii de urgenţă, care va putea conta pe suportul unei asistenţe tehnice.

Pe scurt, o coordonare eficace dintre entităţile responsabile ale măsurilor care trebuie luate, înainte şi în timpul inundaţiei, poate creşte timpul de avizare disponibil pentru mobilizarea populaţiei, reducând consecinţele acesteia şi, prin urmare, riscul.

Această măsură are un cost iniţial relativ scăzut (în comparaţie cu alte măsuri), însă necesită o actualizare constantă, întrucât autorităţile se schimbă, condiţiile de urbanizare se schimbă, ca şi alte măsuri de control al inundaţiilor locale.

10.2.7 As igurări s i indemniza tii

Instrumentul cel mai comun pe care îl are societatea pentru a face faţă costurilor economice pentru daunele produse printr-un dezastru natural, este distribuţia riscului între toate cele care îi sunt supuse, prin intermediul asigurărilor.

10.2.7.1 Asigurări

Includ distribuirea riscurilor şi pierderilor între un mare număr de persoane. Un sistem corespunzător de asigurări poate reduce consecinţele indirecte ale inundaţiei, acoperind rapid pierderile economice pentru a restabili situaţia anterioară; s-au atribuit cote superioare proprietăţilor situate în zone potenţial inundabile, pentru a obţine compensaţii după producerea inundaţiilor.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 219 / 337

În acest caz, nu se produce nici o reducere a pericolului sau ameninţării şi nici nu se reduce vulnerabilitatea în mod statistic.

Toate subiectele expuse inundaţiei contribuie la plata daunelor pe care le-au suferit victimele într-un episod real al acestui fenomen. Este vorba despre o primă pe care o persoană sau o familie o plăteşte în mod proporţional cu daunele pe care se aşteaptă să le sufere plus un comision care reprezintă profitul societăţii de asigurări. În acest sens, se reduce vulnerabilitatea economică şi punctuală a celor afectaţi prin acoperirea, prin plăţi periodice, a daunelor estimate de-a lungul întregii vieţi.

Se recomandă revizuirea şi actualizarea sau, dacă acestea nu există, implementarea unui Fond de Compensaţii pentru Dezastre pentru realizarea măsurilor preventive.

Se recomandă, pe de altă parte, să se dispună de o asigurare agricolă în zonele limitrofe cursurilor fluviale, cu problemele de inundaţii (conform hărţilor generate cu rezultatele Modelării Hidrologice), în care se recomandă utilizarea păşunilor sau culturilor cu valoare economică mai mică (A se vedea anexa 2. Rezultatele Modelului Hidrologic).

10.2.7.2 Indemnizaţii

Utilizate pentru compensarea pierderilor neacoperite prin asigurări. Bazate pe contribuţia solidară şi pe voluntariat, asistenţa provenită de la Guvernul central şi ajutorul internaţional.

10.2.8 Securita tea bara je lor s i normele de exploa tare în timpul perioade lor de inundatii

Deşi probabilitatea de defectare sau rupere a unui baraj este redusă, consecinţele pot fi catastrofale. Din acest motiv, trebuie să se stabilească un proces de gestiune şi administrare a riscurilor, cu scopul reducerii acestor riscuri.

Funcţiile de bază ale Planurilor de Securitate a Barajelor sunt următoarele: o Stabilirea strategiilor de intervenţie pentru controlul situaţiilor care pot implica riscuri

de rupere sau de defectare gravă a barajului şi stabilirea organizării corespunzătoare pentru dezvoltarea acestora.

o Stabilirea zonei inundabile în cazul ruperii, indicând timpul de propagare a undei viiturii şi efectuarea analizei corespunzătoare a riscului.

o Dispunerea organizării şi mijloacelor corespunzătoare pentru obţinerea şi comunicarea informaţiilor referitoare la incidente, comunicarea alertelor şi punerea în funcţionare a sistemelor de alertă.

Este recomandabil ca planurile de urgenţă ale barajelor să conţină cel puţin următoarele:

o Analiza securităţii barajului înaintea diferitelor riscuri, printre altele înaintea viiturilor extreme, stabilind o serie de praguri de la care să poată rezulta o situaţie periculoasă.

o Zonificarea teritorială şi analiza riscurilor generate de ruperea barajului, delimitând zona potenţial periculoasă în faţa unor diferite ipoteze de rupere.

o Norme de acţiune corespunzătoare pentru reducerea sau eliminarea riscului asociat.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 220 / 337

o Organizarea resurselor umane şi materiale necesare pentru punerea în funcţiune a acţiunilor prevăzute.

o Mijloace şi resurse existente pentru demararea Planului

Este considerat necesar ca toate barajele bazinului să aibă implementat un Plan de Securitate a Barajelor şi Norme de Exploatare în timpul Viiturilor şi acesta să fie revizuit periodic.

10.3 MĂSURI STRUCTURALE

Protecţia faţă de inundaţii impune în multe cazuri îndeplinirea unor acţiuni de inginerie fluvială de natură structurală.

Măsurile structurale constau în lucrări civile de protecţie faţă de inundaţii, adică care împiedică sau îngreunează inundarea teritoriului. Acesta este un obiectiv dictat de presiunea daunelor economice şi asupra vieţii umane pe care le provoacă inundaţiile. Aceste daune se situează în nuclee locuite, nu neapărat pe ambele maluri ale râului şi în zone de mare valoare economică (agricolă, industrială sau de servicii).

Aceste măsuri în genera se pot împărţi după cum urmează:

• Structuri de retentie: al cărui scop este reţinerea apei pentru evitarea inundaţiilor produse de marile descărcări. Se evidenţiază barajele şi rezervoarele situate în amonte de zonele urbane.

• Structuri de protecţie: protejează zona urbana în mod direct, împiedicând intrarea apei în zona urbană în cazul digurilor sau deviind fluxul într-un anumit loc, aşa cum se întâmplă la îndiguiri.

• Sisteme de drenare: împiedică inundaţiile datorate precipitaţiilor puternice în zonele urbane şi în împrejurimi.

Pe de altă parte, se consideră indispensabil să se îndeplinească o revizuire a tuturor măsurilor structurale al căror scop este protecţia faţă de inundaţii, pentru a împiedica anumite nereguli care să împiedice funcţionarea corectă.

Aceste revizuiri se vor concentra în principiu pe următoarele:

• Revizuirea capacităţii structurii faţă de inundaţii, deoarece se pot produce evenimente de inundare cu perioade de revenire de peste cea proiectată. În acest caz, se recomandă extinderea structurii respective sau construcţiei uneia noi.

• Revizuirea caracteristicilor fizice ale structurii în sine, deoarece se pot produce avarii datorate vechimii şi deteriorării acestora.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 221 / 337

10.3.1 Struc turi de reten tie

10.3.1.1 Baraje

În cadrul acestui tip de structuri, se evidenţiază baraje de diferite dimensiuni, capabile să depoziteze mari volume de apă şi poziţionate în amonte de zonele urbane. Printre funcţiile sale principale, este de remarcat, în afară de cea de protecţie faţă de inundaţii prin reducerea viiturilor, irigarea, alimentarea urbană, utilizările recreative şi producţia de electricitate.

Tipurile cele mai comune de baraje sunt următoarele:

• Arc de gravitaţie

• Baraje cu boltă

• Baraje cu contraforti

• Baraje cu contraforti şi materiale libere

• Baraje de gravitaţie

• Baraje din beton armat

• Baraje cu zidărie de piatră

• Baraje mobile

Proiectarea barajelor se calculează în funcţie de o anumită viitură, asociată unei probabilităţi de producere. Pierderea eficienţei acestei structuri se produce în cazul unei viituri superioare evenimentului pentru care a fost proiectat barajul, a cărei probabilitate este, pe de altă parte, extrem de scăzută.

Pe de altă parte şi în mod intrinsec asociată cu această măsură, se remarcă o altă măsură, în acest caz nestructurală, adică cea de Gestiune a Securităţii Barajelor, dezvoltată în cadrul secţiunii Măsuri Structurale.

10.3.2 Struc turi de protec tie

Construcţia acestui tip de structuri provine în mod fundamental din necesitatea de protecţie a populaţiei şi bunurilor acesteia. În ceea ce priveşte tronsoanele urbane, o creştere a capacităţii de dranaj a unui rezervor urban se poate obţine prin realizarea sarcinilor periodice de curăţare a cursului de apă, împiedicând astfel reducerea ariei sale şi împiedicarea fluxului. Protecţie directă faţă de inundaţii

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 222 / 337

10.3.2.1 Diguri

Se construiesc urmând cursul râului, oferă protecţie pentru a preveni inundarea câmpurilor din vecinătatea râurilor şi definesc un curs al viiturilor.

Cursul viiturilor este format dintr-un nod pe fiecare mal al râului şi o aliniere conform ideii că apa circulă nu neapărat drept, de sine stătător, fără proeminenţe sau colţuri.

Un curs de viituri oferă avantaje, împiedicând tendinţa de erodare a malurilor şi reducere a viiturilor, fenomen de reducere a debitului maxim în funcţie de curgerea unui râu. Această reducere îşi are explicaţia în capacitatea de depozitare pe termen determinat în câmpurile de inundare. În timp ce râul urcă la nivel de peste cota de debordare a cursului principal şi ocupă şi acoperă câmpul, se produce o depozitare a apei care nu circulă în momentul respectiv în aval. Această apă, atunci când nivelul scade, reintră în râu, mărindu-i debitul atunci când s-a ajuns la debitul maxim.

În anumite cazuri, prin construcţia acestui curs de viituri, se poate ajunge la reducerea capacităţii de depozitare, reducând viiturile, împiedicând inundarea într-un anumit loc, însă agravând riscul de inundare în aval.

În ceea ce priveşte digurile de apărare contra inundaţiilor care presupun creşterea terenului şi pentru a evita problema drenajului zonelor pe care le protejează, datorită cotei sale mai mici faţă de dig, se ia în considerare reunirea tuturor afluenţilor şi evacuarea în râu, prin pompare.

În mod general, terenurile protejate de inundaţie rămân fără apă atunci când râul creşte peste cota terenului, datorită protecţiei digurilor în timp ce, înainte de execuţia lucrării, acest lucru nu se întâmpla.

Ca urmare a utilizării digurilor de viitură, apare depunerea de sedimente în aval, deoarece viitura lasă depuneri în câmpul de inundare.

10.3.2.2 Diguri inelare

Acest tip de lucrări în general situate pe un singur mal al râului, sunt limitate pe o anumită lungime şi schiţează, sub formă de cerc, perimetrul localităţii. Ideea fundamentală care este urmărită prin acest tip de structuri este obţinerea unui nivel de inundaţie mai mare decât un debit circular.

10.3.2.3 Ziduri de protectie

Structuri verticale care oferă protecţie faţă de inundarea zonelor din vecinătate. Construite din diferite materiale, cum ar fi betonul sau din mortar, piatră, beton armat, consolidat sau cu moloz.

Pe de altă parte, în cadrul acestui grup, se află alt tip de măsuri pentru protecţia directă a construcţiilor şi infrastructurilor. Enumerăm câteva dintre aceste măsuri:

• Izolare rezistentă la apă: prin utilizarea materialelor de construcţie impermeabile.

• Fortificarea subsolurilor: utilizarea unor fundaţii speciale şi îmbunătăţirea materialelor utilizate, pentru a evita prăbuşirea în caz de inundare.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 223 / 337

În ceea ce priveşte modificarea caracteristicilor cursului de apă

• Lărgirea secţiunii: constă în lărgirea secţiunii cursului de apă pentru a reduce adâncimea rezultată pentru acelaşi nivel de descărcare.

• Modificarea rugozităţii: nivelurile scăzute de rugozitate generează viteze mai mari ale fluxului, ducând la adâncimi inferioare ale cursului de apă. această schimbare a rugozităţii s-ar putea obţine, spre exemplu, acţionând asupra vegetaţiei cursului de apă.

• Îndiguirea prin anrocamentare: este unul din materialele cele mai utilizate în ingineria fluvială. Anrocamentul sau rocile sunt unitatea formată dintr-un grup de elemente pietroase naturale, provenite în general din carieră. Elementele sau rocile sunt puse fără ligant, astfel încât unitatea să nu fie monolitică. Stabilitatea sa este datorată greutăţii proprii a rocilor. Prin anrocament se pot forma structuri independente a căror funcţionare se face prin gravitaţie, cum ar fi, spre exemplu, mole sau traverse, precum şi uneori diguri longitudinale. Structurile sale sunt permeabile şi de mică rezistenţă, deoarece nu există monolitism şi din acest motiv cea mai frecventă utilizare a rocilor nu este ca structură independentă, ci ca înveliş, protecţie sau apărare a altei structuri, cum este cazul unui dig longitudinal de pământ impermeabil sau malul unui curs de apă oarecare. În toate aceste cazuri, taluzul sau malul trebuie să fie stabil din punct de vedere geotehnic (roca în principiu nu trebuie să împiedice împingerea pământului) şi rolul rocilor este să împiedice distrugerea acestora prin acţiunea curentului, punând în pericol rezistenţa la împingere. Rocile se utilizează mult, de asemenea, ca protecţie faţă de un risc special de erodare.

Unul din avantajele rocilor este flexibilitatea ca ansamblu sau grup. Această virtute se manifestă, spre exemplu, cu ocazia scăderii fundului cursului prin erodare sau plasarea pe un dig. Aceste acţiuni pot să nu ducă la defectarea protecţiei rocilor, deoarece elementele sunt reaşezate, se deplasează puţin, iar ansamblul basculează sau se taluzează pentru a se adapta noilor condiţii. Într-o lucrare monolitică, o scădere a fundaţiei sau o poziţionare poate duce la rupere. Un dezavantaj al anrocamentului este faptul că suprafaţa sa mocrorugoasă duce la turbulenţe.

Prin provenienţa sa din cariera de piatră, granulometria rocilor nu este uniformă. În plus, pentru suprapunerea şi funcţionarea comună, este necesară o anumită varietate de dimensiuni. Dintr-o greutate de ordinul al 5 kg se preferă să se stabilească dimensiunea pe greutate în loc să se facă pe sitare.

Granulometria necesară unui anrocament se exprimă de obicei ca fus granulometric sau grupă de toleranţă, date de greutate. Acest fus granulometric asigură o permeabilitate ridicată a anrocamentului, adică absenţa presiunilor interstiţiale. Se poate numi anrocament greu cel format din unităţi de peste 300Kg şi anrocament uşor pe cele mai mici. Anrocamentul de peste 6000 kg este puţin întâlnit la lucrările fluviale.

Roca trebuie să treacă un plan de probe de control al calităţii. Proprietăţile cele mai importante sunt următoarele:

o Densitatea rocii, deoarece calitatea esenţială a fiecărui element este greutatea sa; greutatea specifică cea mai obişnuită este de 2.65 T/m3. Se poate stabili printr-o probă hidrostatică.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 224 / 337

o Fragilitatea la rupere pe locuri slabe, deoarece în timpul punerii în funcţiune, va suferi lovituri. Se poate stabili printr-o probă de cădere.

o Rezistenţa la meteorizare, foarte importantă pentru integritatea şi durabilitatea anrocamentului, care include acţiuni îngheţ-dezgheţ, cristalizare salină, solubilitate şi alte acţiuni chimice.

O mai mică importanţă o au rezistenţele mecanice ale rocii şi rezistenţa la uzură sau abraziune. Este importantă forma, deoarece trebuie să se evite elementele plane.

În proiectul unei protecţii prin anrocament, trebuie să se acorde atenţie fundaţiei. O protecţie se poate defecta din cauza unei dimensionării incorecte (greutate mică), însă este poate mai frecvent să apară probleme prin prăbuşire, deoarece a fost scoasă din motive de erodare a stratului de lângă taluz.

Un taluz de anrocament trebuie să continue să fie îngropat în cursul de apă până la o adâncime adecvată pentru erodare. Această adâncime este estimată după metode de calcul al erodării potenţiale, luând în considerare cel puţin erodarea generală şi erodarea în curbă. O măsură bună a fundaţiei este o bază de anrocament, având o dimensiune în funcţie de erodare, utilizând un unghi de plasare a materialului (de 30 până la 40º pentru nisip şi pietriş).

Este verificat faptul că eficienţa unei protecţii cu anrocament (rezistenţa la presiunea unui curent) depinde în mare măsură de grosimea protecţiei. Ca un criteriu practic, un anrocament trebuie format din cel puţin două straturi de elemente. Un alt criteriu este faptul că grosimea este de cel puţin 1D100 (maximum).

Anrocamentul necesită un filtru pentru a împiedica migrarea şi pierderea materialului din substrat sub acţiunea hidrodinamică. Pierderea substratului ar însemna că anrocamentul s-ar scufunda, pierzându-şi astfel utilitatea. Se pot utiliza filtre granulare sau sintetice. În cazul celor granulare, trebuie să se aplice aşa numitele ”condiţii de filtru” granulometriilor celor două perechi de materiale: stratul natural şi filtrul granular, pe de o parte, şi filtrul granular şi anrocamentul pe de altă parte. Aceste condiţii sunt descrise după cum urmează: D50/d50<40, 5< D15/d15<40 şi D15/d85<5, unde literele majuscule sunt pentru materialul mai mare şi literele minuscule pentru materialul mai mic din fiecare pereche. Dacă sunt îndeplinite aceste condiţii între anrocament şi strat, nu este necesar un filtru.

Anrocamentul poate fi pus în funcţiune de la pământ, cu ajutorul dumperelor şi lopeţilor. Taluzul unui anrocament golit este cel natural din grupa respectivă sau un unghi de poziţionare de aproximativ 40º. Pentru a se obţine alte taluzuri, este necesar să fie construite. Din pământ, se poziţionează cu retroexcavatoare şi macarale. Un inconvenient al anrocamentului golit este posibilitatea de segregare: pietrele mai mari se deplasează mai jos, deoarece inerţia este mai mare la frânare şi mai mică în comparaţie cu obstacolele pe care le poate întâlni.

Din apă, se varsă în fundul barjelor şi se pune cu macaraua sau vărsându-le prin ţevi flexibile.

Practica relativ comună de betonare a anrocamentului duce la pierderea calităţii fundamentale a flexibilităţii, precum şi permeabilităţii.

• Îndiguiri prin gabioane: constau într-un recipient, în general paralelipiped, din sârmă plină cu pietre. În locurile în care piatra nu există sau este scumpă, acesta este modul cel mai ingenios de a folosi materialul de pietriş, formând unităţi cu o greutate mai mare. Cu

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 225 / 337

gabioane se construiesc structuri capabile să reziste la gravitaţie, formate din şiruri de paralelipipede sprijinite unele pe altele, spre exemplu în diguri longitudinale sau mole. Poziţionarea acestora este ordonată astfel încât contactul dintre gabioane să fie un plan mare şi acestea să se îmbine cu sârmă.

Dimensiunea standardizată a gabionului este de 1m X 1m în secţiune transversală şi de 1 până la 4 metri lungime. Acestea se numesc gabioane de corp. Gabioanele cu înălţimea de 0.50 m se numesc gabioane bază, deoarece sunt utilizate ca fundaţie, bază sau bază de ansamblu. Cea de-a treia modalitate de gabioane, de numai 0.20 sau 0.30 m înălţime, numite, de asemenea, protecţii sau gabioane de acoperire, sunt utilizate în alinieri de acoperire sau învelire fără caracter de structură de gravitaţie.

Gabioanele sunt elemente permeabile. Pentru a evita pierderea substratului şi scufundarea gabionului, este necesar un filtru. Fabricarea de gabioane este o structură moderat flexibilă care se poate adapta la mici erodări ale cursului de apă sau la fixarea substratului. Pentru adâncimea fundaţiei de fabricare a gabioanelor şi pentru filtru, se pot urma aceleaşi criterii aplicate anrocamentelor.

Grosimea gabionului de protecţie trebuie să fie de aproximativ 2D50, D50 fiind dimensiunea materialului conţinut.

Recipientul gabionului este o plasă din sârmă galvanizată. Sârma poate avea un înveliş din PVC pentru o mai mare protecţie. Riscurile pentru sârma gabionului sunt coroziunea în ape agresive şi abraziunea în ape cu transport de nisip, precum şi vandalismul.

Nu este o lucrare permanentă, dar nici temporară, deoarece se vorbeşte de o viaţă. Sârma este ţesută în plase hexagonale cu triplă torsiune, între 6 şi 12 cm de trecere a plasei ţesute, având proprietatea a nu se deşira în cazul ruperii unei sârme. Materialul de umplere trebuie să aibă o dimensiune mai mare decât trecerea mall, ceea ce poate duce la clasificarea materialului disponibil pentru a-l pune pe cel mai gros în exterior.

Umplerea gabionului se face in situ, ori de câte ori este posibil. Materialul se poate compacta. Pentru aceasta, se cofrează gabionul şi se strâng plasele laterale prin diagrame, pentru a controla deformările. Atunci când este plin, se coase partea superioară cu sârmă. Greutatea specifică a unui gabion este de 1.7-1.8 T/m3, în funcţie de granulometria umpluturii. Dacă nu se face in situ, gabionul trebuie montat cu atenţie.

• Îndiguire prin bariere din materiale locale: lucrările care definesc limitele unui curs de viituri sunt adesea diguri longitudinale sau bariere din materiale locale. Este o soluţie foarte economică, deoarece foloseşte material din locul respectiv, realizând în special o deplasare de pământ, însă ocupă mult spaţiu, deoarece baza barierei este foarte lată. Dacă spaţiul reprezintă un inconvenient (cum ar fi în zona urbană) soluţia preferată va fi un dig sau un zid din beton.

Barierele sunt lucrări geotehnice asemănătoare unor mici baraje din pământ. În funcţionarea acestora, vor conţine apă în mişcare, câteva ore sau zile, dar şi nivelul va urca şi scădea cu relativă rapiditate. De obicei sunt diguri sau baraje omogene, astfel încât trebuie să fie apreciate riscurile lipsei de impermeabilitate, de sifonare şi tubificare prin pierderea materialelor fine, de defectae prin presiune interstiţială nedrenată şi, în cele din urmă, erodare fluvială prin curent.

Pentru a asigura impermeabilitatea, soluţia este un ecran de palplanşe, un ecran simplu sau un strat din material impermeabil cu rol de învelire. Se poate proiecta un drenaj la baza barierei printr-un şanţ şi, adeseori, bariera va trebui protejată de erodare. În schimb, este

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 226 / 337

excepţional ca bariera să aibă un nucleu impermeabil, filtru şi drenaj în interior, aşa cum s-ar proceda în cazul unui baraj din materiale libere eterogen. Trebuie să amintim că probabilitatea de prăbuşire a unei bariere este mult mai mare decât în cazul unui baraj din materiale libere.

O altă particularitate ca lucrare geotehnică din cauza amplasării este că adeseori terenul de fundaţie este necorespunzător. De multe ori nu este bun nici materialul care va constitui bariera. Aceste circumstanţe determină taluzuri uşoare şi, prin urmare, baze late.

O altă particularitate a barierelor este că uneori sunt crescute, ceea ce poate fi luat în calcul de la început. Cu toate acestea, acest lucru este foarte rar, deoarece barierele cresc în funcţie de istoricul inundaţiilor pe râul respectiv.

Coronamentul unei bariere trebuie să aibă o înălţime suficientă pentru circulaţia unui vehicul care ar permite lucrări de reparare. Trebuie să proiecteze, de asemenea, rampe de creştere şi scădere şi mici piaţete care să schimbe sensul de mers. Intersecţia barierei cu conductele şi îmbinarea cu lucrări de fabricare sunt puncte foarte mult angajate: este preferabilă orice îmbinare. Acoperirea oricărei bariere, pentru a evita erodarea materialului prin creştere se poate face cu ajutorul materialelor inerte (anrocament, gabioane, beton, sol-ciment, etc.) sau iarbă, însă nu vegetaţie mai mare din cauza pericolului pe care îl implică rădăcinile.

Una din problemele cele mai importante, prin urmările economice şi de mediu este locul din care se ia materialul liber. Există lucrări de îndiguire cu volume de excavare, în cursul de apă proiectat, suficiente pentru a forma bariere, însă este greu să se accepte o excavare a cursului de apă cu unicul scop de a procura material pentru lucrare. Dacă câmpul este valoros, se poate realiza o tăiere, o scădere sau un acostament alternativ într-o parte sau în alta.

Întotdeauna este mai economică o scădere lată şi la mică adâncime în câmp, deoarece se evită problemele de stabilitate a taluzurilor şi a nivelului freatic ridicat din excavare. Excavările sau scăderile continue în sens longitudinal au marele inconvenient de a crea”în mod nedorit” canale preferenţiale care pot fi braţe vii ale unei viituri. Este preferabil să fie întrerupte şi lăsate ca incinte sau celule în care, în schimb, este probabilă sedimentarea şi desecare.

Materialele libere din bariere pot fi compactate ca la alte lucrări de inginerie civilă, dacă sunt de bună calitate, sau pot fi uşor compactate, însă pot fi, de asemenea, pur şi simplă vărsate sau poziţionatepe cale umedă atunci când provin din dragaj. Dragajul canalului principal poate face parte din proiect şi se poate utiliza, în acest caz, materialul în alte locuri de îndiguire.

• Îndiguire cu materiale prefabricate flexibile: plăcile prefabricate din dale sau blocurile din beton sunt ansambluri de dale prefabricate din beton montate sau cusute între ele cu cabluri pentru a forma unităţi cu lăţimea de ordinul al 2.50 m şi cu o lungime variabilă. Sunt utilizate ca învelişuri flexibile şi permeabile de maluri. Pot fi un filtru sintetic integrat (geotextil). Prin interstiţii şi orificiile datelei se pot însămânţa vegetaţii. Avantajul acestor produse este economia prefabricării şi punerii în funcţiune. Însă necesită o bună pregătire a taluzului. Se descarcă cu o grindă care le susţine la extreme şi se poziţionează cu macaraua de la pământ sau din barje care le întind, profitând de flexibilitatea acestora.

Modul de a rezista la acţiunea hidraulică este colaborarea tuturor dalelor atunci când una dintre acestea tinde să fie trasă de curent. fluxul pe o suprafaţă netedă exercită o forţă de tragere (paralelă), însă şi de susţinere (perpendiculară) indusă de fluctuaţiile turbulente.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 227 / 337

Această forţă este cea care încearcă să scoată o dală. Greutatea, exprimată în Kg pe m2 de ploacă, este forţa stabilizatoare. Cum ansamblul (placa) este subţire, comportamentul său este flexibil într-un sens diferit de flexibilitatea anrocamentului. În acest caz, dacă placa este afectată, este deplasată sau chiar acoperită de curent.

De aceea, este important, la proiectarea unei înveliri cu plăci prefabricate, să se studieze modul în care se ancorează, preferabil atât la coronament cât şi la bază şi, poate şi cu ancorări intermediare, în orice caz să se limiteze utilizarea la râurile cu viteză mică în locuri cu turbulenţă scăzută. Vegetaţia cu care se asociază adeseori aceste plăci, în afara apelor permanente, are avantajul adăugat de a contribui la ancorare. Dalele, în combinaţie cu un geotextil, dau unitate unui gazon, evitându-se problemele localizate şi acesta, la rândul său, fixează placa. Cu toate acestea, defectarea generală ar trage şi geotextilul. În general, la lucrări fluviale, nu este recomandabil să se utilizeze materiale flexibile şi cu suprafaţă mare care să poată produce obstrucţii străine în aval şi să fie trase.

• Îndiguirea râurilor torenţiale: necesitatea lucrărilor de îndiguire a râurilor torenţiale şi cascadelor provine din capacitatea de erodare a fundului şi malurilor, precum şi din problemele asociate: instabilitatea şi pierderea solului în cursurile mici de apă, etc.

În cursurile mai mici, adică cu înclinare mai mare sau mai torenţiale, unde erodarea este mai activă, se proiectează diguri transversale (baraje mici). Funcţiile digurilor transversale sunt diferite:

o Să reţină materialele solide transportate pentru a se împiedica abandonarea bazinului, adică conservarea terenului

o Să reducă înclinarea creând o scară în profil longitudinal; reducerea înclinaţiei se produce în mod precis datorită reţinerii materiilor solide din dig şi astfel se obţine scăderea vitezei apei şi reducerea capacităţi de transport al materialelor solide.

Creşterea nivelului va duce la transportarea unui număr mai mic de materiale solide (va fi mai puţin torenţial). Cu toate acestea, se înţelege că această funcţie nu poate fi îndeplinită de un singur dig, deoarece nu modifică transportul materialelor solide din amonte. Funcţia este îndeplinită în mod progresiv prin noile diguri transversale în amonte de cele anterioare, fiecare contribuind, dată fiind capacitatea de transport redusă, la scăderea transportului de materiale solide către următorul. Din acest motiv, construcţia unui dig nou va avea urmări uşoare asupra înclinaţiei următorului tronson în aval. Profilul longitudinal este terasat.

o Să scadă viiturile, reducând astfel caracterul torenţial şi eroziv în aval; această funcţie se obţine în mare mpsură şi dacă digul este deja plin de sedimente.

o Să consolideze pantele instabile şi să împiedice astfel alunecările.

Erodarea în aval este principalul defect al digurilor transversale ”tradiţionale” şi, pentru a o combate, au fost dezvoltate diguri cu funcţii noi:

o Reţinerea solidelor groase în marile viituri, însă permiţând ca viiturile obişnuite să le transporte; digul va acţiona ca un dozator al materialelor solide. Tipul de dig dezvoltat are un orificiu vertical cu o lăţime adecvată pentru ca volumul crescut anual să poarte materialele solide depozitate. Ca o variantă, există diguri cu orificii

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 228 / 337

orizontale care îşi propun să reţină doar materiile solide foarte mari, realizând un fel de sită a materialului solid.

o Să oprească, să frâneze sau să rupă fronturile de undă ale viiturilor torenţiale, prin structuri, ca nişte pieptene, rezistente la impactul dinamic. Această funcţie este foarte importantă atunci când un râu torenţial generează viituri în mod frecvent.

• Îndiguiri urbane: în tronsoanele urbane ale râurilor, necesitatea îndiguirii provine în mod frecvent de la pericolul de inundaţie pentru localitate. Pe de altă parte, creşterea oraşului ia de obicei din spaţiul râului şi îl limitează. Îndiguirile urbane pot fi deja foarte consolidate în oraş, astfel încât nu este uşor să se îmbunătăţească protecţia faţă de viituri.

Creşterea capacităţii de drenare a unei îndiguiri urbane consolidate se poate obţine acordând atenţie curăţării cursului de apă pentru a nu lua o zonă sau a nu crea rezistenţă la flux. De asemenea, există tentaţia de a excava fundul lăsându-l la o cotă inferioară pentru a avea o zonă mai mare de flux. Această măsură trebuie să fie analizată cu grijă, deoarece se poate întâmpla ca fundul să-şi recupereze cota anterioară pe termen scurt şi să dispară efectul dorit sau modificarea fundului să însemne o modificare a înclinaţiei cu alte efecte asupra echilibrului râului.

Creşterea limitelor canalului, barierelor, digurilor, barajelor sau zidurilor este o altă măsură pentru a creşte capacitatea. În multe ocazii, aceste structuri se ridică până la cote care presupun o dificultate fizică de acces sau o barieră vizuală, ceea ce ar putea constitui un inconvenient.

În cazurile mai dramatice de risc de inundaţie a oraşelor din lipsa capacităţii râurilor, se pot crea noi canale (doar de viituri, cu rol de deversoare sau ca nişte canale noi în mod integral) în afara localităţii.

Cu anumite ocazii, se poate opta pentru acoperirea râurilor urbane mici sau medii, cu stimulentul noul spaţiu urban obţinut şi din vina aprecierii mici a râului.

• Deschiderea unor noi canale: Cu rol de deversoare în cazul producerii viiturilor sau ca noi canale propriu zise. Sunt realizate atunci când există un risc de inundaţii, cu scopul de a evita marile debite de descărcare în zonele urbane.

10.3.3 Sis teme de drena j

10.3.3.1 Sisteme convenţionale de drenaj

Se remarcă în principal sistemul de canalizare şi sistemul principal care drenează apa de suprafaţă.

Pe de altă parte, sistemele de drenaj se pot clasifica în două categorii:

• Sisteme unitare: apele reziduale domestice şi de suprafaţă sunt captate de acelaşi sistem de canalizare.

• Sisteme de separare: există un sistem de canalizare pentru ape reziduale şi altul pentru ape de suprafaţă.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 229 / 337

Se recomandă revizuirea sistemelor de drenaj în zonele cu probleme mai mari de inundaţii în zona urbană, cu scopul de a detecta posibilele nereguli în funcţionarea corectă, datorită posibilelor defecţiuni din reţea sau atunci când suprafaţa acesteia este insuficientă din cauza expansiunii zonelor urbane. O funcţionare corectă a reţelei de drenare poate împiedica inundaţiile asociate în multe ocazii.

10.3.3.2 Sisteme de drenaj sustenabile

Acest tip de sisteme de drenaj se bazează pe conceptul de dezvoltare sustenabilă, făcând compatibilă dezvoltarea urbanistică cu mediul înconjurător.

În cadrul sistemelor de drenaj, se pot distinge următoarele tipuri:

• Măsuri preventive: se ia în considerare posibilitatea, ori de câte ori se poate, de a se reduce suprafeţele impermeabile, divizarea bazinelor urbane pentru a evita concentrarea unor volume mari şi colectarea şi reutilizarea apei de ploaie. În acest sens, trebuie să se ia în considerare anumite aspecte, cum ar fi legislaţia, educaţia şi conştientizarea cetăţenilor şi o corectă programare economică.

• Sisteme de infiltrare sau control al provenienţei: este vorba de sisteme de recepţie directă a apei de ploaie care permite infiltrarea la suprafaţă.

Suprafeţe permeabile: poziţionate în cadrul zonelor urbane, au avantaje, cum ar fi depozitarea şi reutilizarea apelor pluviale sau infiltrarea în acvifere naturale.

Puţuri şi şanţuri de infiltrare: constituie depozite subterane utilizate pentru colectarea şi stocarea apei din scurgere până la infiltrare în terenul natural. Se recomandă utilizarea acestor sisteme în parcuri şi şanţuri, prezentând, de asemenea, un avantaj estetic în proiectarea acestor zone verzi.

Depozite de infiltrare: zone de rezervoare de suprafaţă până la producerea infiltrării. Se recomandă implementarea acestui tip de măsuri în giratorii sau legături de drumuri urbane.

• Sisteme de transport permeabil: structuri care conduc apa pluvială către alte locuri de vărsare. Se recomandă poziţionarea pe ambele părţi ale drumurilor şi căilor de comunicare.

Drenaje de filtrare sau drenaje franceze: constituie o umplutură permeabilă care permite filtrarea apei şi transportul acesteia către alt sistem

Filtre de nisip: este vorba de structuri proiectate pentru tratarea apelor pluviale prin infiltrare. Pentru aceasta, se utilizează bazine de pretratare a sedimentelor, straturi de nisip ca filtru primar şi un sistem de colectare.

Şanţuri verzi: canale naturalizate care permit colectarea şi transportul apelor pluviale. Prin valoarea estetică şi înalta necesitate de spaţiu, sunt adecvate în zonele rezidenţiale.

Benzi de filtrare: este vorba de suprafeţe acoperite cu vegetaţie, cu capacitate de tratare a scurgerii de suprafaţă prin procese fizice, chimice şi biologice. Se recomandă în zonele cu mare disponibilitate de spaţiu (noi urbanizări), de-a lungul marginilor drumurilor ca traseu de intrare către un şanţ verde.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 230 / 337

• Sisteme de tratare pasivă: sunt cele care au ca scop prelungirea şederii apelor pluviale pentru o anumită perioadă de timp, înainte de vărsarea în mediul receptor, care să faciliteze tratarea adecvată a acestora. Aceste dispozitive vor fi aşezate în zone cu mare disponibilitate a spaţiului, pentru a putea realiza în mod corespunzător tratamentele adecvate. Aceste zone vor putea fi parcuri şi/sau grădini.

Depozite de oprire: zone de depresiune cu vegetaţie, utilizate ca depozitare a apelor provenite din scurgerea urbană. Oferă o limitare a viiturilor în care volumul captat va fi tratat în modul cel mai adecvat a posteriori. La rândul său, favorizează creşterea calităţii apei, prin reţinerea sedimentelor.

Bazine de retentie: Sunt structuri adaptate ale rezervoarelor de control al creşterii volumului, cu elemente care le permit utilizarea în zone urbane, având ca obiective principale reglarea creşterii obţinute prin reducerea debitului maxim şi utilizarea acestuia în alte scopuri. Sunt proiectate astfel încât se golesc complet după o perioadă relativ scurtă după ce trece furtuna, fiind, prin urmare, goale în majoritatea timpului. Problema sedimentării va fi soluţionată punând acest tip de rezervoarea în aval de laguna de reţinere în care sedimentarea se produce permanent în interiorul zonei cu apă. În cazul utilizării în zone de depozitare a apei de ploaie în care există un strat de apă permanent, în care există şi vegetaţie acvatică şi vegetaţie cu rădăcină care permite tratarea biologică, prin degradarea contaminanţilor şi fixarea unor metale grele, cu limitări de volum al apei care urmează a fi tratată. Aşa cum se întâmplă în cazul depozitelor de retentie, se recomandă implementarea acestora în zone vaste cu o uşoară lipsă de nivel care favorizează depozitarea (parcuri şi grădini).

Lagune de retentie: sunt asemănătoare cu bazinele de retentie, al căror scop este captarea şi reţinerea unui anumit volum de apă provenit din furtuni. Diferenţa constă în faptul că lagunele de reţinere menţin un volum permanent ocupat de apă, care este înlocuit total sau parţial cu apa de la furtuni. Volumul suplimentar captat în timpul furtunilor este evacuat în 12 ore, fiind necesar să se menţină un volum continuu de apă între perioadele dintre furtuni.

Lagunele de retentie pot fi utilizate pentru controlul scurgerilor urbane de pe străzi, în cartierele rezidenţiale, industriale şi/sau comerciale, putând, pe de altă parte, să satisfacă obiective multiple, cum ar fi alimentarea cu apă pentru irigaţii.

Laguna de retentie va trebui poziţionată imediat după avalul zonei urbanizate, descărgându-se în sistemul de drenaj.

Avantajul acestui tip de măsuri structurale este posibila utilizare secundară, cu titlu de exemplu, cum ar fi utilizarea în spaţiile recreative sau pentru irigarea zonelor verzi. Ca dezavantaj, ar trebui menţionată dificultatea eliminării sedimentelor şi posibilele mirosuri urâte, proliferarea algelor şi bolile aduse de insecte dacă au intrat în contat cu apele murdare.

Mlaştini artificiale: sunt zone de pământ acoperite cu vegetaţie ocazional sau permanent acoperită cu apă la diferite adâncimi. Constituie o alternativă naturală la staţiile de epurare artificiale.

Structuri subterane de reţinere: obiectivul fundamental este reducerea debitului maxim de descărcare. Permit filtrările în subsol, chiar dacă pot fi impermeabile.

10.4 MĂSURI NON-STRUCTURALE SI STRUCTURALE PE FLUVIUL DUNĂREA

Măsurile propuse s-au făcut tinând cont pe de-o parte de tendinta relativ constantă de crestere a debitelor anuale de pe Dunăre si a nivelurilor din Marea Neagră, conform înregistrărilor

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 231 / 337

hidrometeorologice efectuate în perioada 1840 – 2006, si pe de altă parte de legislatia în vigoare – Strategia Natională de Management a Riscului la Inundatii (H.G. 1854/22.12.2005) care transpune prevederile Directivei privind evaluarea riscului la inundaţii 60/EC/2007 si implementează conceptul european de amenajare - ”mai mult spaţiu pentru râuri”, precum şi conştientizarea riscului la inundaţii.

Grafic 14 Evolutia debitelor Dunării în sectiunea Bazias - Revista HIDROTEHNICA nr 51

Grafic 15 Evolutia nivelurilor Mării Negre în sectiunile Sulina si Constanta - Revista HIDROTEHNICA nr 51

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 232 / 337

10.4.1 Măs uri s truc tura le

• Suprainaltarea falezei orasului Galati tinînd cont de nivelurile Dunării din perioada viiturii din 2010.

• Consolidarea digurilor lacului Brates si a celor din zona de confluentă cu râul Prut lucrările din zonă au fost realizate în regim de urgentă în anul 2010 si au o importantă deosebită avănd în vedere influenta efectului de remuu creat pe Prut în perioadele de ape mari.

• Consolidarea digurilor locale ale localitătilor Peceneaga, I.C Brătianu si Grindu

• Refacerea unor zone umede în scopul conservării biodiversitătii si atenuării debitelor maxime ale undelor de viitură;

• Pentru identificarea zonelor de renaturare ecologică se vor lua în calcul rezultatele studiilor efectuate de către Institutul National de Cercetare si Dezvoltare Delta Dunării – INCDD, împreună cu Fondul Mondial pentru Natură – WWF (World Wide Fund for Nature).

• Lucrări pentru protejarea albiilor şi malurilor râurilor;

• Refacerea perdelei forestiere din zona dig-mal;

• Crearea unor brate secundare ale Dunării; pot avea efecte locale semnificative, ca urmare a scăderii nivelurilor prin mărirea sectiunii de curgere a apei.

• Relocarea unor diguri din zonele cu eroziuni ale albiei majore pe de-o parte pentru reducerii riscului ca stabilitatea digurilor sa fie pusa in pericol de procesele de eroziune, si pe de alta parte pentru marirea sectiunii de curgere.

• Lucrări de consolidare a digurilor de compartimentare a incintelor agricole;

• Identificarea necesitătii de realizare a unor statii de pompare pentru preluarea apelor din infiltratii si eliminarea excesului de umiditate

10.4.2 Măs uri non -s tructurale

• Reactualizarea planurilor de amenajare teritorială din bazinele hidrografice;

• Reactualizarea claselor de importanţă ale lucrărilor hidrotehnice;

• Determinarea zonelor de inundabilitate, a zonelor de risc: marcarea şi interzicerea construcţiilor în aceste zone;

• Dezvoltarea sistemelor informatice pentru alarmare şi avertizare în caz de dezastre;

• Participarea comunităţilor locale la acţiuni de ecologizare a râurilor;

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 233 / 337

• Educarea populaţiei pentru situaţii de criză;

• Îmbunătăţirea schimbului de date şi informaţii, ;i a timpilor de transmisie a datelor

• Revizuirea calculelor cu privire la precipitaţiile maxime în vederea proiectării

• Îmbunătăţirea cadrului instituţional pentru o mai bună administrare a situatiilor de criză

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 234 / 337

10.5 MĂSURI NON-STRUCTURALE SI STRUCTURALE DIN ZONE DELTEI DUNĂRII

10.5.1 In troducere

Inundabilitatea spaţiului deltaic, ca proces hidrologic complex, este foarte importantă în dinamica evolutivă a tuturor componentelor sistemului natural. Strâns dependent de regimul apelor Dunării, gradul de inundabilitate susţine atât procesele de aluvionare, cât şi alimentarea cu apă a depresiunilor lacustre interioare.

Procesul de inundaţie corespunde, evident, fazelor de creştere a nivelului Dunării, dar, în funcţie de mărimea acestora, ele afectează proporţional un anumit procent din suprafaţa Deltei. Hidrograful tip la postul Tulcea pune în evidenţă trei faze de niveluri ridicate, şi anume:

- primul de 257 cm r.M.N., la sfârşitul lunii ianuarie şi începutul lunii februarie,;

- cel mai important de 362 cm r.M.N. în lunile mai-iunie;

- ultimul de 246 cm r.M.N. la sfârşitul lunii noiembrie.

Aceste niveluri maxime sunt intercalate cu faze de ape mici, cea mai importantă fază fiind cea din octombrie de105 r.M.N.

O reprezentare mai explicită a riscului de inundare a Deltei Dunării poate fi realizată printr-o hartă a inundabilităţii, realizată de către INCDD în anul 1999 ce a avut la bază harta fizico-geografică a Deltei Dunării elaborată în anul 1983, sub coordonarea prof. dr. doc. Petre Gâştescu. Pentru elaborarea hărţii inundabilităţii au fost folosite datele de nivel existente la staţiile hidrologice din Delta Dunării.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 235 / 337

Figura.41 Harta inundabilitate Delta Dunarii. Sursa – INCDD

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 236 / 337

10.5.2 Probleme exis ten te identificate

Pe teritoriul rezervaţiei sunt în prezent: 25 de localităti cu o populaţie totală de 12 802 locuitori (conform datelor statistice din 2004), din care 68.5% în localităţile rurale şi 31.5% în Sulina.

Aceste localităţi sunt concentrate în cea mai mare parte în lungul braţelor Dunării şi ocupă suprafeţe reduse de teren din cauza suprafeţelor mici de terenuri neinundabile existente.

Densitatea populaţiei este de circa 3,5 locuitori/km2, raportată la suprafaţa continentală a rezervaţiei.

Una dintre problemele acute ale locuitorilor din Delta Dunãrii este lipsa apei potabile, de cele mai multe ori alimentarea cu apă a pupulatiei se face diret din fluviul Dunărea – apa din stratul acvifer freatic de suprafată nu este potabilă, fiind influentată direct de variatiile nivelelor de pe Dunăre si de calitatea acesteia, iar apa din straturile de adâncime are concentratie mare de minerale, în special cloruri.

Dacã pentru soluţionarea problemei privind alimentarea cu apã a localitãţilor din Delta Dunãrii s -au realizat o serie de proiecte (unele dintre ele realizate practic, altele în curs de realizare, iar altele în fazã de proiect) şi s-au investit bani în acest tip de investiţii - problema colectãrii şi evacuãrii apelor uzate – rămâne o problemã deosebit de importantã pentru protecţia resurselor subterane şi de suprafaţã: evacuările de ape uzate în mod necontrolat pot afecta atât sănătatea populatiei cât si factorii de mediu.

De asemenea, din punct de vedere al calitătii apelor si conditiilor de mediu, este semnalată inexistenta unor rampe de colectare-transfer a deseurilor si gunoiului menajer.

O altă problemă o reprezintă existenta unor căi de acces improprii, sau lipsa totală a acestora în unele cazuri, de cele mai multe ori deplasarea se face pe apă (acest lucru afectând direct accesul în cazul unor urgente, interventii sau calamităti naturale).

Din punct de vedere al protectiei împotriva inundatiilor s-au identificat zone unde digurile nu există sau sunt deteriorate. Majoritatea digurilor au fost proiectate pentru asigurari de calcul de 5% si 10%, unele dintre acestea având durata de exploatare depasită, sau nu au documentatii tehnice de exploatare. În cazul în care debitul Dunării ar atinge un debit de 15 000 mc/s în sectiunea Isaccea, conform declaratiilor de presă ale directorului SGA Tulcea, 90% din localitătile aflate în Delta Dunării ar fi afectate.

În acest sens, în urma analizei situatiilor reale din teritoriul aferent spatiului Deltei Dunării, facem următoarele propuneri de măsuri structurale si non-structurale, după cum urmează:

10.5.3 Măs uri s truc tura le

• Reabilitarea digurilor existente - promovarea proiectelor de punere în sigurantă/reparatii a digurilor de apărare împotriva inundatiilor. Având în vedere caracterul specific al zonei de Deltă, unde în situatiile de ape mari, nivelul apei creste simultan pe zone relativ mari, în cazul localitătilor – pe lângă necesitatea lucrărilor de reparatii, se propune realizarea de diguri inelare în jurul acestora tinând cont de nivelurile maxime din anii 2006 si 2010. Pentru punerea în sigurantă a digurilor se propun lucrări pe următoarele tronsoane de dig: Ciulinet – Isaccea, Tulcea – Nufăru si pentru localitatătile - Nufăru, Plauru, Pătlăgeanca, Ceatalchioi,

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 237 / 337

Ilganii de Sus, Ilganii de Jos, Vulturu, Băltenii de Jos, Sfântu Gheorghe, Pardina, Mahmudia, Maliuc, Caraorman, Crisan, Mila 23, Sulina (zona de sud a orasului).

• Realizarea unor goliri de fund sau sistem automatizat de evacuare a apei în

cordonul litoral, care sa intre automat functinue, în functie de nivele apei din complexul Rosu-Puiu.

• Redimensionarea statiilor de pompare din zonele unde există sisteme de desecare,

pentru evacuarea apei provenită atăt din infiltratii cât si din precipitatii. • Necesitatea efectuării de lucrări de stopare a eroziunii sau repozitionarea digurilor

pe un alt amplasament în zonele cu eroziuni accentuate de pe cursul Dunării. • Amenajarea si îmbunătătirea căilor de acces - pe perioadele de inundaţii, ploi sau

topirea zăpezii circulaţia auto sau pietonală devine impracticabilă, făcănd aproape imposibilă interventia terestră în zonele sensibile.

• Decolmatarea canalelor – pentru mărirea sectiunii si a capacitătii de transport a

apei.

• Întretinerea curentă a digurilor – Operaţiunile principale de întreţinere curentă a digurilor sunt:

o Menţinerea protecţiei taluzurilor în condiţii bune; o Menţinerea cotelor digurilor conform proiectului; o Astuparea galeriilor săpate de animale; o Întreţinerea sistemelor de drenaj; o Întreţinerea lucrărilor de traversare;

10.5.4 Măs uri non -s tructurale

• Interzicerea realizării de construcţii acolo unde cota terenului se află sub cota de inundabilitate, fără ridicarea lor pe o platformă la cote superioare cotelor de inundaţii (portanţa redusă a terenului face să se producă o afundare în teren a construcţiilor sub propria greutate, ceea ce limitează funcţionarea racordurilor de apă şi canalizare, sau chiar stabilitatea clădirilor).

• Întreţinerea permanentă a actualelor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor . • Interzicerea circulatiei pe digurile de apărare împotriva inundatiilor, precum si în

zonele protejate. • Consolidarea terenurilor inundabile si a zonelor expuse eroziunii prin plantarea de

arbori rezistenti la apă, sau refacerea perdelelor de protectie forestieră.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 238 / 337

• Interzicerea depozitării gunoiului menajer în alte locuri decât cele special amenajate.

• Îmbunătătirea colaborării institutionale pentru o mai bună administrare si coordonare

a activitătilor specifice, având în vedere că în spatiul Deltei sunt mai multe institutii implicate din punct de vedere administrativ.

10.6 CLASIFICAREA MASURILOR DUPĂ TERMENUL DE IMPLEMENTARE

NOTA: Directiva europeană a inundaţiilor (2007/60/CE) pledează pentru renaturalizarea ecosistemelor acvatice prin recuperarea câmpurilor naturale de inundare ca o cale de reducere a viiturii. Ţinând seama de această premisă, s-au prioritizat măsurile nestructurale faţă de cele structurale, acestea având influenţă directă asupra cursului de apă. Măsurile structurale au fost propuse doar în zonele în care pe baza hărţilor de hazard la inundaţie este clară necesitatea acestora, datorită faptului că aplicarea măsurilor nestructurale nu garantează în mod fiabil securitatea persoanelor, bunurilor şi mediului înconjurător; ceea ce, pe de altă parte, nu înseamnă că nu se pot aplica în mod colectiv.

Din acest motiv, măsurile propuse în prezentul Plan pentru Prevenirea, Protectia si Diminuarea Efectelor Inundatiilor se vor implementa în următorul mod:

• Pe termen scurt: măsuri structurale propuse. Datorită riscului ridicat de inundaţii în zonele în care a fost propus acest tip de măsuri, este necesară aplicarea acestora într-un interval scurt de timp.

• Pe termen mediu/lung: în cadrul acestui grup se află măsuri nestructurale, al căror termen de implementare va fi următorul:

o Politici şi planificare urbană şi rurală

Pe termen mediu:

• Curăţarea şi întreţinerea cursurilor naturale ale râurilor

• Planuri generale municipale de amenajare urbanistică

• Necesitatea unei norme care să limiteze utilizările solului şi tipul de construcţie în zonele inundabile

• Proiect de construcţii rezistente la inundaţie

• Colaborarea cu protecţia civilă, armata,...etc

• Analiza specifică a vulnerabilităţii utilizării agricole

Pe termen mediu/lung:

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 239 / 337

• Relocarea în zone locuite

Pe termen lung:

• Re-împăduriri

o Prognozarea inundaţiilor

Pe termen mediu:

• Îmbunătăţirea datelor hidrometeorologice

o Comunicare

Pe termen scurt:

• Comunicarea generală în materie de risc de inundaţii

o Sisteme de alarmă

Pe termen mediu:

• Sisteme de alarmă

o Mobilizare: în timpul episodului

o Coordonare şi proceduri de operare

Pe termen scurt/mediu

• Implementarea planurilor de manipulare a inundaţiilor

• Proceduri pentru coordonarea generală

o Asigurări şi indemnizaţii

Pe termen scurt

• Asigurări

• Indemnizaţii

o Securitatea barajelor şi norme de exploatare

Pe termen mediu

• Securitate şi norme de exploatare

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 240 / 337

10.7 RAPORTUL COST/BENEFICIU

In termeni generali, pagubele produse in timpul inundatiilor pot fi impartite in patru categorii:

Categoria Tipuri de pagube

Pagube materiale Edificii

Infrastructura

Parcuri si gradini

Vehicule

Malurile raurilor...etc

Pagube in functie de costuri Costuri pentru mutari temporare

Pagube provenite din neincasarea

Pierderi din serviciile publice

Impact economic din cauza inchiderii de drumuri, cai ferate...etc

Costuri de situatii de urgenta Operatiuni de urgenta

Evacuari

Cheltuieli pentru garantarea sigurantei si securitatii

Costuri pentru inlaturarea ruinelor, curatienie...etc

Intreruperi ale activitatii Boli

Tabel 65. Tipuri de pagube

In acest studiu, s-a calculat valoarea pagubelor materiale in constructii sau structuri, pentru a determina masurile structurale cele mai rentabile in functie de raportul cost-beneficiu.

Principala problema in analiza cost-beneficiu consta in determinarea debitului pornind de la care se va proiecta o anumita masura structurala destinata protectiei impotriva inundatiilor. Solutia acestei probleme trebuie sa tina cont de aspectele economice si legale.

Aspectul economic este reprezentat de faptul ca valoarea adaugata a unei masuri structurale sau pagubele evitate datorita acestei masuri, trebuie sa compenseze costurile de realizare. In principiu, cu cat mai mare este valoarea interventiei, cu atat mai mare este beneficiul si, de asemenea, costul, dar si unul si celalalt pot creste diferit. Determinarea marimii optime este o problema

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 241 / 337

caracteristica a dimensionarii economice.

Dificultatea analizei economice a unei masuri structurale de protectie impotriva inundatiilor consta in cuantificarea beneficiului. In acest sens este fezabila precizarea pagubelor evitate prin protejarea impotriva inundatiei, cuantificandu-le in functie de nivelele de inundatie atinse in fiecare probabilitate de realizare. Chiar si in aceste conditii, pagubele reale depind nu numai de adancimea inundatiei ci si de viteza apei.

Ca un exemplu edificator, se prezinta cazul unor diguri impotriva inundatiilor. In acest caz trebuie determinata inaltimea optima H a digurilor, afland maximul diferentei dintre pagubele la inundatii evitate (D) si costuri (C).

Paguba are ca formula matematica: d(D-C)/dH=0.

Ambele functii, D(H) si C(H), sunt uniform crescatoare. Costul, in special cel de constructie, poate include de asemenea un cost de mentenanta anual. costul unui dig creste neliniar cu inaltimea. In ceea ce priveste D, trebuie estimate pagubele pentru fiecare nivel de inundatie H, dar aceasta cifra reprezinta pagube reale evitate doar in masura in care respectiva inun datie este probabila. Probabilitatea ca nivelul H sa fie depasit intr-un an este p=1/T, unde T este perioada de intoarcere a debitului transportat cu nivelul H. Dat fiind faptul ca H este o variabila continua, este necesar sa se ia in considerare un interval de nivele [H1, H2] si atunci probabilitatea de atingere a unui nivel in aceste interval este (1/T1-1/T2). Pagubele medii in cazul atingerii unui nivel in interval (care poate fi calculat ca medie sau semisuma pagubelor pentru H1 si H2) poate fi inmultit cu probabilitatea (1/T1-1/T2) pentru a obtine valoarea pagubei evitate.

Paguba evitata intr-un interval este o paguba probabila anuala functie de importanta pagubelor si de probabilitatea acestora. Functia D(H) este functia acumulata a acestor pagube de la 0 la H, adica, suma intervalelor pana la H si reprezinta toate pagubele inundatiilor mai mici de H ponderat cu probalilitatile lor.

Odata estimate functiile D(H) si C(H), maximul diferentei se poate afla determinand valoarea H astfel incat dD=dC. In termeni incrementali, sub valoarea optima, cand ∆D>∆C pentru un ∆H , reconsiderarea digurilor va presupune o crestere mai mare a beneficiilor decat a costurilor. In mod contrar, dupa valoarea optima, cand ∆D<∆C, marirea digurilor ar presupune cresterea mai mare a costurilor decat a riscurilor evitate. Studiul economic trebuie luat ca o referinta, chiar daca pate fi folosit pentru specificarea valorilor de prag care modifica substantial costurile sau pagubele si care determina o anumita alegere.

Debitele de proiectare a structurilor de protectie impotriva inundatiilor se aleg pentru o perioada de intoarcere cuprinsa intre 50 si 100 de ani. In zona urbana perioadele de intoarcere sunt mai mari (de exemplu 200 de ani). Cand nu exista populatie afectata, perioadele de intoarcere pot fi intre 25 si 50 de ani.

Metodologia utilizata in estimarea cost/beneficiu, a constat in a determina daca costul proiectului de diminuare a riscurilor va presupune reducerea daunelor provocate de inundatii in viitor, intr-un

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 242 / 337

mod suficient pentru a justifica investitia proiectului. Atunci cand se determina ca beneficiul este mai mare decat costul estimat al proiectului, proiectul este considerat rentabil. In caz contrar, atunci cand beneficiul este mai mic decat costul proiectului, acesta este considerat ca nerentabil.

În cadrul unei inundaţii, pagubele produse pot fi, în principal, de 4 tipuri:

• Pagube fizice-materiale: pierderi de vieti omenesti, clădiri, industrii, agricultură, infrastructură...etc.

• Pierderi în funcţie de costuri: pierderi de profituri, costuri cu deplasări, salarii neîncasate ... etc.

• Costuri de urgenţă: evacuări, cheltuieli de securitate, ... etc.

• Concedii: medicale

Datorită complexităţii pe care o presupune procesul de estimare a pierderilor în funcţie de costuri de urgenţă şi concedii, care necesită o investigaţie economică semnificativă în afara limitelor acestui proiect, au fost luate în considerare doar pagubele fizice, deoarece măsurile structurale propuse se află la un nivel conceptual în care informaţiile detaliate de gestiune economică şi de urgenţă nu sunt disponibile. În general, pentru proiectele cu un raport beneficiu/cost peste 0.75 considerând doar pagubele fizice, este probabil ca acest raport final să fie de peste 1 după ce se iau în calcul pagubele cauzate de celelalte categorii restante (costuri de urgenţă, cheltuieli de gestionare a urgenţelor, etc.). Prin urmare, măsurile structurale al căror raport Beneficiu/Cost este peste această valoare (0.75), vor fi considerate rentabile.

Pe de altă parte s-a luat în considerare că ori de câte ori este propusă o măsură structurală într-un anumit tronson (după ce s-au luat în considerare rezultatele hărţilor de risc), datorită cărora nu se consideră că prin măsurile nestructurale vieţile umane sunt protejate cu toată siguranţa, această măsură structurală se va considera rentabilă doar prin evitarea aparitiei de posibilelor victime.

Estimarea pagubelor s-a realizat pentru o probabilitate de 0,005% (T=200). Probabilitatea pentru care trebuie să se proiecteze măsurile structurale propuse, in acele zone in care , pornind de la hartile de risc, devine evident ca este necesara propunerea de masuri structurale. Estimarea datelor a fost realizata prin crearea "Hartilor de hazard”.

10.7.1 Calculu l pagubelor

Pentru realizarea calculului pagubelor, au fost utilizate instrumente GIS, cu ajutorul carora utilizarea solurilor au fost reclasificate in 4 categorii:

• Agricultura

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 243 / 337

• Zone rezidentiale (case)

• Drumuri

• Industrie

Se includ astfel toate utilizarile solului prezente in zona, in una din categoriile mai importante, atat din punct de vedere al intinderii teritoriale cat si din cel al pierderilor economice mai insemnate si tinand cont, pe de alta parte, de industriile cu un potential ridicat de contaminare.

Pagubele vor fi definite ca suprafetele fiecaruia dintre aceste tipuri de utilizari ale solurilor, care vor ramane sub stratul de apa ce rezulta din hartile de inundatii, pentru fiecare din perioadele de revenire.

Estimarea economica per unitate de suprafata a posibilelor pagube in fiecare dintre aceste 4 categorii de utilizare a solurilor, a fost realizata prin consultarea diferitelor surse referitoare la pierderile economice produse in inundatiile istorice si avand ca element important de consultare raportul realizat in ianuarie 2006 de catre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă, ”Privind efectele inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase produse în anul 2005”. Au fost obtinute urmatoarele valori:

UTILIZAREA SOLURILOR PAGUBE UNITARE (m2)

Agricultura 0,025205 €/m2

Drumuri 3 €/m2

Zone rezidentiale (urbane) 16,24 €/m2

Industrie 35 €/m2

Tabel 66. Estimarea pierderilor unitare in inundatii istorice

Pornind de la curbele FEMA, care estimeaza procentajul din pagubele totale in functie de inaltime pe care o atinge apa intr-un anumit punct, s-au estimat intervalele de pagube pentru posibilele nivele ale apei in fiecare din cele 4 categorii de folosire a terenurilor.

Această curbă reprezintă relaţia dintre înălţimea apei şi costurile daunelor pentru fiecare tip de utilizare a solului. Tipul de utilizare a solului se exprimă ca preţ pe unitate de suprafaţă, acest fapt implică cunoaşterea valorii economice a elementului pentru determinarea pierderilor. (Valoarea economica a elementului a fost exemplificata in tabelul anterior). Curba de daune este o funcţie cu valori care oscilează între 0 şi 1 (sau intre 0% si 100%), 0 indică că nu există daune şi 1 că daunele sunt maxime.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 244 / 337

Grafic 16 Evolutia procentajului de daune in functie de adancimea maxima, pentru o folosire generala a terenului. Asa cum se poate observa, ca norma generala pentru orice

tip de folosire a terenului, procentajul pagubelor este scazut daca adancimile sunt mai mici de 70-80 cm., valori de la care acest procentaj creste busc pana la adancimi de 1,20

m, de unde continua sa creasca lent

In continuare sunt prezentate curbele tip utilizate pentru relaţionarea daunelor previzibile cu parametrii de periculozitate:

a) În cazul elementelor de populaţie, s-a utilizat metoda curbelor de daune incluse FEMA care estimează daunele structurale în locuinţelor.

Grafic 17 FEMA Building Depth-Damage Curve

b) În cazul zonelor industriale, comerciale şi de camping, s-a utilizat metoda curbelor generice elaborate de FEMA, în care se disting, de asemenea, daunele aduse conţinutului şi structurilor

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 245 / 337

Grafic 18 Curba FEMA pentru zonelor industriale

c) In cazul zonelor agricole s-a utilizat urmatoarea curba

Grafic 19 Curba pagubelor in agricultura

d) In sfarsit, in cazul pagubelor provocate infrastructurilor de comunicatii (drumuri si cai ferate), s-a folosit urmatoarea curba:

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 246 / 337

Grafic 20 Curba pagubelor in drumuri si cai ferate

Paguba provocata de catre o inundatie cu o anumita perioada de intoarcere, va fi suma tuturor pagubelor anterioare.

Hartile de pagubelor pot fi vizualizate in anexa nr. 6

10.7.2 Măs uri propus e

Dupa analiza situatiei, a fost realizata o propunere de posibile masuri structurale necesare in zonele de risc, care pot duce la solutionarea problemelor.

Pentru evaluarea economica a fiecareia dintre masurile propuse, au fost obtinute preturile unitare care, odata inmultite cu marimea aproximata pe care ar trebui sa o aiba actiunile respective, vor determina estimarea aproximativa a costului de realizare a masurii respective (valorarea economica reala a masurii va fi stipulata in faza de proiect, odata calculate dimensiunile reale).

VALOARE MEDIE A COSTURILOR UNITARE A PRINCIPALELOR INFRASTRUCTURI PROPUSE

TIP DE ACTIUNE Curatirea si stabilizare taluzuri

Configurare structura si Stabilizare taluz

rau

Dig acoperit cu material

impermeabil , pe fata umeda

Dig de beton

Zid Longitudinal Dig din gabion

m3 m m3 m m3 m m3 m m3 m

Valoare Aproximata (€) 1,2 120 2 200 260 624 40 480 580 720

Tabel 67. Exemplu. Preturile unitare posibile măsuri structurale propuse

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 247 / 337

10.8 PRIORITIZAREA MĂSURILOR Va aparea in mod inevitabil un decalaj intre aspiratiile pentru proiectele de prevenire, protectie si diminuare a efectelor inundatiilor si capacitatea financiara de realizare. Prioritizarea masurilor este prin urmare necesara pentru a se asigura ca fondurile disponibile sunt directionate in mod corespunzator, iar zonele cu cele mai mari nevoi obtin asistenta primele. Cel mai bun mod de clasificare a proiectelor pentru finantare poate sa nu fie intotdeauna evident, dar luarea in considerare a intregului sistem de protectie va permite directionarea investitiilor in zonele in care pericolul nu este neaparat cel mai mare, dar este de natura sa cauzeze cele mai multe efecte negative.

Planul pentru Prevenirea, Protectia si Dimunuarea Efectelor Inundatiilor isi propune sa asigure ca acest lucru nu se face intr-un mod ad-hoc, ci in baza unei strategii globale, la nivelul intregului bazin hidrografic, care vizeaza indeplinirea obiectivelor finale dorite.

In ceea ce priveste ordinea de aplicare a masurilor propuse, a fost acordata prioritate masurilor nestructurale fata de cele structurale, dat fiind faptul ca primele nu au un efect direct asupra albiei, evitand astfel posibile complicatii in alte zone ale acesteia.

In orice caz, in general, in prioritizarea masurilor, decizia finala va apartine fezei de Evaluare Strategica de Mediu (SEA).

In ceea ce priveste masurile nestructurale, se propune urmatoarea prioritizare:

1º.- Curatarea si mentenanta cursurilor naturale ale raurilor (incluzand restaurarea malurilor si re-împădurire)

1º.- Planuri de siguranta a barajelor si norme de exploatare in timpul inundatiilor.

2º.- Imbunatatirea calitatii datelor hidrometeorologice si automatizarea in timp real

3º.- Revizuirea planurilor generale municipale de urbanism

3º.- Necesitatea realizarii unor normative care sa limiteze utilizarile terenului si tipul de edificari din zonele inundabile

4º.- Sisteme de alarma

5º.- Implementare de planuri de management al inundatiilor

5º.- Proceduri pentru coordonarea generala

5º.- Proceduri pentru coordonarea in timpul evenimentelor de inundatii

5º.- Comunicatii in timpul evenimentelor

5º.- Colaborarea cu protectia civila, armata...etc

5º.- Evacuari preventive

5º.- Evacuari fortate

5º.- Fuga

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 248 / 337

5º.- Masuri de autoprotectie personala

6º.- Analiza vulnerabilitatii utilizarii agricole

7º.- Asigurari

8º.- Indemnizatii

9º.- Proiectarea constructiilor rezistente la inundatii

9º.- Relocarea zonelor locuite

Ordin de prioritate

Masura nestructurala

1º Curatarea si mentenanta cursurilor naturale ale raurilor (incluzand restaurarea malurilor si re-împădurire)

Planuri de siguranta a barajelor si norme de exploatare in timpul inundatiilor.

2º Imbunatatirea calitatii datelor hidrometeorologice si automatizarea in timp real

3º Revizuirea planurilor generale municipale de urbanism

Necesitatea realizarii unor normative care sa limiteze utilizarile terenului si tipul de edificari din zonele inundabile

4º Sisteme de alarma

Implementare de planuri de management al inundatiilor

Proceduri pentru coordonarea generala

Proceduri pentru coordonarea in timpul evenimentelor de inundatii

Comunicatii in timpul evenimentelor

Colaborarea cu protectia civila, armata...etc

Evacuari preventive

Evacuari fortate

Fuga

Masuri de autoprotectie personala

6º Analiza vulnerabilitatii utilizarii agricole

7º Asigurari

8º Indemnizatii

9º Proiectarea constructiilor rezistente la inundatii

Relocarea zonelor locuite

Tabel 68. Tabel prioritizare masuri nestructurale

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 249 / 337

Cat despre masurile structurale, s-a tinut cont de:

• Protectia mediului

• Criteriul minimei interventii

• Reducerea pagubelor produselor mediului ambient

• Morfodinamica sectorului pentru care a fost propusa pentru a se realiza masura structurala.

• Cost-beneficiu

• Impact social

Cand trebuie realizata ierarhizarea masurilor structurale, se va tine cont de informatia oferita de hartile de risc, de pagubele potentiale, inundatiile istorice, datele topografice, hidraulice si hidrologice si analiza cost-beneficiu realizate in faza anterioara.

Pe baza lucrărilor de mai sus, se propune un program de măsuri şi acţiuni, cu prioritate corespunzătoare, care să permită să se atingă obiectivele stabilite şi să se prevadă armonizarea cu alte planuri şi programe, fără a ignora raportul cost-eficacitate.

Pentru aceasta, s-a realizat o analiză detaliată a aspectelor legale şi a competenţelor care vor caracteriza cel puţin cadrul juridic şi administraţiile implicate (hidraulică, de mediu, urbanistică, cea competentă în materie de protecţie civilă, …). Pe baza analizei celor de mai sus, precum şi măsurilor propuse, s-a elaborat o propunere de model de gestiune şi alocare a competenţelor unde se indica mecanismele de articulare dintre diferite planuri şi programe şi cele responsabile cu diferitele acţiuni definite.

În cele din urmă, cu scopul de a realiza o monitorizare a execuţiei măsurilor ca şi a efectului acestora, s-a procedat la dezvoltarea unui ansamblu de indicatori care vor garanta atât dezvoltarea corectă a planului de gestiune cât şi a programului de măsuri. Asocierea propune indicatori de control al execuţiei acţiunilor bazate pe respectarea termenelor şi bugetelor şi altele pentru monitorizarea efectelor benefice fundamentate atât pe reducerea teoretică a daunelor obţinută ca urmare a răspunsului faţă de viitoarele episoade de inundaţie.

Decizia finală legată de prioritatea acestor măsuri va fi luată în funcţie de rezultatul procedurilor SEA (Evaluarea Strategica de Mediu)

Scopul procedurii de Evaluare Strategica de Mediu (SEA), este acela de a integra aspectele ambientale în elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor şi de a evalua influenta aplicarii acestora asupra mediului, în scopul de a asigura că "Planul pentru prevenirea, protecţia şi atenuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Dobrogea Litoral", promoveaza o dezvoltare durabilă.

Măsurile prioritare propuse aici pentru bazinul Dobrogea Litoral au doar un caracter orientativ. În

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 250 / 337

momentul proiectării unei măsuri structurale de protecţie împotriva inundaţiilor, sunt multe aspecte care trebuie să fie prezente:

• Este absolut esenţial să se cunoască râul în detaliu, în special geometria hidraulică, starea de echilibru sau dezechilibru, regimul hidrologic şi de viituri, precum şi transportul solid. Geometria şi hidrologia trebuie să fie prezente în proiectarea traseului şi secţiunilor, lăţime, raze de curbură, înclinare, etc. Transportul solid şi starea de echilibru ne oferă informaţiile asupra stabilităţii canalului.

• Trebuie să se urmărească întotdeauna ca printr-un canal să se creeaze atât o cale de circulaţie a apei pentru om, care să fie mai stabilă, mai regulată sau să aibă o capacitate mai mare. Riscul hidrologic subzistă şi el. Frecvent apare un efect psihologic de securitate prin simplul fapt că s-a intervenit asupra râului, ceea ce aduce cu sine o creştere a pagubelor în caz de inundaţie.

• Râurile sunt sisteme dinamice care îşi vor adapta geometria la noile condiţii impuse de om printr-un canal. Trebuie să se studieze efectele intervenţiei pentru a rectifica proiectul sau cel puţin pentru a se pregăti pentru consecinţe.

• O lucrare de canalizare parţială poate genera mai multă instabilitate decât protecţia dorită. Problema se agravează pe măsură ce creşte viteza medie în tronsonul canalizat în legătură cu care prevalează în afara canalizării. Tranziţiile de început şi sfârşit al unei canalizări trebuie să fie uşoare şi treptate; lucrările longitudinale trebuie să se implementeze pe teren şi să ofere contururi uşoare. Implementarea unui obiectiv pe un mal va aduce cu sine pagube asupra lucrării.

• Râurile sunt sisteme dinamice, adică suferă schimbări sau modificări în general pe termen mediu şi lung, ca urmare a acţiunilor externe. Schimbările sunt posibile datorită faptului că contururile aluviale sunt mobile atât în sens vertical (schimbarea fondului) cât şi orizontal (modificarea staţiei). Atunci când râul nu circulă în echilibru, există sedimentări sau erodări care produc schimbări asupra conturului.

• Este necesar să se ia în considerare efectul/influenţa altor planuri de dezvoltare. Spre exemplu, înălţimea unui dig afectează proiectul de înălţime a unui pod situate în aval.

Luând în considerare punctele de mai sus, propunerile de măsurători structurale pentru protecţia împotriva inundaţiilor trebuie să continue cu următorii paşi:

1. Localizarea tronsonului râului pe cel pe care trebuie acţionat

2. Definirea traseului pe care îl va urma regularizarea (evitând ocolirile, în măsura în care este cu putinţă)

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 251 / 337

3. Definirea trasării râului

4. Definirea gradientului de apă în cursul de apă (viteza apei)

5. Definirea secţiunii râului în tronsonul respectiv.

Cu titlu de exemplu, se include în continuare o schemă cu posibilele acţiuni de îmbunătăţire în secţiunea unui râu:

Figura.42 Ex. Secţiunea unui râu

W1: Lăţimea râului existent

W2: Lăţimea râului îmbunătăţit

W3: Lăţimea râului îmbunătăţit + abilitarea digurilor de protecţie

Date fiind caracteristicile multor râuri din bazinul Dobrogra Litoral, o acţiune care trebuie luată în considerare constă în secţionarea unei sinuozităţi, fie pentru evitarea unei rupturi violente care să modifice regimul râului, fie din motive de securitate înaintea pagubelor pe care le poate provoca secţionarea bruscă.

Acest control poate impune de la realizarea completă a secţionării necesare pentru rectificare până la doar excavarea unui canal sau curs de apă pilot, pe care ulterior o va mări râul însuşi până la obţinerea echilibrului şi va duce la alunecarea completă. Evident, există cazul intermediar al canalelor prin care se deviază apele înalte şi creşterile de nivel şi se menţin permanent în cadrul alunerării în aval.

Pentru proiectarea secţionărilor artificiale, trebuie să se ia în considerare următoarele elemente:

a) Alinierea celor două extreme ale secţionării trebuie să fie tangenţială pe direcţia fluxului principal pentru fiecare debit de proiectare;

b) Intrarea şi ieşirea din zona secţionării trebuie să aibă o tranziţie treptată;

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 252 / 337

c) În măsura în care este posibil, excavarea trebuie să se realizeze în material chiar din cursul râului;

d) Trebuie să se aibă grijă ca energia de ieşire să fie cel puţin egală cu cea a curentului principal din locul respectiv.

e) Fundul cursului de apă pilot la intrarea şi ieşirea acesteia trebuie să coincidă cu ridicarea fundului din locurile respective.

O altă măsură structurală care trebuie adoptată în bazinul Dobrogea Litoral este construcţia unor noi diguri de protecţie sau recrearea sau extinderea celor existente. Trebuie să reamintim că funcţia principală a acestor structuri este cea de a îndrepta fluxul de apă către aval, evitând devierea către zonele populate şi cu valoare economică considerabilă.

Poziţionarea digurilor se va realiza pornind de la hărţile de risc, în timp ce înălţimea digurilor va fi definită de la straturile de inundaţie. În zonele urbane, înălţimea straturilor de apă care se utilizează în mod tipic pentru a defini înălţimea unui dig este cea care reiese din hărţile de inundaţie într-o perioadă de recurenţă de 200 de ani.

În cazul în care nu există spaţiu pentru proiectarea unui dig (aşa cum se întâmplă în multe zone din bazinul Dobrogea Litoral), una din soluţiile cele mai obişnuite este proiectarea unui zid, a cărui înălţime să coincidă cu înălţimea pe care ar trebui s-o aibă digul în acelaşi amplasament al zidului.

Pe de altă parte, un alt tip de acţiune utilizat în mod foarte comun în tehnologia râurilor constă în lărgirea râului datorită prezenţei construcţiilor pe unul din malurile râului (acest lucru se întâmplă în zonele urbane), există alternativa costisitoare de a excava un nou curs pentru drenarea viiturilor. Această ultimă opţiune este recomandabilă mai ales atunci când viiturile sunt drenate în mare sau în lacuri.

În ultimul rând, trebuie să se ia în considerare eroziunea malurilor râului în episoadele de viitură prin efectul vitezei apei. Aceste acţiuni sunt importante în special în tronsoanele urbane, mai ales pentru a preveni prăbuşirea unor aşezări locuite.

Măsurile structurale au fost propuse doar în zonele în care pe baza hărţilor de hazard la inundaţie este clară necesitatea acestora, datorită faptului că aplicarea măsurilor nestructurale nu garantează în mod fiabil securitatea persoanelor, bunurilor şi mediului înconjurător, ceea ce, pe de altă parte, nu înseamnă că nu se pot aplica în mod colectiv.

Masurile structurale au fost propuse numai pe sectoare scurte de rau si numai pentru apararea impotriva inundatiilor a localitatilor si a unor obiective sociale si economice importante.

Masurile Structurale ce au fost propuse prin Planul de Masuri sunt cele care au fost considerate optime pentru a fi implementate in cazul respectiv, analizandu-se parametri multipli (grad de protectie, cost/beneficiu, impact asupra mediului etc.).

In tabelul urmator este prezentata situatia privind zonele in care sunt propuse masuri structurale si cursurile de rau.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 253 / 337

Nr. Crt.

Localitate protejata

Rau Locuitori

(Recensamantul populatiei si

locuintelor 2002. -INS)

Lungime cursului de apa vizata de masuri structurale

(m)

Lungime totala rau

(m)

Procent din rau vizat de

masuri structurale

(%)

1 Mihail Kogalniceanu

Agi Cabul

7808 2156 28441 7.58

2 Almalau Almalau 981 3717 13238 28.1

3 Vulturu Cartal 745 1881 28620 6.6

4 Razboieni Casimcea 808 3500 77799 4.5

5 Baneasa Chici 3583 4590 16347 20.13

6 Corbu Corbu 3559 3491 5739 58.70

7 Magura Magura 149 1400 112321 12.5

8

Silistea

Silistea 676 2992 20264 14.8

Afluent Silistea

1265 11244 11.3

9 Pecineaga Tatlageacul Mic

2470 2570 11882 17.95

10 Fantanele Nuntasi 1679 2626 25163 10.4

11 Nuntasi Nuntasi 1144 2605 25163 10.4

12 Sacele-Traian Sacele 2083 5760 16285 35.4

13 Abrud Valea Baciului

129 1680 37137 4.5

14 Ivrinezu Mare- Ivrinezu Mic

Pestera 929 6251 24498 25.5

15 Pestera Pestera 1821 4373 24498 17.9

16 Negureni Negureni 758 2460 6050 40.7

1 Cursul de apa aflat pe teritoriul Romaniei

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 254 / 337

Lungimea totala a cursurilor de rau vizate de masuri structurale este de aproximativ 54km.

Raportat la lungimea totala a raurilor din Bazinul Hidrografic Dobrogea Litoral de 1624km rezulta ca un procent de 3.33 % din lungimea cursurilor de apa este vizat de masurile structurale.

În cele ce urmează, sunt detaliate măsurile structurale propuse:

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 255 / 337

10.8.1 Deta lierea mas urilor s truc turale propus e

10.8.1.1 Bazinul Agi Cabul – Localitatea Mihail Kogalniceanu

1. Bazinul Agi Cabul – Localitatea Mihail Kogalniceanu

MĂSURI PROPUSE

Tinând cont de hărtile de hazard ale căror rezultate reprezintă zonele unde se pot produce efecte ca urmare a inundatiilor, asupra populatiei sau a terenurilor, pe lângă măsurile structurale propuse în vederea prevenirii producerii unor evenimente, este recomandabil a se lua în considerare si aplicarea unor măsuri non-structurale, astfel:

• POLITICILE ŞI PLANIFICAREA URBANĂ ŞI RURALĂ

Se recomandă evitarea realizării de constructii civile în vecinătatea albiei cursului de apă, în mod special în zonele inundabile. În acest sens este necesar să se dezvolte si să se aplice la nivel local, atât legislatia în vigoare privind utilizarea terenurilor cât si hotărâri ale consiliului local.

Igienizarea albiei cursului de apă în vederea evitării producerii de inundatii, cauzate de aglomerarile de plutitori sau elementelor de vegetatie, ce pot produce cresteri arificiale al nivelului apei.

Nu se recomandă permiterea plasării unor activităti industriale în apropierea cursurilor de apă atât din cauza riscului de inundatii, cât si din considerente de mediu – potentiale surse de poluare.

Este de asemenea important să se semnalizeze – marcheze zonele inundabile.

• Colaborarea cu Inspectoratele judetene pentru Situatii de Urgentă

Este necesară o bună colaborare - comunicare cu toate institutiile implicate în activitătile de interventie, în mod special cu efectivele ISU, pentru realizarea unor interventii eficiente.

• Proiectarea unor constructii rezistente la inundatii si revizuirea celor existente

Această propunere vizează locuintele aflate în vecinătatea cursului de apă, unde este recomandată dotarea acestora cu usi si ferestre impermeabile, si constructiile care urmeaza să se realizeze – unde se recomandă proiectarea acestora la o cotă superioară cotelor atinse de ape în perioadele de inundatii storice.

• Refacerea perdelelor forestiere

Este necesară refacerea zonelor forestiere sau cu vegetatie rezistentă la umiditate, din lunca inundabilă a cursurilor de apă, acestea avănd rolul de a reduce semnificativ viteza de curgere a apei în situatiile de ape mari, reducând astfel semnificativ si fenomenele de eroziune.

• Prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase

Această măsură se recomandă a fi aplicată pe întreg teritoriul ABADL. Este necesară îmbunătătirea calitătii datelor hidrometeorologice (Analiza reţelei, Verificarea reţelei, Funcţionarea şi implementarea staţiilor).

• Comunicarea

Se recomandă efectuarea unor campanii educative în rîndul populatiei pentru constientizarea riscului privind inundatiile. Este important ca populatia să fie în măsură să reactioneze în consecintă înainte, în

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 256 / 337

1. Bazinul Agi Cabul – Localitatea Mihail Kogalniceanu

timpul si după producerea unui eveniment de inundatie. In acest caz, Consiliile Judetene si Locale au obligativitatea informarii populatiei si instruirii acesteia.

• Sisteme de alarmă

Sistemele de alarmă au ca scop notificarea populaţiei în legătură cu o ameninţare cu caracter iminent, fiind un instrument fundamental pentru iniţierea şi dezvoltarea procedurilor de evacuare. Este vorba despre un Sistem Informatic în timp real, bazat pe înregistrarea, transmiterea şi procesarea valorilor adoptate prin variabilele hidrometeorologice şi hidraulice mai semnificative din anumite puncte geografice din bazinul hidrografic. Furnizează informaţii privitoare la nivelurile şi debitele circulante în principalele râuri şi afluenţi, nivelul şi volumul colectat în bazine, debitul drenat prin deversoare şi stavile ale acestora, ploaia în numeroase puncte şi debitele separate prin utilizările principale ale apei în bazin.

În acest sens şi datorită frecventelor probleme cu inundaţiile înregistrate în bazinul Dobrogea Litoral se recomandă implementarea unui Sistem de Alertă Timpurie, Early Warning System (EWS) în acesta, care va trebui să furnizeze informaţii legate de precipitaţii şi niveluri înregistrate la punctele de control, permiţând estimarea evoluţiei previzibile a nivelurilor şi debitelor în funcţie de prognoza meteorologică şi stabilirea zonelor posibile de inundaţii. Aceste informaţii vor fi captate prin senzori şi transmise către Centrele de Control.

• Coordonarea procedurilor de interventie

Este necesară definirea procedurilor care trebuie urmate în timpul inundaţiei şi rolul tuturor institutiilor implicate în astfel de interventii.

• Asigurări si indemnizatii

Se recomandă promovarea si dezvoltarea unor sisteme de asigurări pentru locuintele aflate în lunca inundabilă a localitătilor.

În concluzie, se propune ca măsură structurală regularizarea tronsonului urban prin fundaţie de beton şi taluzuri din acelaşi material cu secţiunea trapezoidală, având adâncimea minimă de 2 m şi bază superioară de 8 m, cu taluzuri cu înclinarea de 3H/2V, care va fi dispus de-a lungul a 2.156 m., aproximativ între coordonatele STEREO 70:

• Început: X: 776119; Y: 325662

• Sfârşit X: 775543; Y: 323725

• Lungime: 2.156 m

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 257 / 337

1. Bazinul Agi Cabul – Localitatea Mihail Kogalniceanu

ZONA PROTEJATĂ SAU LOCALITATEA

Mihail Kogalniceanu

COSTUL MĂSURII

Bugetul de execuţie a lucrării estimat este de 3.997.640 €. Pretul final al investitiei poate fi obtinut în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

Activitate Lungime Pret unitar (Euro/m) Pret total

Regularizare albie 2.156 1.854,19 3.997.640

Total 3.997.640 €

ELEMENTE PROTEJATE

Locuinţele situate în zona inundabilă din localitatea Mihail Kogalniceanu

BENEFICII 1.670.540 €. Valoarea a fost obtinută în urma aplicării metodologiei raportului cost-beneficiu, adoptând ca variantă de calcul, varianta pierderilor minime.

COMENTARII

Prin această măsură, localitatea Mihail Kogalniceanu este protejată. Inundaţiile ar putea afecta diferite case situate pe cursul de apă, provocând pierderea de vieţi omeneşti, prin urmare această măsură structurală este considerată rentabilă.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 258 / 337

10.8.1.2 Bazinul Almalau – Localitatea Almalau

2. Bazinul Almalau – Localitatea Almalau

MĂSURI PROPUSE

Tinând cont de hărtile de hazard ale căror rezultate reprezintă zonele unde se pot produce efecte ca urmare a inundatiilor, asupra populatiei sau a terenurilor, pe lângă măsurile structurale propuse în vederea prevenirii producerii unor evenimente, este recomandabil a se lua în considerare si aplicarea unor măsuri non-structurale, astfel:

• POLITICILE ŞI PLANIFICAREA URBANĂ ŞI RURALĂ

Se recomandă evitarea realizării de constructii civile în vecinătatea albiei cursului de apă, în mod special în zonele inundabile. În acest sens este necesar să se dezvolte si să se aplice la nivel local, atât legislatia în vigoare privind utilizarea terenurilor cât si hotărâri ale consiliului local.

Igienizarea albiei cursului de apă în vederea evitării producerii de inundatii, cauzate de aglomerarile de plutitori sau elementelor de vegetatie, ce pot produce cresteri arificiale de nivel al apei.

Nu se recomandă permiterea plasării unor activităti industriale în apropierea cursurilor de apă atât din cauza riscului de inundatii cât si din considerente de mediu – potentiale surse de poluare.

Este de asemenea important să se semnalizeze – marcheze zonele inundabile.

• Colaborarea cu Inspectoratele judetene pentru Situatii de Urgentă

Este necesară o bună colaborare - comunicare cu toate institutiile implicate în activitătile de interventie, în mod special cu efectivele ISU, pentru realizarea unor interventii eficiente.

• Proiectarea unor constructii rezistente la inundatii si revizuirea celor existente

Această propunere vizează locuintele aflate în vecinătatea cursului de apă, unde este recomandată dotarea acestora cu usi si ferestre impermeabile, si constructiile care urmeaza să se realizeze – unde se recomandă proiectarea acestora la o cotă superioară cotelor atinse de ape în perioadele de inundatii storice.

• Refacerea perdelelor forestiere

Este necesară refacerea zonelor forestiere sau cu vegetatie rezistentă la umiditate, din lunca inundabilă a cursurilor de apă, acestea avănd rolul de a reduce semnificativ viteza de curgere a apei în situatiile de ape mari, reducând astfel semnificativ si fenomenele de eroziune.

• Prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase

Această măsură se recomandă a fi aplicată pe întreg teritoriul ABADL. Este necesară îmbunătătirea calitătii datelor hidrometeorologice (Analiza reţelei, Verificarea reţelei, Funcţionarea şi implementarea staţiilor)

• Comunicarea

Se recomandă efectuarea unor campanii educative în rîndul populatiei pentru constientizarea riscului privind inundatiile. Este important ca populatia să fie în măsură să reactioneze în consecintă înainte, în timpul si după producerea unui eveniment de inundatie. In acest caz, Consiliile Judetene si Locale au obligativitatea informarii populatiei si instruirii acesteia privind riscurile producerii evenimentelor de

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 259 / 337

2. Bazinul Almalau – Localitatea Almalau

inundabilitate si masurile pe care le pot aplica la nivelul populatiei.

• Sisteme de alarmă

Sistemele de alarmă au ca scop notificarea populaţiei în legătură cu o ameninţare cu caracter iminent, fiind un instrument fundamental pentru iniţierea şi dezvoltarea procedurilor de evacuare. Este vorba despre un Sistem Informatic în timp real, bazat pe înregistrarea, transmiterea şi procesarea valorilor adoptate prin variabilele hidrometeorologice şi hidraulice mai semnificative din anumite puncte geografice din bazinul hidrografic. Furnizează informaţii privitoare la nivelurile şi debitele circulante în principalele râuri şi afluenţi, nivelul şi volumul colectat în bazine, debitul drenat prin deversoare şi stavile ale acestora, ploaia în numeroase puncte şi debitele separate prin utilizările principale ale apei în bazin.

În acest sens şi datorită frecventelor probleme cu inundaţiile înregistrate în bazinul Dobrogea Litoral se recomandă implementarea unui Sistem de Alertă Timpurie, Early Warning System (EWS) în acesta, care va trebui să furnizeze informaţii legate de precipitaţii şi niveluri înregistrate la punctele de control, permiţând estimarea evoluţiei previzibile a nivelurilor şi debitelor în funcţie de prognoza meteorologică şi stabilirea zonelor posibile de inundaţii. Aceste informaţii vor fi captate prin senzori şi transmise către Centrele de Control.

• Coordonarea procedurilor de interventie

Este necesară definirea procedurilor care trebuie urmate în timpul inundaţiei şi rolul tuturor institutiilor implicate în astfel de interventii.

• Asigurări si indemnizatii

Se recomandă promovarea si dezvoltarea unor sisteme de asigurări pentru locuintele aflate în lunca inundabilă a localitătilor.

Se propune consolidarea secţiunii actuale a cursului de apă prin executarea unei curăţări a acestuia, scoţând stratul vegetal şi consolidarea-definirea taluzurilor din cursul de apă prin compactare. Lucrările se vor realiza aproximativ între coordonatele de mai jos, in sistemul de referinta STEREO 70:

• Început: X: 686089; Y: 289272

• Sfârşit X: 689198; Y: 290079

• Lungime: 3.717 m

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 260 / 337

2. Bazinul Almalau – Localitatea Almalau

ZONA PROTEJATĂ SAU LOCALITATE

Almalau

COSTUL MĂSURII

Bugetul de execuţie a lucrării estimat este de 2.014.911,36 €. Pretul final al investitiei poate fi obtinut în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

Activitate Lungime Pret unitar (Euro/m) Pret total

Consolidare sectiune albie

3.717 542.08 2.014.911,36

Total 2.014.911,36 €

ELEMENTE PROTEJATE

Locuinţele situate în zona inundabilă din localitatea Almalau

BENEFICII 184.696 €. Valoarea a fost obtinută în urma aplicării metodologiei raportului cost-beneficiu, adoptând ca variantă de calcul, varianta pierderilor minime.

COMENTARII

Prin această măsură, satul Almalau este protejat. Inundaţiile ar putea afecta diferite case situate în cursul de apă, împiedicând pierderile de vieţi omeneşti, prin urmare această măsură structurală este considerată rentabilă.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 261 / 337

10.8.1.3 Bazinul Cartal – Localitatea Vulturul

3. Bazinul Cartal – Localitatea Vulturul

MĂSURI PROPUSE

Tinând cont de hărtile de hazard ale căror rezultate reprezintă zonele unde se pot produce efecte ca urmare a inundatiilor, asupra populatiei sau a terenurilor, pe lângă măsurile structurale propuse în vederea prevenirii producerii unor evenimente, este recomandabil a se lua în consideratie si aplicarea unor măsuri non-structurale, astfel:

• POLITICILE ŞI PLANIFICAREA URBANĂ ŞI RURALĂ

Se recomandă evitarea realizării de constructii civile în vecinătatea albiei cursului de apă, în mod special în zonele inundabile. În acest sens este necesar să se dezvolte si să se aplice la nivel local, atât legislatia în vigoare privind utilizarea terenurilor cât si hotărâri ale consiliului local.

Igienizarea albiei cursului de apă în vederea evitării producerii de inundatii, cauzate de aglomerarile de plutitori sau elementelor de vegetatie, ce pot produce cresteri arificiale de nivel al apei.

Nu se recomandă permiterea plasării unor activităti industriale în apropierea cursurilor de apă atât din cauza riscului de inundatii cât si din considerente de mediu – potentiale surse de poluare.

Este de asemenea important să se semnalizeze – marcheze zonele inundabile.

• Colaborarea cu Inspectoratele judetene pentru Situatii de Urgentă

Este necesară o bună colaborare - comunicare cu toate institutiile implicate în activitătile de interventie, în mod special cu efectivele ISU, pentru realizarea unor interventii eficiente.

• Proiectarea unor constructii rezistente la inundatii si revizuirea celor existente

Această propunere vizează locuintele aflate în vecinătatea cursului de apă, unde este recomandată dotarea acestora cu usi si ferestre impermeabile, si constructiile care urmeaza să se realizeze – unde se recomandă proiectarea acestora la o cotă superioară cotelor atinse de ape în perioadele de inundatii storice.

• Refacerea perdelelor forestiere

Este necesară refacerea zonelor forestiere sau cu vegetatie rezistentă la umiditate, din lunca inundabilă a cursurilor de apă, acestea avănd rolul de a reduce semnificativ viteza de curgere a apei în situatiile de ape mari, reducând astfel semnificativ si fenomenele de eroziune.

• Prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase

Această măsură se recomandă a fi aplicată pe întreg teritoriul ABADL. Este necesară îmbunătătirea calitătii datelor hidrometeorologice (Analiza reţelei, Verificarea reţelei, Funcţionarea şi implementarea staţiilor)

• Comunicarea

Se recomandă efectuarea unor campanii educative în rîndul populatiei pentru constientizarea riscului privind inundatiile. Este important ca populatia să fie în măsură să reactioneze în consecintă înainte, în timpul si după producerea unui eveniment de inundatie.

• Sisteme de alarmă

Sistemele de alarmă au ca scop notificarea populaţiei în legătură cu o ameninţare cu caracter iminent, fiind un

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 262 / 337

3. Bazinul Cartal – Localitatea Vulturul

instrument fundamental pentru iniţierea şi dezvoltarea procedurilor de evacuare. Este vorba despre un Sistem Informatic în timp real, bazat pe înregistrarea, transmiterea şi procesarea valorilor adoptate prin variabilele hidrometeorologice şi hidraulice mai semnificative din anumite puncte geografice din bazinul hidrografic. Furnizează informaţii privitoare la nivelurile şi debitele circulante în principalele râuri şi afluenţi, nivelul şi volumul colectat în bazine, debitul drenat prin deversoare şi stavile ale acestora, ploaia în numeroase puncte şi debitele separate prin utilizările principale ale apei în bazin.

În acest sens şi datorită frecventelor probleme cu inundaţiile înregistrate în bazinul Dobrogea Litoral se recomandă implementarea unui Sistem de Alertă Timpurie, Early Warning System (EWS) în acesta, care va trebui să furnizeze informaţii legate de precipitaţii şi niveluri înregistrate la punctele de control, permiţând estimarea evoluţiei previzibile a nivelurilor şi debitelor în funcţie de prognoza meteorologică şi stabilirea zonelor posibile de inundaţii. Aceste informaţii vor fi captate prin senzori şi transmise către Centrele de Control.

• Coordonarea procedurilor de interventie

Este necesară definirea procedurilor care trebuie urmate în timpul inundaţiei şi rolul tuturor institutiilor implicate în astfel de interventii. Consiliile Judetene si Locale au obligativitatea informarii si instrurii populatiei din zonele potential afectate de fenomenele negative ale inundatiilor.

• Asigurări si indemnizatii

Se recomandă promovarea si dezvoltarea unor sisteme de asigurări pentru locuintele aflate în lunca inundabilă a localitătilor.

Astfel, se propune lărgirea secţiunii medii a cursului de apă, pe o distanţă medie de 0,5 metri pe fiecare mal prin consolidarea prin compactare a taluzurilor şi curăţarea acestuia. De asemenea, se propune execuţia unui nod de protecţie separat al cursului de apă, care va fi împărţit în trei tronsoane, definite prin taluzurile umede şi uscate foarte întinse, cu înclinări maxime de ordinul al 4H/1V, curea de anrocament şi acoperire cu pământ vegetal.

Nodul se împarte în 3 tronsoane definite după cum urmează:

Tronson 1 cu lungimea de 604 m, in sistemul de coordonate Stereografic 1970.

• Început: X: 758849; Y: 356221

• Sfârşit X: 758910; Y: 355640

• Lungime: 604 m

Tronson 2, cu lungimea de 762 m, in sistemul de coordonate Stereografic 1970:

• Început: X: 759019; Y: 355310

• Sfârşit X: 759316; Y: 354661

• Lungime: 762 m

Tronson 3, cu lungimea de 574 m, in sistemul de coordonate Stereografic 1970:

• Început: X: 759358; Y: 354573

• Sfârşit X: 759604; Y: 354084

• Lungime: 574 m

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 263 / 337

3. Bazinul Cartal – Localitatea Vulturul

ZONA PROTEJATĂ SAU LOCALITATE

Municipiul Vulturul şi zonele adiacente (urban)

COSTUL MĂSURII

Bugetul de execuţie a lucrării estimat este de 4.125.597,30 €. Pretul final al investitiei poate fi obtinut în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

Activitate Lungime

Pret unitar (Euro/m) Pret total

Recalibrare albie 1.881 2.193,30 4.125.597,30

Total 4.125.597,30 €

ELEMENTE PROTEJATE

Locuinţele situate în zona inundabilă din localitatea Vulturul în principal

BENEFICII 456.291 €. Valoarea a fost obtinută în urma aplicării metodologiei raportului cost-beneficiu, adoptând ca variantă de calcul, varianta pierderilor minime.

COMENTARII

Prin această măsură, satul Vulturul este protejat. Inundaţiile ar putea afecta diferite case situate în cursul de apă, împiedicând pierderea de vieţi omeneşti, prin urmare această măsură structurală este considerată rentabilă.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 264 / 337

10.8.1.4 Bazinul Casimcea – Localitatea Razboieni

4. Bazinul Casimcea – Localitatea Razboieni

MĂSURI PROPUSE Tinând cont de hărtile de hazard ale căror rezultate reprezintă zonele unde se pot produce efecte ca urmare a inundatiilor, asupra populatiei sau a terenurilor, pe lângă măsurile structurale propuse în vederea prevenirii producerii unor evenimente, este recomandabil a se lua în consideratie si aplicarea unor măsuri non-structurale, astfel:

• POLITICILE ŞI PLANIFICAREA URBANĂ ŞI RURALĂ

Se recomandă evitarea realizării de constructii civile în vecinătatea albiei cursului de apă, în mod special în zonele inundabile. În acest sens este necesar să se dezvolte si să se aplice la nivel local, atât legislatia în vigoare privind utilizarea terenurilor cât si hotărâri ale consiliului local.

Igienizarea albiei cursului de apă în vederea evitării producerii de inundatii, cauzate de aglomerarile de plutitori sau elementelor de vegetatie, ce pot produce cresteri arificiale de nivel al apei.

Nu se recomandă permiterea plasării unor activităti industriale în apropierea cursurilor de apă atât din cauza riscului de inundatii cât si din considerente de mediu – potentiale surse de poluare.

Este de asemenea important să se semnalizeze – marcheze zonele inundabile.

• Colaborarea cu Inspectoratele judetene pentru Situatii de Urgentă

Este necesară o bună colaborare - comunicare cu toate institutiile implicate în activitătile de interventie, în mod special cu efectivele ISU, pentru realizarea unor interventii eficiente.

• Proiectarea unor constructii rezistente la inundatii si revizuirea celor existente

Această propunere vizează locuintele aflate în vecinătatea cursului de apă, unde este recomandată dotarea acestora cu usi si ferestre impermeabile, si constructiile care urmeaza să se realizeze – unde se recomandă proiectarea acestora la o cotă superioară cotelor atinse de ape în perioadele de inundatii storice.

• Refacerea perdelelor forestiere

Este necesară refacerea zonelor forestiere sau cu vegetatie rezistentă la umiditate, din lunca inundabilă a cursurilor de apă, acestea avănd rolul de a reduce semnificativ viteza de curgere a apei în situatiile de ape mari, reducând astfel semnificativ si fenomenele de eroziune.

• Prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase

Această măsură se recomandă a fi aplicată pe întreg teritoriul ABADL . Este necesară îmbunătătirea calitătii datelor hidrometeorologice (Analiza reţelei, Verificarea reţelei, Funcţionarea şi implementarea staţiilor)

• Comunicarea

Se recomandă efectuarea unor campanii educative în rîndul populatiei pentru constientizarea riscului privind inundatiile. Este important ca populatia să fie în măsură să reactioneze în consecintă înainte, în timpul si după producerea unui eveniment de inundatie. Consiliile Judetene si Locale au obligativitatea informarii si instrurii populatiei din zonele potential afectate de fenomenele negative ale inundatiilor.

• Sisteme de alarmă

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 265 / 337

4. Bazinul Casimcea – Localitatea Razboieni

Sistemele de alarmă au ca scop notificarea populaţiei în legătură cu o ameninţare cu caracter iminent, fiind un instrument fundamental pentru iniţierea şi dezvoltarea procedurilor de evacuare. Este vorba despre un Sistem Informatic în timp real, bazat pe înregistrarea, transmiterea şi procesarea valorilor adoptate prin variabilele hidrometeorologice şi hidraulice mai semnificative din anumite puncte geografice din bazinul hidrografic. Furnizează informaţii privitoare la nivelurile şi debitele circulante în principalele râuri şi afluenţi, nivelul şi volumul colectat în bazine, debitul drenat prin deversoare şi stavile ale acestora, ploaia în numeroase puncte şi debitele separate prin utilizările principale ale apei în bazin.

În acest sens şi datorită frecventelor probleme cu inundaţiile înregistrate în bazinul Dobrogea Litoral se recomandă implementarea unui Sistem de Alertă Timpurie, Early Warning System (EWS) în acesta, care va trebui să furnizeze informaţii legate de precipitaţii şi niveluri înregistrate la punctele de control, permiţând estimarea evoluţiei previzibile a nivelurilor şi debitelor în funcţie de prognoza meteorologică şi stabilirea zonelor posibile de inundaţii. Aceste informaţii vor fi captate prin senzori şi transmise către Centrele de Control.

• Coordonarea procedurilor de interventie

Este necesară definirea procedurilor care trebuie urmate în timpul inundaţiei şi rolul tuturor institutiilor implicate în astfel de interventii.

• Asigurări si indemnizatii

Se recomandă promovarea si dezvoltarea unor sisteme de asigurări pentru locuintele aflate în lunca inundabilă a localitătilor.

Ca măsură structurală, se propune consolidarea secţiunii actuale a cursului de apă, prin execuţia unei curăţiri a acestuia, eliminând stratul vegetal, şi consolidarea-definirea taluzurilor cursului de apă prin compactarea pe o lungime de 3.500 m. aproximativ, dotând cursul apei cu o secţiune trapezoidală cu înălţimea de 2 m şi taluzuri 2V/3H, cu o bază de peste 8 m.

Aproximativ intre coordonatele sistemului Stereografic 1970:

• Început: X: 772059; Y: 368515

• Sfârşit X: 769675; Y: 367453

• Lungime: 3.500 m

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 266 / 337

4. Bazinul Casimcea – Localitatea Razboieni

ZONA PROTEJATĂ SAU LOCALITATE

Razboieni

COSTUL MĂSURII Bugetul de execuţie a lucrării estimat este de 1.897.280,00 €. Pretul final al investitiei poate fi obtinut în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

Activitate Lungime Pret unitar (Euro/m) Pret total

Consolidare sectiune albie

3.500 542,08 1.897.280,00

Total 1.897.280,00 €

ELEMENTE PROTEJATE

Locuinţele situate în zona inundabilă din localitatea Razboieni în principal

BENEFICII 567.115,9 €. Valoarea a fost obtinută în urma aplicării metodologiei raportului cost-beneficiu, adoptând ca variantă de calcul, varianta pierderilor minime.

COMENTARII Prin această măsură, satul Razboieni este protejat. Inundaţiile ar putea afecta diferite case situate pe cursul de apă, împiedicând pierderea de vieţi omeneşti, prin urmare această măsură structurală este considerată rentabilă.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 267 / 337

10.8.1.5 Bazinul Chici – Localitatea Baneasa

5. Bazinul Chici – Localitatea Baneasa

MĂSURI PROPUSE Tinând cont de hărtile de hazard care ale căror rezultate reprezintă zonele unde se pot produce efecte ca urmare a inundatiilor, asupra populatiei sau a terenurilor, pe lângă măsurile structurale propuse în vederea prevenirii producerii unor evenimente, este recomandabil a se lua în consideratie si aplicarea unor măsuri non-structurale, astfel:

• POLITICILE ŞI PLANIFICAREA URBANĂ ŞI RURALĂ

Se recomandă evitarea realizării de constructii civile în vecinătatea albiei cursului de apă, în mod special în zonele inundabile. În acest sens este necesar să se dezvolte si să se aplice la nivel local, atât legislatia în vigoare privind utilizarea terenurilor cât si hotărâri ale consiliului local.

Igienizarea albiei cursului de apă în vederea evitării producerii de inundatii, cauzate de aglomerarile de plutitori sau elementelor de vegetatie, ce pot produce cresteri arificiale de nivel al apei.

Nu se recomandă permiterea plasării unor activităti industriale în apropierea cursurilor de apă atât din cauza riscului de inundatii cât si din considerente de mediu – potentiale surse de poluare.

Este de asemenea important să se semnalizeze – marcheze zonele inundabile.

• Colaborarea cu Inspectoratele judetene pentru Situatii de Urgentă

Este necesară o bună colaborare - comunicare cu toate institutiile implicate în activitătile de interventie, în mod special cu efectivele ISU, pentru realizarea unor interventii eficiente.

• Proiectarea unor constructii rezistente la inundatii si revizuirea celor existente

Această propunere vizează locuintele aflate în vecinătatea cursului de apă, unde este recomandată dotarea acestora cu usi si ferestre impermeabile, si constructiile care urmeaza să se realizeze – unde se recomandă proiectarea acestora la o cotă superioară cotelor atinse de ape în perioadele de inundatii storice.

• Refacerea perdelelor forestiere

Este necesară refacerea zonelor forestiere sau cu vegetatie rezistentă la umiditate, din lunca inundabilă a cursurilor de apă, acestea avănd rolul de a reduce semnificativ viteza de curgere a apei în situatiile de ape mari, reducând astfel semnificativ si fenomenele de eroziune.

• Prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase

Această măsură se recomandă a fi aplicată pe întreg teritoriul ABADL . Este necesară îmbunătătirea calitătii datelor hidrometeorologice (Analiza reţelei, Verificarea reţelei, Funcţionarea şi implementarea staţiilor)

• Comunicarea

Se recomandă efectuarea unor campanii educative în rîndul populatiei pentru constientizarea riscului privind inundatiile. Este important ca populatia să fie în măsură să reactioneze în consecintă înainte, în timpul si după producerea unui eveniment de inundatie.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 268 / 337

5. Bazinul Chici – Localitatea Baneasa

• Sisteme de alarmă

Sistemele de alarmă au ca scop notificarea populaţiei în legătură cu o ameninţare cu caracter iminent, fiind un instrument fundamental pentru iniţierea şi dezvoltarea procedurilor de evacuare. Este vorba despre un Sistem Informatic în timp real, bazat pe înregistrarea, transmiterea şi procesarea valorilor adoptate prin variabilele hidrometeorologice şi hidraulice mai semnificative din anumite puncte geografice din bazinul hidrografic. Furnizează informaţii privitoare la nivelurile şi debitele circulante în principalele râuri şi afluenţi, nivelul şi volumul colectat în bazine, debitul drenat prin deversoare şi stavile ale acestora, ploaia în numeroase puncte şi debitele separate prin utilizările principale ale apei în bazin.

În acest sens şi datorită frecventelor probleme cu inundaţiile înregistrate în bazinul Dobrogea Litoral se recomandă implementarea unui Sistem de Alertă Timpurie, Early Warning System (EWS) în acesta, care va trebui să furnizeze informaţii legate de precipitaţii şi niveluri înregistrate la punctele de control, permiţând estimarea evoluţiei previzibile a nivelurilor şi debitelor în funcţie de prognoza meteorologică şi stabilirea zonelor posibile de inundaţii. Aceste informaţii vor fi captate prin senzori şi transmise către Centrele de Control.

• Coordonarea procedurilor de interventie

Este necesară definirea procedurilor care trebuie urmate în timpul inundaţiei şi rolul tuturor institutiilor implicate în astfel de interventii.

• Asigurări si indemnizatii

Se recomandă promovarea si dezvoltarea unor sisteme de asigurări pentru locuintele aflate în lunca inundabilă a localitătilor.

Se propune regularizare râului pe o lungime de 3291 m. prin învelirea cu beton, constituind un canal de apă permanent la nucleul urban. În acest canal cu apă scăzută, se va suprapune un canal trapezoidal cu o bază cu peste 18 m, adâncimea minim de 3 m. şi taluzuri 2H/3V.

Pozitia aproximativa in sistem de coordonate (STEREO 70):

• Început: X: 716219; Y: 287241

• Sfârşit X: 714716; Y: 289644

• Lungime: 3.291 m

Pe malul superior al taluzului care defineşte secţiunea canalului, se vor dispune pe ambele laturi ziduri de protectie cu înălţimea de 1 m şi lăţimea de 0,5 m, construite din beton armat, cu scopul de a servi ca protecţie faţă de viiturile extraordinare. Aceste diguri vor fi dispuse în zonele cu cel mai mare risc, creând un ecran de-a lungul cursului de apă de 1.200 m. pe ambele maluri ale tronsonului rauri care curge prin zona urbană.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 269 / 337

5. Bazinul Chici – Localitatea Baneasa

ZONA PROTEJATĂ SAU LOCALITATE

Baneasa

COSTUL MĂSURII Bugetul de execuţie a lucrării estimat este de 11.007.891,30 €. Pretul final al investitiei poate fi obtinut în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

Activitate Lungime Pret unitar (Euro/m) Pret total

Regularizare albie 3.291 2.684,81 8.638.242,30

Zid protectie 1.200 1.952,14 2.342.568,00

Total (aprox.) 11.007.891,30 €

ELEMENTE PROTEJATE

Locuinţe situate în zona inundabilă Baneasa

BENEFICII 3.629.730 €. Valoarea a fost obtinută în urma aplicării metodologiei raportului cost-beneficiu, adoptând ca variantă de calcul, varianta pierderilor minime.

COMENTARII Prin această măsură, satul Baneasa este protejat. Inundaţiile ar putea afecta diferite case situate pe cursul de apă, împiedicând pierderea de vieţi omeneşti, prin urmare această măsură structurală este considerată rentabilă.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 270 / 337

10.8.1.6 Bazinul Corbu – Localitatea Corbu

6. Bazinul Corbu – Localitatea Corbu

MĂSURI PROPUSE Tinând cont de hărtile de hazard care ale căror rezultate reprezintă zonele unde se pot produce efecte ca urmare a inundatiilor, asupra populatiei sau a terenurilor, pe lângă măsurile structurale propuse în vederea prevenirii producerii unor evenimente, este recomandabil a se lua în consideratie si aplicarea unor măsuri non-structurale, astfel:

• POLITICILE ŞI PLANIFICAREA URBANĂ ŞI RURALĂ

Se recomandă evitarea realizării de constructii civile în vecinătatea albiei cursului de apă, în mod special în zonele inundabile. În acest sens este necesar să se dezvolte si să se aplice la nivel local, atât legislatia în vigoare privind utilizarea terenurilor cât si hotărâri ale consiliului local.

Igienizarea albiei cursului de apă în vederea evitării producerii de inundatii, cauzate de aglomerarile de plutitori sau elementelor de vegetatie, ce pot produce cresteri arificiale de nivel al apei.

Nu se recomandă permiterea plasării unor activităti industriale în apropierea cursurilor de apă atât din cauza riscului de inundatii cât si din considerente de mediu – potentiale surse de poluare.

Este de asemenea important să se semnalizeze – marcheze zonele inundabile.

• Colaborarea cu Inspectoratele judetene pentru Situatii de Urgentă

Este necesară o bună colaborare - comunicare cu toate institutiile implicate în activitătile de interventie, în mod special cu efectivele ISU, pentru realizarea unor interventii eficiente.

• Proiectarea unor constructii rezistente la inundatii si revizuirea celor existente

Această propunere vizează locuintele aflate în vecinătatea cursului de apă, unde este recomandată dotarea acestora cu usi si ferestre impermeabile, si constructiile care urmeaza să se realizeze – unde se recomandă proiectarea acestora la o cotă superioară cotelor atinse de ape în perioadele de inundatii storice.

• Refacerea perdelelor forestiere

Este necesară refacerea zonelor forestiere sau cu vegetatie rezistentă la umiditate, din lunca inundabilă a cursurilor de apă, acestea avănd rolul de a reduce semnificativ viteza de curgere a apei în situatiile de ape mari, reducând astfel semnificativ si fenomenele de eroziune.

• Prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase

Această măsură se recomandă a fi aplicată pe întreg teritoriul ABADL . Este necesară îmbunătătirea calitătii datelor hidrometeorologice (Analiza reţelei, Verificarea reţelei, Funcţionarea şi implementarea staţiilor)

• Comunicarea

Se recomandă efectuarea unor campanii educative în rîndul populatiei pentru constientizarea riscului privind inundatiile. Este important ca populatia să fie în măsură să reactioneze în consecintă înainte, în timpul si după producerea unui eveniment de inundatie.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 271 / 337

6. Bazinul Corbu – Localitatea Corbu

• Sisteme de alarmă

Sistemele de alarmă au ca scop notificarea populaţiei în legătură cu o ameninţare cu caracter iminent, fiind un instrument fundamental pentru iniţierea şi dezvoltarea procedurilor de evacuare. Este vorba despre un Sistem Informatic în timp real, bazat pe înregistrarea, transmiterea şi procesarea valorilor adoptate prin variabilele hidrometeorologice şi hidraulice mai semnificative din anumite puncte geografice din bazinul hidrografic. Furnizează informaţii privitoare la nivelurile şi debitele circulante în principalele râuri şi afluenţi, nivelul şi volumul colectat în bazine, debitul drenat prin deversoare şi stavile ale acestora, ploaia în numeroase puncte şi debitele separate prin utilizările principale ale apei în bazin.

În acest sens şi datorită frecventelor probleme cu inundaţiile înregistrate în bazinul Dobrogea Litoral se recomandă implementarea unui Sistem de Alertă Timpurie, Early Warning System (EWS) în acesta, care va trebui să furnizeze informaţii legate de precipitaţii şi niveluri înregistrate la punctele de control, permiţând estimarea evoluţiei previzibile a nivelurilor şi debitelor în funcţie de prognoza meteorologică şi stabilirea zonelor posibile de inundaţii. Aceste informaţii vor fi captate prin senzori şi transmise către Centrele de Control.

• Coordonarea procedurilor de interventie

Este necesară definirea procedurilor care trebuie urmate în timpul inundaţiei şi rolul tuturor institutiilor implicate în astfel de interventii.

• Asigurări si indemnizatii

Se recomandă promovarea si dezvoltarea unor sisteme de asigurări pentru locuintele aflate în lunca inundabilă a localitătilor.

Ca măsuri structurale, propunem execuţia a trei tipuri de acţiuni diferenţiate din punct de vedere geometric prin locul în care se vor efectua:

• Tronsonul 1: Se propune regularizare cursului de apă prin betonarea stratului cursului şi învelirea taluzurilor cu material anrocament cu scopul de a reduce viteza. Adâncimea minimă propusă este de 3 m şi, ca element de protecţie complementar se propune construirea unor ziduri de protectie pe ambele maluri ale apei, formate din material tolerabil compactat la 95% PN, cu taluzuri umede şi uscate de 2V/3H, cu înălţimea variabilă. Cu toate acestea, înălţimea minimă trebuie să fie de 1 m. Lungimea aproximativă de acţiune va fi de 1112 m, in sistem Stereografic 1970.

o Început: X: 791416; Y: 331422

o Sfârşit X: 791510; Y: 330387

o Lungime: 1112 m

• Tronson 2: Se propune consolidarea secţiunii actuale a cursului de apă, prin execuţia unei curăţări a acestuia, eliminând stratul vegetal, şi consolidarea, definirea taluzurilor cursului de apă prin compactarea pe o lungime de aproximativ 949 m, dotând cursul apei cu o secţiune trapezoidală cu înălţimea de 2 m şi taluzuri 2V/3H, cu baza mai mare de 5 m, ca element de protecţie suplimentară se propune construirea unui zid din beton cu scopul de a evita alunecările din secţiunea cursului de apă dispus pe ambele maluri ale apei cu înălţimea minimă de 1 m, pe aproximativ 200 m. înainte de confluenţa cu râul, sub calea de comunicare.

o Început: X: 791107; Y: 331084

o Sfârşit X: 791457; Y: 330351

o Lungime: 949 m

• Tronsonul Final (Confluenţa Tronsonul 1 şi Tronsonul 2): Se propune regularizare cursului de apă prin betonarea albiei şi învelirea taluzurilor cu material de anrocament cu scopul de a-i reduce viteza. Adâncimea minimă propusă va fi de 3 m. iar baza mai mare va trebui să fie de peste 10 m., ca element de protecţie suplimentară se propune construcţia unor ziduri din beton

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 272 / 337

6. Bazinul Corbu – Localitatea Corbu

cu înălţimea de 1 m, dispuse în continuarea marginii superioare pe care o definesc taluzurile din secţiunea cursului de apă. Mai jos transmitem coordonatele aproximative de inceput si sfarsit pe zona propunerii lucrarii, in sistem Stereografic 1970:

o Început: X: 791438; Y: 330232

o Sfârşit X: 791313; Y: 328201

o Lungime: 2257 m

ZONA PROTEJATĂ SAU LOCALITATE

Corbu

COSTUL MĂSURII Bugetul de execuţie a lucrării estimat este de 10.621.531,25 €. Pretul final al investitiei poate fi obtinut în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

Activitate Lungime Pret unitar (Euro/m) Pret total

Regularizare albie 3.369 1.300,19 4.380.332,25

Consolidare sectiune 949 714,01 677.600,00

Zid de protectie 2.850,00 1.952,14 5.563.599,00

Total (aprox.) 10.621.531,25 €

ELEMENTE Locuinţele situate în zona inundabilă Corbu

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 273 / 337

6. Bazinul Corbu – Localitatea Corbu

PROTEJATE

BENEFICII 2.384.040 €. Valoarea a fost obtinută în urma aplicării metodologiei raportului cost-beneficiu, adoptând ca variantă de calcul, varianta pierderilor minime.

COMENTARII Prin această măsură, satul Corbu este protejat. Inundaţiile ar putea afecta diferite case situate pe cursul de apă, împiedicând pierderea de vieţi omeneşti, prin urmare această măsură structurală este considerată rentabilă.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 274 / 337

10.8.1.7 Bazinul Magura – Localitatea Magura

7. Bazinul Magura – Localitatea Magura

MĂSURI PROPUSE Tinând cont de hărtile de hazard ale căror rezultate reprezintă zonele unde se pot produce efecte ca urmare a inundatiilor, asupra populatiei sau a terenurilor, pe lângă măsurile structurale propuse în vederea prevenirii producerii unor evenimente, este recomandabil a se lua în consideratie si aplicarea unor măsuri non-structurale, astfel:

• POLITICILE ŞI PLANIFICAREA URBANĂ ŞI RURALĂ

Se recomandă evitarea realizării de constructii civile în vecinătatea albiei cursului de apă, în mod special în zonele inundabile. În acest sens este necesar să se dezvolte si să se aplice la nivel local, atât legislatia în vigoare privind utilizarea terenurilor cât si hotărâri ale consiliului local.

Igienizarea albiei cursului de apă în vederea evitării producerii de inundatii, cauzate de aglomerarile de plutitori sau elementelor de vegetatie, ce pot produce cresteri arificiale de nivel al apei.

Nu se recomandă permiterea plasării unor activităti industriale în apropierea cursurilor de apă atât din cauza riscului de inundatii cât si din considerente de mediu – potentiale surse de poluare.

Este de asemenea important să se semnalizeze – marcheze zonele inundabile.

• Colaborarea cu Inspectoratele judetene pentru Situatii de Urgentă

Este necesară o bună colaborare - comunicare cu toate institutiile implicate în activitătile de interventie, în mod special cu efectivele ISU, pentru realizarea unor interventii eficiente.

• Proiectarea unor constructii rezistente la inundatii si revizuirea celor existente

Această propunere vizează locuintele aflate în vecinătatea cursului de apă, unde este recomandată dotarea acestora cu usi si ferestre impermeabile, si constructiile care urmeaza să se realizeze – unde se recomandă proiectarea acestora la o cotă superioară cotelor atinse de ape în perioadele de inundatii storice.

• Refacerea perdelelor forestiere

Este necesară refacerea zonelor forestiere sau cu vegetatie rezistentă la umiditate, din lunca inundabilă a cursurilor de apă, acestea avănd rolul de a reduce semnificativ viteza de curgere a apei în situatiile de ape mari, reducând astfel semnificativ si fenomenele de eroziune.

• Prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase

Această măsură se recomandă a fi aplicată pe întreg teritoriul ABADL . Este necesară îmbunătătirea calitătii datelor hidrometeorologice (Analiza reţelei, Verificarea reţelei, Funcţionarea şi implementarea staţiilor)

• Comunicarea

Se recomandă efectuarea unor campanii educative în rîndul populatiei pentru constientizarea riscului privind inundatiile. Este important ca populatia să fie în măsură să reactioneze în consecintă înainte, în timpul si după producerea unui eveniment de inundatie.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 275 / 337

7. Bazinul Magura – Localitatea Magura

• Sisteme de alarmă

Sistemele de alarmă au ca scop notificarea populaţiei în legătură cu o ameninţare cu caracter iminent, fiind un instrument fundamental pentru iniţierea şi dezvoltarea procedurilor de evacuare. Este vorba despre un Sistem Informatic în timp real, bazat pe înregistrarea, transmiterea şi procesarea valorilor adoptate prin variabilele hidrometeorologice şi hidraulice mai semnificative din anumite puncte geografice din bazinul hidrografic. Furnizează informaţii privitoare la nivelurile şi debitele circulante în principalele râuri şi afluenţi, nivelul şi volumul colectat în bazine, debitul drenat prin deversoare şi stavile ale acestora, ploaia în numeroase puncte şi debitele separate prin utilizările principale ale apei în bazin.

În acest sens şi datorită frecventelor probleme cu inundaţiile înregistrate în bazinul Dobrogea Litoral se recomandă implementarea unui Sistem de Alertă Timpurie, Early Warning System (EWS) în acesta, care va trebui să furnizeze informaţii legate de precipitaţii şi niveluri înregistrate la punctele de control, permiţând estimarea evoluţiei previzibile a nivelurilor şi debitelor în funcţie de prognoza meteorologică şi stabilirea zonelor posibile de inundaţii. Aceste informaţii vor fi captate prin senzori şi transmise către Centrele de Control.

• Coordonarea procedurilor de interventie

Este necesară definirea procedurilor care trebuie urmate în timpul inundaţiei şi rolul tuturor institutiilor implicate în astfel de interventii. Consiliile judetene si Locale vor informa populatia privind masurile si riscurile la care sunt predispusi din cauza inundatiilor.

• Asigurări si indemnizatii

Se recomandă promovarea si dezvoltarea unor sisteme de asigurări pentru locuintele aflate în lunca inundabilă a localitătilor.

Ca măsură structurală se propune consolidarea cursului de apă prin lucrări de curăţare a stratului vegetal şi consolidarea-definirea taluzurilor prin mijloace mecanice pe o lungime de 1400,24 m. Secţiunea trapezoidală cu adâncime minimă de 2 metri şi taluzuri 2V/3H cu baza mai mare de 8 m.

Lucrarile propuse se vor executa in coordonatele Sistemului STEREO 70, astfel:

• Început: X: 745148; Y: 264620

• Sfârşit X: 745036; Y: 265911

• Lungime: 1400,24 m

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 276 / 337

7. Bazinul Magura – Localitatea Magura

ZONA PROTEJATĂ SAU LOCALITATE

Magura

COSTUL MĂSURII Bugetul de execuţie a lucrării estimat este de 1.756.650,00 €. Pretul final al investitiei poate fi obtinut în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

Activitate Lungime Pret unitar (Euro/m) Pret total

Consolidare sectiune albie

1.400,24 1.254,75 1.756.650,00

Total 1.756.650,00 €

ELEMENTE PROTEJATE

Locuinţele situate în zona inundabilă a localitătii Magura

BENEFICII 799.367 €. Valoarea a fost obtinută în urma aplicării metodologiei raportului cost-beneficiu, adoptând ca variantă de calcul, varianta pierderilor minime.

COMENTARII Prin această măsură, satul Magura este protejat. Inundaţiile ar putea afecta diferite case situate pe cursul de apă, împiedicând pierderea de vieţi omeneşti, prin urmare această măsură structurală este considerată rentabilă.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 277 / 337

10.8.1.8 Bazinul Silistea – Localitatea Silistea

8. Bazinul Silistea – Localitatea Silistea

MĂSURI PROPUSE Tinând cont de hărtile de hazard ale căror rezultate reprezintă zonele unde se pot produce efecte ca urmare a inundatiilor, asupra populatiei sau a terenurilor, pe lângă măsurile structurale propuse în vederea prevenirii producerii unor evenimente, este recomandabil a se lua în consideratie si aplicarea unor măsuri non-structurale, astfel:

• POLITICILE ŞI PLANIFICAREA URBANĂ ŞI RURALĂ

Se recomandă evitarea realizării de constructii civile în vecinătatea albiei cursului de apă, în mod special în zonele inundabile. În acest sens este necesar să se dezvolte si să se aplice la nivel local, atât legislatia în vigoare privind utilizarea terenurilor cât si hotărâri ale consiliului local.

Igienizarea albiei cursului de apă în vederea evitării producerii de inundatii, cauzate de aglomerarile de plutitori sau elementelor de vegetatie, ce pot produce cresteri arificiale de nivel al apei.

Nu se recomandă permiterea plasării unor activităti industriale în apropierea cursurilor de apă atât din cauza riscului de inundatii cât si din considerente de mediu – potentiale surse de poluare.

Este de asemenea important să se semnalizeze – marcheze zonele inundabile.

• Colaborarea cu Inspectoratele judetene pentru Situatii de Urgentă

Este necesară o bună colaborare - comunicare cu toate institutiile implicate în activitătile de interventie, în mod special cu efectivele ISU, pentru realizarea unor interventii eficiente.

• Proiectarea unor constructii rezistente la inundatii si revizuirea celor existente

Această propunere vizează locuintele aflate în vecinătatea cursului de apă, unde este recomandată dotarea acestora cu usi si ferestre impermeabile, si constructiile care urmeaza să se realizeze – unde se recomandă proiectarea acestora la o cotă superioară cotelor atinse de ape în perioadele de inundatii storice.

• Refacerea perdelelor forestiere

Este necesară refacerea zonelor forestiere sau cu vegetatie rezistentă la umiditate, din lunca inundabilă a cursurilor de apă, acestea avănd rolul de a reduce semnificativ viteza de curgere a apei în situatiile de ape mari, reducând astfel semnificativ si fenomenele de eroziune.

• Prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase

Această măsură se recomandă a fi aplicată pe întreg teritoriul ABADL . Este necesară îmbunătătirea calitătii datelor hidrometeorologice (Analiza reţelei, Verificarea reţelei, Funcţionarea şi implementarea staţiilor)

• Comunicarea

Se recomandă efectuarea unor campanii educative în rîndul populatiei pentru constientizarea riscului privind inundatiile. Este important ca populatia să fie în măsură să reactioneze în consecintă înainte, în timpul si după producerea unui eveniment de inundatie.

• Sisteme de alarmă

Sistemele de alarmă au ca scop notificarea populaţiei în legătură cu o ameninţare cu caracter iminent, fiind un

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 278 / 337

8. Bazinul Silistea – Localitatea Silistea

instrument fundamental pentru iniţierea şi dezvoltarea procedurilor de evacuare. Este vorba despre un Sistem Informatic în timp real, bazat pe înregistrarea, transmiterea şi procesarea valorilor adoptate prin variabilele hidrometeorologice şi hidraulice mai semnificative din anumite puncte geografice din bazinul hidrografic. Furnizează informaţii privitoare la nivelurile şi debitele circulante în principalele râuri şi afluenţi, nivelul şi volumul colectat în bazine, debitul drenat prin deversoare şi stavile ale acestora, ploaia în numeroase puncte şi debitele separate prin utilizările principale ale apei în bazin.

În acest sens şi datorită frecventelor probleme cu inundaţiile înregistrate în bazinul Dobrogea Litoral se recomandă implementarea unui Sistem de Alertă Timpurie, Early Warning System (EWS) în acesta, care va trebui să furnizeze informaţii legate de precipitaţii şi niveluri înregistrate la punctele de control, permiţând estimarea evoluţiei previzibile a nivelurilor şi debitelor în funcţie de prognoza meteorologică şi stabilirea zonelor posibile de inundaţii. Aceste informaţii vor fi captate prin senzori şi transmise către Centrele de Control.

• Coordonarea procedurilor de interventie

Este necesară definirea procedurilor care trebuie urmate în timpul inundaţiei şi rolul tuturor institutiilor implicate în astfel de interventii.

• Asigurări si indemnizatii

Se recomandă promovarea si dezvoltarea unor sisteme de asigurări pentru locuintele aflate în lunca inundabilă a localitătilor.

Asftel, din punct de vedere al măsurilor structurale se propune îndeplinirea a trei tipuri de acţiuni diferenţiate geometric prin locul în care se vor efectua:

• Tronsonul 1: Se propune regularizare cursului de apă prin betonarea albiei cursului şi învelirea taluzurilor cu material de anrocament cu scopul de a-i reduce viteza. Adâncimea minimă propusă este de 4 m şi ca element de protecţie suplimentară se propune construcţia unor ziduri de protectie pe ambele maluri ale cursului de apă, formate din material tolerabil compactat la 95 % PN, şi cu taluzuri umede şi uscate de 2V/3H cu înălţime variabilă. Cu toate acestea, înălţimea minimă trebuie să fie de 1 m. Lungimea aproximativă de acţiune va fi de 1.265 m, , in sistem Stereografic 1970. Lungimea zidurilor este de de 258 m. de la confluenţa cursului de apă în amonte.

o Început: X: 753676; Y: 328093

o Sfârşit X: 753360; Y: 327109

o Lungime: 1.265 m

• Tronsonul 2: Se propune consolidarea secţiunii actuale a cursului de apă, prin execuţia unei curăţări a acestuia, eliminând stratul vegetal, şi consolidarea-definirea taluzurilor cursului de apă prin compactarea pe o lungime de 1.880 m. aproximativ, dotând cursul apei cu o secţiune trapezoidală cu înălţimea de 2 m şi taluzuri 2V/3H, cu baza mai mare de 5 m., ca element de protecţie suplimentară se propune construirea unui zid din beton cu scopul de a evita alunecările din secţiunea cursului de apă dispus pe ambele maluri ale apei cu înălţimea minimă de 1 m, pe aproximativ 200 m înainte de confluenţa cu râul. Adâncimea minimă propusă este de 4 m. Lungimea zidului de protecţie este de 210 m, in sistem Stereografic 1970.

o Început: X: 753917; Y: 325969

o Sfârşit X: 753377; Y: 327032

o Lungime: 1.880 m

• Tronsonul Final (Confluenţa Tronson 1 şi Tronson 2): Se propune regularizare cursului de apă prin betonarea albiei şi învelirea taluzurilor cu material de anrocament cu scopul de a-i reduce viteza. Adâncimea minimă propusă va fi de 2 m, iar baza mai mare va trebui să fie de peste 10 m, ca element de protecţie suplimentară se propune construcţia unor ziduri din beton cu înălţimea de 1 m dispuse în continuarea malului superior pe care îl definesc taluzurile din secţiunea cursului de apă. Lungimea aproximativă de acţiune pe tronsonul final va fi de 1.112 m, in sistem Stereografic 1970.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 279 / 337

8. Bazinul Silistea – Localitatea Silistea

o Început: X: 753266; Y: 327042

o Sfârşit X: 752297; Y: 326159

Lungime: 1.112 m.

ZONA PROTEJATĂ SAU LOCALITATE

Silistea

COSTUL MĂSURII Bugetul de execuţie a lucrării estimat este de 6.889.971,33 €. Pretul final al investitiei poate fi obtinut în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

Activitate Lungime Pret unitar (Euro/m) Pret total

Regularizare albie 1.265 1.434,65 1.814.832,25

Consolidare sectiune albie

1.880,00 542,08 1.019.110,40

Recalibrare sectiune albie

1.112,00 2.193,30 2.438.949,60

Consolidare diguri 516,00

1.317,93 680.051,88

Zid protectie 480,00 1.952,14 937.027,20

Total (aprox.) 6.889.971,33 €.

ELEMENTE PROTEJATE

Locuinţele situate în zona inundabilă din localitatea Silistea

BENEFICII 1.115.510 €. Valoarea a fost obtinută în urma aplicării metodologiei raportului cost-beneficiu, adoptând ca

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 280 / 337

8. Bazinul Silistea – Localitatea Silistea

variantă de calcul, varianta pierderilor minime.

COMENTARII Prin această măsură, satul Silistea este protejat. Inundaţiile ar putea afecta diferite case situate pe cursul de apă, împiedicând pierderea de vieţi omeneşti, prin urmare această măsură structurală este considerată rentabilă.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 281 / 337

10.8.1.9 Bazinul Tatlageacul – Localitatea Pecineaga

9. Bazinul Tatlageacul – Localitatea Pecineaga

MĂSURI PROPUSE Tinând cont de hărtile de hazard ale căror rezultate reprezintă zonele unde se pot produce efecte ca urmare a inundatiilor, asupra populatiei sau a terenurilor, pe lângă măsurile structurale propuse în vederea prevenirii producerii unor evenimente, este recomandabil a se lua în consideratie si aplicarea unor măsuri non-structurale, astfel:

• POLITICILE ŞI PLANIFICAREA URBANĂ ŞI RURALĂ

Se recomandă evitarea realizării de constructii civile în vecinătatea albiei cursului de apă, în mod special în zonele inundabile. În acest sens este necesar să se dezvolte si să se aplice la nivel local, atât legislatia în vigoare privind utilizarea terenurilor cât si hotărâri ale consiliului local.

Igienizarea albiei cursului de apă în vederea evitării producerii de inundatii, cauzate de aglomerarile de plutitori sau elementelor de vegetatie, ce pot produce cresteri arificiale de nivel al apei.

Nu se recomandă permiterea plasării unor activităti industriale în apropierea cursurilor de apă atât din cauza riscului de inundatii cât si din considerente de mediu – potentiale surse de poluare.

Este de asemenea important să se semnalizeze – marcheze zonele inundabile.

• Colaborarea cu Inspectoratele judetene pentru Situatii de Urgentă

Este necesară o bună colaborare - comunicare cu toate institutiile implicate în activitătile de interventie, în mod special cu efectivele ISU, pentru realizarea unor interventii eficiente.

• Proiectarea unor constructii rezistente la inundatii si revizuirea celor existente

Această propunere vizează locuintele aflate în vecinătatea cursului de apă, unde este recomandată dotarea acestora cu usi si ferestre impermeabile, si constructiile care urmeaza să se realizeze – unde se recomandă proiectarea acestora la o cotă superioară cotelor atinse de ape în perioadele de inundatii storice.

• Refacerea perdelelor forestiere

Este necesară refacerea zonelor forestiere sau cu vegetatie rezistentă la umiditate, din lunca inundabilă a cursurilor de apă, acestea avănd rolul de a reduce semnificativ viteza de curgere a apei în situatiile de ape mari, reducând astfel semnificativ si fenomenele de eroziune.

• Prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase

Această măsură se recomandă a fi aplicată pe întreg teritoriul ABADL . Este necesară îmbunătătirea calitătii datelor hidrometeorologice (Analiza reţelei, Verificarea reţelei, Funcţionarea şi implementarea staţiilor)

• Comunicarea

Se recomandă efectuarea unor campanii educative în rîndul populatiei pentru constientizarea riscului privind inundatiile. Este important ca populatia să fie în măsură să reactioneze în consecintă înainte, în timpul si după producerea unui eveniment de inundatie.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 282 / 337

9. Bazinul Tatlageacul – Localitatea Pecineaga

• Sisteme de alarmă

Sistemele de alarmă au ca scop notificarea populaţiei în legătură cu o ameninţare cu caracter iminent, fiind un instrument fundamental pentru iniţierea şi dezvoltarea procedurilor de evacuare. Este vorba despre un Sistem Informatic în timp real, bazat pe înregistrarea, transmiterea şi procesarea valorilor adoptate prin variabilele hidrometeorologice şi hidraulice mai semnificative din anumite puncte geografice din bazinul hidrografic. Furnizează informaţii privitoare la nivelurile şi debitele circulante în principalele râuri şi afluenţi, nivelul şi volumul colectat în bazine, debitul drenat prin deversoare şi stavile ale acestora, ploaia în numeroase puncte şi debitele separate prin utilizările principale ale apei în bazin.

În acest sens şi datorită frecventelor probleme cu inundaţiile înregistrate în bazinul Dobrogea Litoral se recomandă implementarea unui Sistem de Alertă Timpurie, Early Warning System (EWS) în acesta, care va trebui să furnizeze informaţii legate de precipitaţii şi niveluri înregistrate la punctele de control, permiţând estimarea evoluţiei previzibile a nivelurilor şi debitelor în funcţie de prognoza meteorologică şi stabilirea zonelor posibile de inundaţii. Aceste informaţii vor fi captate prin senzori şi transmise către Centrele de Control.

• Coordonarea procedurilor de interventie

Este necesară definirea procedurilor care trebuie urmate în timpul inundaţiei şi rolul tuturor institutiilor implicate în astfel de interventii.

• Asigurări si indemnizatii

Se recomandă promovarea si dezvoltarea unor sisteme de asigurări pentru locuintele aflate în lunca inundabilă a localitătilor.

Se propune regularizarea cursului de apă prin betonarea şi învelirea taluzurilor cu material de anrocament cu scopul diminuării vitezei. Adâncimea minimă propusă este de 3 m, iar ca element de protecţie suplimentară se propune construcţia unor ziduri de protectie pe ambele maluri ale cursului de apă, formate din material tolerabil compactat la 95 % PN, şi cu taluzuri umede şi uscate de 2V/3H cu înălţime variabilă, cu toate acestea, înălţimea minimă trebuie să fie de 1 m. Lungimea aproximativă a noului curs de apă va fi de 2.133 m. Zidurile se vor dispune de-a lungul meandrului natural al apei, pe o lungime de 730 m.

Lucrarile se propun a executa pe lungimea de 2.133m, in coordonate ale sistemului de proiectie Stereografic 1970:

• Început: X: 780778; Y: 272078

• Sfârşit X: 780036; Y: 272084

• Lungime: 2.133 m

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 283 / 337

9. Bazinul Tatlageacul – Localitatea Pecineaga

ZONA PROTEJATĂ SAU LOCALITATE

Pecineaga

COSTUL MĂSURII Bugetul de execuţie a lucrării estimat este de 5.813.914,80 €. Pretul final al investitiei poate fi obtinut în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

Activitate Lungime Pret unitar (Euro/m) Pret total

Regularizare albie 2.133,00 2.264.65 4.851.825,90

Consolidare diguri 730,00 1.317,93 962.088,90

Total (aprox.) 5.813.914,80 €.

ELEMENTE PROTEJATE

Locuinţele situate în zona inundabilă din Pecineaga

BENEFICII 568.789 €. Valoarea a fost obtinută în urma aplicării metodologiei raportului cost-beneficiu, adoptând ca variantă de calcul, varianta pierderilor minime.

COMENTARII Prin această măsură, satul Pecineaga este protejat. Inundaţiile ar putea afecta diferite case situate pe cursul de apă, împiedicând pierderea de vieţi omeneşti, prin urmare această măsură structurală este considerată rentabilă.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 284 / 337

10.8.1.10 Bazinul Sacele – Localitatile Sacele-Traian

10. Bazinul Sacele – Localitatile Sacele-Traian

MĂSURI PROPUSE Tinând cont de hărtile de hazard ale căror rezultate reprezintă zonele unde se pot produce efecte ca urmare a inundatiilor, asupra populatiei sau a terenurilor, pe lângă măsurile structurale propuse în vederea prevenirii producerii unor evenimente, este recomandabil a se lua în consideratie si aplicarea unor măsuri non-structurale, astfel:

• POLITICILE ŞI PLANIFICAREA URBANĂ ŞI RURALĂ

Se recomandă evitarea realizării de constructii civile în vecinătatea albiei cursului de apă, în mod special în zonele inundabile. În acest sens este necesar să se dezvolte si să se aplice la nivel local, atât legislatia în vigoare privind utilizarea terenurilor cât si hotărâri ale consiliului local.

Igienizarea albiei cursului de apă în vederea evitării producerii de inundatii, cauzate de aglomerarile de plutitori sau elementelor de vegetatie, ce pot produce cresteri arificiale de nivel al apei.

Nu se recomandă permiterea plasării unor activităti industriale în apropierea cursurilor de apă atât din cauza riscului de inundatii cât si din considerente de mediu – potentiale surse de poluare.

Este de asemenea important să se semnalizeze – marcheze zonele inundabile.

• Colaborarea cu Inspectoratele judetene pentru Situatii de Urgentă

Este necesară o bună colaborare - comunicare cu toate institutiile implicate în activitătile de interventie, în mod special cu efectivele ISU, pentru realizarea unor interventii eficiente.

• Proiectarea unor constructii rezistente la inundatii si revizuirea celor existente

Această propunere vizează locuintele aflate în vecinătatea cursului de apă, unde este recomandată dotarea acestora cu usi si ferestre impermeabile, si constructiile care urmeaza să se realizeze – unde se recomandă proiectarea acestora la o cotă superioară cotelor atinse de ape în perioadele de inundatii storice.

• Refacerea perdelelor forestiere

Este necesară refacerea zonelor forestiere sau cu vegetatie rezistentă la umiditate, din lunca inundabilă a cursurilor de apă, acestea avănd rolul de a reduce semnificativ viteza de curgere a apei în situatiile de ape mari, reducând astfel semnificativ si fenomenele de eroziune.

• Prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase

Această măsură se recomandă a fi aplicată pe întreg teritoriul ABADL . Este necesară îmbunătătirea calitătii datelor hidrometeorologice (Analiza reţelei, Verificarea reţelei, Funcţionarea şi implementarea staţiilor)

• Comunicarea

Se recomandă efectuarea unor campanii educative în rîndul populatiei pentru constientizarea riscului privind inundatiile. Este important ca populatia să fie în măsură să reactioneze în consecintă înainte, în timpul si după producerea unui eveniment de inundatie.

• Sisteme de alarmă

Sistemele de alarmă au ca scop notificarea populaţiei în legătură cu o ameninţare cu caracter iminent, fiind un

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 285 / 337

10. Bazinul Sacele – Localitatile Sacele-Traian

instrument fundamental pentru iniţierea şi dezvoltarea procedurilor de evacuare. Este vorba despre un Sistem Informatic în timp real, bazat pe înregistrarea, transmiterea şi procesarea valorilor adoptate prin variabilele hidrometeorologice şi hidraulice mai semnificative din anumite puncte geografice din bazinul hidrografic. Furnizează informaţii privitoare la nivelurile şi debitele circulante în principalele râuri şi afluenţi, nivelul şi volumul colectat în bazine, debitul drenat prin deversoare şi stavile ale acestora, ploaia în numeroase puncte şi debitele separate prin utilizările principale ale apei în bazin.

În acest sens şi datorită frecventelor probleme cu inundaţiile înregistrate în bazinul Dobrogea Litoral se recomandă implementarea unui Sistem de Alertă Timpurie, Early Warning System (EWS) în acesta, care va trebui să furnizeze informaţii legate de precipitaţii şi niveluri înregistrate la punctele de control, permiţând estimarea evoluţiei previzibile a nivelurilor şi debitelor în funcţie de prognoza meteorologică şi stabilirea zonelor posibile de inundaţii. Aceste informaţii vor fi captate prin senzori şi transmise către Centrele de Control.

• Coordonarea procedurilor de interventie

Este necesară definirea procedurilor care trebuie urmate în timpul inundaţiei şi rolul tuturor institutiilor implicate în astfel de interventii.

• Asigurări si indemnizatii

Se recomandă promovarea si dezvoltarea unor sisteme de asigurări pentru locuintele aflate în lunca inundabilă a localitătilor.

Ca măsură structurală se propune regularizare râului de-a lungul a 5.760 m. prin betonarea sa, constituind un canal pentru albia minoră, în vederea creării unui strat de apă permanent lângă nucleul urban. La acest canal al albie minore se va suprapune un canal trapezoidal de bază mai mare de 18 m cu adâncimea minimă de 4 m. şi taluzuri de 2H/3V.

Regularizare va fi împărţită în două tronsoane:

Tronsonul 1 este delimitat aproximativ între coordonatele STEREO 70:

o Început: X: 788491; Y: 338341

o Sfârşit: X: 791699; Y: 338592

o Lungime: 4500 m

Tronsonul 2 este delimitat aproximativ între coordonatele STEREO 70:

o Început: X: 792228; Y: 338827

o Sfârşit X: 792864; Y: 339450

o Lungime: 1260 m

De-a lungul muchiei superioare a taluzului care va defini secţiunea canalului în tronson vor fi dispuse pe ambele margini un zid de sprijin cu înălţimea de 1 m. şi cu lăţimea de 0,5 m construite din beton armat, pentru a servi drept apărare la viiturile extraordinare. Aceste diguri vor fi dispuse în zonele cu cel mai mare risc creând un ecran de-a lungul albiei de 1.800 m. pe ambele maluri ale tronsonului fluvial care curge prin solul Urban.

Totodată, se propune tăieri de corturi scurtarea albiei în anumite puncte a traseului său în vederea scăderii sinuozităţii sale, adoptând o secţiune cu caracteristici egale cu cele ale albiei restaurate.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 286 / 337

10. Bazinul Sacele – Localitatile Sacele-Traian

ZONA PROTEJATĂ SAU LOCALITATE

Sacele si Traian

COSTUL MĂSURII Bugetul de execuţie a lucrării estimat este de 9.570.137,88 €. Pretul final al investitiei poate fi obtinut în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

Activitate Lungime Pret unitar (Euro/m) Pret total

Zid protectie 3,600.00 1.434,65 5.164.740,00

Consolidare diguri 716 1.317,93 943.637,88

Regularizare albie 5,760.00 601,00 3.461.760,00

Total (aprox.) 9.570.137,88 €

ELEMENTE PROTEJATE

Locuinţele situate în zona inundabilă din Sacele si Traian

BENEFICII 2.098.040 €. Valoarea a fost obtinută în urma aplicării metodologiei raportului cost-beneficiu, adoptând ca variantă de calcul, varianta pierderilor minime.

COMENTARII Prin această măsură, satul Sacele este protejat. Inundaţiile ar putea afecta diferite case situate pe cursul de apă, împiedicând pierderea de vieţi omeneşti, prin urmare această măsură structurală este considerată rentabilă.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 287 / 337

10.8.1.11 Bazinul Valea Baciului - Localitatea Abrud

11. Bazinul Valea Baciului - Localitatea Abrud

MĂSURI PROPUSE Tinând cont de hărtile de hazard ale căror rezultate reprezintă zonele unde se pot produce efecte ca urmare a inundatiilor, asupra populatiei sau a terenurilor, pe lângă măsurile structurale propuse în vederea prevenirii producerii unor evenimente, este recomandabil a se lua în consideratie si aplicarea unor măsuri non-structurale, astfel:

• POLITICILE ŞI PLANIFICAREA URBANĂ ŞI RURALĂ

Se recomandă evitarea realizării de constructii civile în vecinătatea albiei cursului de apă, în mod special în zonele inundabile. În acest sens este necesar să se dezvolte si să se aplice la nivel local, atât legislatia în vigoare privind utilizarea terenurilor cât si hotărâri ale consiliului local.

Igienizarea albiei cursului de apă în vederea evitării producerii de inundatii, cauzate de aglomerarile de plutitori sau elementelor de vegetatie, ce pot produce cresteri arificiale de nivel al apei.

Nu se recomandă permiterea plasării unor activităti industriale în apropierea cursurilor de apă atât din cauza riscului de inundatii cât si din considerente de mediu – potentiale surse de poluare.

Este de asemenea important să se semnalizeze – marcheze zonele inundabile.

• Colaborarea cu Inspectoratele judetene pentru Situatii de Urgentă

Este necesară o bună colaborare - comunicare cu toate institutiile implicate în activitătile de interventie, în mod special cu efectivele ISU, pentru realizarea unor interventii eficiente.

• Proiectarea unor constructii rezistente la inundatii si revizuirea celor existente

Această propunere vizează locuintele aflate în vecinătatea cursului de apă, unde este recomandată dotarea acestora cu usi si ferestre impermeabile, si constructiile care urmeaza să se realizeze – unde se recomandă proiectarea acestora la o cotă superioară cotelor atinse de ape în perioadele de inundatii storice.

• Refacerea perdelelor forestiere

Este necesară refacerea zonelor forestiere sau cu vegetatie rezistentă la umiditate, din lunca inundabilă a cursurilor de apă, acestea avănd rolul de a reduce semnificativ viteza de curgere a apei în situatiile de ape mari, reducând astfel semnificativ si fenomenele de eroziune.

• Prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase

Această măsură se recomandă a fi aplicată pe întreg teritoriul ABADL . Este necesară îmbunătătirea calitătii datelor hidrometeorologice (Analiza reţelei, Verificarea reţelei, Funcţionarea şi implementarea staţiilor)

• Comunicarea

Se recomandă efectuarea unor campanii educative în rîndul populatiei pentru constientizarea riscului privind inundatiile. Este important ca populatia să fie în măsură să reactioneze în consecintă înainte, în timpul si după producerea unui eveniment de inundatie.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 288 / 337

11. Bazinul Valea Baciului - Localitatea Abrud

• Sisteme de alarmă

Sistemele de alarmă au ca scop notificarea populaţiei în legătură cu o ameninţare cu caracter iminent, fiind un instrument fundamental pentru iniţierea şi dezvoltarea procedurilor de evacuare. Este vorba despre un Sistem Informatic în timp real, bazat pe înregistrarea, transmiterea şi procesarea valorilor adoptate prin variabilele hidrometeorologice şi hidraulice mai semnificative din anumite puncte geografice din bazinul hidrografic. Furnizează informaţii privitoare la nivelurile şi debitele circulante în principalele râuri şi afluenţi, nivelul şi volumul colectat în bazine, debitul drenat prin deversoare şi stavile ale acestora, ploaia în numeroase puncte şi debitele separate prin utilizările principale ale apei în bazin.

În acest sens şi datorită frecventelor probleme cu inundaţiile înregistrate în bazinul Dobrogea Litoral se recomandă implementarea unui Sistem de Alertă Timpurie, Early Warning System (EWS) în acesta, care va trebui să furnizeze informaţii legate de precipitaţii şi niveluri înregistrate la punctele de control, permiţând estimarea evoluţiei previzibile a nivelurilor şi debitelor în funcţie de prognoza meteorologică şi stabilirea zonelor posibile de inundaţii. Aceste informaţii vor fi captate prin senzori şi transmise către Centrele de Control.

• Coordonarea procedurilor de interventie

Este necesară definirea procedurilor care trebuie urmate în timpul inundaţiei şi rolul tuturor institutiilor implicate în astfel de interventii.

• Asigurări si indemnizatii

Se recomandă promovarea si dezvoltarea unor sisteme de asigurări pentru locuintele aflate în lunca inundabilă a localitătilor.

Se propune execuţia unui stăvilar de control al apelor mari, crescând nivelul apei în amonte de acesta şi reglând debitul din aval.

Lucrarea se compune dintr-un stăvilar deversor situat pe tronsonul central al albiei, care va avea un descărcător de fund pentru a lăsa să curgă debitul ecologic în perioadele mai puţin ploioase.

Corpul central este completat de parapeţi la fiecare extremă definit de ziduri de închidere sau ziduri ghid.

Lungimea ansamblului acestor structuri este de aproximativ 210 m, ocupând integral secţiunea naturală de scurgere a albiei şi traversând-o către câmpia de inundaţie definită pentru viituri extraordinare.

Cota crestei deversorului a rămas definită la nivelul +56 msnm msnm (de metri deasupra nivelului mării), cota terenului natural la malurile apropiate de albie fiind de +48 msnm.

Coordonatele STEREO 70 aproximative ale stăvilarului:

• Malul stâng: X: 738985; Y: 297487

• Malul drept: X: 739089; Y: 297669

În aval de lucrarea de reţinere se propune consolidarea secţiunii actuale a albiei prin execuţia unei curăţări a acesteia, eliminând stratul vegetal, şi prin consolidarea – definirea taluzurilor prin compactarea sa de-a lungul a aproximativ 1.680 m. dotând albia cu o secţiune trapezoidală cu înălţimea de 2 m. şi cu taluzuri 2V/3H, cu o bază mai mare de 8 m.

Coordonatele aproximative STEREO 70:

• Început: X: 738464; Y: 297798

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 289 / 337

11. Bazinul Valea Baciului - Localitatea Abrud

• Sfârşit X: 738315; Y: 299026

• Lungime: 1680 m

ZONA PROTEJATĂ SAU LOCALITATE

Abrud

COSTUL MĂSURII Bugetul de execuţie a lucrării estimat este de 6.332.575,20 €. Pretul final al investitiei poate fi obtinut în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

Activitate Lungime Pret unitar (Euro/m) Pret total

Consolidare sectiune albie 1.680,00 1.254,75 2.107.980,00

Zid de sprijin - consolidare 1.680,00 1.952,14 3.279.595,20

Infrastructură 210,00 4500,00 945,000,00

Total 6.332.575,20 €

ELEMENTE PROTEJATE

Locuinţele situate în zona inundabilă din Abrud

BENEFICII 1.384.810 €. Valoarea a fost obtinută în urma aplicării metodologiei raportului cost-beneficiu, adoptând ca variantă de calcul, varianta pierderilor minime.

COMENTARII Prin această măsură, satul Abrud este protejat. Inundaţiile ar putea afecta diferite case situate pe cursul de apă, împiedicând pierderea de vieţi omeneşti, prin urmare această măsură structurală este considerată rentabilă.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 290 / 337

10.8.1.12 Bazinul Pestera – Localitatile Ivrinezu Mare si Ivrinezu Mic

12. Bazinul Pestera – Localitatile Ivrinezu Mare si

Ivrinezul Mic

MĂSURI PROPUSE Tinând cont de hărtile de hazard ale căror rezultate reprezintă zonele unde se pot produce efecte ca urmare a inundatiilor, asupra populatiei sau a terenurilor, pe lângă măsurile structurale propuse în vederea prevenirii producerii unor evenimente, este recomandabil a se lua în consideratie si aplicarea unor măsuri non-structurale, astfel:

• POLITICILE ŞI PLANIFICAREA URBANĂ ŞI RURALĂ

Se recomandă evitarea realizării de constructii civile în vecinătatea albiei cursului de apă, în mod special în zonele inundabile. În acest sens este necesar să se dezvolte si să se aplice la nivel local, atât legislatia în vigoare privind utilizarea terenurilor cât si hotărâri ale consiliului local.

Igienizarea albiei cursului de apă în vederea evitării producerii de inundatii, cauzate de aglomerarile de plutitori sau elementelor de vegetatie, ce pot produce cresteri arificiale de nivel al apei.

Nu se recomandă permiterea plasării unor activităti industriale în apropierea cursurilor de apă atât din cauza riscului de inundatii cât si din considerente de mediu – potentiale surse de poluare.

Este de asemenea important să se semnalizeze – marcheze zonele inundabile.

• Colaborarea cu Inspectoratele judetene pentru Situatii de Urgentă

Este necesară o bună colaborare - comunicare cu toate institutiile implicate în activitătile de interventie, în mod special cu efectivele ISU, pentru realizarea unor interventii eficiente.

• Proiectarea unor constructii rezistente la inundatii si revizuirea celor existente

Această propunere vizează locuintele aflate în vecinătatea cursului de apă, unde este recomandată dotarea acestora cu usi si ferestre impermeabile, si constructiile care urmeaza să se realizeze – unde se recomandă proiectarea acestora la o cotă superioară cotelor atinse de ape în perioadele de inundatii storice.

• Refacerea perdelelor forestiere

Este necesară refacerea zonelor forestiere sau cu vegetatie rezistentă la umiditate, din lunca inundabilă a cursurilor de apă, acestea avănd rolul de a reduce semnificativ viteza de curgere a apei în situatiile de ape mari, reducând astfel semnificativ si fenomenele de eroziune.

• Prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase

Această măsură se recomandă a fi aplicată pe întreg teritoriul ABADL . Este necesară îmbunătătirea calitătii datelor hidrometeorologice (Analiza reţelei, Verificarea reţelei, Funcţionarea şi implementarea staţiilor)

• Comunicarea

Se recomandă efectuarea unor campanii educative în rîndul populatiei pentru constientizarea riscului privind inundatiile. Este important ca populatia să fie în măsură să reactioneze în consecintă înainte, în timpul si după producerea unui eveniment de inundatie.

• Sisteme de alarmă

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 291 / 337

12. Bazinul Pestera – Localitatile Ivrinezu Mare si

Ivrinezul Mic

Sistemele de alarmă au ca scop notificarea populaţiei în legătură cu o ameninţare cu caracter iminent, fiind un instrument fundamental pentru iniţierea şi dezvoltarea procedurilor de evacuare. Este vorba despre un Sistem Informatic în timp real, bazat pe înregistrarea, transmiterea şi procesarea valorilor adoptate prin variabilele hidrometeorologice şi hidraulice mai semnificative din anumite puncte geografice din bazinul hidrografic. Furnizează informaţii privitoare la nivelurile şi debitele circulante în principalele râuri şi afluenţi, nivelul şi volumul colectat în bazine, debitul drenat prin deversoare şi stavile ale acestora, ploaia în numeroase puncte şi debitele separate prin utilizările principale ale apei în bazin.

În acest sens şi datorită frecventelor probleme cu inundaţiile înregistrate în bazinul Dobrogea Litoral se recomandă implementarea unui Sistem de Alertă Timpurie, Early Warning System (EWS) în acesta, care va trebui să furnizeze informaţii legate de precipitaţii şi niveluri înregistrate la punctele de control, permiţând estimarea evoluţiei previzibile a nivelurilor şi debitelor în funcţie de prognoza meteorologică şi stabilirea zonelor posibile de inundaţii. Aceste informaţii vor fi captate prin senzori şi transmise către Centrele de Control.

• Coordonarea procedurilor de interventie

Este necesară definirea procedurilor care trebuie urmate în timpul inundaţiei şi rolul tuturor institutiilor implicate în astfel de interventii.

• Asigurări si indemnizatii

Se recomandă promovarea si dezvoltarea unor sisteme de asigurări pentru locuintele aflate în lunca inundabilă a localitătilor.

Se propune regularizare cursului de apă prin curăţarea fundului său şi învelirea taluzurilor sale cu material de anrocament pentru scăderea vitezei. Adâncimea minimă propusă este de 4 m şi ca element de protecţie complementar se propune construcţia unui zid din beton pentru a evita revărsările secţiunii albiei dispus pe ambele maluri ale albiei cu o înălţime minimă de 1 m, 1.057 m de-a lungul tronsonului râului care se învecinează cu cele două sate în trecere, Ivrinezu Mic şi Ivrinezu Mare. Lungimea aproximativă de acţiune va fi de 6.251 m.

Lucrarile proiectate se intind aproximativ pe o lungime de 6.251m, in sistem de coordonatele STEREO 70:

• Început: X: 745029; Y: 306912

• Sfârşit X: 740442; Y: 310876

• Lungime: 6.251 m

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 292 / 337

12. Bazinul Pestera – Localitatile Ivrinezu Mare si

Ivrinezul Mic

ZONA PROTEJATĂ SAU LOCALITATE

Ivrinezu Mare şi Ivrinezu Mic

COSTUL MĂSURII Bugetul de execuţie a lucrării estimat este de 9,396.258,62 €. Pretul final al investitiei poate fi obtinut în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

Activitate Lungime Pret unitar (Euro/m) Pret total

Recalibrare sectiune albie 6.251,00

1.133,62 7.086.258,62

Zid protectie 2.100,00 1100,00 2.310.000,00

Total 9,396.258,62 €

ELEMENTE PROTEJATE

Locuinţele situate în zona inundabilă din Ivrinezu mare şi Ivrinezu mic

BENEFICII 1.709.170 €. Valoarea a fost obtinută în urma aplicării metodologiei raportului cost-beneficiu, adoptând ca variantă de calcul, varianta pierderilor minime.

COMENTARII Prin această măsură, satele Ivrinezu Mare si Ivrinezu Mic sunt protejate. Inundaţiile ar putea afecta diferite case situate pe cursul de apă, împiedicând pierderea de vieţi omeneşti, prin urmare această măsură structurală este considerată rentabilă.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 293 / 337

10.8.1.13 Bazinul Pestera – Localitatea Pestera

13. Bazinul Pestera – Localitatea Pestera

MĂSURI PROPUSE

Tinând cont de hărtile de hazard care ale căror rezultate reprezintă zonele unde se pot produce efecte ca urmare a inundatiilor, asupra populatiei sau a terenurilor, pe lângă măsurile structurale propuse în vederea prevenirii producerii unor evenimente, este recomandabil a se lua în consideratie si aplicarea unor măsuri non-structurale, astfel:

• POLITICILE ŞI PLANIFICAREA URBANĂ ŞI RURALĂ

Se recomandă evitarea realizării de constructii civile în vecinătatea albiei cursului de apă, în mod special în zonele inundabile. În acest sens este necesar să se dezvolte si să se aplice la nivel local, atât legislatia în vigoare privind utilizarea terenurilor cât si hotărâri ale consiliului local.

Igienizarea albiei cursului de apă în vederea evitării producerii de inundatii, cauzate de aglomerarile de plutitori sau elementelor de vegetatie, ce pot produce cresteri arificiale de nivel al apei.

Nu se recomandă permiterea plasării unor activităti industriale în apropierea cursurilor de apă atât din cauza riscului de inundatii cât si din considerente de mediu – potentiale surse de poluare.

Este de asemenea important să se semnalizeze – marcheze zonele inundabile.

• Colaborarea cu Inspectoratele judetene pentru Situatii de Urgentă

Este necesară o bună colaborare - comunicare cu toate institutiile implicate în activitătile de interventie, în mod special cu efectivele ISU, pentru realizarea unor interventii eficiente.

• Proiectarea unor constructii rezistente la inundatii si revizuirea celor existente

Această propunere vizează locuintele aflate în vecinătatea cursului de apă, unde este recomandată dotarea acestora cu usi si ferestre impermeabile, si constructiile care urmeaza să se realizeze – unde se recomandă proiectarea acestora la o cotă superioară cotelor atinse de ape în perioadele de inundatii storice.

• Refacerea perdelelor forestiere

Este necesară refacerea zonelor forestiere sau cu vegetatie rezistentă la umiditate, din lunca inundabilă a cursurilor de apă, acestea avănd rolul de a reduce semnificativ viteza de curgere a apei în situatiile de ape mari, reducând astfel semnificativ si fenomenele de eroziune.

• Prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase

Această măsură se recomandă a fi aplicată pe întreg teritoriul ABADL . Este necesară îmbunătătirea calitătii datelor hidrometeorologice (Analiza reţelei, Verificarea reţelei, Funcţionarea şi implementarea staţiilor)

• Comunicarea

Se recomandă efectuarea unor campanii educative în rîndul populatiei pentru constientizarea riscului privind inundatiile. Este important ca populatia să fie în măsură să reactioneze în consecintă înainte, în timpul si după producerea unui eveniment de inundatie.

• Sisteme de alarmă

Sistemele de alarmă au ca scop notificarea populaţiei în legătură cu o ameninţare cu caracter iminent, fiind un

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 294 / 337

13. Bazinul Pestera – Localitatea Pestera

instrument fundamental pentru iniţierea şi dezvoltarea procedurilor de evacuare. Este vorba despre un Sistem Informatic în timp real, bazat pe înregistrarea, transmiterea şi procesarea valorilor adoptate prin variabilele hidrometeorologice şi hidraulice mai semnificative din anumite puncte geografice din bazinul hidrografic. Furnizează informaţii privitoare la nivelurile şi debitele circulante în principalele râuri şi afluenţi, nivelul şi volumul colectat în bazine, debitul drenat prin deversoare şi stavile ale acestora, ploaia în numeroase puncte şi debitele separate prin utilizările principale ale apei în bazin.

În acest sens şi datorită frecventelor probleme cu inundaţiile înregistrate în bazinul Dobrogea Litoral se recomandă implementarea unui Sistem de Alertă Timpurie, Early Warning System (EWS) în acesta, care va trebui să furnizeze informaţii legate de precipitaţii şi niveluri înregistrate la punctele de control, permiţând estimarea evoluţiei previzibile a nivelurilor şi debitelor în funcţie de prognoza meteorologică şi stabilirea zonelor posibile de inundaţii. Aceste informaţii vor fi captate prin senzori şi transmise către Centrele de Control.

• Coordonarea procedurilor de interventie

Este necesară definirea procedurilor care trebuie urmate în timpul inundaţiei şi rolul tuturor institutiilor implicate în astfel de interventii.

• Asigurări si indemnizatii

Se recomandă promovarea si dezvoltarea unor sisteme de asigurări pentru locuintele aflate în lunca inundabilă a localitătilor.

Ca măsură structurală se propune realizarea a trei tipuri de acţiuni diferenţiate geometric de situaţia în care se vor efectua:

• Tronsonul 1: Se propune regularizarea albiei prin betonarea fundului albiei şi învelirea taluzurilor cu material de anrocament pentru scăderea vitezei. Adâncimea minimă propusă este de 4 m şi ca element de protecţie complementar se propune construcţia unui zid cu înălţimea de cel puţin 1 m. în partea apropiată de confluenţa cu cealaltă albie. Lungimea aproximativă de acţiune va fi de 738 m. Lungimea zidurilor de sprijin de 39.5 m. de la confluenţa albiei în amonte.

o Început: X: 750695; Y: 301705

o Sfârşit X: 750711; Y: 302390

o Lungime: 738 m

• Tronsonul 2: Se propune regularizarea cursului de apă prin betonarea fundului albiei şi învelirea taluzurilor cu material de anrocament pentru scăderea vitezei. Adâncimea minimă propusă este de 4 m şi ca element de protecţie complementar se propune construcţia unui zid cu înălţimea de cel puţin 1 m. în partea apropiată de confluenţa cu cealaltă albie. Lungimea aproximativă de acţiune va fi de 652 m. Lungimea zidurilor de sprijin de 40 m. de la confluenţa albiei în amonte.

o Început: X: 751211; Y: 302505

o Sfârşit X: 750717; Y: 302448

o Lungime: 652 m

• Tronsul Final (Confluenţă Tronson 1 şi Tronson 2): Se propune îndiguirea albiei prin betonarea fundului său şi învelirea taluzurilor cu material de anrocament pentru scăderea vitezei. Adâncimea minimă propusă va fi de 4 m. şi baza majoră va trebui să fie mai mare de 8 m., ca element de protecţie complementar se propune construcţia unor pereţi din beton cu înălţimea de 1 m dispuşi în

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 295 / 337

13. Bazinul Pestera – Localitatea Pestera

continuarea stăvilarului superior care definesc taluzurile secţiunii albiei. Lungimea aproximativă de acţiune în tronsonul final va fi de 2.983 m.

o Început: X: 750.691; Y: 302.466

o Sfârşit X: 748.917; Y: 304.654

o Lungime: 2.983 m

ZONA PROTEJATĂ SAU LOCALITATE

Pestera

COSTUL MĂSURII

Bugetul de execuţie a lucrării estimat este de 8.414.620,26 €. Pretul final al investitiei poate fi obtinut în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

Activitate Lungime Pret unitar (Euro/m) Pret total

Recalibrare sectiune albie 4.373,00 1.133,62 4.957.320,26

Zid protectie 3.143,00 1100,00 3,457,300.00

Total 8.414.620,26 €

ELEMENTE PROTEJAT

Locuinţele situate în zona inundabilă din Pestera

BENEFICII 3.131.700 €. Valoarea a fost obtinută în urma aplicării metodologiei raportului cost-beneficiu, adoptând ca variantă de calcul, varianta pierderilor minime.

COMENTARII Prin această măsură, satul Pestera este protejat. Inundaţiile ar putea afecta diferite case situate pe cursul de apă, împiedicând pierderea de vieţi omeneşti, prin urmare această măsură structurală este considerată rentabilă.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 296 / 337

10.8.1.14 Bazinul Negureni – Localitatea Negureni

14. Bazinul Negureni – Localitatea Negureni

MĂSURI PROPUSE Tinând cont de hărtile de hazard ale căror rezultate reprezintă zonele unde se pot produce efecte ca urmare a inundatiilor, asupra populatiei sau a terenurilor, pe lângă măsurile structurale propuse în vederea prevenirii producerii unor evenimente, este recomandabil a se lua în consideratie si aplicarea unor măsuri non-structurale, astfel:

• POLITICILE ŞI PLANIFICAREA URBANĂ ŞI RURALĂ

Se recomandă evitarea realizării de constructii civile în vecinătatea albiei cursului de apă, în mod special în zonele inundabile. În acest sens este necesar să se dezvolte si să se aplice la nivel local, atât legislatia în vigoare privind utilizarea terenurilor cât si hotărâri ale consiliului local.

Igienizarea albiei cursului de apă în vederea evitării producerii de inundatii, cauzate de aglomerarile de plutitori sau elementelor de vegetatie, ce pot produce cresteri arificiale de nivel al apei.

Nu se recomandă permiterea plasării unor activităti industriale în apropierea cursurilor de apă atât din cauza riscului de inundatii cât si din considerente de mediu – potentiale surse de poluare.

Este de asemenea important să se semnalizeze – marcheze zonele inundabile.

• Colaborarea cu Inspectoratele judetene pentru Situatii de Urgentă

Este necesară o bună colaborare - comunicare cu toate institutiile implicate în activitătile de interventie, în mod special cu efectivele ISU, pentru realizarea unor interventii eficiente.

• Proiectarea unor constructii rezistente la inundatii si revizuirea celor existente

Această propunere vizează locuintele aflate în vecinătatea cursului de apă, unde este recomandată dotarea acestora cu usi si ferestre impermeabile, si constructiile care urmeaza să se realizeze – unde se recomandă proiectarea acestora la o cotă superioară cotelor atinse de ape în perioadele de inundatii storice.

• Refacerea perdelelor forestiere

Este necesară refacerea zonelor forestiere sau cu vegetatie rezistentă la umiditate, din lunca inundabilă a cursurilor de apă, acestea avănd rolul de a reduce semnificativ viteza de curgere a apei în situatiile de ape mari, reducând astfel semnificativ si fenomenele de eroziune.

• Prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase

Această măsură se recomandă a fi aplicată pe întreg teritoriul ABADL . Este necesară îmbunătătirea calitătii datelor hidrometeorologice (Analiza reţelei, Verificarea reţelei, Funcţionarea şi implementarea staţiilor)

• Comunicarea

Se recomandă efectuarea unor campanii educative în rîndul populatiei pentru constientizarea riscului privind inundatiile. Este important ca populatia să fie în măsură să reactioneze în consecintă înainte, în timpul si după producerea unui eveniment de inundatie.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 297 / 337

14. Bazinul Negureni – Localitatea Negureni

• Sisteme de alarmă

Sistemele de alarmă au ca scop notificarea populaţiei în legătură cu o ameninţare cu caracter iminent, fiind un instrument fundamental pentru iniţierea şi dezvoltarea procedurilor de evacuare. Este vorba despre un Sistem Informatic în timp real, bazat pe înregistrarea, transmiterea şi procesarea valorilor adoptate prin variabilele hidrometeorologice şi hidraulice mai semnificative din anumite puncte geografice din bazinul hidrografic. Furnizează informaţii privitoare la nivelurile şi debitele circulante în principalele râuri şi afluenţi, nivelul şi volumul colectat în bazine, debitul drenat prin deversoare şi stavile ale acestora, ploaia în numeroase puncte şi debitele separate prin utilizările principale ale apei în bazin.

În acest sens şi datorită frecventelor probleme cu inundaţiile înregistrate în bazinul Dobrogea Litoral se recomandă implementarea unui Sistem de Alertă Timpurie, Early Warning System (EWS) în acesta, care va trebui să furnizeze informaţii legate de precipitaţii şi niveluri înregistrate la punctele de control, permiţând estimarea evoluţiei previzibile a nivelurilor şi debitelor în funcţie de prognoza meteorologică şi stabilirea zonelor posibile de inundaţii. Aceste informaţii vor fi captate prin senzori şi transmise către Centrele de Control.

• Coordonarea procedurilor de interventie

Este necesară definirea procedurilor care trebuie urmate în timpul inundaţiei şi rolul tuturor institutiilor implicate în astfel de interventii.

• Asigurări si indemnizatii

Se recomandă promovarea si dezvoltarea unor sisteme de asigurări pentru locuintele aflate în lunca inundabilă a localitătilor.

Se propune reprofilarea cursului de apă prin dragarea acestuia la o adâncime mai mare de 6 m. şi învelirea taluzurilor sale şi a fundului, taluzurile vor trebui să se conformeze borderoului 2H/3V cu a adâncime a bazei majore egală sau mai mare de 15 m.. Lungimea aproximativă a albiei modificate va fi de 2.460 m.

Lucrarile propuse se intand cu aproximatie intre coordonatele ( STEREO 70) de mai jos:

• Început: X: 720374; Y: 291136

• Sfârşit X: 720755; Y: 293387

• Lungime: 2.460 m

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 298 / 337

14. Bazinul Negureni – Localitatea Negureni

ZONA PROTEJATĂ SAU LOCALITATE

Negureni

COSTUL MĂSURII Bugetul de execuţie a lucrării estimat este de 8.129.685,00 €. Pretul final al investitiei poate fi obtinut în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

Activitate Lungime Pret unitar (Euro/m) Pret total

Regularizare albie 2.460,00 1.254,75 3.086.685,00

Lucrări de dragare 2.460,00 2.050,00 5.043.000,00

Total 8.129.685,00 €

ELEMENTE PROTEJATE

Locuinţele situate în zona inundabilă din Negureni

BENEFICII 1.600.147 €. Valoarea a fost obtinută în urma aplicării metodologiei raportului cost-beneficiu, adoptând ca variantă de calcul, varianta pierderilor minime.

COMENTARII Prin această măsură, satul Negureni este protejat. Inundaţiile ar putea afecta diferite case situate pe cursul de apă, împiedicând pierderea de vieţi omeneşti, prin urmare această măsură structurală este considerată rentabilă.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 299 / 337

10.8.1.15 Bazinul Nuntasi – Localitatea Fantanele

15. Bazinul Nuntasi – Localitatea Fantanele

MĂSURI PROPUSE Tinând cont de hărtile de hazard ale căror rezultate reprezintă zonele unde se pot produce efecte ca urmare a inundatiilor, asupra populatiei sau a terenurilor, pe lângă măsurile structurale propuse în vederea prevenirii producerii unor evenimente, este recomandabil a se lua în consideratie si aplicarea unor măsuri non-structurale, astfel:

• POLITICILE ŞI PLANIFICAREA URBANĂ ŞI RURALĂ

Se recomandă evitarea realizării de constructii civile în vecinătatea albiei cursului de apă, în mod special în zonele inundabile. În acest sens este necesar să se dezvolte si să se aplice la nivel local, atât legislatia în vigoare privind utilizarea terenurilor cât si hotărâri ale consiliului local.

Igienizarea albiei cursului de apă în vederea evitării producerii de inundatii, cauzate de aglomerarile de plutitori sau elementelor de vegetatie, ce pot produce cresteri arificiale de nivel al apei.

Nu se recomandă permiterea plasării unor activităti industriale în apropierea cursurilor de apă atât din cauza riscului de inundatii cât si din considerente de mediu – potentiale surse de poluare.

Este de asemenea important să se semnalizeze – marcheze zonele inundabile.

• Colaborarea cu Inspectoratele judetene pentru Situatii de Urgentă

Este necesară o bună colaborare - comunicare cu toate institutiile implicate în activitătile de interventie, în mod special cu efectivele ISU, pentru realizarea unor interventii eficiente.

• Proiectarea unor constructii rezistente la inundatii si revizuirea celor existente

Această propunere vizează locuintele aflate în vecinătatea cursului de apă, unde este recomandată dotarea acestora cu usi si ferestre impermeabile, si constructiile care urmeaza să se realizeze – unde se recomandă proiectarea acestora la o cotă superioară cotelor atinse de ape în perioadele de inundatii storice.

• Refacerea perdelelor forestiere

Este necesară refacerea zonelor forestiere sau cu vegetatie rezistentă la umiditate, din lunca inundabilă a cursurilor de apă, acestea avănd rolul de a reduce semnificativ viteza de curgere a apei în situatiile de ape mari, reducând astfel semnificativ si fenomenele de eroziune.

• Prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase

Această măsură se recomandă a fi aplicată pe întreg teritoriul ABADL . Este necesară îmbunătătirea calitătii datelor hidrometeorologice (Analiza reţelei, Verificarea reţelei, Funcţionarea şi implementarea staţiilor)

• Comunicarea

Se recomandă efectuarea unor campanii educative în rîndul populatiei pentru constientizarea riscului privind inundatiile. Este important ca populatia să fie în măsură să reactioneze în consecintă înainte, în timpul si după producerea unui eveniment de inundatie.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 300 / 337

15. Bazinul Nuntasi – Localitatea Fantanele

• Sisteme de alarmă

Sistemele de alarmă au ca scop notificarea populaţiei în legătură cu o ameninţare cu caracter iminent, fiind un instrument fundamental pentru iniţierea şi dezvoltarea procedurilor de evacuare. Este vorba despre un Sistem Informatic în timp real, bazat pe înregistrarea, transmiterea şi procesarea valorilor adoptate prin variabilele hidrometeorologice şi hidraulice mai semnificative din anumite puncte geografice din bazinul hidrografic. Furnizează informaţii privitoare la nivelurile şi debitele circulante în principalele râuri şi afluenţi, nivelul şi volumul colectat în bazine, debitul drenat prin deversoare şi stavile ale acestora, ploaia în numeroase puncte şi debitele separate prin utilizările principale ale apei în bazin.

În acest sens şi datorită frecventelor probleme cu inundaţiile înregistrate în bazinul Dobrogea Litoral se recomandă implementarea unui Sistem de Alertă Timpurie, Early Warning System (EWS) în acesta, care va trebui să furnizeze informaţii legate de precipitaţii şi niveluri înregistrate la punctele de control, permiţând estimarea evoluţiei previzibile a nivelurilor şi debitelor în funcţie de prognoza meteorologică şi stabilirea zonelor posibile de inundaţii. Aceste informaţii vor fi captate prin senzori şi transmise către Centrele de Control.

• Coordonarea procedurilor de interventie

Este necesară definirea procedurilor care trebuie urmate în timpul inundaţiei şi rolul tuturor institutiilor implicate în astfel de interventii.

• Asigurări si indemnizatii

Se recomandă promovarea si dezvoltarea unor sisteme de asigurări pentru locuintele aflate în lunca inundabilă a localitătilor.

Se propune regularizare cursului de apă prin betonarea şi învelirea taluzurilor şi albiei. Adâncimea minimă propusă este de 3 m, taluzuri 2H/3V, lăţimea cu o bază de peste 8 m, iar ca element de protecţie suplimentară se propune construcţia zidurilor de protectie pe ambele maluri ale cursului de apă, formate din material tolerabil compactat la 95 % PN, şi cu taluzuri umede şi uscate de 2V/3H cu înălţime variabilă, cu toate acestea, înălţimea minimă trebuie să fie de 1 m. Lungimea aproximativă a cursului modificat va fi de 2.626 m. Zidurile se vor dispune la începutul traseului cursului de apă care curge prin tronsonul urban pe o lungime de 2.626 m.

Coordonate aproximative regularizare albie (STEREO 70):

• Inceput: X: 783505; Y: 353050

• Sfarsit: X: 783889; Y: 351064

Lungime: 2626 m

Coordonate aproximative diguri (STEREO 70):

• Început X mal drept: X: 783498; Y: 353048

• Sfârşit X mal drept: X: 783888; Y: 352502

• Început X mal stang: X: 783512; Y: 353051

• Sfârşit X mal stang: X: 783900; Y: 352502

Lungime: 736.75 m

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 301 / 337

15. Bazinul Nuntasi – Localitatea Fantanele

ZONA PROTEJATĂ SAU LOCALITATE

Fantanele

COSTUL MĂSURII Bugetul de execuţie a lucrării estimat este de 5.797.003,10 €€. Pretul final al investitiei poate fi obtinut în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

Activitate Lungime Pret unitar (Euro/m) Pret total

Regularizare albie 2.626,00 1.434,65 3.767.390,90

Zid protectie 1.473,50

1.377,41 2.029.612,20

Total 5.797.003,10 €

ELEMENTE PROTEJATE

Locuinţele situate în zona inundabilă din Fantanele

BENEFICII 760.763 €. Valoarea a fost obtinută în urma aplicării metodologiei raportului cost-beneficiu, adoptând ca variantă de calcul, varianta pierderilor minime.

COMENTARII Prin această măsură, satul Fantanele este protejat. Inundaţiile ar putea afecta diferite case situate pe cursul de apă, împiedicând pierderea de vieţi omeneşti, prin urmare această măsură structurală este considerată rentabilă.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 302 / 337

10.8.1.16 Bazinul Nuntasi – Localitatea Nuntasi

16. Bazinul Nuntasi – Localitatea Nuntasi

MĂSURI PROPUSE Tinând cont de hărtile de hazard ale căror rezultate reprezintă zonele unde se pot produce efecte ca urmare a inundatiilor, asupra populatiei sau a terenurilor, pe lângă măsurile structurale propuse în vederea prevenirii producerii unor evenimente, este recomandabil a se lua în consideratie si aplicarea unor măsuri non-structurale, astfel:

• POLITICILE ŞI PLANIFICAREA URBANĂ ŞI RURALĂ

Se recomandă evitarea realizării de constructii civile în vecinătatea albiei cursului de apă, în mod special în zonele inundabile. În acest sens este necesar să se dezvolte si să se aplice la nivel local, atât legislatia în vigoare privind utilizarea terenurilor cât si hotărâri ale consiliului local.

Igienizarea albiei cursului de apă în vederea evitării producerii de inundatii, cauzate de aglomerarile de plutitori sau elementelor de vegetatie, ce pot produce cresteri arificiale de nivel al apei.

Nu se recomandă permiterea plasării unor activităti industriale în apropierea cursurilor de apă atât din cauza riscului de inundatii cât si din considerente de mediu – potentiale surse de poluare.

Este de asemenea important să se semnalizeze – marcheze zonele inundabile.

• Colaborarea cu Inspectoratele judetene pentru Situatii de Urgentă

Este necesară o bună colaborare - comunicare cu toate institutiile implicate în activitătile de interventie, în mod special cu efectivele ISU, pentru realizarea unor interventii eficiente.

• Proiectarea unor constructii rezistente la inundatii si revizuirea celor existente

Această propunere vizează locuintele aflate în vecinătatea cursului de apă, unde este recomandată dotarea acestora cu usi si ferestre impermeabile, si constructiile care urmeaza să se realizeze – unde se recomandă proiectarea acestora la o cotă superioară cotelor atinse de ape în perioadele de inundatii storice.

• Refacerea perdelelor forestiere

Este necesară refacerea zonelor forestiere sau cu vegetatie rezistentă la umiditate, din lunca inundabilă a cursurilor de apă, acestea avănd rolul de a reduce semnificativ viteza de curgere a apei în situatiile de ape mari, reducând astfel semnificativ si fenomenele de eroziune.

• Prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase

Această măsură se recomandă a fi aplicată pe întreg teritoriul ABADL . Este necesară îmbunătătirea calitătii datelor hidrometeorologice (Analiza reţelei, Verificarea reţelei, Funcţionarea şi implementarea staţiilor)

• Comunicarea

Se recomandă efectuarea unor campanii educative în rîndul populatiei pentru constientizarea riscului privind inundatiile. Este important ca populatia să fie în măsură să reactioneze în consecintă înainte, în timpul si după producerea unui eveniment de inundatie.

• Sisteme de alarmă

Sistemele de alarmă au ca scop notificarea populaţiei în legătură cu o ameninţare cu caracter iminent, fiind un

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 303 / 337

16. Bazinul Nuntasi – Localitatea Nuntasi

instrument fundamental pentru iniţierea şi dezvoltarea procedurilor de evacuare. Este vorba despre un Sistem Informatic în timp real, bazat pe înregistrarea, transmiterea şi procesarea valorilor adoptate prin variabilele hidrometeorologice şi hidraulice mai semnificative din anumite puncte geografice din bazinul hidrografic. Furnizează informaţii privitoare la nivelurile şi debitele circulante în principalele râuri şi afluenţi, nivelul şi volumul colectat în bazine, debitul drenat prin deversoare şi stavile ale acestora, ploaia în numeroase puncte şi debitele separate prin utilizările principale ale apei în bazin.

În acest sens şi datorită frecventelor probleme cu inundaţiile înregistrate în bazinul Dobrogea Litoral se recomandă implementarea unui Sistem de Alertă Timpurie, Early Warning System (EWS) în acesta, care va trebui să furnizeze informaţii legate de precipitaţii şi niveluri înregistrate la punctele de control, permiţând estimarea evoluţiei previzibile a nivelurilor şi debitelor în funcţie de prognoza meteorologică şi stabilirea zonelor posibile de inundaţii. Aceste informaţii vor fi captate prin senzori şi transmise către Centrele de Control.

• Coordonarea procedurilor de interventie

Este necesară definirea procedurilor care trebuie urmate în timpul inundaţiei şi rolul tuturor institutiilor implicate în astfel de interventii.

• Asigurări si indemnizatii

Se recomandă promovarea si dezvoltarea unor sisteme de asigurări pentru locuintele aflate în lunca inundabilă a localitătilor.

Se propune regularizarea cursului de apă prin betonarea şi învelirea taluzurilor şi albiei. Adâncimea minimă propusă este de 3 m, taluzuri 2H/3V, lăţimea pe baza mai mare de 10 m, iar ca element de protecţie suplimentară se propune construcţia unor ziduri de protectie pe ambele maluri ale cursului de apă, formate din material tolerabil compactat la 95 % PN, şi cu taluzuri umede şi uscate de 2V/3H cu înălţime variabilă, cu toate acestea, înălţimea minimă trebuie să fie de 1 m. Lungimea aproximativă a cursului modificat va fi de 2605 m. Zidurile se vor dispune la începutul traseului cursului de apă care curge prin tronsonul urban pe o lungime de 506 m.

Coordonate ale zonei cu aproximatie (STEREO 70):

• Început: X: 788844; Y: 344232

• Sfârşit X: 790688; Y: 343719

• Lungime: 2605 m

Coordonate ale zonei cu aproximatie pentru diguri (STEREO 70):

• Început X mal drept: X: 789548; Y: 344340

• Sfârşit X mal drept: X: 789984; Y: 344223

• Început X mal stang: X:789459; Y:344513

• Sfârşit X mal stang: X:789863 ; Y:344324

Lungime: 506 m

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 304 / 337

16. Bazinul Nuntasi – Localitatea Nuntasi

ZONA PROTEJATĂ SAU LOCALITATE

Nuntasi

COSTUL MĂSURII Bugetul de execuţie a lucrării estimat este de 4.404.135,83 €. Pretul final al investitiei poate fi obtinut în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

Activitate Lungime Pret unitar (Euro/m) Pret total

Regularizare albie 2.605,00 1.434,65 3.737.263,25

Consolidare diguri 506,00

1.317,93

666.872,58

Total 4.404.135,83 €

ELEMENTE PROTEJATE

Locuinţele situate în zona inundabilă din Nuntasi

BENEFICII 1.698.420 €. Valoarea a fost obtinută în urma aplicării metodologiei raportului cost-beneficiu, adoptând ca variantă de calcul, varianta pierderilor minime.

COMENTARII Prin această măsură, satul Nuntasi este protejat. Inundaţiile ar putea afecta diferite case situate pe cursul de apă, împiedicând pierderea de vieţi omeneşti, prin urmare această măsură structurală este considerată rentabilă.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 305 / 337

Pe cursul râului Tabana au fost identificată o zonă unde pot exista probleme privind inundatiile, zonă unde în prezent sunt în derulare activitătile unui proiect al Apelor Române, privind executia unor lucrări de apăarare împotriva inundatiilor. Numele proiectului este “Apărarea împotriva inundaţiilor a localităţii Babadag, judeţul Tulcea”.

OBSERVATII:

*Regularizarea albiei râului si protectia taluzurilor împotriva eroziunii.

Această metodă de protectie este necesară în zonele cu fenomene de eroziune accentuată a albiei cursului de apă. În astfel de cazuri, stratul de protectie al taluzurilor poate fi realizat si sub adâncimi mai mari decât talvegul albiei, adâncimi ce pot fi determinate doar în urma unor calcule detaliate privind fenomenele de eroziune.

Proprietătile si compozitia materialelor de protectie

Eficienta unui strat de protectie depinde în mod direct de grosimea acestuia, de regulă acestea fiind realizate din cel putin două straturi suprapuse, realizate din acelasi material constructiv (exemplu: două straturi de piatră cu anumite dimensiuni si densitate calculată, astfel ăncât acestea să conlucreze si să actioneze ca un tot unitar).

Pe de altă parte, stratul de protectie va trebui să reziste actiunii hidrodinamice a apei. Orice sensibilitate a stratului de protectie poate duce la instabilitatea acestuia în perioadele de ape mari, de aceea pentru protectia suplimentară a acestor straturi se folosesc materiale filtrante de tip sintetic sau granular, folosite ca strat de fundare.

Este de preferat să se folosească materiale permeabile în locul utilizării betonului continuu, din cel putin două motive evidente: flexibilitatea si permeabilitatea stratului de protectie.

*Digurile de protectie

Stratul de fundatie al digurilor

Unul dintre cele mai importante aspecte referitoare la proiectarea si constructia unui dig este stabilitatea acestui, lucru influentat direct de stratul de fundare. Cu alte cuvinte, este imperios necesar ca stratul de fundare să fie omogen si continuu, pentru a nu permite infiltrarea apei si aparitia unor fenomene asociate (sufozii, grifoane), ce pot provoca eroziuni si duce în final la instabilitatea digului. O metodă de protectie împotriva acestor fenomene este utilizarea de bariere (straturi) hidroizolante realizate din materiale impermeabile.

Compozitia digurilor de protectie

Materialele constructive din care sunt realizate digurile, sunt de regulă obtinute din zona vecină a amplasamentului acestora, în mod special din interiorul albiilor majore, din asa zisele gropi de

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 306 / 337

împrumut – ocazie cu care capacitatea de transport a albiei este mărită prin construirea digurilor si realizarea gropilor.

În functie de zona de colectare, materialele utilizate la realizarea corpului digului pot fi puse în operă fie prin compactare, fie prin plasare a acestora în stare umedă în locatia finală, fără a fi compactate.

*Regularizări ale albiilor cu ajutorul straturilor de beton

Stratul de fundare

Pentru a conferi stabilitate unei structuri din beton, este necesară pregătirea terenului de fundare prin nivelare si turnarea unui strat de egalizare ce va îndeplini rolul de strat de fundare.

Compozitia straturilor de protectie din beton

Straturile de protectie a taluzelor în aceste situatii sunt realizate din dale de beton armat prefabricate. Acestea sunt realizate din beton si armătură, si sunt proiectate astfel încât să reziste actiunii fenomenelor naturale (înghet-dezghet) si presiunii apei.

Elementele prefabricate din beton sunt asezate direct pe taluzurile albiei cursului de apă, fiind ancorate în stratul suport si unite între ele cu elemente de prindere, astfel încât să se realizeze un strat continuu.

În scopul reducerii impactului de mediu se recomandă aplicarea de măsuri complementare de renaturare a acestor zone, în urma unor studii bio-ingineresti.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 307 / 337

10.9 ANALIZA MASURILOR STRUCTURALE PROPUSE

10.9.1 Bazinul Agi Cabul – Loca lita tea Mihail Kogaln iceanu Debitul râului creste în mod dramatic ca o consecinţă a ploilor torenţiale. Ca urmare a acestei circumstanţe, se produc inundaţii care acoperă zone mari pe ambele maluri, deoarece dimensiunea albiei curente a râului nu are destulă capacitate pentru a evacua debitul calculat în proiect.

Acest fapt cauzează curgerea apei către zonele adiacente albiei cursului de apa, ducând la revărsare şi inundare, provocând pagube în agricultură, asupra zonelor urbane şi industriale şi asupra vieţilor omenesti.

Pentru a depăşi pagubele cauzate de revărsarea râului, s-a luat în considerare, ca opţiunea cea mai potrivită, execuţia unei secţiuni trapezoidale acoperite, deoarece această variantă oferă un grad ridicat de naturaleţe şi integrare a lucrărilor în mediu faţă de posibilitatea canalizării cursului de apă pe teren urban. Deşi această opţiune implică o uşoară creştere a zonei ocupate, într-o zonă supusă unei presiuni umane intense şi un proces dramatic de regresie a valorilor naturale.

Aliniamentul rutei este extrem de influenţat de caracteristicile mediului pe care îl traversează, cauză a presiunii umane foarte mari şi faptului că este traversată de numeroase drumuri şi infrastructuri de comunicare. Criteriile pentru proiectarea aliniamentului rutei sunt adoptate pentru a cauza cât mai puţine daune posibile atât asupra infrastructurilor de comunicare şi a proprietăţilor din zonă. Afectarea locuinţelor a fost evitată şi întregul aliniament al rutei trece prin canale naturale asociate albiei râului. Aliniamentele drepte sunt considerate unite prin curbe circulare. Din aceste cauze şi deoarece este opţiunea cea mai economicoasă, această alternativă a fost considerată prioritară faţă de altele. În plus, întrucât această alternativă dispune de cel mai scurt aliniament al rutei, nu este probabil să afecteze clădirile.

De asemenea, trebuie să se remarce următoarele:

Iniţiativa propusă este destinată să reducă riscurile de inundaţii care ar aduce pierderi materiale fermierilor, cat şi daune importante asupra infrastructurilor de bază. De aceea, aceste acţiuni au un efect pozitiv asupra siguranţei şi reducerii pagubelor, având o importanţă specială asupra protecţiei vieţii umane.

Măsura propusă implică o îmbunătăţire a calităţii corpurilor de apă datorate evoluţiei favorabile în parametrul de turbiditate şi, de aceea, mai puţină poluare a râului.

Măsura propusă contribuie la disponibilitatea viitoare a apei, deoarece orice acţiune care impune o corecţie în procesul de eroziune presupune o îmbunătăţire a calităţii resursei pe termen scurt şi o asigurare a disponibilităţii şi nedegradării pe termen scurt şi mediu. În plus, după implementarea măsurilor, capacitatea hidraulică a albiei râului va deveni mai mare, crescând disponibilitatea şi reglementarea resurselor de apă în aval, favorizând utilizarea pentru agricultură şi industrie.

Măsurile planificate sunt destinate refacerii şi conservării capacităţii hidraulice originale a albiei râului, care suferă o puternică presiune umană, promovând aşadar un management sustenabil al resurselor de apă.

Măsura proiectată contribuie la managementul sustenabil şi conservarea Domeniului Public Hidraulic.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 308 / 337

Realatia cu infrastructura de transport prezenta in zona

Masurile propuse interactioneaza cu drumurile de interes national, asa cum sunt definite acestea prin articolul 5 din Ordonanta Guvernului Nr 43 din 28 august 1997 privind regimul drumurilor – REPUBLICARE

Masurile propuse subtraverseaza DN2A in interiorul localitatii Mihail Koganiceanui. Podul peste Raul Agi Cabul este din beton. Lucrarile nu propun modificarea podului. Influenta lucrarilor poate fi obtinuta în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

Masurile propuse se regasesc in apropierea sau in legatura si cu drumuri de interes judetean sau local. Influenta lucrarilor poate fi obtinuta în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

Bazinul Agi Cabul-Localitatea Mihail Kogalniceanu-Infrastructura de transport prezenta in zona

10.9.2 Bazinul Almalau – Loca lita tea Almalau Scopul măsurii este reducerea modelului rezultat pentru acelaşi nivel de descărcare şi, de asemenea, creşterea ratei debitului prin reducerea rugozităţii; evitarea erodării progresive a secţiunii albiei, care ar putea declanşa o degradare structurală a infrastructurilor de drum şi a clădirilor situate pe albia râului de pe ambele maluri.

Măsura propusă a fost luată în considerare ca fiind cea mai potrivită, deoarece contribuie într-un grad mai mare la caracterul natural şi integritatea cu lucrările de mediu. Măsura nu presupune o creştere a zonei ocupate şi va permite colonizarea rapidă cu speciile florei native, ca şi crearea nişelor ecologice, care găzduiesc şi protejează comunităţile de animale asociate acestora într-o zonă supusă unei intense presiuni umane şi un proces dramatic de regresie a valorilor naturale.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 309 / 337

De asemenea, trebuie să se remarce următoarele:

Acţiunea propusă implică eliminarea deşeurilor de la marginile canalului, fiind îmbunătăţită calitatea apei şi calitatea ecologică a mediului.

Acţiunea propusă contribuie la îmbunătăţirea stării florei, faunei, habitatelor şi ecosistemelor acvatice, terestre, marine şi mlaştini prin eliminarea deşeurilor şi refacerea malurilor, fapt care va permite regenerarea acestei zone, cu beneficii asupra ecosistemului râurilor.

Acţiunea propusă este o îmbunătăţire a mediului malurilor care să asigure cetăţenilor o zonă recreativă şi de divertisment asociată cu îmbunătăţirea râului.

Măsura proiectată contribuie la managementul sustenabil şi conservarea Domeniului Public al Apelor.

Acţiunea nu introduce modificări asupra fluxului ecologic; regimul hidraulic al râului nu va fi modificat.

Realatia cu infrastructura de transport prezenta in zona

Masurile propuse nu afecteaza drumurile de interes national, asa cum sunt definite acestea prin articolul 5 din Ordonanta Guvernului Nr 43 din 28 august 1997 privind regimul drumurilor – REPUBLICARE

Masurile propuse se regasesc in apropierea sau in legatura cu drumuri de interes judetean sau local. Influenta lucrarilor poate fi obtinuta în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

Bazinul Almalau-Localitatea Almalau-Infrastructura de transport prezenta in zona

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 310 / 337

10.9.3 Bazinul Cartal – Loca lita tea Vulturul S-a luat în considerare ca cea mai potrivită opţiune secţiunea trapezoidală aliniată cu anrocament, deoarece această secţiune asigură un caracter natural intr-un grad mai ridicat şi integrare a lucrărilor în mediu. Deşi implică o uşoară creştere a zonei ocupate, adoptarea anrocamentului pentru protecţia pantei va permite o colonizare rapidă cu specii vegetale, ca şi crearea de nişe ecologice care găzduiesc şi protejează comunităţile de animale asociate acestora într-o zonă supusă unei intense presiuni umane şi un proces dramatic de regresie a valorilor naturale.

Aliniamentul rutei raului este extrem de influenţat de caracteristicile mediului pe care îl traversează, datorită presiunii umane foarte mari şi faptului că este traversată de numeroase drumuri şi infrastructuri de comunicare. Criteriile pentru proiectarea aliniamentului rutei sunt adoptate pentru a cauza cât mai puţine daune posibile atât asupra infrastructurilor de comunicare şi a proprietăţilor din zonă. Afectarea locuinţelor a fost evitată şi întregul aliniament al rutei trece prin canale naturale asociate albiei râului. Aliniamentele drepte sunt considerate unite prin curbe circulare. Din aceste cauze şi deoarece este opţiunea cea mai economicoasă, această alternativă a fost considerată prioritară faţă de altele. În plus, întrucât această alternativă dispune de cel mai scurt aliniament al rutei, nu este probabil să afecteze clădirile.

De asemenea, trebuie să se remarce următoarele:

Acţiunea propusă implică eliminarea deşeurilor de la marginile canalului, fiind îmbunătăţită calitatea apei şi calitatea ecologică a mediului.

Acţiunea propusă contribuie la îmbunătăţirea stării florei, faunei, habitatelor şi ecosistemelor acvatice, terestre, marine şi mlaştini prin eliminarea deşeurilor şi refacerea malurilor, fapt care va permite regenerarea acestei zone, cu beneficii asupra ecosistemului râurilor.

Acţiunea propusă este o îmbunătăţire a mediului malurilor care să asigure cetăţenilor o zonă recreativă şi de divertisment asociată cu îmbunătăţirea râului.

Măsura proiectată contribuie la managementul sustenabil şi conservarea Domeniului Public al Apelor.

Acţiunea nu introduce modificări asupra fluxului ecologic; regimul hidraulic al râului nu va fi modificat.

Realatia cu infrastructura de transport prezenta in zona

Masurile propuse nu afecteaza drumurile de interes national, asa cum sunt definite acestea prin articolul 5 din Ordonanta Guvernului Nr 43 din 28 august 1997 privind regimul drumurilor – REPUBLICARE

Masurile propuse se regasesc in apropierea sau in legatura cu drumuri de interes judetean sau local. Influenta lucrarilor poate fi obtinuta în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 311 / 337

Bazinul Cartal-Localitatea Vulturu-Infrastructura de transport prezenta in zona

10.9.4 Bazinul Cas imcea – Loca lita tea Razboieni Scopul măsurii este reducerea modelului rezultat pentru acelaşi nivel de descărcare şi, de asemenea, creşterea ratei debitului prin reducerea nivelului rugozităţii; evitarea erodării progresive a secţiunii albiei râului, care ar putea declanşa o degradare structurală a infrastructurilor de drum şi a clădirilor situate pe albia râului de pe ambele maluri.

Măsura propusă a fost luată în considerare ca fiind cea mai potrivită, deoarece contribuie într-un grad mai mare la caracterul natural şi integritatea cu lucrările de mediu. Măsura nu presupune o creştere a zonei ocupate şi va permite colonizarea rapidă cu speciile planificate, ca şi crearea nişelor ecologice, care găzduiesc şi protejează comunităţile de animale asociate acestora într-o zonă supusă unei intense presiuni umane şi un proces dramatic de regresie a valorilor naturale.

De asemenea, trebuie să se remarce următoarele:

Acţiunea propusă implică eliminarea deşeurilor de la marginile canalului, fiind îmbunătăţită calitatea apei şi calitatea ecologică a mediului.

Acţiunea propusă contribuie la îmbunătăţirea stării florei, faunei, habitatelor şi ecosistemelor acvatice, terestre, marine şi mlaştini prin eliminarea deşeurilor şi refacerea malurilor, fapt care va permite regenerarea acestei zone, cu beneficii asupra ecosistemului râurilor.

Acţiunea propusă este o îmbunătăţire a mediului malurilor care să asigure cetăţenilor o zonă recreativă şi de divertisment asociată cu îmbunătăţirea râului.

Măsura proiectată contribuie la managementul sustenabil şi conservarea Domeniului Public al Apelor.

Acţiunea nu introduce modificări asupra fluxului ecologic; regimul hidraulic al râului nu va fi

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 312 / 337

modificat.

Realatia cu infrastructura de transport prezenta in zona

Masurile propuse nu afecteaza drumurile de interes national, asa cum sunt definite acestea prin articolul 5 din Ordonanta Guvernului Nr 43 din 28 august 1997 privind regimul drumurilor – REPUBLICARE

Masurile propuse se regasesc in apropierea sau in legatura cu drumuri de interes judetean sau local. Influenta lucrarilor poate fi obtinuta în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

Bazinul Casimcea-Localitatea Razboieni-Infrastructura de transport prezenta in zona

10.9.5 Bazinul Chic i – Localita tea Baneas a Debitul râului creste în mod dramatic ca o consecinţă a ploilor torenţiale. Ca urmare a acestei circumstanţe, se produc inundaţii care acoperă zone mari pe ambele maluri, deoarece dimensiunea cursului curent de apă nu are destulă capacitate pentru a evacua debitul rezultat.

Acest fapt cauzează scurgerea apei către zonele adiacente canalului, ducând la revărsare şi inundare, provocând pagube în agricultură, asupra zonelor urbane şi industriale şi asupra vieţii oamenilor.

Pentru a depăşi pagubele cauzate de revărsarea râului, s-a luat în considerare ca opţiune cea mai potrivită execuţia unei secţiuni trapezoidale acoperite, deoarece această variantă oferă un grad ridicat de naturaleţe şi integrare a lucrărilor în mediu faţă de posibilitatea canalizării cursului de apă pe teren urban. Deşi această opţiune implică o uşoară creştere în zona ocupată, într-o zonă

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 313 / 337

supusă unei presiuni umane intense şi un proces dramatic de regresie a valorilor naturale.

Aliniamentul rutei este extrem de influenţat de caracteristicile mediului pe care îl traversează, datorită presiunii umane foarte mari şi faptului că este traversată de numeroase drumuri şi infrastructuri de comunicare. Criteriile pentru proiectarea aliniamentului rutei sunt adoptate pentru a cauza cât mai puţine daune posibile atât asupra infrastructurilor de comunicare şi a proprietăţilor din zonă. Afectarea locuinţelor a fost evitată şi întregul aliniament al rutei trece prin canale naturale asociate albiei râului. Aliniamentele drepte sunt considerate unite prin curbe circulare. Din aceste cauze şi deoarece este opţiunea cea mai economica, această alternativă a fost considerată prioritară faţă de altele. În plus, întrucât această alternativă dispune de cel mai scurt aliniament al rutei, nu este probabil să afecteze clădirile.

De asemenea, trebuie să se remarce următoarele:

Masura propusă este destinată să reducă riscurile de inundaţii care ar aduce pierderi materiale locuitorilor, cat şi daune importante asupra infrastructurilor de bază. De aceea, aceste acţiuni au un efect pozitiv asupra siguranţei şi reducerii pagubelor, având o importanţă specială pentru protectia vieţii.

Măsura propusă implică o îmbunătăţire a calităţii corpurilor de apă datorate evoluţiei favorabile în parametrul de turbiditate şi, de aceea, o mai puţină poluare a râului.

Măsura propusă contribuie la disponibilitatea viitoare a apei, deoarece orice acţiune care impune o corecţie în procesul de eroziune presupune o îmbunătăţire a calităţii resursei pe termen scurt şi o asigurare a disponibilităţii şi nedegradării pe termen scurt şi mediu. În plus, după implementarea măsurii, capacitatea hidraulică a albiei râului va deveni mai mare, crescând disponibilitatea şi reglementarea resurselor de apă în aval, favorizând utilizarea pentru agricultură şi industrie.

Măsurile planificate sunt destinate refacerii şi conservării capacităţii hidraulice originale a albiei râului, care suferă o puternică presiune umană, promovând aşadar un management sustenabil al resurselor de apă.

Măsura proiectată contribuie la managementul sustenabil şi conservarea Domeniului Public al Apelor.

Crearea unui canal în aval contribuie la prezervarea fluxului ecologic şi ajută îmbunătăţirea stării vieţii sălbatice, habitatelor şi ecosistemelor acvatice, terestre şi marine, prin eliminarea deşeurilor şi refacerea malurilor, fapt care va permite regenerarea acestei zone, cu beneficii asupra ecosistemului râurilor.

Realatia cu infrastructura de transport prezenta in zona

Masurile propuse nu interactioneaza cu drumurile de interes national, asa cum sunt definite acestea prin articolul 5 din Ordonanta Guvernului Nr 43 din 28 august 1997 privind regimul drumurilor – REPUBLICARE

Masurile propuse se regasesc in apropierea drumurilor de interes national (DN3).

Masurile propuse se regasesc in apropierea sau in legatura cu drumuri de interes judetean sau local. Influenta lucrarilor poate fi obtinuta în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 314 / 337

Bazinul Chici-Localitatea Baneasa-Infrastructura de transport prezenta in zona

10.9.6 Bazinul Corbu - Localita tea Corbu Debitul de apă al râului în secţiunea definită ca sectorul 1 şi confluenţa sectorului 1 şi 2 creşte dramatic ca urmare a ploilor torenţiale. Ca urmare a acestei circumstanţe, se produc inundaţii care acoperă zone mari pe ambele maluri, deoarece dimensiunea albiei curente a raului nu are destulă capacitate pentru a evacua debitul rezultat.

Acest fapt cauzează scurgerea apei către zonele adiacente canalului, ducând la revărsare şi inundare, provocând pagube în agricultură, asupra zonelor urbane şi industriale şi asupra vieţii oamenilor.

Pentru a depăşi pagubele cauzate de revărsarea râului, s-a luat în considerare ca opţiune cea mai potrivită pentru secţiunile menţionate în sectorul 1 şi la confluenţa sectorului 1 şi 2, execuţia unei secţiuni trapezoidale aliniate, deoarece această variantă oferă un grad ridicat de naturaleţe şi integrare a lucrărilor în mediu faţă de posibilitatea canalizării cursului de apă pe teren urban. Deşi există o creştere uşoară a zonei ocupate, adoptarea anrocamentului pentru a proteja pantele permite o rapidă colonizare cu specii de plante native, ca şi crearea nişelor ecologice, care găzduiesc şi protejează comunităţile de animale asociate acestora într-o zonă supusă unei intense presiuni umane şi un proces dramatic de regresie a valorilor naturale.

În legătură cu secţiunea canalului menţionată la sectorul 2, este propus un alt tip de măsură, care este destinat pentru reducerea modelului rezultat pentru acelaşi nivel de descărcare şi de asemenea, creşterea ratei debitului prin reducerea nivelului de rugozităţi şi evitarea erodării progresive a secţiunii albiei râului, care ar putea declanşa o degradare structurală a infrastructurilor de drum şi a clădirilor situate pe albia râului de pe ambele maluri.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 315 / 337

Planul de aliniament al rutei este extrem de influenţat de caracteristicile mediului pe care îl traversează, datorită presiunii umane foarte mari şi faptului că este traversată de numeroase drumuri şi infrastructuri de comunicare. Criteriile pentru proiectarea aliniamentului rutei sunt adoptate pentru a cauza cât mai puţine daune posibile atât asupra infrastructurilor de comunicare şi a proprietăţilor din zonă. Afectarea locuinţelor a fost evitată şi întregul aliniament al rutei trece prin canale naturale asociate albiei râului. Aliniamentele drepte sunt considerate unite prin curbe circulare. Din aceste cauze şi deoarece este opţiunea cea mai economicoasă, această alternativă a fost considerată prioritară faţă de altele. În plus, întrucât această alternativă dispune de cel mai scurt aliniament al rutei, nu este probabil să afecteze clădirile.

Măsura propusă a fost luată în considerare ca fiind cea mai potrivită, deoarece contribuie într-un grad mai mare la caracterul natural şi integritatea cu lucrările de mediu. Măsura nu presupune o creştere a zonei ocupate şi va permite colonizarea rapidă cu speciile planificate, ca şi crearea nişelor ecologice, care găzduiesc şi protejează comunităţile de animale asociate acestora într-o zonă supusă unei intense presiuni umane şi un proces dramatic de regresie a valorilor naturale.

De asemenea, trebuie să se remarce următoarele:

Iniţiativa propusă este destinată să reducă riscurile de inundaţii care ar aduce pierderi materiale locuitorilor, ca şi daune importante asupra infrastructurilor de bază. De aceea, aceste acţiuni au un efect pozitiv asupra siguranţei şi reducerii pagubelor, având o importanţă specială asupra protecţiei vieţii.

Acţiunea propusă implică eliminarea deşeurilor de la marginile canalului, fiind îmbunătăţită calitatea apei şi calitatea ecologică a mediului.

Crearea unui canal în aval contribuie la prezervarea fluxului ecologic şi ajută îmbunătăţirea stării vieţii sălbatice, habitatelor şi ecosistemelor acvatice, terestre şi marine, prin eliminarea deşeurilor şi refacerea malurilor, fapt care va permite regenerarea acestei zone, cu beneficii asupra ecosistemului râurilor.

Acţiunea propusă contribuie la îmbunătăţirea stării florei, faunei, habitatelor şi ecosistemelor acvatice, terestre, marine şi mlaştini prin eliminarea deşeurilor şi refacerea malurilor, fapt care va permite regenerarea acestei zone, cu beneficii asupra ecosistemului râurilor.

Acţiunea propusă este o îmbunătăţire a mediului malurilor care să asigure cetăţenilor o zonă recreativă şi de divertisment asociată cu îmbunătăţirea râului.

Măsura proiectată contribuie la managementul sustenabil şi conservarea Domeniului Public al Apelor.

Măsura propusă contribuie la disponibilitatea viitoare a apei, deoarece orice acţiune care impune o corecţie în procesul de eroziune presupune o îmbunătăţire a calităţii resursei pe termen scurt şi o asigurare a disponibilităţii şi nedegradării pe termen scurt şi mediu. În plus, după măsurătorile aşteptate, capacitatea hidraulică a albiei râului va deveni mai mare, crescând disponibilitatea şi reglementarea resurselor de apă în aval, favorizând utilizarea pentru agricultură şi industrie.

Măsurile planificate sunt destinate refacerii şi conservării capacităţii hidraulice originale a albiei râului, care suferă o puternică presiune umană, promovând aşadar un management sustenabil al resurselor de apă.

Realatia cu infrastructura de transport prezenta in zona

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 316 / 337

Bazinul Corbu-Localitatea Corbu-Infrastructura de transport prezenta in zona

Masurile propuse nu afecteaza drumurile de interes national, asa cum sunt definite acestea prin articolul 5 din Ordonanta Guvernului Nr 43 din 28 august 1997 privind regimul drumurilor – REPUBLICARE

Masurile propuse se regasesc in apropierea sau in legatura cu drumuri de interes judetean sau local. Influenta lucrarilor poate fi obtinuta în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

10.9.7 Bazinul Magura – Loca lita tea Magura

Scopul măsurării este reducerea modelului rezultat pentru acelaşi nivel de descărcare şi, de asemenea, creşterea ratei debitului prin reducerea nivelului de rugozităţi; evitarea erodării progresive a secţiunii albiei râului, care ar putea declanşa o degradare structurală a infrastructurilor de drum şi a clădirilor situate pe albia râului de pe ambele maluri.

Măsura propusă a fost luată în considerare ca fiind cea mai potrivită, deoarece contribuie într-un grad mai mare la caracterul natural şi integritatea cu lucrările de mediu. Măsura nu presupune o creştere a zonei ocupate şi va permite colonizarea rapidă cu speciile planificate, ca şi crearea nişelor ecologice, care găzduiesc şi protejează comunităţile de animale asociate acestora într-o zonă supusă unei intense presiuni umane şi un proces dramatic de regresie a valorilor naturale.

De asemenea, trebuie să se remarce următoarele:

Acţiunea propusă implică eliminarea deşeurilor de la marginile albiei cursului de apa, fiind

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 317 / 337

îmbunătăţită calitatea apei şi calitatea ecologică a mediului.

Acţiunea propusă contribuie la îmbunătăţirea stării florei, faunei, habitatelor şi ecosistemelor acvatice, terestre, marine şi mlaştinilor prin eliminarea deşeurilor şi refacerea malurilor, fapt care va permite regenerarea acestei zone, cu beneficii asupra ecosistemului râurilor.

Acţiunea propusă este o îmbunătăţire a mediului malurilor care să asigure cetăţenilor o zonă recreativă şi de divertisment asociată cu îmbunătăţirea râului.

Măsura proiectată contribuie la managementul sustenabil şi conservarea Domeniului Public al Apelor.

Acţiunea nu introduce modificări asupra fluxului ecologic; regimul hidraulic al râului nu va fi modificat.

Realatia cu infrastructura de transport prezenta in zona

Masurile propuse nu afecteaza drumurile de interes national, asa cum sunt definite acestea prin articolul 5 din Ordonanta Guvernului Nr 43 din 28 august 1997 privind regimul drumurilor – REPUBLICARE

Masurile propuse se regasesc in apropierea sau in legatura cu drumuri de interes judetean sau local. Influenta lucrarilor poate fi obtinuta în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

Bazinul Magura - Localitatea Magura-Infrastructura de transport prezenta in zona

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 318 / 337

10.9.8 Bazinul S ilis tea – Loca lita tea Silis tea Debitul de apă al râului în secţiunea definită ca sectorul 1 şi confluenţa sectorului 1 şi 2 creşte dramatic ca urmare a ploilor torenţiale. Ca urmare a acestei circumstanţe, se produc inundaţii care acoperă zone mari pe ambele maluri, deoarece dimensiunea cursului curent de apă nu are destulă capacitate pentru a evacua debitul din proiect.

Acest fapt cauzează scurgerea apei către zonele adiacente canalului, ducând la revărsare şi inundare, provocând pagube în agricultură, asupra zonelor urbane şi industriale şi asupra vieţii oamenilor.

Pentru a depăşi pagubele cauzate de revărsarea râului, s-a luat în considerare ca opţiune cea mai potrivită pentru secţiunile menţionate în sectorul 1 şi la confluenţa sectorului 1 şi 2, execuţia unei secţiuni trapezoidale aliniate, deoarece această variantă oferă un grad ridicat de naturaleţe şi integrare a lucrărilor în mediu faţă de posibilitatea canalizării cursului de apă pe teren urban. Deşi există o creştere uşoară a zonei ocupate, adoptarea anrocamentului pentru a proteja pantele permite o rapidă colonizare cu specii de plante native, ca şi crearea nişelor ecologice, care găzduiesc şi protejează comunităţile de animale asociate acestora într-o zonă supusă unei intense presiuni umane şi un proces dramatic de regresie a valorilor naturale.

În legătură cu secţiunea canalului menţionată la sectorul 2, este propus un alt tip de măsură, care este destinat pentru reducerea modelului rezultat pentru acelaşi nivel de descărcare şi de asemenea, creşterea ratei debitului prin reducerea nivelului de rugozităţi şi evitarea erodării progresive a secţiunii albiei râului, care ar putea declanşa o degradare structurală a infrastructurilor de drum şi a clădirilor situate pe albia râului şi pe maluri.

Planul de aliniament al rutei este influenţat de caracteristicile mediului pe care îl traversează, datorită presiunii umane foarte mari şi faptului că este traversată de numeroase drumuri şi infrastructuri de comunicare. Criteriile pentru proiectarea aliniamentului rutei sunt adoptate pentru a cauza cât mai puţine daune posibile atât asupra infrastructurilor de comunicare şi a proprietăţilor din zonă. Afectarea locuinţelor a fost evitată şi întregul aliniament al rutei trece prin canale naturale asociate albiei râului. Aliniamentele drepte sunt considerate unite prin curbe circulare. Din aceste cauze şi deoarece este opţiunea cea mai economicoasă, această alternativă a fost considerată prioritară faţă de altele. În plus, întrucât această alternativă dispune de cel mai scurt aliniament al rutei, nu este probabil să afecteze clădirile.

Măsura propusă a fost luată în considerare ca fiind cea mai potrivită, deoarece contribuie într-un grad mai mare la caracterul natural şi integritatea cu lucrările de mediu. Măsura nu presupune o creştere a zonei ocupate şi va permite colonizarea rapidă cu speciile planificate, ca şi crearea nişelor ecologice, care găzduiesc şi protejează comunităţile de animale asociate acestora într-o zonă supusă unei intense presiuni umane şi un proces dramatic de regresie a valorilor naturale.

De asemenea, trebuie să se remarce următoarele:

Iniţiativa propusă este destinată să reducă riscurile de inundaţii care ar aduce pierderi materiale fermierilor, ca şi daune importante asupra infrastructurilor de bază. De aceea, aceste acţiuni au un efect pozitiv asupra siguranţei şi reducerii pagubelor, având o importanţă specială asupra protecţiei vieţii.

Acţiunea propusă implică eliminarea deşeurilor de la marginile canalului, fiind îmbunătăţită calitatea apei şi calitatea ecologică a mediului.

Crearea unui canal în aval contribuie la prezervarea fluxului ecologic şi ajută îmbunătăţirea stării vieţii sălbatice, habitatelor şi ecosistemelor acvatice, terestre şi marine, prin eliminarea deşeurilor şi refacerea malurilor, fapt care va permite regenerarea acestei zone, cu beneficii asupra ecosistemului râurilor.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 319 / 337

Acţiunea propusă contribuie la îmbunătăţirea stării florei, faunei, habitatelor şi ecosistemelor acvatice, terestre, marine şi mlaştini prin eliminarea deşeurilor şi refacerea malurilor, fapt care va permite regenerarea acestei zone, cu beneficii asupra ecosistemului râurilor.

Acţiunea propusă este o îmbunătăţire a mediului malurilor care să asigure cetăţenilor o zonă recreativă şi de divertisment asociată cu îmbunătăţirea râului.

Măsura proiectată contribuie la managementul sustenabil şi conservarea Domeniului Public al Apelor.

Măsura propusă contribuie la disponibilitatea viitoare a apei, deoarece orice acţiune care impune o corecţie în procesul de eroziune presupune o îmbunătăţire a calităţii resursei pe termen scurt şi o asigurare a disponibilităţii şi nedegradării pe termen scurt şi mediu. În plus, după masurile luate, capacitatea hidraulică a albiei râului va deveni mai mare, crescând disponibilitatea şi reglementarea resurselor de apă în aval, favorizând utilizarea pentru agricultură şi industrie.

Măsurile planificate sunt destinate refacerii şi conservării capacităţii hidraulice originale a albiei râului, care suferă o puternică presiune umană, promovând aşadar un management sustenabil al resurselor de apă.

Realatia cu infrastructura de transport prezenta in zona

Masurile propuse nu interactioneaza cu drumurile de interes national, asa cum sunt definite acestea prin articolul 5 din Ordonanta Guvernului Nr 43 din 28 august 1997 privind regimul drumurilor – REPUBLICARE

Masurile propuse se regasesc in apropierea sau in legatura cu drumuri de interes judetean sau local. Influenta lucrarilor poate fi obtinuta în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

Bazinul Magura-Localitatea Magura-Infrastructura de transport prezenta in zona

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 320 / 337

10.9.9 Bazinul Ta tlageacul – Loca lita tea Pec ineaga Debitul râului creste în mod dramatic ca o consecinţă a ploilor torenţiale. Ca urmare a acestei circumstanţe, se produc inundaţii care acoperă zone mari pe ambele maluri, deoarece dimensiunea cursului curent de apă nu are destulă capacitate pentru a evacua debitul din proiect.

Acest fapt cauzează scurgerea apei către zonele adiacente canalului, ducând la revărsare şi inundare, provocând pagube în agricultură, asupra zonelor urbane şi industriale şi asupra vieţii oamenilor.

Pentru a diminua pagubele cauzate de revărsarea râului, s-a luat în considerare ca opţiune cea mai potrivită execuţia unei secţiuni trapezoidale acoperite, deoarece această variantă oferă un grad ridicat de naturaleţe şi integrare a lucrărilor în mediu faţă de posibilitatea canalizării cursului de apă pe teren urban. Această opţiune implică o uşoară creştere în zona ocupată, într-o zonă supusă unei presiuni umane intense şi un proces dramatic de regresie a valorilor naturale.

Planul de aliniament al rutei este extrem de influenţat de caracteristicile mediului pe care îl traversează, datorită presiunii umane foarte mari şi faptului că este traversată de numeroase drumuri şi infrastructuri de comunicare. Criteriile pentru proiectarea aliniamentului rutei sunt adoptate pentru a cauza cât mai puţine daune posibile atât asupra infrastructurilor de comunicare şi a proprietăţilor din zonă. Afectarea locuinţelor a fost evitată şi întregul aliniament al rutei trece prin canale naturale asociate albiei râului. Aliniamentele drepte sunt considerate unite prin curbe circulare. Din aceste cauze şi deoarece este opţiunea cea mai economicoasă, această alternativă a fost considerată prioritară faţă de altele. În plus, întrucât această alternativă dispune de cel mai scurt aliniament al rutei, nu este probabil să afecteze clădirile.

De asemenea, trebuie să se remarce următoarele:

Masura propusă este destinată să reducă riscurile de inundaţii care ar aduce pierderi materiale locuitorilor, cat şi daune importante asupra infrastructurilor de bază. De aceea, aceste acţiuni au un efect pozitiv asupra siguranţei şi reducerii pagubelor, având o importanţă specială asupra protecţiei vieţii.

Măsura propusă implică o îmbunătăţire a calităţii corpurilor de apă datorate evoluţiei favorabile în parametrul de turbiditate şi, de aceea, mai puţină poluare a râului.

Măsura propusă contribuie la disponibilitatea viitoare a apei, deoarece orice acţiune care impune o corecţie în procesul de eroziune presupune o îmbunătăţire a calităţii resursei pe termen scurt şi o asigurare a disponibilităţii şi nedegradării pe termen scurt şi mediu. În plus, după măsurătorile aşteptate, capacitatea hidraulică a albiei râului va deveni mai mare, crescând cumva disponibilitatea şi reglementarea resurselor de apă în aval, favorizând utilizarea pentru agricultură şi industrie.

Măsurile planificate sunt destinate refacerii şi conservării capacităţii hidraulice originale a albiei râului, care suferă o puternică presiune umană, promovând aşadar un management sustenabil al resurselor de apă.

Măsura proiectată contribuie la managementul sustenabil şi conservarea Domeniului Public al Apelor.

Realatia cu infrastructura de transport prezenta in zona Masurile propuse nu afecteaza drumurile de interes national, asa cum sunt definite acestea prin articolul 5 din Ordonanta Guvernului Nr 43 din 28 august 1997 privind regimul drumurilor – REPUBLICARE Masurile propuse se regasesc in apropierea sau in legatura cu drumuri de interes judetean sau

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 321 / 337

local. Influenta lucrarilor poate fi obtinuta în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

Bazinul Tatlageacul MIc-Localitatea Pecineaga-Infrastructura de transport prezenta in zona

10.9.10 Bazinul Sace le – Localita tea Tra ian

Debitul râului creste în mod dramatic ca o consecinţă a ploilor torenţiale. Ca urmare a acestei circumstanţe, se produc inundaţii care acoperă zone mari pe ambele maluri, deoarece dimensiunea cursului curent de apă nu are destulă capacitate pentru a evacua debitul din proiect.

Acest fapt cauzează scurgerea apei către zonele adiacente canalului, ducând la revărsare şi inundare, provocând pagube în agricultură, asupra zonelor urbane şi industriale şi asupra vieţii oamenilor.

Pentru a depăşi pagubele cauzate de revărsarea râului, s-a luat în considerare ca opţiune cea mai potrivită execuţia unei secţiuni trapezoidale acoperite, deoarece această variantă oferă un grad ridicat de naturaleţe şi integrare a lucrărilor în mediu faţă de posibilitatea canalizării cursului de apă pe teren urban. Deşi această opţiune implică o uşoară creştere în zona ocupată, într-o zonă supusă unei presiuni umane intense şi un proces dramatic de regresie a valorilor naturale.

Planul de aliniament al rutei este extrem de influenţat de caracteristicile mediului pe care îl traversează, datorită presiunii umane foarte mari şi faptului că este traversată de numeroase drumuri şi infrastructuri de comunicare. Criteriile pentru proiectarea aliniamentului rutei sunt adoptate pentru a cauza cât mai puţine daune posibile atât asupra infrastructurilor de comunicare şi a proprietăţilor din zonă. Afectarea locuinţelor a fost evitată şi întregul aliniament al rutei trece prin canale naturale asociate albiei râului. Aliniamentele drepte sunt considerate unite prin curbe circulare. Din aceste cauze şi deoarece este opţiunea cea mai economicoasă, această alternativă

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 322 / 337

a fost considerată prioritară faţă de altele. În plus, întrucât această alternativă dispune de cel mai scurt aliniament al rutei, nu este probabil să afecteze clădirile.

De asemenea, trebuie să se remarce următoarele:

Iniţiativa propusă este destinată să reducă riscurile de inundaţii care ar aduce pierderi materiale locuitorilor, ca şi daune importante asupra infrastructurilor de bază. De aceea, aceste acţiuni au un efect pozitiv asupra siguranţei şi reducerii pagubelor, având o importanţă specială asupra protecţiei vieţii.

Acţiunea propusă implică eliminarea deşeurilor de la marginile canalului, fiind îmbunătăţită calitatea apei şi calitatea ecologică a mediului.

Crearea unui canal în aval contribuie la prezervarea fluxului ecologic şi ajută îmbunătăţirea stării vieţii sălbatice, habitatelor şi ecosistemelor acvatice, terestre şi marine, prin eliminarea deşeurilor şi refacerea malurilor, fapt care va permite regenerarea acestei zone, cu beneficii asupra ecosistemului râurilor.

Acţiunea propusă contribuie la îmbunătăţirea stării florei, faunei, habitatelor şi ecosistemelor acvatice, terestre, marine şi mlaştini prin eliminarea deşeurilor şi refacerea malurilor, fapt care va permite regenerarea acestei zone, cu beneficii asupra ecosistemului râurilor.

Acţiunea propusă este o îmbunătăţire a mediului malurilor care să asigure cetăţenilor o zonă recreativă şi de divertisment asociată cu îmbunătăţirea râului.

Măsura proiectată contribuie la managementul sustenabil şi conservarea Domeniului Public al Apelor.

Măsura propusă contribuie la disponibilitatea viitoare a apei, deoarece orice acţiune care impune o corecţie în procesul de eroziune presupune o îmbunătăţire a calităţii resursei pe termen scurt şi o asigurare a disponibilităţii şi nedegradării pe termen scurt şi mediu. În plus, după implementarea masurilor, capacitatea hidraulică a albiei râului va deveni mai mare, crescând cumva disponibilitatea şi reglementarea resurselor de apă în aval, favorizând utilizarea pentru agricultură şi industrie.

Măsurile planificate sunt destinate refacerii şi conservării capacităţii hidraulice originale a albiei râului, care suferă o puternică presiune umană, promovând aşadar un management sustenabil al resurselor de apă.

Realatia cu infrastructura de transport prezenta in zona

Masurile propuse nu afecteaza drumurile de interes national, asa cum sunt definite acestea prin articolul 5 din Ordonanta Guvernului Nr 43 din 28 august 1997 privind regimul drumurilor – REPUBLICARE

Masurile propuse se regasesc in apropierea sau in legatura cu drumuri de interes judetean sau local. Influenta lucrarilor poate fi obtinuta în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 323 / 337

Bazinul Sacele-Localitatile Sacele si Traian-Infrastructura de transport prezenta in zona

10.9.11 Bazinul Valea Baciu lui – Loca lita tea Abrud

Măsura proiectată contribuie la îmbunătăţirea stării ecologice a corpurilor apei de suprafaţă, apelor subterane şi corpurilor de apă tranzitorii, conduse de un nivel mărit al nivelului piezometric din unitatea hidrogeologică, asigurând prezervarea debitului conform regimului sezonier din râu.

Tipul acţiunii proiectate nu este destinat îmbunătăţirii ecosistemelor. Cu toate acestea, unele efecte, cum ar fi crearea unui nou acvifer şi garantarea unui debit permanent, pot fi asociate cu o îmbunătăţire în anumite ecosisteme.

Acţiunea propusă va implica renovarea reţelelor de distribuţie din zonele direct afectate de acţiuni, cum ar fi irigarea şi furnizarea de apa. Sarcina hidrostatică furnizată de către baraj oferă o presiune naturală pentru mai multă irigare eficientă în multe zone alimentate de la acesta.

Un obiectiv al barajului este să ajute la creşterea reglării resurselor râului. Deoarece acţiunile reprezintă un element de reglare hiperanuală, procurarea resurselor de apă este asigurata pe termen lung.

Măsura proiectată reduce impacturile adverse asupra calităţii apei, datorită reducerii apelor uzate sau reducerii deteriorării, prin scăderea sarcinii poluării datorate diluării într-un volum mare de apă.

Realatia cu infrastructura de transport prezenta in zona

Masurile propuse nu afecteaza drumurile de interes national, asa cum sunt definite acestea prin articolul 5 din Ordonanta Guvernului Nr 43 din 28 august 1997 privind regimul drumurilor –

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 324 / 337

REPUBLICARE

Masurile propuse se regasesc in apropierea sau in legatura cu drumuri de interes judetean sau local. Influenta lucrarilor poate fi obtinuta în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

Bazinul Valea Baciului-Localitatea Abrud-Infrastructura de transport prezenta in zona

10.9.12 Bazinul Pes te ra – Localita tile Ivrinezu Mare s i Ivrinezu Mic

Debitul râului creste în mod dramatic ca o consecinţă a ploilor torenţiale. Ca urmare a acestei circumstanţe, se produc inundaţii care acoperă zone mari pe ambele maluri, deoarece dimensiunea cursului curent de apă nu are destulă capacitate pentru a evacua debitul din proiect.

Acest fapt cauzează scurgerea apei către zonele adiacente canalului, ducând la revărsare şi inundare, provocând pagube în agricultură, asupra zonelor urbane şi industriale şi asupra vieţii oamenilor.

Pentru a depăşi pagubele cauzate de revărsarea râului, s-a luat în considerare ca opţiune cea mai potrivită, execuţia unei secţiuni trapezoidale aliniate, deoarece această variantă oferă un grad ridicat de naturaleţe şi integrare a lucrărilor în mediu faţă de posibilitatea canalizării cursului de apă pe teren urban. Deşi există o creştere uşoară a zonei ocupate, adoptarea anrocamentului pentru a proteja pantele permite o rapidă colonizare cu specii de plante native, ca şi crearea nişelor ecologice, care găzduiesc şi protejează comunităţile de animale asociate acestora într-o zonă supusă unei intense presiuni umane şi un proces dramatic de regresie a valorilor naturale.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 325 / 337

Planul de aliniament al rutei este extrem de influenţat de caracteristicile mediului pe care îl traversează, datorită presiunii umane foarte mari şi faptului că este traversată de numeroase drumuri şi infrastructuri de comunicare. Criteriile pentru proiectarea aliniamentului rutei sunt adoptate pentru a cauza cât mai puţine daune posibile atât asupra infrastructurilor de comunicare şi a proprietăţilor din zonă. Afectarea locuinţelor a fost evitată şi întregul aliniament al rutei trece prin canale naturale asociate albiei râului. Aliniamentele drepte sunt considerate unite prin curbe circulare. Din aceste cauze şi deoarece este opţiunea cea mai economicoasă, această alternativă a fost considerată prioritară faţă de altele. În plus, întrucât această alternativă dispune de cel mai scurt aliniament al rutei, nu este probabil să afecteze clădirile.

De asemenea, trebuie să se remarce următoarele:

Iniţiativa propusă este destinată să reducă riscurile de inundaţii care ar aduce pierderi materiale locuitorilor, cat şi daune importante asupra infrastructurilor de bază. De aceea, aceste acţiuni au un efect pozitiv asupra siguranţei şi reducerii pagubelor, având o importanţă specială asupra protecţiei vieţii.

Măsura propusă implică o îmbunătăţire a calităţii corpurilor de apă datorate evoluţiei favorabile în parametrul de turbiditate şi, de aceea, mai puţină poluare a râului.

Măsura propusă contribuie la disponibilitatea viitoare a apei, deoarece orice acţiune care impune o corecţie în procesul de eroziune presupune o îmbunătăţire a calităţii resursei pe termen scurt şi o asigurare a disponibilităţii şi nedegradării pe termen scurt şi mediu. În plus, după implementarea masurilor, capacitatea hidraulică a albiei râului va deveni mai mare, crescând disponibilitatea şi reglementarea resurselor de apă în aval, favorizând utilizarea pentru agricultură şi industrie.

Măsurile planificate sunt destinate refacerii şi conservării capacităţii hidraulice originale a albiei râului, care suferă o puternică presiune umană, promovând aşadar un management sustenabil al resurselor de apă.

Măsura proiectată contribuie la managementul sustenabil şi conservarea Domeniului Public al Apelor.

Realatia cu infrastructura de transport prezenta in zona

Masurile propuse nu afecteaza drumurile de interes national, asa cum sunt definite acestea prin articolul 5 din Ordonanta Guvernului Nr 43 din 28 august 1997 privind regimul drumurilor – REPUBLICARE.

Masurile propuse se regasesc in apropierea sau in legatura cu drumuri de interes judetean sau local. Influenta lucrarilor poate fi obtinuta în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 326 / 337

Bazinul Pestera-Localitatatile Ivrinezu Mare si Ivrinezu Mic-Infrastructura de transport prezenta in

zona

10.9.13 Bazinul Pes te ra – Localita tea Pes te ra

Debitul râului creste în mod dramatic ca o consecinţă a ploilor torenţiale. Ca urmare a acestei circumstanţe, se produc inundaţii care acoperă zone mari pe ambele maluri, deoarece dimensiunea cursului curent de apă nu are destulă capacitate pentru a evacua debitul din proiect.

Acest fapt cauzează scurgerea apei către zonele adiacente canalului, ducând la revărsare şi inundare, provocând pagube în agricultură, asupra zonelor urbane şi industriale şi asupra vieţii oamenilor.

Pentru a depăşi pagubele cauzate de revărsarea râului, s-a luat în considerare ca opţiune cea mai potrivită, execuţia unei secţiuni trapezoidale aliniate, deoarece această variantă oferă un grad ridicat de naturaleţe şi integrare a lucrărilor în mediu faţă de posibilitatea canalizării cursului de apă pe teren urban. Deşi există o creştere uşoară a zonei ocupate, adoptarea anrocamentului pentru a proteja pantele permite o rapidă colonizare cu specii de plante native, ca şi crearea nişelor ecologice, care găzduiesc şi protejează comunităţile de animale asociate acestora într-o zonă supusă unei intense presiuni umane şi un proces dramatic de regresie a valorilor naturale.

Planul de aliniament al rutei este extrem de influenţat de caracteristicile mediului pe care îl traversează, datorită presiunii umane foarte mari şi faptului că este traversată de numeroase drumuri şi infrastructuri de comunicare. Criteriile pentru proiectarea aliniamentului rutei sunt adoptate pentru a cauza cât mai puţine daune posibile atât asupra infrastructurilor de comunicare şi a proprietăţilor din zonă. Afectarea locuinţelor a fost evitată şi întregul aliniament al rutei trece prin canale naturale asociate albiei râului. Aliniamentele drepte sunt considerate unite prin curbe circulare. Din aceste cauze şi deoarece este opţiunea cea mai economicoasă, această alternativă

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 327 / 337

a fost considerată prioritară faţă de altele. În plus, întrucât această alternativă dispune de cel mai scurt aliniament al rutei, nu este probabil să afecteze clădirile.

De asemenea, trebuie să se remarce următoarele:

Masura propusă este destinată să reducă riscurile de inundaţii care ar aduce pierderi materiale locuitorilor, cat şi daune importante asupra infrastructurilor de bază. De aceea, aceste acţiuni au un efect pozitiv asupra siguranţei şi reducerii pagubelor, având o importanţă specială asupra protecţiei vieţii.

Măsura propusă implică o îmbunătăţire a calităţii corpurilor de apă datorate evoluţiei favorabile în parametrul de turbiditate şi, de aceea, mai puţină poluare a râului.

Măsura propusă contribuie la disponibilitatea viitoare a apei, deoarece orice acţiune care impune o corecţie în procesul de eroziune presupune o îmbunătăţire a calităţii resursei pe termen scurt şi o asigurare a disponibilităţii şi nedegradării pe termen scurt şi mediu. În plus, după măsurătorile aşteptate, capacitatea hidraulică a albiei râului va deveni mai mare, crescând disponibilitatea şi reglementarea resurselor de apă în aval, favorizând utilizarea pentru agricultură şi industrie.

Măsurile planificate sunt destinate refacerii şi conservării capacităţii hidraulice originale a albiei râului, care suferă o puternică presiune umană, promovând aşadar un management sustenabil al resurselor de apă.

Măsura proiectată contribuie la managementul sustenabil şi conservarea Domeniului Public al Apelor.

Realatia cu infrastructura de transport prezenta in zona

Bazinul Pestera-Localitatea Pestera-Infrastructura de transport prezenta in zona

Masurile propuse nu afecteaza drumurile de interes national, asa cum sunt definite acestea prin

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 328 / 337

articolul 5 din Ordonanta Guvernului Nr 43 din 28 august 1997 privind regimul drumurilor – REPUBLICARE.

Masurile propuse se regasesc in apropierea sau in legatura cu drumuri de interes judetean sau local. Influenta lucrarilor poate fi obtinuta în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

10.9.14 Bazinul Negureni – Loca lita tea Negureni

Scopul măsurării este reducerea modelului rezultat pentru acelaşi nivel de descărcare şi, de asemenea, creşterea ratei debitului prin reducerea nivelului de rugozităţi; evitarea erodării progresive a secţiunii albiei râului, care ar putea declanşa o degradare structurală a infrastructurilor de drum şi a clădirilor situate pe albia râului de pe ambele maluri.

Măsura propusă a fost luată în considerare ca fiind cea mai potrivită, deoarece contribuie într-un grad mai mare la caracterul natural şi integritatea cu lucrările de mediu. Măsura nu presupune o creştere a zonei ocupate şi va permite colonizarea rapidă cu speciile planificate, ca şi crearea nişelor ecologice, care găzduiesc şi protejează comunităţile de animale asociate acestora într-o zonă supusă unei intense presiuni umane şi un proces dramatic de regresie a valorilor naturale.

De asemenea, trebuie să se remarce următoarele:

Acţiunea propusă implică eliminarea deşeurilor de la marginile canalului, fiind îmbunătăţită calitatea apei şi calitatea ecologică a mediului.

Acţiunea propusă contribuie la îmbunătăţirea stării florei, faunei, habitatelor şi ecosistemelor acvatice, terestre, marine şi mlaştini prin eliminarea deşeurilor şi refacerea malurilor, fapt care va permite regenerarea acestei zone, cu beneficii asupra ecosistemului râurilor.

Acţiunea propusă este o îmbunătăţire a mediului malurilor care să asigure cetăţenilor o zonă recreativă şi de divertisment asociată cu îmbunătăţirea râului.

Măsura proiectată contribuie la managementul sustenabil şi conservarea Domeniului Public al Apelor.

Acţiunea nu introduce modificări asupra fluxului ecologic; regimul hidraulic al râului nu va fi modificat.

Realatia cu infrastructura de transport prezenta in zona

Masurile propuse interactioneaza cu drumurile de interes national, asa cum sunt definite acestea prin articolul 5 din Ordonanta Guvernului Nr 43 din 28 august 1997 privind regimul drumurilor – REPUBLICARE

Masurile propuse subtraverseaza DN3 la iesirea din localitatea Negureni spre localitatea Ion Corvin. Podul peste Raul Negureni este din beton cu lungimea de 5 m si latimea de 10 m avand constructiv limitarea de tonaj de 40 t. Lucrarile nu propun modificarea podului. Influenta lucrarilor poate fi obtinuta în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

Masurile propuse se regasesc in apropierea sau in legatura si cu drumuri de interes judetean sau local. Influenta lucrarilor poate fi obtinuta în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 329 / 337

Bazinul Negureni-Localitatea Negureni-Infrastructura de transport prezenta in zona

10.9.15 Bazinul Nuntas i – Localita tea Fantanele Debitul râului creste în mod dramatic ca o consecinţă a ploilor torenţiale. Ca urmare a acestei circumstanţe, se produc inundaţii care acoperă zone mari pe ambele maluri, deoarece dimensiunea cursului curent de apă nu are destulă capacitate pentru a evacua debitul din proiect.

Acest fapt cauzează scurgerea apei către zonele adiacente canalului, ducând la revărsare şi inundare, provocând pagube în agricultură, asupra zonelor urbane şi industriale şi asupra vieţii oamenilor.

Pentru a depăşi pagubele cauzate de revărsarea râului, s-a luat în considerare ca opţiune cea mai potrivită execuţia unei secţiuni trapezoidale acoperite, deoarece această variantă oferă un grad ridicat de naturaleţe şi integrare a lucrărilor în mediu faţă de posibilitatea canalizării cursului de apă pe teren urban. Această opţiune implică o uşoară creştere în zona ocupată, într-o zonă supusă unei presiuni umane intense şi un proces dramatic de regresie a valorilor naturale.

Planul de aliniament al rutei este extrem de influenţat de caracteristicile mediului pe care îl traversează, datorită presiunii umane foarte mari şi faptului că este traversată de numeroase drumuri şi infrastructuri de comunicare. Criteriile pentru proiectarea aliniamentului rutei sunt adoptate pentru a cauza cât mai puţine daune posibile atât asupra infrastructurilor de comunicare şi a proprietăţilor din zonă. Afectarea locuinţelor a fost evitată şi întregul aliniament al rutei trece prin canale naturale asociate albiei râului. Aliniamentele drepte sunt considerate unite prin curbe circulare. Din aceste cauze şi deoarece este opţiunea cea mai economicoasă, această alternativă a fost considerată prioritară faţă de altele. În plus, întrucât această alternativă dispune de cel mai scurt aliniament al rutei, nu este probabil să afecteze clădirile.

De asemenea, trebuie să se remarce următoarele:

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 330 / 337

Iniţiativa propusă este destinată să reducă riscurile de inundaţii care ar aduce pierderi materiale fermierilor, ca şi daune importante asupra infrastructurilor de bază. De aceea, aceste acţiuni au un efect pozitiv asupra siguranţei şi reducerii pagubelor, având o importanţă specială asupra protecţiei vieţii.

Măsura propusă implică o îmbunătăţire a calităţii corpurilor de apă datorate evoluţiei favorabile în parametrul de turbiditate şi, de aceea, mai puţină poluare a râului.

Măsura propusă contribuie la disponibilitatea viitoare a apei, deoarece orice acţiune care impune o corecţie în procesul de eroziune presupune o îmbunătăţire a calităţii resursei pe termen scurt şi o asigurare a disponibilităţii şi nedegradării pe termen scurt şi mediu. În plus, după implementarea masurilor, capacitatea hidraulică a albiei râului va deveni mai mare, crescând disponibilitatea şi reglementarea resurselor de apă în aval, favorizând utilizarea pentru agricultură şi industrie.

Măsurile planificate sunt destinate refacerii şi conservării capacităţii hidraulice originale a albiei râului, care suferă o puternică presiune umană, promovând aşadar un management sustenabil al resurselor de apă.

Măsura proiectată contribuie la managementul sustenabil şi conservarea Domeniului Public al Apelor.

Realatia cu infrastructura de transport prezenta in zona

Masurile propuse nu afecteaza drumurile de interes national, asa cum sunt definite acestea prin articolul 5 din Ordonanta Guvernului Nr 43 din 28 august 1997 privind regimul drumurilor – REPUBLICARE

Masurile propuse se regasesc in apropierea sau in legatura cu drumuri de interes judetean sau local. Influenta lucrarilor poate fi obtinuta în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

Bazinul Nuntasi-Localitatea Fantanele-Infrastructura de transport prezenta in zona

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 331 / 337

10.9.16 Bazinul Nuntas i – Localita tea Nuntas i

Debitul râului creste în mod dramatic ca o consecinţă a ploilor torenţiale. Ca urmare a acestei circumstanţe, se produc inundaţii care acoperă zone mari pe ambele maluri, deoarece dimensiunea cursului curent de apă nu are destulă capacitate pentru a evacua debitul din proiect.

Acest fapt cauzează scurgerea apei către zonele adiacente canalului, ducând la revărsare şi inundare, provocând pagube în agricultură, asupra zonelor urbane şi industriale şi asupra vieţii oamenilor.

Pentru a depăşi pagubele cauzate de revărsarea râului, s-a luat în considerare ca opţiune cea mai potrivită execuţia unei secţiuni trapezoidale acoperite, deoarece această variantă oferă un grad ridicat de naturaleţe şi integrare a lucrărilor în mediu faţă de posibilitatea canalizării cursului de apă pe teren urban. Această opţiune implică o uşoară creştere în zona ocupată, într-o zonă supusă unei presiuni umane intense şi un proces dramatic de regresie a valorilor naturale.

Planul de aliniament al rutei este extrem de influenţat de caracteristicile mediului pe care îl traversează, datorită presiunii umane foarte mari şi faptului că este traversată de numeroase drumuri şi infrastructuri de comunicare. Criteriile pentru proiectarea aliniamentului rutei sunt adoptate pentru a cauza cât mai puţine daune posibile atât asupra infrastructurilor de comunicare şi a proprietăţilor din zonă. Afectarea locuinţelor a fost evitată şi întregul aliniament al rutei trece prin canale naturale asociate albiei râului. Aliniamentele drepte sunt considerate unite prin curbe circulare. Din aceste cauze şi deoarece este opţiunea cea mai economicoasă, această alternativă a fost considerată prioritară faţă de altele. În plus, întrucât această alternativă dispune de cel mai scurt aliniament al rutei, nu este probabil să afecteze clădirile.

De asemenea, trebuie să se remarce următoarele:

Masura propusă este destinată să reducă riscurile de inundaţii care ar aduce pierderi materiale Locuitorilor, ca şi daune importante asupra infrastructurilor de bază. De aceea, aceste acţiuni au un efect pozitiv asupra siguranţei şi reducerii pagubelor, având o importanţă specială asupra protecţiei vieţii.

Măsura propusă implică o îmbunătăţire a calităţii corpurilor de apă datorate evoluţiei favorabile în parametrul de turbiditate şi, de aceea, mai puţină poluare a râului.

Măsura propusă contribuie la disponibilitatea viitoare a apei, deoarece orice acţiune care impune o corecţie în procesul de eroziune presupune o îmbunătăţire a calităţii resursei pe termen scurt şi o asigurare a disponibilităţii şi nedegradării pe termen scurt şi mediu. În plus, după aplicarea masurilor, capacitatea hidraulică a albiei râului va deveni mai mare, crescând disponibilitatea şi reglementarea resurselor de apă în aval, favorizând utilizarea pentru agricultură şi industrie.

Măsurile planificate sunt destinate refacerii şi conservării capacităţii hidraulice originale a albiei râului, care suferă o puternică presiune umană, promovând aşadar un management sustenabil al resurselor de apă.

Măsura proiectată contribuie la managementul sustenabil şi conservarea Domeniului Public al Apelor.

Realatia cu infrastructura de transport prezenta in zona

Masurile propuse nu afecteaza drumurile de interes national, asa cum sunt definite acestea prin articolul 5 din Ordonanta Guvernului Nr 43 din 28 august 1997 privind regimul drumurilor –

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 332 / 337

REPUBLICARE

Masurile propuse se regasesc in apropierea sau in legatura cu drumuri de interes judetean sau local. Influenta lucrarilor poate fi obtinuta în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

Bazinul Nuntasi-Localitatea Nuntasi-Infrastructura de transport prezenta in zona

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL”

PAG. 333 / 337

Tabel centralizator măsuri structurale (preturile)

Nr.

Crt.

Bazin Regularizare albie tronson urban Curatarea Albiilor raurilor

Epiuri de regularizare a raurilor

Regularizare albie cu diguri Zid Protectie Infrastructură Dragare Pret total

Pret Lungime

(m) Pret

unitar Pret Lungime

(m) Pret

unitar Pret Lungime

(m) Pret unitar Pret Lungime

(m) Pret

unitar Pret Lungime

(m) Pret

unitar Pret Lungime

(m) Pret unitar Pret Lungim

e (m) Pret

unitar 1 Agi Cabul

Mihail Kogalniceanu 3,999,998.32 2,156.00 1,854.19 3,999,998.32 2

Almalau Almalau 2,014,911.36 3,717.00 542.08 2,014,911.36 3

Cartal Vulturu 4,125,597.30 1,881.00 2,193.30 4,125,597.30 4

Casimcea Razboieni 1,897,280.00 3,500.00 542.08 1,897,280.00 5

Chici Baneasa 8,665,323.30 3,291.00 2,624.81 2,342,568.00 1,200.00 1,952.14 11,007,891.30 6

Corbu Corbu 4,380,332.25 3,369.00 1,300.19 677,600.00 949.00 714.01 5,563,599.00 2,850.00 1,952.14 10,621,531.25 7

Magura Magura 1,756,650.00 1,400.00 1,254.75 1,756,650.00 8

Silistea Silistea 1,814,832.25 1,265.00 1,434.65 1,019,110.40 1,880.00 542.08 2,438,949.60 1,112.00 2,193.30 680,051.88 516.00 1,317.93 937,027.20 480.00 1,952.14 6,889,971.33 9 Tatlageacul

Pecineaga 4,851,825.90 2,133.00 2,274.65 962,088.90 730.00 1,317.93 5,813,914.80 10

Nuntasi Fantanele 3,767,390.90 2,626.00 1,434.65 2,029,612.20 1,473.50 1,377.41 5,797,003.10 11

Nuntasi Nuntasi 3,737,263.25 2,605.00 1,434.65 666,872.58 506.00 1,317.93 4,404,135.83 12

Sacele Sacele-Traian 5,164,740.00 3,600.00 1,434.65 943,637.88 716.00 1,317.93 3,461,760.00 5,760.00 601.00 9,570,137.88 13

Valea Baciului Abrud 2,107,980.00 1,680.00 1,254.75 3,279,595.20 1,680.00 1,952.14 945,000.00 210.00 4,500.00 6,332,575.20 14

Pestera Ivrinezu Mare 7,086,258.62 6,251.00 1,133.62 2,310,000.00 2,100.00 1,100.00 9,396,258.62 15

Pestera Pestera 4,957,320.26 4,373.00 1,133.62 3,457,300.00 3,143.00 1,100.00 8,414,620.26 16

Negureni Negureni 3,086,685.00 2,460.00 1,254.75 5,043,000.00 2,460.00 2,050.00 8,129,685.00

Tabel 69. Tabel centralizator măsuri structurale (preturile)

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL”

PAG. 334 / 337

MASURI Agi Cabul

Mihail Kogalniceanu

Pestera Pestera Magura Magura Corbu Corbu Valea Baciului Abrud

Sacele Sacele

CRITERIUL

Regularizare tronsonului urban

Regularizare cursului de apă (Tronson 1)

Definirea cursului de apă prin lucrări de curăţare a

stratului vegetal şi consolidarea taluzurilor

Regularizare cursului(Tronson1)

Constructie stăvilar Regularizare cursului de apă prin dragare

Consolidarea secţiunii actuale a cursului de apă (Tronson 2)

Consolidarea secţiunii actuale a cursului de apă (Tronson 2)

Regularizare cursului de apă (Tronson final)

Regularizare cursului de apă (Tronson final)

Cost/beneficiu

Cost: 3,999,998.32 € Cost: 8,414,620.26 € Cost: 1,756,650.00€ Cost: 10,621,531.25 € Cost: 6.332.575,20 € Cost: 9.570.137,88 €

Beneficiu: 1.670.540 € Beneficiu: 3.131.700 € Beneficiu: 399.367 € Beneficiu: 2.384.040 € Beneficiu: 1.384.810 € Beneficiu: 2.098.040 €

Relatie: 0,41 Relatie: 0,37 Relatie: 0.22 Relatie: 0,22 Relatie: 0,22 Relatie: 0,22

Impactul social Mare Mare Scăzut Mare Scăzut Mare

Impactul asupra mediului

Mediu Mare Scăzut Mediu Mare Mare

Comentarii

Evită pierderile de vieţi omeneşti

Evită pierderile de vieţi omeneşti

Evită pierderile de vieţi omeneşti

Rata > 0.75

Evită pierderile de vieţi omeneşti

Evită pierderile de vieţi omeneşti

Evită pierderile de vieţi omeneşti

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL”

PAG. 335 / 337

MASURI

Pestera Ivrinezu Mare Nuntasi Nuntasi Silistea Silistea Chici Baneasa Nuntasi Fantanele

CRITERIUL

Regularizare cursului de apă şi învelirea taluzurilor

Regularizare cursului de apă Regularizare cursului de apă (Tronson 1)

Regularizare cursului de apă Regularizare cursului de apă

Consolidarea secţiunii actuale a cursului de apă (Tronson 2)

Regularizare cursului de apă (Tronson final)

Cost/beneficiu

Cost: 9.396.258,62 € Cost: 4.404.135.83 € Cost: 6.889.971,33 € Cost: 11.007.891,30 € Cost: 5.797.003,10 €

Beneficiu: 1.709.170 € Beneficiu: 698.420 € Beneficiu: 1.115.510 € Beneficiu: 1.629.730 € Beneficiu: 760.763 €

Relatie: 0,18 Relatie: 0,16 Relatie: 0,16 Relatie: 0,15 Relatie: 0,13

Impactul social Mare Mare Mare Mare Mare

Impactul asupra mediului

Mare Scăzut Scăzut Mediu Mediu

Comentarii

Evită pierderile de vieţi omeneşti Rata > 0.75

Evită pierderile de vieţi omeneşti

Evită pierderile de vieţi omeneşti Evită pierderile de vieţi omeneşti

Evită pierderile de vieţi omeneşti

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL”

PAG. 336 / 337

MASURI

Cartal Vulturu Tatlageacul Pecineaga Almalau Almalau Negureni Negureni Casimcea Razboieni

CRITERIUL

Lărgirea secţiunii medii Canalizare-deviere a cursului de apă

Consolidarea secţiunii Regularizare cursului de apă prin dragare

Consolidarea cursului de apă prin curăţarea

acestuia

Cost/beneficiu

Cost: 4,125,597.30 € Cost: 5.813.914,80 € Cost: 2,014,911.36 € Cost: 8.129.685,00 € Cost: 1.897.280,00 €

Beneficiu: 456.291 € Beneficiu: 568.789 € Beneficiu: 184.696 € Beneficiu: 600.147 € Beneficiu: 67.115,9

Relatie: 0,11 Relatie: 0,10 Relatie: 0,09 Relatie: 0,07 Relatie: 0,04

Impactul social Mare Mare Scăzut Scăzut Mare

Impactul asupra mediului

Mediu Mare Mediu Mediu Mediu

Comentarii

Evită pierderile de vieţi omeneşti Evită pierderile de vieţi omeneşti

Evită pierderile de vieţi omeneşti Evită pierderile de vieţi omeneşti

Evită pierderile de vieţi omeneşti

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI

PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL” PAG. 337 / 337

Evaluarea socială si de mediu a impactului

Mare: + nociv

Mediu:

Scăzut: - nociv

Prioritizarea masurilor:

1º 2º 3º 4º 5º 6º 7º 8º 9º 10º 11º 12º

În cele din urmă, măsurile structurale proiectate se regăsesc în Anexa 7. Harti de lucrari de infrastructura proiectate.

Intocmit, Verificat,

ing. Pilar LOPEZ Manager Proiect,

ing. Ion GHEORGHESCU ing. Ionela Adam

ing. Daniel VISAN

teh. Gabriela NEGOITA

teh. Ionut GHEORGHIU