149
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST 1 PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST, ROMÂNIA

PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

  • Upload
    others

  • View
    11

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

1

PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU

REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST, ROMÂNIA

Page 2: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

2

ACRONIME ..........................................................................................................................5 CAPITOLUL I. INTRODUCERE.....................................................................................6

1.1. Ce este planul regional de acţiune pentru mediu şi care este rolul său în Regiunea de Dezvoltare Vest ..................................................................................................................6 1.2. Structura şi metodologia utilizată pentru elaborarea PRAM.....................................9

1.2.1. Consideraţii generale ......................................................................................9 1.2.2. Identificarea şi clasificarea problemelor/aspectelor de mediu ....................... 12 1.2.4. Implementarea acţiunilor cuprinse în PRAM................................................. 14

CAPITOLUL II. CADRUL NATURAL ŞI DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ .... 15 2.1. Cadrul natural. Caracteristici fizice şi geografice................................................... 15

2.1.1. Cadrul geografic ........................................................................................... 15 2.2. Resurse Naturale ale Regiunii Vest ...................................................................... 16

2.2.1. Resurse naturale neregenerabile ale Regiunii Vest ....................................... 16 2.3. Elemente privind starea economico-socială actuală a Regiunii Vest ..................... 16

2.3.1. Structura economică sectorială a Regiunii Vest............................................ 16 2.3.1.1. Agricultura ............................................................................................ 16 2.3.1.2. Industria ................................................................................................ 18 2.3.1.3. Serviciile .............................................................................................. 19

2.3.2. Potenţialul infrastructurii Regiunii Vest ........................................................ 20 2.4. Starea mediului în Regiunea Vest.......................................................................... 28

2.4.1. Starea calităţii atmosferei ............................................................................. 28 2.4.2. Starea calităţii apelor.................................................................................... 32

2.4.2.1. Apele de suprafaţă................................................................................. 33 2.4.2.2. Apele subterane ..................................................................................... 34 2.4.2.3. Resursele de apă potenţiale şi tehnic utilizabile ..................................... 34 2.4.2.4. Starea apelor uzate şi menajere ............................................................. 35

2.4.3. STAREA SOLURILOR................................................................................... 35 2.4.3.1. Calitatea solurilor ................................................................................. 35 2.4.3.2. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor .................................................... 36 2.4.3.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra solului....................... 37 2.4.3.4. Utilizarea durabilă a solului.................................................................. 37

2.4.4. BIODIVERSITATEA ŞI PĂDURILE.......................................................... 37 2.4.4.1. Biodiversitatea ..................................................................................... 38 2.4.4.2. Flora şi fauna la nivelul regiunii vest ................................................... 39 2.4.4.3. Starea ariilor protejate ......................................................................... 40 2.4.4.4. Starea pădurilor .................................................................................... 41

2.4.5. MEDIUL URBAN ....................................................................................... 41 2.4.5.1. Calitatea aerului şi a apei în mediul urban ............................................ 41 2.4.5.2. Starea spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement ...................................... 41

2.4.6. GESTIONAREA DEŞEURILOR.................................................................. 42 2.4.6.1. Gestionarea deşeurilor municipale ....................................................... 42 2.4.6.2. Gestionarea deşeurilor de producţie ...................................................... 44 2.4.6.3. Deşeuri periculoase ............................................................................... 45 2.4.6.4. Depozite de deşeuri ............................................................................... 46

2.4.7. RADIOACTIVITATEA................................................................................ 46 2.4.8. ZONE CRITICE PRIVIND DETERIORAREA CALITĂŢII MEDIULUI PE TERITORIUL REGIUNII ............................................................................................ 46

2.4.8.1. Zone critice sub aspectul poluării aerului .............................................. 46

Page 3: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

3

2.4.8.2. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă........................... 47 2.4.8.3. Zone critice din punct de vedere al poluării apelor subterane ................ 47 2.4.8.4. Zone critice din punct de vedere al degradării/poluării solului .............. 48 2.4.8.5. Zone critice care necesită reconstrucţie ecologică ................................. 48

CAPITOLUL III. PROBLEME/ASPECTE PRIORITARE ÎN REGIUNEA VEST........... 49 3.1. Informaţiile utilizate în identificarea şi evaluarea problemelor............................... 49 3.2. Utilizarea sistemelor de evaluare şi ierarhizare a problemelor ............................... 50

3.2.1. Matricea de evaluare şi ierarhizare a problemelor de mediu ......................... 50 3.2.2. Evaluarea şi ierarhizarea problemelor / aspectelor de mediu în regiunea Vest.... 51

CAPITOLUL IV. PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU ....................... 58 4.1. Acţiuni strategice pentru protecţia mediului .......................................................... 58 4.2. Recomandări cadru pentru protecţia şi conservarea mediului natural..................... 59

4.2.1. Gospodărirea durabilă a resurselor de apă .................................................. 59 4.2.2. Acţiuni strategice privind atmosfera şi schimbările climatice ........................ 60 4.2.3. Acţiuni strategice privind conservarea naturii ............................................... 60 4.2.4. Acţiuni strategice privind calitatea solului .................................................... 60 4.2.5. Acţiuni strategice privind calitatea pădurilor ................................................ 60 4.2.6 Acţiuni strategice privind dezvoltarea agriculturii ........................................ 61 4.2.7. Acţiuni strategice privind industria ............................................................... 61 4.2.8. Acţiuni strategice privind transporturile ........................................................ 61 4.2.9. Acţiuni strategice privind gestiunea deşeurilor .............................................. 62 4.2.10. Acţiuni strategice privind centrele populate................................................... 62

4.3. MATRICILE-PLAN PENTRU SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR DE MEDIU PRIORITARE .................................................................................................................. 63

4.3.1. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME GESTIUNEA DEŞEURILOR ........................................................................................ 63 4.3.2. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME DEGRADAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ ................................................................. 68 4.3.3. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ A INSTITUŢIILOR CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ..................................................................................... 71 4.3.4. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME CERINŢA ŞI CALITATEA APEI POTABILE................................................................. 73 4.3.5. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME POLUAREA ATMOSFERICĂ ....................................................................................... 75 4.3.6. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME EDUCAŢIA ECOLOGICĂ ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ ......................................... 77 4.3.7. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME DEGRADAREA SOLULUI ŞI A APELOR SUBTERANE............................................... 79 4.3.8. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME TURISM ŞI AGREMENT .............................................................................................. 83

-Nr. de hotărâri ................................................................................................................. 83 4.3.9. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII ŞI A MEDIULUI NATURAL................................. 84 4.3.10. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME ASIGURAREA STĂRII DE SĂNĂTATE......................................................................... 90 4.3.11. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE 91

Page 4: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

4

4.3.12. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME URBANIZAREA MEDIULUI, TRANSPORTUL RUTIER ŞI FEROVIAR ....................... 94

CAPITOLUL V. PLANUL DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR ........................... 98 5.1. Elaborarea planului de implementare .................................................................... 98

5.1.1. Termenul de implementare a acţiunilor ........................................................ 98 5.1.2. Responsabilitatea implementării acţiunilor ................................................... 99 5.1.3. Sursele de finanţare....................................................................................... 99

5.2. PLANUL DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR........................................... 100 5.2.1. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME GESTIUNEA DEŞEURILOR...................................... 100 5.2.2. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME DEGRADAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ .............. 106 5.2.3. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ A INSTITUŢIILOR CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL MEDIULUI INCONJURĂTOR ................................ 109 5.2.4. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME CERINŢA ŞI CALITATEA APEI POTABILE.............. 112 5.2.5. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME POLUAREA ATMOSFERICĂ .................................... 115 5.2.6. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME EDUCAŢIA ECOLOGICĂ ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ................................................................................................................. 117 5.2.7. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME DEGRADAREA SOLULUI ŞI A APELOR SUBTERANE 121 5.2.8. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME TURISM ŞI AGREMENT ........................................... 126

Realizarea de programe de actiune si monitorizarea acestora .......................................... 126 5.2.9. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII ŞI A MEDIULUI NATURAL .................................................................................................................. 128 5.2.10. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME ASIGURAREA STĂRII DE SĂNĂTATE...................... 135 5.2.11. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE ........................................ 136 5.2.12. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME URBANIZAREA MEDIULUI, TRANSPORTUL RUTIER ŞI FEROVIAR............................................................................................................. 139

CAPITOLUL VI. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA REZULTATELOR.............. 144 6.1. Monitorizarea Implementării Planului Regional de Acţiune pentru Mediu........... 144 6.2. MATRICEA DE MONITORIZARE................................................................... 146

Page 5: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

5

ACRONIME ADR – Agenţia de Dezvoltare Regională PRAM – Planul Regional de Acţiune pentru Mediu SAPARD – Programul Special de Aderare pentru Dezvoltare Rurală şi a Agriculturii PHARE – Programul UE de ajutorare pentru Europa Centrală şi de Est UE – Uniunea Europeană ARPM – Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului ANPM – Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului APM – Agenţia pentru Protecţia Mediului (judeţeană) SGA – Sistem de Gospodărire a Apelor DADR – Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală PRGD – Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor POS – Planul Operaţional Sectorial AND – Administraţia Naţională a Drumurilor PND – Planul Naţional de Dezvoltare ONG – Organizaţie Non-Guvernamentală IUCN – International Union for Conservation of Nature and Natural Resources MFP – Ministerul Finanţelor Publice MMGA – Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor CJ – Consiliul Judeţean CL – Consiliul Local DSP – Direcţia de Sănătate Publică GNM – Garda Naţională de Mediu DSV – Direcţia Sanitar-Veterinară MEC – Ministerul Educaţiei şi Cercetării DA – Direcţia Apelor INCDD – Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării IPJ – Inspectoratul Judeţean de Poliţie RAR – Registrul Auto Român ANAR – Administraţia Naţională Apele Române SPGC – Serviciul Public de Gospodărire Comunală OSPA – Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice DS – Direcţia Silvică ITRSV – Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoresc RNP – Regia Naţională a Pădurilor

Page 6: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

6

CAPITOLUL I. INTRODUCERE

1.1. Ce este planul regional de acţiune pentru mediu şi care este rolul său în Regiunea de Dezvoltare Vest Un Plan Regional de Acţiune pentru Mediu reprezintă: v O planificare a măsurilor în domeniul protecţiei mediului în România aplicate la nivel

regional; v Un proces participativ pentru judeţele incluse în regiunea de dezvoltare; v Opinia comunităţii în ceea ce priveşte problemele prioritare de mediu şi acţiunile identificate

ca fiind prioritare pentru soluţionarea problemelor; v Un proces şi o strategie din cadrul managementului de mediu care pune în discuţie cele mai

stringente probleme de mediu la nivel regional. Procesul de elaborare a PRAM a fost structurat în patru etape principale în cadrul cărora s-au parcurs paşii specifici: v Instituţionalizarea PRAM; v Evaluarea problemelor de mediu şi stabilirea priorităţilor; v Elaborarea Planului de Acţiune pentru Mediu şi implementarea acţiunilor; v Dezbaterea publică şi redactarea finală a PRAM (monitorizarea şi evaluarea rezultatelor).

Planurile Regionale de Acţiune pentru Mediu presupun dezvoltarea unei viziuni comunitare, evaluarea aspectelor de mediu, stabilirea priorităţilor, identificarea celor mai adecvate strategii de rezolvare a celor mai importante probleme şi realizarea de acţiuni constând în îmbunătăţiri ale situaţiei mediului şi a aspectelor de sănătate publică. PRAM-ul reprezintă cea mai directă formă de participare a publicului în procesul de luare a deciziei la nivel regional, oferind un cadru de întâlnire a diverselor grupuri de indivizi cu interese şi valori diferite.

PRAM-urile sunt conduse de un grup al celor interesaţi, care cuprinde reprezentanţi ai tuturor instituţiilor importante ale comunităţii, oameni de afaceri, ONG-uri, instituţii academice şi agenţii guvernamentale. Pe parcursul a 12-24 de luni, aceste persoane lucrează pentru a obţine consensul asupra priorităţilor şi acţiunilor în domeniul protecţiei mediului, priorităţi şi acţiuni care vor fi incluse în PRAM. În ultimii ani au fost implementatePRAM-uri în câteva state din Europa Centrală şi de Est oferind o largă experienţă în dezvoltarea de noi Planuri Regionale de Acţiune pentru Mediu. Aceste PRAM-uri implementate deja au avut următoarele obiective: v Să îmbunătăţească condiţiile de mediu din comunităţi prin introducerea unor strategii corecte

şi eficiente; v Să promoveze conştientizarea publicului şi responsabilitatea sa în legătură cu aspectele de

mediu; v Să întărească capacitatea autorităţii locale cât şi a ONG-urilor, de a coordona şi de a realiza

programe de mediu, inclusiv de a obţine finanţare din partea sponsorilor şi a unor insituţii naţionale şi internaţionale;

v Să promoveze parteneriatul dintre cetăţeni, reprezentanţii autorităţilor locale, ONG-uri, oameni de ştiinţă, oameni de afaceri, pentru soluţionarea problemelor comunităţii lor;

v Să identifice, să evalueze şi să stabilească priorităţi de acţiune bazate e valorile comunitare şi informaţii ştiinţifice;

v Să respecte cerinţele legislative naţionale de elaborarea PRAM, după cum este solicitat de autorităţile centrale din câteva state ale Europei Centrale şi de Est.

“ Declaraţia de la Rio “ a marcat consacrarea şi acceptarea termenului de dezvoltare durabilă prin semnarea acesteia de către reprezentanţii tuturor naţiunilor reunite la Conferinţa de la Rio de Janeiro din iunie 1992. Acordul internaţional exprimat la Rio de Janeiro şi adoptarea Agendei 21 a constituit în fapt, opţiunea strategică globală pentru secolul 21.

Page 7: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

7

Suportul pentru dezvoltarea durabilă este armonizarea dorinţei fireşti pentru progresul economic şi social cu asigurarea îmbunătăţirii şi conservării stării mediului. Definirea conceptului de dezvoltare durabilă ca fiind “ capacitatea de a satisface cerinţele generaţiei prezente fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi “ conduce la concluzia necesităţii susţinerii simultane a dezvoltării economice concomitent cu conservarea mediului natural. Problema cheie a dezvoltării durabile o constituie reconcilierea între necesitatea continuării dezvoltării economice şi sociale şi protecţia şi îmbunătăţirea stării mediului, ca singura cale pentru bunăstarea atât a generaţiilor prezente, cât şi viitoare.

O comunitate durabilă îşi foloseşte resursele pentru a asigura necesităţile curente concomitent cu asigurarea resurselor adecvate pentru generaţiile viitoare. Comunitatea durabilă asigură îmbunătăţirea sănătăţii publice şi o mai bună calitate a vieţii pentru toţi rezidenţii săi prin dezvoltarea resurselor locale în vederea revitalizării economiei locale, dar totodată si prin limitarea deşeurilor, prevenirea poluării, maximizarea conservării resurselor şi promovarea eficienţei.

În condiţiile în care antropizarea mediului înconjurător a devenit un fenomen dominant în cadrul ecosistemelor naturale, factorul economic şi social-uman sunt cele mai importante direcţii de dezvoltare, fapt care în condiţiile creşterii exponenţiale a sistemelor tehnologice şi a numărului de populaţie a condus la dezechilibre ecosistemice importante.

Pentru a păstra un echilibru între mediul natural, resursele acestuia şi om, este necesară o planificare strategică a dezvoltării, astfel încât să existe în permanenţă un raport stabil între habitatul natural şi populaţia umană. Această strategie de abordare planificată a problemelor de mediu a fost stabilită în cadrul Conferinţei Ministeriale „Un mediu pentru Europa” desfăşurată în 1993 la Lucerna, Elveţia şi a fost concretizată prin convenţia cunoscută sub numele „Programul de Acţiune pentru Mediu pentru Europa Centrală şi de Est”, document cadru care constituie “o bază pentru acţiunea guvernelor si administraţiilor locale, a Comisiei Comunităţilor Europene şi a organizaţiilor internaţionale, instituţiilor financiare si a investitorilor privaţi în regiune”

Programele Regionale de Acţiune pentru Protecţia Mediului presupun dezvoltarea unei viziuni colective, prin evaluarea calităţii mediului la un moment iniţial, identificarea problemelor de mediu existente, stabilirea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea problemelor şi alocarea unor acţiuni de implementare care să conducă la obţinerea unor îmbunătăţiri reale ale mediului şi ale sănătăţii publice. Planurile Locale, Regionale sau Naţionale de Acţiune pentru Mediu sunt din ce în ce mai mult utilizate ca instrumente în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană, în sprijinul armonizării cerinţelor de mediu.

Ţinând cont de resursele limitate disponibile pentru soluţionarea tuturor problemelor de mediu, comunităţile trebuie să-şi definească priorităţile şi să-şi planifice implementarea acestora în mod eficient pentru următorii ani, astfel încât resursele existente să fie utilizate cu impact maxim. De asemenea comunităţile dispuse să aloce fonduri altor comunităţi pentru rezolvarea problemelor de mediu doresc garanţia utilizării acestor fonduri în cadrul unei strategii care să asigure un nivel comparabil al calităţii mediului între aceste comunităţi.

Planurile de Acţiune pentru Mediu reprezintă un instrument de sprijin al comunităţilor în stabilirea priorităţilor, implementarea acestora şi participarea publică în luarea deciziilor de mediu la nivel local. Ţinând cont de dreptul publicului de a avea acces la informaţia de mediu conform prevederilor Convenţiei de la Aarchus, autorităţile locale trebuie sa realizeze o participare publică eficientă în procesul de luare a deciziilor de mediu în cadrul programelor de acţiune pentru mediu. Legislaţia naţională marchează asumarea de către autorităţile guvernamentale a unor noi responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului, rezultat al transpunerii legislaţiei europene în acest domeniu. Transpunerea legislaţiei existente necesită abordarea administrativă şi de influenţa a problemelor identificate, acest aspect conducând la necesitatea alocării unor obiective specifice şi acţiuni la nivel local sau regional.

Page 8: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

8

Majoritatea statelor Uniunii Europene utilizează un sistem administrativ regional, fiind demonstrat prin practică, eficienţa acestei abordări teritoriale în administrarea dezvoltării comunitare. De asemenea este estimat faptul ca aproximativ 75% din legislaţia UE este implementată la nivel regional şi astfel politica UE şi transpunerea legală efectivă este dificil de conceput fără participare regională.

În principal, obiectivele UE de creare a unei singure pieţe stabile, necesită o politică regională care să reducă discrepanţele existente în sfera socială şi politică. Acest lucru poate fi realizat în condiţii de eficienţa maximă doar dacă politicile şi măsurile sunt implementate la nivel regional. Programele Regionale de Acţiune pentru Protecţia Mediului din ţările Europei Centrale şi de Est cuprind, printre altele, următoarele obiective:

a) Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în cadrul comunităţii prin implementarea strategiilor de acţiune concretă, eficientă din punct de vedere al costurilor.

b) Promovarea conştientizării publice a responsabilităţilor în domeniul protecţiei mediului şi creşterea sprijinului public pentru strategiile şi investiţiile necesare acţiunii.

c) Întărirea capacităţii autorităţilor locale şi a ONG-urilor în managementul şi implementarea programelor pentru protecţia mediului, incluzând abilitatea acestora în obţinerea finanţărilor din partea instituţiilor naţionale şi internaţionale, precum şi din partea sponsorilor.

d) Promovarea parteneriatului între cetăţeni, autorităţile locale, ONG-uri, oameni de ştiinţă şi oameni de afaceri, precum şi învăţarea modului de a conlucra în soluţionarea problemelor comunităţii.

e) Identificarea, evaluarea şi stabilirea priorităţilor de mediu pentru care este necesar a se acţiona, pe baza valorilor comunităţii şi a datelor ştiinţifice.

f) Elaborarea unui Plan Regional de Acţiune pentru Protecţia Mediului care să identifice acţiunile specifice necesare soluţionării problemelor şi promovării viziunii comunităţii.

g) Satisfacerea cerinţelor ce decurg din legislaţia şi reglementările naţionale în elaborarea Planului Regional de Acţiune pentru Protecţia Mediului.

În cazul României aderarea la UE planificată în 2007, are drept componentă importantă disponibilitatea de finanţare şi ajutor pentru dezvoltarea proiectelor majore ale infrastructurii. Deşi instituţiile statului vor juca un rol deosebit de important în coordonarea si aplicarea politicilor de mediu, beneficiarii vor fi în principal regiunile existente. Principalele acte normative în baza cărora funcţionează Regiunile de Dezvoltare în România sunt Legea nr.151/1998 privind dezvoltarea regională în România, modificată şi completată de Legea nr.256/2003.

Principalele deziderate care trebuie atinse de către Planul Regional de Acţiune pentru Mediu sunt

următoarele: ü să întâmpine cererile regionalizării recomandate de către Uniunea Europeana ü să micşoreze costurile administrative cauzate de gradul înalt de coeziune şi gradul scăzut al

conflictelor interregionale ü să permită acordul cu al V-lea Program (şi în special cu al VI-lea) pentru integrarea pe

orizontala a politicilor de mediu în toate celelalte Politici ale Uniunii Europene, aplicabil în special proiectelor de dezvoltare

ü să optimizeze accesul la Fondurile Structurale

Pentru Regiunea de Dezvoltare Vest, Planul Regional de Acţiune pentru Mediu reprezintă un instrument sectorial care trebuie să creeze suportul dezvoltării durabile a regiunii în concordanţă cu diminuarea impactului poluării asupra mediului înconjurător şi utilizarea durabila a resurselor naturale existente. În acest scop este necesar a fi construit şi în concordanţă cu Planul şi Strategia de Dezvoltare Regională, reprezentând astfel un plan sectorial al regiunii în domeniul protecţiei şi conservării mediului înconjurător. De asemenea pentru asigurarea coerenţei în planificarea strategică, Planul

Page 9: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

9

Regional de Acţiune pentru Mediu reprezintă legătura între Planurile Locale de Acţiune pentru Mediu şi Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu.

Astfel, la nivel teritorial-administrativ, există o legatură strânsă între procesul de planificare a dezvoltării durabile a unei comunităţi (Agenda Locala 21), procesele de planificare la nivel judeţean (planul de dezvoltare socio-economică a judeţului, planul judeţean de acţiune pentru mediu), planificarea dezvoltării la nivel regional (planul de dezvoltare regională, planul regional de acţiune pentru mediu) şi intregrarea acestora la nivel naţional, ca proces de dezvoltare durabilă a României şi aderare la Uniunea Europeană.

1.2. Structura şi metodologia utilizată pentru elaborarea PRAM

1.2.1. Consideraţii generale

La nivelul regiunilor de dezvoltare existente în România, pâna în prezent au fost elaborate Planurile de Dezvoltare Regională, documente care au stat la baza întocmirii Planului de Dezvoltare Naţional şi implicit al structurării şi alocării fondurilor PHARE şi de Coeziune Economică şi Socială la nivelul naţional şi în continuare distribuirea acestora la nivel regional.

În baza funcţionării unor structuri de nivel regional (ex. Inspectoratele Silvice, Direcţiile de Ape, Birourile SAPARD) pentru diferite sectoare economice, sociale sau de protectia şi conservarea mediului, au fost realizate o serie de documente strategice şi de planificare, care nu corespund în esenţa cu regiunile de dezvoltare existente.

Planul Regional de Acţiune pentru Mediu reprezintă prima provocare la nivel regional pentru realizarea unei strategii şi planificări sectoriale, în scopul dezvoltării durabile a regiunii. Structura Planului Regional de Acţiune pentru Mediu a fost realizată în baza Metodologiei elaborării Planurilor Regionale de Acţiune pentru Mediu, coroborate cu structura Planului de Dezvoltare Regională a Regiunii Vest. Astfel au fost identificate şase activităţi fundamentale necesare elaborării PRAM:

a) Evaluarea regională a calităţii mediului înconjurător şi identificarea surselor de poluare b) Identificarea şi ierarhizarea problemelor regionale de mediu c) Identificarea obiectivelor, ţintelor şi acţiunilor necesare diminuării sau eliminării impactului

poluării asupra sănătăţii umane, mediului natural sau construit d) Estimarea costurilor şi identificarea surselor de finanţare pentru implementarea acţiunilor

propuse e) Stabilirea unui sistem de implementare şi monitorizare a implementării acţiunilor f) Adoptarea şi instituţionalizarea Planului Regional de Acţiune pentru Mediu de către toţi

factorii implicaţi la nivel local, judeţean sau regional În baza principiilor dezvoltării durabile, Planul Regional de Dezvoltare şi Planul Regional de Acţiune pentru Mediu, este necesar a se influenţa reciproc, existând în acest sens identificate trei direcţii prioritare de dezvoltare a PRAM:

a) Măsurile de conservare şi protecţie a mediului - care nu sunt legate în nici un fel de priorităţile de dezvoltare, având un caracter pur de protecţia mediului concepute pentru a răspunde problemelor de mediu, pentru atingerea obiectivelor de mediu.

b) Măsurile de evaluare strategică de mediu care vizează evaluarea din punct de vedere al mediului a priorităţilor de dezvoltare identificate prin Planul de Dezvoltare a Regiunii Vest.

c) Măsurile de dezvoltare durabilă a sistemelor economice şi sociale existente în concordanţă cu protecţia şi conservarea mediului înconjurător, necesare pentru a atinge atât obiectivele de mediu, cât şi cele de dezvoltare. Aceste măsuri trebuie prevăzute atât în capitolul de mediu al

Page 10: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

10

planului de dezvoltare regională, cât şi în PRAM, reprezentând măsurile care sunt promovate prin Planul de Dezvoltare Durabilă, pe baza evaluării şi prioritizării realizate în cadrul Planului Regional de Acţiune pentru Mediu.

În scopul realizării Planului Regional de Acţiune pentru Mediu au fost realizate o serie de

acţiuni necesare promovării şi implicării actorilor locali sau regionali în elaborarea PRAM.

În data de 03 Noiembrie 2004, Consiliul Regional de Dezvoltare al Regiunii Vest a adoptat Hotărârea nr.9/03.11.2004 cu privire la înfiinţarea Comitetului de Coordonare şi a Grupului de Lucru al Planului Regional de Acţiune pentru Mediu, respectiv integrarea şi sistemul decizional al asimilării PRAM în Planul de Dezvoltare Regionala. Reprezentanţii Agenţiilor de Protecţia Mediului au identificat şi propus structura PRAM, planificarea PRAM şi criteriile de identificare a problemelor regionale de mediu, propuse spre avizare Comitetului de Coordonare a PRAM. Ulterior au fost avizate favorabil Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Comitetului de Coordonare şi a Grupului de Lucru Regional, Planificarea activităţilor necesare elaborării Planului Regional de Acţiune pentru Mediu, Structura Planului Regional de Acţiune pentru Mediu şi criteriile de identificare a problemelor regionale de mediu. De asemenea au fost avizate favorabil Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Comitetului de Coordonare şi a Grupului de Lucru Regional, persoana nominalizată în funcţia de Coordonator PRAM şi persoana nominalizată în funcţia de Coordonator Adjunct PRAM.

Pentru elaborarea Planului Regional de Acţiune pentru Mediu au fost promovate 2 structuri funcţionale:

1. Comitetul de Coordonare al Planului Regional de Acţiune pentru Mediu 2. Grupul Regional al Planului Regional de Acţiune pentru Mediu

Comitetul Regional de Coordonare al Planului Regional de Acţiune pentru Mediu – Regiunea 5

Vest

Nr. crt.

Numele şi Prenumele Instituţia Funcţia

1. Constantin OSTAFICIUC Consiliul Judeţean Timiş Preşedinte 2. Iosif MATULA Consiliul Judeţean Arad Preşedinte 3. Sorin FRUNZĂVERDE Consiliul Judeţean Caraş-Severin Preşedinte 4. Mircea MOLOŢ Consiliul Judeţean Hunedoara Preşedinte 5. Gabriela LAMBRINO Agenţia Regională pentru Protecţia

Mediului Timişoara Director Presedinte CRC

6. Mircea LESCHIAN Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara

Director adjunct

7. Adina HORABLAGA Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş

Director

8. Dana DĂNOIU Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad

Director

9. Elena BĂDESCU Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara

Director

10. Ilie CHINCEA Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin

Director

11. Nicolae MUNTEANU Agenţia de Dezvoltare Regională Vest Şef birou Vicepreşedinte CRC

12. Sorin MAXIM Agenţia de Dezvoltare Regională Vest Director 13. Ionel VLAICU Direcţia Apelor Banat - Timişoara Director 14. Spiridon URSU Direcţia Apelor Mureş - Arad Director 15. Zoran ACIMOV Administraţia Parcului Naţional

Retezat Director

Page 11: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

11

16. Ovidiu PÂRV Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului

Director

17. Silviu MEGAN Administraţia Parcului Natural Domogled-Valea Cernei

Director

18. Sorin BEUTURĂ Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Timiş

Inginer

19. Daniela MINCĂ Comisariatul Regional al Gărzii de Mediu Timiş

Comisar

20. Nicolae DIMINESCU O.N.G. – Fundaţia Verde 2000 Preşedinte Vicepreşedinte CRC

21. Constantin RUPA Fundaţia PACT pentru Dezvoltare Durabilă Reşiţa

Preşedinte

22. Sorin BENCEU Direcţia Teritorială de Regim Silvic şi Vânătoare

consilier

Grupul de Lucru Regional al Planului Regional de Acţiune pentru Mediu – Regiunea 5 VEST

Nr. crt.

Instituţia Funcţia Numele şi preumele persoanei desemnate

1.

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara Consilier Marcel Lungu Mihaela Pogan

2. Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad Consilier Teodora Tudur 3. Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara Şef serviciu Luiza Iorgovan 4. Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş Consilier Andina Popăţ 5. Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin Consilier Mariana Carp 6. Consiliul Judeţean Arad Consilier Carmen Ionicioiu 7. Consiliul Judeţean Hunedoara Consilier Cornel Pricăjan 8. Consiliul Judeţean Timiş Consilier Valeria Pavel

Marieta Mateescu 9. Consiliul Judeţean Caraş-Severin Consilier Carmen Cîrlugea 10. ADETIM Consultant Gabriela Gyene 11. Direcţia Apelor Banat Inginer Simona Lazăr 12. Sistemul de Gospodărire a Apelor Timiş Şef birou Floarea Vlaicu 13. Sistemul de Gospodărire a Apelor Caraş-Severin Şef birou Elisabeta Marinică 14. Sistemul de Gospodărire a Apelor Arad Inginer Angelica Romvari 15. Sistemul de Gospodărire a Apelor Hunedoara Inginer Mona Macovei 16. Sistem Hidrotehnic Petroşani Inginer Alexandra Grunta 17. Agenţia de Dezvoltare Regională Timiş Consultant Adrian Mariciuc 18. Administraţia Parcului Naţional Retezat Biolog Călin Hodor 19. Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului Inginer Paul Hac 20. Administraţia Parcului Natural Domogled-Valea Cernei Biolog Veronica Iliuţă 21. Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu Hunedoara Comisar Marius Dobra 22. Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu Timiş Comisar Constantin Blidar 23. Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu Caraş-Severin Comisar Dumitru Covaci 24. Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu Arad Comisar Lucian Popa 25. Sistemul de Gospodărire a Apelor Crişuri Inginer Viorel Laţiu 26. Direcţia de Sănătate Publică Timiş Medic Ioan Bratan 27. Direcţia de Sănătate Publică Hunedoara Medic Corina Criste 28. Direcţia de Sănătate Publică Caraş-Severin Medic Mircea Borcău

Page 12: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

12

29. Direcţia de Sănătate Publică Arad Medic Ionel Drăgănescu 30. ONG Asociaţia Excelsior Biolog Mihai Pascu 31. Inspectoratul Şcolar Timiş Inspector Angela Putnic 32. Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare

Timişoara Inginer Marius Magdaş

33. Secretariatul PRAM consilier Dragoş Sîrbu

1.2.2. Identificarea şi clasificarea problemelor/aspectelor de mediu

Identificarea problemelor de mediu a fost realizată pe baza evaluării calităţii mediului în regiune. Un rol important al elementelor cantitative şi calitative în evaluarea problemelor de mediu a fost jucat de Planurile Locale de Acţiune pentru Mediu, elaborate la nivelul fiecărui judeţ.

Identificarea problemelor/aspectelor de mediu a fost realizată folosind cinci tipuri de surse informaţionale:

a). Planurile Locale de Acţiune pentru Mediu, elaborate în judeţele Timiş, Caraş-Severin , Hunedoara şi Arad.

b). Rapoarte şi studii de specialitate ale instituţiilor cu atribuţii în controlul şi gestiunea mediului natural şi a activităţilor antropice cu impact asupra mediului (Agenţia de Protecţie a Mediului, Apele Romane – Sistemul de Gospodărire a Apelor, RA Romsilva SA, Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, etc);

c). Rapoarte, studii şi evidenţe ale administraţiei publice locale şi judeţene (Consiliul Judeţean, Primării şi Consilii Locale), în acest scop fiind completat de către administraţia publică locală şi un chestionar complex ce a vizat analiza calităţii mediului şi problemele/aspectele de mediu identificate de către aceste instituţii la nivelul administrativ teritorial;

d). Consultarea publică a comunităţii, proces realizat prin organizarea unei întâlniri cu ONG-urile de mediu, publicarea unor articole în presa scrisă şi expunerea prin afişaj a problemelor/aspectelor identificate cu solicitarea completării sau eliminării unor probleme/aspectele de mediu;

e). Agenţi economici şi instituţii de cercetare/educare, prin solicitarea unor studii, rapoarte specifice unei activităţi economice sau unui domeniu/areal bine definit, în scopul fundamentării analizei de risc efectuate pentru identificarea problemelor/aspectelor de mediu;

Ierarhizarea problemelor/aspectelor de mediu în Regiunea de Dezvoltare Vest a fost realizată folosind un sistem statistic de evaluare în scopul prioritizării (matrice multicriterială), stabilirea rezultatelor finale făcând procesul unor largi dezbateri in cadrul structurilor PRAM.

In scopul utilizării unor sisteme de evaluare comparabile, precum şi a posibilităţii de asamblare a unor activităţi comune pentru diferite probleme de mediu identificate, s-a propus şi utilizat gruparea problemelor/aspectelor de mediu în categorii de probleme/aspecte caracterizate de o serie de indicatori comuni.

Modul de a defini categoriile de probleme identificate se bazează pe două elemente principale:

a). Caracterizarea şi evaluarea pe factori de mediu

b). Caracterizarea si evaluarea pe activităţi sociale şi/sau economice

În vederea elaborării Planului Regional de Acţiune pentru Mediu s-a considerat necesar ca, pentru identificarea problemelor/aspectelor de mediu din judeţ, să se ia în considerare atât categoriile de probleme/aspecte referitoare la elementele de mediu, cât şi categoriile de probleme/aspecte referitoare la domenii de activitate specifice.

Page 13: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

13

Astfel, la nivelul regiunii de dezvoltare nord vest au fost identificate 12 categorii de probleme, cinci categorii de probleme vizând elemente ale mediului natural şi şapte categorii de probleme vizând elemente ale activităţii sociale-economice antropice:

a) Cantitatea şi calitatea apei potabile

b) Degradarea calităţii apelor de suprafaţă

c) Degradarea solului şi apelor subterane

d) Poluarea atmosferică

e) Gestiunea deşeurilor

f) Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale şi antropice

g) Urbanizarea mediului, transportul rutier şi feroviar

h) Asigurarea stării de sănătate

i) Degradarea biodiversităţii şi a mediului natural

j) Educaţia ecologică şi dezvoltare durabilă

k) Turism şi agrement

l) Capacitatea administrativă a instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului înconjurător

Identificarea şi avizarea criteriilor utilizate în identificarea problemelor de mediu la nivel

regional a fost iniţiată în cadrul Coordonatorilor şi Responsabililor PLAM pentru cele patru judeţe constituente, şi au fost analizate şi avizate în cadrul Grupului Regional de Lucru şi a Comitetului Regional de Coordonare.

Setul de criterii utilizate în identificarea problemelor regionale de mediu este următorul:

I. Includerea în alte Planuri sau Strategii Sectoriale sau Regionale

a) Probleme incluse sau transmise spre includere în Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu b) Probleme incluse sau transmise spre includere în Planul Regional de Dezvoltare

II. Scara (arealul de impact) al problemelor

c) Probleme de mediu cu impact transfrontalier d) Probleme de mediu cu impact transjudeţean

III. Severitatea (intensitatea impactului)

e) Probleme de mediu caracterizate de o severitate deosebită f) Probleme de mediu caracterizate de un impact direct major aspura sănătaţii umane g) Probleme de mediu caracterizate de un grad al persistenţei ridicat

IV. Priorităţi locale sau probleme generale

h) Probleme de mediu prioritare incluse în PLAM i) Probleme de mediu similare la nivel regional

V. Probleme speciale din punct de vedere al alocării acţiunilor

j) Probleme de mediu legate de poluarea istorică k) Probleme de mediu a căror costuri estimate de rezolvare sunt extrem de ridicate

Page 14: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

14

VI. Măsuri de dezvoltare cu impact semnificativ asupra mediului

l) Proiecte sau programe economice, sociale sau de infrastructură pentru care este estimat un impact semnificativ asupra echilibrului ecosistemelor

In baza acestor criterii, la nivelul regiunii de Vest au fost identificate un numar de 76 probleme

de mediu, acestea fiind incluse in 12 categorii de probleme.

Clasificarea problemelor de mediu este un proces de identificare calitativă si cantitativă a impactului produs de fiecare problemă identificată, în cadrul unei categorii de probleme.

In baza acestei evaluări de risc a fost estimată poziţia fiecărei probleme de mediu într-un sistem ierarhic realizat în cadrul fiecărei categorii de probleme.

1.2.3. Transformarea problemelor/aspectelor de mediu într-un plan de acţiune

Fiecare problema identificata necesita alocarea unui set coerent de acţiuni care să vizeze măsuri necesare pentru rezolvarea acelei probleme. Pentru a putea realiza o abordare logică graduală în rezolvarea problemelor/aspectelor de mediu, în concordanţă cu principiile complementarităţii, un plan de acţiune conţine o serie de elemente incluse într-o structură bine definită.

Transformarea problemelor/aspectelor de mediu într-un plan de acţiune pentru Regiunea de Dezvoltare Vest cuprinde următoarele elemente:

a) Obiective generale

b) Obiective specifice

c) Ţinte

d) Indicatori

e) Acţiuni

Obiectivele generale si specifice de mediu asigură direcţia strategică a eforturilor pe termen mediu şi lung pentru rezolvarea problemelor de mediu şi creează totodată posibilitatea construirii unui consens al participanţilor asupra viziunii comunitare în ceea ce vizează problema/aspectul de mediu identificat.

Ţintele reprezintă sarcinile cuantificabile necesare a fi realizate într-un interval de timp specificat. Acestea sunt utilizate pentru cuantificarea progreselor realizate în implementarea PRAM.

Indicatorii reprezintă măsura realizării obiectivelor de mediu şi ţintelor, precum şi măsura îmbunătăţirii vieţii populaţiei din comunitate prin rezultatele obţinute.

Acţiunile reprezintă schimbările concrete care conduc la rezolvarea unor componente a problemelor/aspectelor de mediu, reprezentând elementul fundamental care determină schimbările în comportamentul părţilor implicate.

1.2.4. Implementarea acţiunilor cuprinse în PRAM

Transformarea unui document programatic în domeniul mediului într-un instrument util comunităţii pentru rezolvarea problemelor de mediu se realizează prin alocarea pentru fiecare acţiune a unor responsabilităţi şi indicatori economico-financiari care să susţină responsabilizarea părţilor implicate în implementarea PRAM.

Page 15: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

15

Pentru elaborarea Planului Regional de Acţiune în Regiunea de Dezvoltare Vest, elementele utilizate în implementarea acţiunilor sunt:

a) Responsabili b) Termen c) Surse de finanţare

Această etapă parcursă reprezintă asumarea de către toţi actorii implicaţi a măsurilor incluse în

PRAM, reprezentând în acest sens recunoaşterea participării largi în elaborarea acţiunilor necesare rezolvării problemelor/aspectelor de mediu şi totodată implementarea legislaţiei comunitare în domeniul mediului.

CAPITOLUL II. CADRUL NATURAL ŞI DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ

2.1. Cadrul natural. Caracteristici fizice şi geografice

Regiunea este situată în partea de Vest a României la graniţa cu Ungaria şi Serbia&Muntenegru, fiind alcătuită din patru judeţe: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş. Regiunea Vest are următoarele puncte extreme: extremitatea sudică a regiunii se află în localitatea Berzasca, Caraş-Severin - 44º35'12" latitudine nordică, extremitatea nordică în localitatea Berechiu, Arad - 46º38' latitudine nordică, extremitatea vestică în localitatea Beba Veche, Timiş - 20°15' longitudine estică, iar extremitatea estică în apropiere de localitatea Petroşani, Hunedoara - 23º longitudine estică.

Regiunea are o suprafaţă ce totalizează 32.034 km2, ceea ce reprezintă 13,44% din suprafaţa României. Judeţul Timiş este, ca suprafaţă, cel mai mare din ţară (3,65% din teritoriul naţional), în timp ce judeţul Caraş-Severin ocupă locul trei (3,56% din teritoriul naţional), judeţul Arad, este al şaselea judeţ al României (3,25% din teritoriul naţional), iar judeţul Hunedoara, ocupă 2,96% din teritoriul naţional.

2.1.1. Cadrul geografic

Regiunea 5 Vest are un relief variat şi armonios distribuit în zone de câmpie, deal şi munte. Zonele de câmpie fac parte din Marea Câmpie de Vest şi predomină în judeţul Timiş. În Caraş-Severin şi Hunedoara munţii ocupă 65% din suprafaţă iar altitudinile muntoase cele mai importante ale regiunii sunt: Vf. Parâng 2519 m (M-ţii Parâng), Vf. Peleaga 2509 m şi Vf. Retezat 2482 m (M-ţii Retezat).

Din punct de vedere hidrografic remarcăm existenţa unor reţele de suprafaţă importante ce aparţin bazinelor: Mureşului, Crişului Alb, Crişului Negru, Begăi, Timişului, Caraşului, Nerei, Cernei (de Caraş-Severin) şi Jiului. Aici putem vorbi de afluenţi importanţi, cum ar fi: ai Mureşului: Aranca, Strei (cu Râul Mare) şi Cerna (de Hunedoara); ai Timişului: Bistra, Bârzava.

În urma unor lucrări hidrotehnice de mare anvergură a apărut un număr însemnat de lacuri de acumulare, pe aproape toate râurile importante ale regiunii. Astfel, putem enumera: Porţile de Fier pe Dunăre; Gozna, Breazova, Secu, pe râul Bârzava; Trei Ape, pe râul Timiş; Poiana Mărului, pe râul Bistra; Surduc, pe râul Bega; Herculane, pe râul Cerna; Cinciş, Valea de Peşti, Gura Râului.

Un aspect important este cel al existenţei unui mare număr de lacuri naturale, situate în special în zonele montane ale regiunii. Se pot enumera, astfel lacurile: Lacul Dracului, lac carstic în Cheile Nerei; Ochiul Bei, în Munţii Aninei; Iezerul Ţarcu, Pietrele Albe, lacuri glaciare în Munţii Ţarcu; Tău Mare, Tău Mic, Tău Porţii, Bucura, Zănoaga, Tău Negru, Slăveiul, Stănişoara, Ţapului, Galeşul, lacuri glaciare în Munţii Retezat; Gâlcescu, Roşiile, Zăvoaiele, Mândra, Deneş, lacuri glaciare în Munţii Parâng; Iezerul Mare şi Iezerul Mic, lacuri glaciare în Munţii Şurianu.

În Munţii Banatului, se află cel mai întins masiv carstic din România, masa de calcar jurasic şi cretacic având o largă dezvoltare de-a lungul unei fâşii ce se întinde din Reşiţa până la Dunăre.

Page 16: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

16

Numărul fenomenelor carstice descoperite în acest areal este impresionant, fiind în jur de 1500, dintre care peşteri, avene, cursuri de apă şi lacuri subterane.

Clima este continental-moderată, cu influenţe sub-mediteraneene, pe culoarul Dunării şi Valea Cernei (CS), cu temperaturi medii multianuale ce oscilează între 10-120C. Media multianuală a precipitaţiilor se situează intre 560-580 l/m2, sensibil mai ridicată în zonele montane.

2.2. Resurse Naturale ale Regiunii Vest

2.2.1. Resurse naturale neregenerabile ale Regiunii Vest

Ca urmare a reliefului variat, regiunea posedă bogate şi diverse resurse naturale: hidrocarburi lichide şi gazoase în partea de câmpie (Pecica, Turnu, Şandra, Calacea, Dudeştii Vechi), minereuri metalifere (fier, mangan, molibden, cupru, uraniu, metale preţioase) în zonele de deal şi montane. Aur şi argint se găsesc la Chişnidia, Dud, Cladova, fier la Dezna, Moneasa, Ocna de Fier, Dognecea. În judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin sunt concentrate zăcăminte de cărbuni la Lupac, Doman, Secu, Sinersig, etc. La Anina se află cea mai veche mină de cărbune cocsificabil din România. Materiale de construcţii se află de-a lungul Văilor Mureşului (nisip, granit, granodiorit şi diorit) şi Crişului Alb (andezit, asbest) în Câmpia de Vest (argile refractare), la Cărpiniş, Biled, Jimbolia marmură la Ruşchiţa, ţiţei şi gaze la Biled, Satchinez, nisip pentru sticlă la Tomeşti.

2.2.2. Resurse naturale regenerabile ale Regiunii 5 Vest

Izvoarele termale şi minerale constituie, de asemenea, importante bogăţii naturale ale regiunii,

cunoscute şi captate din cele mai vechi timpuri. Sunt valorificate potenţialele balneare al apelor termale de la Băile Herculane (judeţul Caraş-Severin), Geoagiu Băi (judeţul Hunedoara). Sunt valorificate intens apele minerale de la Lipova (judeţul Arad), Buziaş (judeţul Timiş) precum şi apa plată de la Băile Herculane (judeţul Caraş-Severin).

Importantele resurse forestiere ale regiunii (31% din totalul suprafeţei) depăşesc media naţională (28%). În judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin, acest procent este mult mai mare (44%-46%).

2.3. Elemente privind starea economico-socială actuală a Regiunii Vest

2.3.1. Structura economică sectorială a Regiunii Vest

2.3.1.1. Agricultura Suprafaţa agricolă a Regiunii 5 Vest reprezintă un procent de 13,2% din suprafaţa agricolă a României. O pondere mai mare decât aceasta o au păşunile (17,3%) şi fâneţele (15,2%), iar o pondere sub medie o deţin terenurile arabile (11,7%) şi viile (3,4%). Tabelul 2.3.1. Principalii indicatori statistici pentru anul 2002

Nr. crt. Denumire indicator U.M. România Regiunea

Vest Pondere

% 1. Suprafaţă totală 23.839.071 3.203.317 13,4% 2. Suprafaţa agricolă, din care : 14.836.585 1.958.610 13,2% - proprietate privată 14.288.872 1.914.875 13,4% - arabil

Hectare 9.398.518 1.096.745 11,7%

Page 17: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

17

- păşuni 3.423.925 592.812 17,3% - fâneţe 1.513.574 229.386 15,2% - vii 259.644 8.911 3,4% - livezi 240.924 30.756 12,8% 3. Păduri 6.663.097 1.049.221 15,7% 4. Ape şi bălţi 851.726 45.311 5,3% 5. Alte suprafeţe 1.487.663 150.175 10,1%

6. Suprafaţa cultivată în regim de exploatare, din care : 9.001.629 1.004.088 11,2%

- în proprietate privată

8.607.912 973.870 11,3%

7. Producţia agricolă totală, din care : 315.848.560 34.801.001 11,0%

- proprietate majoritar privată 307.455.452 34.376.861 11,2% - vegetală, din care : 180.841.729 21.955.600 12,1% - proprietate majoritar privată 176.277.509 21.711.414 12,3% - animală, din care : 131.390.327 12.690.037 9,7% - proprietate majoritar privată 130.004.079 12.625.464 9,7% - servicii agricole, din care 3.616.504 155.364 4,3% - proprietate majoritar privată

Mil lei preţuri curente

1.173.864 39.983 3,4%

8. Producţia medie la hectar - grâu şi secară 1.923 2.962 154,0%

9. Producţia medie la hectar - orz şi orzoaică 2.005 2.551 127,2%

10. Producţia medie la hectar – ovăz

Kg

1.368 1.634 119,4% 11. Numărul de bovine 2.878 239 8,3% 12. Numărul de porcine 5.058 611 12,1% 13. Numărul de ovine 7.312 928 12,7% 14. Numărul de caprine 633 39 6,2% 15. Numărul de cabaline 879 62 7,1% 16. Numărul de păsări

Mii capete

77.379 5.945 7,7%

17. Numărul de albine Mii familii 781 88 11,3%

18. Bovine la 100 ha teren 20,1 12,5 91,0% 19. Porcine la 100 ha teren 53,9 55,6 103,1% 20. Ovine şi caprine la 100 ha teren

Capete

55,4 50,4 91,0%

21. Producţia medie per animal lapte de vacă şi bivoliţă 3.076 3.227 104,9%

22. Producţia medie per animal lapte de oaie

Litri

48 48 100,0%

23. Tractoare 169.240 27.991 16,5% 24. Pluguri pentru tractor 131.252 21.249 16,2% 25. Cultivatoare mecanice 27.433 5.273 19,2% 26. Semănători mecanice 62.061 10.140 16,3%

27. Maşini de împrăştiat îngrăşăminte chimice 9.656 2.102 21,8%

28. Maşini de stropit şi prăfuit cu tracţiune mecanică 7.191 624 8,7%

29. Combine autopropulsate pentru recoltat cereale păioase 24.231 3.573 14,7%

30. Combine autopropulsate pentru recoltat porumb 1.084 510 47,0%

31. Combine autopropulsate pentru recoltat furaje

Bucăţi

1.091 200 18,3%

Page 18: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

18

32. Vindrovere autopropulsate pentru recoltat furaje

1.512 205 13,6%

33. Prese pentru balotat paie şi fân 4.921 810 16,5% Sursă: Direcţia Regională de Statistică Timiş

2.3.1.2. Industria Regiunea 5 Vest este structurată din punct de vedere industrial pe următoarele sectoare:

industria extractivă, siderurgică, metalurgică şi constructoare de maşini, preponderente în judeţele Caraş-Severin, Hunedoara şi aria aferentă oraşului Nădrag din judeţul Timiş, respectiv industria prelucrătoare, preponderentă în judeţele Timiş şi Arad. Industria judeţelor Caraş-Severin şi Hunedoara a fost afectată după anul 1989 de procesul de restructurare a sectorului minier şi siderurgic, însoţite de disponibilizări masive de personal. Declinul economic al acestor două judeţe a fost atenuat în ultimii ani de dezvoltarea industriei prelucrătoare, preponderent în sistem lohn, precum şi a sectorului construcţiilor şi transporturilor. Industria judeţelor Timiş şi Arad este caracterizată de o mai mare diversificare industrială, îndeosebi în industria prelucrătoare. După anul 1989 s-a înregistrat declinul industriei alimentare, industriei chimice şi industriei grele. În ultimii ani s-a revigorat industria prelucrătoare, cu o proporţie încă ridicată a sistemului de producţie în lohn, impulsionată de investiţii străine semnificative. Tabelul 2.3 .2. Industria la nivelul Regiunii Vest anul 2002

Nr. crt. Domeniu de activitate Număr total

de firme

Cifra de afaceri totală

(mii lei)

Număr total de salariaţi

Total investiţii brute

(mii lei) 1. Industria extractivă 84 4.906.827.637 28.206 2.266.880.538 2. Industria alimentară 1.064 8.067.685.722 13.774 999.191.409

3. Industria băuturilor şi a tutunului 100 3.923.468.528 3.166 710.166.113

4. Industria uşoară 267 1.621.304.775 7.653 276.301.467 5. Industria confecţiilor 518 10.370.639.876 31.600 792.060.997 6. Industria pielăriei 331 4.263.304.008 27.062 693.403.265

7. Industria lemnului, celulozei şi hârtiei 681 3.709.759.410 10.907 983.324.377

8. Industria produselor primare 471 11.082.774.553 12.170 3.128.113.542

9.

Industria metalurgică, a produselor metalice şi a

produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje

şi instalaţii)

410 5.775.803.907 18.600 1.625.616.866

10. Industria de maşini şi echipamente 115 5.378.326.350 16.737 947.623.952

11. Industria de

echipamente electrice şi optice

240 12.549.908.359 20.299 1.549.230.326

12. Industria mijloacelor de transport 42 5.291.575.165 9.974 461.960.437

13. Producţia de mobilier 285 2.397.163.359 8.005 356.462.120

Total industrie Regiune Vest 4.608 79.338.541.649 208.153 14.790.335.409

Total economie Regiune Vest 28.816 229.664.029.348 420.625 42.398.650.311

Page 19: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

19

2.3.1.3. Serviciile

Sectorul terţiar concentrează 28,7% din numărul total de firmele din regiune, cu un procent total de 18,8% din numărul de angajaţi. Acestea au realizat în anul 2002 aproape 13,6% din cifra de afaceri totală, aşa cum rezultă din tabelul următor:

Tabelul 2.3.3. Serviciile la nivel regional -anul 2002

Nr. crt. Domeniu de activitate

Număr total de firme

Cifra de afaceri totală

(mii lei)

Număr total de salariaţi

Total investiţii brute

(mii lei) 1. Turism 1.763 3.993.527.176 10.612 799.085.594 2. Transporturi 1.508 12.049.504.283 28.220 2.901.447.397 3. Tehnologia informaţiei 367 1.238.779.267 2.140 168.285.333 4. Servicii profesionale 1.449 2.660.487.052 8.984 281.756.153 5. Poştă şi telecomunicaţii 149 5.029.517.059 8.008 1.656.976.728 6. Servicii generale 1.669 2.580.389.319 8.986 1.040.439.423 7. Servicii sociale 999 994.080.097 4.778 130.139.642

8. Servicii de colectat şi reciclat deşeuri 111 1.290.563.447 3.629 126.591.776

9. Mijloace de informare şi publicitate 195 341.968.014 825 43.541.266

10. Edituri, tipografii şi

reproducerea înregistrărilor pe suporţi

212 725.162.093 1.780 69.386.463

11. Servicii financiare 288 433.924.140 1.148 127.897.676

Total servicii Regiunea Vest 8.710 31.337.901.947 79.110 7.345.547.451

Total economie Regiunea Vest 28.816 229.664.029.348 412.380 42.398.650.311

Concluzii:

Industria reprezintă cea mai importantă ramură economică a Regiunii Vest. Din analiza

tabelului 2.3.2. referitor la sectorul industrial se pot trage următoarele concluzii: cel mai mare număr de firme activează în industria alimentară; cifra de afaceri cea mai mare s-a realizat în industria de echipamente electrice şi optice, industria produselor primare şi industria confecţiilor; cel mai mare număr de salariaţi este încadrat în industria confecţiilor, pielăriei, respectiv industria extractivă; cele mai însemnate investiţii s-au realizat în industria produselor primare, industria extractivă, industria metalurgică şi industria de echipamente electrice şi optice; în industriile lohn-intensive, cum sunt: industria confecţiilor, textilă, pielăriei, uşoară, parţial industria maşinilor şi a echipamentelor, respectiv echipamente electrice şi optice este angajată aproape 50% din forţa de muncă din industria regională. În condiţiile aderării ţării noastre la Uniunea Europeană în anul 2007, estimăm ca o parte însemnată din aceşti angajaţi îşi vor schimba locul de muncă până în anul 2010.

Sectorul de servicii este al doilea, ca importanţă, în economia Regiunii 5 Vest. Din analiza tabelului 2.3.3. se desprind următoarele: cel mai mare număr de firme activează în turism, servicii generale, apoi transporturi şi servicii profesionale; cifra de afaceri cea mai ridicată s-a realizat în serviciile de transport, urmate de poştă-telecomunicaţii şi turism; cel mai mare număr de salariaţi este al celor angajaţi în transporturi, urmat de turism, servicii generale şi profesionale; cele mai mari investiţii au fost realizate în 2002, de asemenea în transporturi, urmate de poştă-telecomunicaţii, respectiv servicii generale.

Page 20: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

20

Agricultura reprezintă, după industrie şi servicii, a treia ramură economică ca importanţă în Regiunea 5 Vest, din punctul de vedere al cifrei de afaceri şi a populaţiei ocupate. Din analiza tabelului 2.3.1. se observă că: producţia agricolă obţinută în regiune reprezintă 12,1% din producţia de la nivel naţional, de pe o suprafaţă cultivată ce reprezintă numai 11,2% din suprafaţa cultivată la nivel naţional; producţia medie de cereale la hectar realizată în regiune este superioară celei obţinute la nivel de ţară, cu valori de 119,0% la ovăz şi 154,0% pentru grâu şi secara; producţia animală obţinută în 2002 reprezintă doar 9,7% din cea obţinută la nivel naţional, chiar dacă fâneţele şi păşunile din regiune reprezintă 15,2%, respectiv 17,3% din fâneţele şi păşunile din România; numărul de animale se încadrează între 6,2% (caprine) şi 12,7% (ovine) din total efective existente pe plan naţional.

2.3.2. Potenţialul infrastructurii Regiunii Vest

Punerea la dispoziţie a unei infrastructuri fizice reprezintă premiza oricărei dezvoltări economice susţinute. Pentru evaluarea situaţiei existente si a potenţialului infrastructurii regionale vom analiza următoarele trei puncte:

-Infrastructura de transport; -Infrastructura de utilităţi; -Infrastructura de învăţământ şi sanitară.

a) Infrastructura de transport

Regiunea de Vest este traversată de două din cele trei coridoare Pan-europene care

intersectează România, şi anume coridorul IV Berlin / Nurnberg – Praga - Budapesta – Constanţa –Istanbul - Salonic şi coridorul VII fluviul Dunărea.

Reţeaua de căi ferate Regiunea 5 Vest are o reţea de căi ferate de 2011 km, reprezentând 18,3% din totalul naţional.

Liniile electrificate reprezintă 690 km, reprezentând 34,3% din totalul căilor ferate la nivelul regiunii (faţă de 35,9% cât este media naţională), iar liniile ferate duble reprezintă 304 km (15,1% din totalul regiunii, comparativ cu 26,9% media naţională). Tabelul 2.3.4.. Liniile de cale ferată în exploatare, în Regiunea 5 Vest, în anul 2002

Regiunea / Judeţul Total (km) din care:

electrificate (km)

Densitatea liniilor (km pe 1000 km2 teritoriu)

5. Vest 2011 690 62.8 Arad 485 196 62.5

Caras-Severin 400 160 46.9 Hunedoara 339 223 48,0

Timiş 787 111 90,5 Total România 11002 3950 46,2

Sursa: Direcţia Regională de Statistică Timiş

Reţeaua de căi rutiere Regiunea 5 Vest are o reţea bine dezvoltată de căi rutiere, repartizată relativ echilibrat

în teritoriu. După cum este arătat în următoarele două tabele, regiunea are o reţea totală de drumuri publice de 10 192 km (12,9% din totalul naţional) din care 1881 km sunt drumuri naţionale (12,7% din total drumuri naţionale) şi 8311 km drumuri judeţene şi comunale (13,0% din total drumuri judeţene şi comunale).

Page 21: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

21

Tabelul 2.3.5.. Drumurile publice în Regiunea 5 Vest, în anul 2002

din care (km):

Regiunea / Judeţul Drumuri publice

Total (km) Modernizat

e

Cu îmbrăcăminţi

uşoare de asfalt

Procent drumuri

modernizate din total

Densitatea drumurilor

publice (km pe 100 km2 teritoriu)

Total România 78896 19958 19993 25,3% 33,1 5. Vest 10192 2595 2199 25,5% 31,8 Arad 2240 495 700 22.1% 28,9

Caraş-Severin 1944 748 351 38,5% 22,8 Hunedoara 3107 679 390 21,9% 44,0

Timiş 2911 673 758 23,1% 33,3 Sursa: Direcţia Regională de Statistică Timiş

Transporturile aeriene Regiunea 5 Vest dispune de aeroporturi în fiecare judeţ, în oraşele Timişoara, Arad,

Caransebeş şi Deva, acestea acoperind diferitele cerinţe de transport aerian, în funcţie de stare şi dotări.

O menţiune aparte merită Aeroportul Internaţional Timişoara, al doilea din România, care colaborează constant cu mai multe companii aeriene, facilitând legături rapide, pentru pasageri şi marfă, cu Bucureşti, Frankfurt, Düsseldorf, Stuttgart, Verona, Viena, New York, etc.. Un fapt important îl constituie prezenţa şi dezvoltarea în incinta aeroportului internaţional a terminalului cargo pentru transport marfă.

În urma unor extinderi, aeroportul din Arad este pregătit să preia zboruri internaţionale, activitatea extinzându-se în domeniul transportului aerian de mărfuri cargo. Aeroportul din Caransebeş (judeţul Caraş-Severin), este destinat doar curselor interne, fiind în prezent neutilizat, iar cel din Deva (judeţul Hunedoara) este destinat doar activităţilor aviaţiei sportive.

Căile navale Principalele cursuri de apă cu potenţial navigabil ale regiunii sunt:

• Dunărea - în sudul judeţului Caraş-Severin, care face legătura cu vestul Europei până în Germania şi permite accesul la Marea Neagră. Deşi transportul naval este, în general, bine dezvoltat pe Dunăre, există un singur port pe teritoriul regiunii - portul Moldova Nouă.

• Mureşul - pe teritoriul judeţelor Hunedoara şi Arad, continuă în Ungaria şi face în cele din urmă legătura cu Dunărea. Nu este amenajat pentru navigaţie.

• Canalul Bega - pe teritoriul judeţului Timiş, cu continuare în Serbia, navigabil în trecut, este în prezent neamenajat pentru transportul de mărfuri.

b) Infrastructura de utilităţi

Reţeaua de alimentare cu apă

Lungimea reţelei de alimentare cu apă a regiunii Vest este de 4906 km, reprezentând 12,2% din totalul naţional de 40269 km.

Tabelul 2.3.6. Reţeaua apei potabile distribuite în Regiunea 5 Vest, în anul 2002

Localităţi cu instalaţii de alimentare cu apă potabilă (număr) - la sfârşitul anului

- Regiunea /Judeţul

Total Din care: municipii şi oraşe

Lungimea totala simpla a reţelei

de distribuţie a apei potabile (km) – la sfârşitul anului

Total România 3236 268 40269

Page 22: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

22

5. Vest 294 37 4906 Arad 89 8 1528

Caraş-Severin 28 8 573 Hunedoara 58 14 990

Timiş 119 7 1815 Sursa: Direcţia Regională de Statistică Timiş

Alimentarea cu apă în sistem centralizat a localităţilor Regiunii Vest este realizată

pentru 767000 de locuitori, care reprezintă 61% din totalul populaţiei. Toate localităţile urbane din regiune dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă, ele asigurând necesarul de apă pentru 75% din populaţia totală de la oraşe. Alimentările cu apă, prezente în toate oraşele mari, au încă probleme de extindere a capacităţilor de stocare, tratare şi distribuţie, cu asigurarea protecţiei sanitare a surselor. Numai 19-20% din populaţia din mediul rural dispune de alimentare cu apă în sistem centralizat. Majoritatea comunelor au, în diferite faze, proiecte de alimentare cu apă curentă.

La nivelul Regiunii 5 Vest, cea mai mare parte localităţilor preiau apă pentru potabilizare din surse subterane (62%). Ponderea cea mai mare a localităţilor care folosesc surse de suprafaţă este în judeţul Caraş Severin (71% din totalul localităţilor care dispun de alimentare cu apă în sistem centralizat).

Reţeaua de canalizare Numai 56% din localităţile din Regiunea 5 Vest au reţele de canalizare menajeră, acest procent

fiind superior celui la nivel naţional, care este de 51,1%. Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare din Regiunea 5 Vest este de 2055 km, cea ce reprezintă 12.2% din lungimea reţelei de canalizare la nivel naţional (16.812 km). Acestea există în principal în oraşe, mai extinse în cartierele de blocuri. Multe dintre reţelele de canalizare menajeră prezintă uzuri avansate, fizice şi mai ales morale.

Tabelul 2.3. 7. Reţeaua de canalizare în Regiunea 5 Vest, în anul 2002 Localităţi cu instalaţii de canalizare publică

(număr) Regiunea / Judeţul Total din care: municipii si oraşe

Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare

Total România 679 266 16812 5. Vest 79 37 2055 Arad 22 8 534

Caraş-Severin 14 8 276 Hunedoara 29 14 689

Timiş 14 7 556 Sursa: Direcţia Regională de Statistică Timiş

Reţeaua de distribuţie a gazului natural

Lungimea sistemului de furnizare a gazului este 2564 km. Aceasta reprezintă 10,7% din lungimea reţelei de gaz la nivel naţional (24 068 km).

Tabelul 2.3. 8. Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite în regiunea 5 Vest, în anul 2002

Regiunea / Judetul

Localităţi in care se distribuie gaze

naturale (număr) - la sfârşitul

anului

Lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie de

distribuţia gazelor (km) - la sfârşitul

Volumul gazelor naturale distribuite (mii m3)

Page 23: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

23

Total din care:

municipii şi oraşe

anului Total

din care: pentru uz

casnic Total România 1182 177 24068 10017637 3085561

5. Vest 98 26 2564 562751 225699 Arad 13 3 548 100911 57821

Caraş-Severin 16 5 441 68162 34700 Hunedoara 47 12 750 176250 58615

Timiş 22 6 825 217428 74563 Sursa: Direcţia Regională de Statistică Timiş

Reţeaua de încălzire centrală Conform cu numărul de localităţi conectate la reţeaua de încălzire centrală, regiunea Vest se

plasează pe locul 5 în România. Deoarece reţeaua de încălzire centrală este foarte veche şi generează pierderi plătite de către

populaţie, în ultima perioadă de timp numărul de locuinţe ce utilizează sisteme proprii de încălzire a crescut continuu. Posibilitatea de utilizare a staţiilor independente de încălzire este însă în directă dependenţă de reţeaua de gaz.

Tabelul 2.3.9. Localităţi în care se distribuie energie termică în Regiunea 5 Vest, în anul 2002

Localităţi în care se distribuie energie termică (număr) Regiunea /Judeţul

Total din care: municipii şi oraşe Total România 214 185

5. Vest 30 28 Arad 6 6

Caraş-Severin 5 5 Hunedoara 11 10

Timiş 8 7 Sursa: Statistică teritorială, 1998-2000

Reţeaua de electricitate

Pe baza rezultatelor recensământului 2002, situaţia locuinţelor dotate cu instalaţie electrică in cifre absolute este prezentată în tabelul de mai jos. Acestea reprezintă, la nivelul regiunii de Vest, 98,2% din totalul locuinţelor, acest procent fiind în toate judeţele regiunii peste media naţională de 96,3%. Tabelul 2.3.10. Număr locuinţe în care se distribuie energie electrică în Regiunea 5 Vest

Regiunea / Judeţul Total locuinţe ce sunt dotate cu instalaţie electrică % din total locuinţe

Total România 7809356 96,3 5. Vest 755167 98,2 Arad 182480 98,2

Caras-Severin 127405 97,2 Hunedoara 189455 97,9

Timiş 255827 99,1 Sursa: Recensământul populaţiei şi locuinţelor, rezultate preliminare, INS, 2002

Page 24: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

24

Sintetic situaţia din cadrul infrastructurii de utilităţi poate fi rezumată în tabelul de mai jos. Tabelul 2.3.11. Dotarea locuinţelor la recensământul din 2002 (în % din total)

Regiune apă curentă canalizare electricitate încălzire bucătărie baie România 53,2 51,1 96,3 36,4 88,2 50,0

Nord-est 38,8 37,7 94,2 30,6 82,9 36,8 Sud-est 50,3 48,4 96,4 36,5 89,1 46,7 Sud 39,0 37,5 96,2 23,8 89,7 36,9 Sud-vest 36,2 34,7 95,5 26,0 84,1 35,0 Vest 66,7 62,6 98,2 38,1 92,3 61,2 Nord-vest 56,4 53,5 95,7 30,5 84,6 52,9 Centru 65,5 62,2 96,7 38,3 90,0 59,8 Bucureşti 86,9 86,1 98,7 77,3 96,2 84,4 Sursă: Datele preliminare ale recensământului din 2002, Comisia naţională pentru statistică din România, 2002

c) Infrastructura de învăţământ şi sanitară

Infrastructura de învăţământ Numărul instituţiilor de educaţie în anul şcolar 2002/2003 în Regiunea Vest este prezentat în

tabelul de mai jos. Datorită caracterului multietnic al populaţiei din Regiune, o caracteristică a învăţământului din regiunea Vest este dată de existenţa a multor şcoli primare, secundare şi licee unde se utilizează limba minorităţilor etnice (limba maghiară, germană, sârbă, slovacă) sau o limbă de circulaţie internaţională (engleză şi franceză). Tabelul 2.3.12. Număr unităţi de învăţământ în regiunea 5 Vest, în anul şcolar 2002/2003

Şcoli Regiunea / Judeţul

Grădiniţe de copii

Total

din care: cu învăţământ gimnazial

Licee

Şcoli

postliceale

Universităţi

publice 5. Vest 943 1204 541 155 5 7 Arad 267 270 123 36 2 1

Caraş-Severin 256 254 137 27 1 1 Hunedoara 58 364 109 34 1 1

Timiş 362 316 172 58 1 4 Sursa: Direcţia Regională de Statistică Timiş

Infrastructura sanitară

Numărul unităţilor sanitare cu capital majoritar de stat existente în anul 2002 este prezentat în tabelul de mai jos. Tabelul 2.3.13. Număr unităţi sanitare cu capital majoritar de stat în regiunea 5 Vest, în anul 2002

Regiunea / Judeţul Spitale Policlinici Dispensare medicale

Centre de sanatate

Sanatorii TBC Crese

Total România 442 44 442 74 11 288 5. Vest 48 7 62 9 2 38 Arad 11 1 9 2 - 6

Caras-Severin 8 2 13 3 - 8 Hunedoara 13 2 29 2 2 9

Page 25: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

25

Timis 16 2 11 2 - 15 Sursa: Direcţia Regională de Statistică Timiş

d) Turismul în Regiunea 5 Vest Potenţial şi resurse turistice

Valorile turistice sunt date de un cadru natural deosebit de bogat şi variat, cu o multitudine de tipuri de relief (întâlnite în toate unităţile de relief, de la cele ale Câmpiei de Vest, Depresiunea Haţegului şi Culoarul Orăştiei, până în zona montană aparţinând atât Carpaţilor Meridionali, cât şi Carpaţilor Occidentali), elemente de climă ce se află sub influenţele oceanice şi submeridionale, o reţea hidrografică reprezentativă, un bogat şi variat fond forestier şi cinegetic, toate acestea constituind destinaţii turistice cu un mare grad de atractivitate. Resursele turistice naturale ale Regiunii 5 Vest:

• variate forme de relief carstic din munţii: Codru-Moma, Aninei, Locvei, Cernei, Defileul Dunării, Munţii Retezat, Şureanu, Metaliferi, Poiana Ruscăi;

• peisaje montane deosebit de atractive, puncte de belvedere: piscurile şi vârfurile montane; pasurile şi trecătorile, cu valoare peisagistica deosebite;

• lacurile glaciare, lacurile carstice, lacurile crionivale, lacuri naturale de luncă; • defilee: Dunării, Mureşului, Jiului, CrişuIui AIb; • izvoare minerale şi termice-minerale: Moneasa, Lipova, Mocrea, PăuIiş, Băile Herculane,

Geoagiu-Băi, Vaţa de Jos, Călan, Băcia, Buziaş, Calacea, Ivanda, Sânnicolau Mare, Biled, Teremia.

• fond forestier: păduri de foioase, păduri de conifere • fond cinegetic: specii foarte variate; • parcuri naţionale: Cheile Nerei - Beuşniţa, Cheile CaraşuIui-Semenic, Domogled - Valea

Cernei, Retezat, Zarand; parcuri naturale: Porţile de Fier (bilateral cu Serbia, pe ambele maluri ale Defileului Dunării) şi Munţii Orăştiei (Cetăţile Dacice); rezervaţii naturale (cea mai mare parte integrate in perimetrul parcurilor naţionale sau naturale);

• parcuri dendrologice: Arboretul de la Simeria, Gurahonţ, Macea, Bazoş; • domenii schiabile: Semenic, Muntele Mic, Parâng, Vâlcan, Straja, Retezat;

Resurse turistice antropice - Vestigii arheologice: aşezări dacice, castre romane, minele cetăţilor feudale, castele

medievale: Pecica, Şoimuş, Şiria, Dezna, Macea, Săvârşin, Pâncota; cetăţi: Aradului, Devei, Timişoarei, Colţi, Tibiscus (Jupa), Bocşa, Caraşova, Mehadia, Micia, Turnu Ruieni, Grădiştea Muncelului (Sarmizegetusa Regia), Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie, Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, Ciacova, etc.

- Monumente istorice şi de artă de factură religioasă: mănăstiri, biserici de zid, biserici de lemn, catedrale: Timişoara, Arad, Caransebeş, Deva, Hunedoara, Lugoj, Radna, Hodoş-Bodrag, Hălmagiu, Călugăra, Prislop, Densuş, Crişcior, Sântâmaria Orlea, Streisângeorgiu etc.

- Monumente istorice şi de artă, ansambluri arhitecturale: Arad, Caransebeş, Reşiţa, Oraviţa, Băile Herculane, Bocşa, Anina, Deva, Hunedoara, Haţeg, Timişoara, Lugoj, Sânnicolau Mare, Banloc, Lovrin, Remetea Mare.

- Monumente de artă plastică şi comemorative busturi, statui, monumente comemorative au o arie foarte mare de răspândire atât în aşezările urbane, cât şi în cele rurale din toate cele 4 judeţe;

- Muzee şi colecţii; galerii de artă: în municipii reşedinţă de judeţ, în municipii, oraşe şi în unele sate.

- Etnografie şi folclor: arhitectura populară ţărănească, tehnică şi instalaţii populare; costume populare, ceramică populară, muzee etnografice săteşti, manifestări populare tradiţionale, festivaluri, manifestări artistice etc.

Page 26: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

26

- Patrimoniul industrial tehnic: baraje, lacuri de acumulare, centrale hidroelectrice: Tăuţ, Văliug, Trei Ape, Breazova, Secu, Poiana Mărului, Porţile de Fier I, Dognecea, Gura Apei, Râul de Mori şi salba lacurilor de pe Strei, Cinciş, Surduc, Valea de Peşti, Timişoara, Bocşa, Caransebeş, Grebla: Complexul hidrotehnic de pe Bârzava Superioară; Muzeul locomotivelor cu aburi, clădiri, hale, furnalele de la Reşiţa, centre ale minenitului carbonifer: Secu, Doman, Anina, Brad, Depresiunea Petroşani; centre de.extracţie a minereurilor feroase şi neferoase:Ocna de Fier, Dognecea, Sasca Montana, Moldova Nouă, Rusca Montana, Oraviţa, Ruschiţa (unde predomină arhitectura montanistică), Ghelari, Teliucul Inferior, Brad; căi ferate vechi: Anina -Oraviţa - Iam, Băuţar - Subcetate: canale: Bega, Aranca, nodul hidrotehnic Coştei, furnalul de la Govâjdia; abatorul, turnunile de apă, podunile şi Fabrica de bere din Timişoara, fabnica de sticlă Tomeşti; centre industniale: Reşita, Hunedoara, Caransebeş, Călan, Arad, Timişoara, Lugoj, Bocşa, Anina, Oraviţa, Brad, Orăştie, Deva, Simeria, Petroşani, Jimbolia, Marginea.

e) Populaţia, Resursele Umane şi Piaţa forţei de muncă

Populaţia Regiunii Vest

Regiunea Vest are în total o populaţie de 1 958 648 locuitori, ceea ce reprezintă 9,0% din populaţia României. În ultimii 10 ani, sub influenţa combinată a nivelului diferenţiat al sporului natural, al fluxurilor migratorii interne şi a intensităţii migraţiei externe, populaţia regiunii a scăzut cu 153 299 locuitori, ceea ce reprezintă o scădere procentuală de 7,3% faţă de recensământul anterior. Această scădere procentuală este aproape dublă faţă de scăderea la nivel naţional şi se datorează, în principal, scăderii semnificative a populaţiei judeţelor Caraş-Severin (-11,5%) şi Hunedoara (-11,4%), aceste două judeţe având cele mai mari scăderi procentuale ale populaţiei între ultimele două recensăminte dintre toate judeţele României. Tabelul 2.3.14. Populaţia şi densitatea populaţiei regiunii 5 Vest la recensămintele din 1992 şi 2002

Populaţia totală la recensăminte Densitatea (loc./km2) Scădere %

Regiunea / Judeţul ian.07 1992

mar.18 2002

ian.07 1992

mar.18 2002 1992-2002

Vest 2111947 1958648 65,9 61,1 -7,3% Arad 487617 461791 62,9 59,6 -5,3%

Caras-Severin 376347 333219 44,2 39,1 -11,5% Hunedoara 547950 485712 77,6 68,8 -11,4%

Timis 700033 677926 80,5 77,9 -3,2% Total România 22810035 21680974 95,7 90,9 -4,9%

Sursa: Direcţia Regională de Statistică Timiş Structura pe vârste a populaţiei poartă amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrânire demografică, datorat în principal scăderii natalităţii care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere (0-14 ani) şi creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 60 ani şi peste). Piramida vârstelor reflectă cel mai fidel cronica generaţiilor evidenţiind disproporţiile într-o populaţie, pe vârste şi sexe. Reducerea numărului populaţiei tinere a îngustat şi mai mult baza piramidei vârstelor.

Scurtă analiza structurală a pieţei muncii

Populaţia activă în Regiunea 5 Vest reprezintă, la nivelul anului 2002, 44,4% din totalul populaţiei. Se constată o puternică diferenţă între sexe, persoanele active de sex feminin reprezentând 38,5% din totalul populaţiei de sex feminin, în timp ce persoanele active de sex masculin reprezintă 50,7% din totalul populaţiei de sex masculin.

Page 27: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

27

Tabelul 2.3.15. Structura populaţiei după participarea la activitatea economică, sexe şi grupe de

vârstă Persoane active (procente) Total

populaţie Total Ocupate Someri BIM Persoane inactive

Regiunea Vest 1934239 45,4 41,6 3,8 54,6 Sub 15 ani 300368 - - - 100,0 15 – 24 ani 289343 37,4 30,6 6,8 62,6 25 – 34 ani 306138 80,2 72,9 7,3 19,8 35 – 44 ani 270313 84,9 79,7 5,2 15,1 45 – 54 ani 288402 74,5 69,4 5,1 25,5 55 – 64 ani 204925 30,2 29,0 1,2 69,8

65 si peste 274750 6,6 6,6 - 93,4

Total 933267 52,0 46,4 5,6 48,0 Sub 15 ani 154033 - - - 100,0 15 – 24 ani 147187 41,9 30,8 11,1 58,1 25 – 34 ani 153260 90,6 80,5 10,1 9,4 35 – 44 ani 134593 90,6 82,7 7,9 9,4 45 – 54 ani 138626 85,2 79,2 6,0 14,8 55 – 64 ani 94852 39,6 37,8 1,8 60,4

M A S C U L I N 65 si peste 110716 6,2 6,2 - 93,8

Total 1000972 39,2 37,2 2,0 60,8

Sub 15 ani 146335 - - - 100,0 15 – 24 ani 142156 32,7 30,4 2,3 67,3 25 – 34 ani 152878 69,7 65,3 4,4 30,3 35 – 44 ani 135720 79,1 76,7 2,4 20,9 45 – 54 ani 149776 64,6 60,4 4,2 35,4 55 – 64 ani 110073 22,0 21,3 0,7 78,0

F E M I N I N

65 si peste 164034 6,9 6,9 - 93,1 Sursa: INS, Forţa de muncă în România. Ocupare şi şomaj în trimestrul III, 2004

Amplitudinea fluctuaţiilor intervenite în zece ani (1993-2003) în structura populaţiei ocupate pe sectoare ale economiei naţionale dovedesc rapiditatea cu care s-au operat mutaţiile, cel puţin din punct de vedere macro-economic:

- rigoarea cu care s-a operat restructurarea în sectorul industriei grele a antrenat o scădere semnificativă a populaţiei (după anumite surse ar fi vorba despre o scădere de aproape 50% în judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin);

- dinamismul de care a început să dea dovadă sectorul de servicii a permis absorbţia unei părţi crescânde din populaţia activă;

- gravitatea şomajului industrial a provocat un fenomen de întoarcere la ţară şi o creştere a activelor în agricultură.

Evoluţia ratei şomajului arată că regiunea 5 Vest a avut o rată mai scăzută decât rata naţională, cu excepţia anilor 1998, 1999 şi 2001. Se remarcă că femeile au avut o rată a şomajului mai ridicată, la nivel naţional, cu excepţia anilor 1999, 2000 şi 2003. Este de urmărit dacă aceste tendinţe observate în ultimii ani se vor menţine în anii următori, ţinând cont şi de faptul că statisticile recenzează doar şomerii care beneficiază de indemnizaţii de şomaj, situaţie care se extinde pe maximum 18 luni.

Page 28: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

28

2.4. Starea mediului în Regiunea Vest

2.4.1. Starea calităţii atmosferei

Efectele pe termen scurt şi mediu ale poluării aerului dăunează sănătăţii umane şi aduc

prejudicii ecosistemelor şi economiei. Poluarea pe termen lung afectează mediul înconjurător prin: efectul gazelor de seră, distrugerea stratului de ozon, ploile acide, prezenţa micropoluanţilor şi a particulelor în suspensie. Pentru aprecierea gradului de poluare a atmosferei, la nivel local se calculează emisiile de poluanţi şi se determină calitatea aerului înconjurător. Emisiile de gaze se determina pe baza programului CORINVENT, în mod unitar, iar supravegherea calităţii aerului se realizează în staţii de supraveghere, în care modul de lucru respectă prevederile din STAS 12574/87. Repartiţia acestor staţii în anul 2004 este prezentată în Tab.2.4.1. Tabelul 2. 4.1. Staţii de supraveghere a calităţii aerului la nivel regional

Număr indicatori Judeţul Număr staţii

Număr puncte pulberi

sedimentabile. Total din care cf.Ord.592

Arad 4 10 11340 8760 Caraş Severin 4 26 5909 675

Hunedoara 21 80 11647 - Timiş 4 30 17857 16299

Regiunea Vest 33 146 46753 25734

Prin emiterea Ordinului 592/2002, care aprobă Normativul privind stabilirea valorilor limită, a

valorilor de prag, a criteriilor şi metodelor de evaluare a SO2, NOx, a pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5) , a plumbului, a benzenului, CO şi O3 în aerul înconjurător, se poate considera ca transpunerea pe plan legislativ, naţional a Directivelor UE privind activitatea de evaluare şi gestionare a calităţii aerului înconjurător este realizată. Transpunerea legislativă trebuie urgent urmată de punerea ei în aplicare, fapt ce se realizează, însă mai lent. În regiunea 5 Vest, nu există reţele de monitorizare a calităţii aerului. Analizoare automate se află in următoarele amplasamente :

- judeţul Arad : analizor HORIBA pentru determinarea ozonului ; - judeţul Caraş Severin : analizoare HORIBA pentru determinarea ozonului

şi a dioxidului de sulf; - judeţul Hunedoara: nu există analizoare automate; - judeţul Timiş: analizor HORIBA pentru determinarea ozonului, analizoare ENVIRONNEMENT pentru determinarea: oxizilor de azot, a dioxidului de sulf, a monoxidului de carbon şi 2 prelevatoare BRAVO – TECORA de PM10 . Aceste echipamente sunt amplasate în zone urbane, la sediile agenţiilor de

Page 29: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

29

protecţia mediului, determinările lor nu sunt, reprezentative pentru zone mai extinse. Ele nu sunt echipate cu dispozitive pentru măsurarea parametrilor meteorologici.

Gazele cu efect de seră sunt specificate într-una din anexele Protocolului de la Kyoto, ele fiind

: CO2, CH4, N2O, PFC, HFC şi SF6. Pentru anul 2004, emisiile calculate ale principalelor gaze cu efect de seră sunt redate in Tab.2.1 Ponderea principală la emisiile regionale de CO2 si N2O o are judeţul Hunedoara – 47,2% la CO2 si 56,7% la N2O; la CH4 judeţul Timiş are contribuţia cea mai mare, cu 61,5%.

Contribuţia sectorului energetic la unele din emisiile de gaze cu efect de seră este semnificativă: 43,7% din emisiile de CO2 sunt produse în cadrul sectorului energetic.

Tab.2.4.2. Situaţia emisiilor de gaze cu efect de seră Judeţul CO2 , t/an CH4, t/an N2O, t/an

Arad 2884,62 38133,92 1278,92 Caraş Severin 2603,38 25195,11 209,53

Hunedoara 5803,00 76307,65 2045,35 Timiş 998,67 223172,24 72,04

Regiunea Vest 12289,67 362808,92 3605,84 Ca urmare a prezenţei emisiilor anumitor poluanţi în aer, în urma unor reacţii chimice, se

produce modificarea pH-ului aerului, a precipitaţiilor şi, uneori, chiar a solului. Principalele gaze cu efect acidifiant sunt : dioxidul de sulf (SO2), dioxidul de azot (NO2) şi amoniacul (NH3), iar cantităţile emise au fost calculate, alături de emisiile altor poluanţi în aer, pe baza unor calcule de estimare cuprinse în programul CORINVENT. Tab.2.4.3. redă datele de emisii ale gazelor cu efect acidifiant la nivelul regiunii 5 Vest.

Judeţul SO2, t/an NOx, t/an NH3, t/an Arad 13715,32 9999,09 4624,97

Caraş Severin 19857,78 3884,71 5951,73 Hunedoara 54073,21 14800,89 877,28

Timiş 3973,56 1380,56 9295,63 Regiunea Vest 91619,87 30065,25 20749,61

Din analiza datelor înregistrate la monitorizarea calităţii aerului în regiunea 5 Vest, nu s-au evidenţiat depăşiri ale concentraţiilor maxime admisibile la compuşii mai sus mentionaţi, valorile situându-se mult sub nivelul acestora. Fig. 2.4.4.

Page 30: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

30

01000020000300004000050000600007000080000

AR CS HD TM

Emisii anuale SO2, t/an

20032004

Fig. 2.4.5.

0

5000

10000

15000

20000

25000

AR CS HD TM

Emisii anuale NO2, t/an

20032004

Fig. 2.4.6.

0

2000

4000

6000

8000

10000

AR CS HD TM

Emisii anuale NH3, t/an

20032004

Page 31: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

31

Referitor la cele mai mari concentraţii medii de 24 de ore care s-au înregistrat, valorile au fost următoarele :

- în judeţul Arad : la NO2 – 0,0317 mg/mc în Arad (Astra Vagoane), la SO2 – 0,0042 mg/mc în Arad (str.A.Şaguna);

- în judeţul Caraş Severin: la NO2 – 0,0426 mg/mc în Reşiţa (U.C.M.R.), la SO2 – 0,0364 mg/mc în Reşiţa (A.P.M.), la NH3 – 0,0899 mg/mc în Reşiţa (U.C.M.R.);

- în judeţul Hunedoara: la NO2 – 0,06 mg/mc în Deva (Lic. G.Moisil), la SO2 – 0,035 mg/mc în Deva (Fca de Oxigen), la NH3 – 0,06 mg/mc în Deva (Spital Municipal);

- în judeţul Timiş: la NO2 – 0,03 mg/mc în Timişoara (Cl.Şagului), la SO2 – 0,13 mg/mc în Timişoara (Cl. Şagului).

Dacă cantitatea acestor compusi chimici in aer este mare, pH-ul precipitaţiilor scade, ele primind caracter acid şi devin extrem de dăunătoare pentru mediul înconjurator. Precipitaţii se recoltează în 37 puncte de prelevare, în regiunea 5 Vest, în judeţul Arad – sunt 2 puncte de prelevare, udeţul Caraş Severin – sunt 9 puncte de prelevare,în judeţul Hunedoara – sunt 17 puncte de prelevare, în judeţul Timiş – sunt 9 puncte de prelevare ; cel mai mic pH măsurat în regiunea 5 Vest a fost de 4,9 şi a fost înregistrat în judeţul Arad, în luna mai.

Sursele emisiilor de metale grele sunt diferite procese industriale şi traficul rutier, pentru plumb.

Tab.2.4.7. Emisii de mercur, cadmiu, plumb

Judeţul Mercur, kg/an Cadmiu, kg/an Plumb, kg/an Arad 63,32 12,93 35412,65

Caraş Severin 11,04 86,75 18303,28 Hunedoara 407,36 411,22 7546,49

Timiş 12,57 31,81 223,82 Regiunea 5 Vest 494,29 542,71 61486,24

În proporţie mare, emisiile de mercur şi, în proporţie mai mică, cele de cadmiu, provin şi din

activitatea de tratare şi depozitare a deşeurilor. 82,4% din emisiile de mercur şi 75,7% din cele de cadmiu se regăsesc în inventarul judeţului Hunedoara, în timp ce 57,6% din emisiile de plumb provin din judeţul Arad.

În regiunea 5 Vest există o staţie de supraveghere a poluării de fond, amplasată în zona

montană Semenic, judeţul Caraş Severin. Până în 1998, la această staţie s-au efectuat măsurători de concentraţii ale poluanţilor gazoşi, dar în prezent se efectuează doar prelevări de precipitaţii. În anul 2004 , concentraţiile pricipalilor indicatori fizico-chimici determinaţi cu ocazia analizei precipitaţiilor prelevate la staţia de pe muntele Semenic s-au situat în intervalele:

- pH : 4,23 – 6,95, pH-ul mediu anual fiind 5,68, cel mai mic din judeţ - conductivitate : 11,5 – 51,6 µS/cm - sulfaţi : 0 – 8,00 mg/dmc - azotaţi : 0,35 – 7,77 mg/dmc - azotiţi : 0,01 – 0,25 mg/dmc - cloruri : 1,42 – 8,50 mg/dmc

Evoluţia în timp a valorilor acestor indicatori indică o creştere a frecvenţei ploilor acide. Se poate considera că celelalte staţii de supraveghere a calităţii aerului, care se află pe teritoriul regiunii Vest sunt pentru evaluarea poluării de impact, poluare care este rezultatul direct al surselor de poluare. Poluanţii determinaţi în aceste staţii sunt: SO2, NO2, pulberi în suspensie. Se mai determină concentraţii ale unor poluanţi specifici, care în cazul regiunii Vest sunt : NH3 - în judeţele Caraş Severin şi Hunedoara, fenol şi acid clorhidric – judeţul Hunedoara.Nici una dintre valorile determinate în 2004 nu a depăşit concentraţia maximă admisibilă impusă prin STAS 12574/87.

La indicatorii : pulberi în suspensie şi sedimentabile se înregistrează depăşiri frecvente ale concentraţiilor maxime admisibile, ceea ce nu se întâlneşte la ceilalţi poluanţi. Sursele de poluare a atmosferei cu aceşti poluanţi sunt : traficul rutier (în situaţia în care starea de curăţenie a localităţilor şi

Page 32: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

32

cea de întreţinere a carosabilului sunt necorespunzătoare) – în toate judeţele regiunii Vest, industriile siderurgică şi metalurgică – judeţele Caraş Severin şi Hunedoara, centralele termice care folosesc combustibili solizi – în toată regiunea , industria de producere a cimentului – judeţul Hunedoara, deponeurile de deşeuri menajere – toată regiunea şi cele pentru steril – judeţele Caraş Severin şi Hunedoara, etc. În tabelul de mai jos se indică concentraţiile determinate la pulberile în suspensie în anul 2004. Tab.2.4.8. Concentraţiile determinate la pulberile în suspensie în anul 2004

Judeţul Localitatea

Conc.medie anuală, mg/mc

Conc.maximă anuală, mg/mc

% din CMA

Frecvenţă depăşiri, %

Arad Arad 0,1897 0,3000 200 89,91 Caraş Severin Reşiţa 0,1599 0,3488 232,5 44,12

Hunedoara Chişcădaga 0,0688 0,407 271,3 14,53 Timiş Timişoara 0,0712 0,441 294 7,51

Chiar dacă frecvenţa depăşirilor este cea mai mică în punctul de prelevare din Timişoara (judeţul Timiş), aici s-a înregistrat valoarea maximă pe regiunea 5 Vest: este o zona cu trafic greu, deosebit de intens, în condiţiile unui carosabil deteriorat, într-o zonă industrială.

Concetraţia pulberilor sedimentabile are un nivel ridicat, cu depăşiri ale CMA (STAS 12574/87), la nivelul întregii regiuni Vest. Prelevarea se realizează în 146 puncte de prelevare, 55,5% fiind în judeţul Hunedoara. Situaţia depăşirilor este urmatoarea : În judeţul Caraş Severin, s-au inregistrat o maxima anuală de 19,51 g/mp/lună (114,8% din CMA), punct în care frecvenţa depăşirilor este de 22,2% – zona Ruschiţa, zona de exploatare a marmurei. Frecvenţa maximă a depăşirilor de 41,6%, a fost înregistrată în punctul de prelevare Tipografie, din Reşiţa, zona cu trafic intens. În judeţul Hunedoara, concentraţiile medii anuale au luat valori între : 3,49 – 21,9 g/mp/lună, concentraţia maximă anuală fiind de 30,18 g/mp/lună ( 177,5% din CMA) în localitatea Chişcădaga, unde este puternic reprezentată industria cimentului. Din totalul de 55 depăşiri înregistrate în anul 2004, 54 au fost în zona Chişcădaga. În judeţul Timiş, maxima anuală a avut valoarea 38,61 g/mp/lună (227,1% din CMA) în localitatea Sânnicolaul Mare zona industriala, dar si agricola in acelasi timp. Frecvenţa maximă a depăşirilor a fost în Timişoara, pe o arteră cu trafic intens - Cal.Aradului - 55,5%. În regiunea 5 Vest se află 26 instalaţii mari de ardere. Cantitatea de gaze emisă de acestea este redată în tabelul de mai jos ; Tab.2.4.9. Cantitatea de gaze emisă de instalaţiile mari de ardere

Judeţul Dioxid de sulf , t Oxizi de azot, t Pulberi, t Arad 105,551 643,279 358,411

Caraş Severin 16,401 209,221 3,117 Hunedoara 38449,833 10850,330 11257,851

Timiş 2333,122 956,703 120,051 Regiunea 5 Vest 40904,907 12659,533 11739,430

Ponderea principală la emisiile provenite de la IMA o are judeţul Hunedoara : 94% la SO2, 85,7% la NOx şi 95,9% la pulberi.

2.4.2. Starea calităţii apelor

Page 33: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

33

2.4.2.1. Apele de suprafaţă Starea calităţii râurilor În bazinul hidrografic Mureş supravegherea calităţii apelor de suprafaţă este efectuată de către

laboratorul filialei Arad a Direcţiei Apelor Române Târgu Mureş, în bazinul hidrografic Crişul Alb de către laboratorul Direcţiei Apelor Oradea.

În regiunea 5 Vest, din totalul de 2082 Km de râuri aparţinând bazinelor hidrografice: Mureş, Crişul Alb, Bega – Timiş – Caraş, Nera – Cerna, sub aspectul încadrării în clase de calitate, situaţia se prezintă astfel:

Clasa I de calitate – 648 Km Clasa aII-a de calitate – 1053 Km Clasa aIII-a de calitate – 256 Km Clasa aIV-a de calitate – 80 Km Clasa aV-a de calitate – 45 Km

În general, râurile pe cursurile superioare se încadrează în clasa I de calitate. Pe cursurile mijlocii şi inferioare, cursuri de interes major pentru economie şi protecţia mediului, calitatea râurilor se modifică trecând în clasa aIII-a de calitate şi chiar aV-a. Starea calităţii lacurilor

Lacurile au fost grupate pe bazine hidrografice şi sunt ca încadrare globală mezotrofe. Centralizator privind starea trofică, Bazinul hidrografic Bega-Timiş-Caraş

CRITERII (indicatori) PENTRU STABILIREA STARII

TROFICE Substanţe biogene

Nr. crt.

Denumirea Acumulării

Cursul de apa Oxigen dizolvat

/ saturaţia oxigenului Ntot Ptot

Biomasa fitoplanctonică

Încadrare

globala

1. Trei Ape r. Timiş oligotrof oligotrof hipertrof mezotrof mezotrof

2. Gozna r. Bârzava oligotrof oligotrof hipertrof mezotrof mezotrof

3. Poiana Mărului r. Bistra Mărului oligotrof oligotrof hipertrof mezotrof mezotrof

4. Zerveşti r. Sebeş oligotrof mezotrof eutrof mezotrof mezotrof

Page 34: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

34

5. Secu r. Bârzava oligotrof oligotrof hipertrof mezotrof mezotrof

6. Buhui r. Buhui oligotrof oligotrof hipertrof mezotrof mezotrof

7. Dognecea Mică oligotrof mezotrof hipertrof mezotrof mezotrof

Centralizator privind starea trofică, Bazinul hidrografic Nera-Cerna

CRITERII (indicatori) PENTRU STABILIREA STARII TROFICE

Substanţe biogene Nr. crt.

Denumirea acumulării

Cursul de apa Oxigen

dizolvat / saturaţia

oxigenului Ntot Ptot

Biomasa fitoplanctonică

Încadrare

globala

1. Tăria r. Tăria (Nera) mezotrof mezotrof mezotrof mezotrof mezotrof

2. Valea lui Iovan r. Cerna mezotrof mezotrof mezotrof mezotrof mezotrof

3. Herculane r. Cerna mezotrof mezotrof mezotrof mezotrof mezotrof

Lacurile din judeţul Hunedoara, ambele de acumulare, sunt Valea de Peşti şi Işalniţa. Din analizele efectuate în laboratorul Direcţiei Apelor Jiu şi a Laboratorului SH Petroşani, reiese că din punct de vedere al calităţii apei, aceasta se încadrează în categoria de calitate I, se indică nivele inferioare şi mijlocii de troficitate. Pentru lacul Valea de Peşti regimul nutrienţilor este scăzut, iar producţia primară şi biomasa autotrofelor este redusă. În bazinul hidrografic Bega-Timiş, a fost supravegheată calitatea lacurilor Surduc şi Murani.

2.4.2.2. Apele subterane Pentru supravegherea calităţii apelor subterane din Regiunea Vest, există foraje de ordinul I şi II componente ale reţelei de supraveghere naţională. La acestea se adaugă forajele de supraveghere a fenomenelor de poluare situate în raza surselor de poluare a mediului precum şi unele fântâni situate în jurul depozitelor de deşeuri. Monitorizarea calităţii apelor freatice cuprinse în reţeaua de supraveghere naţională este realizată de către Direcţiile Apelor Târgu Mureş, Timişoara, Oradea. Făcând o evaluare a informaţiilor pe care le deţinem, bazate pe analize fizico-chimice şi bacteriologice, se constată poluarea acviferului freatic din unele zone.

Degradările stării de calitate a apei din stratul freatic sunt produse de: v Evacuări de ape uzate neepurate sau insuficient epurate cât şi de gradul scăzut de echipare

cu reţea de canalizare menajeră v Dejecţii evacuate de la complexele de creştere a animalelor şi păsărilor v Depozite de nămoluri şi gunoi menajer pe suprafeţe neamenajate v Ingrăşăminte chimice şi pesticide administrate incorect pe terenurile agricole.

În bazinul hidrografic Dunăre, calitatea apei subterane este influenţată de activitatea minieră din zonă (flotaţie) cât şi de calitatea apei din fluviul Dunăre.

2.4.2.3. Resursele de apă potenţiale şi tehnic utilizabile Resursele de apă pot constitui un factor limitativ al dezvoltării economice dintr-o anumită zonă mai ales dacă resursele respective sunt insuficiente fiind în deficit faţă de necesităţi.

Page 35: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

35

Rezerva de apă de suprafaţă la nivelul regiunii Vest este de 8.072.704 mii m3/an. Această cantitate este reprezentată în cea mai mare parte de râul Mureş (6.345.043 mii m3/an), dar fiind capăt de bazin hidrografic şi conţinând poluanţi, apa este utilizabilă doar în agricultură şi industrie. Calitatea necorespunzătoare a apei brute provenite din sursele de suprafaţă, implică găsirea unor noi surse de apă în scopul potabilizării. Se impune de asemenea modernizarea reţelelor de distribuţie a apei potabile în scopul asigurării cantitative şi calitative a apei potabile pentru populaţie.

2.4.2.4. Starea apelor uzate şi menajere

În regiunea Vest se evacuează ape uzate, după cum urmează: Judeţul Arad: 16.132 mii mc Judeţul Caraş Severin 40.060 mii mc Judeţul Hunedoara 496.759 mii mc Judeţul Timiş 59.260 mii mc TOTAL: 612.211 mii mc

Evaluarea situaţiei regionale a surselor de ape uzate are în vedere următoarele elemente caracteristice: randament de epurare, cantităţi de substanţe poluante evacuate, toxicitatea poluanţilor. Din acest punct de vedere se evidenţiază: v Staţii de epurare orăşeneşti ineficiente care necesită modernizare, retehnologizare v Inexistenţa staţiilor de epurare pentru unele localităţi urbane şi rurale v Staţii de preepurare ineficiente pentru activităţile industriale v Sursele majore de poluare identificate în perimetrul regional sunt: RAAC Arad, SC Prodcom

Andante, Prescom Reşiţa, Combinatul Siderurgic Reşiţa, GOSCOM Caransebeş, Exploatarea Minieră Moldova Nouă, IGOSERV Moldova Nouă, Aquatim Timişoara.

2.4.3. STAREA SOLURILOR

Structura fondului funciar la nivelul Regiunii 5 Vest, în anul 2004 este următoarea:

Suprafaţa totală – 3.203.317 ha, din care: Suprafaţa agricolă – 1.892.031 ha, Suprafaţa neagricolă – 1.311.286 ha.

2.4.3.1. Calitatea solurilor

Page 36: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

36

Calitatea solurilor este influenţată puternic de factorii antropici şi mai ales de modul cum se practică agricultura şi sunt exploatate pădurile. Factorii de degradare a solurilor sunt : eroziunea, înmlăştinarea, sărăturarea, alunecările de teren, compactarea-distrugerea structurii solului, acidifierea, poluarea chimică ( cu pesticide, petrol, metale grele etc.). Tab.2.4.3.1.Repartiţia terenurilor pe categorii de folosinţe se prezintă în tabelul următor:

Modul de folosinţă

Suprafaţa (ha) Modul de folosinţă Suprafaţa (ha)

Arabil 1.089.695 Păduri 1.049.806

Păşuni 557.340 Ape 45.360

Fâneţe 208.782 Drumuri 52.418

Vii 8.702 Construcţii 58.202

Livezi 27.512 Neproductiv 105.500

Total agricol 1.892.031 Total neagricol 1.311.286

Total general 3.203.317

Terenurile agricole sunt apreciate după măsura în care pot fi folosite în agricultură (gradul de fertilitate). Din acest punct de vedere ele sunt împărţite în mai multe clase ( clasa I, II, III, IV,V ) de calitate. Tab.2.4.3.2. Repartiţia terenurilor agricole pe clase de calitate

Nr. crt. Clasa de calitate Suprafaţa (ha)

Procent din totalul suprafeţei

agricole (%) 1 I 175.600,00 9,28 2 II 316.854,40 16,75 3 III 632.863,87 33,45 4 IV 465.993,48 24,63 5 V 300.719,25 15,89 Total 1.892.031,00 100,00

2.4.3.2. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

Pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor, omul poate interveni prin diferite măsuri pedo-hidro-ameliorative sau agrofitotehnice, ca de exemplu : fertilizare, irigare, desecare, terasare, îndiguire, desfundare etc. Reacţia solului se corectează cu ajutorul amendamentelor, respectiv prin amendare cu calciu pentru solurile acide şi prin gipsare pentru solurile alcaline.

Din complexul de măsuri antierozionale care trebuie aplicate pentru solurile supuse acestui proces, amintim ca o verigă importantă, organizarea teritoriului, regularizări ale cursurilor de apă, amenajarea versanţilor, structura culturilor, asolamentele, aplicarea îngrăşămintelor, lucrările solului, sisteme de cultură antierozionale ( înierbări, sistemul de cultură în fâşii ), împăduriri.

Page 37: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

37

Ameliorarea solurilor cu exces de umiditate cuprinde un ansamblu de metode hidro-ameliorative ( desecare, drenaj, îndiguire ) şi agro- pedo- ameliorative ( afânare adâncă, nivelare, modelare, drenaj ).

2.4.3.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra solului

Activităţile agricole, prin tehnologiile aplicate, produc efecte asupra calităţii solurilor, mai ales în situaţia fertilizărilor unilaterale ( prin crearea de carenţe de elemente nutritive în sol ), precum şi prin diverse lucrări mecanice în zone cu potenţial de erodabilitate a solului ( terenuri în pantă ).

Folosirea, în culturile agricole, cu prioritate a metodelor chimice în detrimentul metodelor agrofitotehnice, biologice, fizice pentru reducerea pierderilor produse de boli, dăunători şi buruieni, poate avea efecte negative, asupra solului şi a altor factori de mediu.

Folosirea neraţională a îngrăşămintelor minerale, în special cu azot şi fosfor, a provocat poluarea cu nitraţi a apelor freatice şi de suprafaţă. Există o presiune pasivă exercitată de stocurile de produse fitosanitare expirate , acumulate în timp la unităţile cu profil agricol, foste IAS - uri. Datorită vechimii acestor produse, ambalajele sunt tot mai deteriorate, apărând riscul unor evacuări necontrolate în mediu, în cazul manipulării acestora. ARPM Timişoara verifică periodic aceste deşeuri de pesticide.

Concentrarea animalelor în mari complexe zootehnice provoacă, de asemenea, mari pagube mediului, dar şi agriculturii, prin deversarea pe sol, în râuri şi lacuri a dejecţiilor rezultate, ducând la poluarea acestora, dar şi a apei freatice.

Un impact major asupra solului îl reprezintă depozitele de deşeuri animaliere (bazine, bataluri) care au aparţinut în special fermelor Comtim şi Avicola, care nu sunt conservate în mod corespunzător.

2.4.3.4. Utilizarea durabilă a solului

Măsurile de mediu legate de agricultură s-au axat pe următoarele probleme: - utilizarea de produse fitosanitare pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor, omologate, în cantităţi inscripţionate prin tehnologiile în vigoare şi aplicarea acestora conform avertizărilor emise de instituţiile abilitate; - interdicţia aplicării de tratamente fitosanitare la speciile pomicole în perioada înfloritului, pentru prevenirea unor eventuale mortalităţi la albine precum şi la alte specii cu rol polenizator; - prevenirea degradării solurilor şi deteriorării ecosistemelor terestre, datorate aprinderilor voite a miriştilor, a vegetaţiei ierboase şi lemnoase, exploatării masei lemnoase în perioade neadecvate, circulaţiei cu utilaje hipo şi mecanice în perioade umede şi pe linie de cea mai mare pantă; - efectuarea lucrărilor de însămânţări, reînsămânţări, distrugerea muşuroaielor şi a vegetaţiei dăunătoare pe terenurile ocupate cu pajişti; - ameliorarea terenurilor agricole prin aplicarea îngrăşămintelor organice ; - interdicţia aplicării momelilor otrăvitoare din grupele I şi II de toxicitate; - prevenirea păşunatului abuziv pe terenurile situate în pantă şi în perioadele umede ale anului; - conştientizarea populaţiei prin mass-media, cu privire la consecinţele aprinderilor voite ale miriştilor şi vegetaţiei ierboase asupra calităţii solului, ecosistemelor terestre şi a mediului, în general.

2.4.4. BIODIVERSITATEA ŞI PĂDURILE

Page 38: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

38

2.4.4.1. Biodiversitatea

Habitatele naturale din cadrul regiunii Vest cuprind zone terestre, acvatice şi subterane, în

stare naturală şi seminaturală care se diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice. Ca urmare a existenţei unor variate de forme de relief, numărul tipurilor de habitate naturale şi

seminaturale caracteristice pajiştilor şi tufărişurilor din regiunile de câmpie şi depresiuni până în zona alpină, a habitatelor de pădure, de stâncării şi peşteri, precum şi de ape dulci, este foarte mare.

Habitate de ape dulci

1. Lacuri distrofice şi iazuri; 2. Ape oligotrofe cu conţinut foarte scăzut de minerale; 3. Râuri alpine şi bancurile de-a lungul acestora cu vegetaţie erbacee; 4. Râuri alpine si vegetaţia lor lemnoasă cu Myricaria germanica; 5. Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 6. Cursuri de apă din câmpiile de munte cu vegetaţia de Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachian Habitate de pajişti şi tufărişuri

7. Pajişti alpine si boreale; 8. * Pajişti stepice panonice pe loess; 9. Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sangiusorba officinalis); 10. Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri de acoperire cu tufişuri pe substrat calcaros (*situri importante pentru orhidee) 11. * Pajişti bogate în specii de Nardus, pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase; 12. Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae); 13. Fâneţe montane; 14. Fâneţe împădurite. 15. * Tufişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendretum hirsuti); 16. * Pajişti rupicole calcaroase sau bazofile cu - Alysso Sedion albi; 17. * Pajişti calcaroase pe nisipuri xerice; 18. Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios; 19. Pajişti calcaroase alpine şi subalpine; 20. Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor la cel montan şi alpin; 21. Pajişti uscate; 22. Formaţiuni cu Juniperus communis în zone sau pajişti calcaroase Habitate din turbării şi mlaştini

23. Mlaştini alcaline; 24. * Turbării active; Habitate de stâncării şi peşteri

Page 39: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

39

25. * Grohotişuri medioeuropene calcaroase ale etajelor montane; 26. Grohotişuri medioeuropene silicoase ale regiunilor înalte; 27. Pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie chasmofitică; 28. Pante stâncoase silicioase cu vegetatie chasmofitica; 29. Grohotiş şi lespezi calcaroase; 30. Grohotiş stâncos al etajului montan (Androsacetalia alpinae şi Galeopsitalia ladani) 31. Grohotiş calcaros şi de şisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine (Thlaspietea rotundifolii) ; 32. Stânci silicioase cu vegetaţie pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii; 33. Grote neexploatate turistic; Habitate de pădure

34. * Păduri mlăştinoase caducifoliate; 35. Stejăriş cu Galio-Carpinetum; 36. Păduri bătrâne caducifoliate naturale hemiboreale bogate în epifite; 37. Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic şi medioeuropean şi cu Carpinion betuli; 38. Păduri alpine cu Larix decidua şi/sau Pinus cembra; 39. * Păduri de pantă, grohotiş sau ravene cu Tilio-Acerion; 40. Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane; 41. Păduri cu Quercus frainetto; 42. Păduri de Pinus sylvestris pe substrat calcaros. 43. Păşuni împădurite; 44. Păduri tip Luzulo-Fagetum; 45. Păduri tip Asperulo-Fagetum; 46. * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae) 47. * Păduri panonice cu Quercus petrae si Carpinus betulus; 48. * Păduri panonice cu Quercus pubescens; 49. Galerii cu Salix alba şi Populus alba;

2.4.4.2. Flora şi fauna la nivelul regiunii vest

La nivelul Regiunii Vest se întalnesc 20 de specii de plante rare, periclitate şi endemice, care necesită măsuri de conservare, conform directivelor păsări şi mamifere.

Dintre acestea amintim: Trapa natans, Ruscus aculeatus, Galanthus nivalis, Pinus nigra, Pinus cembra,Taxus baccata, Leontopodium alpinum, Scrophularia grandiflora, Paeonia officinalis, Cerastium banaticum, Cypripedium calceolus, Centaurea pseudophrygia subsp. retezatensis, Hepatica transsilvanica, Stipa capillata, Agropyron cristatum, Narcissus stellaris, Fritillaria meleagris, Eleocharis carniolica, Pulsatilla patens, Gentiana lutea, Arnica montana, Cerastium banaticum, Arabis alpina var. crispata, Alyssum wierbikii, Alyssum montatum, Nigritella rubra, Ophris sphegodes,etc.

Prin varietatea, bogăţia şi originalitatea ei, fauna acestei regiuni prezintă o importanţă deosebită şi reprezintă totodată pentru multe specii limita nordică a arealului de răspândire. Diversitatea mare de elemente se datorează în primul rând varietăţii biotopurilor, ceea ce a determinat existenţa a numeroase specii de câmpie joasă şi chiar de stepă, de zăvoaie, precum şi numeroase elemente caracteristice zonelor colinare, de regiuni carstice şi montane.

Această regiune este una dintre puţinele din ţară unde poate fi observată o diversitate specifică de elemente rare şi unde pe o suprafaţă restrânsă pot fi întâlnite un număr aşa de mare de specii de păsări ce pot fi: oaspeţi de iarnă, oaspeţi de vară, specii de pasaj şi specii sedentare.

Dintre speciile protejate de păsări amintim: Ardea cinerea, Ardeola ralloides, Nycticorax nycticorax, Botaurus stellaris, Ardea purpurea, Ixobrychus minutus, Egretta alba, Egretta garzetta, Ardea purpurea, Haliaetus albicilla.

Page 40: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

40

Apele din regiune conferă condiţii optime dezvoltării lipanului (Tymallus tymallus) şi mrenei (Barbus barbus) în sectorul montan şi colinar, a crapului (Cyprinus carpio) şi cleanului (Leuciscus cephalus) în sectorul de câmpie.

Fauna de reptile este reprezentată prin elemente termofile, multe dintre acestea fiind însă vulnerabile şi rare cum sunt: Lacerta muralis, Testudo hermanni, Vipera ammodytes ammodytes, Emys orbicularis.

Mamiferele de interes comunitar, întâlnite la nivelul regiunii vest, sunt: Felis silvestris (pisică sălbatică), Lynx lynx (râs), Ursus arctos (urs), Canis lupus (lupul), Lutra lutra (vidră), Rupicapra rupicapra (capra neagră), Myotis myotis (liliacul mare cu bot ascuţit), Rhynolophus blassi (liliacul lui Blasius), Rhynolophus mehelyi (liliacul lui mehelyi), Rhynolophus ferrumequinum (liliacul mare cu nas de potcoavă), Rhynolophus hipposideros (liliacul cu nas de potcoavă), Rhynolophus euryale (liliacul mediu cu nas de potcoavă).

Menţinerea biodiversităţii în stare favorabilă impune continuarea şi intensificarea măsurilor de identificare şi inventariere a speciilor şi monitorizarea acestora, concomitent cu organizarea unui număr sporit şi variat de acţiuni care să contribuie la conştientizarea şi educarea populaţiei în spiritul dragostei faţă de natură.

2.4.4.3. Starea ariilor protejate

Ariile protejate din cadrul Regiunii Vest cuprind zone naturale delimitate geografice şi topografic, destinate realizării unor obiective specifice privind conservarea diversităţii biologice, a elementelor şi fenomenelor peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură prin instituirea unui regim special de ocrotire, conservare şi utilizare durabilă.

Pentru a putea realiza o conservare adecvată a biodiversităţii, beneficiază în prezent de statut legal de protecţie la nivel naţional un număr de 133 de arii naturale protejate. Pe lângă acestea, la nivelul regiunii există arii naturale de importanţă locală, protejate prin Hotărâri ale Consiliilor Judeţene.

După clasificarea IUCN, ariile naturale protejate de interes naţional se prezintă astfel: Cat. I IUCN – rezervaţii ştiinţifice 3 Cat. II IUCN – parcuri naţionale 5 Cat. III IUCN – monumente ale naturii 3 Cat. IV IUCN – rezervaţii naturale 118 Cat. V IUCN – parcuri naturale 4

Agenţiile de Protecţia Mediului monitorizează la nivel judeţean starea ariilor naturale prin controale periodice, dar şi prin studiul speciilor importante existente în cadrul acestor rezervaţii.

În contextul aderării la Uniunea Europeană, România trebuie ca până la data aderării să facă demersurile în vederea constituirii reţelei de arii naturale protejate de interes comunitar Natura 2000. În acest scop, la nivelul regiunii există un număr de 41 de propuneri de arii naturale protejate, potenţiale situri Natura 2000. Această reţea cuprinde arii de protecţie specială şi arii speciale de conservare, fiind instituită prin Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice.

Page 41: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

41

2.4.4.4. Starea pădurilor

Pădurile Regiunii Vest acoperă o suprafaţă de 1.001.046 ha, reprezentând aproximativ 32 % din aria regiunii. Din punct de vedere al distribuţiei pădurilor după principalele forme de relief, 52 % din păduri se află în zona de deal, 33 % în zona de munte şi 15 % în zona de câmpie. În cursul anului 2004 a fost împădurită şi regenerată o suprafaţă de 2168 ha de teren, suprafeţele cele mai reprezentative aparţinând judeţelor Arad şi Caraş-Severin. Rolul fizico-geografic al pădurilor şi impactul silviculturii asupra naturii şi mediului, se manifestă în variate complexe moduri, printre care amintim: conservarea formelor de relief şi împiedicarea sau diminuarea proceselor erozionale, ameliorarea continuă a fertilităţii solurilor forestiere şi din apropierea pădurilor, păstrarea resurselor de apă şi echilibrul hidrologic, protecţia apelor minerale, modelarea climatului intern şi periferic al pădurii, protejarea unor obiective economice amplasate pe versanţi, ori zone expuse acţiunii unor factori perturbanţi vătămători (zone aride şi stepice, alunecări, avalanşe, protecţia lacurilor hidroenergetice, acumulările de apă potabilă etc.).

2.4.5. MEDIUL URBAN

2.4.5.1. Calitatea aerului şi a apei în mediul urban Factorii hotărâtori privind calitatea aerului în aşezările umane sunt:

Activităţile industriale (Arad, Reşiţa, Oţelu Roşu, Caransebeş, Deva, Chişcădaga, Petroşani) Traficul rutier

Calitatea apei distribuite prin sistemele centralizate din mediul urban şi rural s-a încadrat în Legea 458/2002 modificată.

Poluarea fonică constituie o problemă majoră pentru aşezările urbane şi chiar rurale atât datorită traficului rutier cât şi a unor activităţi ce se desfşoară în zonele rezidenţiale. Aceste probleme au fost identificate în toate cele 4 judeţe, având un caracter general.

2.4.5.2. Starea spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement La nivel regional, spaţiile verzi şi zonele de agreement însumează cifra 4628 ha. Situaţia pe judeţele componente ale regiunii se prezintă astfel:

Arad 342,16 ha Caras-Severin 341,66 ha Hunedoara 663,34 ha Timiş 3280,83 ha

Page 42: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

42

2.4.6. GESTIONAREA DEŞEURILOR

2.4.6.1. Gestionarea deşeurilor municipale Gestionarea deşeurilor municipale se realizează de către serviciile publice specializate ale

consiliilor locale sau de către agenţi economici cu profil de activitate axat pe salubrizarea localităţilor, în special la nivel urban.

Gestionarea deşeurilor în mediul rural este în continuare deficitară, având în vedere că activitatea de colectare nu este organizată în sistem centralizat, iar depozitarea deşeurilor se realizează pe amplasamente dispersate, aflate în general la marginea localităţilor. Monitorizarea cantităţilor de deşeuri produse şi depozitate în mediul rural nu se realizează decât sporadic, în general informaţiile deţinute de ARPM Timişoara fiind estimative.

Cantităţile de deşeuri municipale înregistrate cuprind deşeuri menajere provenite de la populaţie, deşeuri menajere de la agenţii economici şi deşeuri rezultate din alte servicii municipale (stradale, din pieţe, din grădini şi spaţii verzi).

Tab.2.4.6.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate în perioada 2000-2004 în Regiunea 5 Vest:

Tipuri principale de deseuri

Anul 2000 t

Anul 2001 t

Anul 2002 t

Anul 2003 t

Anul 2004 t

1 Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, din care :

693443 766110 658610 618209 603889

1.1 Deseuri menajere colectate in amestec de la populatie

438530 485304 481552 415096 403369

1.2 Deseuri asimilabile colectate in amestec din comert, industrie, institutii

254800 276356 172066 200590 193326

1.3 Deseuri menajere colectate separat, din care

83 907 797 1215 4634

-hartie si carton 34 456 412 774 1595 -sticla 11 11 34 61 159 -plastic 33 80 75 373 695 -metal 5 360 276 7 110 -biodegradabile -altele 1536 1.4 Deseuri

voluminoase 30 4450 4992 2523 3099

2 Deseuri din servicii municipale

69413 77809 77240 49498 62020

2.1 Deseuri din gradini si parcuri

25998 25991 21491 13755 10741

Page 43: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

43

2.2 Deseuri din piete 15165 15856 14324 8218 17151 2.3 Deseuri stradale 28250 35962 41425 27525 34128 3 Deseuri din

constructii si demolari

5498 8228 12142 12424 15430

4 Alte deseuri 7561 7924 9465 8392 4170 TOTAL deseuri

generate 775832 860071 757457 688523 698167

Pentru a obţine o privire de ansamblu, datele din tabelul anterior sunt reprezentate grafic:

Evolutia cantitatilor de deseuri generate in Regiunea Vest, t/an

0

200000

400000

600000

800000

1000000

2000 2001 2002 2003 2004

cantitati de deseuri, t/an

Datele prezentate în tabelul şi graficul de mai sus nu includ cantităţile de deşeuri menajere

colectate în mediu rural şi cantităţile necolectate. Începand din anul 2000, evoluţia cantităţilor de deşeuri generate este descendentă.

În anul 2003 cele mai mari cantităţi de deşeuri de tip municipal au fost generate în judeţul Hunedoara. În ceea ce priveşte structura deşeurilor de tip municipal, ponderea cea mai mare o reprezintă deşeurile menajere şi asimilabile din sectorul economic.

În graficul următor sunt prezentate cantităţile de deşeuri municipale, pe judeţe.

Cantitatile de deseuri municipale generate in 2004

050000

100000150000200000250000

1

tone

Arad

Caras-Severin

Hunedoara

Timis

În ceea ce priveşte aria de acoperire a serviciilor de salubritate, doar 58,5% din populaţia regiunii beneficiază de servicii de colectare a deşeurilor menajere, preponderent în mediul urban.

În tabelul de mai jos este prezentat procentul de populaţie pentru fiecare judeţ şi regiune, deservit de serviciile de colectare a deşeurilor municipale.

Page 44: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

44

Procentul (%) de populaţie pentru fiecare judeţ deservit de serviciile municipale de colectare a deşeurilor municipale, pe judeţe, in anul 2004

Total Urban Rural Judeţ (%) (%) (%)

Arad 49,58 96,55 3,45 Caraş-Severin 49,00 81,11 10,00 Hunedoara 69,66 83,90 20,50 Timiş 64,61 99,14 6,32 TOTAL PENTRU REGIUNEA VEST 58,55 90,45 6,43

Conform datelor statistice privind generarea deşeurilor, compoziţia deşeurilor menajere şi asimilabile pe judeţe şi la nivel regional este următoarea:

Hârtie,

carton %

Sticlă

%

Metale

%

Plastice

%

Textile

%

Deseuri biodegra

dabile %

Altele

%

Total

%

Arad 15,8 2,0 4,0 14,4 4,2 36,0 23,6 100 Caras-Severin 12,0 6,0 6,0 9,0 6,0 54,0 7,0 100 Hunedoara 12,0 3,0 4,0 11,0 6,0 50,0 14,0 100 Timis 8,5 2,7 2,8 7,2 52,5 26,3 100 REGIUNEA VEST 11,7 3,3 4,0 10,1 4,1 49,6 17,2 100

Faţă de anul precedent se remarcă scăderea conţinutului de materiale biodegradabile de la 60%

la 49,6% şi creşterea ponderii materialelor recuperabile.

Compozitia deseurilor menajere in 2004

11.74.1

10.13.3

449.6

3.6 13.6

hartie textile plasticsticla metale biodegradabileinerte alte

2.4.6.2. Gestionarea deşeurilor de producţie

Conform legislaţiei în vigoare, agenţii economici sunt obligaţi să ţină evidenţa lunară a cantităţilor de deşeuri rezultate din activitate, precum şi a modului de valorificare sau eliminare a acestora. Cele mai mari cantităţi de deşeuri generate au fost deşeurile rezultate din activitatea minieră, cenuşa şi zgura de termocentrală, deşeurile feroase din prelucrări mecanice şi dezmembrări de utilaje şi echipamente, deşeurile de la prelucrarea lemnului, etc.

Page 45: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

45

Tabel 2.4.6.2. Evoluţia cantităţilor de deşeuri de producţie generate în perioada 2000-2004

Judete/regiune 2000 2001 2002 2003 2004

Arad 404258 354933 354020 363911 363911 Caras-Severin 3062086 2227111 2442000 3338252 4252402

Hunedoara 8100869 4479422 5826572 2275586 3072001 Timis 308752 174587 157814 151953 83262

Regiunea Vest 11875965 7236053 8780406 6129702 7771576 Analiza evoluţiei diferitelor cantităţi de deşeuri se bazează pe datele deţinute de agenţiile judeţene de protecţie a mediului. Evoluţia cantităţilor de deşeuri de producţie generate în regiunea Vest, se prezintă sub formă grafică astfel:

0

2000000

4000000

6000000

8000000

10000000

12000000

2000 2001 2002 2003 2004

Evolutia cantitatilor de deseuri de productie in regiunea Vest, tone/an

tone/an

2.4.6.3. Deşeuri periculoase

Conform cercetării statistice privind gestiunea deşeurilor, cantitatea de deşeuri periculoase generată la nivelul anului 2004 în Regiunea Vest a fost de 6893 t, reprezentând 1% din cantitatea totală de deşeuri de producţie generată la nivelul regiunii.

În Timişoara funcţionează incineratorul de deşeuri medicale şi alte deşeuri periculoase al SC ProAir Clean SA Timişoara. Cantitatea de deşeuri periculoase incinerate în anul 2004 a fost de 621,626 t. Principalele categorii de deşeuri incinerate sunt deşeurile medicale, zaţuri de vopsele, solvenţi uzaţi, adezivi, ambalaje contaminate.

Tabel 2.4.6.3. Evoluţia cantităţilor de deşeuri toxice generate şi repartiţia acestora pe judeţe Judetul/regiunea 2000 2001 2002 2003 2004

Arad 1354 10285 11391 486 286 Caras – Severin 320 281 204 343 305

Hunedoara 2528 3202 4547 2110 1388 Timis 4193 4082 2164 4389 4914

Totel Regiunea Vest 8395 17850 18306 7328 6893

Page 46: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

46

2.4.6.4. Depozite de deşeuri

Depozitele de deşeuri orăşeneşti din judeţ sunt depozite mixte, acceptându-se pentru depozitare atât deşeuri de tip municipal cat şi deşeuri de producţie, de obicei nepericuloase. Aceste depozite sunt neamenajate şi nu întrunesc condiţiile impuse pentru protecţia factorilor de mediu conform HG nr. 349/2005.

În mediul rural depozitarea deşeurilor se realizează pe amplasamentele stabilite de consiliile locale, neamenajate şi neautorizate. În cea mai mare parte a comunelor, depozitarea deşeurilor menajere este realizată necontrolat, neorganizat şi deseori în alte locuri decât cele stabilite. Toate spaţiile de depozitare ale deşeurilor menajere din mediul rural vor trebui închise şi ecologizate până în data de 16.07.2009, conform Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor.

În Regiunea Vest sunt în funcţiune un număr de 35 depozite de deşeuri municipale, dintre care un singur depozit ecologic în funcţiune, Depozitul ASA Arad Servicii Ecologice SA, construit în anul 2003 şi dat în funcţiune în anul 2004. Fiecare judeţ are un plan judeţean de gestionare a deşeurilor, conform căruia este prevăzut câte un depozit ecologic zonal pentru deşeurile municipale. Pentru realizarea acestora există două solicitări de finantare ISPA, pentru Timişoara şi Caraş-Severin, iar pentru judeţul Hunedoara s-a constituit un parteneriat public-privat.

2.4.7. RADIOACTIVITATEA

În Staţiile de Radioactivitate amplasate pe teritoriul regiunii 5 Vest, se fac măsurători ale radioactivităţii la probe de : vegetaţie, sol, aerosoli, depuneri atmosferice, apă brută , apă potabilă. Se derulează un program standard de supraveghere a radioactivităţii mediului de 11 ore/zi, asigurându-se detectarea creşterilor nivelelor de radioactivitate şi realizarea avertizării sau alarmării factorilor de decizie, dacă ar fi cazul. Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice sau lunare atât pentru situaţii normale, cât şi pentru procedurile de notificare, avertizare, alarmare în cazul detectării unei depăşiri a pragului de atenţionare/avertizare/alarmare.

2.4.8. ZONE CRITICE PRIVIND DETERIORAREA CALITĂŢII MEDIULUI PE TERITORIUL REGIUNII

2.4.8.1. Zone critice sub aspectul poluării aerului Poluarea aerului este, potenţial, cea mai gravă problemă pe termen scurt şi mediu din punct de vedere al sănătăţii. Aerul poluat este mai dificil de evitat decât apa poluată. Efectele lui, care pătrund peste tot, dăunează sănătăţii, degradează construcţii. Zonele din vecinătatea depozitelor de deşeuri menajere sunt afectate de fumul produs prin arderea deşeurilor, germeni patogeni şi mirosuri dezagreabile. Principalele localităţi ale regiunii care înregistrează depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile la pulberile sedimentabile sunt: Chişcădaga, Deva, Hunedoara, Valea Jiului, Brad, Oraviţa, Călan, Mintia. Obiectivele industriale a căror activitate determină frecvente depăşiri ale concentraţiilor maxime admise la indicatorii de calitate ai atmosferei sunt: S.C. Combinatul Siderurgic S.A.(Reşiţa), S.C. UCMR S.A., S.C. Moldomin S.A., C.N.U. S.A. Bucureşti – sucursala Banat-Oraviţa.

Page 47: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

47

2.4.8.2. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă Au fost identificate zone critice datorită activităţilor specifice desfăşurate, urmarea cărora este afectată calitatea apelor de suprafaţă: Judeţul Arad:

- apa din canalul Muresel provine din râul Mureş iar cauza poluării o constituie nămolul de fund necurăţat şi a depozitarii gunoaielor menajere pe malurile canalului. - Mureşul Mort provine din canalul Mureşel iar cauza poluării o constituie apele uzate deversate de S.C.Prodcom Andante (staţia de epurare nu funcţionează corespunzator). - apa din Canalul Ier provine din râul Mureş, apa fiind degradată din cauza nămolului de fund şi a unor evacuări de apă pluvială şi uneori tehnologică de la S.C. Prodcom Andante SRL

Judeţul Caraş Severin: -apa din Bârzava este degradata din cauza apelor neepurate descărcate din canalizarea municipiului Reşiţa, Bocşa şi de apele uzate evacuate de S.C.Colini Bocşa. -apa din Lişava provine din râul Caraş şi este afectat de evacuările de ape de mină cu conţinut de uranium şi de apele uzate menajere din canalizarea oraşului Oraviţa

Judeţul Hunedoara: - apele din zona Gurabarza sunt afectate de evacuarea apelor de mină şi de insuficienta epurare a acestor ape cu substante chimice necesare epurării

Judeţul Timiş: -râul Bega este poluat din cauza deversării apelor uzate menajere şi industriale parţial epurate. -râul Aranca (aval de oraşul Sânnicolau Mare) este poluat cu substanţe organice din zona agroindustrială Sânnicolau Mare, din canalizarea oraşului şi din canalele secundare de desecare. -râul Bega Veche şi cursul de apă Şurgani( aval de oraşul Buziaş) are un debit de diluţie redus iar calitatea apei s-a redus

2.4.8.3. Zone critice din punct de vedere al poluării apelor subterane

Judeţul Arad Platforma S.C.Real Estate Group SRL (fost combinat de îngrăşăminte chimice) prezintă o puternică poluare a apelor freatice cu ioni de amoniu şi azotaţi care se menţine şi în prezent. În zona CET pe lignit s a produs o puternică poluare a apelor freatice din mai multe cauze şi anume prezenţa haldei de depozitare a zgurii şi cenuşii (poluare cu sulfaţi, cloruri, calciu şi sodiu), depozitul de cărbune (prin infiltraţiile apelor pluviale cu ioni de sulfat şi de calciu), precum şi staţia de tratare chimică a apelor în vederea folosirii lor la cazane ( prin poluare cu sodium, cloruri şi modificare de pH). Zona fostelor gropi de gunoi ale municipiului Arad prezintă o poluare puternică în întreg freaticul din zonă, acesta fiind poluat cu substanţe organice, amoniac şi azotat .

Judeţul Caraş Severin Stratul acvifer freatic pe întreaga zonă a judetului prezintă depăşiri ale concentraţiilor de poluanţi (azotaţi,calciu,fier,substanţe organice,mangan,amoniu) admise în mod excepţional, conform legii 458/2002. Pe raza bazinelor hidrografice Nera Cerna şi Dunăre de asemenea există depaşiri ale concentraţiilor de poluanţi admise în mod excepţional, conform legii 458/2002. Calitatea apei în forajele de alimentare cu apă a oraşului Moldova se încadrează în limitele impuse prin legea 458 /2002, cu excepţia manganului. Judeţul Hunedoara nu se cunosc zone critice din acest punct de vedere.

Judeţul Timiş

Page 48: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

48

Stratul acvifer freatic prezintă depăşiri ale limitelor maxime admise în mod excepţional la indicatorii substanţe organice, amoniu şi fosfaţi în bazinele hidrografice Bega (zona Margina), Timiş( zona Lugoj, Caransebeş), Bârzava (zona Birda), Bega Veche, Aranca (zona Sânnicolau Mare).În stratul acvifer de adâncime calitatea apei este necorespunzătoare, înregistrându se depăşiri ale limitei maxime admise la amoniu,substanţe organice şi mangan.

2.4.8.4. Zone critice din punct de vedere al degradării/poluării solului

Judeţul Arad Zonele critice au fost tratate la capitolul 4.1. şi 9.5.În afara de acestea mai există: Zona oraşului Sebiş unde funcţionează multe ateliere de tăbăcărie în condiţii necorespunzătoare iar apele uzate rezultate, impurificate cu substanţe organice, crom şi sulfuri au fost transportate prin vidanjare pe o fostă groapă a caramidăriei.

Judeţul Caraş Severin Terenurile agricole, pajiştile şi pădurile din jurul centrelor industriale sunt supuse unei poluări

constante, seseizabile doar în timp.Zonele critice datorate exploatărilor miniere sunt la Anina, Ciudanoviţa, Moldova Nouă, Ruşchiţa, Bocşa. Cele mai afectate zone datorită depozitării necorespunzătoare a deşeurilor urbane din judeţ sunt zona Reşiţa Drumul Lupacului km 5 cu o suprafaţa de 10 50 ha, zona Bocşa Haldina Doclin 22 ha, zona Caransebeş Haldina Valea Mare 20 ha, zona Moldova Nouă Haldina 15 ha, zona Oraviţa Haldina 15 ha, Zona Băile Herculane Haldina 8 ha.

Folosirea tehnologiilor neadecvate şi a păşunatului abuziv duce la eroziunea de suprafaţă , de adâncime şi alunecări de teren, situaţie întâlnită în zona Berzovia Bocşa, zona Caransebeş Fârliug, zona Grădinari Oraviţa, zona Moldova Nouă Zlatniţa,zona Bozovici Domaşnea.

Terenurile agricole poluate cu deşeuri agricole s-au redus mult, dar au mai rămas suprafeţe restrânse situate în zona complexelor zootehnice dezafectate cum ar fi Combinatul Agroindustrial Berzovia, Avicola Bocşa, Ferma Gherteniş, Ferma 11 Bocşa, Zona AEIBO Berzovia, Complexul porcine Oraviţa.

Judeţul Hunedoara

La nivelul judeţului există un număr de 141 halde industriale de steril şi depozite de deşeuri menajere pe o suprafaţa de peste 600ha, aceste zone fiind cele mai poluate datorită depozitării industriale şi menajere.

Judeţul Timiş Principalele probleme sunt cauzate de depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor industriale, menajere şi a dejecţiilor animaliere. Cea mai mare sursă de poluare sunt fermele de la S.C. Comtim Group SRL care au poluat şi în trecut şi în prezent fără o soluţie ecologică de epurare a apelor uzate şi de eliminare a dejecţiilor.Alte activităţi care au produs poluarea solului sunt practica anterioară de eliminare finală a apelor fenolice rezultate de la Secţia Margina a SC Solventul SA, prin infiltrare în câmpurile de aspersie cu compuşi fenolici pe un areal întins; depozitarea deşeurilor urbane provenite din municipiile Timişoara şi Lugoj în depozite neconforme pe o suprafaţă de cca.60 ha precum şi practica depozitării deşeurilor menajere provenite din localităţile rurule în depozite neorganizate pe suprafeţe de cca. 158 ha.

2.4.8.5. Zone critice care necesită reconstrucţie ecologică

Judeţul Arad În ceea ce priveşte evoluţia utilizării solurilor în agricultură, în ultima perioadă se constată o diminuare a suprafeţelor arabile datorită necultivării unor suprafeţe iar suprafeţele de vii şi livezi

Page 49: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

49

au scăzut ca urmare a defrişărilor masive nefiind înfiinţate noi plantaţii. Procentul de împădurire a terenurilor degradate şi a celor de exploatate forestier este oscilant şi instabil.In anul 2004 Direcţia Silvică Arad a inventariat terenuri cu posibilităţi de împădurire, acestea fiind de 25% din totalul suprafeţei fondului forestier al judeţului.

Judeţul Caraş Severin De asemenea în acest judeţ nu s-au efectuat lucrări de împădurire pe terenurile degradate din fondul funciar agricol şi nici perdele forestiere.Cele mai critice zone care necesită reconstrucţie ecologică sunt prezentate la punctual 9.4, cu prioritate cele datorate exploatărilor miniere

Judeţul Hunedoara

Pe teritoriul judeţului Hunedoara datorită închiderilor de mină s-au impus o serie de lucrări de reconstrucţie ecologică şi anume: amenajări de terenuri în vederea împăduririi cu molid şi salcâm în cariere; lucrări de stabilizare a taluzelor carierelor şi a haldelor de steril ; lucrări de însămînţare pe platformelor haldelor de steril ; lucrări de refacere a solului în incintele miniere dezafectate şi lucrări de canalizare a unor torenţi în perimetrele miniere pentru colectarea apelor pluviale spre emisari în vederea reducerii proceselor de eroziune de pe versanţi.

Judeţul Timiş

Principalele surse de poluare a solului care impun o reconstrucţie ecologică sunt: depozitele de deşeuri menajere, industriale, platformele industriale dezafectate şi zootehnia.Este necesară şi reconstrucţia unor obiective degradate de activitaţi agricole şi anume spaţiile de depozitare a gunoiului de grajd şi a dejecţiilor lichide din fermele şi complexele zootehnice existente,staţiile de epurare existente şi instalaţiile vechi de evacuare a dejecţiilor.

CAPITOLUL III. PROBLEME/ASPECTE PRIORITARE ÎN REGIUNEA VEST

3.1. Informaţiile utilizate în identificarea şi evaluarea problemelor Informaţiile utilizate în evaluarea şi identificarea problemelor a fost realizată pe baza urmatoarelor instrumente principale:

a) Planurile Locale de Acţiune pentru Mediu (judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş); b) Utilizarea unor chestionare standardizate – acest instrument a fost aplicat pentru

administraţiile publice locale în scopul eficientizării procesului de evaluare şi sinteza a datelor transmise;

c) Utilizarea studiilor, rapoartelor şi analizelor de specialitate – acest instrument a fost utilizat în special pentru instituţiile publice descentralizate ca atribuţii în controlul şi managementul factorilor de mediu;

d) Utilizarea strategiilor şi planurilor de măsuri ale agenţilor economici – acest instrument s-a utilizat în special pentru integrarea datelor şi informaţiilor agenţilor economici cu privire la impactul asupra mediului înconjurător precum şi planurile de conformare şi master-planurile agenţilor economici;

e) Utilizarea strategiilor, programelor şi planurilor locale sau naţionale de acţiune – acest instrument a fost utilizat în special pentru identificarea viziunii comunităţii asupra dezvoltării durabile, implementarea unor măsuri cu impact direct asupra mediului precum şi în corelarea şi integrarea PRAM în strategiile existente;

f) Legislaţia naţională şi locală în vigoare – acest instrument a fost aplicat în special pentru identificarea limitelor şi condiţionărilor de mediu ca suport în stabilirea unor sisteme de evaluare pentru diferitele probleme / aspecte de mediu;

g) Consultare comunitara – acest instrument a fost utilizat prin punerea la dispoziţia comunităţii prin mijloace directe (întâlniri) şi mass media (presa scrisă, afişe) a informaţiilor necesare implicării în evaluarea problemelor de mediu;

Page 50: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

50

h) Cunoştinţe individuale – acest instrument a fost utilizat în special în cadrul întâlnirilor de grup expert, experienţa şi informaţiile individuale constituind un element deosebit de important în evaluarea si ierarhizarea problemelor de mediu.

3.2. Utilizarea sistemelor de evaluare şi ierarhizare a problemelor

3.2.1. Matricea de evaluare şi ierarhizare a problemelor de mediu Fiecare matrice de evaluare a problemelor de mediu are drept scop gestionarea complexităţii

analizelor prin împărţirea unei probleme de mediu în mai multe părţi. Fiecare parte este apoi evaluată şi recombinată matematic pentru a se obţine un rezultat final.

Metoda utilizată se bazează pe sistemul “scorurilor ponderate” şi a implicat parcurgerea a cinci etape:

a) Identificarea criteriilor pentru evaluarea riscului; b) Acordarea unui punctaj fiecărei probleme pentru fiecare criteriu; c) Distribuirea ponderilor pe fiecare criteriu; d) Înmulţirea scorurilor criteriilor cu ponderile şi însumarea rezultatelor pentru a obţine un scor

total; e) Ordonarea problemelor în funcţie de scorurile totale.

Matricea de ierarhizare utilizata pentru elaborarea PRAM Vest conţine trei seturi de indicatori specifici:

a) Indicatori ce vizează dezvoltarea durabilă a unei comunităţi bazată pe respectarea şi aplicarea unor reglementari şi standardizări specifice conservării şi protecţiei mediului natural (evaluarea impactului asupra mediului şi a sănătăţii umane, conformarea cu cerinţele legale în vigoare);

b) Indicatori ce vizează complexitatea şi obiectivitatea informaţiilor utilizate în caracterizarea şi evaluarea unei probleme de mediu ( identificarea gradul de incertitudine a evaluării problemei în scopul ierarhizării acesteia);

c) Indicatori ce vizează implicarea publică în luarea deciziilor ce privesc mediul şi dezvoltarea viitoare a comunităţii din care fac parte (ordinul de prioritate acordat de comunitate problemei evidenţiate).

Modelul matricii utilizate pentru evaluarea individuală a fiecărei probleme de mediu este următorul:

PROBLEMA - ... ... ... Criteriu A Criteriu B Criteriu C Criteriu D Criteriu E

În ce măsură problema afectează sănătatea umană

În ce măsură problema afectează mediul

În ce măsură problema generează neconformarea cu cerinţele legale

Care este nivelul de incertitudine asupra evaluării problemei

Care este ordinul de prioritate acordat de comunitatea locală

Extrem 3 Extrem 3 Extrem 3 Extrem 1 Extrem 3 Considerabil 2 Considerabil 2 Considerabil 2 Considerabil 2 Considerabil 2 Redus 1 Redus 1 Redus 1 Redus 3 Redus 1 Scorul pe criterii 4 x ... 5 x ... 3 x ... 2 x ... 2 x ... Total Scor pe problemă Total (I) =

Fiecare din cele cinci criterii utilizate are o pondere definită in cadrul evaluării finale a problemei de mediu.

Page 51: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

51

Astfel, cel mai important criteriu este cel legat de afectarea mediului înconjurător, urmat de impactul poluării asupra sănătăţii umane si neconformarea cu cerinţele legale. Ultimele două criterii ca pondere în evaluarea finală a problemelor de mediu sunt cele legate de nivelul de incertitudine asupra problemei şi ordinul de prioritate acordat de comunitate. Valorile maxime şi minime între care o problemă de mediu poate să obţină un punctaj sunt:

a) Punctaj minim – 16 puncte b) Punctaj maxim – 48 puncte c) Punctaj mediu – 32 puncte

3.2.2. Evaluarea şi ierarhizarea problemelor / aspectelor de mediu în regiunea Vest

In baza evaluării calităţii mediului şi a surselor de poluare existente, prin aplicarea metodologiei de evaluare si ierarhizare, pentru Planul Regional de Acţiune pentru Mediu al Regiunii Vest s-a obţinut următoarea listă ierarhizată de probleme / aspecte de mediu:

• Pe categorii de probleme se remarcă ca fiind foarte importante: 1. GESTIUNEA DEŞEURILOR 38,08 2. DEGRADAREA CALITĂŢII APELOR DE SUPRAFAŢĂ 37,45 3. CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ A INSTITUŢIILOR CU

ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

37.03

4. CERINŢA ŞI CALITATEA APEI POTABILE 35,9 5. POLUAREA ATMOSFERICĂ 35.58 6. EDUCAŢIA ECOLOGICĂ ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ 34,81 7. DEGRADAREA SOLULUI ŞI APELOR SUBTERANE 34.71 8. TURISM ŞI AGREMENT 34,68 9. DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII ŞI A MEDIULUI NATURAL 31,95 10. ASIGURAREA STĂRII DE SĂNĂTATE 31 11. PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE NATURALE

ŞI ANTROPICE 30.93

12. URBANIZAREA MEDIULUI, TRANSPORTUL RUTIER ŞI FEROVIAR 28,65

1. GESTIUNEA DEŞEURILOR 38,08

Problema Arad Timis Hune doara

Caras-Severin

Scor final

Depozitarea necorespunzătoare şi exploatarea în condiţii de risc a depozitelor de deşeuri menajere în mediul urban

45 43 42 48 44,5 I

Implementarea deficitară a unui sistem integrat de colectare, transport şi eliminare a deşeurilor periculoase şi a pesticidelor expirate

46 43 43 42 43,5 II

Lipsa unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor spitaliceşti 40 42 41 44 41,75 III

Implementarea deficitara a sistemelor de colectare şi valorificare a bateriilor uzate, anvelope uzate, uleiuri uzate şi materiale contaminate cu ulei

43 40 39 40 40,75 IV

Page 52: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

52

Sisteme deficitare de colectare selectiva , transport si valorificare selectivă a deşeurilor de ambalaje, sticlă şi hârtie, polietilen tereftalat şi a celor textile

41 39 39 39 39,5 V

Lipsa resurselor de finanţare necesare pentru realizarea depozitelor ecologice

40 37 37 39 38,25 VI

Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor industriale nepericuloase şi inerte

39 35 38 38 37,50 VII

Gestiunea necorespunzătoare a depozitelor de zgură şi cenuşii provenite din industria energetică

35 36 39 39 37,25 VIII

Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor provenite din industria de preparare şi procesare a cărnii

36 39 37 35 36,75 IX

Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere în mediul rural

34 32 35 35 34 X

Lipsa unor amenajări ecologice în punctele vamale în vederea depozitării/eliminării produselor care nu îndeplinesc cerinţele de introducere în ţară

39 38 16 37 32,5 XI

Absenţa unui management integrat al haldelor de steril de deşeuri radioactive CNU judeţele Arad şi Caraş-Severin

43 18 18 44 30,75 XII

2. DEGRADAREA CALITĂŢII APELOR DE

SUPRAFAŢĂ

37,45 Problema Arad Timis Hune

doara Caras-Severin

Scor final

Funcţionarea necorespunzătoare a sistemelor de epurare a apelor uzate existente

41 43 48 40 43 I

Insuficienta sau lipsa sistemelor de canalizare şi epurare în localităţile cu peste 2000 l.e., în special în localităţile cu sisteme centralizate de distribuţie a apei potabile

41 41 39 47 42 II

Poluarea datorata depozitarii necontrolate a deşeurilor în zona inundabilă şi în albiile râurilor, în special a deşeurilor menajere şi a rumeguşului

38 38 37 37 37,5 III

Poluarea apelor de suprafaţă cu îngrăşăminte chimice şi pesticide utilizate în agricultură

38 38 24 40 35 IV

Poluarea apelor de suprafaţă datorată activităţilor de extracţie şi de preparare a minereurilor prin funcţionarea necorespunzătoare sau inexistenţa instalaţiilor de epurare

32 16 42 45 33,7 V

Lipsa sistemelor de canalizare şi epurare în localităţile cu sub 2000 l.e., în special în localităţile cu sisteme centralizate de distribuţie a apei potabile

32 30 36 36 33,5 VI

3. CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ A INSTITUŢIILOR CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

37,03

Page 53: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

53

Problema Arad Timis Hune doara

Caras-Severin

Scor final

Insuficienta sau ineficienta sistemelor de monitoring integrat al calităţii mediului la nivel regional

42 44 42 40 42 I

Comunicare/cooperare deficitară între agenţii economici şi instituţiile publice, administraţia publică cu atribuţii în coordonarea şi controlul activităţii de protecţie a mediului

40 41 41 40 40,5 II

Capacitate instituţională redusă ( resurse financiare, umane si materiale) a instituţiilor publice cu atribuţii în coordonarea, controlul şi implementarea Aquis-ului comunitar european în domeniul protecţiei mediului înconjurător

43 39 38 38 39,5 III

Lipsa unui sediu funcţional

46 48 16 46 39 IV

Insuficienţa perfecţionării profesionale a personalului angajat în instituţii, organisme şi organizaţii cu atribuţii sau activitate în domeniul conservării şi protecţiei mediului înconjurător

37 38 36 36 36,75 V

Insuficienta monitorizare a calităţii factorilor de mediu afectaţi datorită poluărilor cu impact transfrontier

37 35 30 37 34,75 VI

Delimitarea neclară a atribuţiilor unor instituţii, organisme sau organizaţii abilitate la nivel local, judeţean sau regional

29 26 24 28 26,75 VII

4. CERINŢA ŞI CALITATEA APEI POTABILE 35,9

Problema Arad Timiş Hune doara

Caraş-Severin

Scor final

Neasigurarea zonelor de protecţie sanitară a surselor de apa potabilă

48 46 48 48 47,5 I

Utilizarea unor sisteme neperformante în captarea, transportul, tratarea şi distribuţia apei potabile în mediul urban şi rural.

36 35 34 40 36,25 II

Insuficienta extindere a reţelelor centralizate de distribuţie a apei potabile in mediul rural si urban

30 34 35 36 33,75 III

Lipsa unui sistem de monitorizare a calităţii apei din surse individuale de alimentare cu apa in scop potabil

31 34 32 34 32.75 IV

Insuficienţa resurselor locale de apă destinată utilizării în scop potabil în zone fără acoperire cu sisteme centralizate

16 33 31 37 29,25 V

5. POLUAREA ATMOSFERICĂ 35,58

Problema Arad Timiş Hune doara

Caraş-Severin

Scor final

Ineficienta sau inexistenţa sistemelor de reţinere a emisiilor de noxe in atmosfera in sectorul industrial

39 38 40 48 41,25 I

Poluarea atmosferei datorată traficului auto în aglomerări urbane

44 40 35 38 39,25 II

Page 54: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

54

Poluarea atmosferica rezultata din neprotejarea suprafeţelor iazurilor de decantare şi a haldelor de steril

41 34 36 40 37,75 III

Poluarea atmosferei generată de sistemele mari de ardere (LCP)

36 34 35 35 35 IV

Poluarea atmosferei rezultată din sistemele de încălzire şi preparare a apei calde cu combustibili solizi sau lichizi

32 30 32 30 31 V

Lipsa sistemelor de reducere şi recuperare a COV rezultaţi la stocarea şi manipularea produselor petroliere precum şi din alte activităţi industriale care utilizează solvenţi organici.

30 29 30 28 29,25 VI

6. EDUCAŢIA ECOLOGICĂ 34,81

Problema

Arad Timiş Hune doara

Caraş-Severin

Scor final

Inexistenţa unui sistem educaţional eficient privind protecţia mediului

39 38 37 39 38,25 I

Colaborarea insuficientă a administraţiei publice locale, instituţiile guvernamentale descentralizate, agenţii economici şi ONG-urile cu activitate şi atribuţii în domeniul protecţiei şi conservării mediului înconjurător

37 36 35 37 36,25 II

Lipsa mecanismelor financiare şi a facilităţilor fiscale care să susţină dezvoltarea organismelor si organizaţiilor comunitare in domeniul protecţiei şi conservării mediului înconjurător

34 35 35 34 34,5 III

Gradul scăzut de implicare a societăţii civile în luarea deciziilor de mediu precum şi insuficienţa ONG-urilor active în domeniul mediului

33 32 30 38 33,25 IV

7. DEGRADAREA SOLULUI ŞI APELOR

SUBTERANE

34,71 Problema Arad Timiş Hune

doara Caraş-Severin

Scor final

Poluarea cu emisii rezultată din activităţile industriale 43 44 33 42 40,5 I

Poluarea solului şi a apelor subterane şi scoaterea din circuitul natural a unor importante suprafeţe de teren ocupate de depozitele de deşeuri menajere urbane sau rurale

44 40 27 46 39,25 II

Poluarea istorică a solului şi a apelor subterane datorată activităţilor miniere, metalurgice şi chimice

42 38 32 44 39 III

Poluarea solului şi a apelor subterane datorată infiltraţiilor de dejecţii animaliere provenite de la batalurile unităţilor zootehnice

30 38 33 46 36,75 IV

Poluarea solului şi apelor subterane cu substanţe provenite din utilizarea de compuşi ai azotului şi fosforului (nutrienţi) si produse de uz fitosanitar in agricultura si silvicultura

30 38 25 45 34,5 V

Page 55: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

55

Existenţa unor suprafeţe importante de terenuri supuse eroziunii

31 28 33 40 33 VI

Afectarea solului şi apelor subterane datorita exploatărilor de balast din terase şi exploatarea mineralelor utile in cariere

30 26 33 30 29,75 VII

Exploatarea necorespunzătoare şi/sau valorificarea insuficientă a resurselor geotermale şi a apelor minerale

30 26 20 24 25 VIII

8. TURISM ŞI AGREMENT 34,68

Problema Arad Timiş Hune doara

Caras-Severin

Scor final

Practicarea turismului în condiţii improprii din punct de vedere al protecţiei mediului

38 37 36 42 38,25I

Amenajarea inadecvată sau absenţa dotărilor corespunzătoare din punct de vedere igienico-sanitar şi a gestiunii deşeurilor în zonele de practicare a agrementului

32 46 40 36 38,5 II

Lipsa infrastructurii şi a capacităţilor de susţinere a turismului montan, agroturismului şi a turismului cultural şi ştiinţific

28 34 30 38 32,5 III

Lipsa amenajărilor în zonele de agrement periurban şi autorizarea acestora pentru îmbăiere

22 44 32 32 29,5 IV

9. DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII ŞI A MEDIULUI NATURAL

31,95

Problema Arad Timiş Hune doara

Caraş-Severin

Scor final

Administrarea ineficientă a ariilor protejate de interes naţional şi lipsa alocării de fonduri speciale acestui scop 36 37 34 36

35,75 I

Degradarea mediului natural datorită exploatării necorespunzătoare a fondului forestier

35 36 31 34 34 II

Dereglarea efectivelor din fauna şi flora salbatică şi a calităţii habitatelor

33 31 32 37 33,25 III

Insuficienţa cercetării ştiintifice aplicative şi realizarea unor baze de date corelate în monitorizarea sau promovarea ariilor naturale de interes naţional şi cunoaşterea biodiversitătţii regiunii Vest

36 28 30 38 33 IV

Insuficienta implicare a factorilor interesaţi în administrarea/custodia ariilor protejate şi desemnării/gospodăririi siturilor NATURA 2000

30 29 28 32 29,75 V

Absenţa unui Plan Regional de Acţiune pentru Biodiversitate

25 23 32 24 26 VI

10. ASIGURAREA STĂRII DE SĂNĂTATE 31

Page 56: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

56

Problema Arad Timiş Hunedoara Caraş-Severin

Scor final

Insuficienta monitorizare şi lipsa unor studii specifice relaţiei mediu – sănătate umană, în vederea cuantificării efectelor poluării factorilor de mediu asupra populaţiei

32 30 32 30 31 I

11. PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE

30,93

Problema Arad Timiş Hunedoara Caraş-Severin

Scor final

Lipsa capacităţii de intervenţie în situaţia unor poluări accidentale 38 36 37 35 36,5

I

Lipsa fondurilor, lucrărilor de investiţii şi a măsurilor administrative necesare punerii şi exploatării în siguranţă a obiectivelor cu risc ridicat pentru mediu : iazuri de decantare, depozite de substanţe periculoase, tehnologii periculoase învechite, haldele de steril

30 31 36 38 33,75 II

Afectarea mediului natural si construit datorita lipsei sau ineficientei unor lucrări hidrotehnice de protecţie împotriva inundaţiilor

33 31 32 34 32.5 III

Amplificarea fenomenelor de viituri şi inundaţii datorate insuficienţei suprafeţelor împădurite sau exploatării neraţionale a unor suprafeţe cu fond forestier

30

28

32

35

31,25 IV

Incendierea voluntară a pajiştilor,miriştilor, perdelelor de protecţie sau a deşeurilor

27 31 26 33 29,25 V

Amplificarea gradului de risc pentru producerea de catastrofe naturale si accidente industriale majore generat de schimbările climatice globale cu impact asupra atmosferei terestre şi regimului hidrologic

28 25 30 31 28,5 VI

Absenţa în anumite areale naturale sau construite a lucrărilor specifice stabilizării terenurilor supuse alunecărilor

25 28 26 33 28 VII

Managementul necorespunzător al zonelor cu exces de umiditate

25 26 29 31 27,75 VIII

12. URBANIZAREA MEDIULUI, TRANSPORTUL RUTIER ŞI FEROVIAR

28,65

Problema Arad Timiş Hunedoara Caraş-Severin

Scor final

Situaţia necorespunzătoare a parcului auto aflat în circulaţie

32 38 40 38 37 I

Absenţa unor şosele de centură pentru traficul rutier de tranzit în localităţile urbane traversate de drumuri europene şi naţionale

36 39 32 40 36,75 II

Page 57: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

57

Inexistenţa unor spaţii tampon între zona rezidenţială şi zona industrială în mediul urban şi rural

32 34 26 40 33 III

Diminuarea şi degradarea spaţiilor verzi intraurbane şi periurbane existente datorata modificării Planului Urbanistic General prin Planuri Urbanistice Zonale şi de Detaliu

30 32 34 30 31,5 IV

Poluarea fonică datorata traficului auto în zonele rezidenţiale şi poluarea prin vibraţii generată de traficul auto de mare tonaj

33 35 18 38 31 V

Absenţa unei infrastructuri rutiere adecvate pentru mijloacele auto în mediul urban (căi de rulaj pentru mijloace auto, piste de biciclete, spaţii de parcare)

30 32 32 29 30,75 VI

Salubrizarea insuficientă a căilor rutiere şi feroviare

30 26 26 29 27,75 VII

Impactul pe termen lung produs de viitoarea autostradă Arad – Deva – Sibiu

30 28 18 16 23 VIII

Insuficienţa sau absenţa sistemelor de monitorizare a poluării chimice, fonice şi fizice datorată traficului rutier si feroviar

24 23 20 20 21,75 IX

Evidenţă cadastrală deficitară şi absenţa unui sistem regional GIS

20 20 26 20 21.5 X

Poluarea solului, subsolului, apelor freatice în zona de frontieră datorită activităţii de transvazare/transbordare şi a traficului feroviar

24 21 16 24 21,25XI

Punctele principale ale Planului Regional de Acţiune pentru Mediu sunt reprezentate de obiectivele, ţintele şi acţiunile necesare pentru rezolvarea celor mai importante probleme de mediu identificate.

Pregătirea Planului de Acţiune pentru Mediu implică:

v examinarea practicilor privind managementul mediului existente în cadrul comunităţii;

v stabilirea criteriilor de identificare a acţiunilor;

v coordonarea analizelor economice, tehnice şi sociale necesare pentru asigurarea fundamentării procesului de selectare a acţiunilor.

Planul de Acţiune s-a construit pe baza activităţilor si rezultatelor anterioare şi anume:

v viziunea comunităţii, care constituie un ghid în elaborarea obiectivelor şi ţintelor.

v evaluarea problemelor de mediu, care defineşte problemele şi facilitează determinarea celor mai adecvate acţiuni necesare a fi incluse în PRAM.

v procesul de stabilire a priorităţilor, care focalizează PRAM asupra celor mai serioase probleme de mediu din cadrul comunităţii.

În esenţă, Planul de Acţiune pentru Protecţia Mediului poate fi privit ca fiind acordul multitudinii de participanţi asupra celor mai bune căi de soluţionare a problemelor de mediu identificate în cadrul evaluării realizate. Este deosebit de important ca publicul să fie permanent informat asupra elaborării PRAM, asigurându-l astfel de reflectarea propriilor priorităţi în acţiunile care se propun. Un efort eficient de implicare a publicului poate facilita conştientizarea membrilor comunităţii privind costurile şi beneficiile acţiunilor propuse, precum şi privind cele mai bune soluţii, prin solicitarea punctelor sale de vedere.

Page 58: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

58

CAPITOLUL IV. PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU

4.1. Acţiuni strategice pentru protecţia mediului

Pentru a putea crea cadrul adecvat identificării obiectivelor specifice şi acţiunilor necesare rezolvării problemelor de mediu este necesar ca într-o primă etapă să fie analizată Strategia de Dezvoltare Durabilă a României şi a Regiunii de Dezvoltare Vest , precum şi acţiunile strategice necesare a fi implementare pe termen scurt, mediu şi lung.

Este important de subliniat legătura cu priorităţile europene de dezvoltare. În perioada de referinţă a PND 2007-2013, România trebuie să se racordeze atât la Politica de Coeziune a Uniunii Europene, cât şi la priorităţile Agendei Lisabona, la realizarea cărora va trebui să-şi aducă propria contribuţie. Este de menţionat că propunerile Comisiei Europene privind managementul Fondurilor Structurale în perioada de programare 2007-2013 reflectă o reorientare sporită în sensul susţinerii eforturilor de atingere a obiectivelor fundamentale de la Lisabona şi Göteborg, respectiv creşterea competitivităţii, ocuparea deplină şi protecţia durabilă a mediului. Pe aceleaşi obiective se axează şi Strategia de dezvoltare a PND 2007-2013, în încercarea de a realiza reducerea cât mai rapidă a decalajelor existente faţă de UE prin metode promovate la nivel european şi care vor beneficia de o susţinere financiară substanţială din partea UE.

În ceea ce priveşte Strategia PND, având în vedere obiectivul global de reducere a decalajelor de dezvoltare faţă de UE şi pornind de la o analiză cuprinzătoare a situaţiei socio-economice actuale, au fost stabilite şase priorităţi naţionale de dezvoltare, ce grupează în interior o multitudine de domenii şi sub-domenii prioritare:

P1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere P2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport P3. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului P4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea

capacităţii administrative P5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol P6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării

Acest set de priorităţi asigură continuitatea faţă de priorităţile stabilite în PND 2004-2006 şi a fost agreat de principiu cu Comisia Europeană. Mai mult decât atât, în cadrul negocierilor la Capitolul 21 „Politica Regională şi Coordonarea Instrumentelor Structurale” (închise la data de 23 septembrie 2004), autorităţile române şi Comisia Europeană au stabilit viitoarele Programe Operaţionale prin intermediul cărora se vor gestiona Fondurile Structurale şi de Coeziune pe baza domeniilor acoperite de priorităţile sus formulate (cu excepţia agriculturii, dezvoltării rurale şi pescuitului, care vor fi finanţate din instrumente comunitare distincte).

Planul Operaţional Sectorial de Mediu (POS) dezvoltă prioritatea 3 a Planului Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013, «Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului». Priorităţile POS Mediu ţin seama de necesităţile de dezvoltare ale României şi se bazează pe experienţa acumulată în dezvoltarea programelor de pre-aderare în sectorul de mediu. Din perspectivă internaţională, acestea au la bază Strategia Europeană de Dezvoltare Durabilă şi al 6-lea Program de Acţiune pentru Mediu. Obiectivul global al POS Mediu constă în îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a standardelor de mediu, vizând, în principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu. Obiectivele specifice ale POS Mediu sunt:

1. Îmbunătăţirea accesului la infrastructura de apă, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015.

2. Ameliorarea calităţii solului, prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în 2015.

3. Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi în cele mai poluate localităţi până în 2015.

Page 59: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

59

4. Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000.

5. Reducerea riscului la dezastre naturale care afecteză populaţia , prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015

În vederea atingerii acestor obiective, s-au identificat următoarele axe prioritare: Axa prioritară 1 – Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată Axa prioritară 2 – Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea sistemelor municipale de termoficare în zonele prioritare selectate. Axa prioritară 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii Axa prioritară 5 – Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc Axa prioritară 6 – Asistenţa Tehnică. Planul Regional de Acţiune pentru Mediu este armonizat cu planurile şi programele din alte sectoare orizontale şi stabileşte o relaţie verticală între planificarea regională, pe de o parte şi cea naţională şi locală, pe de altă parte. Priorităţile şi obiectivele PRAM sunt în conformitate cu priorităţile şi obiectivele Planului Naţional de Acţiune pentru Mediu, precum şi cu obiectivele şi axele prioritare ale Planului Operaţional Sectorial de Mediu.

4.2. Recomandări cadru pentru protecţia şi conservarea mediului natural

Acţiunile strategice privind protecţia mediului natural fac referire la măsurile generale ce trebuie realizate pentru îmbunătăţirea calităţii mediului. Aceste recomandări cadru au stat la baza identificării direcţiilor prioritare necesar a fi abordate în Planul Regional de Acţiune pentru Mediu al Regiunii de Dezvoltare 5 Vest.

4.2.1. Gospodărirea durabilă a resurselor de apă

Concepţia de gospodărire integrată a apelor îmbină aspectele de utilizare a acestora cu cele de protecţie a ecosistemelor naturale. Astfel, se au în vedere următoarele obiective:

Asigurarea alimentării continue cu apă a folosinţelor şi, în special, a populaţiei prin:

v realizarea de noi surse de apă, în special a unor lacuri de acumulare cu folosinţă complexă în zonele deficitare în apă;

v realizarea de reţele de distribuţie separate de alimentare cu apă pentru populaţie şi pentru industrie;

v economisirea apei şi reducerea pierderilor din reţelele de distribuţie a apei;

Imbunătăţirea calităţii resurselor de apă

v retehnologizarea proceselor de producţie prin utilizarea unor tehnologii curate, nepoluante;

v realizarea de noi staţii de epurare şi modernizarea celor existente;

v implementarea unor mijloace de prevenire, limitare şi diminuare a efectelor poluării accidentale;

Reconstrucţia ecologică a râurilor v îmbunătăţirea si/sau reconstrucţia habitatelor in scopul conservării biodiversităţii;

v Realizarea unui plan concret de restricţii în perioadele de seceta hidrologica

v Reducerea riscului producerii de inundaţii

v realizarea de acumulări cu folosinţe complexe prevăzute cu volum de protecţie contra inundaţiilor;

v interzicerea amplasării construcţiilor în zonele inundabile;

Page 60: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

60

4.2.2. Acţiuni strategice privind atmosfera şi schimbările climatice

Evaluarea impactului activităţilor antropice asupra atmosferei în regiune trebuie făcută în condiţiile realizării următoarelor:

v definitivarea elaborării sistemului de monitoring integrat al mediului;

v crearea unei baze de date, ataşată sistemului informaţional de mediu;

v scăderea principalelor emisii de poluanţi (dioxid de sulf, oxizi de azot, substanţe organice volatile, amoniac);

v reducerea sub normele de emisie a evacuărilor de poluanţi în atmosferă, pe baza principiului “poluatorul plăteşte”;

v stabilizarea concentraţiilor emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul care să permită prevenirea interferenţelor antropice periculoase cu sistemul climatic;

4.2.3. Acţiuni strategice privind conservarea naturii

Luându-se în considerare starea actuală a diversităţii biologice în România, au fost stabilite următoarele obiective prioritare:

v organizarea Reţelei Naţionale de Arii Protejate şi asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale şi conservării diversităţii biologice;

v conservarea în-situ şi ex-situ a speciilor ameninţate, endemice şi/sau rare, precum şi a celor cu valoare economică ridicată;

v protecţia, conservarea şi refacerea diversităţii biologice terestre şi acvatice, existente în afara ariilor protejate: reducerea şi eliminarea efectelor negative cauzate de poluarea mediilor de viaţă şi reconstrucţia ecosistemelor şi habitatelor deteriorate;

v protecţia, conservarea şi refacerea diversităţii biologice specifice agrosistemelor prin aplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile.

v dezvoltarea programelor speciale de cercetare şi monitorizare pentru cunoaşterea stării diversităţii biologice.

4.2.4. Acţiuni strategice privind calitatea solului

Ameliorarea şi menţinerea pe termen lung a funcţiilor solului şi contracararea deteriorării lor sunt obiectivele primordiale ale strategiei privind protecţia, ameliorarea şi utilizarea durabilă a solurilor din România. Pentru aceasta, este necesar să se instituie un set de măsuri pentru a se asigura:

v limitele maxime admise cu privire la degradarea solurilor;

v inventarierea arealelor cu probleme si prioritizarea acţiunilor;

v modernizarea sistemului naţional de monitorizare a calităţii solului;

v cunoaşterea potenţialelor naturale şi stabilirea modalităţilor eficiente de utilizare a terenurilor, în concordanţă cu cerinţele dezvoltării economice şi ale protecţiei mediului;

v reabilitarea şi reconstrucţia ecologică a solurilor;

4.2.5. Acţiuni strategice privind calitatea pădurilor

Gestionarea durabilă a pădurilor necesită promovarea unor acţiuni specifice orientate pe următoarele direcţii:

v asigurarea integrităţii fondului forestier naţional, în condiţiile şi cu respectarea situaţiei rezultate în urma schimbării formei de proprietate a acestuia;

v întregirea fondului forestier naţional până la nivelul optim de 35% din teritoriul ţării;

Page 61: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

61

v reconstrucţia ecologică a pădurilor deteriorate structural de factori naturali şi antropici;

v menţinerea volumului recoltelor anuale de lemn la nivelul posibilităţilor pădurilor;

v conservarea biodiversităţii şi asigurarea stabilităţii, sănătăţii şi polifuncţionalităţii pădurilor.

4.2.6 Acţiuni strategice privind dezvoltarea agriculturii

Dezvoltarea şi modernizarea agriculturii în România trebuie să aibă ca obiectiv principal crearea unor sisteme şi structuri moderne şi eficiente care să asigure:

v produse alimentare şi nealimentare pentru piaţa internă şi disponibilităţi pentru export, în condiţiile cerinţelor crescânde pentru calitate;

v protecţia resurselor naturale: solul, apa, aerul şi biodiversitatea, resurse limitate care, în condiţiile globalizării agriculturii, vor deveni o problemă strategică mondială;

v menţinerea patrimoniului funciar al agriculturii la standarde de calitate superioară, atât prin eliminarea dereglărilor provocate de propria activitate, cât şi acţiuni de anulare a efectelor dăunătoare produse de industrializare şi urbanizare.

v crearea de sisteme şi structuri viabile de organizare şi producţie adecvate aplicării tehnicilor şi tehnologiilor eficiente în producţia agricolă, specifice condiţiilor ecologice, luând în considerare pluralismul categoriilor de proprietate în agricultură.

4.2.7. Acţiuni strategice privind industria

Strategia industrială de dezvoltare durabilă trebuie să urmărească stimularea competitivităţii şi realizarea pe această bază a unei creşteri economice stabile şi de durată, în concordanţă cu protecţia mediului. În acest mod va fi posibilă integrarea României în structurile europene şi în circuitul mondial de valori, în condiţiile globalizării economiei mondiale şi eliminării treptate a barierelor tarifare şi netarifare. Pentru realizarea acestor obiective sunt necesare următoarele măsuri:

v conturarea unei macrostructuri industriale viabile;

v restructurarea intrasectorială;

v alinierea la strandardele europene şi internaţionale;

v specializarea ofertei de export;

v accelerarea procesului de privatizare

v dezvoltarea serviciilor pentru producţie, prin dezvoltarea ofertei de pachete de produse şi servicii;

v creşterea potenţialului concurenţial, prin promovarea concentrării industriale şi industrial-financiare;

v protecţia mediului în condiţiile creşterii economice din industrie.

4.2.8. Acţiuni strategice privind transporturile

Obiectivul principal al politicii din domeniul transportului îl constituie restructurarea sistemului naţional de transport şi asigurarea funcţionării acestuia în vederea realizării unui sistem de transport omogen, conectat din punct de vedere al structurii la coridoarele pan-europene. Politica în domeniul asigurării unei dezvoltări durabile a sectorului transporturi are în vedere următoarele acţiuni generale:

v reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şi echipamentelor;

v asigurarea interconectării şi interoperabilităţii între reţelele şi modurile de transport;

v realizarea reţelelor pan-europene de transport;

v utilizarea modurilor de transport ecologic;

Page 62: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

62

v utilizarea de mijloace de transport performante tehnic şi operaţionale pentru toate tipurile de transport;

v implementarea tehnologiilor de depoluare specifice;

v aplicarea măsurilor preventive pentru limitarea efectelor poluării;

v extinderea transporturilor combinate şi intermodale;

4.2.9. Acţiuni strategice privind gestiunea deşeurilor

Pentru ţara noastră impactul deşeurilor asupra mediului a crescut în mod alarmant, administrarea necorespunzătoare a acestora generând contaminări ale solului şi ale pânzei freatice, precum şi emisii de gaze toxice, cu efecte directe asupra sănătăţii populaţiei.

În elaborarea unei strategii pentru îmbunătăţirea managementului deşeurilor trebuie să se ţină cont de următoarele direcţii de acţiune;

v completarea cadrului legislativ şi a reglementărilor locale, cu privire la administrarea deşeurilor de toate categoriile;

v optimizarea relaţiilor de parteneriat între firmele de reciclare şi administraţiile publice locale;

v crearea reţelelor de colectare selectivă şi valorificare a deşeurilor reciclabile şi implicarea responsabilă a administraţiilor publice locale;

v stimularea prin instrumente economico-financiare a producătorilor interni, în vederea creşterii competitivităţii industriei de reciclare;

v stimularea producţiei care generează cantităţi reduse de deşeuri;

v crearea reţelei de monitorizare a deşeurilor toxice şi radioactive.

4.2.10. Acţiuni strategice privind centrele populate

Sensul dezvoltării durabile al aşezărilor umane îl constituie asigurarea unui mediu sănătos şi coerent sub raport funcţional şi cultural, la nivelul localităţilor urbane şi rurale, precum şi al reţelei de localităţi din teritoriu, în condiţiile păstrării echilibrului faţă de complexul de resurse ale capitalului natural.

Obiectivele strategice pentru centrele populate sunt următoarele:

v dezvoltarea echilibrată a regiunilor prin repartizarea uniformă a activităţilor social-economice în teritoriu;

v îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, a transportului urban şi valorificarea eficientă a patrimoniului natural şi a celui construibil;

v dezvoltarea aşezărilor umane în zone care nu sunt supuse riscurilor naturale şi agenţilor poluanţi;

v ridicarea standardului de locuire în mediul urban şi rural;

v reducerea pierderilor energetice datorate izolării termice ineficiente;

v păstrarea identităţii culturale a oraşelor şi crearea unei reţele de spaţii verzi în conexiune cu ecosistemele din teritoriu;

v inventarierea şi cercetarea la nivelul întregului teritoriu naţional a zonelor cu risc de dezastre antropice şi neantropice, în paralel cu elaborarea planificării pre-dezastru.

Page 63: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

63

4.3. MATRICILE-PLAN PENTRU SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR DE MEDIU PRIORITARE

4.3.1. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME GESTIUNEA DEŞEURILOR

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Elaborarea şi implementarea Planului Regional de Gestiune a Deşeurilor Închiderea etapizată a depozitelor de deşeuri menajere neconforme cu prevederile legislaţiei în vigoare Condiţionarea / extinderea depozitului conform de deşeuri municipale existent în jud. Arad Construcţia depozitelor zonale de deşeuri municipale şi a staţiilor de transfer aferente Realizarea unei instalaţii pilot de tratare a deşeurilor biodegradabile (tratare mecano-biologică sau compostare) până in 2008

Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor în Regiunea Vest

Depozitarea necorespunzătoare şi exploatarea în condiţii de risc a depozitelor de deşeuri menajere în mediul urban

Eliminarea deşeurilor menajere în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare

Respectarea calendarului sistării depozitării: - 1 depozit până în

2006 - 4 depozite până în

2008 - 8 depozite până în

2009 - 4 depozite până în

2010 - 3 depozite până în

2011 - 4 depozite până în

2012 - 1 depozit până în

2014 - 3 depozite până în

2015 - 5 depozite până în

2016 - 1 depozit până în

2017 Reducerea cantiăţii de deseuri biodegradabile depozitate la 75% din cantitatea depozitata in 1995 (an de referinta) până în 16.07.2010

- Cantităţi de deşeuri urbane produse/an - Cantităţi de deşeuri urbane depozitate/an - Cantităţi de deşeuri reciclate/an -Cantităţi deşeuri biodegradabile depozitate/an - Nr./suprafaţă depozite care sistează depozitarea/an - Nr. /suprafaţă depozite închise/an - Nr./suprafaţă depozite noi (conforme) construite/an - Nr. staţii de transfer realizate/an - Nr./capacitate instalaţii tratare deşeuri biodegradabile construite /an

Extinderea capacităţii de tratare a deşeurilor biodegradabile

Page 64: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

64

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Elaborarea în cadrul PRGD a unei componente privind gestiunea deşeurilor periculoase Asigurarea, extinderea şi optimizarea capacităţilor de transport, tratare, valorificare şi eliminare pe fiecare categorie de deşeuri periculoase existente în regiune

Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor în Regiunea Vest

Implementarea deficitară a unui sistem integrat de colectare, transport şi eliminare a deşeurilor periculoase şi a pesticidelor expirate

Gestionarea deşeurilor periculoase într-un mod ecologic şi eficient economic

Realizarea a 2 instalatii de incinerare şi 1 instalaţie de co-incinerare care să funcţioneze la standarde europene pânâ în 31.12.2006 Eliminarea întregii cantităţi de pesticide expirate

- Cantităţi de deşeuri periculoase generate/an - Cantităţi de deşeuri periculoase eliminate/an - Cantităţi de deşeuri periculoase incinerate în instalaţii conforme/an Realizarea de proiecte pentru

accesarea finanţării din fonduri structurale şi de coeziune pentru eliminarea stocurilor istorice de deşeuri agrochimice Incinerarea deşeurilor medicale în condiţii conforme cu legislaţia in vigoare. Inchiderea etapizată a celor 51 instalaţii de tratare termică existente la spitalele din regiune în paralel cu introducerea procedeelor alternative de neutralizare

Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor în Regiunea Vest

Lipsa unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor spitaliceşti

Implementarea unui sistem modern de management a deşeurilor medicale periculoase

Închiderea următoarelor unităţi: - 22 crematorii spitaliceşti închise în 2004 - 9 crematorii spitaliceşti închise în.2005 - 11 crematorii

spitaliceşti închise în 2006

- 1 crematoriu spitalicesc închis în 2007

- 8 crematorii spitaliceşti închise în 2008

Înfiinţarea a cel puţin 1 incinerator pentru deseuri medicale

- Cantităţi de deşeuri medicale periculoase incinerate /an - Nr./capacitate crematorii spitalicesti inchise /an - Capacitate de incinerare deşeuri medicale periculoase în condiţii conforme

Asigurarea infrastructurii pentru colectarea, pre-tratarea, transportul deseurilor medicale în condiţii de siguranţă şi conforme cu legislaţia în vigoare.

Page 65: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

65

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni periculoase la nivelul regiunii

Realizarea unor baze de date la nivel regional privind aceste fluxuri de deşeuri în scopul gestionării lor în mod eficient

Implementarea deficitară a sistemelor de colectare şi valorificare a bateriilor uzate, anvelope uzate, uleiuri uzate şi materiale contaminate cu ulei

Gestionarea bateriilor uzate, anvelopelor uzate, uleiurilor în concordanţă cu cerinţele cu cerinţele legislaţiei naţionale armonizate cu cea europeană

Recuperarea şi reciclarea a 50% din greutatea bateriilor/acumulatorilor (fără electrolit) introduse pe piaţă, până în 2010 Colectarea întregii cantităţi de uleiuri uzate generate la nivelul regiunii (eliminarea pieţei ilegale a uleiurilor uzate

- Cantitatea bateriilor/acumulatorilor recuperate /reciclate - Cantitatea de uleiuri uzate colectate/predate spre valorificare la nivelul regiunii

Realizarea unor reţele de colectare şi valorificare materială sau termo-energetică funcţionale la nivel regional pentru fiecare din aceste tipuri de deşeuri

Elaborarea şi implementarea unui plan regional privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje şi includerea lui în PRGD

Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor în Regiunea Vest

Sisteme deficitare de colectare selectivă, transport şi valorificare selectivă a deşeurilor de ambalaje, sticla si hârtie, polietilen tereftalat şi a celor textile

Implementarea unui sistem eficient pentru recuperare / colectare si reciclare / valorificare a ambalajelor post-consum si a deseurilor de ambalaje

Atingerea obiectivelor de reciclare de 60% din greutate pentru hârtie şi carton şi a obiectivelor de reciclare de 50% din greutate pentru metal până la 31 Decembrie 2008 Atingerea obiectivelor de reciclare de 15 % din greutate pentru lemn până la 31 Decembrie 2011 Atingerea obiectivului global de reciclare de 55%, a obiectivului global de valorificare de 60%, a obiectivelor de reciclare de 22,5 % din greutate pentru plastic, (considerandu-se numai materialul reciclat ca

% deşeuri de ambalaje (pe tipuri) colectate /valorificate/ reciclate /an

Realizarea de proiecte pilot privind colectarea selectivă şi acţiuni de conştientizare a populaţiei

Page 66: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

66

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni material plastic) si a obiectivelor de recilare de 60% din greutate pentru sticla, pana la 31 Decembrie 2013

Pregatirea şi propunerea de proiecte eligibile pentru accesarea finanţarii din fonduri de preaderare, fonduri structurale şi de coeziune pentru realizarea depozitelor ecologice şi a instalatiilor necesare pentru tratarea deşeurilor înaintea depozitării

Lipsa resurselor de finanţare necesare pentru realizarea depozitelor ecologice

Crearea si utilizarea de sisteme si mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor

Asigurarea fondurilor necesare pentru rezolvarea problemei eliminării deşeurilor menajere

- Număr de proiecte depuse spre finanţare naţională şi/sau externă - Sume/cuantumuri câştigate/atrase

Incurajarea investitorilor privaţi şi crearea de parteneriate de tip public-privat pentru realizarea proiectelor legate de tratarea şi depozitarea deşeurilor municipale Exploatarea şi valorificarea materialelor utile din depozitele industriale

Gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor industriale nepericuloase şi inerte

Eliminarea impactului generat de depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor industriale inerte şi nepericuloase

Sitarea depozitării la: - 3 depozite de deşeuri industriale nepericuloase si inerte care sistează depozitarea până la termenul limită 31.12.2006 - 5 depozite de

deşeuri industriale nepericuloase care sistează depozitarea între 1.01.2007 si 16.07.2009

- 3 depozite de deşeuri industriale

- Nr. depozite industriale închise/an - Suprafeţe reabilitate/an - Cantităţi materiale valorificate din depozite industriale/an

Lucrări pentru închidere/reabilitare amplasamente conform grafic

Page 67: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

67

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni nepericuloase lichide care sistează depozitarea deşeurilor lichide sau se vor conforma până în 31.12.2013

- 1 depozit pentru deseuri periculoase din industria extractivă a petrolului care sistează depozitarea până la 31.12.2006

- 4 depozite pentru deseuri lichide din industria extractiva (iazuri de decantare) care sistează depozitarea până la 31.12.2006

Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor provenite din industria de preparare şi procesare a cărnii

Gestionarea deseurilor provenite din industria de preparare si procesare a carnii într-un mod ecologic şi eficient economic

Eliminarea totală a situatiilor de poluare a factorilor de mediu datorată acestei activităţi începând din 2007

- Nr. poluări accidentale/an - Indicatori fizico-chimici - Cantităţi deseuri specifice generate/an - Cantităţi deseuri specifice eliminate in mod conform/an

Elaborarea şi implementarea unui plan de gestionare a deşeurilor provenite din industria de preparare şi procesare a cărnii

Organizarea colectarii deşeurilor menajere de la populaţie si agenţi economici în localităţile din mediul rural prin înfiinţarea serviciilor de gospodărie comunală sau delegarea gestiunii

Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor în Regiunea Vest

Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere în mediul rural

Eliminarea deşeurilor menajere în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare

Închiderea si ecologizarea tuturor spaţiilor de depozitare a deşeurilor în zona rurală până în 16.07.2009 Construcţia depozitelor zonale şi a staţiilor de transfer

- Cantităţi de deşeuri generate în mediul rural/an - Cantităţi de deşeuri reciclate/an - Nr./suprafaţă depozite care sistează depozitarea/an - Nr./suprafaţă depozite ecologizate/an - Nr./suprafaţă depozite noi (conforme) construite/an

Închiderea etapizată a depozitelor de deşeuri menajere neconforme cu

Page 68: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

68

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni prevederile legislaţiei în vigoare

- Nr. staţii de transfer realizate/an

Construcţia depozitelor zonale de deşeuri municipale (TM, CS, HD) şi a staţiilor de transfer aferente, inclusiv judeţului Arad

Lipsa unor amenajări ecologice în punctele vamale în vederea depozitării/eliminarii produselor care nu îndeplinesc cerinţele de introducere în ţară

Includerea punctelor vamale în cadrul sistemului regional integrat de gestiune a deşeurilor

Puncte de colectare a deşeurilor amenajate conform cerinţelor de protecţie a mediului în fiecare punct vamal din regiune până în 2007

- Nr. de puncte vamale dotate cu sisteme de colectare/depozitare/eliminare a deşeurilor - Cantităţi de deşeuri tranzitate/an

Amenajarea unor puncte de colectare a deşeurilor echipate cu toate dotările necesare în fiecare punct vamal din regiune până în 2007

Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor în Regiunea Vest

Absenţa unui management integrat al haldelor de steril de deşeuri radioactive CNU judeţele Arad şi Caraş-Severin

Reducerea impactului generat prin depozitarea sterilului rezultat din exploatările materialelor radioactive din judeţele CS şi AR

Suprafaţa redată în circuitul natural până in 2007 - 100% din suprafaţa ocupată în prezent de halde la perimetrele miniere închise sau aflate în conservare

- Nr./suprafaţă depozite deşeuri radioactive ecologizate

Reconstrucţia ecologică prin lucrări de nivelare, consolidare, înierbare pe haldele de steril rezultat din exploatările materialelor radioactive din judeţele CS şi AR

4.3.2. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME DEGRADAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Extinderea şi retehnologizarea capacităţii treptei biologice a staţiilor de epurare orăşeneşti

Prevenirea degradării şi conservarea calităţii apelor de suprafaţă

Funcţionarea necorespunzătoare a sistemelor de epurare a apelor uzate menajere şi industriale existente

Realizarea unor sisteme performante de epurare a apelor uzate in judeţele din regiunea vest

Reducerea cantităţilor de poluanţi evacuaţi în emisari

- Clasa de calitate - Debitul de apă uzată epurată - Indicatori fizici, chimici şi bacteriologici ai apei uzate epurate

Finalizarea lucrărilor la treapta biologică şi la gospodăria de nămol a staţiilor de epurare ape uzate industriale de pe

Page 69: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

69

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni platformele industriale din regiune Amenajarea statiilor de epurare deţinute de fermele agro-zootehnice din regiune Realizarea treptei biologice de epurare la staţiile de epurare ape industriale de la exploatările petroliere şi dotarea sondelor de extracţie cu echipamente de protecţia mediului Lucrări de extindere şi reabilitare a reţelei de canalizare si epurare a acestora Realizare de staţii de epurare mecano-biologică în aglomerările umane cu peste 2000 locuitori echivalenţi din regiune

Insuficienţa sau lipsa sistemelor de canalizare si epurare in localităţile cu peste 2000 locuitori echivalenţi, în special în localităţile cu sisteme centralizate de distribuţie a apei potabile

Extinderea si reabilitarea sistemelor de colectare a apelor uzate menajere şi epurare a acestora in aglomerările umane cu peste 2000 locuitori echivalenţi

Realizarea sistemelor de canalizare si a staţiilor de epurare pentru aglomerările umane cu peste 2000 locuitori echivalenţi în scopul conformării cu prevederile Directivei 91/271/EEC.

- Debite de apă uzată epurată - Indicatori fizico-chimici si bacteriologici ai apelor uzate epurate - Număr de bazine vidanjabile - Calitatea cursurilor de apă amonte şi aval de sistemele de epurare

Automonitorizarea calităţii efluentului evacuat din staţiile de epurare orăşeneşti Realizarea unui sistem funcţional de colectare selectivă a deşeurilor la şi de la sursă Aplicarea fermă a legislaţiei existente privind taxele şi amenzile referitoare la gestiunea deşeurilor şi descurajarea depozitării ilegale a acestora

Poluarea datorată depozitării necontrolate a deşeurilor în zona inundabilă şi în albiile râurilor, în special a deşeurilor menajere şi a rumeguşului

Reducerea riscului poluării apelor de suprafaţă şi asigurarea secţiunii de curgere

Respectarea prevederilor legale în domeniul depozitării deşeurilor şi prelucrării lemnului

- Debitul râului - Indicatori de calitate a factorilor de mediu (în zonele de influenţă a depozitelor)

Elaborarea materialelor educative privind colectarea selectivă a deşeurilor

Page 70: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

70

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Identificarea potenţialelor surse de poluare – exploataţii zootehnice, exploataţii agricole, depozite de îngrăşăminte chimice şi pesticide

Poluarea apelor de suprafaţă cu îngrăşăminte chimice şi pesticide utilizate în agricultură

Diminuarea poluării apelor de suprafaţă cu substanţe utilizate în agricultură

Respectarea BAT-urilor din domeniul agricol

- Indicatori de calitate a factorilor de mediu (în zonele de influenţă a depozitelor)

Utilizarea unor soluţii alternative (nepoluante) în fertilizarea solurilor cu potenţial agricol Realizarea staţiei de epurare a apelor uzate tehnologice şi a celor rezultate de la spalarea maşinilor si utilajelor la exploatările miniere din regiune Realizare bazine de colectare şi decantare ape de mină, conducte de canalizare ape la exploatările miniere din regiune Realizarea unui nou sistem de evacuare a apelor limpezite din iazurile de decantare şi flotaţiile de la exploatările miniere din regiune

Prevenirea degradării şi conservarea calităţii apelor de suprafaţă

Poluarea apelor de suprafaţă datorată activităţilor de extracţie şi de preparare a minereurilor prin funcţionarea necorespunzătoare sau inexistenţa instalaţiilor de epurare

Creşterea eficienţei instalaţiilor de epurare aferente activităţilor de extracţie şi de preparare a minereurilor

Reducerea cantităţilor de poluanţi evacuaţi în emisari datorită activităţilor de extracţie şi de preparare a minereurilor

- Debite de apă uzată epurată - Indicatori de calitate ai apelor uzate epurate - Calitatea cursurilor de apă amonte şi aval de evacuare

Creşterea capacităţii de tratare a apelor radioactive pentru reţinerea uraniului şi radiului şi monitorizarea zonei de supraveghere

Prevenirea degradării şi conservarea calităţii apelor de suprafaţă

Lipsa sistemelor de canalizare şi epurare in localităţile cu sub 2000 locuitori echivalenţi, în special în localităţile cu

Realizarea de sisteme de colectare şi epurare a apelor uzate de la gospodăriile individuale din mediul rural

Eliminarea evacuărilor necontrolate de ape uzate în asezarile umane cu sub 2000 locuitori echivalenţi

- Debite de apă uzată epurată - Indicatori fizico-chimici si bacteriologici ai apelor uzate epurate

Realizarea de sisteme de colectare şi epurare a apelor uzate provenite de la gospodăriile individuale concomitent cu realizarea

Page 71: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

71

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni sisteme centralizate de distribuţie a apei potabile

- Număr de bazine vidanjabile - Calitatea cursurilor de apă amonte şi aval de sistemele de epurare

alimentării cu apă potabilă în sistem centralizat

4.3.3. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ A INSTITUŢIILOR CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Reproiectarea reţelelor de monitoring integrat al calităţii mediului la nivel regional

Insuficienţa sau ineficienţa sistemelor de monitoring integrat al calităţii mediului la nivel regional

Optimizarea sistemelor de monitoring integrat al calitatii mediului la nivel regional

Sistem regional de monitoring integrat al calitatii mediului corespunzător atât ca acoperire teritorială, temporală cât şi ca indicatori monotorizaţi.

- Nr. indicatori monitorizaţi cf. prevederilor in vigoare - Nr. staţii de prelevare / analizoare - Nr. personal implicat în activităţi de monitorizare

Asigurarea cu personalul, aparatura şi echipamentele necesare pentru monitorizarea calităţii mediului la nivelul cerinţelor legale Coordonarea la nivel local a factorilor implicaţi în vederea eficientizării activităţii

Comunicare/cooperare deficitară între instituţiile publice, administraţia publică şi agenţi economici cu atribuţii în coordonarea şi controlul activităţii de protecţie a mediului

Creşterea performanţelor de mediu în toate domeniile de activitate

Dispariţia situaţiilor de disfuncţionalităţi în cadrul fluxului informaţional legat de problematica de mediu

- Numărul de acţiuni comune între actorii interesaţi

Infiinţarea şi funcţionalizarea compartimentelor specializate în domeniul protecţiei mediului şi al managementului proiectelor la nivelul fiecărei instituţii publice, agent economic cu responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului, fiecărei primarii

Întărirea capacităţii administrative a instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului

Capacitate instituţională redusă (resurse financiare, umane şi materiale) a instituţiilor publice cu atribuţii în

Intărirea capacităţii instituţionale a instituţiilor publice cu atribuţii în coordonarea, controlul şi

Atingerea obiectivelor stabilite de legislaţia naţională armonizată conform Directivelor UE

- Număr de investiţii de mediu cu specific în întărirea capacităţii instituţionale

Implementarea rezultatelor proiectului PHARE RO0006.14.04 Asistenţă Tehnică pentru Întărirea APM-urilor

Page 72: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

72

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni coordonarea, controlul şi implementarea Acquis-ului comunitar european în domeniul protecţiei mediului înconjurător

implementarea Aquis-ului comunitar european in domeniul protectiei mediului inconjurator

Monitorizarea proiectelor câştigatoare ale unor fonduri ISPA sau SAMTID

Lipsa unui sediu funcţional

Sedii corespunzătoare funcţionării în condiţii optime a APM-urilor

Sedii funcţionale pentru toate APM-urile din regiune

- Număr de sedii optime amenajate

Amenajarea sediilor funcţionale ale instituţiilor care au ca specific de activitate protecţia mediului Participarea la sesiuni de instruire şi perfecţionare, workshop-uri

Insuficienţa perfecţionării profesionale a personalului angajat în instituţii, organisme şi organizaţii cu atribuţii sau activitate în domeniul conservării şi protecţiei mediului înconjurător

Creşterea nivelului de perfecţionare profesională a personalului angajat in institutii, organisme si organizatii cu responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului

Instruirea personalului din instituţii cu specific în protecţia mediului la standarde UE

- Număr de personal instruit - Numar instruiri

Promovarea înfiinţării de laboratoare şi/sau institute private care să ofere servicii analitice sau consultanţă tehnică de specialitate acreditate în domeniul protecţiei mediului

Insuficienta monitorizare a calităţii factorilor de mediu afectaţi datorita poluarilor cu impact transfrontier

Monitorizarea corespunzătoare a calitatii factorilor de mediu afectati datorita poluarilor cu impact transfrontier

Armonizarea activităţilor/acţiunilor de mediu între instituţii/organismele de o parte şi cealaltă a frontierei

- Număr de acţiuni comune de mediu cu caracter transfrontier

Realizarea unui sistem regional de monitorizarea a calităţii factorilor de mediu cu impact transfrontier

Coordonare la nivel local a instituţiilor resposabile cu implementarea legislaţiei de mediu

Întărirea capacităţii administrative a instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului

Delimitarea neclară a atribuţiilor unor instituţii organisme sau organizaţii abilitate la nivel local, judeţean sau regional

Delimitarea responsabilităţilor între instituţiile implicate în activităţi privind protecţia mediului

Cooperarea eficientă inter-instituţional

- Număr de acţiuni comune de mediu - Număr de instituţii care au realizat parteneriate

Incheierea de protocoluri între instituţiile implicate în implementarea legislaţiei de mediu

Page 73: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

73

4.3.4. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME CERINŢA ŞI CALITATEA APEI POTABILE

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Marcarea pe PUG/PAT teritorială a zonelor de protecţie Protejarea lucrărilor şi instalaţiilor de captare a apei împotriva inundaţiilor prin lucrări specifice conform normelor tehnice în vigoare.

Neasigurarea zonelor de protecţie sanitară a surselor de apă potabilă

Instituirea si respectarea semnificatiei zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica in zona captarilor si acumularilor de apa.

Urmarirea factorilor ce reprezintă riscuri de impurificare a apei potabile si mecanismul impurificarii.

Aplicarea normelor privind caracterul si mărimea zonelor de protecţie sanitara.

Menţinerea calităţii apei prin protecţia calităţii acesteia prin actele normative în vigoare.

- Indicatori fizico-chimici si bacteriologici monitorizaţi.

- Metri de împrejmuire

- Nr. de balize de semnalizare a zonei de protecţie Intocmirea unor regulamente in

sistem restrictiv de exploatare a constructiilor din zonele de protectie a captarilor astfelincat acestea sa nu afecteze calitatea apei Reabilitarea sistemelor de captare şi tratare a apei utilizată în scop potabil

Creşterea numărului de beneficiari ai sistemului centralizat de distribuţie a apei potabile Reducerea pierderilor de apă potabilă în sistemele existente de distribuţie a apei potabile

- Lungime lucrări efectuate - Lungime reţele de distribuţie - Debit de apă potabilă asigurat - Număr branşamente la reţeaua de distribuţie apă potabilă

Reabilitarea reţelei de distribuţie a apei potabile

Recalibrarea albiilor afectate

Utilizarea unor sisteme neperformante în captarea, transportul, tratarea şi distribuţia apei potabile în mediul urban şi rural

Reabilitarea şi extinderea sistemului de captare şi tratare a apei din Regiunea Vest

Asigurarea din punct de vedere cantitativ a alimentării cu apă potabilă în zonele rurale Asigurarea parametrilor de calitate ai apei potabile distribuite în prevederile Legii Apei Potabile 458/2002

- Indicatorii fizici, chimici, biologici, bacteriologici ai apei potabile furnizate; - Debitul asigurat;

Elaborarea studiilor de fezabilitate în scopul stabilirii lucrărilor necesare şi a costurilor de reabilitare, extindere şi modernizare a sistemelor existente de captare şi tratare a apei potabile

Asigurarea cantitativă şi calitativă a apei potabila.

Insuficienta extindere a reţelelor centralizate de

Modernizarea şi realizarea de noi reţele

Creşterea gradului de acces a populaţiei

- Lungime reţele de distribuţie

Realizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă a

Page 74: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

74

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni aglomerărilor umane cu peste 2000 locuitori echivalenţi din regiune Realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă potabilă, a localităţilor rurale din regiune

distribuţie a apei potabile în mediul rural şi urban

centralizate de distribuţie a apei potabile

regiunii la serviciile publice de alimentare cu apă potabilă

- Număr de abonaţi în sistem centralizat - Cantităţi de apă potabilă distribuită - Indicatori de calitate ai apei

Modificarea legislaţiei actuale privind avizarea extinderilor de reţele pentru localităţi cuprinse în programe europene

Identificarea tuturor surselor individuale de alimentare cu

apa potabila din mediu urban si rural

Implementarea unui sistem de monitorizare a calităţii surselor individuale prin creşterea capacităţii de prelevare şi analiză a laboratoarelor de specialitate

Lipsa unui sistem de monitorizare a calităţii apei din surse individuale de alimentare cu apa în scop potabil

Asigurarea parametrilor de potabilitate a apei provenite din sursele individuale

Eliminarea cazurilor de îmbolnăvire datorate consumului apei din surse individuale

- Numar de analize realizate - Indicatori fizici calitativi ai apei - Indicatori chimici calitativi ai apei - Indicatori bacteriologici ai apei - Nr. de imbolnaviri (morbiditate specifica)

Implementarea măsurilor de prevenire si control în vederea utilizării în scop potabil numai a surselor care asigură parametrii de potabilitate

Identificarea în cazul fiecărei localităţi/zone a unor surse de

utilizabile în scop potabil (corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ)

Reabilitarea reţelei de distribuţie a apei potabile

Asigurarea cantitativă şi calitativă a apei potabile.

Insuficienţa resurselor locale de apă destinată utilizării în scop potabil în zone fără acoperire cu sisteme centralizate

Asigurarea de resurse suficiente de apă potabilă în judeţele Arad, Timiş, Caraş-Severin, Hunedoara

Creşterea numărului de beneficiari ai sistemului centralizat de distribuţie a apei potabile Reducerea pierderilor de apă potabilă în sistemele existente de distribuţie a apei potabile

- Lungime lucrări efectuate - Lungime reţele de distribuţie - Debit de apă potabilă asigurat - Număr branşamente la reţeaua de distribuţie apă potabilă Realizarea sistemelor

centralizate de alimentare cu apă potabilă, a staţiilor de

Page 75: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

75

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni tratare a apei şi a sistemului de monitorizare a calităţii apei potabile distribuite prin sisteme centralizate în localităţile din zona de câmpie a regiunii cu asigurare zonei de protecţie sanitară a surselor Proiectarea şi realizarea unui sistem de monitorizare a calităţii apei din fântânile individuale utilizate în scop potabil în localităţile din zona de câmpie şi adoptarea de măsuri în vederea eliminării consumului de apă provenită din surse necorespunzătoare calitativ

4.3.5. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME POLUAREA ATMOSFERICĂ

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Realizarea sau optimizarea instalaţiilor de depoluare în

cadrul proceselor tehnologice generatoare de noxe în

atmosferă

Ineficienţa sau inexistenţa sistemelor de reţinere a emisiilor de noxe în atmosferă în sectorul industrial

Incadrarea concentratiei de poluanti proveniti din activitatile industriale in limitele permise de legislatia

Incadrarea imisiilor în prevederile Ord. MAPM 592/2002 până în 2007

- Indicatori chimici

Implementarea şi monitorizarea măsurilor cuprinse în programele de conformare Realizarea şoselelor de centură pentru oraşele si municipiile unde acestea nu există

Îmbunătăţirea calităţii aerului

Poluarea atmosferei datorată traficului auto în centre urbane

Reducerea emisiilor provenite din traficul rutier până la limitele admise de legislaţia în

Incadrarea imisiilor provenite din trafic în prevederile Ord. MAPM 592/2002 până în 2007

- Indicatori chimici - Număr de autovehicule aflate în trafic neconforme cu normele euro Realizarea de master-planuri

Page 76: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

76

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni vizând fluidizarea traficului în centrele urbane intens circulate: strazi cu sens unic, undă verde, etc

vigoare

Realizarea unui sistem eficient de monitorizare a factorilor de mediu în special în zonele cu aglomerări urbane Realizarea unor sisteme de

monitorizare a poluării chimice, fonice şi fizice datorate traficului rutier şi feroviar Consolidarea vegetativă în vederea împiedicării fenomenului de deflaţie de pe halde si de pe iazuri

Poluarea atmosferică rezultată din neprotejarea suprafeţelor iazurilor de decantare şi a haldelor de steril

Incadrarea emisiilor de pulberi industriale in limitele permise de legislatia in vigoare

Incadrarea imisiilor in prevederile Ord. MAPM 592/2002. Incadrarea emisiilor in prevederile STAS 12574/1987:

- Indicatori chimici (valori ale imisiilor)

Reconstrucţia ecologică prin lucrări de nivelare, consolidare, înierbare, plantare puieţi la iazurile de decantare si haldele de steril

Poluarea atmosferei generată de sistemele mari de ardere (LCP)

Incadrarea emisiilor generate de sistemele mari de ardere (LCP) in limitele admise de legislatia in vigoare

Respectarea angajamentelor privind anul conformarii la valorile limita de emisie cat si a plafoanelor de emisie pentru SO2, NOx, pulberi, stabilite prin panul de implementare al Directivei LCP

- Indicatori chimici (valori ale emisiilor de SO2, NOx, pulberi)

Implementarea măsurilor şi investiţiilor necesare conformării activităţii agenţilor economici

Poluarea atmosferei rezultată din sistemele de încălzire şi preparare a apei calde cu combustibili solizi sau lichizi

Reducerea emisiilor din sistemele individuale de producere a energiei pe baza de combustibili solizi sau lichizi

Reducerea cu 30 % a numărului gospodariilor cu sistem propriu de producere a energiei pe baza de combustibili solizi sau lichizi pana in 2007

- Indicatori chimici (valori ale imisiilor) - Nr. al gospodariilor cu sistem propriu de producere a energiei pe baza de combustibili solizi sau lichizi

Elaborarea unui program de promovare a sistemelor de eficientizare a consumului energetic casnic (pentru iluminat, energie termică si apa calda) şi realizarea a 4 proiecte pilot (în şcoli sau spitale)

Îmbunătăţirea calităţii Lipsa sistemelor de Incadrarea emisiilor de Conformarea tuturor - Indicatori chimici (valori Elaborarea schemelor de

Page 77: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

77

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni reducere a emisiilor de COV rezultate din activităţile industriale

aerului reducere şi recuperare a COV rezultaţi la stocarea şi manipularea produselor petroliere precum şi din alte activităţi industriale care utilizează solvenţi organici

COV în prevederile legale în conformitate cu HG 568/2001 si HG 699/2003

instalatiilor de stocare si manipulare a produselor petroliere in prevederile HG 568/2001 Atingerea valorii tinta de emisie in conformitate cu prevederile tab. 1 din Anexa 4 a HG 699/2003

ale emisiilor) - Nr. instalatii conforme/an

Implementarea măsurilor şi investiţiilor necesare conformării activităţii agenţilor economici

4.3.6. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME EDUCAŢIA ECOLOGICĂ ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Elaborarea unui plan Naţional de Educaţie Ecologică şi Dezvoltare Durabilă Realizarea unui parteneriat regional cu instituţiile corespunzătoare şi întocmirea unui plan regional de acţiune de Educaţie Ecologică şi Dezvoltare Durabilă

Creşterea gradului de implicare a comunităţilor, agenţilor poluatori, administraţiei publice locale prin sisteme de instruire şi informare

-Nr. centre de EEDD

Crearea unor Centre de Educatie Ecologica

Creşterea eficienţei fluxului informaţional de mediu şi implementarea managementului informaţional de criză

-Nr. persoane pt. fiecare APM -Nr. cursuri anuale

Stabilirea unor atribuţii concrete, cu activităţi şi indicatori de evaluare, în cadrul noii structuri de informare şi relaţii publice în cadrul autorităţii de mediu Constituirea unor colective de lucru pentru elaborarea programelor ,manualelor şi a unor ghiduri metodologice

Creşterea nivelului de educaţie ecologică a publicului în implementarea programelor de îmbunătăţire a calităţii mediului

Inexistenţa unui sistem educaţional eficient privind protecţia mediului

Crearea unui sistem eficient de informare şi conştientizare a publicului

Elaborarea unei strategii comune pentru şcolile regiunii privind problemele de mediu şi cuprinderea acesteia în

- Nr. elevi/an - Nr. referate realizate

Realizarea în şcoli şi licee a

Page 78: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

78

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni unor clase special dotate pentru organizarea de activităţi de educaţie ecologică

strategia IŞJ

Implicarea profesorilor şi elevilor în cunoaşterea şi protecţia mediului prin lecţii şi activităţi extracuriculare

Dezvoltarea capacităţii de analiză obiectivă a agresării factorilor de mediu

- Nr. de training-uri realizate

Promovarea unor activităţi în rândul societăţii civile privitoare la dezvoltarea capacităţii de analiză obiectivă a agresării factorilor de mediu

Stabilirea unor strategii şi acţiuni de mediu comune între agenţii poluatori, administraţia publică, instituţii şi ONG –

- Nr.de agenti, institutii, ONG-uri implicate

Crearea Unităţii de Management la nivel (regional) judeţean cu persoane din toate structurile locale, cu rol de creare a grupurilor de lucru şi a bazei de date Crearea a 4 Grupe de Lucru Expert care să reprezinte: 40% comunitatea, 30% administraţia publică locală şi 30% instituţii de specialitate

Colaborarea insuficientă a administraţiei publice locale, instituţiile guvernamentale descentralizate, agenţii economici şi ONG-urile cu activitate şi atribuţii în domeniul protecţiei şi conservării mediului înconjurător

Stabilirea unor strategii şi acţiuni de mediu comune între agenţii poluatori, administraţia publică, instituţii şi ONG –uri

Creşterea nivelului de educaţie ecologică prin crearea grupurilor de lucru comunitar la nivel regional cu rol de disemi nare a strategiilor in comunitate

- Nr. persoane/grupă - Nr.de proiecte depuse/nr. de proiecte finantate

Realizarea de proiecte de finanţare în parteneriat pentru implementarea unor şcoli de vară pentru educaţie ecologică.

Creşterea nivelului de educaţie ecologică a publicului în implementarea programelor de îmbunătăţire a calităţii mediului

Lipsa mecanismelor financiare şi a facilităţilor fiscale care să susţină dezvoltarea organismelor şi organizaţiilorcomunitare în domeniul protecţiei şi conservării mediului

Creşterea capacităţii instituţionale a ONG-urilor

Creşterea capacităţii de obţinere finantarilor pt. proiecte de mediu şi corelarea obiectivelor ONG-urilor cu strategiile de mediu la nivel naţional şi internaţional

- Nr. de persoane instruite/an

Instruirea, formarea de experţi pentru creşterea capacităţii de obţinere finantarilor pt. proiecte de mediu

Page 79: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

79

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Propunerea unor acte normative cu articole complementare în diminuarea taxelor , impozitelor , tarifelor pentru activităţile comunitare, în funcţie de evaluarea dovedită

înconjurător Stimularea dezvoltării ONG-urilor cu specific in protectia mediului, prin acordarea de facilităţi

- Nr. de acte normative nr. de ONG-uri evaluate

Înfiinţarea unor comisii expert la nivel regional în scopul evaluării activităţii ONG-urilor, care să stabilească metodologia de evaluare, clasificare şi monitoring al activităţii ONG-urilor. Înfiinţarea unor comisii expert la nivel regional in scopul evaluării activităţii ONG-urilor, care să stabilească metodologia de evaluare, clasificare şi monitoring al activităţii ONG-urilor.

Creşterea nivelului de educaţie ecologică a publicului în implementarea programelor de îmbunătăţire a calităţii mediului

Gradul scăzut de implicare a societăţii civile în luarea deciziilor de mediu precum şi insuficienţa ONG-urilor active în domeniul mediului

Creşterea implicării societăţii civile în problemele de mediu ale regiunii

Implementarea unui sistem participativ a societăţii civile în luarea deciziilor privind protecţia mediului

- Nr. de ONG-uri evaluate

Promovarea voluntariatului în rândul societăţii civile pentru desfăşurarea de acţiuni privind protecţia mediului

4.3.7. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME DEGRADAREA SOLULUI ŞI A APELOR SUBTERANE

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni

Diminuarea poluării solului şi a apelor subterane şi îmbunătăţirtea calităţii acestora

Poluarea cu emisii rezultată din activităţile industriale

Reducerea cantităţilor de emisii şi implementarea unui management durabil al zonelor afectate de

Realizarea unui inventar la nivel regional, a emisiilor datorate activităţilor industriale şi controlul surselor de

- Indicatori de concentraţie a poluanţilor în emisie (OM 462)

- Nr. reţele de monitoring Nr. de indicatori

Sistematizarea şi revizuirea informaţiilor existente şi elaborarea planurilor de reconstrucţie ecologică şi utilizare a terenurilor degradate

Page 80: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

80

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Retehnologizarea instalaţiilor de reţinere la sursă a pulberilor, oxizilor,compuşi cu Ag, Cr,Cd,F,Hg, etc a căror concentraţie în emisie depăşeşte valorile autorizate Proiectarea şi implementarea unor reţele de monitorizare a calităţii solului şi a apelor subterane în perimetrele afectate de poluare

poluare

emisie până în 2007

monitorizaţi

- Suprafeţe de teren (ha)

- Categorii de teren

- Tipuri de folosinţă

Reabilitarea ecologică a terenurilor din zonele afectate prin corectarea reacţiei solului, efectuarea de arături adânci, cultivarea anumitor specii de plante care nu se utilizează în alimentaţie, etc. Închiderea depozitelor necontrolate de deşeuri Organizarea colectării deşeurilor menajere de la populaţie şi agenţi economici in localităţile din mediul rural prin înfiinţarea serviciilor de gospodărie comunală sau delegarea gestiunii

Poluarea solului şi a apelor subterane şi scoaterea din circuitul natural a unor importante suprafeţe de teren ocupate de depozitele de deşeuri menajere urbane sau rurale

Reducerea poluării solului şi apelor subterane datorată depozitării deşeurilor menajere urbane

Realizarea unui sistem de management integrat al deşeurilor din zonele rurale din regiune

- Nr. de depozite de deşeuri închise

- Nr. staţii de transfer

- Nr. depozite zonale construite

Construcţia depozitelor zonale şi a staţiilor de transfer Identificarea solurilor degradate şi a gradelor de poluare ale acestora

Poluarea istorică a solului şi a apelor subterane datorată activitaţilor miniere, metalurgice şi chimice

Reducerea degradării/poluării solului prin activităţi de decopertare, excavare la zi , depozitare a materialelor rezultate în

Reconstrucţia ecologică a terenurilor poluate Revizuirea şi implementarea normelor de gestionare a

- Suprafeţe terenuri afectate - Suprafeţe terenuri reabilitate

Folosirea metodelor fizice, chimice, biologice de depoluare a solurilor,

Page 81: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

81

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni excavare, extracţie,spălare, oxidare, precipitare, etc Înmagazinarea lichidelor cu potenţial poluant în rezervoare rezistente la deteriorare mecanică şi coroziune

urma proceselor tehnologice

deşeurilor la nivelul unităţilor poluatoare

Depozitarea reziduurilor industriale pe soluri argiloase impermeabile, sau impermeabilizarea acestora Refacerea şi amenajarea corespunzătoare a paturilor de stocare/ deshidratare a dejecţiilor aparţinând fermelor de creştere a animalelor Reabilitarea sitemelor de epurare a apelor uzate în cadrul fermelor zootehnice Respectarea normelor în vigoare privind transportul dejecţiilor care sunt foloste în fertilizarea terenurilor agricole

Poluarea solului şi a apelor subterane datorită infiltraţiilor de dejecţii animaliere provenite de la batalurile unităţilor zootehnice

Respectarea programelor de conformare şi a recomandărilor Uniunii Europene în domeniu

Eliminarea surselor de poluare datorate activităţilor zootehnice

- Caracteristicile fizico-chimice ale solului

- Indicatori de calitate ai apelor subterane

Implementarea codului de bune practici agricole Identificarea şi cartarea terenurilor poluate şi a gradului de poluare al acestora în regiunea vest Realizarea unui sistem de monitorizarea calităţii solului şi a apelor subterane şi integrarea acestuia în Sistemul Naţional de Monitorizare a Factorilor de Mediu

Diminuarea poluării solului şi a apelor subterane şi îmbunătăţirtea calităţii acestora

Poluarea solului şi apelor subterane cu substanţe provenite din utilizarea de compuşi ai azotului şi fosforului (nutrienţi) şi produse de uz fitosanitar în agricultură şi silvicultură

Reducerea impactului pesticidelor, îngrăşămintelor chimice asupra solului şi a apelor subterane

Diminuarea poluării solului şi a apelor subterane datorate de folosirea în agricultură a pesticidelor şi a îngăşămintelor chimice, refacerea şi îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu sol şi apă subterană

- Suprafeţe terenuri afectate - Suprafeţe terenuri reabilitate - Indicatori fizico-chimici,biologici ale solului - Indicatori de calitate ai apelor subterane

Respectarea normelor agrotehnice

Page 82: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

82

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Promovarea agriculturii ecologice şi a produselor acesteia Identificarea terenurilor afectate de eroziune şi întocmirea unor hărţi la nivel regional

Existenţa unor suprafeţe importante de terenuri supuse eroziunii

Diminuarea fenomenului de eroziune asupra solului

Cartografierea la nivel regional a terenurilor afectate de eroziune

Limitarea efectelor eroziunii prin realizarea de lucrări agropedologice

- Cantitatea de sol pierdută si adancimea erodata

- Suprafeţe ameliorate Reconstrucţia terenurilor afectate de eroziune puternică şi excesivă şi a celor afectate de eroziune de adâncime Exploatarea raţională a carierelor de materiale utile folosind tehnologii şi instalaţii puţin poluante

Diminuarea poluării solului şi a apelor subterane şi îmbunătăţirea calităţii acestora

Afectarea solului şi apelor subterane datorită exploatărilor de balast din terase şi exploatarea mineralelor utile în cariere

Reducerea impactului asupra calităţii solului datorită exploatarii necorespunzatoare a carierelor de minerale utile

Reducerea procentului de terenuri degradate in/din proximitatea carierelor de minerale utile

- Suprafete stabilizate si ecologizate

Măsuri de reabilitare a solurilor supuse eroziunii în urma activităţilor de exploatare în cariere Utilizarea apelor geotermale şi minerale în scop balneo-turistic Realizarea unor sisteme de valorificare a energiei geotermale ca sursă alternativă de energie

Diminuarea poluării solului şi a apelor subterane şi îmbunătăţirea calităţii acestora

Exploatarea necorespunzătoare şi/sau valorificarea insuficientă a resurselor geotermale şi a apelor minerale

Imbunatăţirea gradului de exploatare a resurselor de apă geotermale

Valorificarea la potenţial maxim a resurselor geotermale si minerale din regiune

- Nr. de surse geotemale exploatate /numar de suse geotermale exploatate rational

Adoptarea unei strategii coerente de utilizare a apelor minerale cu accent pe exploatarea durabilă a acestora

Page 83: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

83

4.3.8. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME TURISM ŞI AGREMENT

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Realizarea unui program de acţiune la nivel regional pentru promovarea turismului şi agrementului Stabilirea zonelor pentru practicarea agrementului de masă

Realizarea de programe de acţiune si monitorizarea acestora

- Nr. de zone monitorizate

Dezvoltarea sistemului de monitorizare a utilizării potenţialului natural în scop turistic şi de agrement Reglementarea din punct de vedere al protecţiei mediului a tuturor activităţilor economice care vizează turismul şi agrementul

Organizarea activităţii turistice şi de agrement pe principiul protejării mediului înconjurător şi a dezvoltării durabile

Practicarea turismului în condiţii improprii din punct de vedere al protecţiei mediului

Îmbunătăţirea manage-mentului şi administrării potenţialului natural, în scopul practicării turismului şi agrementului

Implementarea turismului controlat cu prioritate în arealele recunoscute ca habitate cu specii protejate

-Nr. de hotărâri

Dezvoltarea sistemelor şi structurilor de informare şi recomandare legislativă şi ştiinţifică privind conservarea speciilor şi a nivelului de protecţie pentru fiecare habitat Identificarea tuturor unităţilor turistice şi de agrement amenajate necorespunzător sub aspectul evacuării apelor uzate şi deşeurilor menajere

Organizarea activităţii turistice şi de agrement pe principiul protejării mediului înconjurător şi a dezvoltării durabile

Amenajarea inadecvată sau absenţa dotărilor corespunzătoare din punct de vedere igienico-sanitar şi a gestiunii deşeurilor în zonele de practicare a agrementului

Eliminarea poluării ambientale datorată amplasării necorespunză-toare a construcţiilor şi spaţiilor turistice şi de agrement

Practicarea unui turism în conformitate cu normele şi prevederile legislaţiei din domeniu a UE

- Nr. construcţii care respectă normele de protecţia mediulu - Nr. contracte cu unităţi specializate - Nr. studii privind impactul asupra mediului

Introducerea sistemului de colectare şi transport al deşeurilor în depozite controlate pentru toate zonele cu activităţi turistice şi de agrement

Page 84: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

84

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Stabilirea reţelelor turistice şi de agrement la nivel judeţean şi regional

Organizarea activităţii turistice şi de agrement pe principiul protejării mediului înconjurător şi a dezvoltării durabile

Lipsa infrastructurii şi a capacitaţilor de susţinere a turismului montan, agroturismului şi a turismului cultural şi ştiinţific

Îmbunătătirea manage-mentului şi administrării potenţialului natural, în scopul practicării turismului şi agrementului

Realizarea sistemului de informare privind potenţialul turistic şi locurile de agrement

- Nr. de reţele - Nr. de panouri

Dezvoltarea unei politici regionale de turism durabil Identificarea locaţiilor periurbane preferate de locuitori pentru agrement

Organizarea activităţii turistice şi de agrement pe principiul protejării mediului înconjurător şi a dezvoltării durabile

Lipsa amenajărilor în zonele de agrement periurban şi autorizarea acestora pentru îmbăiere

Conservarea şi îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu în vecinătatea zonelor de agrement

Reglementarea condiţiilor în care se desfăşoară turismul de agrement în zonele periurbane

- Nr. zone de agrement autorizate

Aplicarea fermă a masurilor legislative care sa conducă la practicarea unui turism ecologic

4.3.9. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII ŞI A MEDIULUI NATURAL

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni

Identificarea ariilor naturale protejate neluate în administrare/custodie din Regiunea Vest. Aducerea la cunoştinţa factorilor interesaţi (ONG-uri, autorităţi locale, Romsilva, alte persoane fizice sau juridice) a ariilor naturale protejate neluate în administrare/custodie până în prezent.

Luarea în administrare/custodie a tuturor ariilor naturale protejate

- Raportul arii naturale protejate luate în administrare-custodie / total arii naturale protejate

Organizarea de şedinţe de instruire a factorilor interesaţi Identificarea administratorilor/custozilor ariilor naturale protejate

Oprirea degradării biodiversităţii şi a mediului natural, aducerea nivelului biodiversităţii şi a calităţii mediului natural la un nivel care tinde spre optim.

Administrarea ineficientă a ariilor protejate de interes naţional şi lipsa alocării de fonduri speciale acestui scop

Managementul corespunzător al ariilor naturale protejate.

Realizarea şi implementarea planurilor de management şi a regulamentelor tuturor

- Raportul arii naturale protejate care au un plan de management şi un regulament aprobat/ total Instruirea

Page 85: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

85

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni

administratorilor/custozilor ariilor naturale protejate din Regiunea Vest cu privire la realizarea planurilor de management şi al regulamentelor

ariilor naturale protejate arii naturale protejate

Dezvoltarea planurilor de management şi a regulamentelor. Realizarea în ordinea priorităţilor a activităţilor prevăzute în planul de management. Aducerea la cunoştinţa tuturor factorilor interesaţi a regulamentului

Punerea în aplicare a planurilor de management şi a regulamentelor ariilor naturale protejate.

- Nr. de acţiuni prevăzute în planul de management îndeplinite. - Nr. de acţiuni rezultat în urma aplicării regulamentului ariei naturale protejate - Raportul între faptele sancţionabile de regulament petrecute înainte şi după elaborare şi aducerea la cunoştiinţa publicului larg a regulamentului.

Punerea în aplicare a sancţiunilor prevăzute de regulament.

Îndeplinirea de către administrator a obligaţiilor financiare care rezultă din contractul de administrare. Participarea administratorului/custodelui la cursuri de atragere de fonduri prin proiecte, sponsorizări şi alte metode.

Finanţarea adecvată a ariilor naturale protejate

- Nr. de proiecte care au ca rezultat finanţarea acţiunilor din planurile de management ale ariilor naturale protejate. - Nr. acţiunilor din planurile de management nepuse în practică datorită lipsei de fonduri. - Procentul alocării de către administrator al fondurilor asumate prin

Dezvoltarea unei strategii de marketing pentru atragerea de fonduri.

Page 86: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

86

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni

contractul de administrare/custodie al fiecărei arii naturale protejate luate în administrare/custodie.

dezvoltarea unei strategii de promovare

Crearea unei baze de date care să cuprindă suprafeţele de pădure şi calitatea acesteia din Regiunea Vest, utilizând în prima fază amenajamentele silvice actuale. Instruirea persoanelor din cadrul APM locale, Administraţiilor şi Custozilor şi a altor factori interesaţi în identificarea habitatelor forestiere ocrotite şi a Pădurilor cu Valoare Ridicate de Conservare, Identificarea şi delimitarea în sistem GPS a Pădurilor cu Valoare Ridicată de Conservare. Constituirea de grupe de lucru pentru realizarea unor planuri de exploatare durabilă (Plan de Management) a pădurilor alcătuite din APM-uri, ONG-uri şi administratori de pădure. Realizarea cu prioritate a acelor acţiuni din planul de management ale ariilor naturale protejate care privesc administrarea pădurilor.

Oprirea degradării biodiversităţii şi a mediului natural, aducerea nivelului biodiversităţii şi a calităţii mediului natural la un nivel care tinde spre optim.

Degradarea mediului natural datorită exploatării necorespunzătoare a resurselor naturale

Îmbunătăţirea stării de sănătate a mediului, salvarea de la extincţie a habitatelor forestiere ocrotite prin legea 462 şi a pădurilor cu valoare ridicată de conservare.

Stoparea degradării mediului natural datorită exploatării necorespunzatoare a fondului forestier

- Evoluţia în timp a suprafeţei de pădure în general şi a pădurilor care constituie habitate ocrotite sau păduri cu valoare ridicată de conservare în special.

- Evoluţia în timp a calităţii pădurilor

Realizare unui strategii de promovare pentru Certificarea

Page 87: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

87

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni

Pădurilor adresată administratorilor de păduri. Încercarea de atragere a fondurilor neguvernamentale şi guvernamentale în sprijinul realizării acestor acţiuni. Monitorizarea acţiunilor

Crearea unui Plan Regional de Acţiune pentru Biodiversitate şi a Planurilor Locale de Acţiune pentru Biodiversitate. Identificarea speciilor cheie

Crearea unui plan de monitorizare a speciilor cheie Monitorizarea suprafeţei şi calităţii habitatelor Luarea de măsuri speciale de conservare a speciilor cheie şi habitatelor acestora Cooperarea APM-urilor, administratorilor şi custozilor cu societăţi neguvernamentale profesionale Realizarea unei baze de date asupra efectivele speciilor de interes cinegetic Luarea de măsuri privind interzicerea sau limitarea exemplarelor speciilor de interes cinegetic propuse pentru recoltă dacă se constată scăderi în numărul sau calitatea populaţiilor.

Oprirea degradării biodiversităţii şi a mediului natural, aducerea nivelului biodiversităţii şi a calităţii mediului natural la un nivel care tinde spre optim.

Dereglarea efectivelor din fauna şi flora salbatică şi a calităţii habitatelor

Aducerea speciilor din flora şi fauna sălbatică autohtonă la un efectiv optim şi protejarea habitatelor lor

Optimizarea efectivelor din fauna şi flora sălbatică autohtonă în special a speciilor ocrotite şi/sau periclitate şi vulnerabile, a endemitelor şi speciilor relicte.

- Evoluţia în timp a speciilor cheie monitorizate. - Evoluţia în timp a efectivelor speciilor de interes vânătoresc. - Evoluţia cotelor pentru recoltarea speciilor de interes cinegetic. - Raportul dintre cotele aprobate pentru recoltă şi numărul de exemplare recoltate. - Evoluţia avizelor pentru colectarea de elemente de faună şi floră sălbatică în vederea comercializării. - Nr. de accidente care se soldează cu poluarea gravă a cursurilor de apă. - Evoluţia în timp a habitatelor

Punerea în aplicare a măsurilor

Page 88: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

88

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni

legale privind pescuitul, vânătoarea precum şi comerţul cu specii din fauna şi flora sălbatică Realizarea unei baze de date privind comerţul legal şi a celui ilicit, inclusiv a celui transfrontalier, cu specii din fauna şi flora sălbatică, colectate. Sancţionarea persoanelor juridice şi fizice care stau la baza accidentelor care duc la poluări ale cursurilor şi luciurilor de apă. mediatizarea acestor acţiuni Dezvoltarea unei strategii de conştientizare publică a supra importanţei protejării speciilor sălbatice de faună şi floră şi a habitatelor lor. Realizarea unei strategii le promovare pentru dezvoltarea unor activităţi economice prietenoase faţă de mediu. Protejarea prin includerea în reţeaua naţională Natura 2000 a unor arii speciale de conservare a speciilor din anexa 3 a legii 462/2001, care vor fi găsite în Regiunea Vest.

Oprirea degradării biodiversităţii şi a mediului natural, aducerea nivelului biodiversităţii şi a

Insuficienţa cercetării ştiinţifice aplicative şi nerealizarea unor baze de date corelate in monitorizarea sau

Creşterea interesului universităţilor, al organizaţiilor profesionale şi al cercetătorilor

Realizarea unor baze de date profesioniste asupra biodiversităţii Găsirea de soluţii pentru protecţia speciilor de

- Nr. de lucrări ştiinţifice, numărul de contracte de cercetare ştiinţifică - Nr. de lucrări de

Identificarea lucrărilor ştiinţifice, a contractelor de cercetare sau al lucrărilor de licenţă, masterat şi doctorat care au legătură cu elemente ale

Page 89: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

89

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni

biodiversităţii Regiunii Vest.

Monitorizarea apariţiei de noi lucrări în urma cercetării biodiversităţii. Atragerea de cercetători în special în arii protejate prin oferirea de facilităţi (cazare, masă, aparatură etc.)

calităţii mediului natural la un nivel care tinde spre optim.

promovarea ariilor naturale de interes naţional şi cunoaşterea biodiversităţii Regiuni Vest

independenţi pentru a realiza cercetare ştiinţifică aplicativă

faună şi floră sălbatică autohtonă şi a habitatelor lor.

licenţă, masterat şi doctorat având ca subiect cercetarea diferitelor aspecte ale biodiversităţii - Nr. acţiunilor cu specific în biodiversitate Angajarea ca parteneri a

universităţilor şi a organizaţiilor profesionale sau a cercetătorilor independenţi în diferite acţiuni Instruirea personalului specializat din APM-uri, ONG-uri, administratorilor şi custozilor de arii protejate asupra subiectului Natura 2000. Identificarea speciilor şi habitatelor din anexa 3 şi 2 a legii 462/2001 a căror conservare ncesită declararea de arii speciale de conservare. Delimitarea ariilor şi realizarea documentaţiilor pentru desemnarea situri Natura 2000. Anunţarea factorilor interesaţi asupra importanţei luării în custodie a siturilor Natura 2000, asupra obligaţiilor custozilor

Oprirea degradării biodiversităţii şi a mediului natural, aducerea nivelului biodiversităţii şi a calităţii mediului natural la un nivel care tinde spre optim.

Insuficienta implicare a factorilor interesaţi în administrarea/ custodia ariilor protejate şi desemnării/gospodaririi siturilor NATURA 2000

Completarea reţelei Naţionale Natura 2000 cu situri din Regiunea Vest şi asigurarea unui management corespunzător al acestora.

Desemnarea şi luarea în custodie a siturilor Natura 2000.

- Nr. documentaţiilor depuse pentru desemnarea siturilor Natura 2000. - Nr. de situri Natura 2000 desemnate. - Nr. cereri pentru luarea în custodie a unor situri Natura 2000. - Nr. de situri Natura 2000 luate în custodie - Nr. de situri Natura 2000 luate în custodie pentru care s-a elaborat un plan de management.

Realizarea de către custozi, în strânsă legătură cu proprietarii de terenuri şi alţi factori interesaţi, a planului de management şi regulamentului sitului Natura 2000.

Page 90: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

90

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni

Implementarea planului de management şi a regulamentului. Constituirea unui grup de lucru pluridisciplinar pentru realizarea Planului Regional de Acţiune pentru Biodiversitate, Obţinerea de fonduri guvernamentale sau neguvernamentale necesare realizării acestui plan. Stabilirea unui program de lucru cu responsabilităţi şi temene al grupului de lucru pentru realizarea planului.

Oprirea degradării biodiversităţii şi a mediului natural, aducerea nivelului biodiversităţii şi a calităţii mediului natural la un nivel care tinde spre optim.

Absenţa unui Plan Regional de Acţiune pentru Biodiversitate

Realizarea unui Plan Regional de Acţiune pentru Biodiversitate

Structurarea informaţiilor despre biodiversitatea Regiunii Vest într-un documet lucrativ care să constituie o unealtă care să vină în ajutorul factorilor interesaţi în managementul capitalului natural

- Prezenţa/absenţa Planului Regional de Acţiune pentru Biodiversitate

Concentrarea planului asupra habitatelor şi speciilor listate în anexele 2 şi 3 din legea 462/2001, cu prezentarea situaţiei regionale a acestora

4.3.10. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME ASIGURAREA STĂRII DE SĂNĂTATE

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni

Stabilirea unui sistem funcţional de lucru între autorităţile din sănătate şi cele de mediu – tip grup lucru cu întâlniri periodice regulate

Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei

Insuficienta monitorizare şi lipsa unor studii specifice relaţiei mediu – sănătate umană, în vederea cuantificării efectelor poluării factorilor de mediu

Monitorizarea si cuantificarea efectelor poluarii asupra sanatatii publice in centrele urbane reprezentative (zone industriale)

Realizarea unui sistem eficient de colectare a datelor din teritoriu Cuantificarea efectelor poluării factorilor de mediu asupra populaţiei

- Număr puncte colectare date - Număr de analize efectuate pe factori de mediu - Număr de raportări - Rata morbidităţii

Identificarea surselor de poluare si fixarea punctelor de analiza

Page 91: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

91

asupra populaţiei celor 4 judeţe specifice in teritoriu; Realizarea unei baze de date funcţionale; Redactarea unor rapoarte periodice

4.3.11. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale

Lipsa capacitaţii de intervenţie în situaţia unor poluări accidentale

Reducerea riscului producerii de poluari accidentale

Diminuarea cauzelor care pot provoca poluări accidentale Limitarea şi reducerea ariei de răspândire a substanţelor poluatoare

- Nr. Planuri de prevenire si combatere a poluarilor accidentale intocmite conform ord 278/1997

Identificrea punctelor critice şi întocmirea planurilor de prevenire a acţiunilor ce pot provoca poluări accidentale

Realizarea lucrărilor cuprinse in programele de conformare/etapizare, Identificarea surselor de finanţare pentru realizarea măsurilor din programele de conformare/etapizare Automonitorizarea şi monitorizarea calităţii apelor din perimetrul depozitelor Realizarea sau reabilitarea sistemelor de colectare şi tratare a apelor uzate

Prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale

Lipsa fondurilor,lucrărilor de investiţii necesare punerii şi exploatării în siguranţă a obiectivelor cu risc ridicat pentru mediu: iazuri de decantare,depozite de substanţe periculoase,tehnologii periculoase învechite

Conformarea activităţilor economice legate de exploatarea sau conservarea în siguranţă pentru prevenirea accidentelor. Diminuarea poluării solului şi a apelor subterane prin depozitarea necontrolată a deşeurilor industriale

Reducerea riscurilor de accidente la iazuri Reducerea riscurilor de accidente la bataluri in exploatre sau conservare Eliminarea surselor de poluare datorate depozitării rezidurilor industriale şi reconstrucţie ecologică a suprafeţelor afectate de depozite scoase din funcţiune

- Indicatori tehnico economici ai investiţiilor realizate - Suprafeţe (ha) - Nr. Depozite amenajate corespunzator cerinţelor prevederilor legale - Nr.de planuri de acţiune

Întocmirea de planuri de acţiune pentru reabilitarea zonei

Page 92: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

92

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni afectate de amplasarea unor depozite necontrolate Monitorizarea respectării măsurilor din programele de conformare/etapizare/. Reabilitarea lucrărilor existente de apărare a mediului natural şi construit împotriva inundaţiilor şi realizarea unor noi lucrări

Prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale

Afectarea mediului natural şi construit datorită lipsei sau ineficienţei unor lucrări hidrotehnice de protecţie împotriva inundaţiilor

Reducerea riscului la inundaţii, protejarea obiectivelor socio-economice,a vieţii umane în special

Reducerea suprafeţelor cu risc la inundaţii în caz de ape mari

- Lucrări executate,eficienta lor pentru protejarea zonelor posil a fi inundate la ape mari

Conştientizarea populaţiei de efectul distructiv al apei ,modul de intervenţie în caz de fenomene meteorologice periculoase (ploi , poduri de ghiaţă pe cursurile de apă,etc. Diminuarea gradului de exploatare a pădurilor care au rolul de a diminua efectele unei viituri,alunecari de teren,etc Informarea proprietarilor şi a comunităţilor locale de avantajele gospodăririi adecvate a pădurilor (purificarea aerului, menţinerea climatului, controlul fidrologic ,etc.) precum şi de respectare a prevederilor legislaţiei în vigoare

Prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale

Amplificarea fenomenelor de viituri şi inundaţii datorate insuficienţei suprafeţelor împădurite sau exploatărilor neraţionale a unor suprafeţe cu fond forestier

Creşterea suprafeţei şi a ponderii pădurilor

Aplicarea strictă a prevederilor legale si a Codului Silvic Evitarea producerii de viituri si inundatii datorate insuficientei suprafetelor impadurite sau a exploatari nerationale a unor suprafete cu fond forestier

- Ponderea pădurilor exploatate corespunzător

Aplicarea strictă a prevederilor legale şi a Codului Silvic

Prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale

Incendierea voluntară a pajiştilor, perdelelor de protecţie sau a gunoaielor

Eliminarea impactului asupra aerului solului si apelor de suprafaţa datorat de incendierea pajiştilor,a perdelelor de protecţie şi a depozitarii gunoaielor in locuri

Aplicarea legislaţiei in vigoare

- Nr. Sancţiuni aplicate Implementarea măsurilor de prevenire şi control a terenurilor afectate de acţiuni antropice

Page 93: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

93

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni neamenajate

Identificarea surselor care emit gaze cu efect de seră

Prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale

Amplificarea gradului de risc pentru producerea de catastrofe naturale şi accidente industriale majore generat de schimbările climatice globale cu impact asupra atmosferei terestre şi regimului hidrologic

Reducerea probabilităţii producerii unor accidente industriale sau catastrofe naturale

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

- Volumul emisiilor - Nr. de surse Luarea unor măsuri pentru

înnoirea parcului auto aflat în circulaţie pentru respectarea normelor europene de poluare

Identificarea, elaborarea şi implementarea programelor judeţene de stabilizare a terenurilor cu zone de risc - alunecări de teren active.

Prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale

Absenţa în anumite areale naturale sau construite a lucrărilor specifice stabilizării terenurilor supuse alunecărilor

Implementarea sistemelor de consolidare/stabilizare a perimetrelor cu alunecari de teren active Diminuarea eroziunii solului prin amenajarea bazinelor hidrografice

Diminuarea suprafeţelor de teren afectate de alunecări de teren Reducerea suprafeţelor de teren afectate de eroziune

- Suprafeţe de teren stabilizate(ha) - Gradul de reducere a suprafeţelor de teren afectate de eroziune în bazinele hidrografice faţă de anul 2004.

Executarea de lucrări de combatere a eroziunii solului reabilitare a suprafeţelor afectate Identificarea terenurilor cu exces de umiditate

Prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale

Managementul necorespunzator al zonelor agricole cu exces de umiditate

Diminuarea suprafeţelor de teren afectate de exces de umiditate

Identificarea şi reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate

- Suprafaţa (ha) afectată - Suprafaţa (ha) recuperată

Reabilitarea lucrărilor existente şi efectuarea lucrarilor de hidroamelioraţie,agropedo-ameliorative

Page 94: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

94

4.3.12. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME URBANIZAREA MEDIULUI, TRANSPORTUL RUTIER ŞI FEROVIAR

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Realizarea unei baze de date cu autovehiculele aflate în circulaţie leg cu RAR-ul si serv. circulaţie Elaborarea unor acte normative pentru stimularea persoanelor fizice/juridice în achiziţionarea de auto noi

Conservarea şi îmbunătăţirea factorilor de mediu în arealele cu aglomerări urbane

Situaţia necorespunzătoare a parcului auto aflat în circulaţie

Limitarea poluării factorilor de mediu datorată folosirii mijloacelor de transport învechite

Alinierea parcului auto aflat în circulaţie la normele europene în vigoare

- Nr. auto non euro - Nr. auto euro I - Nr. auto euro II - Nr. auto euro III - Nr. auto euro IV

Stabilirea unor restricţii pt.ope- atorii de transport ,transportul în comun ,operatori taxi în vederea înnoirii parcului auto Identificarea de surse de finanţarea pentru realizarea lucrărilor. Includerea în P.U.G şi P.U.Z a şoselelor de centură cu respectarea normelor în vigoare Transferul suprafeţelor de teren care sunt incluse în planurile de realizare a şoselelor de centură din proprietate privată în proprietatea publică, cu acordarea unor compensaţii

Conservarea şi îmbunătăţirea factorilor de mediu în arealele cu aglomerări urbane

Absenţa unor şosele de centură pentru traficul rutier de tranzit în localităţile urbane traversate de drumuri europene şi naţionale

Realizarea unor şosele de centură pentru traficul rutier de tranzit în localităţile urbane sau preluarea traficului greu de CFR

Creşterea vitezei de transport care conduce la reducerea timpului de tranzit Fluidizarea traficului pe raza localităţii Eliminarea traficului greu Reducerea zgomotului (poluarea fonică) Îmbunătăţirea calităţii aerului

- Valoarea investiţiilor - Lungimea şoselelor de centură

Realizarea şoselelor de centură pentru aglomerările urbane din regiune Determinarea zonelor în care se impune realizarea perdelelor de protecţie

Conservarea şi îmbunătăţirea factorilor de mediu în arealele cu aglomerări urbane

Inexistenţa unor spaţii tampon între zona rezidenţială şi zona industrială în mediul urban şi rural

Asigurarea calităţii unui mediu ambiant adecvat pentru locuitorii din zona limitrofă celei industriale

Reţinerea noxelor, prafului şi diminuarea zgomotului provenit din activitatea zonei industriale

- Lungime parcele plantate cu arbori şi arbuşti - Suprafaţa parcele plantate

Identificarea proprietăţii asupra terenurilor pe care se vor face

Page 95: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

95

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni plantările

Plantarea şi îngrijirea spaţiilor verzi

- Număr zone industriale separate de cele de locuinţe prin spaţii verzi tampon - Evoluţia populaţiilor unor specii cheie

Efectuarea de măsurători specifice pentru monitorizarea rezultatelor plantărilor şi eventualele extensii ( dacă se impune) ale acestora Actualizarea inventarului spaţiilor existente şi clarificarea atribuţiilor responsabililor cu administrarea lor Limitarea la nivel local a aprobărilor de modificare a planurilor de amenajare a teritoriului

Conservarea şi îmbunătăţirea factorilor de mediu în arealele cu aglomerări urbane

Diminuarea şi degradarea spaţiilor verzi intraurbane şi periurbane existente datorită modificarii Planului Urbanistic General prin Planuri Urbanistice Zonale şi de Detaliu

Menţinerea cantitativă a spaţiilor verzi existente şi extinderea acestora

Creşterea, în interval de 3 ani cu aproximativ 10% a suprafeţelor verzi din municipiu

- Număr spaţii verzi reabilitate şi remobilate - Număr/suprafaţă spaţii verzi nou create - Procent creştere număr fire plante anual

Creşterea suprafeţelor cu spaţii verzi din zonele urbane şi periurbane Construirea arterelor rutiere de ocolire a zonelor urbane, in vederea preluarii traficului de tranzit (in special greu) de pe drumurile naţionale care străbat oraşele Reabilitarea căilor rutiere intraurbane Îmbunătăţirea transportului in comun, cu focalizare pe mijloacele nepoluante şi cu un grad de zgomot redus

Conservarea şi îmbunătăţirea factorilor de mediu în arealele cu aglomerări urbane

Poluarea fonică datorată traficului auto în zonele rezidenţiale şi poluarea prin vibraţii generate de traficul auto de mare tonaj

Fluidizarea traficului in zonele rezidenţiale

Reducerea zgomotului (poluarea fonică) Îmbunătăţirea calităţii aerului Eliminarea poluarii prin vibraţii

- Numărul studiilor de evaluare şi bilanţuri de mediu analizate - Număr de analize - Lungimi stradale reabilitate - Număr de reclamaţii - Număr de autovehicule/ unitate de timp / locaţie - Indicatori statici ai poluării fonice şi vibraţiilor Fluidizarea traficului urban si

restricţionarea traficului greu din perimetrele urbane

Page 96: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

96

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Investiţii în reabilitarea construcţilor degradate din vibraţii Sisteme de monitorizare şi metodologii de evaluare realizate Realizarea pistelor pentru biciclete Modernizarea ,reabilitarea si repararea drumurilor urbane

Conservarea şi îmbunătăţirea factorilor de mediu în arealele cu aglomerări urbane

Absenţa unei infrastructuri rutiere adecvate pentru mijloacele auto în mediu urban

Asigurarea unei infrastructuri adecvate pentru mijloacele auto

Creşterea gradului de confort şi siguranţă a circulaţiei Asigurarea pistelor pentru biciclete Asigurarea spaţiilor de parcare

- Număr spaţii parcare număr piste pentru biciclete - Număr biciclete număr autovehicule Realizarea de spaţii de parcare

în zonele centrale ale oraşelor fără diminuarea spaţiilor verzi Curaţirea/igienizarea zonei de siguranţă a drumurilor şi căilor feroviare Asigurarea scurgerii apelor pluviale prin decolmatarea rigolelor, şanţurilor, podeţelor

Conservarea şi îmbunătăţirea factorilor de mediu în arealele cu aglomerări urbane

Salubrizarea insuficientă a căilor rutiere şi feroviare

Asigurarea salubrizarii căilor rutiere şi feroviare

- Scăderea nr.de îmbolnăviri în randul populaţiei,datora- te poluarii - Conservarea mediului - Creşterea gradului de civilizaţie

- Km. drumuri nationale - Km. drumuri judetene - Km. drumuri comunale - Km. reţele feroviare

Toaletarea arbuştilor şi arborilor care nu respectă regimul de gabarit specific drumurilor şi căilor feroviare Elaborarea documentaţiei aferente acestei investiţii

Conservarea şi îmbunătăţirea factorilor de mediu în arealele cu aglomerări urbane

Impactul pe termen lung produs de viitoarea autostradă Arad-Deva-Sibiu

Realizarea unei retele de transport moderne,compatibila cu cea din tarile Uniunii Europene

Stimularea schimburilor comerciale între vestul si sudul Europei şi chiar Europa cu Orientul Apropiat şi Mijlociu

- Lungimea autostrăzii în Km - Indicatori specifici ai factorilor de mediu(aer, apă, sol)

Realizarea investiţiei pe baza unui parteneriat public şi privat

Achiziţionarea echipamentelor de monitorizare Organizarea unor cursuri de instruire pt.personalul care urmează sa le utilizeze.

Conservarea şi îmbunătăţirea factorilor de mediu în arealele cu aglomerări urbane

Insuficienţa sau absenţa sistemelor de monitorizare a poluării chimice ,fonice şi fizice datorate traficului rutier şi feroviar

Realizarea unui sistem de monitorizare în timp real a calităţii factorilor de mediu în marile aglomerări urbane

Cunoaşterea permanentă a stării factorilor de mediu în marile aglomerări

- Indicatori monitorizaţi

Includerea datelor in sistemul naţional de monitorizare integrată a factorilor de mediu

Page 97: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

97

Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Achiziţionarea softului GIS şi instruire personal

Conservarea şi îmbunătăţirea factorilor de mediu în arealele cu aglomerări urbane

Evidenţă cadastrală deficitară şi absenţa unui sistem GIS

Transpunerea informaţiilor de mediu şi infrastructură în sistem geografic informatizat

Implementarea unui sistem GIS

- Număr persoane instruite Instruirea personalului

Eliminarea în condiţii de siguranţă a produselor care nu îndeplinesc condiţiile de întrare în ţară Amenajarea de puncte de colectare a deşeurilor şi grupuri sanitare în zonele de vamă

Conservarea şi îmbunătăţirea factorilor de mediu în arealele cu aglomerări urbane

Poluarea solului, subsolului, apelor freatice în zona de frontieră datorită activităţii de transbordare şi a traficului feroviar

diminuarea poluării factorilor de mediu în zonele de frontieră

reglementarea activităţilor care se desfăşoară în zona de frontieră din punct de vedere al protecţiei mediului

- Cantitate de deşeuri eliminate - Nr. puncte de colectare

Asigurarea igienizării periodice a punctelor de trecere a frontierei

Page 98: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

98

CAPITOLUL V. PLANUL DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR

5.1. Elaborarea planului de implementare Principalele criterii care au fost luate în considerare în elaborarea Planului de Implementare a Acţiunilor sunt:

• Implementarea unei combinaţii de acţiuni prin care sa se obţină rezultate atât pe termen scurt cât şi pe termen lung.

• Selectarea acţiunilor complementare şi implementarea lor în mod concurent, ceea ce va determina îmbunătaţirea şanselor de succes în atingerea obiectivelor.

• Identificarea unor proiecte mici, realizabile, care au o mare şansa de succes, acest lucru conducând la asigurarea unei continuităţi în realizarea problemelor de mediu identificate, dobândirea experienţei în implementare, asigurarea suportului comunităţii în ceea ce priveşte progresele realizate şi crearea bazei pentru introducerea unor acţiuni mai complexe şi pe termene mai lungi.

Pentru acţiunile identificate s-a stabilit în cadrul Comitetului de Coordonare şi a Grupului de Lucru alocarea unor indicatori care să conducă în final la elaborarea Planului de Implementare. Indicatorii vizaţi sunt:

• Termenul maxim de implementare a acţiunii • Responsabilul sau responsabilii în implementarea acţiunilor • Sursele posibile sau sigure care pot susţine implementarea

5.1.1. Termenul de implementare a acţiunilor Din punct de vedere al perioadei de implementare alocate acţiunilor, au fost identificate trei grupe de acţiuni necesare rezolvării problemelor de mediu.

a) Acţiuni pe termen scurt (maxim 1 an) respectiv acţiuni care finalizează o activitate anterioară şi au termene scadente în anul 2006 sau primul semestru al anului 2007, acţiuni care se pot desfăşura în condiţiile alocării unor fonduri mici cu un impact ridicat asupra calităţii mediului, respectiv acţiuni care vizează probleme de mediu deosebit de severe şi care necesită rezolvarea acestora în cel mai scurt timp posibil.

b) Acţiuni pe termen mediu (între 1 şi 4 ani) respectiv acţiuni care vizează atingerea majorităţii acţiunilor prevăzute în Planul de Acţiune, obiectivele strategice pe termen mediu fiind cel mai bine definite în contextul în care în anul 2007 reprezintă anul în care România şi-a propus integrarea în Uniunea Europeană

c) Acţiuni pe termen lung ( între 4 şi 18 ani) şi reprezintă acţiuni care vizeză în general problemele complexe şi cu impact deosebit asupra mediului înconjurător, probleme care din punct de vedere al implementării legislaţiei europene în domeniu sunt incluse în Directivele Europene care solicită tranziţie din punct de vedere al implementării în România. De asemenea există un număr redus de probleme care în acest moment nu pot fi clar definite din punct de vedere al responsabilităţilor şi costurilor de implementare, aceste probleme fiind actualizate din punct de vedere al acţiunilor prin alocarea unui timp suficient care să permită identificarea celor mai bune căi de rezolvare efectivă. Toate termenele de implementare ale acţiunilor sunt corelate cu legislaţia naţională în vigoare, în acest sens fiind prevăzute ca termene maxime cele stipulate în legislaţie. De asemenea pentru anumite acţiuni s-a avut în vedere şi corelarea termenelor cu posibilităţile financiare ale responsabilului în implementare, fiind necesară o evaluare obiectivă a capacităţii de implementare a acţiunilor prevăzute în planul de acţiune.

Page 99: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

99

5.1.2. Responsabilitatea implementării acţiunilor

Implementarea acţiunilor prin alocarea unor responsabilităţi individuale sau de grup au vizat patru mari categorii de instituţii-organisme sau organizaţii:

a) Administraţie publică locală şi regională care conform legislaţiei în vigoare are o serie de atribuţii cu privire la managementul administrativ al unitaţii administrative, inclusiv din punct de vedere al protecţiei calităţii mediului înconjurător.

b) Agenţii economici în urma identificării unor probleme care vizează surse punctiforme de poluare alocate activităţii unor agenţi economici, acţiunile şi responsabilităţile care revin acestora au fost preluate din Programele de Conformare sau Programele de Etapizare existente sau în absenţa acestora prin alocarea unor acţiuni specifice de reglementare a activităţii.

c) Instituţii publice descentralizate masurile şi acţiunile care vizează instituţiile publice descentralizate conduc la creşterea capacităţii de monitorizare, control şi reglementare în domeniul protecţiei mediului înconjurător, precum şi masuri care vizează promovarea bunelor practici în domeniul mediului şi educaţia ecologică.

d) Societatea civilă o serie de măsuri cu caracter educativ au ca responsabili în implementare comunitatea locală, reprezentată în special prin ONG-uri ca structuri comunitare capabile să asigure această implementare.

Responsabilităţile alocate au fost stabilite prin consens sau consultare între Grupul de Lucru şi organismele vizate, sau prin alocare directă în situaţia în care aceste responsabilităţi sunt incluse în acte de reglementare a activităţilor sau în legislaţia naţională.

5.1.3. Sursele de finanţare Sursele de finanţare incluse în Planul Regional de Acţiune pentru Mediu sunt de trei tipuri:

• Surse interne respectiv surse existente în bugetul responsabilului de implementare • Surse naţionale respectiv surse de finanţare care sunt incluse în diferite fonduri guvernamentale

naţionale şi care sunt alocate pentru tipurile de acţiuni incluse în PRAM • Surse externe respectiv surse de finanţare extrabugetare, alocate de către fonduri sau instituţii

internaţionale şi care în general vizează tipurile de probleme de mediu identificate în Planul Regional de Acţiune

Sursele de finanţare identificate nu reprezintă surse sigure din punct de vedere al alocării acestora pentru acţiunile specificate în Planul de Acţiune În acest sens, în implementarea Planului Regional de Acţiune se va avea în vedere atragerea acestor surse prin metodele şi mijloacelor specifice fiecăreia din acestea, promovarea unor proiecte sau pachete de proiecte eligibile pentru alocarea resurselor externe fiind responsabilitatea instituţiei/organizaţiei sau organismului responsabil în implementare.

Page 100: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

100

5.2. PLANUL DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR

5.2.1. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME GESTIUNEA DEŞEURILOR Obiectiv general Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor în Regiunea Vest

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

Elaborarea şi implementarea Planului Regional de Gestiune a Deşeurilor

2006 ARPM, APM-uri

ARPM, APM-uri

Surse proprii Alte surse

Închiderea etapizată a depozitelor de deşeuri menajere neconforme cu prevederile legislaţiei în vigoare

Conform calendarului de închidere

Consiliul Local, Consiliul Judetean

APM-uri Surse proprii Alte surse

Condiţionarea / extinderea depozitului conform de deşeuri municipale existent în jud. Arad

Incepand din 01.02.2006

Consiliul Local, Consiliul Judetean

APM AR Buget local

Construcţia depozitelor zonale de deşeuri municipale şi a staţiilor de transfer aferente

2008 Consiliul Local, Consiliul Judetean

APM-uri Surse naţionale Surse externe

Realizarea unei instalaţii pilot de tratare a deşeurilor biodegradabile (tratare mecano-biologică sau compostare) până în 2008

2008 Consilii Locale, Consilii Judetene Agenti economici

ARPM APM-uri

Surse naţionale Surse externe

Eliminarea deşeurilor menajere în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare

Respectarea calendarului sistării depozitării: - 1 depozit până în

2006 - 4 depozite până în

2008 - 8 depozite până în

2009 - 4 depozite până în

2010 - 3 depozite până în

2011 - 4 depozite până în

2012 - 1 depozit până în

2014 - 3 depozite până în

2015 - 5 depozite până în

2016 - 1 depozit până în

2017 Reducerea cantiăţii de deseuri biodegradabile depozitate la 75% din cantitatea depozitata in 1995 (an de referinta)

- Cantităţi de deşeuri urbane produse/an - Cantităţi de deşeuri urbane depozitate/an - Cantităţi de deşeuri reciclate/an - Cantităţi deşeuri biodegradabile depozitate/an - Nr./suprafaţă depozite care sistează depozitarea/an - Nr. /suprafaţă depozite închise/an - Nr./suprafaţă depozite noi (conforme) construite/an - Nr. staţii de transfer realizate/an - Nr./capacitate instalaţii tratare deşeuri biodegradabile construite /an

Extinderea capacităţii de tratare a deşeurilor biodegradabile

2011 Consilii judetene, Consilii

ARPM APM-uri

Surse proprii Alte surse

Page 101: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

101

Obiectiv general Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor în Regiunea Vest

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

până în 16.07.2010

Locale, Agenti economici

Elaborarea în cadrul PRGD a unei componente privind gestiunea deşeurilor periculoase

2006 ARPM APM-uri

ARPM

Surse proprii

Asigurarea, extinderea şi optimizarea capacităţilor de transport, tratare, valorificare şi eliminare pe fiecare categorie de deşeuri periculoase existente în regiune

Începând din 2007

Agenti economici

ARPM APM-uri

Surse proprii Alte surse

Gestionarea deşeurilor periculoase într-un mod ecologic şi eficient economic

Realizarea a 2 instalatii de incinerare şi 1 instalaţie de co-incinerare care să funcţioneze la standarde europene pânâ în 31.12.2006 Eliminarea întregii cantităţi de pesticide expirate

- Cantităţi de deşeuri periculoase generate/an - Cantităţi de deşeuri periculoase eliminate/an - Cantităţi de deşeuri periculoase incinerate în instalaţii conforme/an

Realizarea de proiecte pentru accesarea finanţării din fonduri structurale şi de coeziune pentru eliminarea stocurilor istorice de deşeuri agrochimice

Începând din 2007

DGAA, Directii fitosanitare, Agenti economici

ARPM, APM-uri, MADR, MMGA

Surse externe Alte surse

Incinerarea deseurilor medicale in conditii conforme cu legislatia in vigoare.

2007 Agenti economici

ARPM, APM-uri

Surse proprii Alte surse

Inchiderea etapizata a celor 51 instalaţii de tratare termică existente la spitalele din regiune in paralel cu introducerea procedeelor alternative de neutralizare

Conform calendarului de închidere

DSP-uri APM-uri Surse proprii Alte surse

Implementarea unui sistem modern de management a deşeurilor medicale periculoase

Închiderea următoarelor unităţi: - 9 crematorii spitaliceşti închise în.2005 - 11 crematorii

spitalicesti închise în 2006

- 1 crematoriu spitalicesc închis în 2007

- 8 crematorii spitaliceşti închise

- Cantităţi de deşeuri medicale periculoase incinerate /an - Nr./capacitate crematorii spitalicesti inchise /an - Capacitate de incinerare deşeuri medicale periculoase in condiţii conforme

Asigurarea infrastructurii pentru colectarea, pre-

2006-2007 DSP-uri, Agenti

APM-uri, GNM

Surse naţionale

Page 102: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

102

Obiectiv general Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor în Regiunea Vest

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

în 2008 Înfiinţarea a cel puţin 1 incinerator pentru deseuri medicale periculoase la nivelul regiunii

tratarea, transportul deseurilor medicale în condiţii de siguranţă şi conforme cu legislatia in vigoare.

economici Alte surse

Realizarea unor baze de date la nivel regional privind gestiunea uleiurilor uzate, acumulatorilor uzaţi, anvelopelor uzate.

2006 ARPM, APM-uri

ARPM Surse proprii

Gestionarea bateriilor uzate, anvelopelor uzate, uleiurilor în concordanţă cu cerinţele cu cerinţele legislaţiei naţionale armonizate cu cea europeană

Recuperarea şi reciclarea a 50% din greutatea bateriilor/acumulatorilor (fără electrolit) introduse pe piaţă, până în 2010 Colectarea întregii cantităţi de uleiuri uzate generate la nivelul regiunii (eliminarea pieţei ilegale a uleiurilor uzate

- Cantitatea bateriilor/acumulatorilor recuperate /reciclate - Cantitatea de uleiuri uzate colectate/predate spre valorificare la nivelul regiunii

Realizarea unor reţele de colectare şi valorificare materială sau termo-energetică funcţionale la nivel regional pentru fiecare din aceste tipuri de deşeuri

2008 Agenti economici

ARPM, APM-uri

Surse proprii Alte surse

Elaborarea şi implementarea unui plan regional privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje şi includerea lui în PRGD

Incepand din 2007

Consilii Locale, Consilii Judetene, Agenti economici,

ARPM, APM-uri

Surse proprii

Implementarea unui sistem eficient pentru recuperare / colectare si reciclare / valorificare a ambalajelor post-consum si a deseurilor de ambalaje

Atingerea obiectivelor de reciclare de 60% din greutate pentru hârtie şi carton şi a obiectivelor de reciclare de 50% din greutate pentru metal până la 31 Decembrie 2008 Atingerea obiectivelor de reciclare de 15 % din greutate pentru lemn până la 31 Decembrie 2011 Atingerea obiectivului global de reciclare de

% deseuri de ambalaje (pe tipuri) colectate /valorificate/ reciclate /an

Realizarea de proiecte pilot privind colectarea selectiva şi actiuni de constientizare a populatiei

2007 Consilii Locale, Consilii Judetene, Agenti economici,

ARPM, APM-uri

Surse proprii Alte surse

Page 103: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

103

Obiectiv general Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor în Regiunea Vest

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

55%, a obiectivului global de valorificare de 60%, a obiectivelor de reciclare de 22,5 % din greutate pentru plastic, (considerandu-se numai materialul reciclat ca material plastic) si a obiectivelor de recilare de 60% din greutate pentru sticla, pana la 31 Decembrie 2013

Pregatirea si propunerea de proiecte eligibile pentru accesarea finantarii din fonduri de preaderare, fonduri structurale si de coeziune pentru realizarea depozitelor ecologice si a instalatiilor necesare pentru tratarea deseurilor inaintea depozitarii

Incepand din 2006

Consilii Locale, Consilii Judetene, Agenti economici

ADR, ARPM, APM-uri

Surse naţionale Surse externe

Crearea si utilizarea de sisteme si mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor

Asigurarea fondurilor necesare pentru rezolvarea problemei eliminării deşeurilor menajere

- Nr. de proiecte depuse spre finanţare naţională şi/sau externă - Sume/cuantumuri câştigate/atrase

Incurajarea investitorilor privati si crearea de parteneriate de tip public-privat pentru realizarea proiectelor legate de tratarea si depozitarea deseurilor municipale

Incepand din 2006

Consilii judetene, Consilii locale

ARPM, APM-uri

Surse proprii Alte surse

Eliminarea impactului generat de depozitarea

Sitarea depozitării la: - 3 depozite de deseuri industriale

- Nr. depozite industriale închise/an - Suprafete reabilitate/an

Exploatarea si valorificarea materialelor utile din depozitele

Pana la 1-5 ani de la

data sistarii

Agentul economic

APM - uri Surse proprii

Page 104: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

104

Obiectiv general Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor în Regiunea Vest

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

industriale depozitarii necorespunzătoare a deşeurilor industriale inerte şi nepericuloase

nepericuloase si inerte care sisteaza depozitarea pana la termenul limita 31.12.2006 - 5 depozite de deseuri industriale nepericuloase care sisteaza depozitarea intre 1.01.2007 si 16.07.2009 - 3 depozite de deseuri industriale nepericuloase lichide care sisteaza depozitarea deseurilor lichide sau se vor conforma până în 31.12.2013 - 1 depozit pentru deseuri periculoase din industria extractiva a petrolului care sisteaza depozitarea pana la 31.12.2006 - 4 depozite pentru deseuri lichide din industria extractiva (iazuri de decantare) care sisteaza depozitarea pana la 31.12.2006

- Cantităţi materiale valorificate din depozite industriale/an

Lucrari pentru inchidere/reabilitare amplasamente conform grafic

2006-2013 Agentul economic

APM-uri Surse proprii

Gestionarea deseurilor provenite din industria de preparare si procesare a carnii

Eliminarea totală a situatiilor de poluare a factorilor de mediu datorată acestei activităţi începând din 2007

- Nr. poluări accidentale/an - Indicatori fizico-chimici - Cantitati deseuri specifice generate/an - Cantitati deseuri specifice

Elaborarea şi implementarea unui plan de gestionare a deşeurilor provenite din industria de preparare si

Incepand din 2006

Agentii economici DSV

DSV Surse proprii

Page 105: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

105

Obiectiv general Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor în Regiunea Vest

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

într-un mod ecologic şi eficient economic

eliminate in mod conform/an procesare a cărnii

Organizarea colectarii deseurilor menajere de la populatie si agenti economici in localitatile din mediul rural prin infiintarea serviciilor de gospodarie comunala sau delegarea gestiunii

2006 Consilii Judetene, Consilii Locale

ARPM, APM-uri

Surse proprii Alte surse

Închiderea etapizata a depozitelor de deşeuri menajere neconforme cu prevederile legislaţiei în vigoare

2006-2017 Consiliul Local, Consiliul Judetean

ARPM, APM-uri

Surse proprii

Eliminarea deşeurilor menajere în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare

Închiderea si ecologizarea tuturor spatiilor de depozitare a deseurilor in zona rurală până în 16.07.2009 Construcţia depozitelor zonale şi a staţiilor de transfer

- Cantităţi de deşeuri generate în mediul rural/an - Cantităţi de deşeuri reciclate/an - Nr./suprafaţă depozite care sistează depozitarea/an - Nr. /suprafaţă depozite ecologizate/an - Nr./suprafaţă depozite noi (conforme) construite/an -Nr. staţii de transfer realizate/an

Constructia depozitelor zonale de deseuri municipale (TM, CS, HD) şi a staţiilor de transfer aferente, inclusiv judetului Arad

2006-2011 Consilii Locale, Consiliul Judetean

APM-uri Surse naţionale Surse externe Alte surse

Includerea punctelor vamale în cadrul sistemului regional integrat de gestiune a deşeurilor

Puncte de colectare a deşeurilor amenajate conform cerintelor de protectie a mediului în fiecare punct vamal din regiune până în 2007

- Număr de puncte vamale dotate cu sisteme de colectare/depozitare/eliminare a deşeurilor - Cantităţi de deşeuri tranzitate/an

Amenajarea unor puncte de colectare a deşeurilor echipate cu toate dotările necesare în fiecare punct vamal din regiune până în 2007

2007 Directia Vamilor

APM-uri Surse proprii

Reducerea impactului generat prin depozitarea sterilului rezultat din exploatările materialelor radioactive din

Suprafaţa redată în circuitul natural până in 2007 - 100% din suprafaţa ocupată în prezent de halde la perimetrele miniere închise sau aflate în

- Nr./suprafaţă depozite deşeuri radioactive ecologizate

Reconstrucţia ecologică prin lucrări de nivelare, consolidare, înierbare pe haldele de steril rezultat din exploatările materialelor radioactive

2007 Ministerul Economiei şi Comerţului

APM CS APM AR

Surse proprii

Page 106: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

106

Obiectiv general Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor în Regiunea Vest

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

judeţele CS şi AR conservare din judeţele CS şi AR

5.2.2. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME DEGRADAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ Obiectiv general Prevenirea degradării şi conservarea calităţii apelor de suprafaţă

Obiective specifice Ţinte Indicatori Actiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

Extinderea şi retehnologizarea capacităţii treptei biologice a staţiilor de epurare orasenesti

2007-2015 Consiliul Local Consiliul judetean Primariile locale

DA SGA

Surse externe

Finalizarea lucrărilor la treapta biologică şi la gospodăria de nămol a staţiilor de epurare ape uzate industriale de pe platformele industriale din regiune

2008

Operatorii economici

DA,APM, Garda de mediu

Surse proprii

Amenajarea statiilor de epurare deţinute de fermele agro-zootehnice din regiune

2007 Agenţii economici

DA,APM, Garda de mediu

Surse proprii

Realizarea unor sisteme performante de epurare a apelor uzate in judeţele din regiunea vest

Reducerea cantităţilor de poluanţi evacuaţi în emisari

- Clasa de calitate - Debitul de apă uzată epurată - Indicatori fizici, chimici şi bacteriologici ai apei uzate epurate

Realizarea treptei biologice de epurare la staţiile de epurare ape industriale de la exploatările petroliere şi dotarea sondelor de

2007 Agenţii economici

Garda de mediu

Surse proprii

Page 107: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

107

Obiectiv general Prevenirea degradării şi conservarea calităţii apelor de suprafaţă

Obiective specifice Ţinte Indicatori Actiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

extracţie cu echipamente de protecţia mediului Lucrări de extindere şi reabilitare a reţelei de canalizare si epurare a acestora

2006-2017 Consilii Judeţene Consilii Locale Primariile locale

Consilii Judeţene Consilii Locale Primariile locale

Surse proprii Surse externe

Realizare de staţii de epurare mecano-biologică în aglomerările umane cu peste 2000 locuitori echivalenţi din regiune

2006-2017

Consiliul Local Consiliul Judetean Operatorii de servicii publice Primării

Consiliul Local Consiliul judetean

Surse proprii Alte surse

Extinderea si reabilitarea sistemelor de colectare a apelor uzate menajere şi epurare a acestora in aglomerările umane cu peste 2000 locuitori echivalenţi

Realizarea sistemelor de canalizare si a staţiilor de epurare pentru aglomerările umane cu peste 2000 locuitori echivalenţi în scopul conformării cu prevederile Directivei 91/271/EEC.

- Debite de apă uzată epurată - Indicatori fizico-chimici si bacteriologici ai apelor uzate epurate - Număr de bazine vidanjabile - Calitatea cursurilor de apă amonte şi aval de sistemele de epurare

Automonitorizarea calităţii efluentului evacuat din staţiile de epurare orăşeneşti

2007 Consiliul Local Consiliul Judetean

Apele Romane APM-uri

Surse proprii Alte surse

Realizarea unui sistem funcţional de colectare selectivă a deşeurilor la şi de la sursă

Începând din 2006

Agenti economici Primarii

APM-uri Surse proprii Alte surse

Aplicarea fermă a legislaţiei existente privind taxele şi amenzile referitoare la gestiunea deşeurilor şi descurajarea depozitării ilegale a acestora

Începând din 2006

Comisariatele Garzii de Mediu

Comisariatele Garzii de Mediu

Surse proprii

Reducerea riscului poluării apelor de suprafaţă şi asigurarea secţiunii de curgere

Respectarea prevederilor legale în domeniul depozitării deşeurilor şi prelucrării lemnului

- Debitul râului - Indicatori de calitate a factorilor de mediu (în zonele de influenţă a depozitelor)

Elaborarea materialelor educative privind colectarea selectivă a deşeurilor

anual Consilii Judeţene, Consilii Locale

APM-uri ARPM

Surse proprii

Page 108: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

108

Obiectiv general Prevenirea degradării şi conservarea calităţii apelor de suprafaţă

Obiective specifice Ţinte Indicatori Actiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

Identificarea potenţialelor surse de poluare – exploataţii zootehnice, exploataţii agricole, depozite de îngrăşăminte chimice şi pesticide

permanent Fermieri, CL, DADR, DA,SGA

DADR SGA

Surse proprii Alte surse

Diminuarea poluării apelor de suprafaţă cu substanţe utilizate în agricultură

Respectarea BAT-urilor din domeniul agricol

- Indicatori de calitate a factorilor de mediu (în zonele de influenţă a depozitelor)

Utilizarea unor soluţii alternative (nepoluante) în fertilizarea solurilor cu potenţial agricol

permanent Fermieri, CL, DADR, DA, SGA

DADR SGA

Surse proprii Alte surse

Realizarea statiei de epurare a apelor uzate tehnologice si a celor rezultate de la spalarea masinilor si utilajelor la exploatările miniere din regiune

2007 Agenţii economici

Automonitorizare + DA, SGA

Surse proprii

Realizare bazine de colectare si decantare ape de mina, conducte de canalizare ape la exploatările miniere din regiune

2007 Agenţii economici Companiile miniere

DA SGA

Surse proprii

Creşterea eficienţei instalaţiilor de epurare aferente activităţilor de extractie si de preparare a minereurilor

Reducerea cantităţilor de poluanţi evacuaţi în emisari datorită activitatilor de extractie si de preparare a minereurilor

- Debite de apă uzată epurată - Indicatori de calitate ai apelor uzate epurate - Calitatea cursurilor de apă amonte şi aval de evacuare

Realizarea unui nou sistem de evacuare a apelor limpezite din iazurile de decantare şi flotaţiile de la exploatările miniere din regiune

2007 Agenţii economici Companiile miniere

Automonitorizare + DA, SGA

Surse proprii

Page 109: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

109

Obiectiv general Prevenirea degradării şi conservarea calităţii apelor de suprafaţă

Obiective specifice Ţinte Indicatori Actiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

Realizarea de sisteme de colectare şi epurare a apelor uzate de la gospodăriile individuale din mediul rural

Eliminarea evacuărilor necontrolate de ape uzate în asezarile umane cu sub 2000 locuitori echivalenţi

- Debite de apă uzată epurată - Indicatori fizico-chimici si bacteriologici ai apelor uzate epurate - Număr de bazine vidanjabile - Calitatea cursurilor de apă amonte şi aval de sistemele de epurare

Realizarea de sisteme de colectare şi epurare a apelor uzate provenite de la gospodăriile individuale concomitent cu realizarea alimentării cu apă potabilă în sistem centralizat

Începând din 2006

Operatorii de serviciu public

Primarii, SPGC

Surse proprii Alte surse

5.2.3. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ A INSTITUŢIILOR CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL MEDIULUI INCONJURĂTOR

Obiectiv general Întărirea capacităţii administrative a instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil Implementare

Responsabil Monitorizare

Surse de finanţare

Reproiectarea reţelelor de monitoring integrat al calitatii mediului la nivel regional

semestrul II 2006

APM ARPM Surse proprii Alte surse

Optimizarea sistemelor de monitoring integrat al calitatii mediului la nivel regional

Sistem regional de monitoring integrat al calitatii mediului corespunzător atât ca acoperire teritorială, temporală cât şi ca indicatori monotorizaţi.

- Nr. indicatori monitorizaţi cf. prevederilor in vigoare - Nr. staţii de prelevare / analizoare - Nr. personal implicat in activitati de monitorizare

Asigurarea cu personalul, aparatura si echipamentele necesare pentru monitorizarea calitatii mediului la nivelul cerintelor legale

2006 MMGA, ARPM, APM

ARPM Surse proprii Alte surse

Cresterea performanţelor de mediu in toate

Dispariţia situaţiilor de disfuncţionalităţi în cadrul fluxului

- Numărul de acţiuni comune între actorii interesaţi

Coordonarea la nivel regional a factorilor implicaţi în vederea

2006 ARPM, APM, Apele Romane,

ARPM Surse proprii Alte surse

Page 110: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

110

Obiectiv general Întărirea capacităţii administrative a instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil Implementare

Responsabil Monitorizare

Surse de finanţare

eficientizării activităţii Consilii Locale, Consilii Judetene, DSP, ONG-uri de mediu etc

domeniile de activitate

informaţional legat de problematica de mediu

Infiintarea şi funcţionalizarea compartimentelor specializate in domeniul protectiei mediului si al managementului proiectelor la nivelul fiecarei instituţii publice, agent economic cu responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului fiecarei primarii

2006 Consilii Locale Consilii Judeţene Agenţi economici Primării

APM-uri ARPM

Surse proprii Alte surse

Intărirea capacităţii instituţionale a institutiilor publice cu atributii in coordonarea, controlul si implementarea Aquis-ului comunitar european in domeniul protectiei mediului inconjurator

Atingerea obiectivelor stabilite de legislaţia naţională armonizată conform Directivelor UE

- Număr de investiţii de mediu cu specific în întărirea capacităţii instituţionale

Implementarea rezultatelor proiectului PHARE RO0006.14.04 Asistenta Tehnica pentru Intărirea APM-urilor

2006 MMGA, ARPM, APM

ARPM Surse proprii Alte surse

Sedii corespunzătoare funcţionării în condiţii optime a APM-urilor

Sedii funcţionale pentru toate APM-urile din regiune

- Număr de sedii optime amenajate

Amenajarea sediilor funcţionale ale instituţilor care au ca specific de activitate protecţia mediului

2007 MMGA, ARPM APM-uri GNM

ARPM Surse naţionale Alte surse

Page 111: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

111

Obiectiv general Întărirea capacităţii administrative a instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil Implementare

Responsabil Monitorizare

Surse de finanţare

Participarea la sesiuni de instruire si perfectionare, workshop-uri

Permanent ARPM, APM, Apele Romane Consilii Locale, Consilii Judetene

ARPM Surse proprii Alte surse

Creşterea nivelului de perfecţionare profesională a personalului angajat in institutii, organisme si organizatii cu responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului

Instruirea personalului din instituţii cu specific în protecţia mediului la standarde UE

- Număr de personal instruit - Numar instruiri

Promovarea înfiinţării de laboratoare şi/sau institute private care să ofere servicii analitice sau consultanţă tehnică de specialitate acreditate în domeniul protecţiei mediului

Permanent Unitati de invatamant superior, cercetare, proiectare, consultanta in domeniul protectiei mediului

ARPM Surse proprii Alte surse

Monitorizarea corespunzătoare a calitatii factorilor de mediu afectati datorita poluarilor cu impact transfrontier

Armonizarea activităţilor/acţiunilor de mediu între instituţii/organismele de o parte şi cealaltă a frontierei

- Număr de acţiuni comune de mediu cu caracter transfrontier

Realizarea unui sistem regional de monitorizarea a calitatii factorilor de mediu cu impact transfrontier

2006 ARPM, APM, Apele Romane

ARPM Surse proprii Alte surse

Coordonare la nivel regional şi local a instituţiilor resposabile cu implementarea legislaţiei de mediu, prin constituirea unor comitete de coordonare

2006 ARPM, APM, Apele Romane, Consilii Locale, Consilii Judetene, DSP, ONG-uri de mediu etc

ARPM Surse proprii Delimitarea responsabilităţilor între instituţiile implicate în activităţi privind protecţia mediului

Cooperarea eficientă inter-instituţional

- Număr de acţiuni comune de mediu - Număr de instituţii care au realizat parteneriate

Incheierea de protocoluri între instituţiile implicate în implementarea legislaţiei de mediu

Permanent Membrii comitetului

ARPM Surse proprii

Page 112: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

112

5.2.4. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME CERINŢA ŞI CALITATEA APEI POTABILE Obiectiv general Asigurarea cantitativă şi calitativă a apei potabile

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

Marcarea pe PUG/PATeritoriala a zonelor de protectie

2007

Consilii Locale Consilii Judeţene Beneficiarul sursei, instalatiilor de captare-tratare

Direcţia Apelor SGA

Buget de stat Surse proprii

Protejarea lucrarilor si instalatiilor de captare a apei impotriva inundatiilor prin lucrari specifice conform normelor tehnice in vigoare.

permanent Consilii Locale Consilii Judeţene IGSU

DA,SGA Buget de stat Surse proprii

Instituirea si respectarea semnificatiei zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica in zona captarilor si acumularilor de apa.

Urmarirea factorilor ce reprezinta riscuri de impurificare a apei potabile si mecanismul impurificarii.

Aplicarea normelor privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara.

Mentinerea calitatii apei prin protectia calitatii acesteia prin actele normative in vigoare.

- Indicatori fizico-chimici si bacteriologici monitorizati.

- Metri de imprejmuire

- Nr. de balize de semnalizare a zonei de protectie

Intocmirea unor regulamente in sistem restrictiv de exploatare a constructiilor din zonele de protectie a captarilor astfelincat acestea sa nu afecteze calitatea apei

2006

Agentul economic CL, CJ

DA, SGA Buget de stat Surse proprii

Reabilitarea sistemelor de captare şi tratare a apei utilizată în scop potabil

2010

Consilii Locale Consilii Judeţene

DA SGA

SAPARD

Surse externe

Buget local ISPA

Reabilitarea şi extinderea sistemului de captare şi tratare a apei din Regiunea Vest

Creşterea numărului de beneficiari ai sistemului centralizat de distribuţie a apei potabile Reducerea pierderilor de apă potabilă în sistemele existente de distribuţie a apei potabile

- Lungime lucrări efectuate - Lungime reţele de distribuţie - Debit de apă potabilă asigurat - Număr branşamente la reţeaua de distribuţie apă potabilă

Reabilitarea reţelei de distribuţie a apei potabile în mediul urban şi rural

2008 Consilii Locale Consilii Judeţene

Primăriile locale

Pr.fin.BEI PHARE

SAPARD

Page 113: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

113

Obiectiv general Asigurarea cantitativă şi calitativă a apei potabile

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

ISPA SAMTID

. Recalibrarea albiilor afectate

2008 Detinatorul lucrarii, riveranii, ANAR

Primăriile locale

Surse proprii Alte surse

Asigurarea din punct de vedere cantitativ a alimentării cu apă potabilă în zonele rurale Asigurarea parametrilor de calitate ai apei potabile distribuite în prevederile Legii Apei Potabile 458/2002

- Indicatorii fizici, chimici, biologici, bacteriologici ai apei potabile furnizate; - Debitul asigurat; Elaborarea studiilor de

fezabilitate în scopul stabilirii lucrărilor necesare şi a costurilor de reabilitare, extindere şi modernizare a sistemelor existente de captare şi tratare a apei potabile

2006-2010

Consilii Locale Consilii Judeţene Agenţi economici

Consilii Locale Consilii Judeţene

Surse proprii Alte surse

Realizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă a aglomerărilor umane cu peste 2000 locuitori echivalenţi din regiune

2015 Consilii Locale Consilii Judeţene

Instituţia Prefectului

Surse naţionale Surse externe

Realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila, a localităţilor rurale din regiune

2010-2015 Consilii Locale Consilii Judeţene

Instituţia Prefectului

Surse naţionale Surse externe Alte surse

Modernizarea şi realizarea de noi reţele centralizate de distribuţie a apei potabile

Creşterea gradului de acces a populaţiei regiunii la serviciile publice de alimentare cu apa potabilă

- Lungime reţele de distribuţie - Număr de abonaţi în sistem centralizat - Cantităţi de apă potabilă distribuită - Indicatori de calitate ai apei

Modificarea legislaţiei actuale privind avizarea extinderilor de reţele pentru localităţi cuprinse în programe europene

2007 Producatorii/ distribuitorii de apa

Directia de Sanatate Publica Consilii Locale

Buget de stat Buget local

Asigurarea parametrilor de potabilitate a apei provenite din sursele

Eliminarea cazurilor de îmbolnăvire datorate consumului apei din surse

- Numar de analize realizate - Indicatori fizici calitativi ai apei

Identificarea tuturor surselor individuale de alimentare cu apa potabila din mediu urban si rural

permanent Consilii Locale Producatorii/ distribuitorii

Directia de Sanatate Publica CL -SPGC

Surse proprii

Page 114: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

114

Obiectiv general Asigurarea cantitativă şi calitativă a apei potabile

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

de apa Implementarea unui sistem de monitorizare a calitatii surselor individuale prin cresterea capacitatii de prelevare si analiza a laboratoarelor de specialitate

permanent Consiliul Local Directia de Sanatate Publica Producatorii/ distribuitorii de apa

Directia de Sanatate Publica CL -SPGC

Surse proprii Alte surse

individuale individuale

- Indicatori chimici calitativi ai apei - Indicatori bacteriologici ai apei - Nr. de imbolnaviri (morbiditate specifica) Implementarea măsurilor

de prevenire si control în vederea utilizării in scop potabil numai a surselor care asigură parametrii de potabilitate

permanent Consilii Locale Directia de Sanatate Publica

Directia de Sanatate Publica

Surse proprii Alte surse

Identificarea în cazul fiecărei localităţi/zone a unor surse de utilizabile în scop potabil (corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ)

2010-2015 Consilii Locale Consilii Judetene

DA Surse proprii

Reabilitarea reţelei de distribuţie a apei potabile

Începând din 2006

Operatorii de SPGC

Directia Sanatate Publica

Surse naţionale Surse externe

Asigurarea de resurse suficiente de apă potabilă în judeţele Arad, Timiş, Caraş-Severin, Hunedoara

Creşterea numărului de beneficiari ai sistemului centralizat de distribuţie a apei potabile Reducerea pierderilor de apă potabilă în sistemele existente de distribuţie a apei potabile

- Lungime lucrări efectuate - Lungime reţele de distribuţie - Debit de apă potabilă asigurat - Număr branşamente la reţeaua de distribuţie apă potabilă

Realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă potabilă, a staţiilor de tratare a apei şi a sistemului de monitorizare a calităţii apei potabile distribuite prin sisteme centralizate în localităţile

Începând din 2006

Producatorii/ distribuitorii

de apa

- Directia de Sanatate Publica

CL -SPGC

Surse naţionale Surse externe Alte surse

Page 115: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

115

Obiectiv general Asigurarea cantitativă şi calitativă a apei potabile

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

din zona de câmpie a regiunii cu asigurare zonei de protecţie sanitară a surselor Proiectarea şi realizarea unui sistem de monitorizare a calităţii apei din fântânile individuale utilizate în scop potabil în localităţile din zona de câmpie şi adoptarea de măsuri în vederea eliminării consumului de apă provenită din surse necorespunzătoare calitativ

anual Producatorii/ distribuitorii de apa

- Directia de Sanatate Publica CL -SPGC

Surse proprii

5.2.5. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME POLUAREA ATMOSFERICĂ Obiectiv general Îmbunătăţirea calităţii aerului

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

Realizarea sau optimizarea instalaţiilor de depoluare în cadrul proceselor tehnologice generatoare de noxe în atmosferă

31.12.2006 Agentul economic

APM Surse proprii

Incadrarea concentratiei de poluanti proveniti din activitatile industriale in limitele permise de legislaţia în vigoare

Incadrarea imisiilor în prevederile Ord. MAPM 592/2002 până în 2007

- Indicatori chimici

Implementarea şi monitorizarea măsurilor cuprinse în programele de conformare

31.12.2006 Agentul economic

APM Surse proprii

Reducerea emisiilor provenite din traficul

Incadrarea imisiilor provenite din trafic în

- Indicatori chimici - Număr de autovehicule

Realizarea soselelor de centura pentru orasele si

Începând din 2007

Consilii Locale,

ARPM, APM Surse interne

Page 116: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

116

Obiectiv general Îmbunătăţirea calităţii aerului

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

municipiile unde acestea nu exista

Consilii Judetene

Surse externe

Realizarea de master-planuri vizand fluidizarea traficului in centrele urbane intens circulate: strazi cu sens unic, unda verde, etc

2007 Politia Rutiera, Consilii Locale

APM Surse proprii Alte surse

rutier până la limitele admise de legislaţia în vigoare

prevederile Ord. MAPM 592/2002 până în 2007 Realizarea unui sistem eficient de monitorizare a factorilor de mediu în special în zonele cu aglomerări urbane

aflate în trafic neconforme cu normele euro

Realizarea unor sisteme de monitorizare a poluării chimice, fonice şi fizice datorate traficului rutier şi feroviar

2007 ARPM, APM ARPM, APM Surse proprii Alte surse

Consolidarea vegetativa in vederea impiedicarii fenomenului de deflatie din halde si de pe iazuri

2007 Agentul economic

APM Surse proprii

Incadrarea emisiilor de pulberi industriale in limitele permise de legislatia in vigoare

Incadrarea imisiilor in prevederile Ord. MAPM 592/2002. Incadrarea emisiilor in prevederile STAS 12574/1987:

- Indicatori chimici (valori ale imisiilor)

Reconstrucţia ecologică prin lucrări de nivelare, consolidare, înierbare, plantare puieţi la iazurile de decantare si haldele de steril

2007 Agentul economic

APM Surse proprii

Incadrarea emisiilor generate de sistemele mari de ardere (LCP) in limitele admise de legislatia in vigoare

Respectarea angajamentelor privind anul conformarii la valorile limita de emisie cat si a plafoanelor de emisie pentru SO2, NOx, pulberi, stabilite prin panul de implementare al Directivei LCP

- Indicatori chimici (valori ale emisiilor de SO2, NOx, pulberi)

Implementarea măsurilor şi investiţiilor necesare conformării activităţii agenţilor economici

2007 Agentul economic

APM-uri Surse proprii

Reducerea emisiilor din sistemele

Reducerea cu 30 % a numărului

- Indicatori chimici (valori ale imisiilor)

Elaborarea unui program de promovare a sistemelor de

Începând din 2006

Beneficiarii (Unitati de

ARPM, APM-uri

Surse proprii

Page 117: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

117

Obiectiv general Îmbunătăţirea calităţii aerului

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

individuale de producere a energiei pe baza de combustibili solizi sau lichizi

gospodariilor cu sistem propriu de producere a energiei pe baza de combustibili solizi sau lichizi pana in 2007

- Nr. al gospodariilor cu sistem propriu de producere a energiei pe baza de combustibili solizi sau lichizi

eficientizare a consumului energetic casnic (pentru iluminat, energie termica si apa calda) şi realizarea a 4 proiecte pilot (în şcoli sau spitale)

invatamant, unitati sanitare) si institutii de invatamant superior si centre de cercetare / proiectare

Elaborarea schemelor de reducere a emisiilor de COV rezultate din activitatile industrie

2007 Agentul economic

APM-uri Surse proprii

Incadrarea emisiilor de COV în prevederile legale în conformitate cu HG 568/2001 si HG 699/2003

Conformarea tuturor instalatiilor de stocare si manipulare a produselor petroliere in prevederile HG 568/2001 Atingerea valorii tinta de emisie in conformitate cu prevederile tab. 1 din Anexa 4 a HG 699/2003

- Indicatori chimici (valori ale emisiilor) - Nr. instalatii conforme/an Implementarea măsurilor şi

investiţiilor necesare conformării activităţii agenţilor economici

2007 Agentul economic

APM-uri Surse proprii

5.2.6. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME EDUCAŢIA ECOLOGICĂ ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ Obiectiv general Creşterea nivelului de educaţie ecologică a publicului în implementarea programelor de îmbunătăţire a calităţii mediului

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

Elaborarea unui plan Naţional de Educaţie Ecologică şi Dezvoltare Durabilă

2007 MMGA MEC

MMGA MEC

Surse proprii Surse externe

Crearea unui sistem eficient de informare şi conştientizare a

Creşterea gradului de implicare a comunităţilor, agenţilor poluatori, administraţiei publice

- Nr. centre de EEDD

Realizarea unui parteneriat 2007 ARPM,APM, APM, ARPM Surse proprii

Page 118: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

118

Obiectiv general Creşterea nivelului de educaţie ecologică a publicului în implementarea programelor de îmbunătăţire a calităţii mediului

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

regional cu instituţiile corespunzătoare şi întocmirea unui plan regional de acţiune de Educaţie Ecologică şi Dezvoltare Durabilă

Insp. Şcolare ONG-uri CL, CJ

Insp. Şcolare Surse externe locale prin sisteme de instruire şi informare

Crearea unor Centre de Educatie Ecologica

2007 CJ, CL Inspectoratele şcolare, ONG-uri, Directiile Agricole, Directiile Silvice, servicii Salvamont Parcuri Naţionale şi Naturale, Rezervaţii

APM, ARPM Insp. Şcolare

Surse proprii, Surse externe Alte surse

Creşterea eficienţei fluxului informaţional de mediu şi implementarea managementului informaţional de criză

- Nr. persoane pt. fiecare APM - Nr. cursuri anuale

Stabilirea unor atribuţii concrete, cu activităţi şi indicatori de evaluare, în cadrul noii structuri de informare şi relaţii publice în cadrul autorităţii de mediu

permanent Administraţia publica ARPM, APM

ANPM, ARPM, APM

Surse proprii

publicului

Elaborarea unei strategii comune pentru şcolile regiunii privind problemele de mediu şi cuprinderea acesteia în strategia IŞJ

- Nr. elevi/an - Nr. referate realizate

Constituirea unor colective de lucru pentru elaborarea programelor ,manualelor şi a unor ghiduri metodologice

2007 MMGA MEC Instituţii, ONG-uri, ARPM, APM Insp. şcolare

MMGA MEC Insp. şcolare judeţene

Surse proprii Alte surse

Page 119: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

119

Obiectiv general Creşterea nivelului de educaţie ecologică a publicului în implementarea programelor de îmbunătăţire a calităţii mediului

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

judeţene

Realizarea în şcoli şi licee a unor clase special dotate pentru organizarea de activităţi de educaţie ecologică

permanent Parcurile naţionale şi naturale Insp. şcolare judeţene, APM-uri

Insp. şcolare judeţene

Surse proprii Alte surse

Implicarea profesorilor şi elevilor în cunoaşterea şi protecţia mediului prin lecţii şi activităţi extracuriculare

permanent Parcurile naţionale şi naturale Insp. şcolare judeţene, APM-uri

Insp. şcolare judeţene

Surse proprii Alte surse

Dezvoltarea capacităţii de analiză obiectivă a agresării factorilor de mediu

- Numărul de training-uri realizate

Promovarea unor activitati in randul societatii civile privitoare la dezvoltarea capacităţii de analiză obiectivă a agresării factorilor de mediu

anual ARPM, APM-uri Comisariatele Garzii de Mediu, Direcţiile de Ape

ARPM, APM-uri

Surse proprii Alte surse

Stabilirea unor strategii şi acţiuni de mediu comune între agenţii poluatori, administraţia publică, instituţii şi ONG –uri

Stabilirea unor strategii şi acţiuni de mediu comune între agenţii poluatori, administraţia publică, instituţii şi ONG –uri

- Nr.de agenti, institutii, ONG-uri implicate

Crearea Unităţii de Management la nivel (regional) judeţean cu persoane din toate structurile locale, cu rol de creare a grupurilor de lucru şi a bazei de date

2007 ARPM, APM,ONG-uri, instituiţii de învăţământ universitar şi preuniversitar, agenţi economici, administratia publica locala

CJ Surse proprii, finanţare externă, alte surse

Page 120: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

120

Obiectiv general Creşterea nivelului de educaţie ecologică a publicului în implementarea programelor de îmbunătăţire a calităţii mediului

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

şi regională Crearea a 4 Grupe de Lucru Expert care să reprezinte: 40% comunitatea, 30% administraţia publică locală şi 30% instituţii de specialitate

2007

Consiliile Judeţene, ARPM Muzee

CJ ARPM

Surse proprii

Creşterea nivelului de educaţie ecologică prin crearea grupurilor de lucru comunitar la nivel regional cu rol de diseminare a strategiilor in comunitate

- Nr. persoane/grupă - Nr.de proiecte depuse/nr. de proiecte finanţate

Realizarea de proiecte de finanţare în parteneriat pentru implementarea unor şcoli de vară pentru educaţie ecologică.

2008

MEÎ, Inspectoratele Şcolare Judeţene

Inspectora tele Şcolare

Judeţene

Surse proprii Surse externe

Creşterea capacităţii de obţinere finantarilor pt. proiecte de mediu şi corelarea obiectivelor ONG-urilor cu strategiile de mediu la nivel naţional şi internaţional

- Nr. de persoane instruite/an

Instruirea, formarea de experti pentru creşterea capacităţii de obţinere finantarilor pt. proiecte de mediu

Permanent

ARPM, APM,ONG-uri, Inspectorate şcolare, parcurile naţionale şi naturale

ARPM, APM

Surse proprii Surse externe Alte surse

Creşterea capacităţii instituţionale a ONG-urilor

Stimularea dezvoltării ONG-urilor cu specific in protectia mediului, prin acordarea de facilităţi

- Nr. de acte normative nr. de ONG-uri evaluate

Propunerea unor acte normative cu articole complementare în diminuarea taxelor , impozitelor , tarifelor pentru activităţile comunitare, în funcţie de evaluarea dovedită

2007

MMGA, MFP

MMGA

Surse proprii

Page 121: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

121

Obiectiv general Creşterea nivelului de educaţie ecologică a publicului în implementarea programelor de îmbunătăţire a calităţii mediului

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

Înfiinţarea unor comisii expert la nivel regional in scopul evaluării activităţii ONG-urilor

2008 ARPM, APM, CJ, Finanţele Publice, alţi specialişti

ARPM, APM

Surse proprii

Înfiinţarea unor comisii expert la nivel regional in scopul evaluării activităţii ONG-urilor, care să stabilească metodologia de evaluare, clasificare şi monitoring al activităţii ONG-urilor.

2008 ARPM, APM, CJ, Finanţele Publice, alţi specialişti

ARPM, APM

Surse proprii

Creşterea implicării societăţii civile în problemele de mediu ale regiunii

Implementarea unui sistem participativ a societăţii civile în luarea deciziilor privind protecţia mediului

- Nr. de ONG-uri evaluate

Promovarea voluntariatului în rândul societăţii civile pentru desfăşurarea de acţiuni privind protecţia mediului

permanent ARPM, APM, Consilii judeţene Inspectorate şcolare

ARPM Inspectora te şcolare

Surse proprii

5.2.7. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME DEGRADAREA SOLULUI ŞI A APELOR SUBTERANE

Obiectiv general Diminuarea poluării solului şi a apelor subterane şi îmbunătăţirea calităţii acestora

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

Reducerea cantităţilor de emisii şi implementarea unui management durabil al zonelor afectate de

Realizarea unui inventar la nivel regional, a emisiilor datorate activităţilor industriale şi

- Indicatori de concentraţie a poluanţilor în emisie (OM 462)

Sistematizarea şi revizuirea informaţiilor existente şi elaborarea planurilor de reconstrucţie ecologică şi utilizare a terenurilor

2009 Consiliul Judetean, Consiliu local -Institut de specialitate

DA,APM, Garda de mediu

Surse proprii Surse externe Alte surse

Page 122: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

122

Obiectiv general Diminuarea poluării solului şi a apelor subterane şi îmbunătăţirea calităţii acestora

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

degradate -Comisia de Urbanism -Beneficiarul sursei, instalatiilor

Retehnologizarea instalaţiilor de reţinere la sursă a pulberilor, oxizilor,compuşi cu Ag, Cr,Cd,F,Hg, etc a căror concentraţie în emisie depăşeşte valorile autorizate

2007 Agentul economic

APM, Garda de mediu, DA,

Surse proprii

Proiectarea şi implementarea unor reţele de monitorizare a calităţii solului şi a apelor subterane în perimetrele afectate de poluare

Începând din 2007

DA, SGA OSPA

SGA OSPA

Surse proprii Alte surse

poluare

controlul surselor de emisie până în 2007

- Nr. reţele de monitoring Nr. de indicatori monitorizaţi

- Suprafeţe de teren (ha)

- Categorii de teren

- Tipuri de folosinţă

Reabilitarea ecologică a terenurilor din zonele afectate prin corectarea reacţiei solului, efectuarea de arături adânci, cultivarea anumitor specii de plante care nu se utilizează în alimentaţie, etc.

Începând din 2007

DADR, Consiliu local -Institut de specialitate OSPA --beneficiarul terenului

DA,APM, Garda de mediu

Buget de stat Buget local Alte surse

Închiderea depozitelor necontrolate de deşeuri

cf. calendarului de închidere

CL, Primării APM, Garda de mediu

Surse proprii Reducerea poluării solului şi apelor subterane datorată depozitării deşeurilor menajere urbane

Realizarea unui sistem de management integrat al deşeurilor din zonele rurale din regiune

- Nr. de depozite de deşeuri închise

- Nr. staţii de transfer

- Nr. depozite zonale construite

Organizarea colectarii deseurilor menajere de la populatie si agenti economici in localitatile din mediul rural prin infiintarea

permanent Operatori de serviciu public, CL, CJ

APM, Garda de mediu

Surse proprii

Page 123: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

123

Obiectiv general Diminuarea poluării solului şi a apelor subterane şi îmbunătăţirea calităţii acestora

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

serviciilor de gospodarie comunala sau delegarea gestiunii Construcţia depozitelor zonale şi a staţiilor de transfer

2008 Consilii Locale, Consilii Judetene

APM-uri Surse interne Surse externe

Identificarea solurilor degradate şi a gradelor de poluare ale acestora

2007 DADR OSPA

DADR OSPA

Surse proprii

Folosirea metodelor fizice, chimice, biologice de depoluare a solurilor, excavare, extracţie,spălare, oxidare, precipitare, etc

permanent DADR OSPA agentii economici

DADR OSPA

Surse proprii

Înmagazinarea lichidelor cu potenţial poluant în rezervoare rezistente la deteriorare mecanică şi coroziune

permanenet Agenţii economici

DADR OSPA

Surse proprii

Reducerea degradării/poluării solului prin activităţi de decopertare, excavare la zi , depozitare a materialelor rezultate în urma proceselor tehnologice

Reconstrucţia ecologică a terenurilor poluate Revizuirea şi implementarea normelor de gestionare a deşeurilor la nivelul unităţilor poluatoare

- Suprafeţe terenuri afectate - Suprafeţe terenuri reabilitate

Depozitarea reziduurilor industriale pe soluri argiloase impermeabile, sau impermeabilizarea acestora

permanenet Agenţii economici

DADR OSPA

Surse proprii

Refacerea şi amenajarea corespunzătoare a paturilor de stocare/ deshidratare a dejecţiilor aparţinând fermelor de creştere a animalelor

Începând din 2006

Fermieri, agenţi economici CL, CJ

APM, Garda de mediu

Surse proprii Alte surse

Reabilitarea sistemelor de epurare a apelor uzate în cadrul fermelor zootehnice

Începând din 2006

Agenţi economici, fermieri

APM, Garda de mediu

Surse proprii

Respectarea programelor de conformare şi a recomandărilor Uniunii Europene în domeniu

Eliminarea surselor de poluare datorate activităţilor zootehnice

- Caracteristicile fizico-chimice ale solului

- Indicatori de calitate ai apelor subterane

Respectarea normelor în permanent Agenţi APM, Garda Surse proprii

Page 124: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

124

Obiectiv general Diminuarea poluării solului şi a apelor subterane şi îmbunătăţirea calităţii acestora

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

vigoare privind transportul dejecţiilor care sunt foloste în fertilizarea terenurilor agricole

economici, fermieri

de mediu

Implementarea codului de bune practici agricole

Începând din 2006

DADR, CL DADR Surse proprii Alte surse

Identificarea şi cartarea terenurilor poluate şi a gradului de poluare al acestora în Regiunea Vest

2007 CL, CJ, OSPA, SGA

OSPA, SGA Surse proprii Alte surse

Realizarea unui sistem de monitorizarea calităţii solului şi a apelor subterane şi integrarea acestuia în Sistemul Naţional de Monitorizare a Factorilor de Mediu

2007 DA, SGA Sistemul Naţional de Monitorizare a Factorilor de Mediu

Surse proprii Alte surse

Respectarea normelor agrotehnice permanent

Fermieri, Consilii locale

Consiliul judetean DADR

Surse proprii

Reducerea impactului pesticidelor, îngrăşămintelor chimice asupra solului şi a apelor subterane

Diminuarea poluării solului şi a apelor subterane datorate de folosirea în agricultură a pesticidelor şi a îngăşămintelor chimice, refacerea şi îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu sol şi apă subterană

- Suprafeţe terenuri afectate - Suprafeţe terenuri reabilitate - Indicatori fizico-chimici,biologici ale solului - Indicatori de calitate ai apelor subterane

Promovarea agriculturii ecologice şi a produselor acesteia

permanent Fermieri, Consilii locale

Consiliul judetean DADR

Surse proprii Alte surse

Identificarea terenurilor afectate de eroziune şi întocmirea unor hărţi la nivel regional

2008 Primarii, Consiliul judetean

Consiliul judetean

Surse proprii Diminuarea fenomenului de eroziune asupra solului

Cartografierea la nivel regional a terenurilor afectate de eroziune

- Limitarea efectelor eroziunii prin realizarea de lucrări agropedologice

- Cantitatea de sol pierdută si adancimea erodata

- Suprafeţe ameliorate Reconstructia terenurilor afectate de eroziune puternica si excesiva si a celor afecatate de eroziune de adancime

Începând din 2007

Primarii, Consiliul judetean Fermieri

Consilii Locale

Surse proprii Alte surse

Page 125: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

125

Obiectiv general Diminuarea poluării solului şi a apelor subterane şi îmbunătăţirea calităţii acestora

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

Exploatarea rationala a carierelor de materiale utile folosind tehnologii si instalatii putin poluante

Începând din 2007

Operatori economici cu licenta de exploatare

APM DA, SGA Administratia Nationala a Resurselor minerale

Surse proprii Alte surse

Reducerea impactului asupra calitatii solului datorita exploatarii necorespunzatoare a carierelor de minerale utile

Reducerea procentului de terenuri degradate in/din proximitatea carierelor de minerale utile

- Suprafeţe stabilizate si ecologizate

Masuri de reabilitare a solurilor supuse eroziunii in urma activitatilor de exploatare in cariere

Începând din 2007

Operatori economici cu licenta de exploatare

Consilii Judeţene Consilii Locale

Surse proprii

Utilizarea apelor geotermale si minerale in scop balneo-turistic

Începând din 2006

Operatori economici cu licenta de exploatare

Agentia Nationala pentru resurse minerale

Surse proprii Surse externe Alte surse

Realizarea unor sisteme de valorificare a energiei geotermale ca sursa alternativa de energie

2010 Agentia Nationala pentru resurse minerale

Ministere de resort

Surse proprii Surse externe Alte surse

Imbunatatirea gradului de exploatare a resurselor de apa geotermale

Valorificarea la potential maxim a resurselor geotermale si minerale din regiune

- Numar de surse geotemale exploatate /numar de suse geotermale exploatate rational

Adoptarea unei strategii coerente de utilizare a apelor minerale cu accent pe exploatarea durabila a acestora

2010 Agentia Nationala pentru resurse minerale

Ministere de resort

Surse proprii Surse externe Alte surse

Page 126: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

126

5.2.8. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME TURISM ŞI AGREMENT Obiectiv general Organizarea activităţii turistice şi de agrement pe principiul protejării mediului înconjurător şi a dezvoltării durabile

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

Realizarea unui program de acţiune la nivel regional pentru promovarea turismului şi agrementului

permanent Agenţii de turism, ARPM, APM

ARPM, APM

surse proprii

Stabilirea zonelor pentru practicarea agrementului de masă

2006

Consiliile Locale, administraţiile parcurilor, custozi.

ARPM APM

surse proprii

Realizarea de programe de actiune si monitorizarea acestora

- Nr. de zone monitorizate

Dezvoltarea sistemului de monitorizare a utilizării potenţialului natural în scop turistic şi de agrement

2007

Consiliile Judeţene, administraţiile parcurilor, custozi

Consiliile Judeţene ARPM

surse proprii, alte surse, finanţare externă

Reglementarea din punct de vedere al protecţiei mediului a tuturor activităţilor economice care vizează turismul şi agrementul

2006

Administraţiile parcurilor, custozi agenţi economici

APM Comisariatul Gărzii de Mediu

surse proprii

Îmbunătăţirea manage-mentului şi administrării potenţialului natural, în scopul practicării turismului şi agrementului

Implementarea turismului controlat cu prioritate în arealele recunoscute ca habitate cu specii protejate

- Nr. de hotărâri

Dezvoltarea sistemelor şi structurilor de informare şi recomandare legislativă şi ştiinţifică privind conservarea speciilor şi a nivelului de protecţie pentru fiecare habitat

2007

Consiliile Judeţene şi Locale

Comisariatul Gărzii de Mediu, Directiile Apelor

surse proprii

Page 127: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

127

Obiectiv general Organizarea activităţii turistice şi de agrement pe principiul protejării mediului înconjurător şi a dezvoltării durabile

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

Identificarea tuturor unităţilor turistice şi de agrement amenajate necorespunzător sub aspectul evacuării apelor uzate şi deşeurilor menajere

2006

SGA-uri, Comisariatul Gărzii de Mediu

SGA-uri, Comisariatul Gărzii de Mediu

surse proprii

Eliminarea poluării ambientale datorată amplasării necorespunză-toare a construcţiilor şi spaţiilor turistice şi de agrement

Practicarea unui turism în conformitate cu normele şi prevederile legislaţiei din domeniu a UE

- Nr. construcţii care respectă normele de protecţia mediului - Nr. contracte cu unităţi specializate - Nr. studii privind impactul asupra mediului

Introducerea sistemului de colectare şi transport al deşeurilor în depozite controlate pentru toate zonele cu activităţi turistice şi de agrement

permanent

Consilii Locale, servicii de salubrizare

APM, ARPM

surse proprii, alte surse, finanţare externă

Stabilirea reţelelor turistice şi de agrement la nivel judeţean şi regional

2008 CJ, CL Primării

CJ, CL Primării

surse proprii, alte surse, finanţare externă

Îmbunătătirea manage-mentului şi administrării potenţialului natural, în scopul practicării turismului şi agrementului

Realizarea sistemului de informare privind potenţialul turistic şi locurile de agrement

- Nr. de reţele - Nr. de panouri

Dezvoltarea unei politici regionale de turism durabil

2008 Administraţiile Parcurilor ARPM, APM agenţi economici CL, CJ, ONG-uri Direcţia Silvică

APM, ARPM

Buget local, alte surse, finanţare externă

Identificarea locaţiilor periurbane preferate de locuitori pentru agrement

permanent Direcţiile de Ape Autorităţi locale

Direcţiile de Ape Autorităţi locale

surse proprii, alte surse, finanţare externă

Conservarea şi îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu în vecinătatea zonelor de agrement

Reglementarea condiţiilor în care se desfăşoară turismul de agrement în zonele periurbane

- Nr. zone de agrement autorizate

Aplicarea fermă a permanent Autorităţi Autorităţi surse proprii,

Page 128: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

128

Obiectiv general Organizarea activităţii turistice şi de agrement pe principiul protejării mediului înconjurător şi a dezvoltării durabile

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

măsurilor legislative care să conducă la practicarea unui turism ecologic

locale Comisariatul Gărzii de Mediu

locale Comisariatul Gărzii de Mediu

alte surse, finanţare externă

5.2.9. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII ŞI A MEDIULUI NATURAL

Obiectiv general Oprirea degradării biodiversităţii şi a mediului natural, aducerea nivelului biodiversităţii şi a calităţii mediului natural la un nivel care tinde spre optim

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil Implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

Identificarea ariilor naturale protejate neluate în administrare/custodie din Regiunea Vest.

trim IV 2006 APM, Autoritati publice locale

ARPM APM

Surse proprii

Aducerea la cunoştiinţa factorilor interesaţi (ONG-uri, autorităţi locale, Romsilva, alte persoane fizice sau juridice) a ariilor naturale protejate neluate în administrare/custodie până în prezent.

permanent

APM, Autoritati publice locale

ARPM APM

Surse proprii

Luarea în administrare/custodie a tuturor ariilor naturale protejate

- Raportul arii naturale protejate luate în administrare-custodie / total arii naturale protejate

Organizarea de şedinţe de instruire a factorilor interesaţi

permanent

APM, Autoritati publice locale

ARPM APM

Surse proprii

Identificarea administratorilor/custozilor ariilor naturale protejate

trim IV 2006 APM, Autoritati publice locale

ARPM APM

Surse proprii

Managementul corespunzător al ariilor naturale protejate.

Realizarea şi implementarea planurilor de management şi a regulamentelor tuturor

- Raportul arii naturale protejate care au un plan de management şi un regulament aprobat/ total arii naturale protejate

Instruirea administratorilor/custozilor

2006 APM

ARPM Surse proprii

Page 129: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

129

Obiectiv general Oprirea degradării biodiversităţii şi a mediului natural, aducerea nivelului biodiversităţii şi a calităţii mediului natural la un nivel care tinde spre optim

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil Implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

ariilor naturale protejate din Regiunea Vest cu privire la realizarea planurilor de management şi al regulamentelor

ariilor naturale protejate

Elaborare planurilor de management şi a regulamentelor, respectând termenele prevăzute de lege.

2007 Administratori Custozi

APM ARPM DS, ITRSV

Surse proprii

Realizarea în ordinea priorităţilor a activităţilor prevăzute în planul de management.

Administratori Custozi

APM ARPM DS, ITRSV

Surse proprii

Aducerea la cunoştiinţa tuturor factorilor interesaţi a regulamentului

2 luni de la intocmire

Administratori, custozi

ARPM, APM, Comisaritat GNM

Alte surse, Surse externe

Punerea în aplicare a planurilor de management şi a regulamentelor ariilor naturale protejate.

- Numărul de acţiuni prevăzute în planul de management îndeplinite. - Numărul de acţiuni rezultat în urma aplicării regulamentului ariei naturale protejate - Raportul între faptele sancţionabile de regulament petrecute înainte şi după elaborare şi aducerea la cunoştiinţa publicului larg a regulamentului.

Punerea în aplicare a sancţiunilor prevăzute de regulament.

permanent GNM Administratori, custozi APM

ARPM APM Custozi/ administratori

Surse proprii

Îndeplinirea de către administrator/custode a obligaţiilor financiare care rezultă din contractul de administrare sau convenţia de custodie.

Conform convenţiei sau contractului

Custozi Administratori

APM ARPM GNM

Surse proprii Finanţarea adecvată a ariilor naturale protejate

- Numărul de proiecte care au ca rezultat finanţarea acţiunilor din planurile de management ale ariilor naturale protejate. - Numărul acţiunilor din planurile de management nepuse în practică datorită lipsei de fonduri.

Participarea administratorului/custodelui la cursuri de atragere de fonduri prin proiecte,

3 luni de la preluare

Administratori custozi

ARPM, APM, GNM

Alte surse, Surse externe

Page 130: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

130

Obiectiv general Oprirea degradării biodiversităţii şi a mediului natural, aducerea nivelului biodiversităţii şi a calităţii mediului natural la un nivel care tinde spre optim

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil Implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

sponsorizări şi alte metode.

Dezvoltarea unei strategii de marketing pentru atragerea de fonduri.

3 luni de la preluare

Administratori custozi

ARPM, APM, GNM

Alte surse, Surse externe

- Procentul alocării de către administrator al fondurilor asumate prin contractul de administrare/custodie al fiecărei arii naturale protejate luate în administrare/custodie.

Dezvoltarea unei strategii de promovare a ariei naturale protejate pe care o administrează sau o are în custodie.

2 luni de la încheierea contractului de administrare sau a convenţiei de custodie

Administratori custozi

APM, ARPM

Surse proprii

Crearea unei baze de date care să cuprindă suprafeţele de pădure şi calitatea acesteia din Regiunea Vest, utilizând în prima fază amenajamentele silvice actuale.

Dec 2007 APM RNP

ARPM Surse bugetare

Instruirea persoanelor din cadrul APM locale, Administraţiilor şi Custozilor şi a altor factori interesaţi în identificarea habitatelor forestiere ocrotite şi a Pădurilor cu Valoare Ridicate de Conservare,

permanent ARPM, experti externi

MMGA, Acad. Romana

Finantare externa +Surse Bugetare

Identificarea şi delimitarea în sistem GPS a Pădurilor cu Valoare Ridicată de Conservare.

x APM RNP

ARPM Surse proprii

Îmbunătăţirea stării de sănătate a mediului, salvarea de la extincţie a habitatelor forestiere ocrotite prin legea 462 şi a pădurilor cu valoare ridicată de conservare.

Stoparea degradării mediului natural datorită exploatării necorespunzatoare a fondului forestier

- Evoluţia în timp a suprafeţei de pădure în general şi a pădurilor care constituie habitate ocrotite sau păduri cu valoare ridicată de conservare în special.

- Evoluţia în timp a calităţii pădurilor

Constituirea de grupe de Începând cu APM ANPM Surse proprii

Page 131: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

131

Obiectiv general Oprirea degradării biodiversităţii şi a mediului natural, aducerea nivelului biodiversităţii şi a calităţii mediului natural la un nivel care tinde spre optim

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil Implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

lucru pentru realizarea unor planuri de exploatare durabilă (Plan de Management) a pădurilor alcătuite din APM-uri, ONG-uri şi administratori de pădure.

2007 ONG DS ITRSV ARPM GNM

RNP Alte surse

Realizarea cu prioritate a acelor acţiuni din planul de management ale ariilor naturale protejate care privesc administrarea pădurilor.

permanent Administrator, custode

ARPM APM GNM

Surse proprii

Realizare unui strategii de promovare pentru Certificarea Pădurilor adresată administratorilor de păduri.

anual Dir. Silv. Adm. arii protejate

Garda Nat, Romsilva,

Surse proprii

Identificarea speciilor cheie Pana la lansarea Retelei Natura 2000

Dir. Silv. Adm. arii protejate, Autorit. Stiintifica

Garda Nat, Romsilva, Autorit. Stiintifica

Surse proprii

Crearea unui plan de monitorizare a speciilor cheie

permanent APM Custozi administratori

ARPM GNM

Surse proprii

Monitorizarea suprafeţei şi calităţii habitatelor

Odata cu lansarea Retelei Natura 2000

Dir. Silv. Adm. arii protejate, Autorit. Stiintifica ONG-uri APM

Garda Nat, Romsilva, Autorit. Stiintifica ARPM

Surse proprii

Luarea de măsuri speciale de conservare a speciilor cheie şi habitatelor acestora

x APM ARPM ONG-uri

ANPM MMGA

Surse proprii Alte surse

Page 132: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

132

Obiectiv general Oprirea degradării biodiversităţii şi a mediului natural, aducerea nivelului biodiversităţii şi a calităţii mediului natural la un nivel care tinde spre optim

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil Implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

Universitati

Cooperarea APM-urilor, administratorilor şi custozilor cu societăţi neguvernamentale profesionale

Permanent Dir. Silv. Adm. arii protejate,

Autorit. Stiintifica,

Societatea civila de specialitate,

APM

ARPM, Adm. Publ.

Romsilva, MEC

Surse proprii Surse atrase

Punerea în aplicare a măsurilor legale privind pescuitul, vânătoarea precum şi comerţul cu specii din fauna şi flora sălbatică

Periodic AVPS, Romsilva, APM, DTRSV, Societatea civila de specialitate

MMGA, Min Agr., Autorit. Stiintifica

Surse proprii

Realizarea unei baze de date privind comerţul legal şi a celui ilicit, inclusiv a celui transfrontalier, cu specii din fauna şi flora sălbatică, colectate.

Periodic AVPS, Romsilva, APM, DTRSV, Societatea civila de specialitate

MMGA, Min Agr., Autorit. Stiintifica

Surse proprii

Sancţionarea persoanelor juridice şi fizice care stau la baza accidentelor care duc la poluări ale cursurilor şi luciurilor de apă.

permanent GNM APM ARPM ANPM MMGA

Surse proprii

Dezvoltarea unei strategii de conştientizare publică a supra importanţei protejării speciilor sălbatice de faună şi floră şi a habitatelor lor.

permanent APM APM ONG

ANPM MMGA

Surse proprii Alte surse

Realizarea unei strategii le promovare pentru dezvoltarea unor activităţi

Pana la lansarea Reţelei

Instit. /persoane fizice Specializate si

MMGA, Min. Agr.

Surse proprii

Page 133: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

133

Obiectiv general Oprirea degradării biodiversităţii şi a mediului natural, aducerea nivelului biodiversităţii şi a calităţii mediului natural la un nivel care tinde spre optim

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil Implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

economice prietenoase faţă de mediu.

Natura 2000 acreditate

Protejarea prin includerea în reţeaua naţională Natura 2000 a unor arii speciale de conservare a speciilor din anexa 3 a legii 462/2001, care vor fi găsite în Regiunea Vest.

Pana la lansarea Retelei Natura 2000

Dir. Silv. Adm. arii protejate, Autorit. Stiintifica, Societatea civila de specialitate, APM, Insp. Scolare

ARPM, MEC Surse proprii

Identificarea lucrărilor ştiinţifice, a contractelor de cercetare sau al lucrărilor de licenţă, masterat şi doctorat care au legătură cu elemente ale biodiversităţii Regiunii Vest.

permanent APM ARPM

ARPM Surse proprii

Monitorizarea apariţiei de noi lucrări în urma cercetării biodiversităţii.

permanent APM ARPM

ARPM Surse proprii

Creşterea interesului universităţilor, al organizaţiilor profesionale şi al cercetătorilor independenţi pentru a realiza cercetare ştiinţifică aplicativă

Realizarea unor baze de date profesioniste asupra biodiversităţii Găsirea de soluţii pentru protecţia speciilor de faună şi floră sălbatică autohtonă şi a habitatelor lor.

- Numărul de lucrări ştiinţifice, numărul de contracte de cercetare ştiinţifică - Numărul de lucrări de licenţă, masterat şi doctorat având ca subiect cercetarea diferitelor aspecte ale biodiversităţii - Numărul acţiunilor cu specific în biodiversitate

Antrenarea ca parteneri a universităţilor şi a organizaţiilor profesionale sau a cercetătorilor independenţi în diferite acţiuni

permanent APM ARPM

ARPM Surse proprii Alte surse

Completarea reşelei Naţionale Natura 2000 cu situri din Regiunea Vest şi asigurarea unui management

Desemnarea şi luarea în custodie a siturilor Natura 2000.

- Numărul documentaţiilor depuse pentru desemnarea siturilor Natura 2000. - Numărul de situri Natura 2000 desemnate.

Instruirea personalului specializat din APM-uri, ONG-uri, administratorilor şi custozilor de arii protejate asupra subiectului Natura 2000.

periodic ANPM MMGA INCDD

MMGA ANPM

Surse naţionale Surse atrase

Page 134: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

134

Obiectiv general Oprirea degradării biodiversităţii şi a mediului natural, aducerea nivelului biodiversităţii şi a calităţii mediului natural la un nivel care tinde spre optim

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil Implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

Identificarea speciilor şi habitatelor din anexa 3 şi 2 a legii 462/2001 a căror conservare necesită declararea de arii speciale de conservare.

permanent APM

ARPM ANPM MMGA

Surse proprii

Stabilirea limitelor şi realizarea documentaţiilor pentru desemnarea situri Natura 2000.

Sfârşitul trimestrului III-începutul trimestrului IV 2006

APM ONG Alte instituţii sau persoane care deţin datele necesare desemnării de situri Natura 2000 şi completării formularelor standard.

ARPM ANPM MMGA INCDD

Surse proprii Alte surse

Anunţarea factorilor interesaţi asupra importanţei constituirii reţelei ecologice Natura 2000 în România.

Iulie-august 2006

APM ARPM ONG

ANPM MMGA

Surse proprii

Realizarea de către administratori, în strânsă legătură cu proprietarii de terenuri şi alţi factori interesaţi, a planului de management şi a regulamentului sitului Natura 2000.

x Administrator APM

ANPM MMGA ARPM CMN – Academia Româna

Surse proprii

corespunzător al acestora.

- Numărul de situri Natura 2000 atribuite spre administrare; - Numărul de situri Natura 2000 luate în administrare pentru care s-a elaborat un plan de management.

Implementarea planului de management şi a regulamentului.

x Administrator APM ARPM GNM

Surse proprii

Page 135: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

135

Obiectiv general Oprirea degradării biodiversităţii şi a mediului natural, aducerea nivelului biodiversităţii şi a calităţii mediului natural la un nivel care tinde spre optim

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil Implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

Constituirea unui grup de lucru pluridisciplinar pentru realizarea Planului Regional de Acţiune pentru Biodiversitate,

odata cu lansarea Retelei Natura 2000

Inst. de inv.superior, APM-uri, Academia Romana, Soc. Civila ARPM

ANPM, Academia Romana

Surse proprii Realizarea unui Plan Regional de Acţiune pentru Biodiversitate

Structurarea informaţiilor despre biodiversitatea Regiunii Vest într-un documet lucrativ care să constituie o unealtă care să vină în ajutorul factorilor interesaţi în managementul capitalului natural

Prezenţa/absenţa Planului Regional de Acţiune pentru Biodiversitate

Stabilirea unui program de lucru cu responsabilităţi şi temene al grupului de lucru pentru realizarea planului.

periodic ARPM ARPM Surse proprii Surse atrase

5.2.10. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME ASIGURAREA STĂRII DE SĂNĂTATE

Obiectiv general Îmbunătaţirea stării de sănătate a populaţiei

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

Stabilirea unui sistem funcţional de lucru între autorităţile din sănătate şi cele de mediu – tip grup lucru cu întâlniri periodice regulate

Începând din 2007

DSP, APM, CL

ARPM Surse proprii Alte surse

Monitorizarea si cuantificarea efectelor poluarii asupra sanatatii publice in centrele urbane reprezentative (zone industriale)

Realizarea unui sistem eficient de colectare a datelor din teritoriu Cuantificarea efectelor poluării factorilor de mediu asupra populaţiei celor 4 judeţe

- Număr puncte colectare date - Număr de analize efectuate pe factori de mediu - Număr de raportări - Rata morbiditatii specifice

Identificarea surselor de poluare si fixarea punctelor de analiza in teritoriu; Realizarea unei baze de date funcţionale; Redactarea unor rapoarte periodice

Începând din 2007

DSP, APM, CL

ARPM Surse proprii Alte surse

Page 136: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

136

5.2.11. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE

Obiectiv general Prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

Reducerea riscului producerii de poluari accidentale

Diminuarea cauzelor care pot provoca poluari accidentale Limitarea si reducerea ariei de raspandire a substantelor poluatoare

- Nr. Planuri de prevenire si combatere a poluarilor accidentale intocmite conform ord 278/1997

Identificrea punctelor critice şi întocmirea planurilor de prevenire a acţiunilor ce pot provoca poluari accidentale

2009 DA, SGA IGSU Agenţi economici

Comitetul de bazin APM GNM

Surse proprii

Realizarea lucrarilor cuprinse in programele de conformare/etapizare,

cf. calendarului

Agenti economici

DA,APM, Garda de mediu

Surse proprii

Identificarea surselor de finantare pentru realizarea masurilor din programele de conformare/etapizare

permanent Agenti economici

DA,APM, Garda de mediu

Surse externe Alte surse

Automonitorizarea si monitorizarea calitatii apelor din perimetrul depozitelor

permanent Agenti economici

DA,APM, Garda de mediu

Surse proprii

Realizarea sau reabilitarea sistemelor de colectare si tratare a apelor uzate

2010 Agenti economici

DA,APM, Garda de mediu

Surse proprii Alte surse

Întocmirea de planuri de actiune pentru reabilitarea zonei afectate de amplasarea unor depozite necontrolate

2009 CL, CJ, Agenti economici,

DA,APM, Garda de mediu

Surse proprii Surse atrase

- Conformarea activitatilor economice legate de exploatarea sau conservarea in siguranta pentru prevenirea accidentelor - Diminuarea poluarii solului si a apelor subterane prin depozitarea necontrolata na deseurilor industriale

Reducerea riscurilor de accidente la iazuri Reducerea riscurilor de accidente la bataluri in exploatre sau conservare Eliminarea surselor de poluare datorate depozitarii rezidurilor industriale si reconstructie ecologica a suprafetelor afectate de depozite scoase din functiune

- Indicatori tehnico economici ai investitiilor realizate - Suprafete (ha) - Nr. Depozite amenajate corespunzator cerintelor prevederilor legale - Nr.de planuri de actiune

Monitorizarea respectarii masurilor din programele de

permanent Consiliul Judetean,

DA,APM, Garda de

Surse proprii

Page 137: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

137

Obiectiv general Prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

de conformare/etapizare/. DA, SGA, DSP, APM

mediu

Reabilitarea lucrarilor existente de aparare a mediului natural si construit impotriva inundatiilor şi realizarea unor noi lucrări

2006-2008

-Consiliul Judetean -Institut de specialitate -Comisia de Urbanism -Beneficiarul lucrarii SGA- uri

DA, SGA Comitetul de bazin

Buget de stat Buget local Alte surse

Reducerea riscului la inundatii, protejarea obiectivelor socio-economice,a vietii umane in special

Reducerea suprafetelor cu risc la inundatii in caz de ape mari

- Lucrări executate,eficienta lor pentru protejarea zonelor posil a fi inundate la ape mari

Constietizarea populatiei de efectul distructiv al apei ,modul de interventie in caz fenomene meteorologige periculoase (ploi , poduri de ghiaţă pe cursurile de apa,etc.

permanent APM, DA, SGA, IGSU

IGSU SGA

Surse proprii Alte surse

Diminuarea gradului de exploatare a padurilor care au rolul de a diminua efectele unei viituri,alunecari de teren,etc

permanent Directia Silvica

Directia Silvica

Surse proprii

Informarea proprietarilor si a comunitatilor locale de avantajele gospodariri adecvate a padurilor (purificarea aerului, mentinerea climatului, controlul fidrologic ,etc.) precum si de respectare a prevederilor legislatiei in vigoare

anual Directia Silvica ITRSV

Directia Silvica

Surse proprii

Cresterea suprafetei si a ponderii padurilor

Aplicarea stricta a prevederilor legale si a Codului Silvic Evitarea producerii de viituri si inundatii datorate insuficientei suprafetelor impadurite sau a exploatari nerationale a unor suprafete cu fond forestier

- Ponderea pădurilor exploatate corespunzător

Aplicarea stricta a prevederilor legale si a Codului Silvic

permanent Directia Silvica

Directia Silvica

Surse proprii

Page 138: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

138

Obiectiv general Prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

Eliminarea impactului asupra aerului solului si apelor de suprafata datorat de incendierea pajistilor,a perdelelor de protectie şi a depozitarii gunoaielor in locuri neamenajate

Aplicarea legislatiei in vigoare

- Nr. Sancţiuni aplicate Implementarea măsurilor de prevenire si control a terenurilor afectate de acţiuni antropice

permanent CL, CJ, APM GNM

APM-uri Surse proprii Alte surse

Identificarea surselor care emit gaze cu efect de seră

2007 APM ARPM Surse proprii Reducerea probabilităţii producerii unor accidente industriale sau catastrofe naturale

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

- Volumul emisiilor - Nr. de surse Luarea unor măsuri pentru

înnoirea parcului auto aflat în circulaţie pentru respectarea normelor europene de poluare

2006 MMGA ARPM Surse proprii

Identificarea elaborarea si implementarea programelor judetene de stabilizare a terenurilor cu zone de risc - alunecari de teren active.

Începând din 2007

Primarii, Consiliu Judetean MLPTL

Institutia Prefectului Hunedoara Consiliu Judetean DA, APM, Garda de mediu

Buget local

Implementarea sistemelor de consolidare/stabilizare a perimetrelor cu alunecari de teren active Diminuarea eroziunii solului prin amenajarea bazinelor hidrografice

Diminuarea suprafetelor de teren afectate de alunecari de teren Reducerea suprafetelor de teren afectate de eroziune

- Suprafete de teren stabilizate(ha) - Gradul de reducere a suprafetelor de teren afectate de eroziune in bazinele hidrografice fata de anul 2004.

Executarea de lucrari de combatere a eroziunii solului reabilitare a suprafetelor afectate

Începând din 2007

Consiliul Judetean Institut de specialitate Comisia de Urbanism Beneficiarul lucrarii

APM, DA, SGA

Buget local Alte surse

Diminuarea suprafeţelor de teren afectate de exces de umiditate

Identificarea şi reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate

- Suprafaţa (ha) afectată - Suprafaţa (ha) recuperată

Identificarea terenurilor cu exces de umiditate

Începând din 2007

DADR, OSPA Consiliul Judetean Institut de

DADR, APM

Surse proprii

Page 139: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

139

Obiectiv general Prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

specialitate Comisia de Urbanism

Reabilitarea lucrărilor existente si efectuarea lucrarilor de hidroamelioraţie,agropedo-ameliorative

Începând din 2007

DADR, OSPA Consiliul Judetean Institut de specialitate Comisia de Urbanism Beneficiarul lucrarii

DADR, APM

Buget local Alte surse

5.2.12. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME URBANIZAREA MEDIULUI, TRANSPORTUL RUTIER ŞI FEROVIAR

Obiectiv general Conservarea şi îmbunătăţirea factorilor de mediu în arealele cu aglomerări urbane

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

Realizarea unei baze de date cu autovehiculele aflate în circulaţie leg cu RAR-ul si serv. circulatie

15.06.2007 APM ,ARPM, IPJ, RAR

APM, ARPM Surse proprii

Elaborarea unor acte normative pentru stimularea persoanelor fizice/juridice în achiziţionarea de auto noi

2007 MMGA APM ; ARPM

Surse proprii

Limitarea poluării factorilor de mediu datorată folosirii mijloacelor de transport învechite

Alinierea parcului auto aflat în circulaţie la normele europene în vigoare

nr. auto non euro nr. auto euro I nr. auto euro II nr. auto euro III nr. auto euro IV

Stabilirea unor restrictii pt.operatorii de transport ,transportul in comun ,ope- ratori taxi in vederea innoirii parcului auto

2007 CL, CJ APM, ARPM Surse proprii

Page 140: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

140

Obiectiv general Conservarea şi îmbunătăţirea factorilor de mediu în arealele cu aglomerări urbane

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

Identificarea de surse de finanţarea pentru realizarea lucrărilor.

2005-2007 CJ, CL CJ, ARPM Alte surse

Includerea în P.U.G şi P.U.Z a şoselelor de centură cu respectarea normelor în vigoare

2005-2007 CJ, CL CJ, ARPM Surse proprii

Transferul suprafeţelor de teren care sunt incluse în planurile de realizare a şoselelor de centură din proprietate privată în proprietatea publică, cu acordarea unor compensaţii

2007 CL, CJ, Prefectura

Prefectura, ARPM, APM

Surse proprii Alte surse

Realizarea unor şosele de centură pentru traficul rutier de tranzit în localităţile urbane sau preluarea traficului greu de CFR

Cresterea vitezei de transport care conduce la reducerea timpului de tranzit Fluidizarea traficului pe raza localitatii Eliminarea traficului greu Reducerea zgomotului (poluarea fonica) Imbunatatirea calitatii aerului

- Valoarea investiţiilor - Lungimea şoselelor de centură

Realizarea şoselelor de centură pentru aglomerările urbane din regiune

2015 CJ, ADR, CL Consiliul regional, ARPM

Surse interne Surse externe Surse atrase

Determinarea zonelor în care se impune realizarea perdelelor de protectie

2007 CL, Agenţi economici, APM

ARPM Surse proprii

Identificarea proprietăţii asupra terenurilor pe care se vor face plantările

permanent CL, CJ. Prefectura

Prefectura Surse proprii

Plantarea şi îngrijirea spaţiilor verzi

2007 CL, CJ Prefectura Surse proprii

Asigurarea calităţii unui mediu ambiant adecvat pentru locuitorii din zona limitrofă celei industriale

Reţinerea noxelor, prafului şi diminuarea zgomotului provenit din activitatea zonei industriale

- Lungime parcele plantate cu arbori şi arbuşti - Suprafaţa parcele plantate - Număr zone industriale separate de cele de locuinţe prin spaţii verzi tampon - Evolutia populatiilor unor specii cheie

Efectuarea de măsurători specifice pentru monitorizarea rezultatelor plantărilor şi eventualele extensii ( dacă se impune) ale acestora

2007 APM ARPM Surse proprii Alte surse

Page 141: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

141

Obiectiv general Conservarea şi îmbunătăţirea factorilor de mediu în arealele cu aglomerări urbane

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

Actualizarea inventarului spaţiilor existente şi clarificarea atribuţiilor responsabililor cu administrarea lor

2006 CL, CJ APM, ARPM Surse proprii

Limitarea la nivel local a aprobărilor de modificare a planurilor de amenajare a teritoriului

2006 CL, CJ APM, ARPM Surse proprii

Menţinerea cantitativă a spaţiilor verzi existente şi extinderea acestora

Creşterea, în interval de 3 ani cu aproximativ 10% a suprafeţelor verzi din municipiu

- Număr spaţii verzi reabilitate şi remobilate - Număr/suprafaţă spaţii verzi nou create - Procent creştere număr fire plante anual

Creşterea suprafeţelor cu spaţii verzi din zonele urbane şi periurbane

2007 CL, CJ APM, ARPM Surse proprii Alte surse

Construirea arterelor rutiere de ocolire a zonelor urbane, in vederea preluarii traficului de tranzit (in special greu) de pe drumurile nationale care strabat orasele

2012 CJ, ADR, CL Consiliul regional, ARPM

Surse naţionale Surse externe Alte surse

Reabilitarea cailor rutiere intraurbanne

anual CL, CJ CJ Buget local Alte surse

Imbunatatirea transportului in comun, cu focalizare pe mijloacele nepoluante si cu un grad de zgomot redus

2009 CTP, CL, CJ CJ, ARPM Surse proprii Surse atrase

Fluidizarea traficului urban si restricţionarea traficului greu din perimetrele urbane

2007 CL APM, ARPM Surse proprii

Investiţii în reabilitarea construcţilor degradate din vibraţii

2009 CL, CJ CJ, ARPM Buget local Alte surse

Fluidizarea traficului in zonele rezidenţiale

Reducerea zgomotului (poluarea fonica) Imbunatatirea calitatii aerului Eliminarea poluarii prin vibratii

- Numărul studiilor de evaluare şi bilanţuri de mediu analizate - Număr de analize - Lungimi stradale reabilitate - Număr de reclamaţii - Număr de autovehicule/ unitate de timp / locaţie - Indicatori statici ai poluării fonice şi vibraţiilor

Sisteme de monitorizare şi metodologii de evaluare realizate

2009 APM, ARPM ARPM Surse proprii

Page 142: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

142

Obiectiv general Conservarea şi îmbunătăţirea factorilor de mediu în arealele cu aglomerări urbane

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

Realizarea pistelor pentru biciclete

2009 CL, CJ APM, ARPM Surse proprii Surse atrase

Modernizarea ,reabilitarea si repararea drumurilor urbane

anual CL, CJ CJ Surse proprii Surse atrase

Asigurarea unei infrastructuri adecvate pentru mijloacele auto

Creşterea gradului de confort si siguranta a circulatiei Asigurarea pistelor pentru biciclete Asigurarea spatiilor de parcare

- Număr spaţii parcare - Număr piste pentru biciclete - Număr biciclete - Număr autovehicule Realizarea de spatii de

parcare in zonele centrale ale oraselor fara diminuarea spatiilor verzi

2010 CL, CJ, IPJ APM, ARPM Surse naţionale Surse atrase

Curăţirea/igienizarea zonei de siguranţă a drumurilor si cailor feroviare

periodic ADPJ, AND, CFR, CL

Prefectura, APM, ARPM

Surse proprii

Asigurarea scurgerii apelor pluviale prin decolmatarea rigolelor,santurilor,podetelor

periodic CL Garda de mediu

Surse proprii

Asigurarea salubrizarii cailor rutiere si feroviare

Scaderea nr.de imbolnaviri in randul populatiei,datora- te poluarii Conservarea mediului Cresterea gradului de civilizatie

- Km. drumuri nationale - km. drumuri judetene - km. drumuri comunale - km. reţele feroviare Toaletarea arbustilor si

arborilor care nu respecta regimul de gabarit specific drumurilor si căilor feroviare

periodic CFR, Renel, ADPJ, ADN

Prefectura Surse proprii

Elaborarea documentaţiei aferente acestei investiţii

2007 CL, CJ, Compania de autostrăzi

Consiliul Regional

Surse externe Alte surse

Realizarea unei retele de transport moderne,compatibila cu cea din tarile Uniunii Europene

Stimularea schimburilor comerciale intre vestul si sudul Europei si chiar Europa cu Orientul Apropiat si Mijlociu

- Lungimea autostrăzii în Km - Indicatori specifici ai factorilor de mediu(aer, apă, sol)

Realizarea investiţiei pe Coridorul IV Pan European pe baza unui parteneriat public -privat

2007 Min.Transp., Cl, CJ

Consiliul Regional

Surse naţionale Surse externe Alte surse

Achiziţionarea echipamentelor de monitorizare

2007 APM ARPM Surse proprii Alte surse

Organizarea unor cursuri de instruire pt.personalul care urmează să le utilizeze.

2007 APM ,ISU, Garda de mediu

Prefectura Surse proprii

Realizarea unui sistem de monitorizare în timp real a calităţii factorilor de mediu în marile aglomerări urbane

Cunoaşterea permanentă a stării factorilor de mediu în marile aglomerări

- Indicatori monitorizaţi

Includerea datelor in sistemul naţional de

2009 APM, ISU, Garda de

MMGA, ARPM,

Surse proprii

Page 143: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST

143

Obiectiv general Conservarea şi îmbunătăţirea factorilor de mediu în arealele cu aglomerări urbane

Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

Surse de finanţare

monitorizare integrata a factorilor de mediu

mediu Prefectura

Achiziţionarea softului GIS şi instruire personal

2009 CL, CJ, APM ARPM Surse proprii Alte surse

Transpunerea informaţiilor de mediu şi infrastructură în sistem geografic informatizat

Implementarea unui sistem GIS

- Număr persoane instruite

Instruirea personalului 2009 CL, CJ, APM ARPM Surse proprii Alte surse

Eliminarea în condiţii de siguranţă a produselor care nu îndeplinesc condiţiile de întrare în ţară

2009 Autoritatea vamală, CJ

Garda de mediu, ARPM

Surse proprii

Amenajarea de puncte de colectare a deşeurilor şi grupuri sanitare în zonele de vamă

2007 Autoritatea vamală, CJ

Garda de mediu, ARPM

Surse proprii

Diminuarea poluării factorilor de mediu în zonele de frontieră

Reglementarea activităţilor care se desfăşoară în zona de frontieră din punct de vedere al protecţiei mediului

- Cantitate de deşeuri eliminate - Nr. puncte de colectare

Asigurarea igienizării periodice a punctelor de trecere a frontierei

2007 Autoritatea vamală, CJ

Garda de mediu, ARPM

Surse proprii

Page 144: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST _____________________________________________________________________________________________

144

CAPITOLUL VI. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA REZULTATELOR

6.1. Monitorizarea Implementării Planului Regional de Acţiune pentru Mediu

Scopul monitorizării Planului Regional de Acţiune pentru Mediu reprezintă evaluarea progresului înregistrat în implementarea Aquis-ului Comunitar de Mediu din perspectiva planificării strategice de mediu.

Monitorizarea implementării Planului Regional de Acţiune este un proces permanent care începe în momentul Adoptării Planului şi se finalizează în momentul demarării procesului de revizuire a Planului Regional de Acţiune Un proces eficient de monitorizare a implementării PRAM furnizează informaţii actuale şi sistematice care consolidează implementarea Planului Regional de Acţiune pentru Mediu. Modalitatea de evaluare a progreselor înregistrate este în concordanţă cu următoarele principii de monitorizare a implementării unei planificări strategice:

• Evaluarea progresului pentru implementarea în raport cu obiectivele şi ţintele propuse, • Realizarea acţiunilor şi activităţilor necesare atingerii rezultatelor aşteptate, • Determinarea modului de respectare a calendarului acţiunilor

Din aceste motive, se poate ivi situaţia în care acţiunile PRAM au fost corect implementate, dar

una sau mai multe probleme au luat amploare cu mult mai repede decât s-a estimat, astfel încât este necesară prevederea de acţiuni suplimentare pentru soluţionare în următorul PRAM revizuit. De asemenea este posibilă şi situaţia inversă, în care schimbările apărute în cadrul unui anumit sector economic pot elimina cauza care a generat problema.În acest caz, acţiunile prevăzute în PRAM pentru această problemă nu mai sunt necesare, iar resursele alocate trebuie transferate pentru alte acţiuni. Deoarece multe dintre acţiunile prevăzute nu vor conduce la soluţionarea problemelor respective în cursul perioadei prevăzute ca ciclu pentru revizuirea/actualizarea PRAM este foarte importantă evaluarea cantitativă a efectelor acestor acţiuni, iar rezultatele evaluării să fie luate în considerare la elaborarea următorului PRAM.

Comitetul de Coordonare va informa constant comunitatea regională asupra procesului de implementare a PRAM pentru Regiunea Vest. Membrii comunităţii Regionale vor fi informaţi asupra evoluţiei procesului de îmbunătăţire a calităţii mediului şi asupra acţiunilor pe care le pot desfăşura cetăţenii în acest scop.Se va stabili un program eficient de comunicare cu publicul pentru a oferi constant informaţii membrilor comunităţii şi a comunica reacţiile acestora către instituţiile de implementare. Pentru o evaluare corectă a progresului în implementarea Planului Regional de Acţiune se impune constituirea Bazei de Date necesară evaluării progreselor în atingerea obiectivelor PRAM. Baza de date va fi gestionată de către Agenţia Regională de Protecţia Mediului Timişoara, ca instituţie coordonatoare a procesului de implementare a Planului Regional de Acţiune pentru Mediu.Principalele informaţii incluse în baza de date se referă la: I.Evoluţia calităţii mediului natural şi construit:

• Starea iniţială a factorilor de mediu, respectiv evaluarea realizată în cadrul procesului de elaborare a Planului Regional de Acţiune

• Evaluarea anuală a calităţii factorilor de mediu, respectiv rapoartele de specialitate ale instituţiilor de control şi monitorizare a calităţii mediului şi a sănătaţii umane

• Sisteme de monitorizare şi modul de evaluare a indicatorilor de calitate a factorilor de mediu II. Caracterizarea factorilor de stress asupra mediului natural şi construit:

• Inventarul anual al resurselor de poluare existente la nivelul judetelor Regiunii Vest • Caracterizarea surselor de poluare din punct de vedere al impactului asupra mediului natual,

identificate în etapa de elaborare a Planului Regional de Acţiune pentru Mediu

Page 145: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST _____________________________________________________________________________________________

145

• Identificarea şi caracterizarea unor noi factori de stress natural şi antropic )surse de degradare a mediului natural şi construit),

III. Conformarea cu legislaţia în domeniul protecţiei mediului înconjurător • Reactualizarea transpunerii legislative în domeniul implementării Aqui-ului Comunitar de Mediu • Revizuirea standardelor de calitate în ceea ce priveşte protecţia şi conservarea mediului

înconjurător • Informarea şi asigurarea conformităţii activităţilor social-economice cu impact asupra mediului

înconjurător cu procesul de implementare a legislaţiei comunitare europene transpuse. IV.Măsuri şi acţiuni realizate de către instituţii, agenţi economici, administraţie publică locală şi comunitate în vederea protecţiei şi conservării mediului natural

• Inventarul măsurilor ce privesc dezvoltarea instituţională de monitorizare, control şi implementare a Aquis-ului Comunitar de MediuInventarul măsurilor ce privesc investiţiile directe realizate de agenţii economici în domeniul reducerii emisiilor de noxe ce afectează calitatea mediului natural şi construit

• Inventarul acţiunilor realizate de administraţia publică Regională în ceea ce priveşte asigurarea infrastructurii, dezvoltarea durabilă a comunităţii şi managementul capitalului natural existent

• Activităţi desfăşurate de către comunitatea Regională şi ONG-uri în scopul diminuării sau eliminării impactului negativ asupra factorilor de mediu

• Evaluarea şi reactualizarea costurilor legate de măsurile şi acţiunile realizate de către instituţii, agenţi economici, administraţie publică Regională şi comunitate în vederea protecţiei şi conservării mediului natural

• Baza de date va fi structurată astfel încât să existe o compatibilitate între natura/conţinutul informaţiilor existente şi modalitatea de obţinere a acestor informaţii, astfel încât acestea să poată fi utilizate în scopul monitorizării implementării Planului Regional de Acţiune.

• Monitorizarea Implementării Planului Regional de Acţiune pentru Mediu va fi realizată în baza acestor informaţii colectate şi sintetizate anual, procesul fiind adaptat la necesităţile şi evoluţia contextului legislativ naţional şi socio-economic Regional

Modul de integrare a informaţiilor cuprinse în baza de date în procesul de revizuire a Planului Regional de Acţiune va fi structurat astfel:

v Nivelul operaţional: realizarea acţiunilor şi activităţilor cuprinse în Planul de Acţiune, cu evaluarea costurilor efectuate în raport cu costurile totale estimate

v Nivelul tactic: atingerea ţintelor propuse în raport cu indicatorii de evaluare propuşi şi a responsabilităţilor asumate

v Nivelul strategic: atingerea obiectivelor specifice şi generale în raport cu ţintele propuse

Rapoartele de evaluare a rezultatelor implementării Planului Regional de Acţiune pentru Mediu vor fi structurate astfel încât să realizeze evaluarea progresului la toate cele trei nivele de competenţă identificate: strategic, tactic şi operaţional.

Evaluarea progreselor înregistrate va fi realizată prin completarea unor rapoarte specifice de evaluare care vor fi structurate astfel:

v Raport de evaluare asupra implementării acţiunilor alocate unei categorii de probleme, respectiv 12 rapoarte de sinteză alocate celor 12 categorii de probleme.

v Raport de evaluare asupra implementării Planului Regional de Acţiune, respectiv un raport de sinteză a stadiului de implementare a PRAM.

v Raport de evaluare asupra implementării acţiunilor alocate unei probleme specifice de mediu, respectiv 76 de rapoarte specifice alocate fiecărei probleme de mediu inclusă în PRAM.

Instituţia coordonatoare a procesului de Monitorizare a implementării PRAM Regiunea Vest

este Agenţia Regionala de Protecţia Mediului Timişoara pentru Regiunea Vest, instituţie care va realiza anual raportul de sinteză asupra procesului de implementare a Planului Regional de Acţiune pentru Mediu.

Page 146: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST _____________________________________________________________________________________________

146

Stadiul implementării a Planului Regional de Acţiune pentru Mediu prin realizarea de sinteze specifice unor categorii de probleme identificate va fi realizat de către instituţiile care deţin cea mai ridicată capacitate tehnică, instituţională şi umană în domeniul vizat de către categoria de probleme evaluată.

6.2. MATRICEA DE MONITORIZARE Responsabil monitorizare (Instituţia) Cui se raportează Data CATEGORIA DE PROBLEME- Obiectiv General Problema- Obiectiv Specific

Ţinta Acţiune Indicatori de referinţă

Rezultatele monitorizării pe indicator

Termenul de realizare a acţiunii

Ţinta atinsă în procente

(%)

Observaţii

Page 147: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST _____________________________________________________________________________________________

147

Page 148: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST _____________________________________________________________________________________________

148

Page 149: PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - strategvest.ro Regional de Actiune... · categoria de probleme degradarea solului Şi a apelor subterane 121 5.2.8. matricea – plan de

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST _____________________________________________________________________________________________

149