Podisurile RomanieiPodisurile Romaniei

Referat realizat de : Referat realizat de : Marin Andreea Marin Andreea

si si Oancea AndreeaOancea Andreea

Podisul MoldoveiPodisul Moldovei

Podișul MoldoveiPodișul Moldovei  este un podiș situat în părțile de est și nord-est ale României, continuându-se și dincolo de Prut, în Republica Moldova și Ucraina. Limite acestei forme geografice sunt:

nord: Prutul superior est:  Valea Prutului sud: Câmpia Română vest: Culoarul Siretului și Subcarpații

Moldovei

SubdiviziuniSubdiviziuni

Podişul SuceveiPodişul Sucevei situat în partea de nord – vest;  situat în partea de nord – vest; are altitudini ce depăşesc 700 m şi culmi alungite are altitudini ce depăşesc 700 m şi culmi alungite precum: precum: Podişul FălticeniPodişul Fălticeni, , Podişul Podişul DragomirneiDragomirnei şi  şi Culmea SiretuluiCulmea Siretului. Pe valea . Pe valea râului Suceava s-a dezvoltat o depresiune râului Suceava s-a dezvoltat o depresiune intracolinară,intracolinară,Depresiunea RădăuţiDepresiunea Rădăuţi..

Câmpia Moldovei (JijieiCâmpia Moldovei (Jijiei) este situată in partea ) este situată in partea de nord –est şi are altitudini de 200 m, fiind de nord –est şi are altitudini de 200 m, fiind intens cultivată (de unde şi supradenumirea de intens cultivată (de unde şi supradenumirea de câmpie).câmpie).

Podişul BârladuluiPodişul Bârladului ocupă jumătatea sudică.  ocupă jumătatea sudică. Altitudinile sale descresc de la Coasta Iaşilor (cca. Altitudinile sale descresc de la Coasta Iaşilor (cca. 400 m) spre Câmpia Română. Râul Bârlad şi 400 m) spre Câmpia Română. Râul Bârlad şi afluenţii săi l-au fragmentat în afluenţii săi l-au fragmentat în Podişul Central Podişul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei, Dealurile Moldovenesc, Colinele Tutovei, Dealurile FălciuluiFălciului şi  şi Podişul Covurlui.Podişul Covurlui.

GenezaGeneza

Podişul Moldovei este un Podişul Moldovei este un podiş de podiş de sedimentaresedimentare, format prin depunerea , format prin depunerea materialelor peste o veche platformă materialelor peste o veche platformă continentală – Platforma Est – continentală – Platforma Est – Europeană – la sfârşitul neozoicului. Europeană – la sfârşitul neozoicului. Ulterior acestea au fost modelate de Ulterior acestea au fost modelate de agenţii externi dând aspectul actual agenţii externi dând aspectul actual al podişului.al podişului.

Caracteristici specificeCaracteristici specifice

Sedimentarea podişului s-a făcut prin transportul Sedimentarea podişului s-a făcut prin transportul materialelor aduse din munţi de râuri. Aceste materiale materialelor aduse din munţi de râuri. Aceste materiale sunt pietrişuri şi nisipuri. În partea nord-vestică s-au sunt pietrişuri şi nisipuri. În partea nord-vestică s-au cimentat formând marne, conglomerate şi gresii. Pe tot cimentat formând marne, conglomerate şi gresii. Pe tot cuprinsul podişului apar intercalaţii de argile ce produc cuprinsul podişului apar intercalaţii de argile ce produc alunecări de teren sau pământuri rele .alunecări de teren sau pământuri rele .

Înclinarea unităţii urmăreşte direcţia de scurgere a râurilor: Înclinarea unităţii urmăreşte direcţia de scurgere a râurilor: dinspre NV spre SE. Altitudinea descreşte dinspre nord, dinspre NV spre SE. Altitudinea descreşte dinspre nord, unde atinge 600 – 700 m, spre sud, unde coboară uşor sub unde atinge 600 – 700 m, spre sud, unde coboară uşor sub 200 m.200 m.

Poziţia de dispunere a stratelor este monoclinală: N-S, Poziţia de dispunere a stratelor este monoclinală: N-S, astfel că astfel că tipul de relief structuraltipul de relief structural este bine evidenţiat prin  este bine evidenţiat prin suprafeţe de platformă, văi asimetrice şi cueste. Printre suprafeţe de platformă, văi asimetrice şi cueste. Printre cueste se remarcă marginea abruptă a Podişului Bârladului cueste se remarcă marginea abruptă a Podişului Bârladului numită numită Coasta IaşilorCoasta Iaşilor..

Tipul de relief fluvialTipul de relief fluvial este bine  este bine evidenţiat, astfel că văile au terase şi evidenţiat, astfel că văile au terase şi lunci largi. Se remarcă lunci largi. Se remarcă Culoarul Culoarul SiretuluiSiretului (prelungit şi spre nord prin  (prelungit şi spre nord prin Culoarul Moldovei), ce separă Culoarul Moldovei), ce separă Subcarpaţii de Podişul Moldovei şi Subcarpaţii de Podişul Moldovei şi reprezintă o importantă axă de reprezintă o importantă axă de circulaţie.circulaţie.SiretulSiretul traversează şi limitează  traversează şi limitează Podişul Moldovei si culege râuri ce îl Podişul Moldovei si culege râuri ce îl străbat:străbat:Suceava, Suceava, MoldovaMoldova şi  şi Bârladul.Bârladul.

Resursele naturaleResursele naturale

Acest podiş deţine resurse de hidrocarburi (petrol Acest podiş deţine resurse de hidrocarburi (petrol şi gaze asociate acestuia) ce sunt extrase din şi gaze asociate acestuia) ce sunt extrase din partea de SV. În partea nordică se găsesc cele partea de SV. În partea nordică se găsesc cele mai importante rezerve de caolin ale României, mai importante rezerve de caolin ale României, extrase şi utilizate pentru producerea extrase şi utilizate pentru producerea porţelanului. Alte argile, pietrişuri şi nisipuri sunt porţelanului. Alte argile, pietrişuri şi nisipuri sunt utilizate din Podişul Moldovei. Solurile reprezintă utilizate din Podişul Moldovei. Solurile reprezintă a importantă resursă; se cultivă in şi cânepa în a importantă resursă; se cultivă in şi cânepa în Podişul Sucevei, cereale şi viţă-de-vie în Câmpia Podişul Sucevei, cereale şi viţă-de-vie în Câmpia Jijiei şi Podişul Bârladului. În Culoarul Siretului se Jijiei şi Podişul Bârladului. În Culoarul Siretului se cultivă cartoful şi sfecla de zahăr. Forţa apelor cultivă cartoful şi sfecla de zahăr. Forţa apelor este pusă în valoare de hidrocentralele de pe este pusă în valoare de hidrocentralele de pe Siret şi cea de pe Prut. Masa lemnoasă este Siret şi cea de pe Prut. Masa lemnoasă este valorificată în Podişul Sucevei, mai bine valorificată în Podişul Sucevei, mai bine împădurit. împădurit.

Podisul GeticPodisul Getic

LimiteLimite In Nord : Subcarpati Getici si Podisul In Nord : Subcarpati Getici si Podisul

Mehedinti Mehedinti In Sud : Campia Romana In Sud : Campia Romana In Est : Valea Dambovitei In Est : Valea Dambovitei In Vest : Valea Dunari In Vest : Valea Dunari

DiviziuniDiviziuni Platforma CândeştiPlatforma Cândeşti este situată între este situată între

Dâmboviţa şi Argeş şi are o grosime mare Dâmboviţa şi Argeş şi are o grosime mare a pietrişurilor (peste 60 m). a pietrişurilor (peste 60 m).

Platforma ArgeşuluiPlatforma Argeşului este puternic este puternic fragmentată de afluenţii Argeşului.fragmentată de afluenţii Argeşului.

Până la Olt se dispune Până la Olt se dispune Platforma Platforma CotmeanaCotmeana. .

Între Olt şi Jiu apare Între Olt şi Jiu apare Platforma Olteţului,Platforma Olteţului, Intre Jiu şi Dunăre, Intre Jiu şi Dunăre, Platforma StrehaiaPlatforma Strehaia. . Platforma JiuluiPlatforma Jiului este străbătută de râul este străbătută de râul

Jiu şi încadrată de Gilort şi Motru.Jiu şi încadrată de Gilort şi Motru.

GenezaGeneza Acest podiş s-a format prin depunerea Acest podiş s-a format prin depunerea

materialelor grosiere la marginea zonei montane materialelor grosiere la marginea zonei montane la sfârşitul neozoicului. Ulterior acestea au suferit la sfârşitul neozoicului. Ulterior acestea au suferit un proces de eroziune datorită apelor curgătoare.un proces de eroziune datorită apelor curgătoare.

CaracteristiciCaracteristici Este o unitate piemontană cu înclinare dinspre Este o unitate piemontană cu înclinare dinspre

zona montană spre zona de câmpie (N spre S). zona montană spre zona de câmpie (N spre S). Structura monoclinală permite scăderea Structura monoclinală permite scăderea altitudinilor de la peste 700 m, la sub 200 m, în altitudinilor de la peste 700 m, la sub 200 m, în partea de sud.partea de sud.

Sedimentarea podişului s-a făcut prin transportul Sedimentarea podişului s-a făcut prin transportul materialelor aduse din munţi de râuri. Aceste materialelor aduse din munţi de râuri. Aceste materiale sunt pietrişuri şi nisipuri. În partea materiale sunt pietrişuri şi nisipuri. În partea nordică s-au cimentat formând marne, nordică s-au cimentat formând marne, conglomerate şi gresii. Pe tot cuprinsul podişului conglomerate şi gresii. Pe tot cuprinsul podişului apar intercalaţii de argile ce produc alunecări de apar intercalaţii de argile ce produc alunecări de teren, dar şi intercalaţii de cărbuni inferiori.teren, dar şi intercalaţii de cărbuni inferiori.

ClimaClima Clima acestui podiş este temperat-Clima acestui podiş este temperat-

continentală de tranziţie. Totuşi, continentală de tranziţie. Totuşi, altitudinea a impus etajarea altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; acestea se elementelor climatice; acestea se includ includ etajului colinar josetajului colinar jos, cu valori , cu valori de temperatură cuprinse între 10 şi 8 de temperatură cuprinse între 10 şi 8 °C şi de precipitaţii de 600 – 700 °C şi de precipitaţii de 600 – 700 mm/an şi mm/an şi etajuluietajului colinar înaltcolinar înalt, cu , cu temperaturi de 8-6°C şi precipitaţii temperaturi de 8-6°C şi precipitaţii de 700-1000 mm/an.de 700-1000 mm/an.

HidrografiaHidrografia Direcţia de scurgere a râurilor este Direcţia de scurgere a râurilor este

nord – sud spre Dunăre. Limitorul nord – sud spre Dunăre. Limitorul estic – estic – DâmboviţaDâmboviţa este afluentul este afluentul ArgeşuluiArgeşului. În partea centrală se . În partea centrală se scurge scurge Oltul Oltul ce preia ce preia Olteţul.Olteţul. Jiul Jiul colectează râurile vesticecolectează râurile vestice: Gilort: Gilort şi şi Motru. Vedea Motru. Vedea şi afluentul săuşi afluentul său Teleorman Teleorman au traseu prin Platforma au traseu prin Platforma CotmeanaCotmeana..

Lacurile aparţin tipurilor Lacurile aparţin tipurilor limanuri limanuri fluviatilefluviatile şi şi lacurilor de lacurilor de acumulareacumulare de pe Argeş şi Olt. de pe Argeş şi Olt.

SolurileSolurile Partea superficială terestră se Partea superficială terestră se

compune din compune din clasa clasa argiluvilsolurilorargiluvilsolurilor cu tipurile cu tipurile cenuşiu cenuşiu şi şi brun – roşcat, brun – roşcat, iar spre nord iar spre nord clasa clasa cambisolurilorcambisolurilor cu tipul cu tipul brun roşcat brun roşcat dede pădure.pădure.

Podisul MehedintiPodisul Mehedinti

Podișul MehedințiPodișul Mehedinți este situat în  este situat în sud-vestul țării, la vest de sud-vestul țării, la vest de râulrâul MotruMotru și la poalele  și la poalele MunțilorMunților MehedințiMehedinți, , având ca limite având ca limite ValeaValea MotruluiMotrului la est,  la est, Valea Valea DunăriiDunării la vest, Munții  la vest, Munții Mehedinți la nord și Mehedinți la nord și PodișulPodișul GeticGetic la  la sud. sud.

Geneza Si CaracteristiciGeneza Si Caracteristici

Genetic, unitatea este strâns legată de Genetic, unitatea este strâns legată de formarea Carpaţilor prin cutarea şi formarea Carpaţilor prin cutarea şi ridicarea materialelor sedimentare ridicarea materialelor sedimentare cuprinse între două plăci tectonice ce se cuprinse între două plăci tectonice ce se apropie. Acest eveniment s-a desfăşurat în apropie. Acest eveniment s-a desfăşurat în timpul orogenezei alpine – sfârştul timpul orogenezei alpine – sfârştul mezozoicului, de-a lungul neozoicului.mezozoicului, de-a lungul neozoicului.Ulterior, o secţiune din Munţii Mehedinţi s-Ulterior, o secţiune din Munţii Mehedinţi s-a prăbuşit la sfărşitul neozoicului.a prăbuşit la sfărşitul neozoicului.

Altitudinile sunt situate între 500 şi 600 m, Altitudinile sunt situate între 500 şi 600 m, altitudini comune podişurilor.altitudini comune podişurilor.

HidrografiaHidrografia Cu excepția fluviului Cu excepția fluviului DunăreaDunărea, care îl , care îl

limitează la vest și limitează la vest și râulrâul MotruMotru care îl  care îl mărginește la est, podișul este străbătut mărginește la est, podișul este străbătut de râuri mici, neînsemnate, de regulă cu de râuri mici, neînsemnate, de regulă cu izvoarele în munții izvoarele în munții învecinați: Topolnița și Bahna care se învecinați: Topolnița și Bahna care se varsă în Dunăre și Coșuștea, afluent varsă în Dunăre și Coșuștea, afluent dreapt al Motrului. Prezintă și văi seci. În dreapt al Motrului. Prezintă și văi seci. În ceea ce privește lacurile, dintre cele ceea ce privește lacurile, dintre cele naturale există lacuri carstice temporare naturale există lacuri carstice temporare (Zatonul), iar dintre lacurile antropice se (Zatonul), iar dintre lacurile antropice se remarcă Porțile de Fier I de pe Dunăre, lac remarcă Porțile de Fier I de pe Dunăre, lac de acumulare în interes energetic și de de acumulare în interes energetic și de navigație, unul din cele mai mari din țară. navigație, unul din cele mai mari din țară.

SolurileSolurile

În cuprinsul acestei unități geografice În cuprinsul acestei unități geografice predomină solurile cenușii și solurile brun-predomină solurile cenușii și solurile brun-roșcate, ce fac parte din categoria celor roșcate, ce fac parte din categoria celor argiluiluviale, numite argiluvisoluri (soluri argiluiluviale, numite argiluvisoluri (soluri de fertilitate mijlocie, necesitând de fertilitate mijlocie, necesitând îngrășăminte și lucrări agrotehnice îngrășăminte și lucrări agrotehnice speciale) .speciale) .

Geologic, Podişul Mehedinţi este alcătuit Geologic, Podişul Mehedinţi este alcătuit din şisturi cristaline acoperite cu stive de din şisturi cristaline acoperite cu stive de calcare ce au permis formarea reliefului calcare ce au permis formarea reliefului specific. specific.

Podisul DobrogeiPodisul Dobrogei

LimiteLimite

Podişul Dobrogei este poziţionat Podişul Dobrogei este poziţionat între între graniţa de stat cu Bulgariagraniţa de stat cu Bulgaria(în sud) (în sud) şi şi valeavalea  DunăriiDunării (în nord). Către est  (în nord). Către est apare apare litoralul românesclitoralul românesc, iar în partea , iar în partea vestică se învecinează cu vestică se învecinează cu valea Dunării.valea Dunării.

GenezaGeneza

Jumătatea nordică aparţine prin formare Jumătatea nordică aparţine prin formare unor unor orogeneze orogeneze vechivechi::caledoniană caledoniană (mijlocul paleozoicului) (mijlocul paleozoicului) pentru Podişul pentru Podişul Casimcei, Casimcei, hercinicăhercinică (sfârşitul paleozoicului  (sfârşitul paleozoicului – începutul mezozoicului) pentru Munţii – începutul mezozoicului) pentru Munţii Măcin. Aceste structuri au fost puternic Măcin. Aceste structuri au fost puternic erodate de-a lungul erelor ce au urmat erodate de-a lungul erelor ce au urmat formării.formării.

Jumătatea sudică s-a format Jumătatea sudică s-a format prin prin depunereadepunerea loess-ului peste un  loess-ului peste un fundament calcaros (sfârşitul neozoicului).fundament calcaros (sfârşitul neozoicului).

SubdiviziuniSubdiviziuni

Masivul Dobrogei de NordMasivul Dobrogei de Nord este dominat de prezenţa  este dominat de prezenţa orogenului hercinic înorogenului hercinic înMunţii MăcinMunţii Măcin ce deţin altitudinea  ce deţin altitudinea maximă a întregului podiş: maximă a întregului podiş: 467 m în vârful Greci467 m în vârful Greci. Alături se . Alături se dispune dispune Culmea NiculiţeluluiCulmea Niculiţelului formată prin scurgeri de  formată prin scurgeri de lave. Spre Delta Dunării pătrund lave. Spre Delta Dunării pătrund Dealurile TulceiDealurile Tulcei, iar la , iar la sud de acestea se dispune sud de acestea se dispune Podişul BabadaguluiPodişul Babadagului, calcaros., calcaros.

Podişul Dobrogei CentralePodişul Dobrogei Centrale (sau  (sau Podişul CasimceiPodişul Casimcei) ) reprezintă o unitate a orogenului caledonian alcătuită din reprezintă o unitate a orogenului caledonian alcătuită din şisturi verzi. Pe alocuri acestea sunt acoperite de loess.şisturi verzi. Pe alocuri acestea sunt acoperite de loess.

Podişul Dobrogei de SudPodişul Dobrogei de Sud are altitudini ce coboară sub  are altitudini ce coboară sub 200 m. Este format dintr-un fundament calcaros, acoperit 200 m. Este format dintr-un fundament calcaros, acoperit cu loess. De-a lungul unei foste văi (Carasu) a fost cu loess. De-a lungul unei foste văi (Carasu) a fost construit construit Canalul Dunăre – Marea NeagrăCanalul Dunăre – Marea Neagră. Se subdivide . Se subdivide în în Podişul MedgidieiPodişul Medgidiei (în nord),  (în nord), Podişul OltineiPodişul Oltinei (în sud- (în sud-vest) şi vest) şi Podişul Negru VodăPodişul Negru Vodă (în sud-est). (în sud-est).

HidrografiaHidrografia

Marginile vestice şi nordice sunt marcate de Marginile vestice şi nordice sunt marcate de prezenţa prezenţa DunăriiDunării, din care la Cernavodă se , din care la Cernavodă se desprinde desprinde Canalul Dunăre – Marea NeagrăCanalul Dunăre – Marea Neagră, ce , ce scurtează distanţele cu 400 km şi permite accesul scurtează distanţele cu 400 km şi permite accesul la apă într-o zonă semiaridă. Râurile dobrogene la apă într-o zonă semiaridă. Râurile dobrogene sunt tributare unor lacuri litorale: sunt tributare unor lacuri litorale: Teliţa Teliţa şi şi TaiţaTaiţa, , Lacului Babadag,Lacului Babadag,CasimceaCasimcea, Lacului Taşaul., Lacului Taşaul.

Cele mai mari lacuri ale României au dispunere Cele mai mari lacuri ale României au dispunere litorală şi sunt de tip lagună: litorală şi sunt de tip lagună: L.Razim, L. Sinoe, L.Razim, L. Sinoe, L. Zmeica, L. GoloviţaL. Zmeica, L. Goloviţa. O altă lagună se află la . O altă lagună se află la nord de Constanţa: nord de Constanţa: L.L.  Siutghiol.Siutghiol. Limanurile  Limanurile fluvio – maritime sunt: fluvio – maritime sunt: L. Babadag, L. Taşaul, L. Babadag, L. Taşaul, L. Techirghiol, L.L. Techirghiol, L.  MangaliaMangalia. Lângă Dunăre apar . Lângă Dunăre apar lacuri de luncă precum lacuri de luncă precum L. OltinaL. Oltina..

Solurile si Resurse naturaleSolurile si Resurse naturale

Partea superficială terestră se succede de la Partea superficială terestră se succede de la clasa clasa molisolurilor molisolurilor la la clasa argiluvilsolurilorclasa argiluvilsolurilor cu  cu tipurile tipurile cenuşiu cenuşiu şi şi brun – roşcat.brun – roşcat.

Acest podiş deţine numeroase roci folosite în Acest podiş deţine numeroase roci folosite în industria materialelor de construcţie: granite în industria materialelor de construcţie: granite în Munţii Măcin şi calcare în Podişul Dobrogei de Sud. Munţii Măcin şi calcare în Podişul Dobrogei de Sud. O astă resursă importantă sunt solurile extrem de O astă resursă importantă sunt solurile extrem de fertile de tipul bălane dobrogene ce au încurajat fertile de tipul bălane dobrogene ce au încurajat viticultura la Murfatlar, cultura cerealelor etc.viticultura la Murfatlar, cultura cerealelor etc.