Politica de Finantare Si Investire La Nivel de Intreprindere

8/19/2019 Politica de Finantare Si Investire La Nivel de Intreprindere

1/73

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DINMOLDOVA

FACULTATEA FINANŢE

CATEDRA FINANŢE ŞI ASIGURĂRI

C.Z.U.: 330.322:334.72(478)043

CIUVAGA ANDREI

POLITICA DE INVESTIRE ŞI FINANŢARE

LA NIVEL DE ÎNTREPRINDERE

TEZA DE MASTER

Domeniul general de !udii " #$%Ş!iin&e e'onomi'e

Domeniul de (ormare )ro(eional*"#$+% Finan&e

Programul de masterat: Finanţele şi Contabilitatea Firmei

C!"#$%&' &!*+$: M,!- T,&,!,/ '1. #!/"'. ,.

A#&': Admi la u&inereŞef catedră:dr., conf.univ. Botnari Nadejda

!!"#


2/73

C!%# 5 2063

De'lara&ia )ri,ind )ro)ria r*)undere

Su-emna!ul. Ciu,aga Andrei

a-ol,en! al A'ademiei de S!udii E'onomi'e din /oldo,a. )rogramul de ma!era!

Finan&ele 0i Con!a-ili!a!ea Firmei. de'lar )e )ro)ria r*)undere '* !e1a de ma!er )e !ema

2Poli!i'a de in,e!ire 0i (inan&are la ni,el de 3n!re)rindere4 a (o! ela-ora!* de mine 0i nu a

mai (o! )re1en!a!* ni'ioda!* la un al! )rogram de ma!era! au in!i!u&ie de 3n,*&*m5n!u)erior din &ar* au din !r*in*!a!e.

$e asemenea, de'lar '* urele u!ili1a!e 3n !e1*. in'lui, 'ele din In!erne!. un! indi'a!e

'u re)e'!area regulilor de e,i!are a )lagia!ului:

% fragmentele de te&t sunt re'roduse (ntocmai şi sunt scrise (n g)ilimele, deţin*nd referinţa

'recisă a sursei+

% redareareformularea (n cuvinte 'ro'rii a te&telor altor autori conţine referinţa 'recisă+

% re-umarea ideilor altor autori conţine referinţa 'recisă a originalului.

Ciuvaga ndrei Numele Prenumele

/emnătura

$ata

"


3/73

CUPRINS

De'lara&ie )e )ro)ria r*)undere................................................................................................"

INTRODUCERE...........................................................................................................................0

CAPITOLUL I" CONCEPUL DE INVESTIŢII........................................................................1

2.2 3nvestiţia4metoda de 'lasament al ca'italului (ntre'rinderii...............................................1

2." Politica (ntre'rinderii 'rivind investiţiile...........................................................................25

2.0 Caracteristica generala a structurii financiare a (ntre'rinderii...........................................26

CAPITOLUL II" ACTIVITATEA Î%C%2PANIFCOOP SCULENI4 ÎN CONDIŢIILE

CLI/ATULUI INVESTIŢIONAL DIN REPU6LICA /OLDOVA...................................."1

".2 Climatul investiţional din 7e'ublica 8oldova.................................................................."1

"." Pre-entarea generală a (ntre'rinderii 9C Panifcoo' /culeni!...........................................00

".0. ;voluţia 'rinci'alilor indicatori financiari ai 9.C. ,,Panifcoo' /culeni!...........................0<

CAPITOLUL III" ANALI7A EFICIENŢEI UNUI PROIECT DE INVESTIŢII====5>

0.2. Pre-entarea 'roiectului de investiţii la 9.C. ,,Panifcoo' /culeni!......................................5>

0.". ;simarea costului investiţiei şi c)eltuielilor de e&'loatare============?"

0.0 nali-a finaciară a 'roiectului investiţial şi calculul indicatorilor de eficienţă a

investiţiilor (n ba-a criteriilor @N, 737, 3P Ş3 A7..........................................................?1

CONCLU7IE...............................................................................................................................12

6I6LIOGRAFIE..........................................................................................................................15

0


4/73

INTRODUCERE

A'!uali!a!ea !emei

3nvestiţiile au avut (ntotdeauna un rol im'ortant (n satisfacerea nevoilor societăţii,im'oranţa acestui element este determinat de fa'tul că nivel de-voltării climatului de investiţii (n

cadrul unei ţări condiţionea-ă (n ultimă instanţă standartul de viaţă şi 'ers'ectivele de 'rogres ale

societăţii. 3nvestiţiile re're-intă motorul de-voltării economice, evoluţiei reali-ărilor te)nico%

ştiinţifice şi morale a societăţii umane de%a lungul tim'ului

3nvestiţiile răm(ne a fi şi (n continuare factorul bunăstării maşinărie economice şi (n

'articular ale entităţilor economice. 9ntre'rinderile nu 'ot e&ista (n cadrul sistemul economic şi

economiei de 'iaţă fară reali-area reali-area unor investiţii durabile. @olumul şi calitateainvestiţiilor, 'recum şi ca'acitatea managementului firmei de a gestiuna şi fructifica cele mai

bune o'ortunităţi de afaceri determină nivelul beneficiuleui obţinut, eficienţa şi eficacitatea

(nde'linirii misiunii şi obiectivelor strategice 'e care şi le%au trasat odată cu iniţierea afacerii.

Aratarea as'ectului investiţiilor are o deosebită im'ortanţă 'entru 'entru 7e'ublica

8oldova /ituaţia social%economică este (ngrijorătoare, ne confrutăm cu o ineficienţă

antre'renorială at(t 'e 'lan local c(t şi 'e 'lan e&tern, necom'etitivitate e&'rimată at(t cantitativ

c(t şi calitativ (n domenii ca 'roducere, comerţ, servicii, 'rogres te)nic şi inovaţii, salarii,

infrastructura etc. na din 'rinci'alele cau-e care condiţione-ă situaţia creată este o slabă

educaţie (n materie de afaceri. $e-voltarea unui climat 'ro'ice 'entru afaceri este im'erios

necesar (n conte&tual avansării relaţiilor economice şi integrării (n cadrul structurilor niunii

;uro'eane.cest fa't ne%ar 'utea 'rinde ne'regătiţi, (n condiţiile noi de concurenţă şi calitate a

actului de conducere a (ntre'rinderilor at(t mici şi mijlocii c(t şi mari

S'o)ul 0i o-ie'!i,ele !e1ei% /co'ul te-ei constă (n studierea esenţei conce'tului de

investiţii şi de finanţare a activităţii (ntre'rinderilor, formarea a'titudinilor necesare anali-ei şi

reali-ării cence'tuale a unui 'roiect de investiţii care ar eficienti-a activitatea (ntre'rinderii

anali-ate

Pentru atingerea acestui sco' au fost trasate s're reali-are următoarele obiective:de-văluirea conţinutului conce'telor%c)eie a investiţiilor şi 'oliticii de finanţare+evidenţierea criteriilor de eficienţă economică (n alegerea variatelor de 'roiect+anali-a strategiei investiţionale şi 'rocesului investiţional+caracteri-ararea climatului investiţional din 7e'ublica 8oldova+anali-a generală a (ntre'rinderii+caracteri-area generala a indicatorilor economic%financiari a (ntre'rinderiiş

're-entarea 'roiectului investiţional, selectat (n concordanţă cu as'ectele s'ecifice ale activităţii(ntre'rinderii+

5


5/73

estimarea costurilor, v(n-ărilor 'rogno-ate şi calcularea eficienţei 'rin 'risma criteriilor @N,737, 3P, A7. Nou!a!ea 0!iin&i(i'*% Conţin(nd o anali-ă com'le&ă a activităţii at(t micro c(t şimacroeconomice 're-enta investigaţie vine să generali-e-e o serie de idei, i'ote-e şi afirmaţii

'rivind as'ectul caracteristic al investiţiilor şi surselor de finaţare a (ntre'inderii cercetate, c(t şi a

mediului de afaceri din 7e'ublica 8oldovaS!ru'!ura lu'r*rii% Pre-enta te-ă este structurată (n funcţie de sco'ul cercetării şi

obiectivele trasate şi cu'rinde: introducere, trei ca'itole, 'aragrafe, conclu-ii, surse bibliografice

şi ane&e. @olumul lucrării constiutuie

9n Ca)i!olul I" 2Con'e)!ul de in,e!i&ii4 sunt definite 'rici'alele conce'te ale 'oliticii

de investire şi finaţare, 'roblematica generala a unui 'roiect de investiţii, criterii şi metode de

evaluare a unui 'roiect de investiţii, sursele de finanţare şi structura finaciară o'timă a

(ntre'rinderii.

9n Ca)i!olul II" 2A'!i,i!a!ea 3n!re)rinderii Î%C% Pani('oo) S'uleni 3n 'on!e8!ual

'lima!ului in,e!i&ional din Re)u-li'a /oldo,a4 se face o anali-ă a climatului investiţional,

situaţiei macroeconomice din 7e'ublica 8oldova, avantajele şi de-avantajele iniţierii unei

afaceri 'e 'lan local. $e asemenea este efectuată o caracteristică generală a (ntre'rinderii su'use

anali-ei şi calculaţi indicatorii economico%financiari 'entru doi ani de -ile.

9n Ca)i!o!olul III 2Anali1a e(i'ien&ei unui )roie'! de in,e!i&ii4 este 're-entat

conce'tual unui 'roiect investiţional care ar 'utea fi iniţiat de (ntre'rindere, evidenţiind costul

investiţii, c)eltuielile de e&'loatare estimate, veniturile 'rogno-ate, determinarea cas) flolui şi

anali-a eficienţei 'roiectului 'rin 'risma criteriilor de eficienţă.

6a1a 0!iin&i(i'o9me!odologi'* a cercetării o constituie lucrările mai multor autori cu

renume auto)toni cum ar fi Botnari N., Baurciulu ., Caraganciu ., D. $omenti, Ciobu /., şi

de 'este )otare 'rinter care: N. Eoanţă, 8. Dnofrei, . Bistriceanu, 3. /tancu, 8. Aoma%

$e asemenea am recurs la utili-area surselor de internet, colect(nd informaţii actualiate

des're te)nicile şi metode a'licate (n managementul investiţional, şi anali-a situaţiei curente

'rivind investiţiile. 8etodele de anali-ă utili-ate (n lucrare : generale% anali-a sinte-a, deducţia,com'araţia+ s'ecifice 4 sistemică, anali-a%diagnostic..

CAPITOLUL I% CONCEPUL DE INVESTIŢII

:%:% In,e!i&ia;me!oda de )laamen! al 'a)i!alului 3n!re)rinderii

?


6/73

9n o'inia N. Botnari e&'usă (n cartea Finanţele Întreprinderii: ,,investiţiile re're-intă

su'ortul material al de-voltării economice. ;le stau la ba-a su'limentării, diversificării şi

creşterii calitative a tuturor factorilor de 'roducţie. stfel nu se 'oate asigura s'orirea ca'italului

fi& sau circulant, su'limentarea numărului locurilor de muncă, diversificarea 'roducţiei fără un

consum de resurse financiare, fără investiţiiG


7/73

investiţie se caracteri-ea-ă 'rin c)eltuieli foarte mari şi 'rin intrări de fonduri 'e toată 'erioada

de e&'loatare a acestora. 8anagerul financiar trebuie să com'are investiţia iniţială cu (ncasările

'e care le generea-ă şi s%o acce'te 'e aceea a cărei rentabilitate este su'erioară costului

finanţării. 7entabilitatea nu este (nsă singurul criteriu de acce'tare şi de selecţionare a

investiţiilor %Const(ngerea bugetară este at(t de 'uternică uneori (nc(t managerul financiar trebuie

să fie 'reocu'at de reintrarea c(t mai ra'idă (n 'osesia fondurilor c)eltuite ceea ce (nseamnă să

aducă cas)%flo%uri cores'un-ătoare (ntr%o 'erioadă c(t mai scurtă. Cu alte cuvinte (n efectuarea

investiţiilor şi (n selecţionarea lor este necesar să se ţină seama şi de criteriul lic)idităţii


8/73

o mare relevanţă 'entru urmărirea şi atingerea obiectivului major de creşterea a valorii

(ntre'rinderii. 8asa totală de investiţii fiind (m'ărţită (n investiţii strategice, funcţionale, şi de

ec)ilibru.

Fig% :%: Con!i!uirea )a!rimoniului 3n!re)rinderii 'a un )or!o(oliu de )roie'!e de in,e!i&ii Sursa: Finante,Ion Stancu, pag 55

Pornind de la această Fig% :%: se 'oate 'une (n evidenţă conceptul de porto!oliu de

proiecte de investiţii, ce caracteri-ea-ă activitatea investiţională a (ntre'rinderii (n ansamblul ei.

9ntr%o 'olitică dinamică de investiţii se va face (ntotdeauna selecţia 'roiectelor care ma&imi-ea-ă

averea şi se va de-investii (n activităţile care afectea-ă negativ această avere.

$e-investiţiile trebuie să a'ară ca o deci-ie de 'romovare a celor mai rentabile dintre ele

'roiectele de investiţii şi nu ca o 'enali-are a unor 'roiecte mai vec)i care, (n tim', au devenit

mai 'uţin eficiente ,'.??"=%

".$in 'unct de vedere a formei, investiţiile 'ot fi :

"aterialeJutilaje, construcţii, unităţi de trans'ort etc.K+

Financiare,se fac cu sco'ul diversificării 'ortofoliului de investiţii J'rocurări de

acţiuni, obligaţiuniK.

0.$in 'unct de vedere al naturii activităţii sectoarelor (n care se efectuea-ă, investiţiile

'ot fi :

>


9/73

#roductiveJcu efecte asu'ra ca'acităţii de 'roducţie şi de comerciali-areK+

Neproductive,cu destinaţie social%culturală ca : locuinţe, cantine etc.

5.$in 'unct de vedere al sco'urilor urmărite de (ntre'rindere distingem următoarele ti'uri

de investiţii: $e%nice:ac)i-iţii de maşini, utilaje, mijloace de trans'ort+

&mane: 'erfecţionarea, s'eciali-area 'ersonalului+

Sociale:construcţia, (n (ntre'rinderi, a unei cantine, a unei ba-e de odi)nă etc.+

'omerciale: 'entru 'ublicitate şi reclamă.

?.$in 'unct de vedere al influenţei asu'ra 'atrimoniului, investiţiile 'ot fi gru'ate (n :

(e menţinereJmenţinerea ca'acităţii activelor fi&e e&istente afectate de u-urăK+

(e expansiuneJvi-ea-ă creşterea 'atrimoniuluiK.1.9n funcţie de riscul 'e care%l im'lică 'entru 'ers'ectiva (ntre'rinderii, investiţiile se

(m'art (n:

(e înlocuire a ec)i'amentului com'let u-at, cu un risc foarte scă-ut, deoarece nu

'resu'une c)eltuieli su'limentare de modificare a te)nologiilor, de formare a

'ersonalului, de cercetări de noi 'ieţe.

(e moderni)are a ec)i'amentului e&istent (n funcţiune şi care im'lică un risc

redus, ca urmare a unor corecţii ne(nsemnate (n te)nologia de fabricaţie+ (e de)voltare. Presu'un e&tinderea unor secţii ori a (ntre'rinderii (n ansamblu.

7iscul creşte (n legătură cu creşterea nevoii forţei de muncă cu lărgirea 'ieţii de

a'rovi-ionare, de desfacere, etc.+

Strategice 'rivind crearea unor filiale (n străinătate, fu-ionarea cu o altă

(ntre'rindere. 7iscul creşte ca urmare a e&tinderii activităţii (n -one geografice noi

H?,'. 15%1?I.

Indi(eren! de na!ura in,e!i&iei. fiecare investitor urmăreşte cu 'rioritate:% accentuarea 'rocesului de moderni-are a ba-ei te)nice (n condiţiile restructurării (ntregii

'roducţii+

% reducerea costurilor de 'roducţie+

% 'romovarea largă a 'rogresului te)nic 'rin a'licarea c*t mai ra'idă a re-ultatelor

cercetării ştiinţifice şi te)nologice+

% ridicarea gradului de valorificare a resurselor de care dis'une orice investitor+

% creşterea calitativă a (ntregii activităţi de comerţ e&terior şi de coo'erare economicăinternaţională.


10/73

3dentificarea cores'un-ătoare a obiectivului de investiţii şi ado'tarea celor mai adecvate

deci-ii, sunt legate de necesităţi, de resurse, de o serie de instrucţiuni şi de (ncadrarea (n

strategiile viitoare ale agentului economic. 9n cadrul (ntre'rinderii, 'ot a'ărea diverse variante

de investire. Pentru a decide asu'ra variantei o'time, este necesară reali-area unui studiu asu'ra

fiecărui 'roiect investiţional din 'unct de vedere al necesităţii, o'ortunităţii şi eficienţii

economice. ceste variabile ale investiţiilor au fost definite de o serie de autori 'rintre care (i

'utem enumera 'e N. Botnari şi . Bistricaeanu.

Ne'ei!a!ea este dată de măsura (n care o (ntre'rindere nu%şi 'oate (nde'lini 'rogramul

economic 'e ca'acităţile de 'roducţie e&istente. 3nvestiţiile, (n acest ca-, se concentrea-ă asu'ra

(nlocuirii ec)i'amentului de 'roducţie com'let u-at, (ntre'rinderea urm(nd vec)ile afaceri, sau

ac)i-iţionarea de noi ec)i'amente 'entru lărgirea ca'acităţii de 'roducţie e&istente


11/73

aloarea re)idual+ a investiţiei, este 'reţul la care 'oate fi v(ndută investiţia du'ă

(nc)eierea duratei ei de viaţă .


12/73

. Metoda valorii actualizate nete (VAN)o

n alt indicator im'ortant definit de N. Botnari du'ă care se selectea-a 'roiectelor de

investiţii, este criteriul @N, definit ca un indicator dinamic de evaluare a eficienţei economice

a investiţiilor, ba-at 'e actuali-area flu&urilor de mijloace băneşti H>, '. "#0I

VAN e&'rimă sur'lusul de valoare J'rofitulK care revine investitorului la sf(rşitul duratei

de viaţă a investiţiei. /e determină ca diferenţa dintre flu&urile de intrări viitoare actuali-ate şi

mărimea ca'italului investit.

n CF! VR nVAN@ BBBBBBBBBB BBBBBBBBBBBB 9 I? . unde:

!: :r! :rn

VR n semnifică valoarea re-iduală a 'roiectului. @aloarea re-iduală este suma de bani care 'oate re-ulta din v(n-area investiţiei du'ă (nc)eierea duratei ei de viaţă .

:>:r 4coeficientul de actuali-are , (n care r9rata de accentuare ,

!9 numărul anului ce cores'unde CF9ului intrat.

@arianta o'timă de investire este cea care asigură cea mai ridicată VAN % cesta trebuie

să fie 'o-itivă şi mai mare dec(t valoarea com'usă care ar re-ulta dacă flu&urile de numerar

'o-itive ar fi reinvestite 'ermanent 'e 'iaţa de ca'ital la nivelul ratei r de actuali-are. Princi'ala

condiţie du'ă 'entru asigurare du'ă cum se e&'une autorul 7ata de actuali-are 'oate fi : rata

medie a dob(n-ii ajustată la inflaţie la care se adaugă o 'rimă de risc , rata de rentabilitate medie

a ramurii (n care se face investiţia , costul mediu 'onderat al ca'italului. $e obicei , este aleasă

rata dob(n-ii 'lus o 'rimă de risc.

3. Rata intern de renta!ilitate (R"R)

7ata interna de rentabilitate este rata de actuali-are 'entru care se obţine o @N egală cu

-ero. ;a indică rata dob(n-ii 'entru care suma flu&urilor de numerar 'o-itive actuali-ate

J inclusiv valoarea re-iduală K devine egală cu valoarea investiţiei iniţiale ./e determină,

re-olv(nd ecuaţia :

n CF! VR n@ BBBBBBBBBB BBBBBBBBBBB 9I? ? . (ntruc(t RIR r. obţinem:

!: :r! :rn

n CF! VR n@ BBBBBBBBBBBBBB BBBBBBBBBBBBBB 9I? ? .

!: :RIR! :RIRn

2"


13/73

7ata internă de rentabilitate trebuie să fie mai mare dec(t rata de actuali-are Jrata

dob(n-ii 'e 'iaţa financiară sau costul mediu 'onderat al ca'italuluiK. Cu c(t este mai mare RIR

(n ra'ort cu rata dob(n-ii , cu at(t mai rentabil este 'roiectul .

RIR se calculea-ă conform formulei :

VANma8 RIR R min R ma8 ; R min BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB .

VANma8 VANminRIR re're-intă rata internă de rentabilitate

R min 9rata cea mai mică de actuali-are J dintre cele douăK

R ma8 ; rata cea mai mare de actuali-are

VANmin 4 venitul net actuali-at aferent celei mai mici rate de actuali-are

#."ndicele de pro$ita!ilitate ("%) & e&'rimă rentabilitatea relativă 'e durata de viaţă a

'roiectului

VAN I? VAN IP BBBBBBBBBBBBBBBB : BBBBBBBBB H

I? I?

3ndicele de 'rofitabilitate indică mărimea 'rofitului actuali-at ce revine la un leu ca'ital

investit de către investitori.

legerea 'roiectului 'e ba-a acestui indicator 'resu'une reţinerea variantei care asigurăcel mai (nalt IP.

Proiectul cu cele mai mari şanse de a fi ales este 'roiectul care asigură cea mai (naltă

valoare a indicatorilor IP. VAN sau RIR% 9n realitate, (nsă, 'rocesul de selectare a 'roiectelor

este destul de laborios şi com'le&. /e 'oate (nt(m'la ca unele 'roiecte să nu ofere o rentabilitate

'rea ridicată, dar 'romit obţinerea unor flu&uri de lic)idităţi sigure.

Probabilitatea ca flu&urile de tre-orerie să nu se reali-e-e (n derularea 'roiectului

investiţional de'inde de riscurile care a'ar (n diferite 'erioade.nali-a 'rocesului de investire se 'oate a&a, (n mod simultan , 'e toate criteriile

menţionate mai sus , sau doar 'e unele, (n mod inde'endent , (n funcţie de interesele celor

im'licaţi.H?, '. 6"I

20


14/73

:%% Poli!i'a 3n!re)rinderii )ri,ind in,e!i&iile

S!ra!egia in,e!i&ional*. stabileşte 'e ba-a unor studii, anali-e şi simulări, o-ie'!i,ele

)rin'i)ale ale (irmei 3n domeniul in,e!i&ional. acţiunile ce urmea-ă să se desfăşoare 'entru

atingerea obiectivelor, modalităţile de atingere a acestora, sursele de finanţare şi metodele dealocare a resurselor. /trategia investiţională trebuie să aibă (n vedere şi celelalte strategii ale

firmei Jde 'iaţă, de restructurare, 'rivati-are, informati-are etc.K, (nscriindu%se (n strategia

globală a firmei, (n 'olitica sa economică, asigur*nd su'ortul financiar al materiali-ării

'rogramelor firmei. 9n funcţie de 'uterea economică a firmei, de corelarea care e&istă (ntre ceea

ce ea 'roduce şi cererea 'ieţei, !ra!egia in,e!i&ional* )oa!e (i: de redresare, de consolidare sau

de de-voltare. H"", '. "1I.

Pentru fundamentarea strategiei investiţionale a firmei trebuie să se anali-e-e rolul şi

locul firmei (n cadrul ramurii res'ective, să se facă un studiu al com'ortamentului celorlalţi

'roducători, al furni-orilor de materii 'rime, al obiceiurilor şi tradiţiilor locale etc.

Pentru a reuşi, strategia trebuie să se ba-e-e 'e forţele 'ro'rii. 3m'ortanţa acţiunii nu

de'inde de 'rofitul imediat, ci de 'rofitul total, reali-at 'e un anumit ori-ont de tim'. 9n general,

'rofitul total de'inde de durata de funcţionare a viitorului obiectiv.

7e-ultatul deci-iei de finanţare a investiţiilor il re're-intă bugetul investiţiilor, care, 'e un

ori-ont de tim' suficient de 'revi-ibil, 're-intă situaţia ec)ilibrării nevoilor de finanţare cu

sursele de aco'erire.

/%eorg%e Bistriceanu 0i alţi autori au tratata subiectul bugetului de finanţare a investiţiilor,

astfel, (n vi-iunea sa el reflectă, 'e o 'eriodă de un an, c)eltuielile şi sursele de aco'erire a lor şi

din care se degajă şi din care se degajă şi modalităţile de reali-are a ec)ilibrului finaciar. 9n mod

concret, acestă secţiune de 'revi-iune financiară cu'rinde (n ordinea (n care urmea-ă, sursele de

c)eltuielile de investiţii:

Reure"

dis'onibilul la (nce'utul anului+

sumele din valorificarea materialelor 'rin de-membrarea activelor fi&e scoase din

funcţiune+

sumele din v*n-area activelor fi&e+

amorti-area activelor fi&e+

mobili-ările şi imobili-ările resurselor interne care 'ot a'ărea at*t la elementele de activ:

stocuri de utilaje, materiale, 'iese de sc)imb, etc. Jre're-intă descreşterea stocurilor intr%o

'erioadă faţă de cea 'recedentăK cat şi la elementele de 'asiv: obligaţii faţă de furni-ori,

25


15/73

antre'renori, etc. Jre're-intă descreşterea soldului datoriilor dintr%o 'erioadă faţă de

'erioada 'recedentăK. 3mobili-ările se adună la c)eltuielile de investiţii, iar mobili-ările

se scad din acestea+

alte surse 'ro'rii.

CJel!uielile"

rambursarea creditelor, 'lata comisioanelor şi a altor servicii+

'lata dob*n-ilor la creditele utili-ate in anul curent+

resursele 'ro'rii rămase 'entru finanţarea investiţiilorJcalculate ca diferenţă intre totalul

resurselor 'ro'rii şi 'osturile de c)eltuieli arătate mai susK+

c)eltuieli de investiţii+

e&cedent sau deficit de resurse 'entru aco'erirea+ c)eltuielilor de investiţii Jdiferenţa (n 'lus sau (n minus (ntre resursele 'ro'rii rămase

'entru finanţarea investiţiilor şi c)eltuielile de investiţiiK+

aco'erirea deficitului de resurse Jdin credite şi alte (m'rumuturi 'entru investiţii, 'recum

şi din alocaţii de la bugetul statuluiK H5, '. 2"0I

$e-voltarea unei investiţii trebuie reali-ată (n cadrul unei suite de eta'e legate reci'roc,

(nce'(nd de la 'roiectare şi termin(nd cu e&ecuţia 'ro'riu%-isă. Procesului investiţional (i sunt

caracteristice anumite eta'e de reali-are. 9n sursele de literatură găsim mai multe clasificări aeta'elor 'rocesului investiţional.

$u'ă N. Botnari şi Baurciulu . (n cartea Finanţe 'rocesul investiţional cu'rinde conform

Drgani-aţiei Naţiunilor nite 'entru de-voltare 3ndustrială JDN$3K trei fa-e:

2. Fa-a 'reinvestiţională, care constituie fa-a de conce'ţie şi 'regătire a investiţiei cu'risă

(ntre identificarea ideii de 'roiect de investiţii şi '(nă la ado'tarea deci-iei finale finale de

reali--are a 'roiectului. La acestă eta'ă,are loc identificarea o'ortunităţilor de investiţii,

elaborarea studiului de 'refe-abilitate, a'oi a studiului de fe-abilitate şi ulterior luarea

deci-iei de investire.

". Fa-a investiţională, care este cu'rinsă (ntre ado'tarea deci-iei finale de reali-are a

'roiectului de investiţii şi (nce'utul de viaţă economică. La acestă eta'ă are loc

'roiectarea, construirea şi 'unerea (n funcţiune a obiectului de investiţii. Fa-a cu'rinde

un ansamblu de activităţi, 'rintre care se 'ot menţiona: elaborarea 'roiectului te)nologic,

(nc)eierea contractelor, (nc)irierea sau 'rocurarea terenurilor, e&ecuţia lucrărilor de

construcţii%montaj şi darea (n e&'loatare a obiectului.

2?


16/73

0. Fa-a o'eraţională, este 'erioada cu'rinsă (ntre momentul 'unerii (n funcţiune şi

momentul lic)idării lui. 9n acestă eta'ă, 'roiectul este monitori-at, adică se stabileşte

dacă 'e 'arcursul im'limentării lui s%a ajuns la re-ultatele 'reconi-ate, (n ca- contrar

'roiectul 'oate fi sus'endatH1, '. 2


17/73

Pregătirea studiului de fe-abilitate, care constituie un element esenţial al eta'ei

'reventive de investire, trebuie să aibă (n vedere anumite as'ecte de ba-ă ce ţin de reali-area

'roiectului, efectu*nd o anali-ă detaliată a tuturor alternativelor de investire.

celaşi autor mai sus menţionat afirmă că 'entru ca studiul de fe-abilitate să aibă un

as'ect calitativ este necesar de a anali-a următoarele acţiuni de ba-ă:

% 8otivaţia şi istoria 'roiectului+

% nali-a generală a 'ieţei şi a conce'ţiei de mareting+

% 8ateria 'rimă şi livrările+

% m'lasarea (n s'aţiu şi mediul (nconjurător+

% Proiectarea şi te)nologia+

% Drgani-area activităţii+

% 7esursele umane+

% /c)ema im'lementării 'roiectului+

9 nali-a financiară şi evaluarea. 6I.

D altă o'inia referitor la acest subiect este 're-entată de Neagoe I , ,,structura financiară

a (ntre'rinderii re're-intă, ansamblul com'le& şi coordonat al diverselor surse de finanţare

folosite de managerul financiar 'entru aco'erirea necesarului de finanţat H25, '. 2#5I%

9n alte o'inii, se consideră că structura financiară e&'rimă ra'ortul e&istent (ntre finanţările 'e

termen scurt şi cele 'e termen lung.H2


18/73

Ca'ital 'ro'riu JCP7Kctive imobili-ate

$atorii la termen J$AKJmediu şi lungK

Credite comercialective circulante Jfurni-oriK

Credite bancare 'etermen scurt

Ca'ital 'ermanent JCPK

7esurse de tre-orerie J7tK

unnbnbn(ntre'rinderii

(ntre'rinderii este suma 'onderilor de 'artici'are a acestor surse de finanţare la constituirea

ca'italurilor investite (n (ntre'rinderi. H"", '. 150I

Pentru structura financiară este relevant ca'italul 'ermanent Jformat din ca'italul

'ro'riu la care se adaugă datoriileK, cu o alocare mai mare de un an, deoarece este destinat

ciclului de investiţii. Ca'italurile 'e termen scurt sunt destinate cu 'redilecţie ciclului de

e&'loatare şi, (n mare 'arte, se acordă gratuit 'e termene re-onabile, determinate de nevoile

e&'loatării. Cu toate acestea, dacă necesarul de finanţat Jnevoia de fond de rulmentK nu este

aco'erit integral din fondul de rulment, se va recurge la credite 'e termen scurt ale căror costuri

se vor lua (n calculul ca'italurilor investite.

/tructura ca'italului 'ermanent şi a resurselor de tre-orerie Jca'italuri 'e termen scurtK este

're-entată (n Fig% :%%:

Fig% :%% "S!ru'!ura 'a)i!alului )ermanen! i a reurelor de !re1orerie Sursa: Finanţele întreprinderii, "i%aela -no!rei, pag. 11

stfel din figura de mai sus 'utem deduce următoarele: ca'italul 'ermanent se com'une din

ca'italuri 'ro'rii şi (m'rumuturi 'e termen mediu şi lung JCP CPR DATK. 'apitalurile

proprii cu'rind:

ca'ital social Jsume 'use la dis'o-iţia (ntre'rinderii cu caracter 'ermanent de

asociaţi acţionari, sub forma a'ortului (n numerar naturăK+

creşteri ulterioare de ca'ital+

diferenţe 'o-itive din reevaluări+

beneficii nedistribuite+

re-ultate 'o-itive ale e&erciţiului curent (nainte de re'arti-ări+

subvenţii 'rimiteH2?, '. >>I.

2>


19/73

Finanţări 'etermen lung

'rin fonduri 'ro'rii

'rin angajamentela termen

2.ADF3NNO7;". Creşterea de ca'ital 'rin: noi a'orturi (n numerar şi (n natură (ncor'orarea re-ervelor conversiunea datoriilor

F3NNO7;3NA;7N

2. (m'rumuturi obligatare". (m'rumuturi de la investiţii financiare s'eciali-ate0. credite bancare5. credit 4 bailJleasingK

F3NNO7;;QA;7N

. Su2 aspect !inanciar , ca'italul 'ro'riu indică dacă (ntre'rinderea a fost rentabilă

'*nă la un moment dat. Ca'italul 'ro'riu nu este rambursabil, remuneraţia lui de'inde de

'erformanţele (ntre'rinderii şi nu este garantată (n nici un fel. bordarea structurii financiare

necesită o anumită 'rudenţă, deoarece modalităţile de 'rocurare a resurselor (n ra'ort cu

destinaţiile lor, influenţea-ă semnificativ 're-entul şi viitorul unei (ntre'rinderi. radul de

res'onsabilitate (n materie deci-ională s'oreşte foarte mult, ţin*nd cont de transformările

(nregistrate (n structura ca'italului firmelor, (n tim'. H2?, '. >6%I , fa't reflectat şi de Fig :%#:

Fig% :%#" S!ru'!ura reurelor de (inan&are )e !ermen lung a 3n!re)rinderii Sura" Finanţele întreprinderii, "i%aela -no!rei, pag.34

2


20/73

7esursele financiare interne constituite 'rin autofinaţare 'rovin nu numai din 'rofit ci şi

din amorti-are, iar un as'ect al 'oliticii financiare (l re're-intă şi accelerarea acesteia, accelerare

care (nt(r-ie im'o-itarea beneficiului, asigur(nd recu'erarea ra'idă a ca'italurilor investite.

nele as'ecte negative ale ca'italului 'ro'riu aş dori să le redau din afirmaţiile lui /.

Bistriceanu conform cărora cautarea autofinanţării ma&ime (ndemnă (ntre'rinderea să găsescă

marja cea mai ridicată a beneficiului, c)eltuielile cele mai mici şi să distribuie dividente, cu

menţiunea că toate acestea (nt(m'ină obstacole din 'artea consumatorilor, salariaţilor şi

acţionarilor. 7olul 'rinci'al al acestuia şi 'osibil unul determinant (n multe situaţii este de a

asigura riscului mai ales la (nfiiţarea (ntre'rinderiiH5, '. >>=.&a fundamentală 'e care se ba-ea-ă deci-ia de alocare a resurselor J'ro'rii sauşi

străineK este e&'usă de N. Botnari (n cartea Finanţe, astfel deci-ia o'timă trebuie să ţină cont

de două reguli fundamentale: activele 'e termen lung, care re're-intă imobili-ări de fonduri

financiare 'entru o 'erioadă mai mare de un an, să fie finanţate din ca'italuri 'ermanente, iar

activele curente 4 din surse tem'orare, care cu'rinde fondul de rulment şi datoriile 'e termen

scurt.H1, '. 06


21/73

su'erioară ratei dob*n-ii, este 'osibilă şi indicată a'elarea la credite, (n o'o-iţie cu alternativa dea aşte'ta să se forme-e tre'tat fonduri 'ro'rii 'entru finanţarea unui 'roiect.

Cri!erii de alegere a !ru'!urii (inan'iare a 3n!re)rinderii

: E(e'!ul de 3nda!orare a fost studiat de$oma "

. (n cartea Finanţe 0i gestiune

!inanciar+ de întreprindere, avem deci 'ro'us următorul model: efectul dat se obţine com'ar*nd

rentabilitatea economică a (ntre'rinderii cu rata dob*n-iiJ costul ca'italului (m'rumutatK.

$acă rentabilitatea economică R rata dob*n-ii, re-ultă un efect de (ndatorare 'o-itiv

favorabil

$acă rentabilitatea economică S rata dob*n-ii, re-ultă un efect de (ndatorare

negativ nefavorabil.

stfel conform anali-ei efectuate de autorul menţionat rentabilitatea financiară este

direct 'ro'orţională cu structura financiară $atori Ca'ital 'ro'riu şi cu diferenţa dintrei

rata rentabilităţii economice şi rata dob(n-ii. Practic, rentabilitatea financiară este cu at(t mai

mare cu c(t structura financiară este mai (ndatorată şi cu c(t este mai mare diferenţa rentabilitatea

economică şi rata dob(n-iiH"#, '. ?#=%

D a'reciere mai 'rudentă asu'ra acestui as'ect este 'referată de dnei Botnaru N.$aca rentabilitatea economică este mare dec(t rata dob(n-ii este 'referabilă a'elarea la credite

'entru finanţare, deoarece eficienţa ca'italului 'ro'riu va creşte. 9n acelaşi tim', cu c(t ra'ortul

dintre cele două surse de finanţare este mai de-ec)ilibrat (n favoarea creditului, cu at(t mai mari

sunt 'ers'ectivele ei de 'rofitabilitate, dar şi riscul asumat de acţionari este mai mare, res'ectiv

creşte riscul financiar al (ntre'rinderii. H1, '. 0>"I

Ri'ul a(a'erilor e'onomi'

Noţiunea de risc al afacerilor a fost tratată de N. 6oanţ+, astfel el ne conduce la conclu-ia că

firmele (n general au un anumit grad de risc, inerent activităţilor 'e care le desfăşoară. cesta

este ri'ul a(a'erilor Jrisc economicK şi se defineşte ca Tsc)imbarea intervenită (n 'roiecţiile

J'revi-iunileK veniturilor viitoare aferente activelor sau acţiunilor, dacă firma nu utili-ea-ă

datorii 'entru finanţarea activităţii sale! H20, '. "00I

7iscul afacerilor varia-ă de la o ramură de activitate la alta şi de la o firmă la alta, (n

cadrul aceleaşi ramuri de activitate. 9n 'lus, riscul afacerilor 'oate fi sc)imbător (n tim'.

9n general, firmele mici şi cu un singur 'rodus, au un grad ridicat al riscului

afacerilor. 9n literatura de s'ecialitate se a'recia-ă că riscul economic de'inde de următorii

(a'!ori:

%variabilitatea cererii+ cu c*t cererea 'entru 'rodusele unei firme este mai instabilă,cu at*t riscul economic este mai mare+

"2


22/73

S( Finan&*ri )e !ermen 'ur!

Finan&*ri )e !ermen lung

Reure de !re1orerie

Ca)i!al )ermanen!

%variabilitatea 'reţului de v*n-are+ firmele ale căror 'roduse sunt v*ndute 'e 'ieţe

caracteri-ate de fluctuaţii (nsemnate, sunt e&'use unui risc economic mai ridicat, dec*t firmele

ale căror 'roduse sunt v*ndute 'e 'ieţe stabile+

% variabilitatea costurilor intrărilor Ja'rovi-ionărilorK, (n sensul că firmele care se

a'rovi-ionea-ă la costuri incerte, sunt e&'use unui risc economic ridicat+

%ca'acitatea de a ajusta 'reţurile 'roduselor la costurile intrărilor. stfel, cu c*t

ca'acitatea firmei de a ajusta 'reţul 'roduselor la modificarea costului de 'roducţie este mai

mare, cu at*t nivelul riscului economic este mai scă-ut+

% 'onderea c)eltuielilor fi&e (n totalul c)eltuielilor firmei+ dacă c)eltuielile fi&e deţin

o 'ondere (nsemnată (n valoarea c)eltuielilor totale şi nu se 'ot diminua 'e măsură ce scade

cererea 'entru 'rodusele firmei, riscul economic este mai ridicat. H20, '. "00%"05I

7iscul economic de'inde şi de structura c)eltuielilor, res'ectiv de com'ortamentul

acestora faţă de volumul de activitate.

aK Criteriul destinaţiei resurselor (n alegerea structurii financiare

Pentru o a'recierea 'recisă a structurii financiare a unei (ntre'rinderi este nevoie de a

cunoaşte metodologia de calcul a 'rinci'alilor coeficienţi ce reflectă situaţia 'rivind (ndatorarea

şi gradul de siguranţă a structurii finaciare . ". -no!rei 'ro'une 're-erea coeficienţilor următori:

/tructurafinanciară, se e&'rimă, nu numai ca un ra'ort (ntre datorii şi ca'ital 'ro'riu, ci şi ca

ra'ort (ntre finanţările 'e termen scurt şi finanţările 'e termen lung:

d Ca)a'i!a!ea de 3nda!orare/tabilirea structurii financiare este im'ortantă 'entru fiecare societate comercială, (n

vederea a'recierii 'ro'riei situaţii şi edificării (n ra'orturile cu creditorii. ;ste util să se

'rocede-e, (n ca-ul unor anali-e financiare, la stabilirea unor indicatori care să marc)e-e gradul

(n care sunt utili-ate ca'italurile 'ro'rii, (n com'araţie cu (m'rumuturile 'e termen mediu şi lung

sau cu totalul (m'rumuturilor.

Putem folosi ca instrumente de anali-ă a structurii financiare următorii indicatori:

""


23/73

CIG:

Da!orii !o!ale

To!al Pai, >#U

CIG Da!orii !o!ale

Ca)i!al )ro)%U

CIT: Da!orii la !ermenCa'ital 'ermanent:>U

:CIT Da!orii la !ermen

Ca'ital 'ro'riuU

'oe(i'ien!ul de 3nda!orare glo-al* CIG

'oe(i'ien!ul 3nda!or*rii la !ermen CIT

$atoriile totale de la numărător cu'rind, at*t (m'rumuturile 'e termen Jmediu şi

lungK, c*t şi cele 'e termen scurt. 3ndicatorul C3 e&'rimă (n maniera cea mai largă, situaţia

structurii financiare. $eşi indicatorul este 're-entat (n două variante, este suficientă doar una

dintre ele Jde regulă a doua, conform căreia datoriile totale nu trebuie să fie de două ori mai mari

dec*t ca'italul 'ro'riuK. Aem'orar aceste norme se 'ot reconsidera de către bănci. C*nd se ating

aceste limite de (ndatorare ale indicatorilor, ca'acitatea de (ndatorare se consideră, (n 'rinci'iu,

saturată.

n alt indicator cu o mare e&'resivitate financiară se numeşte 'oe(i'ien! de

3nda!orare la !ermen CIT, care se e&'rimă astfel:

3ndicatorii 're-entaţi anterior e&'rimă elemente esenţiale care caracteri-ea-ă situaţia

financiară a (ntre'rinderii. 9nsă, 'entru desfăşurarea unor relaţii normale cu creditorii, acestea se

'reocu'ă de situaţia clienţilor şi sub as'ectul 'osibilităţilor lor de ac)itare a obligaţiilor asumate,

(n cuantumul şi la termenele stabilite. şadar, creditorii sunt interesate să cunoască din tim',

dacă rambursarea şi 'lata dob*n-ilor aferente, 'ot fi reali-ate de debitori (n condiţii normale, fără

să le cree-e greutăţi financiare de nesu'ortat. 9n acest sco', 'ot fi utili-aţi unii indicatori care să

e&'rime 'osibilităţile acce'tate de bănci, de onorare a obligaţiilor de către debitori. H6, '. 2#6I.

Ca'acitatea de (ndatorare e&'rimă 'osibilităţile unei societăţi comerciale de a 'rimi

credite care să fie garantate şi a căror rambursare, inclusiv 'lata dob*n-ilor, să nu cree-e greutăţi

financiare de nesu'ortat. 9n determinarea ca'acităţii de (ndatorare sunt interesate at*t

"0


24/73

(ntre'rinderea, c*t şi creditoare. stfel, (ntre'rinderea care doreşte să se (m'rumute 'entru

finanţarea unui 'roiect, trebuie să%şi comensure-e at*t garanţiile dis'onibile, c*t şi flu&urile

financiare 'o-itive viitoare, astfel (nc*t rambursarea la scadenţă a creditelor şi 'lata dob*n-ilor

aferente, să se 'oată reali-a fără dificultăţi. La r*ndul său, creditorul banca, (ntruc*t acordă

credite, (şi asumă anumite riscuri Jde nerambursare, de ne'lată a dob*n-ilor, de imobili-are, de

devalori-are a monedeiK. Prin urmare, este 'rofund interesată să cunoască situaţia economico 4

financiară a viitorului debitor, 'entru a decide dacă acce'tă cererea de credit sau o res'inge

H2?, '. 2#>I.

Conclu-ion(nd materialul teoretic 're-entat 'utem afirma că doar 'rintr%o 'olitică eficientă

de investiţii se creea-ă 'remisele necesare unei economii durabile la nivel macro, c(t şi la nivel

micro. Punctul de 'ornire (n atingerea obiectivelor organi-aţionale este o strategie investiţională

bine 'usă la 'unct. ;ste de neimaginat ca acesta să fie de-voltată fără un studiu am'lu a 'ieţei,

consumatorilor şi concurenţilor. v(nd un răs'uns 'o-itiv la acest as'ect 'utem trece la eta'a de

filtrare a diferitor variante de 'roiecte de investiţii 'rin 'risma criteriilor de necesitate,

o'ortunitate, risc şi eficienţă. $re't criterii de eficienţă 'utem sublinia criteriile financiare: @N,

737, 3ndicele de 'rofitabilitate şi Aermenul de 7ecu'erare. $u'ă cum bine cunoaştem un 'roiect

de investiţii este un 'roces com'le& structurat 'e eta'e bine determinate care se află (ntr%o

interacţiune continuă. $eci (n cadrul fa-ei de conce'ţie are loc alegerea sco'ului şi obiectelor de

investiţii care vor fi finanţate şi elaborarea teoretico%economică a 'roiectului, fa-a de e&ecuţie

este caracteri-ată 'rin su'unerea efectivă a resurselor materiale şi umane 'rocesului de

transformare (n vederea reali-ării materiale a elementelor conce'ute teoretic (n eta'a de

conce'ţie 4'roiectare.

. n as'ect foarte im'ortant care merită o atenţie deosebită este structura financiară care

urmea-ă să fie ado'tată. stfel regula de ba-a (n susţinerea unui model de structura finaciară este

ca activele 'e termen lung să fie finanţate din ca'italurile 'ermanente, iar activele curente 4 din

surse tem'orare, care cu'rind fondul de rulment şi datoriile 'e termen lung. D altă te-a ce vine(n tangenţă cu structura financiară este situaţia 'rivind (ndatorarea, deci orice (ntre'rindere

urmea-ă să ado'te o 'olitica (nţelea'tă şi (n acelaşi tim' 'rudenţială 'rivind datoriile, astfel

datoriile totale nu trebuie să fie de " mai mari dec(t ca'italul 'ro'riu.

8aterialul 're-entat (n această lucrarea ne serveşte (n calitate de metodologie şi

instrumentar eficient de reali-are a 'oliticii de investiţii şi finanţare a (ntre'rinderii. 3nvestiţia şi

sursele de finanţare a acestora re're-intă un obiect de cercetare actual şi valoros 'entru mediul

ştiinţific şi (n 'rimul r(nd 'entru mediul antre'renorial. ;ste foarte im'ortant ca lansarea uneiinvestiţii să se desfăşoare (n strictă conformitate cu 'rinci'iile şi criteriile de eficienţă enunţate,

"5


25/73

'entru edificarea unor (ntre'rinderi rentabile, ada'tabile unui mediu dinamic. Coagularea, aici,(n

7e'ublica 8oldova a acestui model de entitate economică ba-at 'e creştere şi de-voltare

inevitabil va aduce cu sine la bunăstarea a (ntregului sistem economic a statului, c(t şi a

societăţii (n ansamblu.

"?


26/73

CAPITOLUL II% ACTIVITATEA Î%C%2PANIFCOOP SCULENI4 ÎN

CONDIŢIILE CLI/ATULUI INVESTIŢIONAL

DIN REPU6LICA /OLDOVA

%:% Clima!ul in,e!i&ional din Re)u-li'a /oldo,a Noţiunea de climat investiional reflectă nivelul de atractivitate a unei ţ+ri 7ramuri, )one,

regiuni8 pentru alocarea investiţiilor .

$u'ă cum sublinia-ă economistul rus, /[email protected]şin, în 0tiinţa economic+ noţiunea de

9climat investiţional se a!l+ înc+ în proces de constituire. (e o2icei, prin climatul investiţional

se su2înţelege totalitatea !actorilor politici, social;economici, !inanciari, socio;culturali,

organi)atorici,


27/73

nali-a climatului investiţional are ca re'er studierea 'o-iţiei geo%economice şi

evoluţia 'rinci'alilor indicatori macroeconomici ai 7e'ublicii 8oldova deţine o 'o-iţie

geoeconomică favorabilă, av(nd acces at(t la 'iaţa estică JC /3K, cu care are semnat un cord de

Liber /c)imb c(t şi la cea vestică J;Kcu care are semnat un cord de Comerţ Preferenţial, care

'ermite desfăşurarea unui regim de comerţ liberaliVat la o serie de 'roduse şi mărfuri..

D 'rivire de ansamblu asu'ra evoluţiei econmiei naţionale se 'oate trasa conclu-ia că

tran-iţia 7e'ublicii 8oldova s're o economie liberă a sc)imbat cardinal structura economiei

7e'ublicii 8oldova, de-voltarea şi dimuarea unor sectoare 'ot fi observate (n (ig% %:%

/ectorul agricol (n P3B scade de la "


28/73

Princi'alul indicator economic care caracteri-ea-ă economia naţională este Produsul

3ntern Brut, conform estimărilor 'entru anul "#22 a constituit 6," miliarde /$, f((nd (n creştere

cu major(ndu%se cu 1,5W faţă de anul "#2#. 9n continuare (n (ig% % este 're-entată evoluţia P3B

(nce'(nd cu anul "###, cel mai (nalt nivel fiind atins (n anul "##>, una din 'erioada cea mai

favorabilă 'entru economia 8oldovei. rmare, (n tim'ul cri-ei financiare,du'ă cum observăm (n

!a-elul %:.indicatorii macroeconomici au că-ut brusc (n toate domeniile: (n 'roducţia

industrială, investiţiile (n ca'ital fi& şi trans'ort. /e 'rogno-ea-ă de a recu'era 'o-i ţiile 'ierdute

'(nă (n anul "#25.

Fig %" E,olu&ia 0i )rogno1a Produului In!ern 6ru!. KSura" ===.mec.gov.md

Ta-elul %:

Re'u)erarea e'onomiei na&ionale du)* 'ri1a (ina'iar*.K

Indi'a!ori ?? ,??M.K

?:? ,??.K

?:: ,?:?. K

?:: ,??M. K

Produsul 3ntern Brut

http://www.mec.gov.md/http://www.statistica.md/http://www.mec.gov.md/http://www.statistica.md/


29/73

n alt indicator care caracteri-ea-ă eficienţa economiei naţionale sunt investiţiile străine

Ca'italul străineste 'erce'ut ca un element im'ortant şi esenţial 'entru de-voltarea

economică din 7e'ublica 8oldova. 3nfluenţa acestuia asu'ra economiei naţionale este dublă. Pe

de o 'arte este vorba de flu&uri de credite, (m'rumuturi şi investiţii 'rin care ca'italul străin

'oate com'leta resursele financiare naţionale (n a'licarea 'rogramului de macro%stabili-are, iar

'e e altă 'arte, ca'italul străin joacă un rol fundamental (n restructurarea economiei şi reali-area

'rocesului de de-voltare. Ca'italul străin re're-intă mai mult dec*t un sim'lu flu& de resurse

e&terne, el este, de fa't, un su'ort (n efectuarea unor inevitabile ajustări structurale (n economia

naţională. n rol cu totul deosebit (n acest conte&t este jucat de investiţiile străine directe, ce au

re're-entat 'entru toate ţările din ;uro'a Centrală şi de ;st, dar şi 'entru ţări din alte regiuni, un

catali-ator al trecerii la economia de 'iaţă şi de-voltării economice.

;voluţia acestui indicator este 're-entat (n (ig% %# 0i (ig% %+ . astfel din anul "##" '*nă

(n "##>, investiţiile străine directe au crescut de la >5 de milioane dolari (n "##" la 62".>

milioane dolari (n "##>. 9nsă cri-a finaciară a redus semnificativ intrările de investiţii străine

directe, (n anul "##


30/73

Sura" .unctad.or*

Fig% %+ "In,e!i&iile !r*ine dire'!. 'umula!i, mil. Sura" .statistica.md

$u'ă cum observăm (n graficele 're-entate 'utem constata că economia naţională

(nregistrea-ă (mbunătăţiri la unele ca'itole com'arativ cu 'erioada de dinainte de cri-a, astfel

avem creşteri la P3B cu 6,2W faţă de anul "##>, 'roducţia agricolă a crescut cu ",# W, im'ort cu

1,# W, cea mai mare creştere o avem la e&'ort, major(ndu%se com'arativ cu anul "##> cu 0, c(nd au atins 625 mil dolari

americani. Condiţiile create determină şi o (nvigorare a invesţiilor locale, deci 'robabil că ar fi

un moment 'ro'ice 'entru devoltarea unei investiţii 'rofitabile.

n element la fel de im'ort (n crearea unui climat investiţional favorabil este sistemul

legal /istemul legal al 7e'ublicii 8oldova a cunoscut o de-voltare relativ bună 'e 'arcursul

ultimilor ani . 8oldova s%a a'ro'iat de standardele ţărilor euro'ene şi ale organi-aţiilor

internaţionale.

Pilonii 'e care se fundamentea-ă intrarea şi menţinerea investitorilor 'e 'iaţa sunt

menţionaţi e&'res at(t (n Constituţia 7e'ublicii 8oldova c(t şi (n legislaţia (n vigoare. Cei mai

im'ortanţi dintre aceştea sunt enumeraţi mai jos

• %rotecia proprietii private % /tatul garantea-ă dre'tul la 'ro'rietatea 'rivată, 'recum şi

dre'tul la moştenirea 'ro'rietăţii Jart.51 al ConstituţieiK şi ocroteşte 'ro'rietatea

cetăţenilor 7e'ublicii 8oldova, străini şi a'atri-i.

0#

http://www.unctad.org/http://www.statistica.md/http://www.statistica.md/http://www.unctad.org/http://www.statistica.md/


31/73

• %rote+area ,i promovarea investiiilor 9 9n conformitate cu articolul 2"1 al Constituţiei,

statul asigură inviolabilitatea investiţiilor 'ersoanelor fi-ice şi juridice, inclusiv străine.

/tatul asigură un regim de securitate şi 'rotecţie de'lină şi 'ermanentă tuturor

investiţiilor indiferent de forma lor. 3nvestiţiile şi facilităţile acordate acestora nu 'ot fisu'use discriminării (n funcţie de cetăţenie, domiciliu, loc de (nregistrare etc., tuturor

investitorilor fiindu%le acordate dre'turi egale.

• -proprierea ,i compensarea / Constituţia 'revede Jart.51K, că nimeni nu 'oate fi

e&'ro'riat dec*t 'entru o cau-ă de utilitate 'ublică stabilită conform legii şi cu oferirea

unei dre'te şi 'realabile des'ăgubiri. 3nvestiţiile nu 'ot fi e&'ro'riate ori su'use unor

măsuri cu efect similar, care 'rivea-ă (n mod direct sau indirect investitorii de titlul de

'ro'rietate sau de control asu'ra investiţiei.

• Mani$estarea li!erei iniiative economice % Piaţa, iniţiativa economică şi concurenţa

loială sunt identificaţi ca 'iloni de ba-ă ai economiei Jart.< al Constituţiei 7e'ublicii

8oldovaK. Pagubele, inclusiv 'rofitul ratat, su'ortate de (ntre'rindere ca urmare a

(nde'linirii unor dis'o-iţii ilegale urmea-ă a fi re'arate din bugetul care finanţea-ă

res'ectivele autorităţi.

Pe l(ngă res'ectarea acestor 'rinci'ii este necesar reali-area 'ractică 'rin diferite 'olitici,

'rograme şi legi concrete care să inducă claritatea şi siguranţa necesară (n sco'ul 'romovării

invesţiilor (n 7e'ublica 8oldova. $eci 'rinci'alele atuuturi care le are 7e'ublica 8oldova (n

com'araţie cu alte state sunt 're-entate (n figura de mai jos:

Fig% %" Fa'!ori im)or!an&i 3n de1,olarea 'lima!ului in,e!i&ional al Re)u-li'ii /oldo,a Sura" /tudiu 'rivind Climatul investiţional din 7e'ublica 8oldova, 8;C al 78

02


32/73

9n afară de avantajele 're-entate (n figura ?, se 'oate com'leta acestă suită de 'uncte forte cu :

• D'ortunităţile oferite de cele 6 Xone ;conomice Libere, Portul 3nternaţional liber

iurgiuleşti şi Parcurile 3ndustriale la 'roducerea şi e&'ortul marfurilor şi 'roduselor,

scutirea de 'lata A@ şi acci-elor , infrastructura 'entru (ntre'rinderile de 'roducţie

e&istentă, 'recum şi scutirea de ta&ele vamale, 'rogramarea şi limitarea controalelor.

• $e-voltarea de 'roiecte şi 'arteneriate 'ublice%'rivate, care ar duce la distribuirea

riscurilor, efectuarea investiţiilor necesare (n sectoare strategice ale economiei naţionale

cum ar fi: energetic, a'a, canali-are şi trans'ort. $e asemenea la acest as'ect o are

sim'lificarea reglementărilor (n domeniu care ar uşura accesul la finanţarea necesară.

• /ectorul bancar de-voltat, o'erarerea 'e teritoriul 7e'ublicii 8oldova a unui număr de

2? banci comerciale, 'rintre care avem şi o 're-enţă activă a bancilor străine

9nsă (n 'ofida tuturor elementelor legislative favorabile investiţiilor J're-entate (n secţiunea

anterioarăK, 'roblema centrală constă (n a'licarea adecvată şi efectivă a legii scrise. Damenii de

afaceri arată că 'rinci'ale 'robleme care afectea-ă climatul de afaceri sunt costurile (nalte de

obţinere a 'ermiselor, autori-ărilor şi licenţelor, 'rocedurile vamale com'licate, costurile mari

legate de ins'ecţiile şi controalele efectuate de instituţiile de stat

ltimele investigaţii asu'ra climatului de investiţii din 7e'ublica 8oldova arată că

'rintre cele mai grave im'edimente (n calea de-voltării afacerilor mai 'ot fi enumerate sunt

• imaginea nefavorabilă a ţării+

• birocraţia generală+

• instabilitatea 'oliticilor economice Jat*t la nivel microeconomic, c*t şi macroeconomicK,

'ovara creată de actele normative regulatorii

•

coru'ţia. Aotalitatea datelor anali-ate la ca'itolul climat investiţional sunt (ndre'tate s're studierea

mediului e&tern (n care activea-ă entităţile economice din 7e'ublica 8oldova şi (n s'ecial

(ntre'rinderea 9.C.Panifcoo' /culeni!. .Panifcoo' /culeni! re're-intă obiectul central de

studiu (n lucrarea (n cau-ă. Ca şi 'entru orice organism economic, (ntre'rinderea sus menţionată

are nevoie de investiţii durabile 'entru a re-ista (n tim', iar sectorul de 'anificaţie este vital

'entru economia naţională. Concurenţa şi cerinţele cresc(nde ale consumatotilor re're-intă

stimulentul care determină accelerarea 'roceselor de investiţii. .Panifcoo' /culeni! trebuie deci,

să%şi concentre-e efortul (n de-voltarea infrastructurii de 'roducţie, de-voltarea te)nologie de

0"


33/73

fabricaţie, intrarea 'e 'iaţă cu 'roduse de o calitate mai (naltă dec(t a com'etitorilor,

'erfecţionarea şi instruirea su'erioară a 'ersonalului. ceste 'uncte menţionate ar ridica

(ntre'rinderea la un nivel su'erior de eficienţă, la asigurarea unui real succes 'e 'iaţă.

Familiari-area cu activitatea (nte'rinderii şi 're-entarea 'rinci'alilor indicatori

economico%financiari re're-intă 'rimul 'as (n 'roiectarea şi im'limentarea unui 'roiect

investiţional.

%% Pre1en!area general* a 3n!re)rinderii ÎC 2Pani('oo) S'uleni4

ÎC 2Pani('oo) S'uleni4 este o (ntre'rindere coo'eratistă, av(nd statut de 'ersoană juridică cusco' lucrativ. Dbiectul 'rinci'al de activitate a 9C Panifcoo' /culeni! este 'roducerea şireali-area 'roduselor de 'anificaţie şi cofetărie. fost (nfiinţată (n anul 26 de către CDDPng)eni şi de asemenea face 'arte din sistemul coo'eratist din 7e'ublica 8oldova 48oldcoo'. 9.C. 2Panifcoo' /culeni! are dre't sco' satisfacerea intereselor organi-aţiilorcoo'eratiste de consum, membrilor coo'eratori, 'recum şi altor 'ersoane fi-ice şi juridice dinţară şi străinătate.

Certificatul de (nregistrare a (ntre'rinderii datea-ă din ">.2".2


34/73

/ecţia re'araţie şi a'rovi-ionare au ca sco' asigurarea derulării normale a activităţilor

au&iliare şi anume re'araţia curentă a mijloacelor fi&e, a mijloacelor de 'roducţie şi a mijloacelor

de trans'ort, de asemenea asigurarea unei a'rovi-ionări (ntr%un volum şi (ntr%un tim' o'tim

'entru (ntre'rindere.

9.C. Panifcoo' /culeni fabrica relativ o gamă largă de 'roduse, (m'ărţită (n " linii: 'roduse

de 'anificaţie şi 'roduse de cofetărie. Produse de 'anificaţie includ '(ini, fran-ele, )ale (n total

2" sortimente. Produsele de cofetărie includ diferite sortimente de biscuiţi, turte dulci, co-onaci,

rulade (n total circa 2? sortimente. @olumul 'roduselor fabricate constituie a'ro&imativ 6## tone

anual. Producţia fabricată este comerciali-ată (n ra-a raionului ng)eni.

9ntre'rinderea dis'une de " unităţi 'roducătoare (n com. /culeni şi com. Corneşti, ambele

afl(ndu%se (n raionul ng)eni. La (ntre'rindere sunt angajaţi 55 de muncitori (n sectorul

'roductiv dintre care: la fabrica din /culeni lucrea-ă : 1 brutari, 1 mestecători, 1 maşinişti, 1

stivari+ la brutăria din Corneşti lucrea-ă 5 brutari, 5 mestecători, 5 maşinişti , 5 stivari.

9ntre'rinderea dis'une de " cu'toare ,,8atador 2!, 2 cu'tor rotativ, 2 cu'tor 'e vatră

moldovenesc, av(nd o ca'acitate totală de > tone (n "5 de ore. Pentru livrarea 'roduselor de

'anificaţie sunt (n dotare 6 unităţi de trans'ort.

Produsele sunt livrate conform contractelor de ac)i-iţii (nc)eiate (n 'realabil cu beneficiarii şi

anume la:

$e'artamentul $otari a 7. 8oldova9ntre'rinderi 'rivate 4 55 la număr Coo'eraţia de consum ng)eniŞcolile şi grădiniţele 'rimăriei /culeni, /emeni, Xagarancea, Bumbăta, le&eevca,

Corneşti, E(rceşti$irecţia de (nvăţăm(nt ng)eniAnali1a 'on'uren&ei

Conform informaţiilor dis'onibile la (ntre'rindere, 'iaţa 'roduselor de 'anificaţie raională

este dominată de 1 (ntre'rinderi. La ba-a anali-ei date se află indicatorul % volumul 'roducţiei

marfă reali-ată 'entru un interval de "5 de ore. Drdinea descrescătoare 'rivind volumul 'roducţia marfă reali-ată de aceste (ntre'rinderi este următoarea:

2K /7L ,,$anova%Prim!% 5 tone"5)

"K /7L ,, 7ico%8aria!% 0 tone"5)

0K 9.C. ,,Panifcoo' /culeni!% " tone"5)

5K /7L Finist! 4 2"## tone"5)

?K /7L ,, nol com! 2"## tone"5)

1K /7L ,,Aru)in!% 2### tone"5)

6K lte (ntre'rinderi 4 2### toneY"5)

M D imagine mai concludentă vi-avi de 'onderea fiecărei (ntre'rinderi (n 'iaţa

totală de 'anificaţie a r. ng)eni este re're-entată (n (ig% %$"

05


35/73

:?

30%22%15%9%9%7%7%

S!ru'!ura )ie ei de )ani(i'a ieț ț

i 'o(e!*rie din r% UngJeniș

Danova PrimSRL Rico-Maria SRL ÎC PanifcoopScu!ni

"ini#$ SRL no-Com SRL &ru'in SRL

($! )n$r!prin*!ri

:: Fig% %$"S!ru'!ura )ie&ei )roduelor de )ani(i'a&ie: 0i 'o(e!*rie din r% UngJeni

20K Sura: Ela2orat în 2a)a calculelor vol. producţiei reali)ate:+ Pe l(ngă indicatorii de volum, (n anali-ă 'ot fi cu'rinşi şi factori ca calitatea 'roduselor,

nivelul de-voltării te)nologice, structura şi sortimentul 'roducţiei, (n !a-elul : este

re're-entat situaţia generală 'rivind eficienţa activităţii economice a 'rinci'alilor trei

concurenţi de 'e 'iaţa locală.

: Ta-elul %%

10) Studiul e$icienei activitii economice a primelor 3 ntreprinderi 12)productoare de produse de pani$icaie

318:

? A!ri-u!ul: În!re)rinderi. )un'!ele

a'orda!e""K

"0K3m'ortanţa

coef icien

ţi

"5K Punctaj 'onderat

$ SRL..Dano,a9

Prim4

SRLM ..Ri'o9

/aria4

#? 2Pani('o

o)S'uleni4

0>K 3 0K6,

##

+ Cali!a!ea)roduelor

?#K 0? ?2K 0? ?"K 0# ?0K #,"? ?5K >,6?

??K>,6?

?1K6,?#

Ni,elul de1,ol!*rii!eJnologi'e 0iu!ilaQele u!ili1a!e

?>K 5# ?


36/73

##

##

##

# Pun'!aQ a'umula! 65K%%%%%%%

6?K %%%%%%%%

61K%%%%%%%% :.?? M #.

?

#.

??

M?+.

?138 Sursa: În 2a)a datelor colectate de autor din documentaţia intern+ a întreprinderii

4)

>0K /tudiul reali-at relevă fa'tul că 'unctajul total acumulat de Panifcoo' /culeni!

este de "5,? 'uncte ocu'(nd ultimul loc (n acest clasament, /7L ,,7ico%8aria! cu un

'unctaj total de 0? ocu'ă locul second şi res'ective /7L,,$anova%Prim! ocu'ă 'rimul loc

cu cel mai (nalt scor 05K Ri'ul neoli'i!*rii )rodu'&iei (a-ri'a!e" Nesolicitarea 'roducţiei fabricate din

cau-a calităţii 'roduselor, deşi afectea-ă (ntr%o 'ro'orţie nu 'rea ridicată (ntre'rinderea, ar

'utea cau-a 'robleme (ntre'rinderii 'e termen mediu şi lung. 9nsă daca aceste reclamaţii

răm(n fără soluţii,iar măsurile necesare e&cluderii lor nu sunt a'licate, com'ania 'oate

'ierde o 'arte din clientelă. $eci căile care ar duce la minimi-area acestui ti' de risc sunt:

2K creşterea calificării 'ersonalului 'roductiv 'rin de-voltarea de noi ca'acităţi care ar creştegradul de cunoaşterea a 'rocesului te)nologic, ar (nsuşi de noi metode de control 'e fa-e a

'rocesului de 'roducţie (n asigurarea calităţii dorite

"K im'lementarea unor te)nologii noi şi 'rocurarea de mijloace de 'roducţie mai

'erformante, astfel (n acest mod calitatea 'roducţiei va creşte substanţial

0K im'lementarea unor masuri de (ntreţinere şi re'araţie care ar e&clude ieşirea ne'revă-ută

din u- a mijloacelor 'roductive

>?K Ri'ul de a)ro,i1ionare: 'rovi-ionarea constituie un element indis'ensabil

desfăşurării activităţii o'eraţionale a (ntre'rinderii. 9ntre'rinderea (n cau-ă şi%a creat o reţea

de furni-ori care o asigură (n 'ermanenţă cu resursele materiale necesare. 9nsă (n condiţiile

actuale c(nd 'reţul la materia 'rimă de ba-ă Jgr(ul alimentarK se află (n creştere, a'are

riscul unui deficit de resurse 'rimare determinat de condiţiile naturale din 7. 8oldova şi

din străinătate Jcum ar fi 7usia de e&em'luK.

>1K 9.C. ,,Panifcoo' /culeni! se confruntă cu ri'ul de neg*ire a (urni1orilor la

)re&ul )lani(i'a! an!erior. (ntre'rinderea fiind nevoită să ac)i-iţione-e materia 'rima la

01


37/73

un 'reţ mult mai mare, ceea ce determină (n final creşterea 'reţului 'entru 'rodusele de

'anificaţie 'roduse. Căile de minimi-are a acestui ti' se risc sunt:

% 9nc)eierea de contracte de a'rovi-ionare 'e termen lung

9 Crearea de de'o-ite noi şi funcţionale 'entru asigurarea 'ăstrării integrităţii si

'ro'rietăţilor calitative a resurselor materiale (n condiţiile unor volume s'orite de stocuri

de resurse.

>6K Ri'ul 'on'uren&ial: Concurenţa 'e 'iaţa raională se caracteri-ea-ă 'e o

com'etiţie str(nsă (ntre ? concurenţi 'uternici, 9.C. ,,Panifcoo' /culeni!du'ă volumul

'roducţiei reali-ate se clasea-ă 'e locul 0.stfel (n aceste condiţii riscul reducerii 'ieţii de

desfacere este unul real şi 'revi-ibil. Căile de minimi-are a acestui risc sunt:

2K lărgirea gamei sortimentale de 'roduse de 'anificaţie şi creşterii calităţii şi (ndre'tarea

atenţiei (ntre'rinderii s're un e&terior estetic al 'roduselor 'recum şi 'e toate atributele

ce definesc 'rodusul

"K studierea 'ieţei şi determinarea -onelor slab asigurate cu 'roduse de 'anificaţie.

>>K Ri'ul !eJni'o9!eJnologi' ; 8ijloacele fi&e 'roductive şi te)nologia joacă un rol

determinant (n asigurarea unei activităţi durabile, de aceea (ntre'rinderea trebuie să se

concentre-e 'e acest domeniu. La momentul actual mijloacele fi&e active, c(t şi te)nologia

de fabricaţie sunt (nvec)ite şi necesită restructurări. Pentru asigurarea unei creşteri, deci-ia

de a (nvesti (n aceasta direcţie trebuie să fie 'rioritară. Beneficierea de un 'rogram de

finanţare 'entru 'rocurarea de te)nică nouă şi te)nologii trebuie să fie un obiectiv fi&at in

'lanul de de-voltare a (ntre'rinderii..

>


38/73

administraţiei şi sindicatului s're re-olvarea 'roblemelor sociale cu care se confruntă

angajaţii.

?2 2"",1

>0

25?K 2>251K >. 256K sigurări medicale

JangajatorK

25>K 26,?0

"

25>0#

2?2K :

?

: TOTAL :# :.$

+?

:+ #$.

+M

: +$.

+:$ Sursa: 7a'ortul Financiar 'entru anul "#22 şi "#2#

0>


39/73

:2009 2010 2011

200000

205000

210000

215000

220000

225000

230000

235000240000

245000

250000

Suma totala a taxelor şi impozitelor platite la buget

:M Fig %% E,olu&ia )reiunii (i''ale: Sura" În 2a)a datelor din >aportul Financiar anual

:$?

:$:

:$ Con'lu1ii"

210K

215K Conform anali-ei datelor din tabel, 'recum şi a diagramei din imagine se 'oate

constata că (n ultimii ani de gestiune se observă o tendinţă de majorare tre'tată a 'resiunii

fiscale, 'laţile la buget (n "##22 com'arativ cu anul "##< a crescut cu 25,0"W fa't

remarcat şi (n figura 2, ceea ce determină o diminuare a resurselor financiare care ar 'utea

fi (ndre'tate s're creşterea şi de-voltarea afacerii. nali-(nd de e&em'lu structura ta&elor şi

im'o-itelor totale 'lătite la buget 'utem afirma că 'onderea 'rinci'ală revine contribuţiilor

'rivind asigurările sociale cu 61,>0 W , res'ecti locul 33 4 contribuţii 'rivind asigurările

medicale obligatorii cu 22,1< W, şi locul 333 4 >,0< W, restul im'o-itelor av(nd o 'ondere

mică (n structura im'o-itelor şi ta&elor totale 'lătite la buget. $eci ca o recomadare,

anali-(nd situaţia din o'tica (ntre'rin-ătorului aş o'ta 'entru crearea unui cadru fiscal mai

lejer 'entru (ntre'rideri, 'rin comasarea unor im'o-ite locale (ntr%o ta&ă unică care ar uşura

calculaţia şi 'lata im'o-itelor către bugetul de stat, crearea de noi facilităţi fiscale care ar

descătuşa iniţiativa 'rivată şi ar mări interesul 'otenţialilor (ntre'rin-ători (n iniţierea unei

afaceri 'ro'rii.

21?K

0


40/73

:$$%#% E,olu&ia )rin'i)alilor indi'a!ori (inan'iari ai Î%C% ..Pani('oo)

S'uleni4

216K

21>K nali-a situaţiei 'atrimoniale 'resu'une e&aminarea activelor controlate de(ntre'rindere, indiferent de sursele de finanţare a acestora. Necesitatea anali-ei situaţiei

'atrimoniale re-ultă din im'ortanţa informaţiei obţinute (n urma anali-ei 'entru elaborarea

deci-iilor de diferit gen din 'artea utili-atorilor numeroşi ai 7a'oartelor financiare. 9n calitate de

sursă 'rinci'ală de anali-ă a situaţiei 'atrimoniale serveşte Bilanţul contabil , (n 'articular ,

informaţiile situate (n activul acestuia .9n continuare vom face o anali-ă mai detaliată a situaţiei

'atrimoniale (n calculele de mai jos:

21


41/73

1

0"010

#,26

##5>0

,"6 #,<

"00K6

"05K CreanţeA/

"0?K "6<5"1

"01K 2

","0

"06K 20#0>5

"0>K 1,#0

"0 "52K 8B

"5"K 05121

"50K 2,?"

"55K 556?#

"5?K ",#6

"51K #,??

"56K< "5>K lte C

"5K "2101#,?9A83 A8

A?8

A58? A@8 5

"66K2

"6>K 7ataimobili-ării

"62K ?

52


42/73

">"K" ">0K 7ata C

">5K"5

">?K2< ">1K %?

">6K0

">>K 7ata 'atr. cudest. 'rod.

">?

"


43/73

Ta-elul %$

0##K#?: Anali1a 'oe(i'ien&ilor !ru'!urii urelor de (inan&are a a'!i,elor

#?#?#N

#?+ Indi'a!or

#? La (ineleanului

#?$ Ri!mulde

're0!ere.K

#? ?:?

#:? ?::

383 38 3?8 358 ? 3@8 5

026K

2

02>K Ca'ital

'ro'riu

022

>2

0"#K 2>0"

05"

0"2K 2##

,1>

0""K" 0"0K Aotal datorii

0"5K 515>50

0"?K 0020?"

0"1K 62,">

0"6K0 0">K Aotal 'asiv

0"56"5

00#K "2101,6"W, iar total 'asiv s%a micşorat (n anul "#22 faţă de

anul "#2# ?,0 W

##+ Ta-el %%##

##$ Anali1a !ru'!urii (inan'iare a 3n!re)rinderii##

##M In

di'a!ori ## /odul de 'al'ul

#+? An

ul?:? #+: Anul ?::#+ CI

G:050K $atorii AotaleAotal 'asivP

U"0055K #,2?

005?K #,2?

?#+$ CI

G056K $atorii totaleACa'ital 'ro'riu

U" 05>K #,2>05

5#? CI

T:0?2K $atorii la termenCa'ital

'ermanent U2" 0?"K # 0?0K ##+ CI

T0??K $atorii la termenCa'ital

'ro'riu U2 0?1K # 0?6K ##M C

/I 0?


44/73

EI Aotale, lei 000" 11# la#,2>5, datoriile re're-ent(nd o

cotă foarte mică din structura finaciară a (ntre'rinderii. C3A2 Ş3 C3A" au o valoare nulă,

acesta e&'lic(ndu%se 'rin fa'tul că datoriile 'e termen lung şi mediu nu 'artici'ă la

finanţarea activelor (ntre'rinderii. cest as'ect este considerat ca fiind unul negativ din

considerentul că activele 'e termen lung este necesar de a fi finaţate at(t din ca'italul 'ro'riu c(t şi din datorii 'e termen lung. Putem deci constata că e&istă o ca'acitate de

(ndatoarare im'ortantă liberă la (ntre'rindere, astfel ca'acitatea ma&imă de (ndatorare este

0>52?"W com'arativ cu anul "#2#, iar ca'acitatea de (ndatorare

efectivă atinge (n anul "#22 o valoare de 05>11


45/73

K83 8 ?8 58 ? @8 5 A8 @ 18 A 0?

5"0K >>,#<

5"5K "125"2

5"?K 6>,<

5"1K %K vans 'rimite 5"


46/73

561K Sursa: 7a'ortul Financiar 'entru anul "#22 şi "#2#

566K

56>K $in datele 're-entate (n tabelul de mai sus se observă că (n com'onenţa surselor

(m'rumutate nu se regăsesc datoriile 'e termen lung, activele (ntre'rinderii fiind finanţate

doar de către ca'italul 'ro'riu şi datorii 'e termen scurt. 7e-ultatele cu semnul 4 sunt

a'reciate 'o-itiv, iar cele cu semnul Z sunt a'reciate negativ. $eci observăm că 'onderea

cea mai mare o deţine 'entru anul "#22 datoriile 'rivind facturile comerciale 6>,#K 7e-ultatul financiar al activităţii (ntre'rinderii se caracteri-ea-ă 'rin suma

'rofitului

5>2K J 'ierderilor K şi a nivelului rentabilităţii obţinute.

5>"K 7entabilitatea re're-intă un indicator al eficienţei care e&'rimă ca'acitatea

(ntre'rinderii de a c*ştiga 'rofit . @om anali-a aceşti indicatori mai detaliat (n calculele de mai

jos:

5>0K

5>5K

+M Ta-elel %

5>1K

+M Anali1a indi'a!orilor de ren!a-ili!a!e

+MMN

+M Indi'a!ori+? Anul

?:?+: Anul

?::

+ A-a!erea>9

?183 ?8 5448 5438 ? 548 5?#0K

2?#5K @enituri din

v(n-ari,lei?#?K 0260

65? ?#1K 0"6>"#??#6K Z2#5

51#?#>K

" ?#25

?< ?22K >


47/73

?">K1

?" ?02K 5,


48/73

?5"K

+# Ta-elul %:?%

++ Cal'ulul 'oe(i'ien&ilor de li'Jidi!a!e

5>


49/73

?1>K Sursa: 7a'ortul Financiar 'entru anul "#22 şi "#2#

$

? $in calculele efectuate re-ultă că la (ntre'rinderea 9.C. ,,Panifcoo' /culeni! (n

anul "#22 faţă de anul "#2# s%au diminuat toţi coeficienţii luaţi (n calcul

?62K stfel rata de lic)iditatea curentă com'ară ansamblul activelor circulante, cu

ansamblul datoriilor 'e termen scurt Jscadente sub un anK. La această rată nivelul

asiguratoriu este cu'ins (ntre 2,"%2,>. 9ntre'rinderea cercetată nu res'ectă acest 'rinci'iu.

$in anali-a evoluţiei ratei de lic)iditate curentă se observă că (n anul "#22 lic)iditatea

curentă scade de la 2,"" la #,5 la 6"00< lei .

?6"K 7ata de lic)iditatea intermediară e&'rimă ca'acitatea firmei de a%şi onora

datoriile 'e termen scurt din creanţe şi dis'onibilităţi băneşti.@aloarea recomandată a

acestui indicator este de #,>. 9n "#22 faţă de anul 'recedent rata lic)idităţii intermediare s%a

micşorat de la #,12 la #,01, din acest motiv (ntre'rinderea cu greu face faţă 'lăţilor

scadente 'e termen scurt 'e seama activelor uşor transformabile (n lic)idităţi.

?60K 7ata de lic)iditatea absolută a'recia-ă măsura (n care datoriile e&igibile 'ot fi

aco'erite 'e seama dis'onibilit[ţilor băneşti. Pentru această rată se 'oate utili-a ca re'er

nivelul de #,". $eci (n ca-ul (ntre'rinderii anali-ate se observă că acest re'er nu este

res'ectat, (n anul "#22 faţă de anul 'recedent , acest coeficient s%a diminuat de la #,25 la

#,22. 8otivul (l constituie at(t creşterea mărimii datoriilor 'e termen scurt de la 0020?" la

0?5


50/73

egală cu valoarea 'lăţilor , şi necesarul de resurse financiare este egal cu e&istentul de

resurse financiare. Calculul indicatorilor ec)ilibrului financiar (l vom efectua (n tabelul de

mai jos:

Ta-elul %::%

M? Cal'ulul (ondului de rulmen!. lei

M:N M Indi'a!

oriM# Anul

?:?M+ Anul

?::5183 548 538 58 ??


51/73

@318 D creştere a tre-oreriei nete se 'oate reali-a fie 'rin creşterea fondului de rulment

şi scăderea necesarului de fond de rulment, fie 'rin scăderea creditelor bancare de tre-orerie şi

creşterea dis'onibilităţilor băneşti.

12K1"


52/73

(ntre'rinderea (n urmă cu circa 2# ani 'ractica acest gen de activitate. ;l se (ncadrea-ă (n

categoria investiţiilor de e&tindere.

106K ceastă o'ortunitate re-ultă din conclu-iile des'rinse de managerii (ntre'rinderii,,Panifcoo' /culeni! , (n urma anali-ei ofertei de torturi e&istente 'e 'iaţa locală din r.

ng)eni , şi anume10>K % calitatea nesatisfăcătoare a 'roduselor e&istente 'e 'iaţă+10#W

din necesarK

15#K 9n urma acestui 'roiect (ntre'rinderea va 'utea ocu'a acest segment de 'iaţă

dis'onibil, 'remise 'rinci'ală fiind numărul mic de 'roducători 'e 'iaţa locală a acestui ti'

de 'rodus

152K lte avantaje care facilitea-ă abordarea 'roiectului de investiţie res'ectiv sunt

următoarele:% cunoaşterea te)nologiei de fabricaţie+

% e&istenţa unor legături tradiţionale cu furni-orii de utilaje şi materii 'rime+

% e&'erienţă (n managementul 'roducţiei ec)i'amentelor de lucru şi 'rotecţie.

% 'ersonal calificat (n domeniul te)nologiilor 'e 'roducţie a 'roduselor de 'atiserie

15"K @aloarea totală a 'roiectului de investiţie 'ro'us este de 26?###. 3m'lementarea acestuianecesită următoarele o'eraţiuni:

150K ac)i-iţia a două noi utilaje, un frigider%utili-at frecvent 'entru racirea torturilor si de

asemenea a cremelor necesare torturilor şi araga- % este folosit la 're'ararea jeleului,cremei si a diferitelor gla-uri utili-ate la ornarea si decorarea torturilor+155K (nc)irierea a " s'aţii comerciale situat (n oraşul ng)eni 'entru comerciali-area

'roduselor fabricate.15?K Preci-ăm că (ntre'rinderea dis'une de celelalte utilaje şi ustensile necesare 'entru

'rocesul de 'roducţie.151K tilajele şi necesare şi 'reţurile de ac)i-iţie a acestora sunt 're-entaţi (n tabelul 0.2156K Ta-elul nr% #%:15>K Li!a a'Ji1i&iilor e(e'!ua!e

$+ O-ie'!ul in,e!i&iei

$? 6u'$: Co! a'Ji1i&ie

$ lei

1?0K Frigider

1?5K 2

1??K ??###

1?1K raga-

1?6K 2

1?>K 00###

?"


53/73

1?>###

16>K #". 3mobili-ări necor'orale 16#K ".2 /oft s'eciali-at 'entru 'rocesulte)nologic 1>2K >###

1>"K /ubtotal " 1>0K >###

1>5K 0. 3nvestiţii (n activitatea de e&'loatare 1>?K

1>1K 0.2 Necesarul su'limentar de fond derulment

1>6K 0####

1>>K /ubtotal 5 1>


54/73

?+ Co!uri !o!ale im)li'a!e dereali1area )roie'!ului

? :???

?$ Sursa: ;stimate de autor

6#6K

6#>K Princi'ala materie 'rimă utili-ată (n vederea reali-ării acestor s'ecialităţi de

cofetărie este făina de gr(u . 9n vederea 'rocurării acestuia şi a celorlalte accesorii necesare,

(ntre'rinderea va a'ela (n continuare la furni-orii tradiţionali, (n gama materiilor 'rime

comerceali-ate de aceştea găsim 'rodusele necesare 'rocesului de 'roducţie.

6#K 6W

60


55/73

6?#K 8aterial

6?2K .8. 6?"K PreţumJL;3K

6?0K Consumtort

6?5K Costtort JL;3K

6??K Faina

6?1K ]g 6?6K ?,? 6?>K 2g 6?K ?## gr. 660K "## gr. 6>5K ",16>?K lte

materii

6>1K ]g 6>6K 0# 6>>K 0## gr 6>


56/73

>"1K

>"6K

>">K

>"0#K

>02K

>0"K

>00K

>05K

>0?K

>01K

>06K

>0>K

>05#K 0K lte c)eltuieli: >52K Ta-elul #%

>5"K Al!e 'Jel!uieliLEI >50K ;lemente de c)eltuieli>55K C)eltuieli lunare>5?K C)eltuieli anuale>51K C)eltuieli cu utilităţile>56K 0""#>5>K 0>1##>5?#K "2?#>?2K "?>##>?"K C)eltuieli de trans'ort

>?0K 0>##>?5K 5?1##>??K C)eltuieli cu 'romovarea 'roduselor >?1K "?##>?6K 0####>?>K C)eluiieli cu u-ura mijloacelor fi&e şi amorti-area activelor materiale>?1#K 210K 15>##

>15K ADAL>1?K 2>?##

?1


57/73

>11K ""5###>16K Sursa: Estimate de autor

1@18 Fondul de amorti)are

% $urata de amorti-are folosita in calcul : ? ani

>16>K

2. /urse interne % 2#?###+

". 3m'rumuturi 'e termen mediu si lung:

>6>"K Perioada de gratie este de 2 ani.

MM# Ta-elul #%$%MM+ Ram-urarea 'redi!ului.lei

>>?K

>>1K >>6K raţie

>>>K ;&'loatare

>>


58/73

>


59/73


60/73


61/73

brut ## 2# ?2 512##2K3m'o-it

'e 'rofit

J2"WK

2##"K"1?"

2##0K??1K2

2##5#

,>

2#2#K5"101,

>>

2#22K005>#,

5>

2#2"K0?#"#,

5>2#20K Sursa: Estimate de autor în 2a)a pro!tului net previ)ionat

2#25K

2#2?K

2#21K

:?: Ta-elul #%

2#2>K

:?: Cal'ulul 'aJ9(lo9urilor )ornind de la )ro(i!ul ne! 0i amor!i1area e!ima!* a(i degaQa! de )roie'!ul in,e!i&ional

2#"#K ;lemente 2#"2K"#20

2#""K"#25

2#"0K"#2?

2#"5K"#21

2#"?K"#26

2#"1K 2. Profit net 'revi-ionat 2#"6K2 2#">K5#>5#,>

2#"

2#5#K1##5#,

>

2#52K12>01

,<

2#5"K?"1>

#,?

2#50K?5""#

,?

2#?#K Cas)%floactuali-at #,2 anual 2#?2K0?205,??

2#?"K?5?>",?5

2#?0K?22#5,<

2#?5K0


62/73

2#10K

2#15K @aloarea re-iduală

2#1?K v*ndu%se (n vedere fa'tul că utilajele ac)i-iţionate se amorti-ea-ă (n intervalul

de ? ani, valoarea re-iduală a 'roiectului de investiţie 'oate fi limitată la valoarea NF7%ului care

'oate fi de-investit, de 0#.### lei, lu(nd (n considerare că rata de reactuali-are este dev #,2 acestă

sumă 'este ? ani va valora 2>100,?5

#%# E,aluarea )roie'!ului de in,e!i&ie )e -a1a 'ri!eriilor

:?$$ VAN. IP. TRA. RIR

:?$

2#1>K ;valuarea 'roiectului de investiţie considerat s%a reali-at 'e ba-a următoarelor criterii:

% @aloarea ctuali-ată NetăJ@NK+

% 3ndicele de ProfitabilitateJ3PK+

% 7ata 3nternă de 7entabilitateJ737K+

% Aermenul de 7ecu'erare JA7K.

:?$

2#6#K :%Valoarea A'!uali1a!* Ne!*VAN e&'rimă sur'lusul de c*ştig generat de 'roiectul (n care s%a investit, sur'lus care re-ultă du'ă recu'erarea ca'italului avansat şi

remunerarea acestuia 'rin intermediul ratei de rentabilitate solicitate. Formula de calcul a @N

este următoarea:

2#62K2#6"K

n CFt @7 n2#60K @N^` Z % 3# ,2#65K t^2 J2ZrKt J2ZrKn

2#6?K2#61K

2#66K 9n ca-ul e&em'lului 're-entat, e&'resia @N devine următoarea:

2#6>K

2#6100,?5 ^ 12#1>,51 lei

2#>#K

2#>2K

2#>"K . Indi'ele de Pro(i!a-ili!a!e "% 8 e&'rimă mărimea totală actuali-ată a flu&urilor de lic)idităţi obţinută 'e unitate monetară de ca'ital investit.

?6


63/73

2#>0K Formula de calcul al 3P este, deci, următoarea:

2#>5K

:?M

2#>1K @N Z 3# @N2#>6K 3P ^ ^ 2 Z +

2#>>K 3# 3#

2#>


64/73

1162) t

116) ;7K $eci 'rinci'alele recomandări 'e care (nte'rinderea ar trebui să le aibă (n vi-or

sunt enumerate mai jos:

?


65/73

222


66/73

::+

::

::$

::::M

::

::#?

::#:

::#

::##::#+

::#

::#$

::#

::#M

::#::+? CONCLU7II

2252K

225"K Aema 're-entată este de mare actualitate av*nd (n vedere fa'tul că economia

7e'ublicii 8oldova are nevoie de o creştere durabilă, iar investiţiile re're-intă una din sursele

'rinci'ale care asigură acestă de-voltarea . Problema insuficienţe investiţiilor este una din

'roblemele majore cu care se confruntă economia naţională.

2250K $in acest 'unct e necesar o im'licare mai activă a tuturor subiecţilor vi-aţi:factorilor de deci-ie, organismelor internaţionale, mediului de afaceri, comunităţii ştiinţifice,

societăţii civile 'entru edificarea 'ilonilor c)eie 'e care se s'rijină o economie 'erformantă:

2. cadru normative adecvat 'entru investiţii+

". susţinere din 'artea statului

0. de-voltarea culturii afacerilor

2255K Lucrarea ştinţifică reali-ată vine să contribuie la 'o'ulari-area şi

accentuarea im'ortanţei acestui fenomen. 9n cadrul acestei lucrări am reali-at o anali-ăcom'le&ă a 'oliticii investiţionale şi de finaţare a (ntre'rinderii. /tudiul este efectuat cu

12


67/73

sco'ul evidenţierii esenţei, necesităţii şi funcţiilor 'e care le com'ortă investiţiile (n cadrul

evoluţiei la nivel microeconomic şi macroeconomic.

225?K 9n atingerea obiectivelor stabilite au avut un rol im'ortant at(t materialul teoretic

abirdat c(t şi anali-a 'ractica a (ntre'rinderii anali-ate, c(t şi 'roiectul i'otetic 'ro'us s're

a'licare.

2251K Pentru o (nţelegere mai e&actă a conclu-iilor se va 'urcede la o cosecutivitate (n

re-umarea ideiilor şi informaţiilor e&'use:

2256K 3nvestiţia re're-intă o alocare de ca'ital 'entru ac)i-iţia de active nateriale sau

finaciare, astfel (nc(t să asigure o rentabilitate mai ridicată dec(t rata normală de rentabilitate.

Criteriile generale care stau la ba-a unei deci-ii de investiţii sunt

2. o'ortunitat

Documents

Politica de Finantare Si Investire La Nivel de Intreprindere