ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE

ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

PROPUNERE POLITICĂ PUBLICĂ

Îmbunătățirea activității medicale în spitalele din România

Student:

Călin Nicoleta

1

PROPUNERE DE POLITICĂ PUBLICĂ

Instituția inițiatoare în formularea politicii publice este reprezentată de Ministerul

Sănătății.

Sectorul serviciilor de sănătate a facut obiectul unui amplu proces de reformă în ultimii

ani, proces care a presupus, crearea şi operaţionalizarea sistemului de asigurări de sănătate,

descentralizarea serviciilor de sănătate, redefinirea cadrului legal de furnizare a serviciilor de

sănătate în cadrul spitalelor şi a altor structuri sanitare, elaborarea şi implementarea normelor

specifice de asigurare a calităţii în sectorul sanitar etc. Toate aceste transformări au generat noi

cerinţe la nivelul personalului cu atribuţii de conducere şi decizie a unităţilor şi structurilor

sanitare.

Conform prevederilor Legii nr. 95/1996, privind reforma în domeniul sănătăţii, cu

modificările şi completările ulterioare, Ministerul Sănătăţii este cel care are are principalele

atribuţii privind definirea şi urmărirea îndeplinirii politicii de sănătate.

Managerii spitalelor au posibilităţi limitate şi în ceea ce priveşte politica de personal şi de

salarizare a acestuia, având în vedere că la ora actuală, ocuparea prin concurs sau examen a

posturilor vacante din autorităţile şi instituţiile publice este suspendată. Există o singură

modalitate de angajare de personal, prevazută de art. 22, alin. 2 al OUG 34/2009 şi anume:

“ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic justificate, pot aproba ocuparea unui procent

de maxim 15% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data intrării în vigoare a prezentei

ordonanţe de urgenţă, numai în condiţiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin

buget

La nivelul sistemului sanitar din România există un important deficit de personal. Acest

aspect este subliniat şi de studiile sociologice de cercetare efectuate de către Cult Market

Research, în luna iulie 2011 în cadrul mai multor spitale, care arată ca deficitul şi distribuţia

neuniformă a personalului, lipsa unor instruiri în vederea îmbunătăţirii relaţiei pacient-personal

medical, lipsa motivării în carieră şi nu în ultimul rând problema salarizării, influenţează negativ

calitatea actului medical. Printre cauze se numără: modalitatea de salarizare – neatractivă atât din

perspectiva veniturilor obţinute, cât şi din cauza faptului ca nu stimulează personalul performant,

lipsa motivării în carieră, posibilitatea de migrare a personalului medical în ţările UE, distribuţia

2

teritorială neuniformă a personalului medical – concentrarea resursei umane în mediul urban în

detrimentul celui rural, condiţiile nesatisfăcătoare de muncă şi posibilitatea redusă de promovare.

Principalul efect al problemelor de finanţare şi de deficit de personal îl reprezintă impactul

negativ asupra stării de sănătate şi a calitaţii actului medical efectuat în spitalele.

Problema socială identificată în acest domeniu este ineficiența activității medicale,

generată de factori externi, care afectează sănătatea oamenilor, în calitate de pacienți.

Denumirea politicii publice : îmbunătățirea activității medicale în spitalele din

România.

Scopul acestei politici publice constă în creșterea calității actului medical în unitățile

sanitare și un mai bun tratament al pacienților.

Avem un obiectiv general care vizează o direcție importantă: îmbunătăţirea

managementului resurselor umane şi materiale în unităţile sanitare.

Sunt avute în vedere și obiective specifice precum:

1. Îmbunătățirea relației medic-pacient - în cadrul literaturii de specialitate, este recunoscut

efectul benefic pe care o relaţie bună între personalul medical şi pacient îl are asupra acestuia din

urmă din punct de vedere al duratei de vindecare. Studiile efectuate în domeniul psihologiei

medicale arată importanţa relaţiei medic–pacient, încurajând medicul să privească în sine şi în

pacientul din faţa sa, să fie conştient de marea putere a cuvântului, a atitudinilor, şi să utilizeze

cu abilitate această punte relaţională. Binomul medic–pacient trebuie să se bazeze pe o

comunicare armonioasă. Unităţile medicale private din ţară - în cadrul managementului

organizaţional - au început să apeleze la cursurile de comunicare, de management al stresului, de

inteligenţă emoţională, etc., pentru a creşte calitatea serviciilor medicale oferite pacienţilor.

2. O mai bună gestionare a personalului medical secundar în vederea mai bunei acoperiri a

deficitului de personal - deficitul de personal, în special la nivelul personalului medical secundar

(asistenţi/e) reprezintă o problemă majoră din punct de vedere al asigurării unor servicii medicale

de calitate. Astfel, 95% din personalul medical intervievat a considerat că lipsa personalului este

una din problemele principale cu care se confruntă sistemul sanitar din România.

3. Îmbunătăţirea controlului privind consumul de antibiotice în cadrul spitalelor - consumul de

medicamente şi modalitatea de prescriere a acestora în cadrul spitalelor reprezintă o problemă.

Personalul medical intervievat (47%) a considerat că un control mai strict al prescripţiilor,

tratamentelor şi al internărilor reprezintă a doua soluţie (după organizarea fluxului de documente

3

- problemă ce va fi rezolvată printr-un proiect distinct. Reducerea cheltuielilor cu medicamentele

în general, şi cu antibioticele în special, reprezintă o necesitate în condiţiile în care bugetele

spitalelor este descrescător.

În cadrul politicii publice de față, avem beneficiari direcți și beneficiari indirecți.

Beneficiarii direcți sunt: pacienții, medicii și personalul nemedical din cadrul spitalelor.

Beneficiarii indirecți sunt: familiile pacienților, comunitatea de cetățeni, entități publice și

private.

În ceea ce privește variantele de soluționare, în cadrul acestei politici avem trei variante

care vizează toate obiectivele mai sus amintite.

Prima variantă de soluționare se referă la: un program de pregătire în domeniul

psihologiei medicale obligatoriu în colaborare cu Colegiul Psihologilor din România pe bază de

sistem de credite. Cursurile vor fi efectuate de traineri acreditaţi, în unităţile sanitare respective

pe baza unor programe specifice specializărilor aferente. În urma efectuării acestor cursuri se vor

primi diplome acreditate de Colegiul Psihologilor din România cu punctaje necesare autorizaţiei

de liberă practică.

De asemenea, aceste cursuri vor fi integrate în programul de evaluare periodică a personalului

medical de către managerul unităţii. Termenul limită pentru organizarea unor astfel de programe

de pregătire este 31 decembrie 2012.

Impactul social: creșterea gradului de pregătire a personalului pe planul asistenței

medicale. Pregătirea adecvată a personalului medical va avea un impact benefic asupra

pacienţilor. În acest sens, pentru o mai bună apreciere a gradului de succes al programului de

training, se recomandă efectuarea unor evaluări ale satisfacţiei pacienţilor.

Impactul financiar: în ceea ce priveşte implicaţiile financiare, această variantă presupune

costuri ce trebuie acoperite din Fondul de Dezvoltare al Spitalelor. Din punct de vedere al

pregătirii personalului medical, colaborarea cu Colegiul Psihologilor din România ar asigura un

nivel îmbunătăţit al profesionalizării în condiţii de furnizare a unor cursuri acreditate.

Bugetul estimat pentru această variantă: total cheltuieli pentru programele de pregătire în

domeniul psihologiei medicale: 1.998.500 RON (pentru un total de 2965 de angajaţi din cadrul

celor şase spitale: doctori, asistenţi/e, infirmiere). Aceste cheltuieli ar putea fi susţinute din

4

fondul de dezvoltare al spitalelor sau din economiile rezultate în urma scăderii costurilor cu

achiziţia de antibiotice.

Cea de-a doua variantă de soluționare are în vedere: flexibilizarea activităţii personalului

medical secundar în vederea compensării deficitului de personal între secţiile unui spital în

conexiune cu organizarea unor cursuri multidisciplinare pentru respectivul personal. Concret, se

are în vedere organizarea unor cursuri multidisciplinare pentru personalul medical secundar,

astfel încât acesta să poată fi alocat între secţii în funcţie de nevoile curente ale spitalului. În

acest fel, s-ar putea reduce deficitul de personal în cadrul unor secţii pe perioada apariţiei unor

nevoi speciale.

Impactul social: o mai mare atenție acordată pacienților, în ceea ce privește tratarea lor în

cadrul unităților medicale. Se anticipează scăderea timpului de aşteptare al pacienţilor. Totodată,

această variantă asigură posibilitatea de a mobiliza personalul în secţiile cu un deficit acut pe o

perioadă limitată fără a risca manevre de malpraxis.

Impactul financiar: în vederea implementării acestei variante sunt necesare cursuri de

pregătire multidisciplinare pentru personalul medical secundar, astfel încât acesta să poată lucra

în secţii cu specializări diferite.

Buget estimat: total cheltuieli pentru cursurile multidisciplinare (fără transport, cazare şi

diurnă): 860.800 RON pentru un total de 944 de angajaţi (din categoria personalului medical

secundar).

O a treia variantă de soluționare o reprezintă: înfiinţarea Comisiilor de Control al

Antibioticelor la nivelul fiecărui spital, formate din echipa Serviciului de prevenţie şi control al

infecţiilor nozocomiale, medicii şefi de secţie şi un medic infecţionist cu experienţă angajat cu

contract de colaborare pentru spitalele care nu au angajat medic infecţionist. Atribuţiile comisiei

de gestionare a antibioticelor sunt:

- emiterea de protocoale de prescriere pentru antibiotice, pe generaţii şi familii de

antibiotice, ghiduri de practică pentru tipuri de germeni microbieni, protocoale de

antibioterapie pentru germenii rezistenţi, protocoale pentru antibioprofilaxie la instituirea

terapiei pe secţie, protocoale de antibioprofilaxie la intrarea în sala de operaţie

- reglementări pentru antibioticoterapie la nivelul întregului spital şi al secţiilor:

- informarea permanentă a managerului despre consumul de antibiotice

- colaborarea eficientă între secţii, laborator şi farmacie.

5

Impact general: înfiinţarea Comisiilor de Control al Antibioticelor la nivelul fiecărui

spital va avea următoarele efecte:

- spitalele monitorizează mai eficient utilizarea antibioticelor;

- spitalele adoptă si aplică protocoale privind utilizarea antibioticelor;

- spitalele fac analize periodice a consumului de antibiotic

- scăderea multi-rezistenţei germenilor la antibiotice în spitale;

- scăderea numărului de infecţii nozocomiale;

- realizarea indicatorilor şi criteriilor de evaluare a spitalelor în vederea acreditării

Buget estimat: Această variantă ar implica cheltuieli doar în privinţa încheierii

contractelor de colaborare cu medici infecţionişti. Total : 4.822 RON/lună pentru serviciile

oferite de 3 medici infecţionişti.

În această politică publică, este important și procesul de consultare, prin care se creeză

siguranța ca demersurile în acest sens sunt bune. Astfel, propunerea de politică publică se

postează pe pagina de internet a instituției. Concomitent, documentul se transmite către

conducerile mai multor spitale. De asemenea, are loc o dezbatere publică pe marginea

documentului, la care au participă reprezentanții următoarelor instituții, din orașele mari din țară:

Spitalul Clinic Județean de Urgență

Spitalul de Neurologie și Psihiatrie

Spitalul Clinic de Copii

Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie

Spitalul de Boli Infecțioase

Spitalul de Pneumologie și Ftiziologie

Colegiul Psihologilor

Rezultatul consultării are în vedere observații, opinii ale participanților la dezbaterea

publică:

o Este foarte importantă existenţa unui psiholog în cadrul spitalului; OUG 34/2009 creează

dificultăți majore în angajarea unui psiholog din cauza limitării numărului de posturi;

o Colegiul Psihologilor autorizează programe ale organizațiilor cu componentă psihologică

pe 2 direcții: psihologie clinică și psihoterapie

6

o Colegiul Psihologilor ar putea oferi contra cost servicii de această natură prin organizarea

unor cursuri specifice.

o S-a menționat de asemenea importanța motivării cadrelor medicale, de recompensare a

activităţii personalului medico-sanitar (de ex., în Olanda se acordă trese pentru cadrele

medicale și există panouri cu cel mai bun angajat al lunii); Deși apreciată, există riscul ca

această inițiativă să fie respinsă în lipsa resurselor financiare de motivare;

o Fără motivare, fără colaborare multidisciplinară, fără o plată corespunzătoare și în

conditiile aplicarii OUG nr. 34/2009, flexibilizarea personalului nu este suficientă pentru

a rezolva problema de fond a lipsei de personal;

o Personalul medical nu trebuie să fie identificat ca sursă a problemelor din sistemul

sanitar, el trebuie să respecte nişte legi și reguli restrictive. Personalul medical trebuie să

fie respectat.

o Obiectivul nu trebuie să fie economisirea de bani, ci scrierea de ghiduri și utilizarea lor

într-un procent cât mai mare, iar ulterior, într-o etapă subsecventă se poate introduce şi

controlul antibioticelor;

o Prioritară este scrierea ghidurilor adaptate nevoilor şi specificului spitalelor, apoi

înfiinţarea comisiilor şi introducerea programelor de control al antibioticelor;

o Comisia de control al antibioticelor trebuie condusă de directorul medical care se

consultă cu farmacistul şef, medicul infecţionist şi cu şeful de secţie, fără implicarea

managerului, pe baza protocoalelor de management terapeutic existente la nivelul

spitalelor, care se bazează pe ghidurile naţionale sau internaţionale;

o Psihologul trebuie să se ocupe de formarea echipelor pentru a putea învinge rezistența la

schimbare

o Este nevoie de un infecţionist în plus la Spitalul de Copii – un pediatru infecţionist – față

de nr. de infectioniști propuși inițial în proiectul de politică publică;

Urmează să precizăm varianta de soluționare recomandată dintre cele amintite

anterior.

Astfel, varianta de soluționare recomandată este varianta a doua : Flexibilizarea activităţii

personalului medical secundar în vederea compensării deficitului de personal între secţiile unui spital

în conexiune cu organizarea unor cursuri multidisciplinare pentru respectivul personal. Această

7

variantă atinge în cea mai mare măsură obiectivul propus, și anume organizarea de sesiuni de

pregătire multidisciplinară pentru un număr de 944 asistenţi/te până la 31 decembrie 2012 . De

asemenea, această variantă a fost preferată și de reprezentanții instituțiilor care au luat parte la

procesul de consultare.

Această variantă are atât beneficii, cât și riscuri.

Beneficii:

- Această variantă oferă posibilitatea diminuării efectelor negative generate de actualul deficit

de personal din cadrul celor 6 spitale preluate de CJ Brașov prin redistribuirea personalului

medical secundar (asistente medicale) între secțiile unui spital;

- Această redistribuire nu generează complicații de ordin birocratic și legislativ și oferă o

soluție, fie ea și temporară, pentru gestionarea acestui deficit de personal în condițiile

imposibilității legale de a angaja personal nou;

- Oferă posibilitatea managementului spitalelor de a transfera în funcție de nevoile specifice

ale spitalului la un anumit moment, personal medical secundar pentru a acoperi deficite

flagrante de resurse umane în cadrul anumitor secții.

Riscuri:

- Această variantă nu reprezintă o soluție definitivă pe termen lung iar problema deficitului de

personal medical trebuie abordată la nivel național;

- Managementul spitalelor ar putea opune rezistență la suportarea cheltuielilor pentru sesiunile

de pregatire din fondul de rezervă al spitalului;

- O parte din șefii de secții din cadrul spitalelor ar putea opune rezistență la transferarea unor

cadre medicale secundare în cadrul altor secții;

- Personalul medical secundar ar putea opune rezistență la schimbare, fiind reticent în a lucra

în alte secții decât cele în care au lucrat până acum, fie și pentru o perioadă limitată de timp;

- În cazul spitalelor cu deficit de personal pronunțat pot apărea probleme în acoperirea

necesarului de personal pe perioada sesiunilor de pregătire.

8

ANEXĂ

1) Instituția inițiatoare MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

2) Formularea problemei Problema identificată este ineficiența activității medicale, generată de factori externi, care

afectează sănătatea oamenilor, în calitate de pacienți.

3) Denumirea politicii

publice

Îmbunătățirea activității medicale în unitățile medicale din România.

4) Scop Creșterea calității actului medical în unitățile sanitare și un mai bun tratament al

pacienților.

5) Obiectiv general

Obiective specifice

Îmbunătăţirea managementului resurselor umane şi materiale în unităţile sanitare.

1. Îmbunătățirea relației medic-pacient - În cadrul literaturii de specialitate, este

recunoscut efectul benefic pe care o relaţie bună între personalul medical şi pacient îl are

asupra acestuia din urmă din punct de vedere al duratei de vindecare;

2. O mai bună gestionare a personalului medical secundar în vederea mai bunei acoperiri

a deficitului de personal - deficitul de personal, în special la nivelul personalului medical

secundar (asistenţi/e) reprezintă o problemă majoră din punct de vedere al asigurării unor

servicii medicale de calitate;

3. Îmbunătăţirea controlului privind consumul de antibiotice în cadrul spitalelor -

consumul de medicamente şi modalitatea de prescriere a acestora în cadrul spitalelor

reprezintă o problemă. Personalul medical intervievat (47%) a considerat că un control

mai strict al prescripţiilor, tratamentelor şi al internărilor reprezintă a doua soluţie (după

organizarea fluxului de documente - problemă ce va fi rezolvată printr-un proiect

distinct. Reducerea cheltuielilor cu medicamentele în general, şi cu antibioticele în

9

special, reprezintă o necesitate în condiţiile în care bugetele spitalelor este descrescător.

6) Beneficiari Beneficiari direcţi:

- pacienții

- medicii

- personalul nemedical din cadrul spitalelor

Beneficiari indirecţi:

- familiile pacienților

- comunitatea de cetățeni

- entități publice și private.

7) Variante de

soluționare

Varianta 1

Un program de pregătire în

domeniul psihologiei medicale

obligatoriu în colaborare cu

Colegiul Psihologilor din

România pe bază de sistem de

credite.

Cursurile vor fi efectuate de

traineri acreditaţi, în unităţile

sanitare respective pe baza unor

programe specifice specializărilor

aferente. În urma efectuării acestor

cursuri se vor primi diplome

acreditate de Colegiul Psihologilor

din România cu punctaje necesare

autorizaţiei de liberă practică.

Impact 1:

Impactul social: creșterea

gradului de pregătire a

personalului pe planul

asistenței medicale.

Pregătirea adecvată a

personalului medical va

avea un impact benefic

asupra pacienţilor. În acest

sens, pentru o mai bună

apreciere a gradului de

succes al programului de

training, se recomandă

efectuarea unor evaluări ale

satisfacţiei pacienţilor.

Impactul financiar: în ceea

ce priveşte implicaţiile

financiare, această variantă

presupune costuri ce trebuie

Buget estimat 1

Total cheltuieli pentru

programele de pregătire

în domeniul psihologiei

medicale: 1.998.500

RON (pentru un total de

2965 de angajaţi din

cadrul celor şase spitale:

doctori, asistenţi/e,

infirmiere). Aceste

cheltuieli ar putea fi

susţinute din fondul de

dezvoltare al spitalelor

sau din economiile

rezultate în urma scăderii

costurilor cu achiziţia de

antibiotice.

10

acoperite din Fondul de

Dezvoltare al Spitalelor.

Din punct de vedere al

pregătirii personalului

medical, colaborarea cu

Colegiul Psihologilor din

România ar asigura un nivel

îmbunătăţit al

profesionalizării în condiţii

de furnizare a unor cursuri

acreditate.

Varianta 2

Flexibilizarea activităţii

personalului medical secundar

în vederea compensării

deficitului de personal între

secţiile unui spital în conexiune

cu organizarea unor cursuri

multidisciplinare pentru

Concret, se are în vedere

organizarea unor cursuri

multidisciplinare pentru personalul

medical secundar, astfel încât

acesta să poată fi alocat între secţii

în funcţie de nevoile curente ale

spitalului.

Impact 2

Impactul social : o mai

mare atenție acordată

pacienților, în ceea ce

privește tratarea lor în

cadrul unităților medicale.

Se anticipează scăderea

timpului de aşteptare al

pacienţilor. Totodată,

această variantă asigură

posibilitatea de a mobiliza

personalul în secţiile cu un

deficit acut pe o perioadă

limitată fără a risca manevre

de malpraxis.

Impactul financiar: în

vederea implementării

acestei variante sunt

necesare cursuri de pregătire

Buget estimat 2

Total cheltuieli pentru

cursurile

multidisciplinare (fără

transport, cazare şi

diurnă): 860.800 RON

pentru un total de 944 de

angajaţi (din categoria

personalului medical

secundar).

11

multidisciplinare pentru

personalul medical

secundar, astfel încât acesta

să poată lucra în secţii cu

specializări diferite.

Varianta 3

Înfiinţarea Comisiilor de

Control al Antibioticelor la

nivelul fiecărui spital, formate

din echipa Serviciului de

prevenţie şi control al infecţiilor

nozocomiale, medicii şefi de

secţie şi un medic infecţionist cu

experienţă angajat cu contract

de colaborare pentru spitalele

care nu au angajat medic

infecţionist

Impact 3

Înfiinţarea Comisiilor de

Control al Antibioticelor la

nivelul fiecărui spital va

avea următoarele efecte:

- spitalele

monitorizează mai

eficient utilizarea

antibioticelor;

- spitalele adoptă si

aplică protocoale

privind utilizarea

antibioticelor;

- spitalele fac analize

periodice a

consumului de

antibiotic

- scăderea multi-

rezistenţei

germenilor la

antibiotice în spitale;

- scăderea numărului

de infecţii

nozocomiale;

- realizarea

Buget estimat 3

Această variantă ar

implica cheltuieli doar în

privinţa încheierii

contractelor de

colaborare cu medici

infecţionişti. Total :

4.822 RON/lună pentru

serviciile oferite de 3

medici infecţionişti.

12

indicatorilor.

8) Procesul de

consultare Propunerea de politică publică se

postează pe pagina de internet a

instituției. Concomitent,

documentul se transmite către

conducerile mai multor spitale.

De asemenea, are loc o dezbatere

publică pe marginea

documentului, la care au participă

reprezentanții următoarelor

instituții, din orașele mari din

țară:

Spitalul Clinic Județean

de Urgență

Spitalul de Neurologie și

Psihiatrie

Spitalul Clinic de Copii

Spitalul Clinic de

Obstetrică și Ginecologie

Spitalul de Boli

Infecțioase

Spitalul de Pneumologie

și Ftiziologie

Colegiul Psihologilor

Rezultatul consultării

Păreri, opinii ale participanților la dezbaterea publică:

o Colegiul Psihologilor autorizează programe ale

organizațiilor cu componentă psihologică pe 2

direcții: psihologie clinică și psihoterapie

o Colegiul Psihologilor ar putea oferi contra cost

servicii de această natură prin organizarea unor

cursuri specifice.

o S-a menționat de asemenea importanța motivării

cadrelor medicale, de recompensare a activităţii

personalului medico-sanitar

o Fără motivare, fără colaborare multidisciplinară,

fără o plată corespunzătoare și în conditiile

aplicarii OUG nr. 34/2009, flexibilizarea

personalului nu este suficientă pentru a rezolva

problema de fond a lipsei de personal;

o Personalul medical nu trebuie să fie identificat

ca sursă a problemelor din sistemul sanitar, el

trebuie să respecte nişte legi și reguli restrictive.

Personalul medical trebuie să fie respectat.

o Comisia de control al antibioticelor trebuie

condusă de directorul medical care se consultă

cu farmacistul şef, medicul infecţionist şi cu

şeful de secţie, fără implicarea managerului, pe

baza protocoalelor de management terapeutic

existente la nivelul spitalelor, care se bazează pe

ghidurile naţionale sau internaţionale;

9) Varianta de

soluţionare

Varianta a doua:

Flexibilizarea activităţii Riscuri și beneficii

13

recomandată personalului medical secundar în

vederea compensării deficitului

de personal între secţiile unui

spital în conexiune cu

organizarea unor cursuri

multidisciplinare pentru

respectivul personal

Beneficii:

- Această variantă oferă posibilitatea diminuării

efectelor negative generate de actualul deficit de

personal din cadrul celor 6 spitale preluate de CJ

Brașov prin redistribuirea personalului medical

secundar (asistente medicale) între secții;

- Această redistribuire nu generează complicații de

ordin birocratic și legislativ și oferă o soluție, fie

ea și temporară, pentru gestionarea acestui deficit

de personal în condițiile imposibilității legale de a

angaja personal nou;

- Oferă posibilitatea managementului spitalelor de a

transfera în funcție de nevoile specifice ale

spitalului la un anumit moment, personal medical

secundar pentru a acoperi deficite flagrante de

resurse umane în cadrul anumitor secții.

Riscuri:

- Această variantă nu reprezintă o soluție definitivă

pe termen lung iar problema deficitului de personal

medical trebuie abordată la nivel național;

- Managementul spitalelor ar putea opune rezistență

la suportarea cheltuielilor pentru sesiunile de

pregatire din fondul de rezervă al spitalului;

- O parte din șefii de secții din cadrul spitalelor ar

putea opune rezistență la transferarea unor cadre

medicale secundare în cadrul altor secții;

- Personalul medical secundar ar putea opune

rezistență la schimbare, fiind reticent în a lucra în

alte secții decât cele în care au lucrat până acum.

Timp alocat:

Programul se va desfășura începând cu luna iunie,

2012

14

BIBLIOGRAFIE

1. Marius Constantin Profiroi, Elena Iorga, Manual de politici publice, Ed. Economică,

București, 2008

2. Luminița-Gabriela Popescu, Politici publice, ediția a doua, Ed. Economică, București, 2005

3. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătații

4. www.revistapresei.ro (articolul 5 - Reforma în sănatate)

15

16