UNIVERSITATEA DIN BUCURESTIFACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA

SPECIALIZAREA – ASISTENTA SOCIALA

GRUPURI

VULNERABILE

COPIII DE ETNIE ROMA

SI

COPIII SEROPOZITIVI

STUDENTARADOI GEORGIANAANUL II ID

I. INTRODUCERE

Copilul reprezintă una dintre categoriile de populaţie puternic dezavantajate din societatea românească actuală, care a cumulat multe probleme şi riscuri grave pe termen mediu şi lung. Comparativ cu generaţia adultă, mai mulţi copii trăiesc în condiţii precare material şi social. Pe fondul unor erori ale politicilor din perioada socialistă, insuficienţa sistemului de protecţie din prima perioadă a tranziţiei a agravat situaţia.

Relansarea efortului public în domeniul social depinde de resursele financiare disponibile dar şi de construcţia instituţională. O societate incluzivă social pentru întreaga populaţie şi în mod special pentru copil reprezintă un obiectiv esenţial în perspectiva integrării în Uniunea Europeană. Instituţiile publice implicate în protecţia copilului împreună cu organizaţiile neguvernamentale şi chiar cu parteneri economici privaţi au iniţiat în ultima perioadă programe care indică o nouă abordare.

II. COPIII SEROPOZITIVI

Copiii seropozitivi sunt adesea discriminaţi în mediul şcolar şi chiar de către familia extinsă, de vecinătate, de comunitate. Pe lângă problema gravă de sănătate şi şansele de viaţă sensibil diminuate cu care se confruntă, copiii infectaţi cu HIV/SIDA au şi probleme legate de educaţie sau de integrare socială. Aceştia reprezintă una dintre categoriile cele mai excluse social.

Primul caz de HIV/SIDA din România a fost diagnosticat în 1985, iar din 1989 au fost semnalate cazuri la copii. Numai în 1990 au fost diagnosticate peste 1000 de persoane infectate, cea mai mare parte fiind copii. “Am visat ca voi fi inger! Mama mi-a spus ca Dumnezeu ma va izbavi pentru ce am indurat pe pamant. In afara de ea nimeni nu ma iubeste. Toti imi spun “tigan sidos”. Am auzit ca acolo, sus, nu sunt bolnavi de SIDA si nici tigani.” Este marturisirea unui tanar de 16 ani , aflat in faza terminala a bolii. Mai mult de 7.200 de copii şi tineri trăiesc cu HIV – cel mai mare grup de acest fel din orice stat european. Ei sunt copiii minune ai României, supravieţuitorii unui grup de 10.000 de copii care au fost infectaţi cu HIV între 1986 şi 1991 în spitale şi orfelinate ca rezultat direct al unor politici guvernamentale care au avut drept consecinţă expunerea unui grup mare de copii la ace de seringă contaminate şi la “micro-transfuzii” cu sânge netestat.

Distributia cazurilor SIDA la copii (1-14 ani la data diagnosticului)- total cumulativ 1989–2007 – pe judete

Sursa: Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea infecţiei HIV/SIDA în România – IBI “Prof.Dr.M.Balş”

Majoritatea acestor copii provin din familii cu venituri modeste, multe din mediul rural, fără posibilităţi de susţinere a tratamentului şi de satisfacere a nevoilor specifice. Proliferarea cazurilor SIDA la copii este strâns asociată cu persistenţa sărăciei şi dezorganizarea familiilor în care se află aceştia, surse ale excluziunii în continuare. Costurile enorme ale tratamentului nu pot fi acoperite sau adâncesc dramatic sărăcia familiilor, de aceea suportul din partea statului sau a altor organizaţii devine esenţial. Mai puţin de jumătate din cazurile înregistrate se află sub tratament.

Distributia cazurilor HIV la copii (1-14 ani la data diagnosticului)- total cumulativ 1992–2007 – pe judete

-

Sursa: Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea infecţiei HIV/SIDA în România – IBI “Prof.Dr.M.Balş”

Prevalenţa stigmatizării şi a discriminării împotriva persoanelor care trăiesc cu HIV în România aduce în prim plan importanţa dreptului copiilor la viaţă intimă şi la confidenţialitate.

Cu toate acestea, încălcări ale confidenţialităţii în ceea ce priveşte statutul HIV pozitiv sunt frecvente şi rar sancţionate. "Stigmatizati si considerati periculosi, copiii seropozitivi sunt înca defavorizati în privinta accesului la asistenta medicala, educatie si servicii de protectie sociala", releva Raportul UNICEF România pe 2006. Si asta pentru ca cei mai multi romani inca nu stiu cum se transmite virusul HIV. Potrivit raportului Eurobarmeter de anul trecut, 45% din cei intervievati cred ca se pot infecta daca beau dintr-un pahar din care a baut o persoana deja infectata.

Din pacate, campaniile de informare, masurile de promovare a protectiei împotriva infectarii si programele de asistenta medicala, educatie si servicii de protectie sociala, dovedesc ineficienta.

În România trăiesc, conform statisticilor oficiale, aproape 11.000 de persoane infectate cu HIV/SIDA, marea majoritate copii şi adolescenţi. Pe lângă problemele cauzate de această boală incurabilă ei se confruntă zilnic cu intoleranţa şi lipsa de informare şi educare a semenilor care generează manifestări, uneori primitive, de discriminare. Le este negat accesul în şcolile publice, sunt

refuzaţi de serviciile de sănătate şi chiar alungaţi din comunităţile în care trăiesc. Discriminarea şi stigmatizarea sunt pentru mulţi dintre ei mai greu de îndurat decât boala însăşi.

III. COPIII DE ETNIE ROMA

Identitatea etnica de rom, desemnata deseori prin etnonimul „tigan”, a fost si ramâne puternic stigmatizata în societatea româneasca si în societatile europene în general. Daca în timpul regimului comunist valorizarea sa negativa era în acelasi timp recunoscuta, dar si ascunsa vederii de politica de ignorare a identitatii etnice rome si de asimilare etnica, dupa 1989 libertatea de expresie a readus în prim-planul discursului stereotipurile si emotiile negative asociate cu minoritatea roma. Etnonimul „rom”, controversat de altfel în rândul populatiei majoritare din cauza nedoritei asemanari cu etnonimul „român”, este rezultatul afirmarii unei noi identitati de catre elita roma, o identitate întemeiata în interiorul etniei, pe cultura si experientele acesteia, si nu pe definitiile impuse de-a lungul istoriei de gadjii/ne-romi.

Studiul efectuat in 2004 de Centrul de Politici si Servicii de Sanatate prezinta urmatoarele date referitoare la structura demografica a populatiei de romi¹:

Structura demografica a romilor (2004)

      Populatia totala a  Populatia roma RomanieiVarsta (esantion 2004) (Recensamantul din       2000)²   Numar Procent Numar Procentsub 18 3487 43.6 5391401 2418-24 968 12.1 2323894 10.425-34 1357 17 3644244 16.235-44 851 10.7 2880033 12.345-54 721 9 2914862 1355-64 344 4.3 2295258 10.2peste 65 262 3.3 2985513 13Total 7990 100 22435205 100

Sursa :Centrul pentru Politici de Sanatate³

Problematica educatiei copiilor romi constituie una din provocarile cu care se confrunta mediile social economice si culturale sau civice din Romania. Ea face parte dintr-o problematica mai larga- cea a copiilor aflati in situatii de excluziune, de marginalizare din diferite motive- necesitand abordari nuantate in functie de mai multi parametri specifici: mediu de rezidenta, apartenenta la un grup minoritar etnic, apartenenta la o grupare sociala cu un status economic minimal etc.

________________________________________________________________________________

¹ Studiul a fost realizat de Centrul de Politici si si Servicii de Sanatate si finantat de Open Society Institut (OSI),New York.El s-a bazat pe un esantion reprezentativ de 1511 gospodarii rome; un total de 7990 romi; S. Cace si C. Vladescu (editori), Health Status of the Roma Population and Its Acces to Health services (Starea Sanatatii Populatiei de Romi si Accesul sau la Servicii de Sanatate), Centrul de Politici si si Servicii de Sanatate, Bucuresti: Editura Expert, 2004.

² Informatii de la INS, Anuarul Statistic al Romaniei, Bucuresti: INS,2000

³ Centrul de Politici si si Servicii de Sanatate,Studiu pe populatia de romi 2004, p.16.

Studiile de caz desfăşurate în cadrul cercetării de teren au pus în evidenţă că standardul de viaţă scăzut al familiei reprezintă un factor hotărâtor al abandonului şcolar. Cel mai adesea sărăcia se asociază şi cu o valorizare scăzută a educaţiei şi aspiraţii limitate.

Din păcate percepţia importantei sociale a scolii este in scădere, probabil datorita şanselor reduse de reuşita in raport cu aşteptările celor care fac o facultate (administraţie publică,Iaşi).Şcoala nu mai reprezintă o valoare pentru puştii de azi. Eu cand le spun să inveţe ca să ajungă departe, ei imi răspund: şi dvs ce aţi făcut dacă aţi invăţat şi aţi făcut o facultate, aţi ajuns să ne predaţi nouă, la nişte proşti! (profesor şcoală, Timişoara)

Interviurile cu copiii din zonele cu risc ridicat, chiar cu cei care se duc la şcoală, au relevat lipsa lor de interes faţă de şcoală. Întrebaţi ce le place mai mult, de cele mai multe ori au menţionat disciplinele considerate „uşoare”: sport, desen, muzica sau...”pauzele”. De asemenea lipsa de interes a părinţilor fată de şcoală este evidentă prin faptul că nu merg la scoală să se intereseze de situaţia copiilor decât dacă sunt chemaţi special de către cadrele didactice.

IV.EDUCATIA GRUPURILOR VULNERABILE

Pe ansamblu, cuprinderea în învăţământ a crescut constant. Cuprinderea în învăţământul secundar, participarea şcolară a copiilor de 15-18 ani înregistrează valori relativ scăzute, conturându-se o uşoară tendinţă ascendentă în ultimii ani. Rata de participare a copiilor de vârstă preşcolară rămâne încă destul de scăzută, dar înregistrează o tendinţă constant ascendentă. Dacă în grupa mică şi mijlocie participarea şcolară este mai scăzută, ea creşte la peste 90% în grupa pregătitoare pentru şcoală. Cuprinderea într-o formă superioară de educaţie a cunoscut o adevărată explozie, crescând până în anul 2003 de patru ori faţă de 1990.

Dinamica cuprinderii şcolare, pe niveluri de învăţământ -%-1995-1996

1999-2000

2000-2001

2001-2002

2002-2003

2003-2004

TOTAL 62,7 65,7 66,9 68,2 64,2 64,4Învăţământ preşcolar

58,4 65,2 66,1 67,5 71,0 70,9

Învăţământ primar şi gimnazial, din care:

85,4 89,0 92,3 88,8 89,2 89,3

- primar 91,6 91,4 94,2 93,8 93,1 94,0 - gimnazial

78,8 86,9 90,8 85,3 86,3 85,7

Învăţământ liceal şi profesional, din care:

55,6 58,4 66,0 64,8 65,6 65,2

- liceal 40,6 43,9 47,8 46,9 47,0 46,9 - profesional

14,9 14,5 18,2 17,9 18,6 18,4

Învăţământ postliceal

2,6 4,6 4,0 3,9 3,5 3,2

Învăţământ superior

11,5 15,5 18,1 20,3 23,0 24,6

Sursa: INS

Gradul de cuprindere în învăţământ al populaţiei de vârstă şcolară, pe grupe de vârstă -%-

1996/1997

1997/1998

1998/1999

1999/2000

2000/2001

2001/2002

2002/2003

7-10 ani 96,7 94,4 95,8 95,5 94,2 97,2 96,511-14 ani 94,3 98,0 98,1 96,9 95,5 93,2 94,115-18 ani 61,1 61,6 63,0 65,9 74,6 73,9 73,7

Total grad de cuprindere

în învăţământ a populaţiei -

%

64,7 65,1 66,3 67,3 68,9 70,6 72,9

Sursa: INS, Anuarul Statistic al României, 2003

Statisticile prezentate descriu o imagine încurajatoare: puţini copii de vârstă şcolară nu sunt cuprinşi în sistemul educaţional, un număr scăzut de elevi părăsesc şcoala la diferite nivele de educaţie. Acestea înregistrează însă numai cazurile de abandon şcolar oficial / declarat. Participarea şcolară efectivă, frecventarea orelor de curs, performanţele şcolare sunt aspecte nu pot fi surprinse prin acesti indicatori.

În privinţa participării şi succesului şcolar se constată fenomene îngrijorătoare: frecventară deficitară a şcolii care duce în final abandon /eşec şcolar abandon în ciclul de învăţământ obligatoriu (primar şi gimnazial), şansele de evoluţie

social-profesională fiind sever limitate neînscrierea (sau abandonul) în învăţământul secundar finalizată cu lipsa de pregătire /

calificare profesională polarizare educaţională între cei care urmează doar învăţământul obligatoriu şi cei care

urmează ciclul superior.

Categoriile cu riscul cel mai ridicat în această privinţă sunt: copiii din familii sărace, dezorganizate, dezagregate social, copiii romi, copiii cu dizabilităţi, copiii seropozitivi şi copiii străzii (ultimele trei categorii vor fi tratate în subcapitole viitoare).

Situaţia devine alarmantă în condiţiile în care creşterea riscului de neparticipare şcolară sau de limitare a educaţiei la un nivel scăzut la aceste categorii de copii se produce pe fondul unei creşteri a participării şcolare şi a nivelului de educaţie atins pe ansamblul populaţiei de copii şi tineri.

Copiii romi se confruntă cu o situaţie specială: 17,3% din copiii romi, cu vârsta cuprinsă între 7 şi 16 ani, nu au fost niciodată la şcoală, 11,6% au ieşit din sistem înainte de finalizarea învăţământului obligatoriu (ICCV, 1998). Participarea în învăţământul preşcolar este de patru ori mai scăzută pentru romi decât pentru populaţia globală.

De asemenea la nivelul elementar şi cel secundar participarea elevilor romi este cu 25%, respectiv 30% mai mică decât pentru populaţia globală (ICCV, 1998). Putem afirma totuşi că participarea la educaţie a copiilor romi s-a îmbunătăţit, diminuându-se semnificativ şi ponderea copiilor care nu s-au înscris niciodată la şcoală.

Situatia scolara a elevilor romi (1998)

 Procentul copiilor de

varsta

Situatia scolarascolara (cu varste intre 7-

16)

  (la suta)

Inscris 61.4

A incetat sa mearga 11.6

la scoala  Nu s-a inscris niciodata 18.3

Nu raspunde 8.7

Sursa:ICCV¹

__________________________________________________________________________________¹ Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii, ICCV, Indicatori cu privire la comunitatile de romi din Romania, Bucuresti:

Editura Expert, 2002.

Pe lângă participarea şcolară scăzută, se înregistrează o importantă polarizare a calităţii educaţiei oferite. Şcolile în care învaţă copiii romi, copii sărăci în general au adesea profesori necalificaţi sau fără experienţă şi condiţii de învăţare mult inferioare.În şcolile în care sunt preponderent elevi romi, rata repetenţiei atinge valoarea de 11,3% fiind aproape de trei ori mai ridicată decât în cazul întregului sistem de învăţământ.

Studiile de caz pe şcolile din medii cu probleme, cu o rată mare a abandonului şi performanţe şcolare scăzute au pus în evidenţă câteva aspecte interesante:

Riscul cel mai mare de abandon este la Inceputul nivelului de Invatamant. Astfel, în clasa I se constata cea mai mare rata a abandonului din ciclul primar, copiii având probabil probleme in a se integra / adapta condiţiilor sistemului de învăţământ. În clasa a V-a se constată cea mai mare rată a abandonului din ciclul gimnazial, şi chiar pe ansamblul claselor I-VIII.

Procentul populatiei de varsta prescolara si scolara,populatia roma si populatia totala a Romaniei, defalcat pe grupe de varsta (2002)

Grupa deProcent

de populatievarsta(ani) (la suta)

Nivel national

Populatia roma

0 - 4 5.0 12.8

5 - 9 5.2 10.7

10 – 14 7.2 12.7

15 - 19 7.5 10.9Sursa: INS ¹

Există tendinţa formării unor clase -problemă (cumularea elevilor slabi). În multe situaţii cazurile de abandon proveneau din o aceeaşi clasă. Se pune astfel problema modului în care se realizează distribuirea pe clase precum şi a faptului ca nu exista personal calificat care să lucreze cu clasele problemă.

Varsta medie a elevilor romi si ne-romi la nivel primar si secundar – defalcat pe clase (2006)

Nivelul ClasaVarsta medie a

elevilor(ani) Diferenta

    Ne-romi Romi de varsta

  I 7.3 7.7 +0.4

Primar II 8.1 8.8 +0.7

  III 9.2 9.7 +0.5

  IV 10.3 11.1 +0.8

  V 11.4 12.3 +0.9Secundar VI 12.4 13.0 +0.6

  VII 13.4 14.0 +0.6

  VIII 14.4 14.9 +0.5Sursa: Nigel Simister²

Multe din cazurile de abandon sunt copii despre care şcoală nu mai are informaţii. O parte din aceşti copii nu au abandonat în fapt şcoala, întrucât este posibil să o frecventeze în localitatea în care se află în prezent, însă “li s-a pierdut urma”.

Principalele cauze de excluziune sociala sau cauzele care au declansat si au intretinut procesul de marginalizare se constituie intr-un complex de factori pe care voi incerca sa-i prezint ca fiind generatori de marginalizare/excluziune si manifestare in cazul minoritatii rome.

Factori de natura sociala

Odata cu schimbarile democratice survenite dupa 1989 a avut loc si un fenomen de liberalizare al relatiilor sociale.Ca urmare a acestei liberalizari au disparut fortele coercitiv egalizatoare, campul social fiind astfel deschis pentru manifestarea identitatilor de grup ,dar si a prejudecatilor, stereotipiilor si discriminarii latente existente pana in acel moment.Pe de alta parte si in cadrul minoritatii au aparut grupuri cu un comportament deviant sau chiar infractional, care dincolo de pericolul social pe care il reprezinta au un impact extrem de negativ asupra imaginii si perceptiei majoritatii si contribuie la intretinerea unui comportament discriminatoriu  sau chiar rasist.

Factori de natura economica

Una din categoriile cele mai vulnerabile la costurile sociale ale  tranzitiei a fost minoritatea roma, deoarece ea se situa deja pe pozitii de risc crescut : fiind slab calificati, romi au fost grav afectati de somaj, cei care-si castigau existenta pe baza economiei complementare au ramas fara

obiectul muncii, iar activitatea  de colectare si valorificare a materialelor refolosibile a scazut mult in aceasta perioada.

¹ Recensamantul din 2002

² Nigel Simister, Raport Initial pregatit in cadrul Proiectului Phare RO 2003/005-551.01.02 , Acces la educatie pentru grupuri dezavantajate, WYG International ,pentru Ministerul Educatiei si Cercetarii, 2006 nepublicat, p.15 (Simister, raport initial Phare).

Copii seropozitivi

Pe lângă problema gravă de sănătate şi şansele de viaţă sensibil diminuate cu care se confruntă, copiii infectaţi cu HIV/SIDA au şi probleme legate de educaţie sau de integrare socială. Aceştia reprezintă una dintre categoriile cele mai excluse social. Copiii seropozitivi sunt adesea discriminaţi în mediul şcolar şi chiar de către familia extinsă, de vecinătate, de comunitate.

DATE GENERALE CUMULATIVE (1985-2007) LA 30 IUNIE 2007

Sursa: Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea infecţiei HIV/SIDA în România – IBI “Prof.Dr.M.Balş”

In luna septembrie 2002, UNOPA a aplicat prin 22 de organizatii membre, un chestionar special adresat problemei accesului la educatie al copiilor seropozitivi, pe un esantion de 1120 de copii din 14 judete, perioada de referinta fiind 2002-2004. Au rezultat 837 de cazuri care fac referire la : 543 copii scolarizati, care sunt integrati intr-o forma de învatamânt; 294 copii nescolarizati, care nu sunt înscrisi intr-o forma de învatamânt (de masa sau specializat).

Din cei 294 de copii aflati în situatie de abandon scolar, 46 de copii (Galati, Caras-Severin, Bacau, Neamt, Vaslui, Suceava) au fost respinsi din scoli, discriminati si marginalizati, acestea fiind o parte din cauzele abandonului scolar.

Raportul dintre copiii scolarizati si cei nescolarizati(pentru populatia monitorizata)

Abandonul scolar este o problema ce afecteaza serios calitatea vietii si perspectivele de viitor ale copiilor seropozitivi din România, deoarece acest lucru împiedica socializarea, incluziunea acestora precum si obtinerea unei educatii si a unui loc de munca.

Cele mai multe cazuri de abandon sunt puse pe seama starii de sanatate, a distantelor mari si a lipsei mijloacelor de transport (în mediul rural), dar dezinteresul sau neglijenta parintilor, cazurile de discriminare si respingere de la scoala sau lipsa mijloacelor materiale sunt de asemenea cauze frecvente pentru abandonul scolar, mai ales în cazul celor care termina 8 clase.Conform statisticilor 14% din cei aflati în situatie de abandon scolar au suferit o situatie de respingere la scoala.

Majoritatea acestor copii provin din familii cu venituri modeste, multe din mediul rural, fără posibilităţi de susţinere a tratamentului şi de satisfacere a nevoilor specifice. Proliferarea cazurilor SIDA la copii este strâns asociată cu persistenţa sărăciei şi dezorganizarea familiilor în care se află aceştia, surse ale excluziunii în continuare. Costurile enorme ale tratamentului nu pot fi acoperite sau adâncesc dramatic sărăcia familiilor, de aceea suportul din partea statului sau a altor organizaţii devine esenţial. Mai puţin de jumătate din cazurile înregistrate se află sub tratament.

Profilul scolilor cu o rata mare de abandon

Pe lângă faptul că şcoala se adresează unei comunităţi sărace, cu multiple probleme sociale, cu o atitudine de relativ dezinteres faţă de şcoală, factori explicativi ai ratelor ridicate de abandon şi repetenţie în şcoală pot fi identificaţi şi la nivelul resurselor umane şi organizaţionale ale şcolii:

Lipsa unei strategii a şcolii de a aborda problema abandonului Modul de constituire a claselor e inechitabil – clasele cu probleme primesc şi noii veniţi în

şcoală Lipsa cadrelor didactice specializate pentru clasele cu probleme Schimbări frecvente în administraţie şi conducere, fluctuaţia mare în rândul profesorilor. Dotările materiale si infrastructura scolii sunt deficitare.

EVOLUTIA RATEI ABANDONULUI INVATAMANTULUI OBLIGATORIU IN TIMPUL ANULUI SCOLAR – DEFALCAT PE TIP DE RESEDINTA ( 1990 – 2005)

  (1) TOTAL   (2)URBAN   (3) RURAL  

Anul Nr. inscrisi Abandon Nr. inscrisi Abandon Nr. inscrisi Abandon

scolar Inceput Sf.an (la suta) Inceput Sf.an (la suta) Inceput Sf.an (la suta)

  an sc. sc.   an sc. sc.   an sc. sc.  

89/90 2892 2824  -2.4 1668 1630  -2.3 1224 1194 -2.5

90/91 2701 2653  -1.8 1594 1567  -1.7 1107 1085 -2.0

91/92 2609 2575  -1.3 1564 1539  -1.6 1045 1036 -0.9

92/93 2541 2503  -1.5 1539 1506  -2.1 1002 997 -0.5

93/94 2501 2485  -0.6 1515 1503  -0.8 985 982 -0.3

94/95 2497 2472  -1.0 1493 1490  -0.2 1003 982 -2.1

95/96 2506 2486  -0.8 1501 1488  -0.9 1004 999 -0.5

96/97 2509 2490  -0.8 1483 1470  -0.9 1027 1020 -0.7

97/98 2523 2504  -0.8 1469 1454  -1.0 1054 1050 -0.4

98/99 2519 2496  -0.9 1439 1420  -1.3 1080 1076 -0.4

99/00 2461 2440  -0.9 1373 1355  -1.3 1089 1085 -0.4

00/01 2377 2362  -0.6 1291 1283  -0.7 1085 1079 -0.6

01/02  2290 2262  -1.2 1220 1203  -1.4 1070 1059 -1.0

 02/03 2171 2144  -1.2 1130 1117  -1.2 1041 1027 -1.3

 03/04 2099 2067  -1.5 1062 1048  -1.3 1037 1019 -1.7

 04/05 1975 1942  -1.7 980 965  -1.5 995 977 -1.8

Sursa: CNS/INS¹

_______________________________________________________________________________

¹ Date de la: CNS, Educatia in Romania. Date statistice, 1994, 1996; CNS/INS, Invatamant primar si secundar la inceputul anului scolar pentru anii 1996/1997, 1997/1998, 1998/1999, 1999/2000, 2000/2001, 2001/2002, 2002/2003, 2003/2004, 2004/2005; CNS/INS: Invatamant primar si secundar la sfarsitul anului scolar pentru anii 1996/1997, 1997/1998, 1998/1999, 1999/2000, 2000/2001, 2001/2002, 2002/2003, 2003/2004, 2004/2005.

BIBLIOGRAFIE

1. L.CIOLAN, Pasi catre scoala interculturala,Colectia sanse egale,Editura Corint, Bucuresti 2000

2. S.IOSIVESCU, A.ROGOJINARU, Parteneriat si dezvoltare scolara in comunitati cu rromi, Colectia sanse egale, Editura Corint, Bucuresti 2000

3. C.CUCOS, T.COZMA, Minoritari, Marginali, Editura Polirom, Iasi 1996

4. ICCV, Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii, Indicatori cu privire la comunitatile de romi din Romania, Editura Expert, Bucuresti 2002.

5. NIGEL SIMISTER, Raport Initial pregatit in cadrul Proiectului Phare, 2006

6. DR.VASI:E BURTEA, Rromii in sincronia si diacronia populatiilor de contact,Editura Lumina Lex, 2002, Bucuresti

7. SMARANDA ENACHE, Colectie de documente, Editura Pro Europa, 1997