poluarea cu hidrocarburi

5/11/2018 poluarea cu hidrocarburi - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/poluarea-cu-hidrocarburi 1/148

1

POLUAREA CU HIDROCARBURIPOLUAREA CU HIDROCARBURIMETODE DE INTERVENTIEMETODE DE INTERVENTIE



2

Elementele esentiale care stau la bazaElementele esentiale care stau la baza

interventiei în caz de poluare marinã cuinterventiei în caz de poluare marinã cu

hidrocarburi se concretizeazã în:hidrocarburi se concretizeazã în:

• Existenta unui organism de coordonare siExistenta unui organism de coordonare side organizare national (legal);de organizare national (legal);

• Personal specializat si antrenat;Personal specializat si antrenat;

• Echipamente specializate si fiabile;Echipamente specializate si fiabile;

• Plan de contingentã, o strategie dePlan de contingentã, o strategie de



3

Faza de pregãtire a interventiei este esentialãFaza de pregãtire a interventiei este esentialã

pentru limitarea rapidã si eficientã apentru limitarea rapidã si eficientã a

pagubelor si a impactului ecologic,pagubelor si a impactului ecologic,cuprinzand urmatoarele aspecte:cuprinzand urmatoarele aspecte:

• Supravegherea evolutiei poluantului;Supravegherea evolutiei poluantului;

• Planificarea operatiunilor de interventie;Planificarea operatiunilor de interventie;

• Definirea echipamentelor pe tipuri si cantitãti;Definirea echipamentelor pe tipuri si cantitãti;

• Formarea echipelor de interventie, coordonatori,Formarea echipelor de interventie, coordonatori,

specialisti, operatiuni.specialisti, operatiuni.



4

Obiectivele principale ale interventieiObiectivele principale ale interventiei

sunt:sunt:

• Protejarea tarmului, limitarea pe cat posibil aProtejarea tarmului, limitarea pe cat posibil apoluarii zonelor sensibile (economice, turistice,poluarii zonelor sensibile (economice, turistice,

rezervatiilor etc.).rezervatiilor etc.).

• Recuperarea poluantului si a celorlalte deseuriRecuperarea poluantului si a celorlalte deseuriprovenite in urma poluarii.provenite in urma poluarii.

• Reabilitarea zonelor poluate astfel incât dinReabilitarea zonelor poluate astfel incât dinpunct de vedere ecologic acestea sa revina lapunct de vedere ecologic acestea sa revina lafaza initiala.faza initiala.



5

Metodele de interventie in cazul unei poluãriMetodele de interventie in cazul unei poluãri

marine accidentale cu hidrocarburi:marine accidentale cu hidrocarburi:

• Degradarea naturalã (nu se intervine);Degradarea naturalã (nu se intervine);

• Transferul poluantului din tancurile avariate înTransferul poluantului din tancurile avariate înbarje, nave de stocare etc.;barje, nave de stocare etc.;

• Arderea in situ;Arderea in situ;

• Dispersarea chimicã în masa apei;Dispersarea chimicã în masa apei;

• Concentrarea si colectarea petrolului de peConcentrarea si colectarea petrolului de pe

suprafata apei;suprafata apei;



6

APLICAREA METODELOR DE INTERVENTIEAPLICAREA METODELOR DE INTERVENTIE

ESTE CONDITIONATA DE:ESTE CONDITIONATA DE:

• PROCESELE CARE ACTIONEAZA ASUPRA POLUANTULUIPROCESELE CARE ACTIONEAZA ASUPRA POLUANTULUIDEVERSAT PE APA/SOL,DEVERSAT PE APA/SOL,

• CONDITIILE HIDRO-METEO,CONDITIILE HIDRO-METEO,

• POLUANT – cantitate/tip,POLUANT – cantitate/tip,

• TIPUL ZONEI POLUATE,TIPUL ZONEI POLUATE,

• TIPUL IMPACTULUI,TIPUL IMPACTULUI,

• RESURSELE MATERIALE SI UMANE DISPONIBILE,RESURSELE MATERIALE SI UMANE DISPONIBILE,



CAPITOLUL ICAPITOLUL I

PRINCIPII GENERALE PRIVINDPRINCIPII GENERALE PRIVINDINTERVENTIA IN CAZ DEINTERVENTIA IN CAZ DE

POLUARE MARINA CUPOLUARE MARINA CU

HIDROCARBURIHIDROCARBURI



RINCIPII GENERALE PRIVIND INTERVENTIA IN CAZ DRINCIPII GENERALE PRIVIND INTERVENTIA IN CAZ D

POLUARE MARINA CU HIDROCARBURIPOLUARE MARINA CU HIDROCARBURI

I.1. SURSE, CAUZE, ZONE CU RISC DE POLUAREI.1. SURSE, CAUZE, ZONE CU RISC DE POLUARE

I.2. EFECTELE POLUARIII.2. EFECTELE POLUARII

I.3. ZONE SENSIBILE, TIPURI DE TARMI.3. ZONE SENSIBILE, TIPURI DE TARM

I 4. TIPURI DE HIDROCARBURI,CARACTERISTICII 4. TIPURI DE HIDROCARBURI,CARACTERISTICI

PROCESE DE TRANSFORMAREPROCESE DE TRANSFORMARE



I.1 SURSE, CAUZE, ZONE CU RISC DEI.1 SURSE, CAUZE, ZONE CU RISC DE

POLUAREPOLUARE


http://slidepdf.com/reader/full/poluarea-cu-hidrocarburi 10/14810Platformele offshore de foraj si extractie



Transport naval de marfuri si persoane



Coliziuni, esuari, incendii, alte accidenteColiziuni, esuari, incendii, alte accidente..



Instalatii utilizate in

operatiunile de

incarcare/descarcaremarfa

S



Surse provenite de la tarm:Surse provenite de la tarm: scurgerile pluviale siscurgerile pluviale si

deversarile de ape uzate, provenite din:deversarile de ape uzate, provenite din:

- aglomerarile urbane,- aglomerarile urbane,

- activitatile desfasurate pe platformele de productie ale unitatilor de- activitatile desfasurate pe platformele de productie ale unitatilor de

prelucrare/rafinare ale produselor petroliere,prelucrare/rafinare ale produselor petroliere,- activitatile desfasurate in porturi, santiere navale- activitatile desfasurate in porturi, santiere navale, etc., etc.



15

* Surse provenite din atmosfera* Surse provenite din atmosfera

** SurseSurselele provenite din cauze naturale se refera laprovenite din cauze naturale se refera la

eruptiile naturale de gaze sau hidrocarburieruptiile naturale de gaze sau hidrocarburi



16

Transport24%

Platforme

Offshore

2%

Din

atmosfera

13%

Deversari

de la tarm

50%

Surse

naturale11%

SURSE DE POLUARE:

MEDIEA ANUALA = 2.350.000 Mt

1.175.000 tone

564.000 tone

305.000 tone258.000 tone

47.000 tone

Total= 2.35 Mt/an



17

SURSE, CAUZE, ZONE CU RISC DESURSE, CAUZE, ZONE CU RISC DE

POLUAREPOLUARE

CANTITATEA MEDIE ANUALA DE HIDROCARBURICANTITATEA MEDIE ANUALA DE HIDROCARBURIDESCARCATA IN MEDIUL ACVATICDESCARCATA IN MEDIUL ACVATIC

ESTE DE CIRCA 2.400.000 MtESTE DE CIRCA 2.400.000 Mt

din care :din care :

1. Descarcari de la tarm(50%):1. Descarcari de la tarm(50%):

- scurgeri pluviale, deversari ape uzate,- scurgeri pluviale, deversari ape uzate,- procesare hidrocarburi: rafinare, prelucrare,- procesare hidrocarburi: rafinare, prelucrare,

- activitati portuare: santiere navale.- activitati portuare: santiere navale.



18

2. Transport naval (24%):2. Transport naval (24%):

- incarcare descarcare,- incarcare descarcare,

- bunkeraj,- bunkeraj,

- coliziuni,- coliziuni,

- esuari,- esuari,

- sparturi in coca navei, incendii.- sparturi in coca navei, incendii.



19

3. Atmosfera3. Atmosfera (13%):(13%):

- gaze, fum, eliminate in atmosfera in urma- gaze, fum, eliminate in atmosfera in urma

arderilor hidrocarburilor.arderilor hidrocarburilor.



20

4. Naturale4. Naturale ( 11%):( 11%):

- eruptii naturale de gaze/hidrocarburi- eruptii naturale de gaze/hidrocarburi

in mediul acvatic.in mediul acvatic.



21

5. Platformele offshore5. Platformele offshore ( 2%):( 2%):

- accidente in operatiunile de foraj,- accidente in operatiunile de foraj,

extractie, transfer marfa.extractie, transfer marfa.



2222

CLASIFICAREA NIVELELOR DECLASIFICAREA NIVELELOR DE

POLUAREPOLUARE

((se refera doar la activitatile de transportse refera doar la activitatile de transport

naval)naval)(conform clasificarilor OPRC)(conform clasificarilor OPRC)

MINORA =MINORA = nivel 1nivel 1 - mai mica de 7 tone- mai mica de 7 tone

MEDIE =MEDIE = nivel 2nivel 2 - intre 7 - 700 tone- intre 7 - 700 tone

MAJORA =MAJORA = nivel 3nivel 3 - peste 700 tone- peste 700 tone

C i i



23

Cauzele poluarilor datorate transportului

naval (24%) provin (cantitativ) din:

Descarcari de la tarm

Platforme offshore

Naturale

Atmosfera

Curatirea tancurilor

Deversari de santina

Accidente altele decat la petroliere

Accicidente la petroliere

Terminale maritime

Incarcare descarcare

Docuri uscate

24%

POLUARILE PROVENITE DE LA NAVE CLSIFICATE PEPOLUARILE PROVENITE DE LA NAVE CLSIFICATE PE



24

POLUARILE PROVENITE DE LA NAVE, CLSIFICATE PEPOLUARILE PROVENITE DE LA NAVE, CLSIFICATE PE

NIVELE DE POLUARE SUNT GENERATE DE URMATOARELENIVELE DE POLUARE SUNT GENERATE DE URMATOARELE

CAUZE:CAUZE:

0% 25% 50% 75% 100%

Numarul cauzelor deversarilor in %

< 7 T

7-700 T

> 700 T

Incarcaredescarcare

Bunkeraj

Esuari

Coliziuni

Sparturi incendii

Source: ITOPF, 2002

NIVELUL POLUARIIProcentual numeric

NIVEL 3 de poluare

NIVEL 2 de poluare

NIVEL 1 de poluare



25

Numele navei Anul Locatia Petrol deversat

(t)

Atlantic Empress 1979 Tobago 287.000

ABT Summer 1991 La distanta de 700 Mm de Angola 260.000

Castillo de Bellver 1983 Golful Saldanha, Sud Africa 252.000

Amoco Caduz 1978 Bretania, Franta 223.000

Haven 1991 Genoa, Italia 144.000

Odyssey 1988 La distanta 700 Mm de Noua Scotie,

Canada

132.000

Torrey Canyon 1967 Insulele Scilly , Anglia 119.000

Urquiola 1976 La Coruna, Spania 100.000

Hawaiian Patriot 1977 La distanta de 300 Mm de Honolulu 95.000Independenta 1979 Bosphor, Turcia 95.000

Jakob Maersk 1975 Oporto, Portugalia 88.000

Braer 1993 Shetland Islanda, Anglia 85.000

Khark 5 1989 La distanta de 120 Mm la Atlantic

coasta Morocco

80.000

Aegean Sea 1992 La Coruna, Spania 74.000

Sea Empress 1996 Milford Haven, Anglia 72.000Katina P. 1992 Maputo, Mozambic 72.000

Assimi 1983 55 Mm distanta de Muscat, Oman 53.000

Metula 1974 Stramtoarea Magellan, Chile 50.000

Wafra 1971 Cap Agulhas, Sud Africa 40.000

Exxon Valdez 1989 Prince William Sound, Alaska, USA 37.000

CANTITATILE DE PETROL DEVERSATECANTITATILE DE PETROL DEVERSATE



26

CANTITATILE DE PETROL DEVERSATECANTITATILE DE PETROL DEVERSATE

ACCIDENTAL DE O SINGURA NAVA POT DEPASIACCIDENTAL DE O SINGURA NAVA POT DEPASI

UNEORI CELELALTE SURSE DE POLUARE DINUNEORI CELELALTE SURSE DE POLUARE DIN

ANUL RESPECTIVANUL RESPECTIV

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

550

600

650

1970 72 74 76 78 1980 82 84 86 88 1990 92 94 96 98 2000

( 0 0 0 ' s

o f t o n n

Erika

20,000 tonnes

Castillo de Bellver

252,000 tonnes

ABT Summer

260,000 tonnes

Atlantic

Empress

287,000

tonnes

TRAFICUL INTENS DIN ANUMITE ZONE FAVORIZEAZATRAFICUL INTENS DIN ANUMITE ZONE FAVORIZEAZA



27

TRAFICUL INTENS DIN ANUMITE ZONE FAVORIZEAZATRAFICUL INTENS DIN ANUMITE ZONE FAVORIZEAZA

PRODUCEREA POLUARILOR MAJORE AMPLIFICANDPRODUCEREA POLUARILOR MAJORE AMPLIFICAND

FACTORUL DE RISC AL ZONEIFACTORUL DE RISC AL ZONEI

C O C CO C S



28

FACTORII CARE CONTRIBUIE LA CRESTEREAFACTORII CARE CONTRIBUIE LA CRESTEREANUMARULUI DE ACIDENTE INSOTITE DENUMARULUI DE ACIDENTE INSOTITE DE

POLUARI MAJORE SUNT:POLUARI MAJORE SUNT:

• Cresterea cantitatii de petrol transportate,Cresterea cantitatii de petrol transportate,

• Caracteristicile locale de navigatie: densitateaCaracteristicile locale de navigatie: densitatea

traficului, conditiile hidro-meteo, adancimea apei,traficului, conditiile hidro-meteo, adancimea apei,vizibilitatea, comunicatiile radio defectuase,vizibilitatea, comunicatiile radio defectuase,

• Operatiunile desfasurate: intrare /iesire din port,Operatiunile desfasurate: intrare /iesire din port,

incarcare descarcare marfa, bunkeraj,incarcare descarcare marfa, bunkeraj,

• Lipsa sistemelor de avertizare.Lipsa sistemelor de avertizare.



29

1.1. Stabilirea prioritatilor de stopare/eliminarea

surselor/cauzelor preponderente de poluare prin masurilegislative si actiuni de prevenire,

2. Stabilirea prioritatilor de dotare cu echipamente(tip/cantitati/baze de interventie),

3. Stabilirea strategiei optime de interventie

(onshore/offshore),

4. Stabilirea prioritatilor de interventie (zone cu risc ridicat depoluare).

Analiza surselor de poluare esteAnaliza surselor de poluare este

necesara pentru:necesara pentru:



30

Poluararile minore de la tarm pot fi prevenitePoluararile minore de la tarm pot fi prevenite

prin adoptarea unor masuri :prin adoptarea unor masuri :

• Amplasarea in zonele cu risc a unor baze deAmplasarea in zonele cu risc a unor baze de

interventie,interventie,• Sisteme de siguranta in exploatare,Sisteme de siguranta in exploatare,

intretinere, inspectii periodice , etc,intretinere, inspectii periodice , etc,

• Statii de epurare,Statii de epurare,• Cadru legislativ,Cadru legislativ,

• Personal specializatPersonal specializat



31

Desi rare, poluarile majore provenite dinDesi rare, poluarile majore provenite din

transportul naval nu pot fi controlate (catransportul naval nu pot fi controlate (ca

cele minore) dar pot fi prevenite princele minore) dar pot fi prevenite prinaplicarea unor masuri de prevenire:aplicarea unor masuri de prevenire:

- Cadrul legislativ adecvat,- Cadrul legislativ adecvat,- Norme speciale de constructie a navelor,- Norme speciale de constructie a navelor,

- Aparatura de navigatie,- Aparatura de navigatie,

- Personal specializat, training.- Personal specializat, training.



32

Evaluarea riscului ( factori)Evaluarea riscului ( factori)

• Sursa de pericol:

- natura poluantilor,- cantitatea de poluant,

- caracteristicile fizico-chimice ale

poluantului,- gradul de toxicitate al acestuia,

- caracterul inflamabil si exploziv, etc

• Vectorii de transfer: caracteristicile mediuluiagresat si conditiile hidro-meteo lamomentul producerii poluarii.

• Tinta: mediu fizic, biologic sau socio-economic

EVALUAREA RISCULUI DE POLUAREEVALUAREA RISCULUI DE POLUARE



33

EVALUAREA RISCULUI DE POLUAREEVALUAREA RISCULUI DE POLUARE

LA LITORALUL ROMANESCLA LITORALUL ROMANESC

• Nivel maxim de risc :Nivel maxim de risc : Constanta , Midia,Constanta , Midia,Mangalia;Mangalia;

• Nivel mediu de risc :Nivel mediu de risc :trasee navale, ancorajele, traseeletrasee navale, ancorajele, traseeleconductelor de transport titei , platformeleconductelor de transport titei , platformele

PETROMAR;PETROMAR;

• Nivel redus de risc : Vama Veche - 2Mai,Nivel redus de risc : Vama Veche - 2Mai,

Neptun - Eforie, Corbu –Neptun - Eforie, Corbu –



34

EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA DE SUDEVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA DE SUD

nivel maxim de riscnivel maxim de risc



35

EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA DE SUDEVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA DE SUD

nivel maxim de riscnivel maxim de risc



36

EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE INEVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN

ZONA CENTRALA nivel mediu/redus deZONA CENTRALA nivel mediu/redus de

riscrisc



37

EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA DEEVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA DE

NORD - nivel redus de riscNORD - nivel redus de risc



38



39

CAZURI DE POLUARECAZURI DE POLUARE

MARINA CU HIDROCABURIMARINA CU HIDROCABURI

POLUARI MAJOREPOLUARI MAJORE

Nivel 3 > 700 MtNivel 3 > 700 Mt

H 144 000 t t l (1991)H 144 000 t t l (1991)



40

Haven : 144.000 t petrol (1991)Haven : 144.000 t petrol (1991)

• La 7 Mm de Genoa Franta s-aLa 7 Mm de Genoa Franta s-a

rupt in 3 parti.rupt in 3 parti.• In urma exploziei au luat focIn urma exploziei au luat foc

10.000 t de titei.10.000 t de titei.

• 35.000 t titei au poluat coastele35.000 t titei au poluat coasteleFrantei si Principatului de Monaco.Frantei si Principatului de Monaco.• Au fost utilizati 2.000 m baraje.Au fost utilizati 2.000 m baraje.

B 85 000 t t l (1993)B 85 000 t t l (1993)



41

Braer: 85.000 t petrol (1993)Braer: 85.000 t petrol (1993)

• Esueaza pe coastele Scotiei (Shetland).Esueaza pe coastele Scotiei (Shetland).

• Pierde toata marfa.Pierde toata marfa.

• Vremea nefavorabila si conformatia stancoasa aVremea nefavorabila si conformatia stancoasa a

tarmului favorizeaza dispersia masiva atarmului favorizeaza dispersia masiva a

poluantului.poluantului.

S E 130 824 l (1996)S E 130 824 t t l (1996)



42

Sea Empres: 130.824 t petrol (1996)Sea Empres: 130.824 t petrol (1996)

• Esueaza pe coastele Tarii Galilor.Esueaza pe coastele Tarii Galilor.

• Se incearca transferul marfii in tankul Borga.Se incearca transferul marfii in tankul Borga.

• Datorita conditiilor meteo nefavorabile (ulterior) se produceDatorita conditiilor meteo nefavorabile (ulterior) se produce

o poluare cu circa 72.500t petrol a plajelor.o poluare cu circa 72.500t petrol a plajelor.



43

Sea Empres - poluarea tarmuluiSea Empres - poluarea tarmului



44

• Se rupe in 2 parti in golful Biscaia la 60 Mm de coasteleSe rupe in 2 parti in golful Biscaia la 60 Mm de coasteleFrantei.Frantei.

• Pierde 14.000 t in momentul initial.Pierde 14.000 t in momentul initial.

• Ambele sectiuni plutesc vertical inainte de a se scufunda, laAmbele sectiuni plutesc vertical inainte de a se scufunda, la

130m adancime cu circa 16.000t.130m adancime cu circa 16.000t.

Erika: 30.000 t petrol (1999)Erika: 30.000 t petrol (1999)

(



45

• Datorita conditiilor neprielnice (furtuna) au fostDatorita conditiilor neprielnice (furtuna) au fost

colectate de pe apa doar 1.100 t poluant.colectate de pe apa doar 1.100 t poluant.

• 400 km de tarm a fost poluat.400 km de tarm a fost poluat.

• Au fost implicati 5000 persoane in operatiunile deAu fost implicati 5000 persoane in operatiunile decuratire.curatire.

• 30.000 pasari au fost afectate30.000 pasari au fost afectate• Operatiunea a costat 7.8 miloane lire sterline.Operatiunea a costat 7.8 miloane lire sterline.

Erika: 30.000 t petrol (1999Erika: 30.000 t petrol (1999))

CAZUL PRESTIGECAZUL PRESTIGE



46

CAZUL PRESTIGECAZUL PRESTIGE

• DESFASURAREA ACCIDENTULUIDESFASURAREA ACCIDENTULUI

• INTERVENTIA OFFSHOREINTERVENTIA OFFSHORE

• INTERVENTIA LA NIVELUL TARMULUIINTERVENTIA LA NIVELUL TARMULUI

• RESURSELE UTILIZATERESURSELE UTILIZATE



47

Nava tanc petrolier – 77.000 tdw.

* Traseul navei – Lituania-



48

Traseul navei Lituania

Singapore

* 13/11/2002 la 45km

Finisterre (Spania) trimite unSOS

*Incidentul incepe pe 13/11/2002 cand datorita



49

Incidentul incepe pe 13/11/2002 cand datorita

furtunii puternice nava este avariata, incepand sa

piarda titei din tankurile 3&4;

* 19 spre 20/11/2002 nava este abandonata;

*Salvatorii remorcheaza nava in larg;

*La 250km in larg nava se rupe in doua si se

scufunda cu o parte din incarcatura la 3500 madancime



50

Consecinte

660 mile de litoral poluat

Poluarea afecteaza 3 state

Poluarea afecteaza 7 regiuni

OPTIUNI DE INTERVENTIE



51

•Tieiul este prea vascos/nu se poate interveni cu

dispersanti;

•Furtuna nu permite interventia in zona offshore;

•Au fost totusi unele incercari de interventie offshore

dar poluantul s-a extins pe suprafete intinse;

•Singura optiune ramane interventia pe litoral.



52

• 700 km de tarm poluat;700 km de tarm poluat;• Zona poluata a cuprins tipuriZona poluata a cuprins tipuri

diferite de tarm:diferite de tarm:

- stancos;- stancos;

- plaje cu nisip- plaje cu nisip- pietris si galetepietris si galete

- estuare- estuare

- constructii hidrotehnice- constructii hidrotehnice

- mlastini- mlastini

Poluarea coastei spaniolePoluarea coastei spaniole

I t



53

Impact

•Economic

- Pescuit

- Turism

•Ecologic

- Crustacee

- Pasari

- Pesti



54

Comportamentul poluantului

• Depunere pe tarm

• Patrundere in substrat

• Amestecarea cu nisip



55

Tarm stancos

• Forme de viata sensibile/interzis procedeul de curatire cu

aburi

• Depoluare manuala

• Depoluare vacuumatica

• Acces dificil

Pietris si galetePietris si galete



56

Pietris si galeteg

Pompare vacuumatica

Manuala

Transportul si spalarea pietrelor poluate

Degradare naturala

Pl j i i



57

Plaje cu nisip

Nisipul amestecat cu titei este

preluat mecanic si curatat

Urmele ramase sunt preluate manual

Tarm mlastinos



58

Zona vulnerabila/biodiversitate

Biodegradare naturala

Colectarea manuala a titeiului

vascos

Constructii



59

hidrotehnice

Usor de curatat: spalare cu

aburi sub presiune

Impact negativ

asupra turismului

Resurse umane/participantiResurse umane/participanti



60

Resurse umane/participantiResurse umane/participanti

• Asistenta din partea unor organizatii: OSRL,Asistenta din partea unor organizatii: OSRL,

CEDRE, ITOPF, Irish coastguard, Le FlochCEDRE, ITOPF, Irish coastguard, Le Floch

Depollution, etc.Depollution, etc.

• Localnici, voluntari, armata, pescari, gardaLocalnici, voluntari, armata, pescari, garda

de coasta, etc.de coasta, etc.



61

LogisticaLogistica

• Circa 3000 de soldati zilnic pe plaja + altiCirca 3000 de soldati zilnic pe plaja + alti4000 ca suport indirect;4000 ca suport indirect;

• Un total de 350.000 kituri de protectieUn total de 350.000 kituri de protectie

(costume individuale de protectie);(costume individuale de protectie);• 160.000 unelte de interventie manuala;160.000 unelte de interventie manuala;

• 1.200 ore de zbor;1.200 ore de zbor;

• Circa 350 piese constand in echipamentCirca 350 piese constand in echipamentspecializat de interventie, utilaje despecializat de interventie, utilaje de

transport, etc.transport, etc.



62

Deseuri

amestecate/diverse

Deseuri

lichide/semilichide

D it t d t



63

Depozite temporare de stocare

Interventie cu utilaje mecanice



64

Interventie cu utilaje mecanice

R l



65

Recuperare manuala



66

• FIECARE ACCIDENT ESTE UNIC IN FELUL SAU.FIECARE ACCIDENT ESTE UNIC IN FELUL SAU.

• PENTRU FIECARE POLUARE SE APLICA OPENTRU FIECARE POLUARE SE APLICA O

STRATEGIE DIFERITASTRATEGIE DIFERITA

• NU EXISTA O RETETA VALABILA PENTRUNU EXISTA O RETETA VALABILA PENTRU

FIECARE CAZ IN PARTEFIECARE CAZ IN PARTE

• NECESITATEA UNUI PLAN NATIONAL DENECESITATEA UNUI PLAN NATIONAL DE

INTERVENTIE.INTERVENTIE.

CONCLUZII

C OI 2 EFECTELE POLUARII



67

I.2. EFECTELE POLUARIII.2. EFECTELE POLUARII

Grad de sensibilitate/vulnerabilitateGrad de sensibilitate/vulnerabilitate



68

Grad de sensibilitate/vulnerabilitateGrad de sensibilitate/vulnerabilitate

Vulnerabilitate = suma efectelor negativeVulnerabilitate = suma efectelor negative

induse de poluant in zona.induse de poluant in zona.

Vulnerabilitatea include si potentialul deVulnerabilitatea include si potentialul de

“autoaparare“ al zonei“autoaparare“ al zonei

Cartarea gradului de vulnerabilitate esteCartarea gradului de vulnerabilitate este

necesara protejarii zonelor sensibile sinecesara protejarii zonelor sensibile si

stabilirii tehnologiei de interventiestabilirii tehnologiei de interventie



69

TIPURI DE IMPACTTIPURI DE IMPACT

EconomicEconomic

EcologicEcologic

SocialSocial

PoliticPolitic

IMPACTUL ECONOMICIMPACTUL ECONOMIC



70

IMPACTUL ECONOMICIMPACTUL ECONOMIC

• Impactul economic se refera la efectele negativeImpactul economic se refera la efectele negative

induse activitatilor economice, in cazul uneiinduse activitatilor economice, in cazul uneipoluari accidentale sau cronice.poluari accidentale sau cronice.

TIPURI de ACTIVITATITIPURI de ACTIVITATI

IndustrialeIndustrialeTuristiceTuristice

Pescuit industrial, sportiv si acvacultura,Pescuit industrial, sportiv si acvacultura,

Transport navalTransport naval

Extractie, forajExtractie, foraj

TURISM (hoteluri restaurante parcuri deTURISM (hoteluri restaurante parcuri de



71

TURISM (hoteluri, restaurante, parcuri deTURISM (hoteluri, restaurante, parcuri de

distractie, agrement, etc)distractie, agrement, etc)

port turisticport turistic

Statiune turisticaStatiune turistica Turismul sursa importanta de venit,

genereaza impozite pentru alimentarea

bugetului de stat.



72

plaja MAMAIA

•Plaje amenajate corespunzator, in conditiile mentinerii curateniei;

•Poluarea cu hidrocarburi a plajelor turistice si a zonelor de agrement

poate provoca daune pe termen lung;

•Efectul poluarii este cu atat mai grav atunci cand aceasta se produce

in perioada sezonului.

plaja poluata

Capacitatea totala de cazare 28.000 locuri



73

Capacitatea totala de cazare 28.000 locuri

Numarul total de unitati turistice

din Mamaia

80

Numarul total de unitati turisticedin Constanta

26

Unitati 4-5 stele 16

Unitati de 1-3 stele 90

Numarul turistilor /an 378.000

Turisti straini 52.000

Durata medie a sejurului 5 – 7 zile

Gradul de ocupare pt. Statiunea

Mamaia

77%

Activitati industrialeActivitati industriale



74

Activitati industrialeActivitati industriale

Santiere navale

Terminale petroliere

Operatiuni portuare

TRANSPORT NAVALTRANSPORT NAVAL



75

persoanepersoane

marfamarfa

• sursa de venit ;• aprovizionarea cu materii

prime.

Activitati - posibile surse de poluareActivitati - posibile surse de poluare



76

Activitati - posibile surse de poluareActivitati - posibile surse de poluare

Incarcare/descarcare marfa

Transport hidrocarburi



77

• Activitatile industriale au un caracter permanent.

• Indicele de vulnerabilitate zonal are o valoare

ridicata pe toata durata anului.

• Costurile interventiei sunt ridicate adaugandu-sepagubelor economice produse prin incetarea activitatilor

industriale.

In caz de poluare

Extractie si forajExtractie si foraj



78

Extractie si forajExtractie si foraj

Platforme de extractie/foraj

Transport petrol prin conducte

submarine si terstre

PESCUIT INDUSTRIALPESCUIT INDUSTRIAL



79

(pescuit cu unelte fixe si active)(pescuit cu unelte fixe si active)

Stocurile de peste sunt in declin nu atat ca numar ci mai ales ca

marime si ca dificultate in a le captura.

Productia de peste:

- 3 milioane tone in 1900

- 86 milioane tone in 1989



80

Efectele poluarii asupra pescuitului

- contaminarea organismelor marine cupoluant,

- interzicerea accesului navalor de pescuit

in zona poluata in vederea evitarii

contaminarii cu poluant a uneltelor de

pescuit, si a corpului navelor,

- interzicerea accesului in zonele poluate

pentru evitarea accidentelor cauzate de

intoxicare cu vapori sau a celor provocate

de explozii,

- inchiderea porturilor pescaresti cu baraje

antipetrol in vederea protejarii acestora

MARICULTURAMARICULTURA



8181

MARICULTURAMARICULTURA

(midii, stridii, etc)(midii, stridii, etc)

Baraj antipetrol de

protectie

EFECTELE ECOLOGICEEFECTELE ECOLOGICE



82

EFECTELE ECOLOGICE

efectele induse depind de urmatorii factori:efectele induse depind de urmatorii factori:

• volumul deversarii si caracteristicile fizico-chimice alevolumul deversarii si caracteristicile fizico-chimice ale

poluantului,poluantului,

• conditiile hidro-meteo,conditiile hidro-meteo,

• anotimpul in care se produce dezastrul,anotimpul in care se produce dezastrul,

• prezenta structurilor hidrotehnice de aparare, a resuselor prezenta structurilor hidrotehnice de aparare, a resuselor

de hrana, prezenta zonelor populate aflate in caleade hrana, prezenta zonelor populate aflate in caleadeplasarii poluantului,deplasarii poluantului,

• topografia si geomorfologia tarmului si a fundului apei,topografia si geomorfologia tarmului si a fundului apei,

• relatia poluant - sediment, gradul de amestecare alrelatia poluant - sediment, gradul de amestecare al

acestora.acestora.

In functie de prezenta factorilor enumerati, efectele ecologiceIn functie de prezenta factorilor enumerati, efectele ecologicece rezulta in urma unei poluari, includ :ce rezulta in urma unei poluari, includ :



83

p ,p

• schimbari fizice si chimice in cadrul ecosistemului,schimbari fizice si chimice in cadrul ecosistemului,

• schimbari in ceea ce priveste dezvoltarea, psihologia, sischimbari in ceea ce priveste dezvoltarea, psihologia, sicomportamentul individual ale organismelor si speciilor,comportamentul individual ale organismelor si speciilor,

• cresterea mortalitatii, distrugerea sau modificarea unuicresterea mortalitatii, distrugerea sau modificarea unuiintreg ecosistem datorita efectului combinatintreg ecosistem datorita efectului combinattoxicitate/sufocare/inabusiretoxicitate/sufocare/inabusire

Impactul poate fi indus prinImpactul poate fi indus prin

actiunea directa a poluantuluiactiunea directa a poluantului

actiunea indirecta a poluantuluiactiunea indirecta a poluantului

activitatea de depoluareactivitatea de depoluare

CONTAMINAREA FIZICA A BIOTEI (in



84

functie de tipul tarmului)

In cazul plajelor nisipoase, cu panta lina,

poluantul este impins de valuri in interiorul tarmului,

poluantul se depune pe stanci sub forma de benzi

poluantul ″ pluteste ″ pe tarm, migrand in diverse directii

EcotoxicologiaEcotoxicologia



85

Cresterea ratei mortalitatii se datoreaza toxicitatii fractiilor solubile inCresterea ratei mortalitatii se datoreaza toxicitatii fractiilor solubile inapa: alchene, benzene si naftaleneapa: alchene, benzene si naftalene

″Doza letalaDoza letala″ = DL50 (la 96 ore expunere)= DL50 (la 96 ore expunere) este cuprinsa intre 0,5 mg/l si 10este cuprinsa intre 0,5 mg/l si 10mg/1mg/1

Prezenta hidrogenului sulfurat (H2S) este principala cauza care poatePrezenta hidrogenului sulfurat (H2S) este principala cauza care poategenera efecte letale imediategenera efecte letale imediate

• 1PPM1PPM = 0.0001 % - detectabil dupa miros, irita traseul respirator,= 0.0001 % - detectabil dupa miros, irita traseul respirator,• 10PPM10PPM = 0.001 % - expunere maxim 8 ore,= 0.001 % - expunere maxim 8 ore,

• 20PPM20PPM = 0.002 % - peste 20PPM este necesar utilizarea echipamentului= 0.002 % - peste 20PPM este necesar utilizarea echipamentuluide protectie,de protectie,

• 100PPM100PPM = 0.01 % - neutralizeaza simtul olfactiv in 3-5 minute, se produc= 0.01 % - neutralizeaza simtul olfactiv in 3-5 minute, se producarsuri ale cailor respiratorii, ale ochilor, tuse.arsuri ale cailor respiratorii, ale ochilor, tuse.

• 200PPM200PPM = 0.02 % - distruge rapid simtul olfactiv, produce grave arsuri la= 0.02 % - distruge rapid simtul olfactiv, produce grave arsuri lanivelul ochilor si a gurii,nivelul ochilor si a gurii,

• 700 PPM700 PPM = 0.7 % - pierderea cunostintei, stop respiratoriu, moarte daca= 0.7 % - pierderea cunostintei, stop respiratoriu, moarte dacanu se inervine cu mijloace artificiale de resuscitare,nu se inervine cu mijloace artificiale de resuscitare,

• 1000 PPM1000 PPM = 0.1% - pierderea imediata a cunostintei, daune la nivelul= 0.1% - pierderea imediata a cunostintei, daune la nivelulcreierului, survine moartea in circa 3 – 5 minute de expunere.creierului, survine moartea in circa 3 – 5 minute de expunere.

Efectele poluarii cu petrol asupra pestilor Efectele poluarii cu petrol asupra pestilor



86

p p p p

Peste contaminat cu petrol

- mortalitatea la pestii adulti est

foarte rara in cazul poluarilor cu

petrol;

- larvele sunt cele mai expuse.

In anumite cazuri au fost observate efecte negative in ceea ce priveste procesele

de reproducere, incluzand comportamentul, fertilitatea si succesul fertilizarii

icrelor .

Populatiile de pesti pot fi intr-un pericol real in urmatoarele cazuri :• Poluare majora cu hidrocarburi a zonelor onshore;• Poluare in timpul sezonului de reproducere;• Atunci cand sunt poluate zonele protejate pentru

speciile pe cale de disparitie.

Efectele poluarii cu petrol asupra pasarilor



87

Cele mai expuse sunt acele specii de pasari care depind exclusiv de

mediul acvatic

Patrunderea petrolului in spatiile interstitiale ale penelor afecteaza

capacitatea termoizolanta si hidroizolanta a acestora =

hipotermia/scaderea flotabilitatii individului

Inecul si hipotermia sunt

considerate ca fiind

principalele cauze ale

efectelor letale pe care

poluarea cu petrol le are

asupra pasarilor .

Cele mai frecvente cazuri de ingerare a compusilor petrolieri se

datoreaza pe de o parte curatirii penelor contaminate cu ciocul, pe de alta



88

datoreaza pe de o parte curatirii penelor contaminate cu ciocul, pe de alta

parte cunsumului hranei contaminate.

Speciile dispersate pe arii intinse sunt mai putin

afectate in caz de poluare accidentala cu petrol.

Depunere petrolului pe coaja oului in

perioada de incubatie provoacaanomalii in dezvoltarea embrionului

sau chiar moartea acestuia.

Efectele poluarii cu petrol asupra mamiferelor Efectele poluarii cu petrol asupra mamiferelor



89

Depunerea unui strat de poluant pe blana sau piele

Expunerea la petrol se poate

produce prin:

- contact fizic direct cu

poluantul din coloana de apa,

care pluteste pe suprafata apei,sau care este depus pe tarm,

- ingestia hranei contaminate,

- inhalarea vaporilor toxici.

Animalele a caror protectie termica este asigurata

de piele sau blana sunt vulnerabile la contactul direct urmat

de depunerea poluantului pe acestea.

In acest caz se instaleaza hipotermia.

Delfini – ingestie, intoxicareDelfini – ingestie, intoxicare



90

Delfinii pot stimula contractii vasculare sau ale glandelor

care produc grasimi in scopul controlarii temperaturii

corpului.

Expunerea prin inhalare pe termen scurt , produce inflamarea

l



91

mucoaselor

Ingestia produsilor petrolieri se realizeaza de regula prin

contaminarea verigilor lantului trofic

MOLUSTEMOLUSTEaxfixie acumulare in organismaxfixie acumulare in organism



92

axfixie, acumulare in organismaxfixie, acumulare in organism

Consecinte ale poluarii cu hidrocarburi pentru



93

p p

organismele marine

Sensibilitate Efecte

imediate

Efecte pe termen lung

Alge slaba degradarea

tesuturilor in

zona decontact

refacere lenta in timp

moluste

forme

fixate pe

roci

puternica

puternica

axfixie

axfixie

acumulare in organisme

acumulare in organismele

filtratoare in functie de timpul

de contact

Sensibilitate Efecte imediate Efecte pe termen lung



94

pesti slaba pentru

adulti

puternicapentru larve si

juvenili

la contact direct

axfixie prin

contaminareabranhiilor

parasirea zonei poluate

influenta deosebit de

grava pentru pestiibentonici prin

contaminarea

sedimentelor

mamifere Variabila,

puternicapentru cele

acvatice

Contaminarea

externa, ingestie,hipotermie,

intoxicare.

Decimarea

populatiilor, disparitiasurselor de hrana,

pestele.

pasari variabila

puternica

pentruplonjori

contaminarea

penajului

intoxicare priningestie

distrugerea oualor

Decimarea populatiei,

parasirea zonei.

Durata de refacere a bentosului din zona litorala



95

Refacere medie

Refacere totala

Adapostit Semiadapostit Semiexpus Expus

Cresterea expunerii la energia valurilor

2

ani

12ani

6ani



96

Rezervatia

Biosferei Delta

Dunarii

Rezervatia

marina de la

Mangalia

ZONE PROTEJATE/PESCUIT/REPRODUCEREZONE PROTEJATE/PESCUIT/REPRODUCERE

EFECTE SOCIALEEFECTE SOCIALE



97

• Poluarea zonelor populate poate avea efectePoluarea zonelor populate poate avea efecte

negative asupra organismului uman, asupranegative asupra organismului uman, asuprastarii de sanatate a populatiei,starii de sanatate a populatiei,

• Evacuarea zonei,Evacuarea zonei,

• Poluarea zonelor populate produce efectePoluarea zonelor populate produce efecte

negative de imagine asupra comunitatiinegative de imagine asupra comunitatii

respective.respective.

EFECTE POLITICEEFECTE POLITICE



98

• In cazul in care poluarea depasesteIn cazul in care poluarea depaseste

granite/frontiere apar granite/frontiere apar

pagube/reclamatii/despagubiri intre cele doua saupagube/reclamatii/despagubiri intre cele doua sau

mai multe state implicate.mai multe state implicate.

• Impactul politic este mai accentuat in cazul in careImpactul politic este mai accentuat in cazul in care

tarile respective nu sunt membre ale organizatiilor tarile respective nu sunt membre ale organizatiilor

si conventiilor internationale care sa le acordesi conventiilor internationale care sa le acorde

asistenta si protectie in caz de poluare.asistenta si protectie in caz de poluare.

• Studierea tipurilor de impact posibile a se produceStudierea tipurilor de impact posibile a se produceintr-o zona poluata este necesara in vedereaintr-o zona poluata este necesara in vederea



99

stabilirii gradului de vulnerabilitate al zonei,stabilirii gradului de vulnerabilitate al zonei,

• La aceasta contribuie si studierea tipului tarmului,La aceasta contribuie si studierea tipului tarmului,

Informatiile referitoare la indicii de vulnerabilitateInformatiile referitoare la indicii de vulnerabilitate

sunt utilizate la:sunt utilizate la:• * Stabilirea prioritatilor de protectie/interventie;* Stabilirea prioritatilor de protectie/interventie;

• * Stabilirea si amplasarea dotarilor de interventie;* Stabilirea si amplasarea dotarilor de interventie;

• * Stabilirea strategiei de interventie.* Stabilirea strategiei de interventie.

I 3 ZONE SENSIBILE TIPURI DE TARMI.3. ZONE SENSIBILE, TIPURI DE TARM



100

I.3. ZONE SENSIBILE, TIPURI DE TARMI.3. ZONE SENSIBILE, TIPURI DE TARM



101

TIPURI DE TARMTIPURI DE TARM

IMPERMEABILEIMPERMEABILE

•Tarmuri stancoaseTarmuri stancoase

• Structuri artificialeStructuri artificiale

PERMEABILEPERMEABILE• Tarmuri mlastinoase,Tarmuri mlastinoase,

• Tarmuri cu nisip si pietrisTarmuri cu nisip si pietris

TARM IMPERMEABILTARM IMPERMEABIL



102

Poluantul nu se infiltreaza in substratPoluantul nu se infiltreaza in substrat

Tarmuri stancoase, structuriTarmuri stancoase, structuri

portuare/costiere: teren accidentat, accesportuare/costiere: teren accidentat, acces

dificil, fauna si flora saraca ( sedificil, fauna si flora saraca ( seconcentreaza in zona superioara), zona nu econcentreaza in zona superioara), zona nu e

vulnerabila la poluare, poluantul sevulnerabila la poluare, poluantul se

disperseaza si se degradeaza in timp.disperseaza si se degradeaza in timp.

faleze / platforme / stanci / structuri artificialefaleze / platforme / stanci / structuri artificiale

Faleze stancoase expuse la valuri



103

Roci mai mari de 250 mm

Panta mai mare de 30°

Efect de spalare exercitat de valuri

COLONIILE



104

COLONIILE

DE PASARI

SUNTAMPLASATE

IN ZONA

SUPERIOARAA FALEZEI

DEPUNERE SUB FORMA DE BENZI



105

De regula nu seintervine, terenul fiind

accidentat, exista

pericolul de accidente.

Platforma expusa la valuri



106

p

Linia tãrmului prezintã crevase,Varietate ecologicã redusa,

Petrolul se fixeazã sub forma de benzi,

Nu se intervine accesul in zona fiind periculos.

Structuri portuare: cheiuri, diguri care au la bazã amenajãri

realizate cu ajutorul stabilopozilor sau a blocurilor de piatrã



107

având dimensiuni mai mari de 0,5m. Acestea produc spargerea

valurilor si protejarea acvatoriilor portuare .

Structuri de protectie



108

Amenajarile de protectie sunt create in

scopul diminuarii eroziunii in zonele

rezidentiale sau de interes turistic/economic.

• Poluantul se depune sub forma de benzi,• Datorita actiunii valurilor petrolul este spalat.



109

Datorita actiunii valurilor petrolul este spalat.



110

Interventia: spalare cu jet deapa/vapori/dispersanti

Tarm stancos adapostit, depozite de scoici,

B di i d l i i l i



111

Bogata diversitate de plante si animale marine

depozite de scoici

Poluantul este acumulat in crevase si in

stratul superficial de sediment



112

stratul superficial de sediment.

Fiind ferit de valuri, poluantul persista

timp indelungat in zona.



113

Interventia consta in:Recuperare manuala, spalare cu apa la

presiune joasa la temperatura mediului

Refacerea ecologica.

CONCLUZIICONCLUZII



114

• AvantajeAvantaje:: poluantul nu poate avansa pe tarm si nu sepoluantul nu poate avansa pe tarm si nu seinfiltreaza in substrat/efectul de spalare a valurilor,infiltreaza in substrat/efectul de spalare a valurilor,realizand autocuratirea sitului.realizand autocuratirea sitului.

• DezavantajeDezavantaje: accesul persoanelor, echipamentelor este: accesul persoanelor, echipamentelor estedificil/imposibil, pericol de accidente.dificil/imposibil, pericol de accidente.

MODURI DE INTERVENTIEMODURI DE INTERVENTIE

• Recuperare manualã grosierã,Recuperare manualã grosierã,• Recuperare mecanicã prin metoda aspiratiei vacuumatice,Recuperare mecanicã prin metoda aspiratiei vacuumatice,

• Recuperare pasiva prin folosirea adsorbantilor,Recuperare pasiva prin folosirea adsorbantilor,

• Spalare cu apa rece/calda la presiuni joase/inalte,Spalare cu apa rece/calda la presiuni joase/inalte,

• Sablarea suprafetelor si utilizarea produselor de curatireSablarea suprafetelor si utilizarea produselor de curatire( dispersanti).( dispersanti).

TARM PERMEABILTARM PERMEABILT t di t l i it t dT t di t l i it t d



115

Textura sedimentului permite patrundereaTextura sedimentului permite patrunderea

poluantului in substratpoluantului in substrat

• Tarmuri mlastinoase, estuare,Tarmuri mlastinoase, estuare,

delta,delta,

• Tarmuri cu nisip (grosier, fin) siTarmuri cu nisip (grosier, fin) si

pietrispietris

Zonele suntZonele sunt vulnerabilevulnerabile la poluare, datoritala poluare, datorita

inaltimilor reduse, poluantul este antrenat deinaltimilor reduse, poluantul este antrenat de

valuri pe suprafete mari in interiorul tarmuluivaluri pe suprafete mari in interiorul tarmului

TARM MLASTINOS



116

Tãrmuri saturate cu apã, canale,

Solul este instabil chiar si în cazul

circulatiei pietonale,

Accesul in zonã este extrem de dificil

Delta

Fauna si flora prezintã o varietate si o densitate



117

deosebitã accentuând sensibilitatea si importanta

zonelor de acest tip.

Zona este extrem de sensibilã mai ales primãvara-

vara, în timpul cuibãritului si a depunerilor de

icre.

Petrolul aderã rapid la vegetatie



118

Cu cat vegetatia este mai abundenta cu atat limita de patrundere

a poluantului in interiorul tarmului este mai redusa.

Poluantul este impins de valuri pe suprafete mari de tarm,

f d bãlti i “ lã i t ” t f t i



119

formand bãltiri sau “plãcinte” vascoase, poate afecta masiv

ecosistemul prin asfixierea plantelor si a faunei.

METODE DE INTERVENTIE

Biodegradarea în prezenta bacteriilor



120

Depoluare manuala

Depoluare prin aspiratie vacuumatica

Utilizarea adsorbantilorNu se intervine

Depoluarea se realizeaza cu deosebita atentie, in scopul evitarii

distrugerii vegetatiei, amestecarii poluantului in straturile de

sediment.

TARMURI CU NISIP SI PIETRISTARMURI CU NISIP SI PIETRIS



121

• Tarm cu plaje de nisip:Tarm cu plaje de nisip:- nisip fin: 0,1-1mm,- nisip fin: 0,1-1mm,

- nisip grosier: 1-2 mm,- nisip grosier: 1-2 mm,

- nisip cu pietris: 2-250 mm,- nisip cu pietris: 2-250 mm,

- galete- galete

• Zona este vulnerabila la poluare, poluantul seZona este vulnerabila la poluare, poluantul se

poate infiltra in substrat sau poate ramane lapoate infiltra in substrat sau poate ramane la

suprafata.suprafata.

Plaje cu nisip grosier amestecat cu pietris sau scoici



122

format din: nisip (peste 30%), pietris (peste 20%) si scoici (circa 40%).

Aceste plaje sunt stabile, relativ accesibile circulatiei.

Plaje cu nisip grosier

Granulatia nisipului în aceste zone este de circa 1÷ 2 mm



123

p

Plaje înguste, situându-se de-a lungul falezelor,

Acestea sunt relativ accesibile atat circulatiei pietonale cat si

mijloacelor de transport.

Plaje cu nisip fin

Granulatia nisipului este de circa 0 1 1mm



124

Granulatia nisipului este de circa 0,1÷ 1mm,

Ofera posibilitãti de acces având un substrat solid si stabil,

Plaje catalogate ca plaje turistice.

COMPORTAMENTUL POLUANTULUI



125

POLUANTUL ACOPERA TOATA PLAJA

BENZI PARALELE CU MALUL

IMPACT

Poluant pe o plaje cu nisip fin



126

Poluantul poate penetrarea stratul de nisip pana la 10 -20 cm

Aportul de nisip afunda poluantul la circa 20 –

30 cm adancime

Impact economic/imagine

Valurile imping produsul in interiorul tarmului

formandu-se benzi paralele cu malul.

Poluant pe o plaja cu nisip grosier



127

Granulatia nisipului fiind mai mare, petrolulpenetreazã la o adâncime de circa 25÷ 40 cm,

Aportul de nisip provoaca afundarea petrolului

la adancimi de circa 60 cm.

Valurile imping produsul in interiorul tarmului formandu-

benzi paralele cu malul.

Tarm cu galete poluat



128

Petrolul se strecoarã printre pietre pânã la stratul impermeabil unde

se constituie în bãltiri “subterane” neexpuse ochiului ,

Plajele cu un continut accentuat de pietris, degradeaza natural

petrolul depus, într-o proportie mãritã datoritã actiunii abrazive

produsã de valuri.

Plajele adãpostite sunt mai sensibile.

Metode de interventie recomandate



129

Plajele cu nisip si cele cu pietris sunt cele mai expusesituri, datoritã pantei line si a granulatiei sedimentelor.

Poluantul se combinã cu nisipul, producând astfel

cantitãti mari de deseuri poluate.

Interventia pe plaje trebuie sã previna combinarea

poluantului cu nisipul, sa aibã în vedere spãlarea

cantitãtilor mari de nisip poluat, reamplasarea acestuiadupã spãlare la aceleasi cote (în aceleasi cantitãti) si la

aceeasi granulatie ca si in faza initialã în vederea evitãrii

eroziunii.



130

INUNDARE

MECANICA

MANUALA

COMBINATA

Depoluarea plajelor cu nisip

Depoluarea in zone cu galete/pietris



131

ABSORBTIE VACUUMATICA SPALARE CU APA LA

PRESIUNE JOASA

SPALARE CU APA SAU VAPORI

LA PRESIUNE RIDICATA DISPERSANTI

CALCULUL INDEXULUI DE VULNERABILITATECALCULUL INDEXULUI DE VULNERABILITATE



132

• Factori: economic, biodiversitate, social, politicFactori: economic, biodiversitate, social, politic

• Tipul tarmului: permeabilitate, structura, grad deTipul tarmului: permeabilitate, structura, grad de

autoaparare (plaje, mlastini, estuare, faleze,autoaparare (plaje, mlastini, estuare, faleze,

constructii hidrotehnice)constructii hidrotehnice)

• Informatiile cuantificate sunt reprezentate graficInformatiile cuantificate sunt reprezentate grafic

pe harti de risc necesare stabilirii strategiei zonalepe harti de risc necesare stabilirii strategiei zonale

de interventie.de interventie.

TIPUL TARMULUITIPUL TARMULUI

ROMANESCROMANESC



133

ROMANESCROMANESC• IN PARTEA SUDICA PE O DISTANTAIN PARTEA SUDICA PE O DISTANTA

DE CIRCA 54 KMDE CIRCA 54 KM- faleze pe circa 30 km ( cu inaltimi de- faleze pe circa 30 km ( cu inaltimi de

10-35 m) avand plaje inguste cu nisip10-35 m) avand plaje inguste cu nisip

grosier si pietris la baza (Cap Aurora -grosier si pietris la baza (Cap Aurora -

Agigea),Agigea),- structuri portuare,- structuri portuare,

- constructii hidrotehnice paralele cu- constructii hidrotehnice paralele cu

plajele turistice,plajele turistice,

- plaje ( turistice) cu nisip fin- plaje ( turistice) cu nisip fin(Mamaia).(Mamaia).

• Zona cu vulnerabilitate medie.Zona cu vulnerabilitate medie.

Vama Veche



134

Vama Veche

Mangalia

Plaje cu nisip grosier

Constructii hidrotehnice,

amenajari de protectie

Faleza de leos cu plaje inguste la baza

Costinesti



135

Faleza cu plaja de pietris

Eforie – Cap Tuzla Plaje cu nisip grosier, acumulari de scoici.



136

Constanta

Amenajari de protectie



137

Mamaia Plaje cu nisip fin

Amenajari de protectie

Structuri portuare



138

Corbu – faleza stancoasa



139

• IN PARTEA NORDICAIN PARTEA NORDICA

PE O DISTANTA DEPE O DISTANTA DECIRCA 190 KMCIRCA 190 KM

- campie aluvionara cu- campie aluvionara cu

nisip fin expusa lanisip fin expusa la

valuri (cu inaltimi devaluri (cu inaltimi de

circa 0-3 m),circa 0-3 m),

- campie aluvionara- campie aluvionara

mlastinoasa expusa lamlastinoasa expusa lavaluri (cu inaltimi devaluri (cu inaltimi de

circa 0-3 m),circa 0-3 m),

Zona foarte vulnerabila.Zona foarte vulnerabila.

Periboina



140

Portita

Periboina

Campie aluvionara cu nisip fin expusa la valuri (cu inaltimi de

circa 0-3 m),

Zaton



141

Sahalin

Sfa

ntul Gheorghe

Delta Dunarii



142

Campie aluvionara mlastinoasa

expusa la valuri (cu inaltimi de circa0-3 m).



143

Zona sudica pe o lungime deZona sudica pe o lungime decirca 54 km de la Vamacirca 54 km de la Vama



144

circa 54 km de la Vamacirca 54 km de la VamaVeche la Midia;Veche la Midia;

• 3 porturi cu activitati3 porturi cu activitati

industrialeindustriale• 3 santiere navale,3 santiere navale,

• terminale petroliereterminale petroliere

• 1 combinat petrochimic1 combinat petrochimic

• 2 mari orase si o serie de2 mari orase si o serie destatiuni turistice,statiuni turistice,

• circa 30 km plaje turistice,circa 30 km plaje turistice,

• 3 porturi turistice,3 porturi turistice,

• • 1 rezervatie naturala,1 rezervatie naturala,

• transport naval, activitati detransport naval, activitati depescuit industrial,pescuit industrial,

O retea de aces terstru si navalO retea de aces terstru si naval

Baze cu echipament si personalBaze cu echipament si personal

specializat de interventiespecializat de interventie

ZONA SUDICAZONA SUDICA

VAMA VECHE MIDIAVAMA VECHE - MIDIA



145

VAMA VECHE - MIDIAVAMA VECHE - MIDIA

IMPACT ECONOMIC SIIMPACT ECONOMIC SI

SOCIALSOCIAL

Zona nordica pe o lungime de circa

190 km de la Midia la bratul

Musura este caracterizata prin:



146

Musura este caracterizata prin:

• Rezervatia Biosferei DeltaRezervatia Biosferei DeltaDunariiDunarii

• Mici localitati de pescariMici localitati de pescari

• Lacuri litoraleLacuri litorale

• Pescuit cu unelte fixePescuit cu unelte fixe

• Nu exista o retea deNu exista o retea dedrumuri si nici acces cudrumuri si nici acces cumijloace navale.mijloace navale.

• Nu exista baza deNu exista baza dedepoluaredepoluare

ZONA NORDICAZONA NORDICA



147

MIDIA - BRATUL MUSURAMIDIA - BRATUL MUSURA

IMPACT ECOLOGICIMPACT ECOLOGIC



Documents

poluarea cu hidrocarburi