Poluarea interioară în şcoli şi starea de sănă · PDF fileRezultatele SINPHONIE arată că poluarea aerului din interior în școli este complexă și variabilă, poate avea

Poluareainterioarăînşcolişistareadesănătate

ReţeadeobservaţielanivelulEuropei

RezumatulRaportuluiFinal

Comisia Europeana

Comisia Europeană

DirectoratulGeneralpentruSănătateşiConsumatori DirectoratulGeneralalCentruluiComundeCercetare-InstitutulpentruSănătateașiProtecțiaConsumatorilorInformatii de contact Adresă:ViaE.Fermi2749,TP281,I-21027Ispra(VA),ItaliaE-mail: [email protected] Tel.:+390332789871Fax:+390332785867InformațiisuplimentarecuprivirelaDirectoratulGeneralpentruSănătateșiConsumatorisuntdisponibilela:http://ec.europa.eu/dgs/health_consumer/index_en.htmInformațiisuplimentarecuprivirelaCentrulComundeCercetaresuntdisponibilela:http://ec.europa.eu/jrc/ Aceastaesteunco-publicaţieaDirectoratuluiGeneralpentruSănătateșiConsumatorialComisieiEuropeneșialDirectoratuluiGeneralalCentruluiComundeCercetareAvizjuridicAceastaesteoco-publicaţieaDirecțieiGeneraleaComisieiEuropenepentruSănătateșiConsumatorișiCentrulComundeCercetare,careesteserviciulștiințificalComisieiEuropene.Scopulacesteilucrărisăoferesuportștiințificbazatpedovezipentruprocesuldeelaborareapoliticiloreuropene.InformaţiileștiințificeprezentatenuimplicăopozițiepoliticăaComisieiEuropene.NiciComisiaEuropeanășinicioricepersoanăcareacționeazăînnumeleComisieinuesteresponsabilăpentruutilizareaaceasteipublicații.Responsabilitateapentruconținutulacestuiraportrevineautorilorșicontributorilor.OpiniileexprimateaicinureprezintăopiniileComisieiEuropene,iarUniuneaEuropeană,ComisiaEuropeanăsauAgențiaExecutivăpentruSănătateșiConsumatorinuîșiasumănicioresponsabilitatepentruinformațiilecuprinseînacestraportsaupentruutilizareaacestuia.JRC91163

EUR 26730 EN

ISBN 978-92-79-39175-0 (PDF)

ISSN 1831-9424 (online)

doi: 10.2788/95941

Luxemburg:OficiulpentruPublicațiialUniuniiEuropene,2014©UniuneaEuropeană,2014Reproducereaesteautorizatăcucondițiamenționăriisursei.PrintatînItalia

Abstract AcestraportesteunrezumatalraportuluifinalalSINPHONIE(Poluareadeinteriorînşcolișisănătatea:ObservatorulînrețeadinEuropa).SINPHONIEafostfinanțatdecătreParlamentulEuropeanșirealizatîncadrulunuicontractcuDirecțiaGeneralăaComisieiEuropenepentruSănătateșiConsumatori(DGSANCO)(SANCO/2009/C4/04,contractSI2.570742).ProiectulSINPHONIEastabilitorețeaștiințifică/tehnicăpentruaacționalanivelulUE,cuperspectivapetermenlungdeîmbunătățireacalitățiiaeruluiînșcolișigrădinițe,reducândastfelrisculşifrecvenţabolirespiratoriiînrândulcopiilorșicadrelordidactice,datorităpoluăriidinmediulexteriorșiinterior.Înacelașitimp,proiectulsprijinăacțiunipoliticeviitoareprinformulareadeliniidirectoare,recomandărișiopțiunidegestionareariscurilorpentruîmbunătățireacalitățiiaeruluișioreducereaefecteleasuprasănătățiiasociateacesteia,înșcoli.

SINPHONIE Project │Final Report, Executive Summary

SINPHONIE

Poluarea interioară în școli și starea de sănătate

Rețea de observație la nivelul Europei

Rezumatul raportului final

Acest raport a fost elaborat de: Éva Csobod, Isabella Annesi-Maesano, Paolo Carrer, Stylianos Kephalopoulos, Joana

Madureira, Peter Rudnai şi Eduardo de Oliveira Fernandes

Cu contribuţii din partea: Josefa Barrero-Moreno, Tímea Beregszászi, Anne Hyvärinen, Hans Moshammer, Dan

Norback, Anna Páldy, Tamás Pándics, Piersante Sestini, Marianne Stranger, Martin

Täubel, Mihály J. Varró, Eva Vaskovi, Gabriela Ventura şi Giovanni Viegi

The Regional Environmental Center for Central and Eastern Europe 2000 Szentendre Ady Endre ut 9-11, Hungary

Mulțumiri

Acest document a fost elaborat în cadrul proiectului SINPHONIE (Poluarea interioară în

școli și starea de sănătate - Rețea de observație la nivelul Europei), finanțat de către

Parlamentul European și realizat în cadrul unui contract cu Directoratul General al Comisiei

Europene pentru Sănătate și Consumatori (DG SANCO) (SANCO/2009/C4/04, contract

SI2.570742).

Acest raport rezumă activitatea desfășurată de către un consorțiu format din 38 de parteneri

din 25 de țări, care a implicat aproximativ 300 de persoane cu pregătire științifică și/sau

tehnică de specialitate.

Co-autorii acestui raport doresc să-și exprime recunoștința profundă față de toti colaboratorii,

pentru contributia remarcabila la realizarea proiectului SINPHONIE. Numele tuturor celor

care au contribuit pot fi găsite la sfârșitul acestui raport, precum și pe site-ul proiectului

SINPHONIE (www.sinphonie.eu).

O apreciere specială este îndreptată către profesorii, elevii și părinții care au participat la

proiectul SINPHONIE, pentru entuziasmul și strânsa lor cooperare.

1 IntroducereCalitatea redusa a aerului interior (IAQ) are efecte respiratorii precum și alte efecte asupra sănătății. Ea afectează bunăstarea generală datorită posibilei prezențe a mai multor poluanți specifici de interior, având cauze și surse variate. Acest fapt a fost frecvent raportat în literatura de specialitate și menționat în declarațiile politice recente, ghidurile privind calitatea aerului [1, 2] și în strategiile globale de management [3] a calităţii aerului din interior (IAQ), și de către organismele politice și organizatorice care se ocupă de sănătatea publică și problemele legate de mediu. Declarația de la Parma a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din Europa [4], aprobată de 53 de țări în 2010, a solicitat statelor membre din regiunea Europeana a OMS să pună în aplicare acțiuni măsurabile, cu scopul de a atinge obiectivele stabilite în declarație. Ghidurile OMS pentru IAQ (calitatea aerului interior) [5], afirmă în mod expres că aerul curat este o cerință de bază pentru viață. De asemenea, este subliniat faptul că obiectivele principale ale ghidurilor OMS sunt de a furniza o bază uniformă pentru protecția sănătății publice împotriva efectelor adverse ale expunerii la poluanți din aerul interior, și pentru a elimina sau a reduce la minimum, expunerea la poluanții care sunt cunoscuţi a fi periculoși sau este probabil să fie periculoşi. Ghidurile sunt destinate profesioniştilor din domeniul sănătăţii publice implicaţi în prevenirea riscurilor pentru sănătate datorate expunerii din mediu, precum și specialiștilor și autorităților implicate în proiectarea și utilizarea clădirilor, a materialelor și produselor folosite în interiorul acestora.

Comisia Europeană a adoptat Planul de Acțiune pentru Mediu şi Sănătate al Uniunii Europeane (UE) 2004-2010 [6], în iunie 2004, ca un prim ciclu în implementarea Strategiei Europene pentru Mediu și Sănătate. Planul de acțiune a fost un document operațional care a stabilit 13 acțiuni-cheie pentru perioada dinainte de anul 2010. Printre aceste acțiuni-cheie, Acțiunea 12 se referea la "îmbunătățirea calității aerului din interior". În contextul punerii în aplicare a Acțiunii 12, proiectul EnVIE finanțat de UE [7] a elaborat o strategie prioritara pentru managementul calităţii aerului din interior (IAQ) prin controlul sursei, care, în cazul școlilor, a însemnat abordarea problemei calităţii aerului din interior (IAQ) din mai multe perspective, incluzînd locaţia școlii, proiectarea și construcția, densitatea de ocupare și mamgementul ventilației.

Al 7-lea Program de Acțiune pentru Mediu și Pachetul de Politici pentru Aer Curat al CE au fost elaborate și au intrat în vigoare la sfârșitul anului 2013. Aceste documente oferă cadrul de politici pentru potențialele activități de monitorizare, ce pot fi realizate în urma proiectului SINPHONIE.

Mediul interior în școli constituie un motiv întemeiat de preocupare, deoarece copiii de vârstă școlară sunt un grup deosebit de vulnerabil al populației. În Europa, mai mult de 64 de milioane de elevi și aproape 4,5 milioane de profesori petrec multe ore în fiecare zi de școală, în mediul interior din școlile pre-primare, primare și gimnaziale. Copiii petrec mai mult timp în școală decât în orice alt loc, cu excepția locuinței. Există multe dovezi în ceea ce privește potențialul efect nociv asupra sănătății a unei game variate de poluanţi din interior, care pot fi găsiţi în mediul interior din școli, fie provenind din aerul ambiental sau fiind generați în interior de către materiale, produse sau activități. Prezența poluanților în școli ar putea afecta

Proiectul SINPHONIE │Raport Final, Rezumat 3

de asemenea creșterea copiilor, oportunitățile și performanța educațională, precum și dezvoltarea lor culturală și socială. O creştere a prevalenţei astmului bronșic a fost documentată în ultimele decenii ale secolului 20, în lumea industrializată, inclusiv în Europa [8]. Copiii astmatici sunt cunoscuţi ca fiind deosebit de susceptibili la efectele calității precare a aerului.

Clădirile școlilor ar trebui să fie considerate ca parte a infrastructurii urbane, care este influențată de condițiile locale, incluzand condițiile geografice, climatice, consumul de energie, materiale disponibile, dezvoltarea economică și strategiile urbane. Clădirilor școlilor reflectă, de asemenea, progresul tehnologic în materie de construcție și confort, precum și influența modelelor arhitecturale, experiența în construcții și în practicile importate din alte regiuni, chiar și în Europa, care nu sunt întotdeauna integrate într-un mod corespunzător, în așa fel încât să fie in strânsă legatură cu valorile și practicile locale.

Proiectul SINPHONIE a stabilit o rețea științifică/tehnică pentru a acționa la nivelul UE, cu perspectiva pe termen lung de îmbunătățire a calității aerului în școli și grădinițe, reducând astfel riscul și încarcarea cu boli respiratorii în rândul copiilor și a cadrelor didactice, potențial datorată poluării aerului din exterior și interior. În același timp, proiectul sprijină acțiuni politice viitoare prin formularea de îndrumări, recomandări și opțiuni de management al riscurilor, pentru îmbunătățirea calității aerului în școli și reducerii efectele asociate asupra sănătății.

SINPHONIE a fost inițiat și finanțat de către Parlamentul European. Proiectul a fost realizat în cadrul unui contract cu Directoratul General al Comisiei Europene pentru Sănătate și Consumatori (DG SANCO). A fost conceput ca un proiect pilot de cercetare provocator în domeniile sănătății și mediului, ce vizează în principal aerul din interior în școli, dar şi aerul din exterior în apropierea școlii, inclusiv considerarea impactului datorat traficului rutier și schimbărilor climatice. Proiectul multidisciplinar a fost conceput pentru o durată de doi ani (2010-2012). Acesta a acoperit majoritatea țărilor europene, inclusiv unele țări în curs de aderare la UE, și a avut scopul de a monitoriza școli și de a stabili o rețea de observație în Europa, în ceea ce privește poluarea din interior în școală și starea de sănătate. Pe lângă obiectivul final de îmbunătățire a calității aerului în școli și grădinițe pe termen lung, proiectul a acordat, de asemenea, o atenție deosebită îmbunătățirii evaluării globale a IAQ în școlile europene și elaborarii de metode și proceduri în vederea efectuării unor monitorizări la scară largă și de audit, care sunt instrumente esențiale în monitorizarea calităţii aerului din interior (IAQ) și evaluarea clădirilor. Îmbunătățirea înţelegerii în ceea ce privește expunerea copiilor la anumiţi poluanți din aerul interior și evaluarea potențialelor efecte asociate asupra sănătăţii, reprezintă premise pentru acordarea de sprijin adecvat pentru elaborarea de politici și acțiuni.

Consortiul SINPHONIE a implicat 38 de parteneri din 25 de țări, și un partener asociat din Belgia. Partenerii au contribuit cu expertiza largă în domeniile sănătății, expunerii, surselor și politicilor legate de calitatea aerului din interior (IAQ), precum și de parametrii de confort asociaţi cu managementul izolaiei clădirilor și ventilației. Per total, 114 școli primare din 23 de țări europene au participat în procesul de monitorizare și evaluarea a mediului şi stării de


sănătate. Au fost evaluate nivelele de expunere in rândul a 5175 de elevi (incluzînd 264 de copii din grădinițe)1.

Prin valorificarea cunoștințelor și a surselor existente, proiectul SINPHONIE a încercat să extindă gama de informații disponibile la nivelul vechilor și noilor state membre ale UE, precum și a unor țări candidate, folosind o procedură comprehensivă. Această procedură a fost pusă în funcțiune, după un proces de pregătire a peste 80 de persoane, cu scopul de a asigura calitatea globală și rezultate demne de încredere. Din cauza naturii multidisciplinare a proiectului, aceasta a fost singura modalitate de a obține rezultate; de a garanta elaborarea de recomandări, ghiduri și bune practici pentru o calitate mai bună a aerului din interior mai în mediile din școlile europene; și de a genera informații relevante pentru politicile existente și viitoare.

O analiză a rezultatelor SINPHONIE confirmă faptul că IAQ în școli este o problemă foarte importantă și are impact asupra sănătății copiilor, incluzînd probleme respiratorii cum sunt astmul și alergiile, precum și probleme legate de participare la ore și de performanță școlară. Rezultatele SINPHONIE arată că poluarea aerului din interior în școli este complexă și variabilă, poate avea diferite origini (exterior, interior) și poate fi de natură diferită (fizică, chimică și biologică), și poate fi cauzată de o varietate de surse (de exemplu, procese de ardere, materiale de construcție sau componente și produse de consum). În sălile de clasă, au fost detectați poluanți atmosferici, în concentrații care, în unele cazuri, au depășit valorile ghid ale OMS, putînd fi astfel, dăunătoare, pentru sănătatea elevilor.

Rezultatele de ansamblu ale SINPHONIE, sprijinite de studii cu privire la eficacitatea anumitor măsuri de remediere, confirmă faptul că școlile au frecvent probleme legate de calitatea aerului interior (IAQ), cauzate de poziţionarea greşită a clădirii şcolii, construcția și întreținerea acesteia, densitatea ridicată de ocupare, curățenia necorespunzătoare și ventilația insuficientă.

2 ObiectiveObiectivele generale ale SINPHONIE au fost: (a) să contribuie la o mai bună caracterizare a IAQ în școlile din UE; (b) să elaboreze recomandări și îndrumări cu privire la măsurile de remediere în mediul din școli pentru a acoperi o gamă largă de situații, în Europa; și (c) să disemineze aceste îndrumări către factorii de decizie și altor părți interesate care sunt în măsură să întreprindă acțiuni, în țările europene.

Pentru realizarea acestor obiective globale SINPHONIE, obiectivele tehnice ale proiectului au fost următoarele:

• analiza critică și colaționarea cercetării europene (și non-europene) cu privire la efectele asupra sănătăţii în mod relevant asociate calității precare a aerului din interior și contaminanților din aerul interior din școli; evaluarea relevanței politice a obiectivelor și concluziilor cercetării; identificarea necesităților de cercetare

1Ar trebui remarcat faptul că pe parcursul acestui raport aceste numere pot fi ușor diferite, luând în considerare implicarea specifică a fiecărui partener/țară într-o anumită activitate de teren (de mediu și/sau de sănătate).


epidemiologice și toxicologice, care sunt critice pentru elaborarea de politici bazate pe cunoștiințe științifice solide;

• evaluarea caracteristicilor clădirilor și a modelelor de utilizare de zi cu zi a sălilor de clasă selectate care influențează IAQ-ul acestora;

• măsurarea parametrilor fizici și de confort (temperatura, umiditatea relativă și rata de ventilație) și poluanților chimici și biologici în aerul din interior (și cei corespunzatori din aerul exterior), în școli și gradinițe din întreaga Europă, cu scopul de a produce noi date de expunere pentru o serie de poluanți: formaldehidă, benzen, α-pinen si limonen, naftalină, NO2, CO, CO2, radon, tricloretilenă, tetracloretilenă, PAH și BaP, pulberi respirabile (PM10 și PM2.5), alergeni din praf și mucegaiuri, și bacterii din praf și aer;

• evaluarea impactului aerului exterior din imediata vecinatate a clădirii școlii, inclusiv efectele datorate transportului, traficului rutier și schimbărilor climatice;

• evaluarea influenței caracteristicilor de construcție a clădirii, produselor de curățenie şi a sistemelor de ventilaţie în ceea ce privește datele de expunere obținute;

• evaluarea impactului măsurilor de reducere a poluării aerului din exterior, inclusiv măsurile luate pe termen scurt, asupra IAQ în școli și asupra expunerii copiilor în mediile din școală;

• realizarea unei alocări sistematice a surselor de poluanți interiori în mediile din școli, în termeni cantitativi;

• evaluarea influenței mixturilor de poluanți din aerul interior și apariția unor noi poluanți ca urmare a interacțiunilor chimice și biochimice;

• obținerea de date privind starea de sănătate a copiilor prin intermediul chestionarelor și testelor clinice, cu precădere în ceea ce privește astmul, infecțiile respiratorii, simptome ale afectării tractului respirator superior, tuse, wheezing, dispnee, rinită alergică, bronşită şi nivelul performanțele școlare;

• evaluarea impactului aerului din interiorul sălilor de clasă asupra sănătății și performanțelor copiilor, cu scopul de a defini prioritățile în elaborarea de politici;

• evaluarea eficacităţii ventilaţiei adecvate în reducerea poluării aerului înconjurător în școli;

• elaborarea de recomandări și ghiduri în ceea ce privește măsurile de remediere în mediile din școli, pentru a acoperi o gamă mai largă de situații, în Europa;

• diseminarea rezultatelor și recomandărilor SINPHONIE către părțile interesate aflate în măsură să întreprindă acțiuni cu privire la aspectele evidențiate de proiect.

3 MetodologieDeoarece aerul din interior vine direct din aerul înconjurător [8] (acesta din urmă contribuind în mare parte la încarcărea cu poluanți a aerului din interior), metodologia SINPHONIE a luat în considerare, în primul rând, aspectele geografice și climatice, precum și parametrii corelaţi privind amplasarea clădirilor școlilor și mediu lor (de exemplu, nivelul traficului rutier, urbanizarea, practicile de construcție și tipologiile construcţiilor). Prin urmare, calitatea aerului exterior/interior în mediul din școli și implicațiile asociate asupra sănătății a fost


necesar să fie evaluate luând în considerare variabilitatea interregională în țările participante la SINPHONIE. Patru grupuri geografice au fost definite în cadrul proiectului, ca un instrument pentru organizarea, prezentarea și discutarea celor mai multe dintre rezultatele SINPHONIE (vezi Figura 1).

În timp ce clădirile școlilor din multe regiuni europene se bazează pe ventilație naturală, există o tendință spre instalarea de sisteme de ventilatie mecanică şi sisteme corelate pentru încălzire și răcire. Astfel de sisteme sunt adesea prezentate sau propuse ca fiind esențiale și ca o cerință generală pentru fiecare clădire de școală, deși ele au sens doar dacă sunt justificate de condițiile climatice și de mediu. De asemenea, trebuie subliniat faptul că o abordare holistică implementată în mod adecvat, a problemelor clădirii școlii, împreună cu proiectarea corespunzătoare în consecință și metodologia de studiu, ar putea necesita chiar decuplarea unor funcții precum încălzirea sau răcirea și ventilația, lăsând rata de ventilație să fie controlată în conformitate cu criteriile care au la bază starea de sănătate [10]. În conformitate cu criteriile prevăzute în cererea de ofertă a DG SANCO, școlile au fost selectate pentru a aborda factorii relevanți în țările participante și, de aceea, au inclus locații urbane și rurale; diferite nivele de poluare a aerului exterior (zone verzi, zone cu trafic intens și zone industriale); diferite locații din cadrul țării (nord, sud, est, vest), diverse practici de ventilație și condiții climatice. Nu au fost impuse restricții în ceea ce privește caracteristicile de construcție. Partenerilor li s-a cerut să aleagă școlile reprezentative pentru țara respectivă, în ceea ce privește tipologia, tehnicile de construcție și vârsta clădirilor.

Figura 1. Cele patru grupuri (clustere) geografice în cadrul proiectului SINPHONIE

În urma selectării și definirii instrumentelor, metodelor și procedurilor adecvate pentru a fi utilizate în SINPHONIE, au fost efectuate studii în teren, în școlile selectate din fiecare țară (≤6), inclusiv în vecinătatea lor, axându-se în special pe trei clase per școală (inclusiv grădinițe). Per total, 114 școli au fost selectate din cele 23 de țări pentru activitățile de teren, pe baza criteriilor descrise mai sus. Cu scopul de a decide în ceea ce privește abordarea metodologică pentru monitorizarea aerului în clădirile școlilor și identificarea efectelor asociate asupra sănătăţii, au fost luate în considerare și analizate proiectele relevante, curente

Cluster 1: Europa Nordică -Climat rece (ierni reci) -Diferențe mari între clădirile vechi vs. cele noi; încăperi bine izolate, sisteme de ventilație mecanica Cluster 2: Europa Vestică -Climat moderat (ieri moderat reci) -Diferențe între clădirile vechi vs. cele noi; (ventilație, izolație, construcții passive și cu consum redus de energie) Cluster 3: Europa Centrală și Estică -Climat mai rece (ierni reci) -Izolație moderată spre redusă, fără sisteme de ventilație Cluster 4 : Europa Sudică -Climat cald (ierni mai calde), climat mediteraneean -Izolație moderată spre redusă -Ventilație naturală


şi din trecut, finanțate de UE, incluzînd AIRMEX (Monitorizarea Aerului din Interior în Europa și Evaluarea Expunerii) [11]; THADE (Către un Aer Sănătos în Locuințele din Europa) [12]; EU-INDEX (Evaluarea Critică a Cadrului și Implemetarea Limitelor de Expunere Interioară în UE) [13]; SEARCH (Mediul din Şcoală si Sănătatea Respiratorie a Copiilor) [14]; și PILOT INDOOR AIR MONIT [15]; precum și ghidurile OMS pentru IAQ [16].

SINPHONIE a fost mai ambițios decât proiectele anterioare datorită abordării integrate a problemelor de sănătate și de mediu relaționate mediului școlar, precum și a numărului mare de parametri evaluaţi. Acest lucru justifică eforturile speciale dedicate pregătirii studiilor în teren și campaniilor în cele 23 de țări participante, care au fost precedate de un program de pregătire adecvată în domeniul de mediu și sănătate organizat la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC) din Ispra, Italia, pentru mai mult de 80 de persoane, personal tehnic și personal implicat în cercetarea științifică. Un element important în cadrul metodologic al SINPHONIE, a fost crearea și completarea bazei de date SINPHONIE. Baza de date a fost suportul creării rețelei de observție la nivel european, în ceea ce privește poluarea din interior în școli și starea de sănătate, prin generarea de cantități semnificative de date de înaltă calitate, în conformitate cu obiectivele SINPHONIE, fiind, de asemenea, suport pentru proiecte și acțiunile similare viitoare, care urmează să fie întreprinse în țările europene.

Studiile de teren în SINPHONIE au început cu inspecții ale clădirilor școlilor selectate, care au fost urmate de colectarea de date privind caracteristicile de construcție ale clădirii școlii. Datele au fost colectate prin intermediul "listei de verificare" a clădirii școlii și a sălilor de clasă, care a făcut posibilă descrierea completă atât a mediului interior din școală, cât și a clădirii școlii, în sine (de exemplu, forma clădirii școlii și orientarea acesteia, distanţa faţă de principalele surse de poluare din exterior și tipul de construcție, materialele și sistemele de ventilație utilizate). Caracterizarea mediului școlar (funcționarea, modelele de activitate ale ocupanților, etc) și a simptomelor/bolile ocupanților clădirii, a fost realizată prin chestionare specifice distribuite profesorilor, elevilor și părinților acestora, în timpul activităților de teren, în fiecare din școlile investigate.

Caracterizarea mediului clădirilor școlilor a implicatat monitorizarea de parametrii chimici, fizici, biologici și de confort, în timp ce caracterizarea sănătații a inclus informaţii de sănătate colectate prin intermediul chestionarelor, însoțite de teste clinice specifice. Evaluările riscurilor asupra sănătații au fost efectuate punîndu-se accent pe expunerea prin inhalare și efecte asupra sănătății precum simptomele și bolile iritative respiratorii (de exemplu, reacții alergice la nivelul căilor respiratorii), precum și asupra subiecţiilor celor mai vulnerabili (copiii).

Pentru campaniile de măsurare, a fost selectat un set de metodologii și echipamente în conformitate cu standardele relevante ale Organizației Internaționale de Standardizare (ISO) și Comitetului European pentru Standardizare (CEN). Echipamentele au fost achiziționate și gestionate luând în considerare obiectivele de precizie, cerințele de control al calității, și caracterul rezonabil al investițiilor.


Analiza a 16 parametrii chimici, fizici și de confort (inclusiv compuși prioritari cheie recunoscuţi de OMS și Comisia Europeană) și a 13 contaminanți biologici, inclusiv endotoxine (un analit), ADN fungic și bacterian (șapte analiţi) și alergeni (cinci analiţi), a făcut posibilă obținerea unei imagine de ansamblu a IAQ în școlile din Europa.

În studiul principal, 30 de laboratoare diferite din 23 de țări s-au implicat în campania de teren și analiza chimică. Fiecare laborator a delegat experți naționali de monitorizare pentru cursul de pregatire organizat de JRC din mai 2011, pentru a învăța mai multe în ceea ce privește locațiile armonizate de prelevare a probelor, colectare de probe, pregatirea și analiza acestora. Pentru a obține în SINPHONIE, un set de date comparabile, acestea au fost colectate în mod uniform, cu incertitudinea de măsurare redusă la minim. Au fost elaborate protocoalele pentru munca în teren și pentru analiză ale SINPHONIE, iar personalul implicat în activitățile din teren și cele de laborator, a fost instruit.

Protocolul cu privire la prelevarea de probe de contaminanții biologici în școli a ghidat centrele de studiu în activitatea practică de prelevarea a probelor. Prelevarea de probe biologice a fost coordonată de către liderii studiului biologic (Finlanda și Ungaria), în colaborare cu coordonatorul de proiect. Analiza probelor a fost centralizată în trei laboratoare din Finlanda, Ungaria și Suedia.

4 Rezultate

Rezultatele SINPHONIE au fost obținute în principal din analiza datelor colectate, în special în ceea ce privește relația de cauzalitate dintre expunere și efectele asupra sănătății. În paralel, au fost obținute informații suplimentare cu privire la condițiile de mediu, utilizarea și managementul clădirilor școlilor. Rezultatele SINPHONIE sunt descrise pe larg în raportul final.

A. Nivele de expunere • Valorile de referință recomandate de OMS pentru PM2.5 și radon nu au fost respectate

într-o proporție semnificativă din sălile de clasă monitorizate. • 13% din totalul elevilor au fost expuşi la PM2.5, la concentrații mai mari de 25 µg/m3

(valoarea medie pe 24 de ore propusa ca valoare de referință de către OMS), iar mai mult de 85% la concentrații mai mari de 10 µg/m3 (valoarea medie anuală propusa ca valoare de referință de către OMS), care sunt valorile de referință recomandate pentru a limita riscul de apariție a efectelor pe termen lung asupra funcției cardio-vasculare, respiratorii și riscului de mortalitate prin cancer pulmonar.

• 50% dintre elevi au fost expuşi la radon la un nivel mai mare de 100 Bq/m3 (valoarea de referința rezidențială națională propusă de OMS în 2010, cu scopul de a gestiona riscul adițional pe durata vieţii, de cancer pulmonar indus de radon), având cele mai ridicate valori mediane în Europa de Est, Centrală și de Sud.

• Aproximativ 25% dintre toți elevii, au fost expuşi la benzen în școală, la concentrații de peste 5 µg/m3 (Directiva CE/50/2008 privind calitatea aerului), valoarea de referință pentru gestionarea riscurilor adiționale pe durata vieții, de leucemie. Pe baza


estimărilor per unitate de risc cuprinse în ghidul OMS, valoarea mediana a concentrației de benzen la care se realizează expunerea este relaționată unui nivel de risc de 1,3 x 10-5, cu un risc aditional de leucemie pe durata vieții de 1:76.923 la totalul populației investigate, și un nivel de risc de 2,0 x 10-5, corespunzător unui risc adițional de leucemie pe durata vieţii de 1:50.000, în rândul copiilor de vârstă școlară din Europa Centrală și de Est.

• Mai mult de 60% dintre toți copiii au fost expuşi la formaldehidă, în școală, la concentrații mai mari de 10 µg/m3 (valoarea propusă de către Agenția Franceză pentru Mediu, Securitate și Sănătate Ocupațională (AFSSET) ca o valoare de referință pentru aerul din interior, pe termen lung, pentru a proteja împotriva apariției efectelor pe termen lung asupra funcției pulmonare și a riscului aditional de cancer pe durata vieţii datorat formaldehidei), având cele mai mari valori mediane în țările din Europa Centrală și de Est și în Europa de Vest.

• Expunerea la fumul de tutun în mediul ambiant poate fi încă întâlnită în câteva dintre școli (5%).

• Cele mai mari valori mediane de bio-contaminanți în școlile și grădinițele din SINPHONIE au fost înregistrate pentru grupul larg de fungi Penicillium spp./Aspergillum spp./Paecilomyces spp., urmat de două genuri bacteriene, Mycobacterium spp. şi Streptomyces spp. Deși valorile mediane au fost scăzute în unele cazuri, 50% din copii și profesori au fost expuşi la nivele ridicate de endotoxine și microbi. Aceste rezultate indică faptul că fungii frecvent întâlniți în clădirile afectate de umezeală sunt mai abundenți decât cei tipic întâlniți în exterior. Nu există valori limită ale CE sau valori de referință OMS pentru a face o comparaţie cu nivelul de bio-contaminanţi măsurat în școlile din SINPHONIE, iar valori de referință naționale, există doar în câteva țări. Valoarea reală a studiului este metoda inovatoare de prelevare a probelor și analiza microbiană, care poate fi utilizată în viitor, în evaluările expunerii la contaminanți microbieni.

• Nivelele de CO2 (media și mediana) au fost mai mari decât 1000 ppm atât în școlile primare cât și în grădinițe. Clusterul 1 (Europa de Nord) și Clusterul 2 (Europa de Vest) au prezentat cel mai mare procent de săli de clasă, cu nivele scăzute de CO2 (<1000 ppm), în timp ce Clusterul 3 (Europa Centrală și de Est) și Clusterul 4 (Europa de Sud) au avut un procent mai mare de săli de clasă cu un nivele de CO2 mai mari de 1500 ppm, fapt ce poate reduce calitatea performanței de învățare a copiilor din aceste regiuni.

• Cea mai mare parte (86%) din valorile ratelor de ventilație au fost mai mici decât valoarea de dorit de 4 l/s.copil, ca urmare a doi factori: densitatea mare de ocupare a sălilor de clasă, în unele țări europene; și modul nepotrivit în care sunt exprimate ratele de ventilație (de exemplu, în termeni de schimburi de aer pe oră, mai degrabă decât de litri pe secundă pe persoană [copil]).

• Raportul interior/exterior (I/E) pentru NO2 și ozon este <1, în contrast cu cei mai mulţi dintre ceilalți poluanți, pentru care raportul I/E este >1 (de exemplu, formaldehidă și limonen). Acest lucru subliniază importanța atât a poluării în aerul exterior care înconjoară clădirea școlii, cât și a surselor de interior din clădirea școlii.


• Nivelele de poluanți chimici din aer evaluate în imediata vecinătate a școlilor au fost ridicate din cauza prezenței poluanților proveniţi din traficul rutier: PM2.5, NO2 și ozon. Nivelul acestor poluanți a fost semnificativ mai mare în țările din Europa Centrală și de Est și în ţările in Europa de Sud.

• 58% dintre școli au fost expuse la zgomot generat de arterele de trafic aglomerate. B. Efecte asupra sănătăţii

Mai mulți poluanți din aer au fost semnificativ corelați cu efectele asupra sănătăţii avute în vedere, la copii și profesori. Simptomele recente (<3 luni), au fost apărut mai frecvent corelate decât simptomele din anul trecut sau simptomele prezentate vreodată.

Au fost identificate următoarele efecte asupra sănătăţii corelate cu expunerea din mediu:

• Un procent de până la 1.5% dintre elevi au avut o criză de astm la școală, ceea ce reprezintă aproape 100,000 de cazuri în rândul elevilor din Europa. Dintre aceștia, aproximativ o treime au prezentat crize de astm în sala de clasă corespunzând la 30000 de cazuri în rândul elevilor din Europa.

• Prevalenţa astmului diagnosticat, alergiilor nazale și eczemei în rândul elevilor a fost de 8%, 9% și respectiv 17%.

• La toți copiii, cel mai frecvent simptom recent (<3 luni) a fost nasul înfundat (47%), urmat de rinoree, frison sau subfebrilități, durere de cap, fatigabilitate și durere în gât (36%).

• Copiii din școlile cu nivele ridicate de poluanți chimici în aerul din interior, prezintă un risc mai mare de apariție a simptomelor recente relaționate unor boli respiratorii.

• În cadrul SINPHONIE, au fost evidențiate asocieri multiple între agenții microbieni selectaţi din praful interior din școli și simptome recente, simptome respiratorii din trecut și rezultatele testelor clinice, indicând relevanța implicării agenților microbieni în ceea ce privește statusul respirator al elevilor și profesorilor.

• Copiii cu un fond alergic sunt în mod particular vulnerabili, ceea ce înseamnă că expunerea la poluanții din aer poate declanșa simptome și boli.

• Tetracloretilena (p = 0,036) și ozonul (p = 0,021) au fost semnificativ asociaţi cu o scădere a volumului expirator forțat în prima secundă.

• Multe dintre cadrele didactice au avut probleme respiratorii și aproape 17% au prezentat tuse sau expectorație, 27% au suferit de o alergie nazală pe parcursul vieţii lor, iar 9% aveau astm bronșic diagnosticat de către un medic.

C. Rezultatul studiilor de caz

• O măsură de reducere a formaldehidei (placa de sorbție ACTIV'Air® Premium) a fost gasită pentru a reduce nivelul de formaldehidă din interior, cu o eficiență de 79%, în cadrul simulărilor din camera de testare. Simularea acoperirii tavanului sălii de clasă cu panouri de sorbție într-o casă utilizată pentru testare a evidențiat o reducere de 60% a formaldehidei din interior.


• Testarea emisiilor unor produse tipice din sala de clasă selectate a subliniat gradul variat în care aceste produse afectează IAQ în sălile de clasă. Vopselele lichide testate au fost contribuitorii majori (deşi temporar) la concentrațiile de compuși organici volatili în interior. Scaunele vopsite și lipite au contribuit la concentrațiile din interior de compuși organici volatili și aldehide în timpul celor șase zile de testare a emisiilor.

• Atât ventilația naturală cât și cea mecanică pot asigura o ventilare eficientă a sălii de clasă, cu condiția ca densitatea de ocupare corespunzătoare să fie respectată în sala de clasă, orele de curs și pauzele să fie organizate în mod adecvat, și ventilația să fie bine planificată și gestionată.

D. Cele mai uimitoare rezultate globale

Rezultatele cele mai uimitoare sunt în general cele care: (a) subliniază relevanța IAQ în școli ca o problemă socială cu efecte clare asupra sănătății, calității vieții și a performanțele de învățare ale elevilor din Europa; și (b) indică în mod clar faptul că o serie de valori și reguli în ceea ce privește IAQ și starea de sănătate în școli, nu sunt încă implementate pe deplin în societatea noastră.

Proiectul SINPHONIE a furnizat dovezi cu privire la următoarele:

• Există o prevalență ridicată (3,6%) a copiilor care au prezentat vreodată o criză de astm la școală, ceea ce reprezintă aproximativ 250.000 de cazuri în rândul elevilor din Europa și o prevalenţă crescută a crizelor de astm în sălile de clasă (până la 1,4%), ceea ce reprezintă aproape 100.000 de cazuri în rândul elevilor din Europa.

• IAQ în sălile de clasă variază semnificativ între școlile și orașele din cele 23 de țări europene care au participat la proiectul SINPHONIE, în funcție de tipul, locația (mediul din vecinătate), de vârsta și de managementul (inclusiv practicile de curățare) clădirilor școlilor.

• Copiii care frecventează școli cu nivele ridicate de poluanți chimici în aerul din interior, prezintă un risc mai mare de apariție a simptomelor care indică afectarea sistemului respirator.

• În 5% din școli, fumatul este încă permis în interior, chiar dacă într-o anumită zonă destinată fumatului.

• În ceea ce privește densitatea de ocupare, 8% din sălile de clasă oferă mai puțin de 1,5 m2/copil, iar 20% oferă mai putin de 2 m2/copil, ceea ce reprezintă un potențial ridicat pentru rate de ventilație destul de scăzute pe persoană (de exemplu, concentrațiile de CO2 mai mari de 1500 ppm) pentru aceleași schimburi obișnuite de aer pe oră, care afectează sănătatea copiilor și performanța lor de învățare.

• În ceea ce privește bio-contaminanţii monitorizaţi în interior, 50% din copii și profesori au fost expuşi la nivele ridicate de endotoxine și microbi în studiul actual.

• Aproape 17% din cadrele didactice au prezentat tuse sau expectorație, 27% au suferit de o alergie nazală în decursul vieții, iar 9% aveau astm bronșic diagnosticat de către un medic.


În timpul activităților din teren au fost elaborate și implementate metodologii și protocoale armonizate, pentru a monitoriza IAQ și starea de sănătate a copiilor și profesorilor din școlile dintr-un numar mare de țări implicate în SINPHONIE. E. Cauze și surse ale efectelor asupra sănătății

În timpul monitorizării caracteristicilor clădirii şcolii, anumiți parametri au apărut ca potențial relevanţi pentru efectele asupra sănătății elevilor, relaționate IAQ. Cauzele și sursele potențiale sunt evidențiate mai jos:

• Surse din aerul exterior: 67% din școlile din SINPHONIE erau situate în apropierea unor artere de circulație rutieră și 45% în apropierea unor zone industriale. Potrivit studiului actual, în aceste școli a existat o expunere mai mare la pulberi în suspensie, NO2 și benzen.

• Sol: 73% din școli au fost situate în zone cu concentraţii scăzute de radon și 4%, într-o zonă cu risc de expunere la radon. Cu toate acestea, informațiile relevante lipsesc pentru 23% din școli.

• Construcţia şi managementul clădirii: 61% din școlile din SINPHONIE nu aveau pereţii izolaţi, 42% nu aveau izolație la acoperiș, 25% aveau scurgeri de aer și 7% au prezentat colonii vizibile de mucegai, cu un anumit nivel de contaminanți biologici.

• Produsele de consum: 63% din sălile de clasă din SINPHONIE au avut table negre cu cretă și 46% au avut unul sau mai multe calculatoare, imprimantă sau copiator; 69% din mobilierul din sălile de clasa a fost pe bază de lemn; și un procent foarte mic de săli de clasă au fost construite folosind materiale de construcții certificate ca având emisii reduse. Aceste produse pot crește nivelul de expunere în sala de clasă și pot afecta starea de sănătate respiratorie a copiilor și profesorilor.

• Comportamentul ocupanților: 5% din școlile din SINPHONIE au avut o încăpere pentru fumători. Condițiile de ventilație în sala de clasă (care operează în principal în timpul pauzelor) erau deficitare, ducând la niveluri ridicate de CO2 (în 20% din sălile de clasă suprafața podelei per copil a fost mai mică de 2 m2, iar 86% din școli utilizau ventilație naturală).

F. Criterii de referință pentru medii școlare sănătoase în Europa

SINPHONIE a produs ghiduri pentru medii școlare sănătoase, care sunt publicate separat de acest raport. Traducerile ghidurilor sunt disponibile pe site-ul proiectului SINPHONIE: www.sinphonie.eu.

Ghidurile sunt destinate pentru a fi aplicabile în general în majoritatea mediilor școlare din Europa. Cu toate acestea, așa cum fiecare mediul școlar este unic (în termeni de design, condiții climatice, moduri de funcționare, etc), ghidurile trebuie să fie adaptate la nivel național sau local. Sunt, de asemenea, furnizate criterii pentru adoptarea și punerea în aplicare a ghidurilor în măsuri și acțiuni de politică națională, în țările europene. Ghidurile SINPHONIE sunt menite nu să înlocuiască, ci să îmbogățească și să consolideze bunele practici existente la nivel național și local, ceea care ar trebui să continue să fie primul punct de referință.


Ghidurile SINPHONIE promovează o abordare cost-eficientă de prevenire pentru a obține o calitate bună a aerului interior (IAQ) într-un mediu școlar dat, spre deosebire de o abordare bazată pe probleme, care încearcă să rezolve problemele după ce acestea au apărut.

Ghidurile pentru medii școlare sănătoase în Europa sunt în principal direcționate către factorii relevanţi de decizie politică, atât la nivel european cât și național și către autoritățile locale cu scopul de a îmbunătăți mediul interior din școli în țările lor, respectând în același timp particularitățile (de mediu, sociale, economice) situațiilor naționale și locale. Un al doilea grup țintă, care este de așteptat să beneficieze direct de pe urma acestor bune practici, include proiectanţii de clădiri de școală și managerii acestor clădiri (responsabili pentru proiectarea, construirea și renovarea clădirilor școlilor). Un al treilea grup țintă cuprinde elevii și părinții lor, profesorii și alte categorii de personal școlar.

Per ansamblu, și în contextul unei abordări pragmatice centripete (de la exterior la interior, de la mediu la oameni și de la surse și cauze la efecte asupra sănătății), ghidurile SINPHONIE pentru medii școlare sănătoase în Europa subliniază că, în strategiile și politicile viitoare referitoare la mediul din școli, să se acorde prioritate controlului surselor de poluare, care ia în considerare aspectele prezentate mai jos.

Localizare • Managementul adecvat al poluării urbane, în special din aerul exterior și sursele sale

majore (de exemplu, transport, trafic rutier). • Un control mai bun asupra calității aerului exterior care intră în mediul interior din școli, prin alegerea de zone "fără poluare" pentru școlile noi, prin promovarea respectării ghidurilor OMS privind aerului ambiant din vecinătatea școlilor existente, precum și prin introducerea unor măsuri mai stricte pentru a îmbunătăți condițiile de trafic în vecinătatea școlilor (de exemplu, pe o rază de 1 km).

• Strategii adecvate de prevenire și de reducere a contaminării cu radon.

Proiectarea clădirilor, construcțiilor (inclusiv recondiționarea) și întreținerea • Proiectarea și construcția corectă a clădirilor școlilor, selectarea de materiale curate

pentru școlile noi și cele care sunt modernizate și integrarea de caracteristici legate de energie, aerul din interior și cerințele de confort, într-o evaluare holistica, atât la proiectarea clădirii școlii cât și la fazele de după ocuparea acesteia.

• Eliminarea umidităţii/mucegaiului și surselor de alergeni din clădirea școlii. • O strategie adecvată pentru încălzire și, dacă este necesar, pentru răcire, spre a asigura o

temperatură, o umiditate relativă și o ventilație satisfăcătoare în sălile de clasă. • O strategie adecvată pentru ventilație în sălile de clasă, naturală sau mecanică. • Decuplarea, pe cât posibil, a funcțiilor de încălzire/răcire din funcția de ventilație. • Stabilirea unor nivele de ventilație bazate pe criterii relaționate stării de sănătate

măsurabile în litri pe secundă per persoană (l/s.persoană).


Management și utilizare

• Definirea și punerea în aplicare a densităților de ocupație maxim admise în sălile de clasă, pentru a asigura nivele adecvate de CO2, cu rate acceptabile de ventilație și la prețuri accesibile.

• Monitorizarea periodică a IAQ și a parametrilor indicatori ai stării de sănătate, în școli.

• Elaborarea unui manual de proceduri pentru utilizarea și managementul corect al mediului interior din școli, în special a IAQ.

• Curățarea și întreținerea adecvată a clădirilor școlilor. • Selectarea de produse cu emisii reduse pentru curățenie și a materialelor cu emisii

scăzute pentru activitățile școlare și de predare. • Pregatirea adecvată a elevilor, părinților și cadrelor didactice, precum și a personalului școlii responsabil cu managementul, întreținerea și curățarea clădirilor școlilor.

• Elaborarea și implementarea metodologiilor și protocoalelor armonizate pentru evaluarea IAQ la diferite nivele de complexitate și/sau exigență, în țările europene.

• Interzicerea fumatului în toate spațiile școlare.

G. Comunicare și diseminare

În contextul proiectului SINPHONIE, și profitând de implicarea a atât de multor școli din întreaga Europă, au fost produse o serie de broșuri (traduse în toate limbile UE), care conțin recomandări și instrucțiuni cu privire la principalele aspecte legate de utilizarea și mangementul clădirilor școlilor, ce vizează elevii, personalul şcolar și părinții, cu scopul de a obține o calitate bună a aerului din interior (IAQ). Acestea au fost puse la dispoziție prin intermediul site-ului proiectului SINPHONIE (www.sinphonie.eu).

5 Concluzii Ar trebui subliniat că SINPHONIE, ca un studiu multidisciplinar implicînd o gamă largă de parametri și actori, nu a putut genera suficiente dovezi cu privire la unele dintre obiectivele sale specifice, pentru a permite elaborarea de concluzii ferme privind teme complexe, cum ar fi impactul traficului asupra aerul din interior sau impactul schimbărilor climatice asupra calităţii aerului interior (IAQ), în relație cu starea de sănătatea și confortul în clădirile școlilor, la 30 și 50 de ani de acum.

Cu toate acestea, în ciuda diverselor domenii de aplicare și bogata varietate de aspecte culturale, tehnologice, climatice și sociale, proiectul SINPHONIE a obținut rezultate importante și a elaborat metodologii armonizate și standardizate, care, în cazul în care ar fi pe deplin explorate și implementate, ar fi de așteptat să contribuie la un mediu şcolar sănătos în Europa, în anii următori.

SINPHONIE a facilitat o abordare holistică a IAQ în mediile din școli, care leagă în mod sistematic obiectivele privind starea de sănătate şi factorii de mediu precum sursele și cauzele


poluării aerului, inclusiv luînd în considerare starea actuală a clădirilor școlilor și managementul acestora. Acest lucru a ajutat la identificarea dimensiunii complete a aspectelor care trebuie abordate, cu scopul de a găsi soluții eficiente pentru îmbunătățirea calității aerului per ansamblu și a stării de sănătate, în mediile din școlile europene.

Rezultatele SINPHONIE arată în mod clar cum calitatea aerului interior este o problemă reală în școli, în multe țări europene. Sunt dovezi că multe școli au un nivel ridicat de poluanți in aerul interior (peste valorile de referință recomandate în cazul PM2.5, formaldehidă, benzen și radon). În plus, 67% din școlile selectate au fost situate în imediata apropiere a unei axe de transport; 20% dintre școli funcționau cu o densitate de ocupare de mai puțin de 2 m2/copil; iar fumatul era încă permis în 5% din școlile monitorizate.

Școlile reprezintă locații critice deoarece copii reprezintă un segment de populație deosebit de sensibil la anumiţi factori determinanți pentru sănătate, inclusiv cei legaţi de IAQ. Cu toate acestea, unele dintre rezultatele care au apărut în cadrul proiectului SINPHONIE subliniază relevanța școlilor ca şi clădiri, cele mai multe fiind construite în anii 1990 sau mai devreme. Deși 60% din clădirile școlilor din Europa au fost modernizate într-o anumită măsură de atunci, acestea sunt de obicei departe de a fi sănătoase, și acest lucru rămâne o provocare prioritară pentru politicile viitoare la nivelul UE și la nivel național. Acest lucru duce, uneori, la acordarea unei atenţii prea mari necesităţilor de ventilație, încălzire sau răcire, și chiar la un eșec de a lua în considerare impactul potențial al schimbărilor climatice.

Rezultatele studiilor în teren din SINPHONIE indică faptul că, în ciuda unor diferențe semnificative în ceea ce privește temperaturile din interior, în funcție de locația geografică a școlii și de existența unor sisteme mai mult sau mai puțin adecvate de încălzire/răcire, valorile medii ale temperaturii observate în timpul sezonului rece au fost destul de similare (în jur de 20° C), indiferent de regiunea în care au fost amplasate cladirile. Acest fapt susține ipoteza că, în ceea ce privește impactul asupra parametrilor de mediu interior datorat încălzirii globale prognozate și schimbărilor climatice, valorile acestor parametri ar putea să nu fie semnificativ condiționate de tendințele viitoare ale valorilor climatice din exterior.

În ceea ce privește impactul transportului și traficului rutier, este clar că poluanții asociaţi acestuia, cum ar fi PM2.5, NO2, ozonul și zgomotul influențează calitatea aerului interior din școli, în special în cazul celor situate în apropierea unor drumuri aglomerate. Aici, se pare că există o interacțiune între doi factori. Unul dintre aceștia este legat de vârsta și locația clădirilor școlilor din țările europene, dintre care multe au fost planificate și construite atunci când drumurile au fost mai puțin aglomerate și promiteau beneficii de acces ușor, fără a lua în considerare potențialele tendințe viitoare ale nivelului poluării. Al doilea factor se referă la poluarea urbană în sine, care este fără îndoială, în principal, dar nu exclusiv, datorată transportului și traficului. Având în vedere că problema IAQ în clădirile școlilor nu pot fi abordată în mod corespunzător, fără a lua în considerare calitatea aerului din exterior, este esențial ca autoritățile locale/naționale implicate în managementul calității aerului ambiant în mediile lor urbane, să-și maximizeze în a se asigura că sunt respectate valorile de referință OMS în ceea ce privește calitatea aerului în mediul ambiant.


Cu scopul de a asigura implementarea adecvată și eficientă a ghidurilor și recomandărilor elaborate în cadrul proiectului SINPHONIE care vizează medii sănătoase în școlile din Europa, ar trebui să se acorde o atenție deosebită următoarelor aspecte:

• O calitate bună a aerului interior (IAQ) în școli depinde foarte mult de locația școlii, deoarece aerul exterior este o sursă majoră de poluare pentru interior. În conformitate cu alte tendințe politice la nivelul UE și OMS Europa, este așadar, necesar să subliniem cât de important este ca în orașe să fie respectate valorile de referință OMS privind calitatea aerului ambiental. Aceasta este singura modalitate de a asigura IAQ adecvată în clădiri, inclusiv în școli.

• Clădirile școlilor ar trebui să fie proiectate ținând seama de progresele în domeniul tehnologiilor de construcții și strategiilor IAQ, începând cu controlul sursei prin utilizarea de produse și materiale de construcție curate, și continuînd cu decuplarea funcțiilor de încălzire/răcire din sistemele de ventilație bazate pe cerințele pentru sănătate. O atenție deosebită trebuie să se acorde climei și locației geografice, materialelor și culturii, asigurând o abordare holistică a sustenabilităţii și prioritizarea eficienței ori de câte ori timpul și managementul resurselor este în joc.

• Ar trebui acordată prioritate regulilor simple, dar solide, care nu conţin termeni de specialitate, prejudecăți sociale și condiții culturale, care să conducă la proceduri adecvate de management al clădirilor școlilor, care iau în considerare cunoștințe adecvate și specificitatea propriu-zisă a clădirii în locația sa actuală și utilizarea corectă a resurselor (apă, energie, materiale educaţionale, produse de curățare, proceduri de efectuare a curățeniei), prin abordarea fiecarei clădiri a școlii ca o "a doua piele" pentru copii, timp de multe ore, într-o perioadă vulnerabilă a vieții lor.

• Ar trebui organizate campanii și cursuri de instruire în vederea creșterii nivelului de conștientizare, vizînd copii și familiile lor, personalul şcolii, profesionişti din domeniu, factorii de decizie politică şi publicul larg.

Luarea de decizii bazate pe soluții inadecvate din punct de vedere tehnic, interpretări naive și intervenții care sunt slab fundamentate științific este principala cauză a unei calităţi precare a a aerului interior în școlile europene, așa cum a evidențiat proiectul SINPHONIE. Cooperarea excelentă dintre UE și OMS Europa și continuarea cu declarații politice promițătoare (cum este cea de la Parma 2010) va avea sens doar în cazul în care măsurile concrete, realizările și recomandările formulate în acest raport, sunt luate în considerare.

Referinte bibliografice:

1. World Health Organization. Air Quality Guidelines for Europe. 2nd ed. Copenhagen: WHO Regional Office for Europe. 2000.

2. World Health Organization. Air Quality Guidelines Global Update 2005: Particulate matter, ozone, nitrogen dioxide and sulfur dioxide. 2005.

3. De Oliveira Fernandes, E., Jantunen, M., Carrer, P., Seppänen, O., Harrison, P., Kephalopoulos, S. EnVIE Co-ordination Action on Indoor Air Quality and Health Effects: Final Activity report. Project no. SSPE-CT-2004-502671, IDMEC, Porto, Portugal 2008.

4. World Health Organization. Parma Declaration on Environment and Health. 2010.


5. World Health Organization. Development of WHO Guidelines for Indoor Air Quality. Bonn, Germany: WHO Regional Office for Europe. 2006.

6. European Commission. The European Union Environment and Health Action Plan 2004–2012. 2004.

7. De Oliveira Fernandes, E., Gustafsson,H., Seppanen, O., Crump, D., Ventura, G., Madureira. J. et al. WP3 Final Report on the Characterization of Spaces and Sources. EnVIE Project. Brussels: European Commission 6th Framework Programme of Research. 2008.

8. ISAAC, The Global Asthma report, 2011, Paris, France

9. Jantunen, M., De Oliveira Fernandes, E., Carrer, P. and Kephalopoulos, S.. Promoting actions for healthy indoor air (IAIAQ). Luxembourg: European Commission Directorate-General for Health and Consumer Protection. 2011.

10. Carrer, P., Wargocki, P., De Oliveira Fernandes, E., Kephalopoulos, S., Allard, F. Asikainen, A., Asimakopoulos, D., Asimakopoulou, M., Bischoff, W., Braubach, M., Brelik, N., Fanetti, A., Hänninen, O., Heroux, M-E., Jantunen, M., Hartmann, T., Leal, V., Malvik, B., Mustakov, T., Palkonnen, S., Popov, T., Salari, M., Salvi, R., Santamouris, M., Santos, H., Seppänen, O. - Framework for health-based ventilation guidelines in Europe. ECA report no. 30. European Commission DG Joint Research Centre, Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities. 2014 (in print).

11. AIRMEX: European Indoor Air Monitoring and Exposure Assessment. Available from: http://ihcp.jrc.ec.europa.eu/our_databases/airmex.

12. Franchi, M., Carrer, P. Kotzias, D., Rameckers, E.M.A.L., Seppänen, O., Bronswijk J.E.M.V., et al. Towards Healthy Air in Dwellings in Europe. The THADE Report: European Federation of Allergy and Airways Diseases Patients Associations. 2004.

13. Kotzias, D., Koistinen, K., Kephalopoulos, S., Schlitt, C., Carrer, P., Maroni, M. et al. The INDEX project. Critical Appraisal of the Setting and Implementation of Indoor Exposure Limits in the EU. Final Report. EUR 21590 EN: European Commission, Directorate-General, Joint Research Centre. 2005.

14. Csobod, E., Rudnai, P. and Vaskovi, E. School Environment and Respiratory Health of Children (SEARCH). Szentendre. 2010.

15. Kephalopoulos S., Barrero-Moreno, J. Larsen, B., Geiss, O., Tirendi, S. and Reina, V. “PILOT INDOOR AIR MONIT AA final report”. DG SANCO – DG JRC administrative arrangement PILOT INDOOR AIR MONIT (conract no. SI 2582843). March 2013.

16. World Health Organization. WHO guidelines for indoor air quality: selected pollutants. Copenhagen: WHO Regional Office for Europe. 2010.

PartneriSINPHONIE:InstituţiişiPersonal

1. REC, Regional Environmental Center for Central and Eastern Europe, HQ Hungary (coordinator)

Éva Csobod (Coordination Committee member), Péter Szuppinger, Réka Prokai, Petur Farkas, Cecilia Fuzi

REC Albania: Eduart Cani


REC Bosnia and Herzegovina: Jasna Draganic

REC Serbia: Eszter Réka Mogyorosy, Zorica Korac

2. IDMEC-FEUP, Instituto de Engenharia Mecânica – Faculdade de Engenharia da Universidade do Porto, Portugal

Eduardo de Oliveira Fernandes (Coordination Committee member), Gabriela Ventura, Joana Madureira, Inês Paciência, Anabela Martins, Ricardo Pereira, Elisabete Ramos

3. NIEH, National Institute of Environmental Health, Hungary

Peter Rudnai (Coordination Committee member), Anna Páldy, Gyula Dura, Tímea Beregszászi, Éva Vaskövi, Donát Magyar, Tamás Pándics, Zsuzsanna Remény-Nagy, Renáta Szentmihályi, Orsolya Udvardy, Mihály J. Varró

4. JRC, Joint Research Centre – Institute for Health and Consumer Protection, European Commission

Stylianos Kephalopoulos (Coordination Committee member), Dimitrios Kotzias, Josefa Barrero- Moreno

5. IPH-ALB, Institute for Public Health, Albania

Rahmije Mehmeti

6. IPH-BH, Institute of Public Health, Bosnia and Herzegovina

Aida Vilic, Daniel Maestro

7. IEH, Institute of Environmental Health, Medical University, Austria

Hanns Moshammer, Gabriela Strasser, Piegler Brigitte

8. UBA-A, Planning & Coordination Substances & Analysis, Umweltbundesamt GmbH, Austria

Philipp Hohenblum

9. VITO, Flemish Institute for Technological Research, Belgium

Eddy Goelen, Marianne Stranger, Maarten Spruy

10. National Centre for Public Health and Analysis, Bulgaria


Momchil Sidjimov

11. LGH, Larnaca General Hospital, Cyprus

Adamos Hadjipanayis

12. CSGL, State General Laboratory, Cyprus

Andromachi Katsonouri-Sazeides, Eleni Demetriou

13. NPHI-CZ, National Public Health Institute, Czech Republic

Ruzana Kubinova, Helena Kazmarová, Beatricia Dlouha, Bohumil Kotlík

14. HPI, Health Board, Estonia

Helen Vabar, Juri Ruut, Meelis Metus, Kristiina Rand, Antonina Järviste

15. THL, National Institute for Health and Welfare, Finland

Aino Nevalainen, Anne Hyvarinen, Martin Täubel, Kati Järvi

16. UPMC Paris 06, Université Pierre et Marie Curie Paris 06, France

Isabella Annesi-Maesano, Rive Solene, Soutrik Banerjee

17. CSTB, Centre Scientifique et Technique du Bâtiment, France

Corinne Mandin, Bruno Berthineau

18. UBA, Umweltbundesamt (Federal Environment Agency) – Indoor Hygiene Section, Germany

Heinz-Joern Moriske, Marcia Giacomini, Anett Neumann

19. UOWM, University of Western Macedonia, Greece

John Bartzis, Krystallia Kalimeri, Dikaia Saraga

20. NKUA, National Kapodistrian University of Athens, Greece

Mattheos Santamouris, Margarita Niki Assimakopoulos, Vasiliki Asimakopoulou

21. UMIL, Universitá degli Studio di Milano, Italy

Paolo Carrer, Andrea Cattaneo, Salvatore Pulvirenti, Franco Vercelli, Fabio Strangi, Elida


Omeri, Silvia Piazza, Andrea D’Alcamo, Anna Clara Fanetti

22. USiena, Università degli Studi di Siena, Italy

Piersante Sestini, Magdalini Kouri

23. CNR Palermo, National Research Council (CNR) – Institute of Biomedicine and Molecular Immunology (IBIM), Palermo, Italy

Giovanni Viegi, Giuseppe Sarno, Sandra Baldacci, Sara Maio, Sonia Cerrai, Vincenzo Franzitta, Salvatore Bucchieri, Fabio Cibella, Sara Maio

24. FSM, Fondazione Salvatore Maugeri, Italy

Margherita Neri

25. KTU, Kaunas University of Technology, Lithuania

Dainius Martuzevičius, Edvinas Krugly

26. University of Malta, Malta

Stephen Montefort, Peter Fsadni

27. IOMEH, Institute of Occupational Medicine and Environmental Health, Poland

Piotr Z. Brewczyński, Ewa Krakowiak, Jolanta Kurek, Elżbieta Kubarek, Agnieszka Wlazło

28. UAVR CESAM, University of Aveiro – Centre for Environmental and Marine Studies Portugal

Carlos Borrego, Célia Alves, Joana Valente

29. UBB, Babes-Bolyai University, Romania

Eugen Gurzau, Cristina Rosu, Gabriela Popita, Iulia Neamtiu, Cristina Neagu

30. UU, Uppsala University, Sweden

Dan Norback

31. TNO, Netherlands Organisation for Applied Scientific Research, The Netherlands

Phylomena Bluyssen, Michel Bohms


32. HVDGM, Public Health Service Gelderland Midden, The Netherlands

Peter Van Den Hazel

33. RIVM, Rijksinstituut voor Volksgezondheid en Milieu (National Institute for Public Health and the Environment), The Netherlands

Flemming Cassee, Yuri Bruinen de Bruin

34. NILU, Norsk Institutt for Luftforskning (Norwegian Institute for Air Research), Norway

Alena Bartonova, Aileen Yang

35. PHA-SK, Public Health Authority, Slovakia

Katarína Halzlová, Michal Jajcaj, Milada Kániková, Olga Miklankova, Marianna Vítkivá

36. IV, Institute Vinca, Serbia

Milena Jovsevic-Stojanovic, Marija Zivkovic, Zarko Stevanovic, Ivan Lazovic, Zana Stevanovic

37. MC, Dr Dragisa Misovic Medical Centre, Serbia

Zorica Zivkovic, Sofija Cerovic, Jasmina Jocic-Stojanovic

38. UCL, University College London, UK

Dejan Mumovic, Paula Tarttelin, Lia Chatzidiakou, Evangelia Chatzidiakou

Associated Partner

39. Hainaut Public Health Institute, Belgium

Marie-Christine Dewolf

Advisory Committee

ISPRA, Institute for Environmental Protection and Research, Italy


Luciana Sinisi

REHVA, Federation of European HVAC Associations, Belgium

Oli Seppanen

Public Hygiene in Hainaut, Belgium

Marie Cristine Dewolf

ERS, European Respiratory Society

Nadia Kamel

HEAL, Health & Environment Alliance

Genon K. Jensen, Anne Stauffer

King’s College E&H, UK

Frank Kelly

EFA, European Alliance of Asthma and Allergy Associations

Susanna Palkonen

Ministry for Rural Development, Hungary

Zsuzsanna Pocsai


Consulting Tank Experts

ITF, Italian Trust Fund, Ministry for the Environment, Land and Sea, Italy

Stefania Romano

MoH-CY, Ministry of Health, Cyprus

Stella Michaelidou-Canna

DTU, Technical University of Denmark

Pawel Wargocki

Aarhus University, Denmark

Torben Sigsgaard

uropeDirectesteunserviciucarevăajutăsăgăsițirăspunsurilaîntrebăriledumneavoastrălegatedeUniuneaEuropeană

Numărdetelefongratuit(*):0080067891011(*)Uniioperatoridetelefoniemobilănupermitaccesullanumerele00800sauacesteapeluriarputeafifacturate.MulteinformațiisuplimentarecuprivirelaUniuneaEuropeanăsuntdisponibilepeinternet.AcestapoatefiaccesatprinintermediulserveruluiEuropahttp://europa.eu.CumsepotobținepublicațiialeUEPublicațiilenoastresuntdisponibilelaEUBookshop(http://bookshop.europa.eu),undevăputețisolicitaocomandă,unuiagentdevânzărilaalegere.BiroulpentruPublicațiiareorețeadeagențidevânzărilanivelmondial.Putețiobținedateledecontactaleacestoratrimițândunfaxla(352)2929-42758.

ComisiaEuropeană

EUR26730EN-CentrulComundeCercetare-InstitutulpentruSănătateșiProtecțiaConsumatorilorTitlu:SINPHONIE(Poluareainterioarăînșcolișistareadesănătate:RețeadeobservațielanivelulEuropei):RezumatalRaportuluiFinal

Author(s):ÉvaCsobod,IsabellaAnnesi-Maesano,PaoloCarrer,StylianosKephalopoulos,JoanaMadureira,PeterRudnai,EduardodeOliveiraFernandes,JosefaBarrero-Moreno,TímeaBeregszászi,AnneHyvärinen,HansMoshammer,DanNorback,AnnaPáldy,TamásPándics,PiersanteSestini,MarianneStranger,MartinTäubel,MihályJ.Varró,EvaVaskovi,GabrielaVenturașiGiovanniViegi.AceastăpublicațieafostprodusăcaparteaproiectuluiSINPHONIE(Poluareainterioarăînșcolișistareadesănătate:RețeadeobservațielanivelulEuropei)proiectrealizatîncadrulunuicontractcuComisiaEuropeana(contractSANCO/2009/c4/04)șifinanțatdecătreParlamentulEuropean.Proiectulaimplicatunconsorțiuformatdin25dețări(dintrețărilemembreUEșiunelețăriincursdeaderarelaUEșițăricandidate)coordonatdeCentrulRegionaldeMediupentruEuropaCentralășideEst,Ungaria.

Aceastăpublicațietrebuiecitatăca:

SINPHONIE (Poluareainterioarăînșcolișistareadesănătate:RețeadeobservațielanivelulEuropei):RezumatalRaportuluiFinal

ÉvaCsobod,IsabellaAnnesi-Maesano,PaoloCarrer,StylianosKephalopoulos,JoanaMadureira,PeterRudnai,EduardodeOliveiraFernandes,JosefaBarrero-Moreno,TímeaBeregszászi,AnneHyvärinen,HansMoshammer,DanNorback,AnnaPáldy,TamásPándics,PiersanteSestini,MarianneStranger,MartinTäubel,MihályJ.Varró,EvaVaskovi,GabrielaVenturaandGiovanniViegi.Co-publicatdetheDirectoratulGeneralalComisieiEuropenepentruSănătateșiConsumatorișiCentrulComundeCercetare,Luxembourg,2014.AcestdoccumentesteasociataltordouadocumenteaparținândproiectuluiSINPHONIE(RaportulfinalSINPHONIEșiGhidulpentruunmediusănătosînșcolileeuropene).ToateceletreidocumentepotfidescarcatedepeJRC’sScienceHub(https://ec.europa.eu/jrc/en/research-topic/human-exposure)șiwebsite-ulproiectuluiSINPHONIE(http://www.sinphonie.eu/)

Luxemburg:OficiulpentruPublicațiialUniuniiEuropene

2014-27p.-21,0x29,7cm

EUR-seriaCercetareȘtiințificășiTehnică-ISSN1831-9424(online)

ISBN978-92-79-39175-0(PDF)

doi:10.2788/95941

E

XX-NA

-xxxxx-EN-C

Misiunea JRC MisiuneaCentruluiComundeCercetare(JRC),serviciulştiinţificalComisieiEuropene,estedeafurnizapoliticilorUEsuportştiinţificşitehnicindependent,bazatpedoveziștiințifice,peîntreagaduratăacicluluidepolitici.LucrândînstrânsăcooperarecupoliticaDirectoratelorGenerale,JRCseabordeazăprovocărisocietalecheie,întimpcestimuleazăinovareaprinelaborareadenoimetode,instrumenteșistandarde,precumșiprintransferulcunoştiinţelorsprestatelemembre,comunitateaștiințificășiparteneriiinternaționali.În serviciul societăţii Stimulează inovarea Suport legislativ

Documents

Poluarea interioară în şcoli şi starea de sănă · PDF fileRezultatele SINPHONIE arată că poluarea aerului din interior în școli este complexă și variabilă, poate avea