IIN PUIDLICATIUNILE CAM $COALELORDIBLIOTECA LICEALA No. 1

solossmossoessomeesesmemmilsolostosisesemmommemmemesmossommissm

MITOLOGIAGREtek-ROMANA

IN LECTURA ILUSTRATADE

C. POPA-LISSEANU

i.LEGENDELE ZEILOR

www.digibuc.ro

NICOLA_E_BALCES_CU

www.digibuc.ro

MITOLOGIA GRECO-ROMANA

IN LECTURA ILUSTRATA

www.digibuc.ro

DIN LUCRARILE ACELU1A$ :

Table le cerate, studiu de archeologie.Poesia popular la Romani.Aeuxt lnsula 5erpilor, cu o hart, studiu de archeologie.Flora ,i Floriile, studiu de mitologie popular.Urme de sarbatori pignegi [Brumariu, Mo5ii, Rusaliilel, stu-

diu de mitologie popular.Incercare de monografie asupra cettii Drstorul-Silistra, cu

dou harfi 5i ilustrafiuni.Cetti i orap greco-romane in noul teritoriu al Dobrogei,

cu o hartd 5i 22 ilustrafiuni.Vieafa 5i opera lui Gheorghe Lazr (In colaborare cu G.

Bogdan-Duic).

Oramatica limbii latine, Morfologia, Sintaxa 5i Noliuni de sti-listic, manual de 5coall

Cultura Roman in lectur ilustrat, manual pentru studiullimbii latine, cl. III gimn.

Cultura Romani" in lectur ilustrat, manual pentru studiullimbii latine, cl. IV gimn.

.Metrica versurilor lirice ale lui floratius, (dup Kpke), ma-nual de 5coal.

Versificatiunea latin, Prosodia ,i Metrica, manual de 5coal.Cicero, Oratio pro Marcel lo, text latin cu adnotafii romne5tiInvtmnlul limbii latine in liceu.Din metodica limbilor clasice, No. 1._Eutropius, Istoria Roman, traducere.Plinius, Corespondenta cu impratul Traian.

www.digibuc.ro

Fig. 29. Fortuna.Statti de marmotl, gsit la Ostia, azi in muzeul Valicanului, Roma.

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

MITOLOGIAGRECO-ROMANA

IN

LECTURA ILUSTRATAI.

LEGENDELE ZEILOR

CU 80 ILUSTRATIUNI

EDITIA a VI-A

13UCUREMTIPOGRAFIA JOCKEY-CLUB ION C. VACARESCU-

No. 4, STRADA UMBREI, No. 41924

www.digibuc.ro

PREFATA

Mitologia greco-roman ce publicm astzi face parte dingrupa tiintelor auxiliare, pe cari le socotim necesare s fiedate, in mod sistematic, elevilor din cursul gimnazial. Ea aisvorit, deci, din trebuinfa de a spori i Intregi, printr'o lec-fur particular si extrascolar, complexul de cunotinte4:kb:indite de elevi in studiul istoriei 0 mai ales in cel alJimbii latine.

Mitologia va lrgi vederile elevilor asupra lumii antice,fcndu-i s cunoasc mai de aproape cultura clasic 0 le vada, pe furis, o serie de Indrumri in domeniul artei, atat de:inaintat, a celor vechi, desvoltndu-le in special simtul estetic.

Cartea de fat, desi este riguros stienfific, intruct toate.afirmatiunile ce facem sunt bazate pe datele precise ale auto-xilor clasici, totus ea nu este o carte de aiint. Ea este maimult o carte de popularizare a tiintei mitologice. Pus laindemna scolarilor din cursul gimnazial, in primul rand, si.1n al doilea rand, la dispozifiunea publicului celui mare, care.nu poate ave nici fimp si nici, in genere, pregtirea trebu-incioas spre a urmri cercetri mitologice, insofite de apara-Jul tientific, cartea ce publicm va umpla desigur un gol,de mult simfit, in literatura noastr romneasa.

$i dupi cum am procedat in cursul nostru de limba la-.fin, urmrind supt diferitele ei aspecte Cultura roman $ifcnd-o accesibil elevilor supt forma mai atrgtoare deleciurd ilustrata, tot astfel si aci, in aceast completare acuno$tintelor asupra culturii antice am expus mitologiagreco-roman supt forma de lecturi llustrate, prin cari, ur-mnd povata lui Horatius, Omme tulit punctum qui miscuit-Wile dulci, punem pe scolar pe nesimfite s petreac, cuprofit, cteva momente in lumea veche, furndu-i in acelasiimp, mintea 0 sufletul pentru probleme de art clasic.

Cartea aceasta va desvli, sperm, multe coltisoare tai-

www.digibuc.ro

6 G. POPA-LISSEANU

nice din sufletul cititorului curios si il va face de sigur s.priceap, ct de mare este puterea traditiunii, artndu-i cl,..in mare parte, cultura antic este cultura noastr modern,c sufletul antic este sufletul nostru, credinta antic credintanoastr, si, in partea ei formal, religia pgn, cine arputea-o crede ?religia noastr supt mii si mii de raporturt-Cartea aceasta, fr s insistm asupra interpretrilor, ne vaart multe din miturile strmosilor nostri, mituri pe cari nule-a putut sterge din amintirea noastr nici lungul sir al ani-lor, nici restristea vremurilor.

0 mitologie romneasc, ins, att de necesar, supt ra-portul cunoasterii fiintei noastre si att de bogat in date,cum o intrevedem noi, o mitologie a poporului romn,pentrumoment, nu e posibil ; materialul de folklor este pn astzrprea rzlefit si prea putin sistematizat. Ea ins se va producede sigur pe viitor, fiindca o mitologie a poporului nostru nva explich inss firea poporului nostru.

Cartea de fat, pe care sperm s o citeasc toti eleviCdin gimnaziu, inainte de a-si fi ales secfiunea de urmat inliceu, ndjduim sa dezvolte gustul pentru cultura clasic srin special pentru cunoasterea artei antice. DaCa in Germania,.in clasica Germanie, bunoar, cultura veche este asa de muttdesvoltat, aceasta se datoreste in mare parte lecturii crtilorde felul acesteia, se datoreste in special aprecierii monumen-telor antice si moderne, referitoare la antichitatea greco-ro-mani. Pietele publice si muzeele statului si cele particulare.sunt pline, acolo, de monumente de aceast naturl

La noi,aceste monumente sau nu se cunosc sau nu se apre-ciaz. Exemplarele destul de interesante din colectiunile WU"noastre, multe originale, ne las reci si nepstori, tocmai dirrpricin c ne-a lipsit cu totul, pan acum, lecturi de feluraceleia pe care o prezentam astzi publicului romnesc. rele.cteva exemplare, date in aceast carte, dup originalele dirtmuzeul nostru national, ne dovedesc, 'Inca odat mai mull,.c frumusetea st in interesul subiectiv ce-1 avem noi pentrulucru, iar nu in lucrul in sine. Citesti un tablou sau o statu'dnumai atunci cnd ai invtat s citesti,. prefiresti pe un Lao-.coon sau pe Lin Bacchus numai atunci, cnd poli s proiectezi-ideile. tale subiective asupra tabloului sau statuei ce ai inainte-

Legendele zeilor cad in aceast prima parte a lilito-

www.digibuc.ro

PREFATA 7

Jogiei greco-romane am vorbit numai despre zei, lsnd pentru.alt dag legendele eroilor le-am tratat in 15 capitole, sub-sumnd, in cercul de influeng al zeilor mari, cele mai impor-tante din miturile tuturor divinigfilor.

Mitologia greco-romang, ca fond de idei, nu poate avefiretenfii de originalitate. Originalitatea ei st mai mult infelul de expunere al diferitelor legende, expunere care s pro-duc impresiune 0 reacfiune in sufletul cititorilor. Legendele_zeilor nu pot fi, deci, dect o prelucrare, in romne5te, a dife-ritelor mituri, transmise nou de textele scriitorilor antici.Prelucrarea, ins, in limba noastr a acestor texte, evident,-are s se resimg de felul de a fi al bor. Ne-am ferit inten-fionat, din and in cnd, de a preface prea mult stilul inflorital autorilor clasici. Animismul 0 antropomorfismul scriitorilor,Dechi se va regsi, prin urmare, 0 in prelucrarea de fag.

Dintre autorii clasici am urmrit in special pe Homer,ilesiod, Pindar, Vergilius, Apuleius, 5i, mai ales, pe Ovidius ;iar dintre moderni9 mitologille sau legendele mitologice aleJui R. Wizard, P. Commelin, G. Schwab, F. Nselt, O. Seemannsi Lexiconul mitologic al lui Roscher.

** *

Cartea de fag s'a Mcut din inifiafiva 0 pe chelfuiala'Casi, Scoalelor. Administratorul acestei institufiuni, d. M. P o-Joescu, dndu-5i seama c un invgmnt orict de bun ar fiel, areo nevoie de a fi susfinut 0 consolidat printr'o lecturiextra5colarg, mai pufin teoretia 5i mai pe placul elevilor, s'a..9.ndit s pue bazape lngi multe alte intocmiri ce a creiatla Casa 5coalelor unei biblioteci liceale, al areia prim nu-mir este Mitologia greco-roman. Se cuvine deci s aducem,in acest kc, mulfumirile noastre inifiatorului acestei biblioteci_pentru opera cultural ce a Intreprins 0 de care sperim s.se resimg intregul nostru invigmnt secundar.

PO PA-LISSEANUBucurgti, lunie 1912.

1) Dintre lucrrile In romnqte n'au fost utilizate cleat mitologiileJul Millileanu,. lineanu, i un articol al lui Anghel-losif, din ziarul

Minerva .

www.digibuc.ro

PREFATA LA EDITIA II-a 1)

Trecerea primei edifii, de 2000 de exemplare, a MItologieigreco-romane, carte care nu este un manual de coal,intr'un interval de timp relativ destul de scurt, este- o dovad&nelndoioas c aparifiunea volumului intiu,. Legendele zeilor,.rspunda unei necesitfi simfite i umple un gol in literaltura noastr. Acest fapt m'a determinat, in acela$ timp, scompun i volumul al doilea, Legendele eroilar, volum care-va apre in curnd.

Modificrile introduse in aceast nou edifie a primulufvolum sunt, in cea mai mare parte, rezultatul criticei ce s'aadus crfii mele i in special al criticei d-lui profesor N. lorga..din Neamul romnesc literar, V. 35, 36,

Bucurqti, Septemvrie 1915,

G. POPA-LISSEANU

Din lipsa de hartie chromo, in editia III-a s'a nenuntat la ilustra-liunile ce erau tiparite a parte.

www.digibuc.ro

I. CREATIUNEA

I. DESTINUL

r a inceput, cnd omul s'a trezit in mijlocul naturiinemArginite, a trebuit sa bage de seamd, c tot ceea

ce-1 Inconjoard, fiinte i lucruri, sunt unele trectoare,adecd cari se nasc, trdiesc i pier, ca bundoard anima-Ile le i plantele, iar allele, vecinice, cari nici nu se nasc,itici nu pier, ca aerul, pmntul etc. Aceastd observatieker natural sd-1 duc la credinta fiint superioard,[la credinta inteo provide*. Lumea trebui deci sd fiereiat i crmuitd de o provide*, adecd de un D-zeu,

atotputernic i a toate tiutor, care orndue0e cuintelepciune soarta oamenilor i a noroadelor depeTrnnt.

Cu vremea, Insd, popoarele din lumea veche i-auTierdut toatd cunotinta lor despre acest D-zeu ade-vrat i, in locul lui, au inceput sd se Irtchine la mai'multi zei, la o sumedenie de zei, pe cari i i-au inchi-,puit stpniti de patimi i pdcate, intocmai ca i oa-menii muritori. Totu o licdreald de cunotintd Ii vorirtai fi pdstrat ei despre provide* i, de aceea, i-auplasmuit zeitate, mai presus dect ceilalfi zei, o zei-tate pe care au numit-o Fatum (de unde fatalitate),Destin.

www.digibuc.ro

10 G. POPA-LISSEANU

Acest Destin, pe care Romnul II mai numeste iiUrsit sau Soarte, dupd credinta Grecilor si a Roma-nilor, er fiu al Chaosului i al Intunericului, adecdal noptii celei negrelChaosul i Intunericul erau socotitisi ei tot ca niste zei, dar niste zei Mil de Inceput,.

fail de pdrinti.toil Amndoi insd au

avut un sfrsit,.o moarte, Chao-sull creati-une, Intunericurprin lumind.

zeLai pdgndfdlii auavut un inceput,,au avut o nas-

- _

tere, desi se zi-='-`f.-7- ced ca ei n'au_

-sfrsit, sunta decd nemuri-tori. AdevdratullD-zeu al nostru,..D-zeul religiuniicrestine, n'are

Fig. I. Fatum. nici Inceput, n'are.Desemn de Sellier. Mci sfrsit. EF

singur este etern. Cei vechi n'au cunoscut, deci, zeeterni. $i in aceastd privintd, pe Ingd multe altele,,.legea noastrd crestineascd, monoteistd este mai presus,cleat legea pdgnismului politeist.

Destinul, dupd credinta lumii antice, erd un zemfdrd mila i fard indurare, un zeu aspru, rece. El nu-si.apleacd urechea la rugdciunile oamenilor, cum o face.Dumnezeul nostru, In bundtatea sa nemdrginit. Totii

www.digibuc.ro

FACEREA LUMII 11

eilalti zei se supuneau poruncilor aspre ale Destinuluichiar marele Jupiter nu Indrasnia sa i se Impotri-

-veasca; nici el nu putea Induplice sau sa castige ceva,dela el In hatarul oamenilor. Nimic nu se pute asteptdela Fatum. De aceea, nici nu i se rugau oamenii; nui se aduceau nici Inchinaciuni, nici jertfe, cad ar fi fostdegeaba. Numai oracolele puteau sa ghiceasca puterea:si voia Destinului. HotarIrile sale erau scrise pe o tabl.de arama, de pe care nimenea nu le putea sterge si.pe cari le puteau cetl numai zeii.

Poetii si artistii i Inchipueau pe Fatum ca un'Wean orb norocul e orb, zicem i noi avand ochiilegati, stand cu picioarele pe globul pamantesc, ca do--vada ca puterea lui pe pamant e nemarginita, i avandin maini o urna, uneori o carte, In care se gaseste:scrisd soarta oamenilor si purtand un sceptru, simbolulatotputerniciei sale. Deasupra capului zeului se vede ocununa de stele, semn ca In stapanirea lui netrmu-rita sta nu numai pdmantul i infernul, dar chiar sirceriul. (Fig. 1).

2. FACEREA LUMII

La Inceput de tot, inainte de a fi fost ceriu, pa-imant si ap5,ne spune poetul Ovidiuera o singurapriveliste In lume. Era un Chaos, adeca o ingramadirede elemente fara nid o Infatisare; o greutate fara viat

un amestec de tot felul de lucruri, In plina vrajba.Pe ceriu nu lumina nid soarele dttor de viata i niciAalba lurid cu coarnele ei mereu In refacere. Pamantul,.azi neclintit, Mt era Inca inconjurat din toate partile de

www.digibuc.ro

12 G. POPA-LISSEANU

aer, iar marea nu si intinsese Inca bratele sale pndila Indeprtata margine a uscatului. Peste tot,. pe uncleera pdmnt, pe acolo er apd si aer : pmntul ntterd vrtos, unda nu sti de cordbii, aerul n'avedNimica nu aved o forma a sa ; nu erau corpuri.. Toateelementele erau In lupt frigul cu caldura lucrurileumede cu cele uscate, cele moi cu cele tari, cele grelecu cele ware.

Un zeu, sau poate Natura binefctoare a pus.capdt acestei lupte. A despdrtit apa de uscat i uscatubde ceriu ; a despdrtit i aerul mai gros de eterul cellcurat si subtire. Dupd ce a desfdcut acest haos si adesprtit elementele, dnd fiedruia locul sdule-a orn-dull legi hotrIte. Focul mai usor s'a ridicat strlucinctpe bolta cereascd, ocupnd locul cel mai de sus; aeruI,.mai greu dect focul, s'a asezat dupd el ; iar pmntutcel mai greu, mai greoiu dect aerul, a 'Udell In jos,.

dup sine, corpurilecele mari In sfarsitapa, rdspndindu-seIn jurul uscatului, aintrat chiar In m-runtaele pdmntuluisi inconjurat detoate

Dup ce zeul aImprtit 0 a ornduit

astfel lucrurile, a inceput sd dea o anumit form pmntului ; ca sa fie la fel din toate prtile, l-a fcutrotund, ca un glob. A dat apoi poruncd sa se formezemrile i sd se umfle la suflarea vntului i sa se rds-pndeascd Imprejurul uscatului. A creaf isuoare i bltEi lacuri i ruri. Acestea din urm, serpuind printremaluri povrnite, sunt sorbite, pe ici pe colea de uscat.

Fig. Eurus, vntul de sud-est.Baso-relief, Athena.

www.digibuc.ro

FACEREA LUMII 13

alteori Insd ajung pnd la mare, i, intrnd In cmpiaIntins i libera a mdrii, isbesc trmi In loc de rape.strmte. In urmd au Inceput s se Intinz cmpiile, stse wze ceva mai jos vile, s se acopere cu frunzd

pdurile, sd seinalte muntii i sse ridice stncile.

Si precum a I'm-partit zeul bolta ce-reascdin cinci zonecloud la dreapta,cloud la stnga 0una la mijloc maiferbinte dect ce-

lelalte, tot astfel globul pdmntesc, acoperit de boltacerului, I-a imprtit In cinci zone sau regiuni. Zona demijloc e att de ferbinte cd nu poate fi locuitd ; o z-padd vecinicd acopere pe cele de la margine. Intreacestea din urm se gdsesc zonele temperate de CM.-durd i de frig.

Aicea, in aceastdregiune temperat,zeul a poruncit sd sewze i negurele inourii i, tunetele,cari au sd bage groazaIn oameni, i vntu-rile, cari fac sd seproducd fulgerele, ifrigul. Creatorul insdn'a lsat vnturile de capul lor. Cu toate cd ele au fiecareo Impdrtie deosebit, totu, din pricina vrajbei lor defraii, cu greu le-ai puted opri s nu prdpddeascd lumea.De aceea, Eurul fu surghiunit in Imprtia Perilor, In

Fig. 3. Zephyrus, vntul de apus.baso-rellef, Athena.

Fig. 4. --1 Boreas, Crivtul, vntul deMiazd-noapte

Baso-relief, Athena.

www.digibuc.ro

14 G. POPA-LISSEANU

impartia Arabilor i In muntii, pe cari se ivesc razele-indepartate ale Aurorii. Lcasurile pe care le Inclzeste-soarele cu razele sale dela asfintit sunt In stpnireaZefirului. Npraznicul Crivt s'a repezil In Sythia si Inregiunile din Miaz-noapte. Furtunosul Austru i-a sta-bilit Imparatia nourilor si a ploilor In tinuturile de Miazd-zi. (Fig. 2-5). De-asuPra vnturilor Creatorul a asezateterul cel usor si limpede, lipsit de miasmele necurateale parnntului.

Dupd ce Creatorul lumii a ornduit in hotare anu-mite locul diferitelor corpuri, stelele, cari pn atunci

sttuser Thmor-mantate In Intu-nerecul haosului,Incepurd s stralu-ceascd pe IntregIntinsul cerului ; sipentru ca toate re-giunile s fie lo-cuite, b olta ce-reasc se prefcIn locas al stelelor

i al zeilor ; apele In locas al pestilor ; pmantul alfiarelor slbatice ; aerul al pAsrilor intearipate. Lipsiains un animal mai de searn, cu o minte mai Maltai facut ca sa porunceascd tuturor celorlalte. S'anscut omul : fie cA marele creator, care a scoslumea din haos, 1-a plsmuit dintr'o srnant di-villa', fie cd pmntul, de abia iesit din mana crea-torului, si de abia desprtit de eterul cel Inalt,mai retinuse Inca smanta ceriului Inrudit, si pe carePrometheu, fiul lui lapet, Inmuind In apd trana pa-mnteasc, 1-a fAcut In chipul zeilor a toate stapnitori..5i, In vreme ce toate celelalte animale privesc aplecate

Fig. 5. Notus, Austrul, vntul de Miaz-zi.Baso-relief, Athena.

www.digibuc.ro

NAVEREA ZEILOR 15

pmntul, omului i-a dat o frunte mndr $i i-a poruncitsd se uite la ceriu $i sd-i inalte privirea spre stelelede sus. Astfel pdmntul, care odinioard nu erd dectun hao$ fdrd form, transformndu-se cal:1AM figuri deoameni, necunoscuti mai inainte ').

3. NA$TEREA ZEILOR

Fiindcd toate cte se vdd $i cte existd in lume,s'au ndscut, dupd cum credeau Grecii, din puterile ce-riului si ale pdmntului, erd firesc lucru ca $i zeii s fifost ndscuti tot de aceleasi puteri, de puterea ceriului$i a pmntului, adicd de Uranus (Ccelus) ceriu, calbrbat, si de Gea, parnnt, ca femeie. Din unirea lor,adicd din cdskoria lui Uranus cu Gea care purtdiferite numiri, ca Titea, Ops, Tellus, Vesta i chiarCybela, s'au ,ndscut 45 de copii, Titani i Titanide,adicd fii Titeei, sau ai Pdmntului, intruchipand diferi-tele puteri ale naturii. Cei mai insemnati dintre acestiaau fost : Oceanus, Iapetus, Saturnus,Tethys,Mnemo-sina, Themis i Rhea.

Saturnus 6Cronos, timpul), cel mai final' dintreTitani, er in icelas timp $i cel mai $iret. Acesta, dincauzd cd -fatal lor Uranus, avnd teama de copiii

arunch indatd dupd na$tere in Tartar, adecd in snulpmntului, la indemnul Geei, mama lor, se puse in.fruntea fratilor si i se revoltard cu fotii In potrivalui Uranus. Saturn primi dela mama sa o secer, nu-

1) Compar Creatiunea lumii, dup poetul Ovidiu, cu Crea fiunea lu-mil, dup tradifunea biblic, i cu Creatiunea lunii, dup4 teoria tiinfificde astzi.

www.digibuc.ro

16 a POPA-LISSEANIJ

mit harpe, cu care rani aa de tare pe tatl su, Incat II aduse In neputinta de a mai avea copii. De su-prare i din cauza Mull, Uranus muri, dup ce pre-vesti mai intai fiilor sai pedeapsa ce aveauprimeasca pentru crima lor. Lui Saturn ii prezise In

deosebi ca larndu-i va fi iel detronat i iz-gonit de fiii sL(Fig. 6).

Sangele cecurse din ranacereasca a luiUranus se rs-pndi pe p'mnti dete naVereFuriilor ; celcare caz Inspuma mariifacit sa se nascAphrodita (sauVenus).

Dupd aceasta,Saturn se Casa-torl cu soru-sa

Rhea, (o alta personificatiune a pamntului). Rhea deveniIn curnd mama a copiilor Hestia-Vesta, Demeter-Ceres,Hera-luno, Hades-Pluton i Poseidon-Neptun. Dar,de frica s nu se Implineasca prevestirea lui Uranus,indata ce sotia sa Rhea ntea un copil, Saturn IIinghitia, timpul Inghite toate.

Cand se nasc al aselea copil, Zois-Jupiter, muma,Intristata de a fi pierdut atti copii, ca sa scape celputin pe acest fiu al ei de lacomia lui Saturn, se gandi

Fig. 6. Cronos-Saturnus.Dup o piatr antia gravat, Pompei.

www.digibuc.ro

SATURN PE PAMANT 17

la un siretlic. Pe copil II ascunse intr'o pesterd, iarlacomului pdrinte Ii dete sd Inghitd o piatrd Infdsatdin scutece. Saturn, care aved vederea scurt si stoma-cul excelent, o dete pe gt fard sa simtd. Nenorocitul,nu bgd de seamd cd, Inghilnd aceastd piatr, punela addpost pe fiulsdu, care aved Inurm sd-1 rdpue cuputerea bratelor sisa-1 isgoneascd dindomnia ce o avusepnd atunci. (Fig. 7).

DUO un an de zile,Jupiter iesi din pes-tera unde fusese as-cuns si se pregati sdpedepseascd pe cru-dul sdu printe.Metis, viitoarea sofiea lui Jupiter, detelui Saturn un vomitiv. Atunci acesta vrsd mai intiu

Fig. 7. 5iret1icu1 Rheei.Baso-relief antic, Muzeul Capitolin. Roma.

piatra si apoi pe copiii Inghititi. In urmd, Jupiter tratdpe Saturn, precum acesta tratase pe Uranus si, gonin-du-1 din ceriu, se Intrond In stdpnirea lumii.

4. SATURN PE PANIANT

Se spune cd Saturn, Siind detronat de fiul su siredus la starea de simplu muritor, s'a refugiat In Italia,In Latium (latere, a se ascunde), unde adun In jurulsau pe oamenii cari, desi aveau un conducdtor, un

www.digibuc.ro

18 G. POPA-LISSEANV

rege, pe Janus, traiau prin prduri, ca niste , salbatici_Saturn (sata-samandturA) inval pe oameni agriculturai epoca cat- a trait ad, a fost o epoc de belsug sikle prosperitate : a fost epoca varstei de aur. Oamenii

Fig. 8. Bustul lui Saturn.Muzeut din Vatican. Roma.

In aceast vreme, traiau inteo egalitate desavrsitk.fra griji si fard necazuri. Pamantul producea dela sine,nelucrat, toate bunfatile. Liberi de necazurile zilnice,viata se scurge 'in liniste si pace. Oamenii nu stieau

www.digibuc.ro

SATURN PE PAMANT 19

ce e suferinta sau neputintele varstii ; ei traiau In de-putere pand ce venia moartea. Sufletele, dupd

moarte, se prefaceau In spirite bune, cari mangaeaupe cei rma0 in viatd, clandu-le fericire i dreptate.Spre amintirea acestor vremuri ,fericite, Romanii sarba-toriau in fiecare an, cam la Craciunul nostru, o sarba-toare foarte popular, Saturnalele, cari tineau apte.zile. SrbAtoarea Incepe prin desfacerea unor legturi-de land dela statua zeului, legaturi cu cari era legatun an intreq : aceasta insemna ca se ridicau toate le-gaturile, cu cari era Incatuptd libertatea omului. Urmaapoi un repaus, un armistitiu, in toate afacerile publice-i particulare. Tribunalele se goliau; nici o critn nu semai pedepsi, nici un- rasbai-u nu se mai declar.4 Eraunumai chefuri, bucurie i veselie. Mai Ales sclavii sebucurau de aceast libertate. Ei aveau dreptulpue pe cap paldrii, semn al libertatii, s se imbrace cutoga de purpura, ca cei mai de seama cetteni, i, ce-e Inca' mai mult, puteau s fie serviti de stApariii lor,pe cari adeseori i luau in btae de joc. Puteau cuaceast ocazie sa spuna toate pa-.surile serviciului lor i toate cusururile stapanilor. Peste tot domnia.bucurie i veselie, atat in case, cat

pe strade, i intocmai ca i la anulnou al nostru, i trimiteau fel defel de cadouri. Puteau se zica, cumzicem i noi despre Craciun, care a-Inlocuit sarbAtoarea pAgan a Satur)nalelor, cad aceasta este pentru noi, cea mai ,maredin serbtori. Sarturnalele amintiau vremurile de aur,din epoca lui Suturn (Fig. 8).

Saturn era, la Roma, in stransa legaturd cu lanus,-rege i zeu al inceputurilor, de aci lanuarie al

fig. 9. Ianus.Dupi o moned romang.

www.digibuc.ro

20 G. POPA-LISSEANU

intrrilor, ianua, poarta si, fiindca cunostea trecutulsi viitorul, era inchipuit cu cloud fete. (Fig. 9). Templulski nu era inchis decat In timp de pace ; In timp dersboiu era totdeauna deschis. Inchis nu s'a intmplats fie decat de vr'o trei ori In intreaga istorie a Romanilor..

5. VARSTELE OMENIRII

Omenirea a avut mai multe varste, carora li s'adat numele diferitelor metale. De obiceiu se numar.patru vrste.

Cea dintia a fost v:irsta de aur1). Omul pazia, Inaceasta varsta ne spune poetul Ovidiu dreptateasi buna credinta, fail sa aib trebuinta de legi si dejudecatori. Nu se stiea pe atunci nici de pedeapsa, nicide frica de pedeapsa. Le-gile nu- erau scrise, -ca astazi,.pe table de arama, iar oamenii nu tremurau Inainteajudecatorilor. Oamenii traiau in pace, fara sa alba tre-buinta de acesti judecatort Toporul Inca nu taiase braduldin munti spre a-1 trimite pe campia lucie a marii sacutreere astfel, sub forma de corabie, o lume strairia.Oamenii nu-si cunosteau dect tam lor ; nu erau, pevremea aceea, cetati imprejmuite cu santuri. Nu auziainici trmbiti, nici trompete de rasboiu. Nu vedeai nicicoifuri, nici sabii, iar popoarele traiau fail ostiri, Inliniste si In pace. Chiar pamantul, neatins nici de gre-bla, nici de plug, dedea, de bunavoie, toate roadele.Multumiti de hrana ce producea dela sine pamntul,oamenii culegeau poame, si coarna si fragi de munte,.

1) Compar cu acest capitol, Vechiul Testament I, 2, Paradisul.

www.digibuc.ro

VARSTELE OMENIRII 21

mure de pe mrkinii spinosi $i ghincld ce cddekdin copacul consacrat lui Jupiter, din $tejar. Era o pri4mdvard vecinicd si adierea cea dulce a zefiridui man-gaia lin florile ndscute, fr s fi fost serndnate.mantul, ca s rodeascd, n'ave nevoie de munca agri-cultorului $i campiile, fdrd s fi fost lsate ogor, Inca"-runtiau de spice bogate. Curgeau fluvii de lapte, fluviide nectar, iar mierea cea Mae picur din tulpina ste-jarului verde.

Dupd ce Saturn a fost aruncat In negrul Tartar,lumea a trecut sub domnia lui Jupiter. Atunci Incepevrsta de argint, mai rea decat varsta de aur, dar maibun decat cea de aramd. Jupiter a mai scurtat dirtprimdvara cea lungd de odinioard si a Impdrtit anulIn patru anotimpuri ; In iarn, In yard, In toamna ceaschimbAcioasd si In primdvara cea scurtd. Pentru Intaia$.dat s'a aprins vzduhul de o cldurd rtabusitoare,-pentruintaia$ data' atunci apa Inghetatd de vanturi s'a prefd-0cut In sloi. Atunci pentru Intaia$ data $i-au cdutat oa-menii un addpost, $i acest adpost au fost pesterile,crangurile stufoase sau bordeele de nuele Impletite.Atunci pentru Intaia oard s'au aruncat semi* In brazdelungi i atunci pentru prima oard au gemut boii subpovara . jugului.

Dupd aceste cloud varste, urmd vrsta de aram.Rasa de oameni de atunci era sdlbatecd, era gata delupte crancene, dar Inca nu era nelegiuit.

Varsta din urm a fost vrsta de fier. Toate Mr&delegile deterd ndvald In acest veac plin de ticdlosii.Atunci fugird din lume $i .ru$inea si a devdrul i buna

www.digibuc.ro

22 G. POPA-LISSEANU

tcredintd ; locul lor II luar Inselciunea si viclenia si-tradarea si sila si pctoasa lcomie de avere. Atunciincepa negotul : cordbierul Intinse pnzele la voia vn-turilor, pe cari pftn acum Inca nu le cunoscuse. Ca-fartele, care stdtuser mult vreme Infipte In vrful-muntilor, se scoborird acum de vale s infrunte valuri-necunoscute. Plugarul preydzdtor lsi mdsurd si isi ho-tdrnici acum mosia sa, care mai Inainte fusese comund,a tuturora, intocmai ca si aerul si lumina soarelui. in'a fost deajuns cd pdmntul mnos deded recoltd siIrana trebuincioasd, dar oamenii, in ldcomia lor, aupdtruns pn si In mdruntaele pmntului si au scos-comorile ce se fineau ascunse In apropierea umbrelorStyxului, comori cari sunt tot attea imboldiri spre ne-norociri. lesi atunci la iveal fierul ucigdtor si aurulmai vinovat incd dect fierul ; a iesit la iveal rsboiul,pcare se luptd cu ajutorul amndurora, si al ferului sial aurului, rsboiu care face sd rsune, In mna sasngeroas, armele zngdnitoare. Oamenii trdesc acumdin jafuri. Oaspetele se teme acum de gazda sa, socrul.se t9rne de ginere, unirea este rar chiar intre frati.13drbatul pune la cale moartea sofiei sale, sofia pe ceaa brbatului. Grozavele mame vitrige amestecd otrd-vuri ucigase. Fiul este mhnit cd tafl sdu trdeste preamull.. Respectul de cei mari zace doborit la pdmnt, iarfecioara Astrea, justifia, pdrseste si ea, cea din urmxlintre zei, pmntul stropit de snge.

www.digibuc.ro

RHEA-CYBELA 23

6. RHEA-CYBELA.

Sofia lui Cronos-Saturn el-A Rhea,. care, fiinda,er mama a mai multor zei, s'a numit Mama mare,.mama zeilor i s'a confundat cu Ops, Vesta i mai ales-cu Cpbe la1). Indat ce s'a ndscut, mama sa o arunciIntl.%) pdure, unde venirdfiarele sibatice 0 o aldp-tar& Aci cresol ea marei iubit de toat lumea

pentru frumusefea, cu-minfenia i bundtatea eideosebit. Zeifa trdie0esingur, Wind cnd In-tlnind odata, In drumulei, pe Alps, un gnat. Fri-gian frumos, 11 indrge0ei i-1 lud de brbat, in-srcinndu-1 In acelatimp cu grija cultului ei.li puse ins o condifiune,o condifiune grea de in-deplinit: sa nu calce nici-odat legaturile de casti.tate. Atys, In ehtusiasmulsdu de tartar, faca jur-mnt, dar, mai trziu, cuprins de iubire pentru nimfaiSangaris, nimfa unui copac, 10 uit de juramnt ii-Cybela ii dete o grea pedeapsa. Facit sd piard rivala-sa Sangaris, tdind arborele de care er legat soarta.

Fig. 10. Rhea sau pybela.

') Rhea (sau Hera, lat. Terra, germ. Erde) este tor Gea, zeificatSYsupt al doilea nume al ei, iar Gybe la este personificarea pmintului muntos.si stncos.

www.digibuc.ro

24 G. POPA-LISSEANU

sd tie cd nimfele trdiau numai atta ct trdiau-i copacii lor. La aceastd privelite, Atys fu cuprins de-un acces de nebunie. Strdbdtnd pAdurile Dindymeiale Idei, din Frigia, i in urlete, tdindu-i membrele-corpului cu Uil cutit ascutit, fdced schimonosituri i ldshrca buclele prului sdu frumos sd se murddreascd de-prat i de tdrnd strigh ct II tined gura cd me-Titat pedeapsa i c trebuie sd plateasca cu sngel'e-sdu cdlcarea jurdmntului. Er aproape sd ise spnzurede supdrare bdiatul, cnd zeita, de mild, 11 prefc

Fig. 11. Cybela i Atys.Relief pe'un altar.

Intr'un pin. De atunci, imitnd exemplul lui Atys preotiiCybelei, in procesiuni, i fdceau rdni pe corp i scoteauurlete, insotindu-le *de suriete de tobe .i timbale.

Cybela este inchipuitd ca o femeie robustd purtndpe cap o cunund de stejar, arborele care a hrnit cufructele sale pe cei dinti oameni. Un turn ce tine incap ne aratd Ca' oraele sunt supt ocrotirea ei. (Fig. 10).

De multe ori Cybela e inchipuitd stnd pe un car,.simbol aI stabilittii pmntului, aynd Inteo mnd undisc, simbol al ynturilor, pe cari ea le tine inchise inpeterile sale, i tinnd in cealaltd mnd o cheie. Carul

www.digibuc.ro

HIPPOMENES 1 ATALANTA 25

sdu e tras de doi lei. (Fig. 11). Preotii ei erau Cabirii,.Corybantii, Curetii, Galii, etc., toti In general eunuci, Inamintirea lui Atys.

Serbdtoarea zeitei se tined la Inceputul primberii,.timp de trei zile. In ziva Infaia se tdia un pin de carese atrnd chipul lui Atys ; pe acesta II duceau la tem-plul zeitei. A doua zi, ziva asteptdrii, intonau din goarne-cntece de asurziau muntii si vdile. Reprezentau prin,aceasta tnguirile Cybelei, care cautd pe Atys. A treiazi er aflarea lui Atys. In urlete' slbatice, cu fadaInteo mnd si cu cutitul In cealaltd, avnd pdrul 01-voiu, preotii zeitel, la suneiul de trompete, goarne, fluere:si cimbale, Isi fdceau tdeturi la brate si plcioare.

7: HIPPOMENES SI. ATALANTA

Leii cari trgeau carul zeitei Cybela Isi au si eipovestea lor; e povestea lui Hippomenes i a Atalantei..

Atalanta era fiica lui lasos, rege al Arcadei, si asotiei acestuia Clymena. Cnd s'a nscuf copila, tatdlbi s'a supdrat grozav, cad el dorise sd aibe un bdiatsi acum se veded inselat In sperantele sale. De aceea,.porunci slujitorilor si, sd ia copila si s o arunce pemuntele Parthenion, ca sd se prdpdeascd. Ad Ins,,o gds1 o ursoaicd ai cdreia pui fuseser omorIti deniste vndtori, o la frumos cu botul si o duse In vi-zuina sa. Aplecnd ugerul la gura fetitei, o Invdtd sdsugd si astfel Atalanta crescii, cum creste un puiu de urs..

Intr'una din zile, trecnd pe la vizuina ursoaiceiniste vntori, deterd cu ochii de fetitd, o luard cu eisi o duserd acas, unde o crescurd pnd se tacit fatd_

www.digibuc.ro

26 ,o. POPA-LISSEANU

TrAind In tovrsia vnatorilor, In aer liber,in tinuturile muntoase ele Arcadiei, Atalanta se facitfrumoas si voinic i ajunse s fie mai sprintera la

-fugd dect o cdprioara. $i mdcar Ca o batuserd vn-turile i o arsese soarele, tutus avea stralucirea'uneinimfe i frumusetea fecioarei Diana. In singurtateamuntilor tri ea retras, mndra si cast, refuznd petop petitorii, cti Ii cereau Tnna. 0 singurd plcere

lave aceasta fat, s alerge pe jos i, cu sulita Inmn, sa goneascd cerbii de prin munti i fiarele deprin pduri.

Ad o zrird intrluna din, zile doi centauri, nistemonstri, jumAtate orn, jumatate cal, cari isi puserd degnd s rapeasca pe frumoasa fecioarl Cnd ins se

..apropiar, cu gnd ru, de Atalanta, ea puse mna pesgeti i dintr'o lovitur Ii culcd la pmnt pe amndoi

-tleodata.In urm, .imprelina cu toti eroii Greciei, lud parte

la vntoarea mistretului din Calydon si Atalanta fu.-cea dintiu care dada lovitura mortald fiorosului mon-,..stru; lud deasemenea parte i la jocurile In onoareaAui Pelias, uncle bind pe mai multi viteji.

Intr'un trziu, i regsi printii, si acestia stdruird.cu tot dinadimil pe lngd Iat, ca s se mrite. Ata-Aanta, Ins, In ruptul capului nu voi s auz de aceasta,nu vre s stie de mritis. jugul cdsniciei o Inspimnt.De aceea, se duse s intrebe oracolul, ca sd-si afle

ea viitorul, cum face orice fat mare. Acesta Ii rds-punse : Tu, Atalanta, nu trebuie s te mriti niciodatd.frugi de, brbati.jotus nu o s scapi, si, cu toate cao s fi Inca In viat, n'ai s mai fi Atalanta.. Ingro-zit:A de aceast prevestire, biata fata fugi In pdure,prsindu-si din nou ,printii si, mai' mult prin Intune-

.Ticul pdurilor de ,cht ,pe acas, i petrece ea timpul.

www.digibuc.ro

I-HPPOMENES 5I ATALANTA 2r

Sumedenia de petitori, insa, nu-i dede pace nici acumNu va ave mana mea decat acela care ma va in-trece In fuga, zise In cele din urma, plictisita biatafata, iar cel care va fi fost invins va plt1 Indraznealatcu capul sau. Conditiunea era grea; frumusetea feteiinsa, le dede putere. Ceata petitorilor nu se dd inclaratsd infrunte orice pericol. Si astfel inteuna din zileIneepa spectacolul; o intrecere in fugd.

Intre privitorii acestui neobicinuit spectacol segdsia odatd i un tartar fudul, un tartar trufa, cu nu-mele de Hippomenes, care rclea de prostia petitorilor

batjocoria in sine. .Ce s te expui la atatea pri-tnejdii pentru o femeie! i, in taind i pe fata, criticaaspru nebunia acestor tineri orbiti de dragoste pentruo fat.

Indatd ce insa, Atalanta apdra In campul de lupta,stralucind ca o zana, i indat ce o vdza HippomenesIn 'toed splendoarea ei, zise: Iertati-md toti, pe cfiv'am mustrat cu vorbele mele! lertati-mi nesocotintaRsplata pentru care VA' puneti voi In joc viata ionoarea imi era necunoscutd. i incepa s o laude is o admire. 0, daca n'ar intrece-o In fug nici untildintre ace0a.

Cum ar vrea sd fie Atalanta 'a lui! Incepuse satremure; II cuprinde gelozia. Dar, de ce n'as incercLi eu norocul luptei? Dumnezeu ajutd pe cei curajil*.Va fi ca i un .zeu acela, care va pune mana pe aceastasplendoare de fatd.

Pe cand astfel de ganduri turburau minteainima lui Hippomenes, sprintena fecioar se Malta' pevarful picioarelor i sboard mai repede decal o pasere ;-sageata din arcul unui Scyth nu strabate vazduhul maiiute decat alerga Atalanta i, cu toate acestea, In ochiilui Hippomenes, nu 'Area de loc mai putin fermeed

www.digibuc.ro

28 G. POPA-LISSEANU .

-toare. luteala Ii da mai mult farmec, mai multa fru-musete. Dar, uite-o ajunsa triumfatoare la tintd; departein urma ei veniau cei Invini, cari scotand gemete sesupun legii fatale, legii de a fi omorIti.

Totu soarta crud a celor nenorociti nu Ingrozetepe Hippomenes, pe Hipomenes, care mai adineaoriavea cu totul and parere de tinerii cari i puneau Inprimejdie viata. I ese In mijlocul arenei i cu ochiinedeslipiti de pe frumoasa fecioara, zise: .De ce, Ata-lanta, umbli tu dupa o glorie ap de uoar, masu--randu-te cu ace0i neputinci4? Vin' de te masoaracu mine i dacd soarta imi va fi favorabila, un Invin-gator ca mine nu te va face sa roeti de neizbandata ; cad eu sunt Hippomenes, fiul lui Megareus, strnepotal lui Neptun, zeul marilor. Puterea mea nu e maiprejos decat nobletea neamului meu; iar, daca voiucadea, gloria i meritul tau va fi cu atat mai mare,cu, cat cel pe care 11 vei fi Invins, va fi fost un Hip-pomenes.

Astfel gral el, iar Atalanta Il privl cu ochii plinide Induioare. Se turbura I ea In toat fiinta einu tie ce sa fack sa se lase biruita sau s-1 biruiasca.Ah, zice ea, ce zeu, gelos de fruniusetea lui, vrea

piarza vi-I Impinge, cu primejdia pretioaselor salezile, sa m ia de sotie? o, dar eu, In ochii mei, nupretuesc atata I Dar nu e atat frumusetea lui care mamica, care ma turbura, cu toate Ca' i aceasta arpute sa ma mi0e, sa m turbure: e tineretea lui.Varsta lui, nu el ma' intereseaza. i poi m intere-seaza, fiindca are atata curaj, fiindcd nu vrea s tiede moarte, fiindca e stranepotul lui Neptun, fiindcam iubeVe, fiindca, In sfarit, tine atata la casatoriacu mine, ca vrea sa moara, dacd destinul cel crud

ar impotrivi sperantelor lui.

www.digibuc.ro

HIPPOMENES 5I ATALANTA 29

Fugi, tinere, ctd vreme mai poti fugl; renuntd lagndul 'Mu. Patul meu de nuntd e un pat funebru. Alte-fete nu-ti vor refuzd mna; tu poti face fericitd peorice fatd... Dar, de unde o fi venind atta interes ce-miinsufld el, dupd moartea attor flAci? 0, da; vrea sdmoard, fiindcd pieirea attor victime nu l'a descurajat,fiindcd dispretuieste viata.

0 sd moard, asa dar, fiindcd a voit sd trdiascdal mine. Moartea! un pret nevrednic pentru dragostealui. Isbnda mea n'are sd fie de invidiat. Dar ce sunteu de vind? 0, dacd ai fi cel putin mai iute de piciordect mine. Dar, uite ce trdsdturi de copil are el infata sa! Are o Infdtisare de fecioard... NenorocituleHippomenes, ce bine ar fi fost sd nu md fi cunoscut!Ar trebui sd mai trdesti! Dacd eu as fi mai fericit,dacd o soartd crudd nu s'ar impotrivl la cdsdtorianoastr, .ai fi tu, ai fi tu singg pe care l-as alege debdrbat.

Astfel grdi in naivitatea ei, atinsd de sgetile arno-rului, si, fra sd stie si fard sd vred, a inceput sd simtdin vinele ei focul dragostei.

In vremea aceasta regele, poporul, gloata intreagd,cer cu stdruintd sd vazd lupta, sd vazd fuga. Atunci,cu o voce tremurdtoare, Hippomenes, strnepotul luiNeptun, se roagd in tdcere de ajutorul zeitei iubirii:Prea frumoasd Venus, fii-mi priincioasd si, cu bund-tatea ta, ajutd-rnd in incercarea mea plind de primejdii;cci tu ai aprins in mine flacdra iubirii; tie ti se cadesd nu md lash,. Zeita ii ascultd rugciunea.

In insula Cipru se afld un porn, inchinat zeiteiVenus; din acesta ea culese trei mere de aur. Fdrdsd fie vdzutd de cineva, Venus veni la Hippomenes, iidete pretioasele fructe si-i spuse in acelas timp, cumsd se foloseasc de ele.

www.digibuc.ro

30 G. POPAtLIS5EANU

Trompeta dete semnalul. Hippomenes porni celLdintiu. Incurajat de strigtele multimii care 11 Indemna

imbrbta, fugia bietul Mat din toatedar era. Inca' departe de tinta i Atalanta, fail s-Iscape din ochi, era pe urmele lui.

Atunci Hippomenes lasa sa-i caz jos unul dinmerele de aur date de Venus i, ce s vezi, fecioarase opri, ademenita de fructul stralucitor; se pleacdridica cu uimire. (Fig. 12). In timpul acesta tndrut

Hippomenes.Statu de Guillaume Coustou.

Fig. 12. Atalanta.Statug de 'Lepautre.

ctiga din fuga o bund bucat i cnd Atalanta erasa-I ajunga din nou, Hippomenes aruncd al doilea marIn arena. Fecioara iar4 nu puta s reziste ademenirii, Invreme ce Hippomenes se apropieh tot mai mult de tinta..

Mai ramasese o mica pirte de drum. Acum,.ajuta-ma, zeita binefacatoare se rugd el cu glasul tare

aruncd Inteo parte a arenei pe cel din urma marfermecat i fermecator.

Atalanta se opri pe loc: 'Ora ca sta la indoiala, dar-pentru a treia oara se puse sa alerge dupa mrul de attn.

www.digibuc.ro

HIPPOMENES SI ATALANTA 3

In vremea aceasta, Hippomenes ajunse la captul dru-mului, salutat cu bucurie de strigatele multimii. Atalantae invins si biruitorul isi lud _rsplata sa.

Intr'o padure Intuneco.asd se gdsi un templu,inchinat Cybelei, mama zeilor. Pe cnd, Inteuna din zile,treceau pe ad cei doi insurtei, oboseala drumului Ii-fc sa se odihneasca putin acolo. Intrard amndoi Insanctuar, pe care profanndu-1, zeita se rzbun amarpe ei. Furd amndoi prefcuti In lei, lei Ingrozitoripentru oameni, dar blnzi fat de zeit si, dacA e bines credem spuselor poetului Ovidiu, acesti lei trAgeaucarul zeitei Cybela.

www.digibuc.ro

w .- 1.$...?`ctiW,..9

II. ZEVS-JUPITER

1. NASTEREA 51 COPILARIA LUI 3UPITER

Multe tari l'i disputau, In vechime, onoarea de a fivazut pe Jupiter nascandu-se i crescand. Tradi-

tiunea cea mai vrednica de crezmant este, ca el s'arfi nascut In insula Creta.

Mama sa Rhea era grozav de amarita, CA pe copiiipe cari ii n4tea, Indat dupa ce vedeau lumina zilei,ii Inghiti lacomul lor tea Saturn. Nu pute biata zeitasa se bucure i ea de copiii ei, ca toate femeile i saaiba i ea parte de placerea de a fi mama. Pana acummancase pe Vest, pe Ceres, pe Pluton etc. cand Rheaspre ali scap copilul ce avea sa nasca, alerga la uniretlic. Se ref ugia In Creta, In peVera Dicte, unde detezile lui Zevs-Jupiter i flerei-lunona. Aceasta a fostnumai decat devorata de Saturn. In locul baiatului, ins,Ii dete sa Inghit un bolovan Inf4at In scutice, iarJupiter fu Increclintat de Rhea surorei sale Themis, careIl dete nimfelor Adrastea i Ida, numite Melisse, cisa-I creasca. Acestea 11 hranira cu miere i cu laptede al caprei Amalthea. Curetii, nite preoti din Creta,faceau atata zgomot cu zanganitul armelor lor, a Saturnnu putea sa auz tipatul copilului. Inteuna din zile capraAmalthea i-a rupt de un arbore un corn; o nimfa 'if

www.digibuc.ro

NASTEREA 51 COPILARIA LUI JUPITER 33

gsi, V invll 'in frunze verzi i II duse ,incarcat de fructela buzele lui Jupiter. Cand Jupiter se facii, "in urma,stApan al ceriului, puse pe Amalthea printre stele, unde

estrdluce0e i astazi, sub numele de Constelatiuneacaprei. Din pielea ei se Mai vestita egid, scutul Mi-nervei. Acest scut ,nu pute fi pdtrunsde nici o sgeatd.Cornul Amaltheeifu prefacut InCornul abunden-tei. (Fig. 13).

Jupiter creterepede. Intr'un sin-gur an s'a simtitatat de voinic ide puternic, Ca' sehotri sa pedep-seascd pe crudulsdu tea.

Metis, zeita pre-vederii i' a intelepciunii, care in urmd ave s deviesotie a lui Jupiter, dete lui Saturn un vomitiv, dupdcare a trebuit s'd verse pe copiii Inghititi: Hestia-Vesta,Hera-luno, Demeter-Ceres, Hades- Pluton, Poseidon-Neptun. Cu ajutorul fratilor sdi, Jupiter goni pe Saturni-i Imprti cu ei domnia lumii : Pluton lud infernulNeptun marea, iar Jupiter ceriul i pmntul, carege al zeilor .i al oamenilor.

Fig. 13. Zevs-Jupiter si Curefii.Baso-relief antic.

Mitologia greco-romanA in lecturA ilustrati. 3

www.digibuc.ro

24 G. POPA-LISSEANU

2. TITANOMACHIA

Jupiter, inainte de a-si fi statornicit domnia asupralumii, av sd poarte o multime de lupte crancene. Maiinti se ridicard impotriva lui Titanii, cari Incepura, Incmpiile Thessaliei, o lupta ingrozitoare. Jupiter, ajutatde ceilalti zei, lua pozitie pe Olymp; Titanii se asezardpe muntele Othrys din fa-rd. Lupta fu crunta; zece anise bdturd necontenit, facand sa rsune marea, ceriul sipdmntul, fara ca, insd, rasboiul sa se poata hotaripentru veo parte sau alta. Gea sfatui atunci pe Jupiteri pe ceilalti zei, cari ii luasera partea, sa cheme Inajutorul lor pe Cyclopi (fulgerele) si pe tlecatonchiri(furtunile). Acesti monstrii steteau in Tartar, inchisi deSaturn. Monstrul Kampe le pazi intrarea si nu-i lsdsd iasa de acolo. Jupiter omori mai intiu pe Kampe,apoi scoase In ajutorul sau pe ceilalti monstri din infern.Veseli si plini de recunostinta, cd au fost liberati, punmana pe arme. Cyclopii, trei la numdr, Brontes Steropesi Arges, erau de o marime colosald, cu tm singur ochiuIn mijlocul fruntii. Ei deterd lui Jupiter fulgerul, carestatuse pana acum ascuns In maruntaele parnntului,lui Neptun tridentul, o furcd cu trei dinti, simbolul viitoral acestui zeu, iar lui Pluton, un coif care faced pe zeunevzut. De asemenea Hecatonchirii, si ei trei la numar,Briareus, Cottus i Gyges, trei frati fiecare cu cte osutd de brate si cu Cate cincizeci de capete, tinura sa-siarate recunostinta lor. Dinteo singura data aruncauasupra Titanilor Cate trei sute de stnci. Jupiter le detede baut nectar, de mncat ambrozie si insuflndu-lecuraj a inceput lupta ingrozitoare. Dad ai fi vazut, saudaca ai fi auzit atta vuet si atta lumina', ti s'ar fi parutca se narue ceriul si pmntul; caci er un sgomot

www.digibuc.ro

GIGANTOMACHIA 35

infernal, fcut de pmntul frmntat si de ceriul prd-vAlit peste pmnt: asa de mare er lupta intre,zei.In acelas timp, se urnird vnturile, cari ridicau praful,si tunetul si fulgerul si trdsnetul arztor, armele mareluiJupiter. Vuetul er asurzitor; si, In aceastd harhalaienecontenitd de invlmsald ingrozitoare, fiecare isi ardtd.puterea bratului sdu.

Pentru ca Jupiter sa se foloseasc de toate armelesale, deslegd vnturile. Acestea duserd praful si fulgerileIn obrajii Titanilor. In cele din urm5, acestia furd sdrobitide armele Hecatonchirilor, de fulgerile Cyclopilor si furs&siliti sa se dea biruiti. Zeii invingtori ii puserd in lanturisi-i aruncard in negrul Tartar. Hecatonchirii II pkescacolo, in acest locas ingrozitor, unde, dacd ar cddekun muritor, n'ar ajunge prt la ei, inteun an intreg.

3. GIGANTOMACHIA

Ge rbd cu mare amdeaciune soarta Titanilor, afiilor sdi, de aceea se hotdri sd pedepseasc pe zeipentru cruzimea lor. Pentru aceasta crei pe Giganti,niste monstri ingrozitori, la privirea cdrora chiar zeii.pdliau. Setosi de luptd, nydlird din pdmnt, si, ca siatace ceriul, ingrmdird munte peste munte i, din.vrful acestora, aruncau trunchiuri de copad si bucdti,de stncd. Zeii furd cuprinsi de spaim la acest atacneasteptat. Un oracol insd prezisese cd Gigantii nu vorputed fi biruiti dect cu ajutorul unui muritor.

Atunci Jupiter chemd in ajutor pe Heracle-Hercute.Indatd ce Gea a aflat despre aceasta, puse sd se cauteierburi fermecate, cu cari sd apere pe Giganti contra

www.digibuc.ro

36 G. POPA-LISSEANU

armelor muritorilor. Dar Jupiter, ca sd stangeneascd peGea, a dat ordin zeittilor de lumind, Eos (aurora),Helios (soarele), Selene (luna) sd nu rdsard, iar el, Intimpul acesta, a smuls toate ierburile vrjite, pentru casd nu le mai gdseascd Gea. i acum, incep lupta. TOzeii luptau din rdsputeri, iar printre acetia mai alesHercule. Aci, un gigant er ucis de o sdgeat, dincoloun altul, de fend aprins; unul acted lovit de buzdugan,asupra altora se aruncau insule i munti de foc. Inaintea

Fig. 14. Hecate in lupt cu Giganfii.Rel-ef de pe eland lui Jupiter dela Pergam, azi la muzeul din Berlin.

tuturora Insd, Jupiter, cu puternicul sail fulger, culch lapmnt pe cei mai multi, pdnd ce In sfdrit nimeneanu se mai sculd de jos. (Fig. 14 i 15).

Supdrat i mihnitd din cauza pieirei Titanilor ia Gigantilor, Gea hotrI si se rdzbune pe and cale.De aceea, dete na0ere unui monstru mai hidos decktoti cei de pand acum, produse pe ingrozitorul Typhaonsau Tiphoeus. Acesta, avdnd erpi Incoldciti In jurulsdu, Incepe lupta In potriva ceriului, aruncdnd stanciaprinse i sufldnd din ndri i gull pall de foc. PrinInfdtiprea sa, MO In spaimd Intreaga adunare a zeilor.

www.digibuc.ro

GIGANTOMACHIA 37

Ace Oa o luara la fuga i transformandu-se In chip deanimale, ca sa nu fie recunoscuti de Typhaon, se ascun-sera In Egipt. De atuncea Egiptenii au inceput sa seinchine zeilor lor, Inftipti sub forma de animale.

Chiar puternicul Jupiter o lua la fuga i, cu toateca arunca fulgerile sale In spre monstrul ce-I urmria,era cat pe ad sa fie prins. Atunci marele zeu scoasesecurea sa de diamant, la vederea careia mon-*trul o tull In alta parte. Fugi Ora la Caucas, unde

Fig. 15. Jupiter in 1uptA cu Giganiii.Relief de pe altarul lui Jupiter dela Pergam, az; la muzeul din Berlin.

intre zeul ceriului i Mire Typhaon se dete o luptacrancena. Jupiter crez ca a biruit pe monstru, de oarece,din miile de rani ce i-a pricinuit fulgerul, tinea sangeleiroaie. Din acest sange, Insa, rasarira ca prin minuneo multime nenumarata de balauri, cari trantira pe zeula pamant, iar Typhaon Ii rapi securea, ii Mid vinelei coardele dela maini i dela picioare i, aruncandu-1-pe umerii sal cei lati, Il duse In Cilida, unde II inchiseinteo petera plina cu pucioasa. Vinele i coardele

www.digibuc.ro

38 G. POPA-LISSEANU

tiate le Infaura Inteo piele de urs i puse un balaursa le pazeasca, In vreme ce el, monstrul, se duse repedesa dea de urma celorlalti zei. Nu numai vinele i coardelelui Jupiter, dar chiar i fulgerul ce-1 rpise zeului, Ildete In paza balaurului. La ueratul puternic al balau--rului, se repezira toti erpii sa se rasboiasca cu sta.panul zeilor, i lumina zilei fu Intunecata, ca de o umbragroas.

In vremea aceasta, trecand din intamplare pe acoloCadmus, Jupiter ca sl-i redobandeasca fulgerul ivinele, Ii propuse sa zideasca o colib A, In care sa atragape Typhaon prin sunetele melodioase ale flautei sale,caci Cadmus era un mare cantaret. e Canta, Cadmus, IIzise, i vei da Inapoi ceriurilor seninatatea lor de odi-nioar. Typhaon mi-a rOpit fulgerul i nu mi-a mai rmas .decat egida : dar ea nu poate s-mi fie de nici un folosimpotriva focurilor puternice ale fulgerului. Fa-te cioban,pentru o zi, i fluerul tau ciobanesc serveasca-mi, casa mi se redea imperiul, mie, pastorul etern al lumii.Serviciile tale nu-mi vor fi fail rasplata; tu vei fiun nou creator al armoniei din univers 1 prea fru-moasa Harmonia, fiica lui Marte i a Venerei, va fisotia ta.

Cadmus se prefac numai decat In cioban i standproptit a lene pe un stejar, facea sa rsune pduriledin prejur de sunetele flautei sale.

Typhaon ramase Incantat; se apropid de locul, deunde veniau sunetele fermeatoare. Atunci Cadmus seprefac ca are frica de fulgere; Typhaon, ca sa-1 scapede aceast frica, le ascunde Inteo petera. Jupiter, Insaface &A se lase un nour, In care se as cunde el Insu,In timp ce Tiphaon ascult sunetele armonioase alelui Cadmus. Astfel isbuti &A pun mana din nou pefulgerile sale.

www.digibuc.ro

=aompueiRempimminympRomillpiniamlopimminioluilo,hittia

7-==

GIGANTOMACHIA 39

Pdcdlind astfel pe monstru, hpiter se sul apoipe carul sau de tunete i call sai intearipati se puser-pe urma lui Typhaon. Acesta fugi de fulgerele zeuluipind la muntele Nysa. Ad monstrul flmnd, la In-demnul Parcelor, mncd nite fructe cari fcur:scazd puterile. Indata ce, ins, vdza pe Jupiter cA se.apropie, o lu din nou la fugd i nu se mai oprl pand

EMitHouniumuniunimpainuimpitmunuoulimiumummilitiniutinimumulif-:

Fig. 16. Un Gigant.Dup o piatr antia gravat.

n Tracia, pe muntele Haemus. Ad, pe muntele Hae-mus, (haema sane, I3alcanii de stzi, numiti dupdsngele ce curse din rnile monstrului), se dete o luptddisperat. Jupiter arunc fulgere peste fulgere, Typ-haon stnci peste stnci. Fulgerele Insd, furd mai

-zdrobitoare dect stncile i monstrui biruit o lud din:nou la fug i'nu se mai opri pan in Sicilia.

www.digibuc.ro

40 G. POPA-LISSEANU

Aici II ajunse 5oarta, cad Jupiter II aruncd tatpmnt i rsturnd peste el muntele Aetna. Acolo zace.

acum i, cnd se Intoarce sau se m*A, se cutre-murd pamntul. Cnd rsufl, fumeg muntele i cnd:se mnie ies flacri i foc din vrful1i plsmuiau c igantii, i mai ales Typhaon, sunt-eruptiunile vulcanice.

Astfel pierl acest monstru, despre care poetuliHesiod ne spune: Mini le puternice ale acestui gigantT,lucrau frd incetare, iar picioarele lui erau neobosite.1'Pe umerii sl se ridicau o sutd de capete de balaur-ingrozitor, fiecare cu cte o limb neagra ; ochiichii, In capetele lor monstruoase, scoteau flacri strlucitoare; gurile lor hidoase scoteau mii de sunete-neintelese i, cte odata, aa de ascutite ca zeii niinu puteau s le auz; erau cnd un muget de tautslbatic i fioros, cnd un rget de leu teribil; adeseaori, o minune; ltratul unui cine sau urlete asurzitoare-de cari resunau muntii cei Matti.. (Fig. 16).

Inainte de statornia definithz dontnia sa, Jupiter mai av de Infruntat o ultimVluptk

Neptun ave doi fii, pe uriaii -Otosnumiti i Aloizi, dup numele unui alt printe al lor,Aloeus. Impliniserd abia noud ani, cnd eru deja deo inltime de nou stnjeni i de o grosime de noud.,coti, aci primir dela tatl lor InsuOrea de a cre0e .pe fiecare an cte un stnjen In Inltime ate un.cot In grosime. La aceast vrst de 9 ani, vestirdlui Jupiter rsboiu i puser unul peste altul muntikPelionul, Ossa i Olympul. Zeii se Ingrozia de acestatac nea0eptat i desigur ar fi fost biruiti, dad uriaiinu s'ar fi grabit s declare rdsboiul, i daa ar mai,fi ateptat Ina ctiva ani.

Ephialtes pretinse s ia de sotie pe tunona, Otos:

www.digibuc.ro

GIGANTOMACHIA 41

-pe Diana. Cel dinti care se opuse cererifor lor a fostMarte. Acesta pornl rsboiu In potriva gigantilor. Fuins Invins, bgat In lanturi, unde a stat legat timp de1:3 luni, si din cari lanturi n'a putut fi scApat decal-numai prin ticlesugul lui Mercur (Fig. 17). Tot prin.viclenie au putut fi rApusi si uriasii. Diana lud figura:unui cerb, alergd Intre ei si in vreme ce, si unul si

ltul, aruncau cu sgetile lor In spre cerb, acestea

Fig. 17. Marte frilnfuit i pdzit de Otos I Ephialtes.Dupa o scuipturi de Flaxman.

ratinser pe giganti, cari cAzurd morti fiecare de mnaIratelui sau. Ca pedeapsA pentru Indrsneala lor, aulost tintuiti In intern de o coloank unul la spatele celui-lalt, si legati de jur Imprejur cu serpi veninosi. Inwarful coloanei st o bufnit, care, prin critul ei, nu-i

www.digibuc.ro

42 G. POPA-LISSEANN

las s doarma niciodat, iar un uliu Ie mnnca merettmruntaele cari cresc neincetat.

Aceasta a ,fost ultima luptd ce au incercat-o mon-trii asupra ceriului; de atunci zeii trdesc liniOiti 1neturburati de nimeni 1).

4. ATOTPUTERNICIA LUI JUPITER

Jupiter este cel mai mare zeu i are privegherea_peste tot ce se intmpl, In ceriu, pe pmnt i pemare. Zeu al atmosferei, el e purtat in carul sdu tras-de nite telegari Intearipati, cari nechiazd slbatic dea-supra nourilor; el arunc fulgerul omorItor, adura_nourii si-i gonete, face sd cadd ploaia, zpada i grin-dina i- sgudue totul printr'o Incruntatur de sprinceana.

Tronul salt este sus In ceriu, pe Olymp, un munteinalt din Thessalia, ale cdrui vrfuri sunt Invalite denouri. De aceea i poartd el numele de Olympicul..Din Ipaltimea ceriului prive0e la faptele i putfrileoamenilor. Ad, In Olymp sunt palate de strlucire ne-Inchipuitd, In care se fac ospetele zeilor i In care-tin ei sfat. Soarta oamenilor, fericirea i nefericireapmnteasc, bogtia ca i sdrAcia, viata ca i moartea,.atrnd de .el. Zeii, urzind destinele srmanilor muritori,au hotarit ca oamenii sd trdiascd In trudd i necazurii numai ei, zeii, &A fie lipsiti de orice grije. .Doudbutoaie stau In pragul lcaului lui Jupiter i ele suntpline de toate darurile: Intr'unul sunt bunurile, Intr'altuLrelele. i Jupiter fulgertorul, amestecnd aceste daruri

1) Titanomachia, ca i Gigantomachia, fnchipuiesc prefacerile geologice ale pAmntului fnainte de a ajunge in starea sa de astazi.

www.digibuc.ro

PEDEAPSA LUI LYCAON 43

irimite unuia binele, altuia rul. ce a avut partede daruri rele, cade jertf ocdrii; foamea blestematd-11 roade pe pdmantul cel mnos, trdiete necinstit dezei, necinstit de oameni. (Fig. 18).

Jupiter are In paza sa buna randuiald In lume-ca cheza al cuvantului dat, al jurdmantului fcut, elpedepsete pe cel calcd cuvantul, pedepsete pesperjur. El are in grija sa pe caldtori i vegheazd calegdturile de ospitalitate sd fie tinute. Un oaspe, un_strein, era socotit ca un trimes al ceriului, ca un pro-tejat al lui Jupiter. Acesta, pogorandu-se din cand in.cand printre muritori, pedepsi cu asprime pe cei ne-llegiuiti i rdsplti cu drnicie pe cei buni i primitori.

5. PEDEAPSA LUI INCAON

Lpcaonne spune poetul Ovidiua fost un regedin Arcadia, in Peloponez. Afrand Jupiter cd acest regeinsetat de sange, omor pe toti strinii, CO se intam-plau sh vie in tam sa, spre a se convinge de adevr,.a luat chip de orn i s'a hotdrit sd se ducd la palatulllui Lycaon.

seard, tarziu in amurg, Jupiter intrd in palatul-neospitalierului rege i prin oarecari semne ddit sd seinteleagd cd a sosit un zeu. Multimea alerg din toate-pdrtile s se inchine, cdzand in genunchi inaintea stri--nului. Lycaon Insd, hid in bdtae de joc aceast rugd-'dune a multimii. cc-0 s vedeti voi, zise el, dacd aceststrain este un muritor sau un zeu. In acest momentlu hotdrirea in sufletul sdu s omoare pe oaspe la

noptii, in momentul cand 1-ar fi cuprins somnul.

www.digibuc.ro

44 G. POPA-LISSEANU

Inainte insd de a-i pune planul in aplicare, poruncl sdi.se taie un obstatic, trimis al poporului Molossilor, iparte din membrele acestuia puse s le Earn' de viiiin apd clocotif, iar altd parte sd le frigd la foc. In urmlle aduse pe masd, pentru cina oapelui strain. Jupitercare observase i ti toate Fe le ce se petrecuse, fcs ia foc casaI Surprins de aceasta, regele fugl in cmp..Vol sd vorbeasca, dar in zadar. Strigdtul sdu er urlet,hainele sale se prefAcurd in bland de Or, bratele inpicioare, i in loc de orn, alergd pe cmp un lup insetatde snge. (Lycos, in grecete, Insemneazd lup).

6. PHILEMON SI BAUCIS

In acela timp, Jupiter Vied i s rdspldteascd pecei cari pziau legile ospitalittii. Dovadd despre aceasta,legenda lui Philemon i Baucis, povestitd de poetutOvidiu:

Pe o colind din Frigia se poate.veded i astzi unstejar de mii de ani i aldturi de el mu teiu, de aceea.varstd.-Amndoi sunt adositi de un zid scund. Nu departe.de ad se afld un lac Intins; odinioard er un ora io cmpie populatd, astzi este ldca al pescdreilorliitelor. In aceste locuri veni odatd, Jupiter in chip deorn muritor. Er intovdrit numal de fiul sdu Mercurcu toiagul in mnd, dar frd de aripi. Pe la mii de casese abdturd ei, cernd loc de gdzduire, dar mii de zavoarele inchiserd uile. Una singurd i-a prirnit, un mic bordeiu,.acoperit cu pae i stuf.

Aici, in aceastd cdscioard, btrna 13aucis, plind de:cucernicie, i unchiau1 Philemon, de aceea vrstd

www.digibuc.ro

Fig. 18. Zevs-jupiter.Bust gsit la Otricoli, muzeul Vaticanului, Roma.

www.digibuc.ro

PHILEMON 1 I3AUCIS 45

ea, s'au unit In tineretele lor si acl, in acelas bordei,au imbdtranit impreun. Mrturisindu-si sdricia lor si-ofceau mai usoard, si si- o rbdau cu bdrbatie. In acestbordei n'aveai sd cauti stapani si servitori; toald-faniiliao alcdtuiau numai ei doi. Ei porunciau si tot ei aduceaula indeplinire poruncile.

Indata ce zeii cdlcara pragul bordeiului, aplecan-du-se, bine inteles, In usa cea scuna-mosneagul Phi-lemon i-a si poftit sd seazd, punandu-le inainte o lavitd,peste care l3aucis intinse cu ingrijire o pdturd tard-neascd. Apoi baba dete la o parte cenusa din vatr siMap focul rdmas din ajun, aprinzandu-1 cu foi uscatesi cu surcele, In cari sufl cu toatd puterea ei de bdtrnd.Puse pe foc aschii si vreascuri, uscate dupd cuptoriu,taiate mdrunt, si deasupra lor, cusba cu un ceaun. i,in vreme ce I3aucis curdt ceapa adusd de brbatu-sodin grddinita udatd de un paraias, Philemon cu o furcaridicd o bucatd de sldnin afumat ce stetea de multvreme atarnatd in grindd, si Mid o felie ingustd pc cargo 1)60 In apd fierbinte. i, ca s insele vremea si sdo scurteze pand s se gdteascd mancarea, se pun lavorbd. Agdtat de o toartd stete atarnat inteun cuiu Inpdrete un ibric de lemn; il umplurd cu apd incropitd sizeii isi spdlard picioarele. In mijlocul colibei era o lavitdcu perne infundate cu muschiu; picioarele si laturilelavitei erau de salcie. Baba intinse pe lavitd hainelece de obiceiu le intindea riumai In zile de sdrbdtoare;nu-i vorbd si hainele acestea erau Invechite si Mil pref,potrivite tocmai pentru lavita de salcie. Pe ea se ase-zard zeii. Baba, suflecatd si tremurand din maini, pusemasa. (Fig. 19).

Un picior al mesii era insd mai scurt. Un harbvarit dedesupt, il fdca si pe acesta la fel cu celelalte.Apoi sterse masa cu mentd xierde si mirositoare. Pe ea

www.digibuc.ro

46 G. POPA-LISSEANU

puse msline, coarn tomnatick tinutd in saramurk apoilaptuck ridichi, brnzd si oud coapte in spuz; toate in

vase de pmnt, plin cu vin, si ulcele de fag, smaltuite

www.digibuc.ro

PHILEMON SI BAUCIS 47

pe dinuntru cu ceara. Dupd putin timp, sosesc mart-cdrile incalzite la foc si un vin care n'avusese vremes se invecheasca. In urm, eland la o parte vinul,incepe desertul. Se adusera, In niste cowl* largi, nucisi smochine si curmale sbrcite si prune si mere parfu-mate si struguri culesi din vita purpurie. In millocutmesei a asezat un fagur alb de miere; dar, mai presusde toate, au adus mosnegii o fata vesela si o inimasdraca, dar plin de bundvoint.

Intr'aceea, de cte ori se golia ulciorul, el de errse umplea din nou si cu totii vedeau cum sporestevinul. Uimiti de aceast minune, batranii incep sa tre-mure si cu minile ridicate spre ceriu, sfiosul Philemon_si sfioasa l3aucis, cad in rugciuni si cer iertare pentru_mncarea si masa lor cea saracacioas. Aveau o singurdgasc, unica paza a bordeiului lor; se gatiau tocmai s_o jertfeasca pentru zeii gazduiti. Ea 'frisk cu aripeleei cele WV, face s se oboseasc zadarnic batranii,impovrati de ani si, multa vreme, II ademeneste cndad, cand colo; in sfarsit, ea cauta loc de scdpare chiarla picioarele zeilor. Acestia ii opresc s o taie.

Da, suntem zei, zisera, si avem sa pedepsim penelegiuitii vostri vecini; numai voi yeti fi scutiti denenorocire; prsiti numai dect casa voastra si urma-ti-ne pe varful acestui munte.

Amndoi se supun cu smerenie, si sprijinindu-sibatrnefele p.e toiagurile lor, se silesc s-si dud pasii,tras-grpis, pe inalta colind. Erau departe de vrfulcolinii, ca de o batae de sageata, cand, intorcandu-sicapul, zaresc inapoia lor tot satul scufundat inteun lacde ap; numai bordeiul lor mai rmsese locului. Pecnd se mirau de acea minune si plngeau soarta vecinilorlor, iat ca deodata acea coliba sardcacioasa, mica chiarsi numai pentru doi stapani, se preface intr'un templu

www.digibuc.ro

48 G. POPA-LISSEANU

i in locul furcilor ce sustineau acoperisul se indltdcoloane mandre; stuful se Mat aur galben; podina seacoperl cu marmord; usile se IncArcard de sculpturi'bogate si de aur strluceste acum intreg bordeiul lor.

Atunci pdrintele zeilor le grl astfel: .Tu unchiasiubitor de dreptate, i tu, femeie vrednicd de un ase-menea bArbat, spuneti ce dorintd aveti? Bdtranii schim-bard cateva vorbe si Philemon tdlmci dorinta lorcomund: Dorinta noastrd este s fim preatii i phitoriitemplului vostru i, fiindc ne-am petrecut veacul inplind unire, acelas ceas s ne ia pe amandoi, sd nuvdz rugul sotiel mele i nici ea sd nu vazd pe al meu.

Dori* lor se implini. I3dtranii pzird templul toatdviata. Incrcati de ani si de vremuri, pe cand inteunadin zile steteau dinaintea templului, pe treptele sfinte,

povestiau trecdtorilor intamplarea acestor locuri,l3aucis se pomeneste cd Philemon se acoperd de frunze,bdtranul Philemon se pomeneste c Baucis se acoperdde ramuri; o -scoart rece i infdsur incet-incet. Cat-timp puturd sd mai vorbeascd si-au spus vorbe dulci.Adio sot, adio sotie, au fost ultimele lor cuvintein aceeas clipd frunzisul acoperl gurile lor.

Unul a fost prefcut in stejar, celdlalt in teiu simultd vreme, in urmd, locuitorii de pe acolo ardtauacesti copad sacri, de cari atarnau ghirlande de flori.

7. POTOPUL.DEUCALION 1 PYRRHA

Dupa ce pedepsi pe Lycaon pentru fdrdailegilesale si rdsplti pe Philemon si Baucis pentru bundtateainimii lor, Jupiter se intoarse in Olymp, unde adund lasfat pe toti zeii i unde le spuse toate Cate a vdzut

www.digibuc.ro

POTOPUL. DEUCALION 5I PYRRHA 49

pe pamant. Pentru ca, insa, sa starpeasca raul din-radacin, se hotarI sd piarza intregul neam omenesc.

Dar, de oarece prin fulgerile sale, daca le-ar fiaruncat in omenire, ar fi luat foc i parnantul i boltaeereasca i ar fi ars osia lumii pe toata intinderea eii de oarece ii aduce aminte ca destinul a fixat In

-viitor un timp, cand marea i pmantul i palatul ceriuluivor fi mistuite de flacari i cand minunata maina alumii se va prapadi inteun groasnic cataclism, a pusla o parte fulgerele ce i-au faurit Cyclopii i a hotrito altfel de pedeapsa. A hotarit ca intregul neam orne--nesc sa fie Inghitit de ape, cari sa se reverse pe pamantdin toate partile ceriului. De aceea, inchise numai decatin petera lui Eolus Crivtul i toate vanturile cariimpr4tie nourii i. nu lasa In libertate decat Austrulcare aduce furtunile i ploile. Austrul sbura numai de-cat pe aripele sale umede; fata lui teribild se acoperlde un nour negru ca 'Acura, barba ii se ingreuia denouri; din parul lui cel alb curgeau valuri, pe fruntealui edeau negurile, iar din san ii pich apa. Indat cemana sa a apasat nourii atarnati In aer, se auzi unmare bubuit. Din inaltimea ceriului se naruiau revr-sandu-se puvoiuri de ploaie.

Iris, curcubeul, pristavul lunonii, gtita In baine deielurite culori, soarbe apa marilor i adapa nourii. Sece--riurile sunt culcate la pamant; ndejdea agricultorilornimicita cu totul i, inteun moment, zadarnicita munca4dintr'un an Intreg.

.

Mania lui Jupiter nu se mu1tume0e numai cuapele ce se varsa din ceriu; cere i ajutorul frateluisau Neptun, regele mrilor. Acesta chema indata inadunare, in palatul sail, fluviile, carora le gal astfel:-4\l'arn nevoie de lungi discursuri. Desf4urati-vd toateputerile voastre; repeziti-va i deschideti toate izvoa-

Mitologia greco-romana in lectur ilustrata.

www.digibuc.ro

50 G, POPA-LISSEANU

rele voastre, rsturnati digurile i dati frnele tuturorapelor.

AO e porunca.Acestea se intorc pe acas 0_dau drumul isvoarelor cari se restogolesc In mareInteun puvoiu fArA fru. Insti Neptun izbi cu tridentutsau In pmnt. Acesta se cutremur i deschizndu-se-fcn loc apelor cari Incepurd s dea navald din toatepartile. Fluviile umflafe se rostogolesc pe intinsul cm-ypiilor, trInd In torentul lor i plante i copaci i turme-i oameni i case i temple i sanctuare. Dack pe idpe colo, a mai Minas vreo cas, putnd s Infruntefuria valurilor, unda trece peste acoperiul ei i tur-nurile cele mai Ina lte sunt Ingropate In fundul vAltorii.Acum uscatul nu se mai deosebi de mare, o apd erApeste tot, iar marea nu mai ave trmi. Oamenii seurcd, unul pe un vrf de colina, altnl pe o band ivslesc, pe unde mai Inainte araser cu plugul. Unutplutete pe deasupia semandturilor, sau pe deasupracasei sale Inecate, cellalt prinde peti In vrf de ulm...Dacd ancora g'ar putea arunc, s'ar Infige In vreo li-vadd verde ; brcile Ii fac drumul peste dealurileacoperite cu vii i, pe unde mai Inainte ciuguliau iarbdcpritele uware, acum se tolnesc focele cele urAte_.Nimfele Neidele se mird vaznd aCum, supt apele lor,,..dumbrdvi si orase si palate. Delfinii Isi au locuinfaacum prin pAduri ; sar si izbesc cu cozile lor vrfuride stejari. Lupul inoatd printre oi, leul roscat si tigrulsdlbatic Inoat prin valuri. La nimic nu-i mai foloseste.,acum mistrefului puterea dintelui, la nimic nu-i maifoloseste cerbului sprintenia picioarelor. Pasdrea ratd-citoare, cdutnd in zadar un locsor uscat, unde sd-sirepauzeze pufin aripele-i obosite, cade 'in mare. Enormarevarsare de ape acoperise tofi munfii si- acum pentru,_Intaias data, vrfurile lor erau isbite de valuri. Ome--,

www.digibuc.ro

POTOPUL. DEUCALION SI PYRRHA 51

-nirea mai toata a fost inghitita de talazuri; pe cti i-a-crutat apa, au cazut biruiti de groaznica foame.

Intre Attica si l3eotia se era Phocida, o tara bo-pgata, mai inainte de acest potop. Acum, fiind tot unaccu marea, nu era dect o campie de ape. In aceasta-lark un munte Malt cu cloud vrfuri, se pierde intre

rstele. E Parnasul care se ridica deasupra nourilor.Deucalion i sofia sa, scapnd numai ei amndoi

'-pe o mica barcd, se oprira ad, singurul loc pe care-nu-I acoperiserd apele. Se coboard si fac inchinaciuni,

,1-mai intaiu nimfelor coriciene, cari locuiau la poaleleParnasului, apoi celorlalti zei, stabiliti cu locasurile lorTe acest munte, si care, pe atunci, dadea oracole Inaceste locuri. Pe vremea aceea n'a existat om mai bun-si mai drept dect Deucalion si nici femeie mai evla--vioasa dect Pyrrha.

Cnd Jupiter a vzut lumea prefacuta inteo marenesfarsita si cnd dinteatatea mii de oameni a vazutCa' n'a ramas decal unul singur, si din attea mii defemei, o singura femeie, amndoi fara pacate, aman-doi cucernici, a imprastiat nourii, poruncind Crivatuluisa-i risipeasca si a desvelit parnntului ceriul si ceriuluipamntul.

Furia marii se potoll, stpnul oceanului isi pusejos tridentul si astampard apele... Marea se retrase

Intre termii sai, fluviile incepura sa scaza si sa intreIn albiile lor. Dealurile pareau ca cresc din unde, si-patnntul a se ridica pe masura ce apele se retrd-geau. Copacii isi descopere capetele lor, pline Inca denoroiu, dupa se statusera atta vreme sub valuri.

In sfarsit; pamntul ajunse In stare sa de maiInainte. Cand vaz, Insa, Deucalion lumea golita deoarneni si pamntul pustiit, zacand inteo a dnca sin-

- guratate, II podidira lacramile si zise sotiei sale Pyrrha:

www.digibuc.ro

52 G. POPA-LISSEANU

0 sord, o sotie, o femeie, tu care singurd mai supra-vietuieti sexului tdu, tu care ai fost legatd de mine-prin legdturi de sange, printr'o origine comund, iar in.urmd printr'o cdsdtorie, de ad Inainte ne va legd Insdnenorocirea. Pe Intreg Intinsul pdmantului, dela apuspand la rdsrit, nu suntem decat noi doi. Toti ceilalliii au mormantul in apd. Cu toate cd, nici chiar acumnu sunt sigur de vie* noastrd. Si acum, m mai in-grozesc nourii de pe deasupra capetelor noastfe. Sdr-mand femeie, dacd ceriul ar fi voit ca tu sd scapifdrd mine, ce te-ai fi fdcut? Singur, cum ai fi pututsd rabzi atata nenorocire ? Cine te-ar fi mangaiat Indurerea ta ? Cat despre mine, crede-md cd, dacd te-arfi inghitit pc tine marea, marea m'ar fi Inghitit i pemine impreund cu tine. 0, dacd a puted cel putin sd,refac neamul omenesc, dupd exemplul tatAlui meuPrometheu; o, dacd mi-ar fi dat sd insufletesc, ca f.el, tdrana frdmantatd In mainile mele! Acum noi formdmIntreaga rasa' omeneascd; a au voit zeii, ca noi sifim singurul model al omenirii intregi. Astfel grdi eli plangeau Impreund.

In cele din urmd se hotdrIrd sd ceard ajutorutzeilor i s intrebe oracolele. De aceea, plecard nu-maidecat la malurile Cephisului, ale cdruia ape, de1Inca pline de noroiu, curgeau prin matca lor. Ad, dupd.ce s'au stropit cu apd sfantd pe cap i pe haine, dupdobiceiul lor cel vechiu, se Indreptard spre sanctuarelezeitei. Acoperiul templului er plin de muchiu murdariar .focul de mull se stinsese pe altar. Sosind la trep-tele altarului, cdzurd amandoi cu fata la pdmant isdrutard cu un fior de groazd, marmora cea rece.Dacd zeii, ziserd ei, pot fi induioati de rugdciunileumilite ale oamenilor, dacd mania nemuritorilor poatefi Imblanzitd, spune-ne, o Themis, pe ce cale se poate

www.digibuc.ro

POTOPUL. - DEUCALIOM 51 PYRRHA 53

reface neamul nostru omenesc, si cu bundtatea ta, (164o mnd de ajutor lumii scufundate supt ape.

Induplecatd de aceste rugdciuni, zeita le rdspunsecnd yeti plech din templu, acoperiti-vd capul, des-cinge-ti-vd hainele si aruncati in urmd oasele bunic&voastre. Multd vreme rmaserd ca incremeniti, nestiincl.ce sd creazd; In cele din urmd Pyrrha intrerupse td-cerea i zise cd ea nu se supune poruncilor zeitei.S o ierte,se rug ea tremurnd,dacd nu indrds-neste s pngdreascd pe manii bunicii sale, risipindu-leoasele. Totus se gndird multd vreme la intelesulascuns al vorbelor echivoce ale oraculului.

In sfrsit, Deucalion i mngie sotia,cu aceste cuvinte : .Ori m inseald mintea, ori vorbelezeilor nu pot fi dect vorbe sfinte si nici decum nu_pot ei s ne sfdtuiascd s facem o nelegiuire. Bunicaeste pmntul, iar oasele cred cd sunt pietrele de pcpdmnt; pe acestea porunceste ea sd le aruncdm IRurma noastrd. Multd vreme staturd neldmuriti asupraintelesului acesta. Dar, ce stricd o pron.? Plecard, isiacoperird capul, i deslegard brul tunicelor i dupd_sfatul lui Themis, aruncard pietre in urma lor. Pietrilecine ar pute-o crede, dacd n'ar fi insds antichitateamartordpierzndu-si tdria si vrtosia lor, se Inmuiardincetul cu incetul si cdpdtard o noud formd. In urmd,pe mdsurd ce ele cresteau i pe mdsur ce firea lori pierded asprimea, pdreau cd primesc un fel defigurd de orn, un chip insd nedesdvarsit, intocmai ca omarmord din care artistul a inceput s croiascd o figurdomeneascd. Pdrtile moi si pdmntesti ale acestor pietrese prefac In carne, prtile tari i solide In oase; ceeacefusese mai inainte vine, vine au rdmas. Astfel, inteunscurt timp, prin puterea zeilor, pietrile aruncate de-Deucalion se prefdcurd In brbati, cele aruncate de

www.digibuc.ro

54 Q. POPA-LISSEANU

Pyrrha 'in femei. De aceea suntem noi astazi o rasa-tare si tibdatoare: noi ddm dovad de originea noastra.de piatr. Copilul lui Deucalion si Pyrrhei a fost_He llen, stramosul Ellenilor, adicA al Grecilor. Astfel*'a populat din non lumea.

www.digibuc.ro

III. HERA-JUNONA

1. CASATORIA SI CASNICIA LUI JUPITERCU ILJNONA

Dup ce Jupiter se Masi mare i In vrstd de Insurd-toare, a inceput s cutreere lumea in lung i lat..Inteuna din preumbldrile sale, ava cea dintiu aventurd,de dragoste. In insula Samos curgea un ru cu apdcristalind, In care Iunona, Inca fecioar, sord a lui Jupiter,.obicinuia sd se scalde. Acolo Jupiter vdznd-o desbrd-cat& fu cuprins de o patimd fr fru i de atunci ainceput sa o pndeascd doar-doar o va Intlnl odatdsingurd. Fiindc, ns, bdnuia el cd i va refuza iubireafiindu-i frate, se transformd Intr'un cuc i se aez peun munte, numit de atunci Cochix (cuc).

Ad ven i lunona, de data aceasta singurd; cucuPcum o Ova, sburd i se aezd pe genunchii ei, ca icum ar fi voit sd scape de frigul cel cumplit ce era pe-acel munte. Junonei i se Mat mild de pasere i, lund-o-In brate, o Infdurd In haina sa. Jupiter, Insd, Ii ludacum adevrata sa fire i, fdgdduindu-i c o va lua de-sotie, de sotie legitimd, devine bdrbatul ei.

Jupiter i Junona avurd nuntd mare. (Fig. 20). Laea au poftit pe toti zeii i pe toate zeitele, i, dup.&cum era obiceiul pe atunci i dupd cum mai este el it

www.digibuc.ro

'56 G./OPA-LISSEANIY

..astzi pe la noi, pe la tara, fiecare aduse Cate un darbogat. Jupiter, Ins, observa un loc gol printre nimfe.fr Chelone care lipsi. Mercur, pristavul ceriului, fu-trimis numai dect &A' o Intrebe de ce nu vine la ospt..Chelone declard c ea nu se simte bine dect acasd

Fig. 20. 1..Nunta lui Jupiter cu Junona.Pictuni pompeiant azi in muzeul dela Neapole.

-si se Incumet chiar sA ia In btaie de joc pe cei doi-mid. Mercur, supArat foc de aceasta, fcii sa-i caza.casa In spate si prefcnd-o in broascd testoask o opris mai vorbeascA pe viitor, o fc adeca mut, ca sd;nu-si mai poat bate joc de zei. De aceea, broasca

www.digibuc.ro

JUPITER, JUNONA 57

festoasa, ca'ci Chelone insemneaza in greceste broasclfestoasa, i poarta totdeauna casa in spate si nu poatesa scoata nici un sunet, nici un strigt.

Desi cdstorit legitim In urma cu lunona, totus acest-fapt nu-1 impiedech pe marele zeu sa se faca stapandsi al altor femei. Din pricina aceasta ave dese scenefamiliare cu sofa sa geloas. Ba odata, Iunona suparata.din cauza traiului ru ce duce cu barbatul sau si dincauza deselor certuri familiare, a fugit din Olymp i s'arefugiet In Beofia.

Fuga de acasa a 3unonei a supdrat mull pe ceilalfizei, cari de altfel erau ei de mult mahnifi de purtarealsemeafa a lui Jupiter si 'cu to-0i voir s se rascoale.Impotriva fratelui lor.

Jupiter, ca sa preintampine vrajba, veni In Beofiala povafa regelui de ad, Mai o statue de lemn.

Inchipuind o femeie. Pe aceasta a Imbrcat-o In hainefrumoase, a ridicat-o In carul su i o preumbl rds--pandind vorba, ca ar fi frumoasa nimfd Platea pe care-ave sa o la de sofie i s o ducd In Olymp, unde saInlocuiasca pe Iunona, care parasise domiciliul conjugal.Cand zeifa a auzit de intenfunea sofului su, se suprgrozav i alergand spre car, sfasi vestmintele presu-pusei nimfe, rase de spirituala gluma a lui Jupiter sise impaca cu dansul. Deatunci rmase pentru totdeaunaIn Olymp.

* *

Cu toate acestea, Jupiter nu pute s-si schimbe-felul de viafd din pricina geloziei sofiei sale.' Bo, in_ciuda lunonei, se hotraste inteo zi sa duc In cerhipe un tanr, caruia sa-i dea funcliunea de paharnic,.funcfiune pe care o ave paria atunci Hebe, favorita.Iunonei.

www.digibuc.ro

58 G. POPA-LISSEANU

Vzand lute() zi pe prea frumosul Ganymedes, tareipAtea turmele tatalui sau Tros, pe muntele Ida dinTroada, fiind rapit de frumusetea lui, sau, cum ne spuneiHomer, ca s dea ceriului o podoabd de care pmantulinu era vrednic, se transformd In vultur, Il rapete

11 duce in Olymp, unde Ii Incredirrteazd slujbaode paharnic,. slujba ce o ave liebe, pe care o inde-,parta. (Fig. 21).

Hebe era una din fiicele lunonei, cci din casatoria.acesteia cu Jupiter se ndscura patru copii, MarteAlulcan i cloud fete Plebe i Ilythia. Hebe, despre

care se mai spune c era fiicdnumai a mamei sale, caci lunonaa nscut-o, dupa ce ar fi mancatodat la un ospt niste lptucislbatice, era zeita tinerefeia frumusetei eterne i servi capaharnica a zeilor, avand &A versenectarul in cupele nemuritorilor.Fiindcd odat, Wand un pas greit,a cazut In rasul tuturor zeilor, a

Fig. 21. Fiebe desmier- fost Inlocuita din insrcinarea eidand vulturul lui 3upiter. i a fost data, In urma, de sofe,Dup o piatr antica grauat lui Hercule, cand acesta s'a urcat

la ceriu. In locul Hebei, a fost luat ca paharnic alzeilor Ganymedes. (Fig. 22).

Intre Jupiter i Ganymede, ne povestete Ludan,s'ar fi finut urmtorul dialog:

Jupiter.Srut ma, draga, c am scdpat de oriceTrimejdie, a nu mai am nici ciod, nici ghiara.

Ganymede.Ce s'a fcut cu ele? Nu ai venit tula mine in chip de vultur sa ma ridici din mijlocul-turmei mele? Cum te-ai prefcut In orn?

Jupiter. Eu nu sunt nici orn, nici vultur, ci std-

www.digibuc.ro

JUPITER, JUNONA 59

pnul zeilor, si ma' transformasem astfel, numai cate rapesc pe tine.

Ganymede.E0 tu Pan? Dar tu nrai nici coarne,.nid picioare acoperite de par; nici mcar flautul care-,este semnul acestui zeu.

Jupiter.Nu cunosti tu de loc alti zei?

Fig. 22. Rpira rui Ganymedes.Tab "made Rembrandt, Muzeul din Efresda7

Ganpmde.Nu; noi insd fertfim in tofi anii luiiPan cte un tap, la intrarea Iii pestera sa; ct despre-tine, eu cred c tu esti un giarnbas de copii, din aceiacari fur copii ca sa-i vnzA.,

Jupiter.N'ai auzit de loc vorbfndu-se de Jupiter,,

www.digibuc.ro

60 G. POPA-LISSEANU

n'ai vazut tu nici un altar ridicat pe munteie Idapentru zeul tunetelor i al fulgerelor?

Ganymede.Ce! Tu eti acela care fad tot acestsgomot care se aude acolo sus i cdruia tatal meu ii-jertfe0e tot anul un berbec? Ce ti-am facut sa marapeVi? Poate in acest ceas oile mele le manncavr'un lup.

Jupiter.Te mai gndeti la oile tale, acum cndeti nemuritor i tovar4ul zeilor I

Ganymede. Cum? Nu o s ma mai duci inapoitde unde m'ai luat?

Jupiter. Nu ; caci atunci a fi muncit degeaba.

Ganymede.-0 s se supere tata, cnd nu ma vamai vede i m ya bate, ca mi-am parasit oile.

Jupiter. Nu te teme, ai s ramai totdeauna ad.Ganymede. Nu vreau; lasa-ma sa ma duc, vi-ti

fagaduesc, ca am sa-ti jertfesc pe cel mai frumosberbec din turm.

Jupiter.Ce naiv eti, ce copil eti! Trebue sa uititoate acestea acum, cnd eti in ceriu. i in stare s

Ifaci bine tatalui tau i tarii tale, fara sa-ti pese de:supararea lor; caci tu nu vei mai fi om, ci zeu i, inloc de lapte i brnza, tu ai sate hrneti cu nectar

.i ambrozie i ai sa vezi strlucind steaua ta pe ceriu,,mult mai luminoasa de ct celelalte stele.

Ganymede.Dar, cnd oi vre s m joc, cine o.sa-mi fie tovara? caci eu aveam pe muntele Ida mai'multi fovarai de vrsta mea.

Jupiter.Cupidon are s se joace cu tine in arice.Mngae-ie numai, i nu te mai gndl la lucrurile de pepamnt.

Ganymede.Dar ce am s fac eu aci? sunt oi de,pascut?

www.digibuc.ro

JUPITER, JUNONA 61

Jupiter. Ai s fii paharnicul zeilor, sa le ver0-nectar n cupe.

Ganpmede.E mai bun nectarul dect laptele?Jupiter.N'ai sa mai vrei sa beai altceva, cnd

vei fi gustat odata din el.

Regele Troa-dei fu nernn-fgaiat de piei:den:rea fiului &du. ju-

mai repede decalvntul. (Fig. 23).

lunona, candvazii pe Gany-

piter, 'frisk Iiltprd durerea,aratndu-i ca.Ganymede a fostfacut zeu nemu-ritor i ca 1-a dusn undeave s devieun semn al zo-diacului, supt nu-mirea de Vrs-torul. In schimbjupiterldete In-tristatului pa-rinte un buture--de aur i nistecai cari fugeau

Fig. 23. RApirea luiGanymede.

Statug de marmor cluplLeocheres.Vatican,Roma.

mede, turba demnie. De aceea,Incepa sa corn-ploteze cu N.ep-tun, ApolloMinerva i sehotarird s prin-zd pe Jupitersa-1 lege cu Ian-turile pe cari lefacuse Vulcan,anume pentruaceasta. DarThetis, cea cupicioarele de ar-gint, afland de latatal ei N ereu

www.digibuc.ro

62 G. POPA-LISSEANU

cele ce se uneltiau, se duce repede In Olymp i inViin-teazd pe Jupiter despre complotul urzit. Atunci Jupiterca s se rzbune alung din cer pe pdmnt pe Neptuni pe Apollo i nu iarta dect pe Minerva. Pe Iunonaspnzur de ceriu cu un lant de aur, atrnndu-i de pi-cioare cloud nicovale mari. In urm o ierta i pe eaconvocnd pe toti zeii, pe cel mai bait creVet al Olymp.pului, le gr1 urmtoarele:

,Daca vedea-voiu c vr'unul din zei pe puris se desparteOri de-I voiu prinde, svarli-l-voiu in bezna Tartarului negru,,Colo departe 'de tot, sub pamant, in prapastie acianc,Temnifa oarba cu poarta de fier i cu pragul de-arama,Jos Intr'atata sub iad, pe cat sub cer e pamantul.5ti-va pe urma cat eu pe tofi Ara intrec In putere.Haide, poftim i cercafi, o zei, ca sa stifi fiecare :Dac'atarna-vefi un lanf de aur de-a cerului bolt$i v vefi prinde de el cu tog voi zei i zeife,Nu yeti putea din pamant la cer sa m tragefi pe mine,Cel mai Malt domnitor, cu toata stradania voastra.Dar de m'oi pune inteadins eu singur i trage-voiu lanful,Sus v voiu smulge spre cer cu pmantul i marile toate ;Lanful lega-voiu de jur imprejur de-a Olympului culme5i voiu lisa plutitor sa spanzure totul In aer!Ilea cat eu covarsesc In putere barbafii si zeii).Zise, iar dansii ramaserd toti cufundafi In tacere,Plini de uimire auzind cumplitele vorbe a lui Zeus')De atunci, lsat cu desavrire liber, s'a dat C12

totul vietii destrabalate, iar sotia sa Iunona, protectoareacdstoriei i a cinstei familiare, se multumia numai cu.protestri i cu scene conjugale violente. (Fig. 24).

tea mai frumoasd scend casnica intre Jupiter 0_Iunona a fost In timpul rsboiului troian.

Iunona era dumand Troienilor i protectoare aGrecilor. Vznd ea ca. Grecii sunt mereu biruiti de.sgetile lui Hector, se gndi s le dea un ajutor. Ju-piter ins, care era dreptatea incarnat, oprise pe zeis ia parte in rsboiu, i, ca privegheze mai de..

1) G. Murnu. Oine, Iliada, VIII 19.

www.digibuc.ro

Fig. 24. Hera -Juno, numitA Barberini.Statug, probabil, dung un original al lui Praxiteles, muzeul Vaticanului, Roma.

www.digibuc.ro

SOTIILE LUI 3UPITER 63

aproape, se wzd pe inatimea muntelui Gargarus.Iunora se gndi atunci la un viclesug. Se duse laVenus i sub pretext, cd aved s facd o vizitd, impru-snutd dela zeita frumusetii miraculoasa ei cingAtoare,un brat!, care deded celei ce-1 purtd o drAgdldenieirezistibild. A stfel gdtit, se duse s intalneascd pe bdr-batul sdu, prefdcndu-se c vrea intretie un mo-ment. Fiindcd, insd, lunora luase cu sine i pe lippnos,somnul, Jupiter, regele zeilor, adormi, i, inteo clipd,Troianii pierdurd toate izbnzile ce le caOigaserd cuatta trudd i greutate. Cnd s'a deOeptat Jupiter ia vdzut pdcdleala, o amenintd cu un tratament la felcu cel de mai sus. Faptul insd se petrecuse i lunonai ajunsese scopul.

2. SOPILE LUI JUPITER

Jupiter, inainte de a se fi cdsdtorit cu Iunona,avusese mai multe sotii. Jupiter, regele zeilor nespune un poet antic-a luat ca prima sotie pe Metis,cea mai tiutoare dintre toti zeii i dintre toti oamenii.lar cnd aceasta erd sd nascd pe zeita Minerva, ceacu ochii de bufnitd, Jupiter o nghif In pntecele sdu,dupd sfatul Geei i al Instelatul Uranus, fiindcd astfel

sfluit, ca sd nu aibd demnitatea cereascd altuldintre nemuritorii zei, In locul lui Jupiter. Cdci erscris c dintr'nsa aved sd se nascd copii prea inte-lepti: mai intiu copila cu ochii de bufnit, Minerva,care sd aibd tdria 1 judecata prevdzdtoare, egald cua tatalui ei; apoi i ea aved s nascd un copil cusuflet semet, rege al zeilor i al oamenilor. Jupiter,

www.digibuc.ro

64 G. POPA-LISSEANU

ins, de mai lainte, I0 inghiti sotia In pntecele sdu,pentru ca zeita sa-i faca astfel cunoscut i binele irul.

A doua oar a luat In cstorie pe strAlucitaThemis, o titanidd, o mtu0 a sa, zeita drepttii i aegatittii. Ea voise s rmAna fecioark dar Jupiter. .osill s-1 ia de brbat. Din aceast cAstorie s'au nAs-cut trei fete: Dreptatea, Legea i Pacea, cari tustrelese Ingrijesc de relatiunile dintre muritori.

Aceste trei fete, numite i liorele, (Fig. 25) re-prezintau cele trei anotimpuri. La Inceput erau numai

Primvara. Toamna. Vora.Fig. 25. Horele, Anotimpurile.

Dup un baso-relief antic, Muzeul Luurului, Paris,

trei anotimpuri: primavara, vara i toamna;iarna laGrecia mai nu se observa. Numai mai trziu, s'aadaus i al patrulea anatimp 0 deci i a patra Boa.Dintre cele trei fete, Dreptatea stetea totdeauna lngdJupiter i observ pe cei nelegiuiti 0-i pedepsi. Inepoca de aur a omenirii, Dreptatea locui printre oa-meni, In epoca de argint, Ins, a Inceput sA se ascunzaprin munti i prin cmpii 0 numai ate odat se arata

www.digibuc.ro

SOTIILE LUI JUPITER 65

printre oameni, ca sa-i mustre i sa-i ameninfe ca asa-i paraseasca cu totul, daca nu se vor rasa de la-comie, de nedreptate si de vrajba. In epoca de bronz,zeifa Dreptafii parasi cu totul omenirea; de atunceastrluceste pe cer Constelatiunea Fecioarei, numitaA strea.

Tot ca fiice ale zeifei Themis treceau i Parcele(Moire) adecd Ur-sitoarele : Clotho,torcatoarea, careurzia firul viefli,Lachesis, ursitoa-rea, care da fie-caruia partea saunorocul salt siA tropos, neclintita,care tai firul viefii.Catesi trele luauparte la nastereafiecarui copil si-ihotarau soarta vii-toare. Nimic inlume i nici chiarJupiter, nu puteasa schimbe sau sazadarniceasca hotararile lor. Ele

Dupg o picturg de Michel Angelo, Muz. din Fiore*.sunt inchipuite catrei femei batrane, una finnd fusul, a doua torcancisi a treia Mind firul, cand soseste ceasul din urma.(Fig. 26).

In al treilea rand, Jupiter a luat de sofie pe Euri-nome, cea cu chip ispititor, fiica a lui Oceanos. Aceasta.i-a nascut pe cele trei grafii: Thalia, Aglae i Eufro-

Fig. 26. Parcele

Mitologia greco-roman In lectura ilustrat.

www.digibuc.ro

66 G. POPA-LISSEANU

sina. Aceste gratii, cari strecurau amorul prirr genele lor,ne dau tot ceeace ne poate face viata placutd. Fard ele nicichiar zeii nu se p'uteau bucura de fericire deplind. (FIG. 27).

Fig. 27. Cele trei Gralii (Charitele).Grupa anlicf Muzeul Luurului, Paris.

In al patrulea rand a avut de sofie pe Demetra-Ceres, cu care a nascut pe frumoasa Persephona-Prosperina, pe care o rapi dela mama ei Pluton.

www.digibuc.ro

Fig. 28. Tyche-Fortuna..5tatui de murmur& dupi al/pc/Wes inuzeul, Vatieanuluf, Roma.

www.digibuc.ro

CALLISTO 67,

Cu Latona dad' In urm natere lui Apollo iDianei. Cea din urmd dintre sotiile lui Jupiter a fostJunona.

Pe lnga aceste sotii, Jupiter a avut legaturi cunumeroase femei pmntene, iar copiii lui sunt attia,ct sunt .frunzele padurii i nourii ceriului.

Ca fiic a lui Jupiter a fost i Tyche sau Fortuna,care la Romani er una dintre zeitele cele mai insem-nate. (Fig. 28 i 29).

3. CALLISTO

Fiica lui Lycaon, regele Arcadiei, a fost prea fru-moasa Callisto. (Callisto insemneaz In grecete preafrumoas). Aceast fat nu stete acask ca celelaltefete, s toarcd la lnk cum er obiceiul pe acele vre-muri, sau sa se gteasca, pieptenndu-i prul toatziva, ci aruncndu-i pe ea o rochie i punnd mnape arc i tolba cu sgeti, alergh sd intlneascd pe zeitaDiana, In preajma creia Ii place sd petreack Inteunadin zile a zdrit-o Jupiter i, uimit de atta frurnusete,.i-a fcut planul sa i- o fac sotie.

Soarele, pe carul salt cel Malt, zice poetul Ovi-diu, facuse jumatate drumul, cnd Callisto se duselute() pdure, pe unde picior de orn nu clcase i pe undetoporul nu intrase. 4i lud tolba de pe umeri, 4i desdolarcul lsndu-1 slobod, se trnt pe iarba verde i-ipuse la cdpatiu tolba-i s