Populatie Rom scurta prezentare.docx

8/17/2019 Populatie Rom scurta prezentare.docx

1/5

Populatia Romaniei – scurta prezentare

Următoarele trei decenii după Al Doilea Război Mondial s-au caracterizat prindeplasări defnitive impresionante, ponderi ridicate au revenit celor dinspremediul rural spre cel urban. Din totalul de circa 7, milioane de locuitori ai

Rom!niei care domiciliau "n altă localitate dec!t cea "n care s-au născut, aproape5,5 milioane (respectiv 76%) s-au mutat între 1950 şi 1977 #apro$imativ %&' (i-au sc)imbat domiciliul "ntre %* + (i %* *, "n ur de ' "ntre %*&+ (i %*&* (ipeste 7' după %*7+/. % Creşteri de peste două ori a ponderii deplasărilorde nitive în intervalul de după 1970, !a"ă de 1950 şi 1959, a avut loc at#t lanivelul "ării, c#t şi în ma$oritatea $ude"elor & 0a1ă de media 2enerală pe 1ară,valorile cele mai ridicate s-au "nre2istrat "n unele ude1e din Moldova #undemuta1iile au 3ost de peste trei ori mai numeroase/, Dobro2ea, 4ransilvania #5ăla ,Maramure(// (i din 6ltenia # or , Me)edin1i/. 8el mai mare număr de persoanecare s-a mutat din localitatea "n care s-a născut s-a "nre2istrat între anii 1970 şi

1977 "n ude1ele 9oto(ani, :a(i #circa %++ +++ de persoane/, 9acău, ;aslui,8onstan1a, 5uceava, Dol #peste


2/5

se oniere sau oca ionale pe traiectorii di!erite, ce n-au avut "nsă intensitateaprimelor.

■ După perioada Decembristă (1989), "ncep!nd cu %**=,principala direc1ie a mi2ra1iei devine ur'an-rural, ca urmare a consecin1elorsociale ce decur2 din restructurarea economiei, 3actori determinan1i finddisponibilizările de personal din industrie (i redob!ndirea proprietă1ii asuprapăm!ntului. 7 0lu$urile mi2ratorii "ntre ude1e, p!nă "n %** continuă să e$primeatrac1ia economică, de decenii, a celor patru poli ude1eni (i urbaniC 9ucure(ti,

4imi(oara, 9ra(ov (i 8onstan1a, "n special pentru popula1ia din estul (i nordul 1ării#Moldova, Maramure(/. < 4reptat, @u$urile mi2ratorii se diminuează ca intensitate,cunosc modifcări de direc1ie (i se restr!n2 la un cadru re2ional. *

b) Dacă p!nă "n %**+ reprezentative pentru Rom!nia au 3ost mi2ra1iile interne, "ncep!nd cu acest an mişcarea migratorie externă capătă dimensiuni,cotiz!nd alături de mi(carea naturală la diminuarea numărului popula1iei totale aRom!niei. A(a indică o serie de studii asupra emi2ra1iei.

♦ Demo2ra3ul ;ladimir 4rebici, "ntr-unul din studiile %+ sale, afrma că mi2ra1ia a "nre2istrat o cre(tere după %*


3/5

♦ De asemenea, (i demo2ra3ul ;asile )e1ău, "ntr-un studiu %% mai in e$tenso, ne3ace cunoscute problemele mi2ra1iei e$terne (i impactul acesteia. Potrivit datelorde mi(care naturală (i mi2ratorie din anii %**+- ++ , popula1ia Rom!niei a scăzutcu aproape 7++ de mii locuitori, ceea ce reprezentă, pentru o perioadă de %& ani,o pierdere relativ modestă, de aproape ' #v. tabelul nrF.. Mi(carea naturală (imi2ra1ia e$ternă "n anii %**+- ++ /.

Mişcarea naturală şi migraţia externă în anii 1990 !00" (în mii)

işcare naturală i ra"ie e ternă işcare 2nul 3ăscu"i vii 4eceda"i Creştere

naturală mi ran"i mi ran"i i ra"ie

netă

%**+ %=,7 =7,% G &7,7 ,% *&,* -* ,< - &,%**% 7 , %,< G , %,& ==, -= ,& -%*,+%** &+,= & ,* - , %,< %, - *,= - ,*%** +,+ & , -% , %, %


4/5

8e ne arată recensăm!ntul din ++ ntre cele două recensăminte popula1iaRom!niei a scăzut cu %% * de mii, ceea ce con3eră o altă dimensiune problemeideclinului demo2rafc "n Rom!nia după %* :E5, ++ b> ++

8omponenta necunoscută a mi2ra1iei e$terne impune un număr de observa1ii.8ele 7++ de mii de rom!ni a@a1i temporar "n străinătate (i ne"nre2istra1i larecensăm!nt compun o popula1ie cu statut 3oarte surprinzător (i av!nd implica1iidemo2rafce pu1in investi2ate (i cunoscute. Bi nu 3ac parte din popula1ia de ure a1ării #cea cu domiciliul "n Rom!nia, prezen1i sau temporar absen1i/, nefind

"nre2istra1i la recensăm!nt, "nsă 3ac "nsă parte din popula1ia de 3acto a 1ării,oric!nd put!nd reveni "n 1ară. 8um cei mai mul1i dintre ei se a@ă temporar "nstrăinătate (i, "n timp, vor reveni, nu e$istă niciun instrument statistic pentru a-ireinclude "n popula1ia de ure a 1ării #dec!t la recensăm!ntul următor, dacă vor f

"nre2istra1i/. Bi vor 3ace "nsă parte din popula1ia de 3acto a 1ării, ceea ce arată c!tde complicată este "n realitate problema cuantifcării declinului demo2rafc (i,implicit, a implica1iilor sale. Dacă la scăderea dintre cele două recensăminte seadau2ă mi(carea naturală (i mi2ra1ia e$ternă cunoscută din anii %**+-%**% (icea de după recensăm!ntul din martie ++ , se poate vorbi, pentru anii %**+-

++&, de un recul de peste %,= milioane de locuitori. % Eumai că, mi ra"ia pentrumuncă a cunoscut o verita'ilă e plo ie după recensăm#ntul din martie &00& (i,dacă acum ar avea loc un nou recensăm!nt, este de admis că defcitul depopula1ie prin mi2ra1ie, (i deci declinul, ar avea alte dimensiuni.

0a1eta demo2rafcă a declinului determinat de mi2ra1ie "mbracă două dimensiuniC

- pierderea directă (i, mult mai important,

- e3ectele "n timp ale deteriorării structurii pe v!rste.

% ;asile )e1ău, 4eclinul demo ra c şi viitorul popula"iei om#niei, Academia Rom!nă,Bditura AHPIA MDE ++7, p.


5/5

Ponderea popula1iei tinere de %

Documents

Populatie Rom scurta prezentare.docx