PARCUL NATURAL PORTILE DE FIER

CAP. 1 Forme de turism practicabile in zona

Parcul Natural Portile de Fier se afla in sud-vestul Romaniei, limita sudica a acestuia fiind malul romanesc al Dunarii. La est se invecineaza cu localitatea Dr. Tr. Severin ( Mehedinti ), la vest cu localitatea Bazias ( CarasSeverin ), iar la nord, de la confluenta Nerei cu Dunarea, Varfurile Talva Blidarului, Svinecea Mica si Mare, practic urmareste interfluviul Dunarii format de afluentii acesteia. Prin patrimoniul natural i cel etno-cultural pe care l deine, acest spaiu ofer posibilitatea dezvoltrii tuturor formelor principale de turism, forme ce vor fi trecute n revist n cele ce urmeaz: Turismul tiinific a aprut ca rezultat al descoperirii pe teritoriul mai multor localiti din regiune, pe ambele maluri ale Defileului Dunrii a numeroase situri cu structuri geologice sau cu fauna fosil care au trezit interesul geologilor i paleontologilor, elemente vii de flor i faun endemic sau rar care au intrat n sfera de atenie a botanitilor, entomologilor,

1

zoologilor, urme de locuire preistoric, antic sau feudal ceea ce a atras n zon istorici i arheologi. Turismul cultural este o form de turism care se adreseaz unei sfere mai largi de turiti i se realizeaz prin vizitatrea obiectivelor patrimoniului istoric (vestigii arheologice, monumente, edificii religioase, muzee etnografice i de obiective de tehnic popular), vizitarea muzeelor, participarea la evenimente culturale (spectacole folclorice de muzic, dans, srbtori tradiionale, expoziii). i aceast forma de turism se adreseaz unui public avizat i reprezint o form modern de a petrece vacana. Aceast form de turism poate fi practicat n PNPF de alungul malului Dunrii. Astfel pot fi vizitate obiectivele arheologice din perioada antic (cetile dacice de la Divici i Stnca Liubcova, Castrul roman i piciorul Podului lui Apolodor), evul mediu (ruinele cetilor Sf. Ladislau, Drencova, Tricule), i istoria modern (Petera Veterani, Complexul Hidroenergetic i de Navigaie Porile de Fier I). Teritoriul la care facem referire deine i monumente importante pentru identitatea naional a romnilor (tabula Traiana, bustul regelui Decebal). Turismul ecumenic sau monastic a aprut nc din evul mediu i sa dezvoltat foarte puternic n timpurile moderne. Pelerinajul a condus la construirea de drumuri i aezri, a fcut s nfloreasc comerul i industriile, a popularizat aspectele culturale ale acestora. Dup 1989, odat cu redobndirea libertii de credin, i n zona noastr s-a manifestat o cretere a interesului pentru spiritualitatea religioas materializat prin vizitarea unor aezminte ca Mnstirea Sf. Ana, Mnstirea Vodia, Catedrala Catolic din Orsova, etc. Turismul de odihn i recrere. Cadrul natural al zonei ofer condiii propice pentru dezvoltarea acstei forme de turism, cu att mai mult cu ct aceasta fom de turism este i cea mai puin costisitoare, adresnduse, practic tuturor categoriilor de turiti, indiferent de preocupri, pregtire, vrst, religie sau mrime a portofelului. In funcie de modalitatea de practicare, caracteristice

2

acestei forme de turism, sunt drumeia i turismul balnear. Cel mai spectaculos peisaj de pe intreg cursul Dunrii este acela al Cazanelor Mari i Cazanelor Mici. Turismul rural se definete prin petrecerea vacanei in spatiul rural. Acest form de turism este motivat de dorina de intoarcere la natur, la viaa i obiceiurile tradiionale i presupune ederea in gospodria rneasc (ferm sau pensiune agroturistic) sau intr-o pensiune. Pentru a fi favorabile agroturismului, localitile rurale trebuie s fie situate intr-un mediu fr factori poluani, deintoare a unor valori etnofolclorice, culturale i tradiii steti, cu un bogat trecut istoric sau a altor resurse turistice care permit realizarea unor oferte diversificate i personalizate. Ecoturismul reprezint vizitarea unei zone relativ neafectate de activitile umane, cu un impact redus asupra mediului, care are o important component educaional i care ofer un beneficiu economic direct economiei i populatiei locale. Birdwatching-ul este o form de turism care se adreseaz celor pasionai de fotografierea i urmrirea comportamentului hrnirii, cuibriri i zborului speciilor de psri. Birdwatching-ul poate fi practicat fie din amenajri speciale cum ar fi turnurile sau observatoarele de psri, fie direct, in habitatele caracteristice, fr amenajri speciale. Aceas form de turism poate fi practicat in zonele umede din parcurile de pe cele dou maluri ale Dunrii, unde exist i dou observatoare de psri amenajate in acest sens. Silvoturismul este forma de turism care pune in valoare frumuseea peisajelor pdurilor, cu binecunoscta varietate a structurilor, formelor i coloritului. Silvoturismul este practicat avnd ca baz cabanele i cantoanele sivice special amenajate in acest sens i se poate defura n siguran sub ndrumarea personalului de teren al ocoalelor silvicesau a agenilor de teren de la parcurile naturale i naionale coordonate de Regia Naional a Pdurilor -

3

Romsilva. Silvoturismul are ca forme nrudite turismul cinegetic i pescuitul sportiv. Speoturismul este una dintre formele de turism care poate valorifica potenialul geologic, speofaunistic, speopeisagistic al acetei zone. Cele mai cunoscute i vizitate peteri sunt:Punicova, Gaura cu Musc, Petera cu Ap din Valea Polevii, Zamonia, Veterani, fiecare dintre acestea avnd propriile legende despre animale fantastice, haiduci sau btlii ntre cei care au stpnit aceste meleaguri. Turismul nautic este una dintre formele de turism cu cel mai mare impact, datorit existenei lacului de acumulare Porile de Fier I, lac care permite desfurarea tuturor formrlor de turism sportive i de agreement. Toate cele prezentate mai sus se constitue ntr-o invitaie de practicare a acelei forme de turism care se potrivete cel mai mult personalitii fiecruia, turismul reprezentnd cea mai eficace metod de meninere a unui tonus fizic i mental capabil s asigure derularea n bune condiii a activitilor omului1.

1

www.eco-romania.ro

4

CAP. 2 Prezentarea contextului economic Numrul de locuitori din arealul Parcului Natural Porile de Fier nregistrez o scdere accentut, att sporul natural ct i sporul migrator fiind negative dup 1989. Sporul natural negativ este determinat de natalitatea foarte redus, specific Banatului i accentuat de mbtrinirea populaiei, dar i de mortalitatea ridicat, n special n mediu rural. Acest fenomen se produce dup ce n perioada premergtoare, dinamica numrului de locuitori s-a carecterizat printr-o cretere spectaculoas, mai ales n perioada 1966-1977, cretere cauzat de politica demografic, ca i de dezvoltarea zonei miniere Moldova Nou, ce a constituit un pol de atracie a forei de munc din zone cu natalitate foarte ridicat. n anul 2002, numrul populaiei din Parcul Natural Porile de Fier era de 55321 locuitori, la care se adaug populaia din Gura Vii, parte component a oraului Drobeta Turnu Severin; centrele cele mai populate sunt Orova cu 14850 locuitori i Moldova Nou cu 13917, care mpreuna cu Moldova Veche, Moldovia i Mceti este de aproximativ 14800 locuitori. Densitatea medie a populaiei este sczuta (aproximativ 47.83 locuitori/km2 ), fiind determinat de caracteristicile reliefului care nu a permis dezvoltarea aezrilor umane, precum i restructurrile impuse de realizarea acumulrii Porile de Fier I. La nivel de comun densitatea populaiei este in general sub 25 loc./km2, valoare specific zonei carpatice din Romnia (comunele Berzeasca, Eelnita, Dubova, Svinia, opotu Nou, Ilovia, Crbunari i Sichevia). Ariile cu densiti mai mari ale populaiei sunt localizate n depresiuni (Moldova Nou, Liubcova-Berzeasca, Orova) i pe platourile calcaroase din apropiere (100 loc./km2 n Moldova Nou, 50-80 loc./km2 n comunele Coronini si Grnic), precum i n localitatea Gura Vii aparinand municipiului Drobeta Turnu Severin (peste 100 loc./km2). Cea mai ridicat densitate se nregistreaz n oraul Orova (300 loc./km2).

5

Populaia este concentrat pe malul Dunrii, pe terasele acesteia i n bazinetele formate la vrsarea afluenilor. Vile afluente reprezint arii de concentrare a populaiei, oferind resurse de ap potabil i condiii favorabile pentru amplasarea gospodriilor i pentru desfurarea activitilor agricole. n restul teritoriului Parcului Natural Porile de Fier densitatea este foarte redus, ntrucat mari suparafee de teren din Munii Almjului sunt complet nelocuite, din cauza reliefului accidentat, a gradului ridicat de mpdurire, a infrstructuri slab dezvoltate i a izolrii n raport cu centrele de polarizare. n Munii Locvei, dei sunt mult mai numeroase, aezrile sunt de dimensiuni reduse (sub 100 locuitori)fiind adesea slae care au devenit ulterior aezari permanente. Un exemlu n acest sens l reprezint comuna Sichevia, alcatuit din 19 sate, toate de dimensiuni foarte mici. Structura populaiei pe sexe Structura populatiei pe sexe (la 1 iulie 2001) relev o uoar predominare a sexului feminin (50,81 %) fa de cel masculin ( 49,19 %). Aceast structur relev o cretere a ponderii populaiei de sex feminin fa de recensmntul din 1992, cnd numrul de persoane de sex masculin era mai mare (circa 50,08 % din populaie). Cauzele scderii ponderii populaiei de sex masculin sunt sperana de via mai ridicat a femeilor coroborat cu fenomenul de mbtrnire accentuat a populaiei din Parcul Natural Porile de Fier, nchiderea activitilor miniere care atrgeau fora de munc i sporul migrator negativ. Cele mai mari ponderi ale femeilor se nregistreaz n comunele Svinia (54,19 %) i Dubova (52,26 %), singurele comune n care predomin populaia de sex masculin fiind Coronini (50,89 % brbai) i Grnic (50,13 % brbai). Importana structurii pe grupe de vrst i sexe este dat de faptul c funcie de aceasta trebuie adaptate politice socialepentru reducerea ratei omajului. Structura populaiei pe medii La data de 1 iulie 2001, pe teritoriul Parcului Natural Porile de Fier triau peste 51500 persoane, dintre care circa 19000 n mediul urban (37 %). Gradul de urbanizare al zonei, exprimat prin numrul de locuitori din mediul urban din

6

populaia total, nu a nregistrat variaii n ultimi 10 ani, scderea populaiei fiind un fenomen general n Parcul Natural Porile de Fier. Structura populaiei pe grupe de vrst Structura populaiei pe grupe de vrst din Parcul Natural Porile de Fier la recensmntul din anul 1992 era urmtoarea: populaia tnr, cu vrsta pn la 14 ani, reprezenta 23 % din total, populaia adult, cu vrsta cuprins ntre 15-59 ani avea ponderea cea mai mare, de 63 % din populaie, explicabil prin faptul c zona a constituit un pol de atracie a forei de munc pentru activitile miniere, iar populaia peste 60 de ani reprezenta 13,5 % din populaia total, valoare ce exprim o uoara mbtrnire a populaiei. Structura populatiei pe naionaliti i confesiuni Structura pe naionaliti a populaiei nregistrat n anul 1992, cnd s-a realizat ultimul recensmant, era urmatoarea: Romnii reprezentau populaia majoritar n Parcul Natural Porile de Fier (78,69 %), n localitile Gura Vii, Dudaul Schelei, Moldovia, Pdina Matei, Ilovia, Bahna, Dubova, Coronini, precum i n toate aezrile formate n secolul al XX-lea (aparinnd de comunele Sichevia i opotul Nou), romnii reprezint peste 95 % din total. Ponderea populaiei romne era deosebit de mare i n principalele aezri din cadrul Parcului Natural Porile de Fier: 93 % n Orova, 90 % n Moldova Nou i 79 % n Moldova Veche. Populaia de etnie srb este rspndit n partea vestic (oraul Moldova Nou i comuna Pojejena), provenind n special din migraia determinat de stpnirea otoman a Serbiei. Ponderea populaiei srbe este de 10,98 %, reprezentnd a doua naionalitate ca pondere din Parcul Natural Porile de Fier. n satele Mceti, Belobreca, Radimna, Divici i Svinia, peste 80 % din populaie era de naionalitate srb, iar n satele Pojejena, Liubcova i Bazi, ntre 20 i 40 % din populaie aparinra acestei etnii. Populaia de naionalitate ceh, colonizat la nceputul secolului al XIX-lea n timpul dominaiei habsburgice reprezint 15,87 % din total populaiei Parcului Natural Porile de Fier. Cele mai ridicate ponderi se ntlnesc n localitile

7

Bigr, Eibenthal, Sfnta Elena i Grnic, unde reprezint peste 90 % din numrul de locuitori. Cehii sunt majoritari i n satul Baia Nou (59,6 %), ponderi ridicate nregistrndu-se i n localitile Orova, Moldova Nou, Moldova Veche, Berasca, Liubcoca i Cozla. Rromii se gsesc n numr ridicat n localitile Eelnia (unde reprezentau 28 % din populaie) i Liubcova (8 % din populaie), reprezentnd pe ansamblu 2,79 % din populaia Parcului Natural Porile de Fier. Alte naionaliti: maghiari - 1,06 % i germani - 0,62 %, care erau rspndi cu precdere n aezrile urbane (Orova, Moldova Veche), la acetia se adaug un numr redus de slovaci, ucraineni, bulgari i alte naionaliti. Structura pe confesiuni este strns legat de structura pe naionaliti: 90,7 % din populaie aparine cultului ortodox (inclusiv cultul ortodox - stil vechi, n special n satul Svinia); 7,7 % din populaie aparine cultului romano-catolic (mai ales din populaia de naionalitate ceh i maghiar); 1,6 % din populaie aparine cultului baptist, 0,24 % cultului penticostal, 0,1 % cultului reformat, restul populaiei fiind format din greco-catolici, atei i reprezentani ai altor culte. Dup 1990 se observ scderea semnificativ a numrului de vabi, unguri i cehi, care au imigrat n rile de origine, acest lucru determinnd o diminuare a numrului de romao-catolici din total populaiei. Structura populaiei active Populaia activ reprezenta n 1992 aproximativ 45 % din totalul locuitorilor, cea mai mare pondere a populaiei active fiind ntlnit n comuna Sichevia (58 %), iar cea mai redus n comuna Svinia (33%). Se remarc o difern foarte mare ntre ponderea populaiei active dintre persoanele de sex masculin (51,9 % din total populaie de sex masculin) i cele de sex feminin (doar 39,4 % se ncada n populaia activ). Din populaia inactiv, o parte important o constitue pensionarii; ponderea acestora la nivelul Parcului Natural Poile de Fier fiind de 15,7 %. La nivel de comune, se constat diferene foarte mari. Astfel n comuna Pojejena, pensionarii reprezentau 26,6 % din populaie, n Berzasca i Dubova - circa 22

8

%, n Svinia - 19 % din populaie, pe cnd la polul opus se situeaz comunele Grnic (8 %) i Coronini (10 %).

CAP. 3 ZONA TURISTICA PORTILE DE FIER Se intinde pe o suprafata de aproximativ 115.665,8 ha, fiind unul dintre cele mai mari parcuri naturale din Romania (locul 2), avand in componenta sa 18 rezervatii. Principala forma de relief sunt muntii, in componenta sa intrand prelungirile sudice ale Muntilor Banatului ( Muntii Locvei si Muntii Almajului ), Muntii Mehedinti si o parte din Podisul Mehedinti.

Pe teritoriul parcului au fost infintate 18 rezervatii naturale. Limita sudica a parcului este reprezentata de Fluviul Dunarea ce creaza aici cel mai lung si unul dintre cele mai spectaculoase defilee din Europa. Parcul a fost creat in scopul protejarii si conservarii biodiversitatii si a elementelor peisagistice existente. In Parcul Natural Portile de Fier apare o mare diversitate petrografica datorita complexitatii geologice si tectonice. Aici se intalnesc doua mari unitati structurale: Panza Getica si Autohtonul Danubian Concentrarea in cuprinsul Parcului Natural

9

Portile de Fier a intregii structuri geologice a Carpatilor de Sud creaza o diversitate extraordinara a reliefului si a peisajelor. Parcul Natural Portile de Fier este un adevarat atlas geologic in aer liber, avand o serie de puncte de interes geologic si paleontologic renumite la nivel national. Complexitatea structurii geologice si tectonice a condus la formarea unui relief foarte variat de la depresiuni, dealuri domoale, la masive muntoase si abrupturi. Pe partea stanga a Dunarii se ridica Muntii Locvei, Muntii Almajului, Muntii Mehedinti si Podisul Mehedinti. Altitudinea maxima in parc este de 968m ( Vf. Teiul Mosului ) din Muntii Almajului. Dunarea formeaza aici cel mai lung si mai spectaculos defileu din Europa avand o lungime de 134 km. Defileul romanesc al Dunarii prezinta atat sectoare de ingustare cat si sectoare de largire. Cea mai interesanta parte a defileului se afla in zona Cazanelor Dunarii, unde relieful carstic este foarte bine reprezentat.

10

In Parcul Natural Portile de Fier pot fi intalnite toate tipurile de relief carstic. Endocarstul este bine reprezentat prin pesteri si avene ( Pestera Ponicova, Pestera cu Apa, Pestera Gaura cu Musca, Pestera Haiducilor, etc. ). Fenomenele exocarstice: chei, doline, uvale, lapiezuri sunt de asemenea bine reprezentate, in special in platoul carstic Sfanta Elena si in dealurile Ciucarul Mare si Ciucarul Mic, se regasesc si in Valea Berzasca, Valea Mudovita Seaca, etc..

In arealul parcului traiesc specii de plante si animale cu importanta majora atat pentru Romania cat si pentru Europa. Specia Tulipa hungarica ( laleaua cazanelor ) este endemica, crescand pe abrupturile din zona Ciucaru Mare ( Cazanele Dunarii ), fapt pentru care este specie strict protejata de lege. Dintre celelalte specii strict protejate, mai amintim: Testudo hermanni boettgeri ( broasca testoasa de uscat ), Vipera ammodytes ( vipera cu corn ), Canis lupus ( lupul ), Lacerta viridis ( gusterul ), Ruscus aculeatus ( ghimpele ), Campanula crassipes ( clopoteii Cazanelor ), Daphne laureola, Taxus baccata etc 2.

Portile de Fier este atat numele defileului Dunarii din tara noastra cat si numele barajului hidroenergetic din apropierea orasului Orsova. Defileul este situat intre Romania, in nord si Serbia in sud. Acesta este locul unde se separa Muntii Carpati de Muntii Balcani.Culmile defileului pot urca pana la 500 metri si sunt foarte greu de ajuns de pe pamant. Valea Orsova este ultima sectiune mai larga a Dunarii, inainte ca aceasta sa ajunga la Campiile Valahiei si la ultimul defileu, Cel mai ingust si cunoscut2

www.portiledefier.ro

11

defileu din aceasta zona este Cazanele Mari. Dunarea se ingusteaza aici la 150 metri si poate atinge adancimea de 53 metri. Pe malul romanesc, la Cazanele Mici se afla un important monument, sculptat in piatra intre 1994 si 2004: Statuia lui Decebal.

Defileul Dunarii

Sistemul Porile de Fier I este una din cele mai mari construcii hidrotehnice din Europa i cea mai mare de pe Dunre. Lacul su de acumulare cu un volum de peste 2200 milioane mc se ntinde de la baraj pn la confluena cu rul Tisa. Lacul cuprinde n principal zona Defileului Dunrii, cel mai mare defileu din Europa, cuprins ntre localitile Bazia i Orova. Zona Porile de Fier are un bogat potenial arheologic, istoric i turistic. Pentru protejarea habitatului su natural deosebit, regiunea defileului Dunrii a fost inclus in Parcul Natural Porile de Fier.

12

Hidrocentrala Porile de Fier I, vedere panoramic Regiunea Defileului Dunrii reprezint una din cele mai pitoreti i atractive zone turistice, att prin frumuseile naturale ale regiunii ct i prin monumentele istorice datnd din perioada Imperiului Roman. Ruinele castrului roman Drobeta i ale podului construit de mpratul roman Traian peste Dunre sunt numai cteva din atraciile oferite de Muzeul Porile de Fier din oraul Drobeta Turnu-Severin.

Muzeul Portile de Fier" 13

Potenialul turistic l formeaz grandiosul peisaj format de fluviul Dunrea i de defileul su, de diversitatea reliefului din zona muntoas, de existena elementelor floristice i faunistice deosebite, multe dintre ele fiind nscrise n rezervaii tiinifice, la care se adaug impresionante mrturii ale unui trecut de milenii, exprimat printr-o serie de monumente istorice, de arhitectur i art, unele unice prin valoarea si ineditul lor. Drobeta Turnu Severin, prin poziia sa, la ieirea Dunrii n defileu, dar i datorit numeroaselor sale obiective social-istorice i culturale, ar putea constitui un centru polarizator al industriei turistice . Principalele obiective turistice sunt: Ruinele podului lui Traian (pod construit de Apolodor din Damasc Castrul Drobeta (realizat n aceeai perioad cu podul lui Traian) Ruinele bisericii medievale aezat lng castrul roman in perioada dintre rzboaiele dacice purtate de mpratul Traian mpotriva lui Decebal)

n partea de sud a municipiului, pe malul Dunrii, se afl monumentala cldire a muzeului Porile de Fier, cu secii de istorie, arheologie, etnografie, tiinele naturii i un deosebit acvariu. Principalele zone turistice, n afara municipiului Drobeta Turnu Severin sunt: -Zona Porile de Fier I, cu defileul Dunrii, clisura cu Cazanele Mari i Mici, lacurile de acumulare, sistemul hidroenergetic i de navigaie, numeroase viaducte nlate deasupra unor vi slbatice, municipiul Orova, desfurat sub form de amfiteatru pe malul golfului Cerna, iar deasupra acestuia, Mnstirea Sfnta Ana. -Ostrovul imian insul situat n aval de Drobeta Turnu Severin, unde a fost strmutat cetatea de pe fosta insul Ada-Kaleh, aflat acum sub apele lacului de acumulare. -Zona de nord a judeului, caracterizat prin frumuseea peisajului. Aici se gsete oraul Baia de Aram unde se poate vizita Biserica Sfinii Voievozi, ridicat n stil bizantin i pictat in sec. al XVII-lea. La circa 4 km nord-vest de Baia de Aram se gsete complexul carstic Ponoare, reprezentat prin mai multe monumente ale naturii (podul natural de la Ponoare, lacurile carstice Zatonul Mare i Mic, petera Ponoare i platoul de lapiezuri de deasupra peterii). Tot n

14

aceast zon se afl petera Topolnia, cu o lungime explorat de 10.330 m, fiind a doua ca mrime din ar. Nu departe de oraul Baia de Aram se afl staiunea balneo-climateric Bala cu ape termo-minerale. Apele minerale de la statiunea Bala sunt la fel de bune ca i cele de la Herculane, iar n unele privine chiar mai bune i mai puternice dect acestea, dar din pcate rezervele de ape minerale sunt insuficient exploatate. -Zona Strehaia, situat la circa 40 km de Drobeta Turnu Severin, cu cetatea Mnstirii Strehaia, construit n jurul anului 1500, pdurea de tei, iar ctre est, Mnstirea Gura Motrului. Un loc distinct n cadrul judeului l ocup rezervaiile naturale.

MANIFESTARI CULTURALE In majoritatea localitatilor din Parcul Natural Portile de Fier se desfasoara anual manifestari traditionale legate de diferite evenimente religioase sau laice:

Balul Turcilor (Belobresca, Svinita - 27 februarie, Sichevita - 2 martie) Balul Martisorului (Ilovita, 28 februarie) Balul Izmenelor (Ilovita, 28 februarie) Fii Satului (Ilovita, ultima duminica din luna iulie) Festivalul Smochinelor (Svinita) Festivalul Satelor Dunarene (Svinita, 1-2 mai) Festivalul Sportului (Svinita, 1-2 mai) Festivalul Muzical al Minoritatilor (Svinita, august) Ziua Scolii din Liubcova (Liubcova, septembrie) Festivalul minoritatilor (Bigar) Fasanke (Saptamana Mascatilor, prima saptamana din martie, Pojejena) Balul Strugurilor (Grojdjembal, Belobresca) Concurs de teatru de papusi pentru copii (Belobresca);

15

Nedeile, care au date diferite de organizare pentru fiecare comunitate si sunt legate de hramul bisericii3.

3

www.portiledefier.ro

16

CAP. 4 INFRASTRUCTURA CAI DE ACCES Pe calea ferata, accesul se poate realiza pe magistrala 900 (Bucuresti Timisoara), statiile de acces fiind Drobeta Turnu-Severin, Orsova sau Resita (continuarea calatoriei facandu-se cu autobuzul). Accesul cu autoturismul in zona Defileului Dunarii se face prin:

Drobeta Turnu-Severin de unde se urmeaz drumul european E70 pana in Orsova (circa 25 km) si apoi drumul national DN 57 spre Moldova Noua (104 km din Orsova)

Resita, de unde se urmeaza drumul spre Oravita, si apoi DN 57 prin Naidas catre Moldova Noua.

In localitatea Pojejena se ramifica din DN 57 un drum judetean care se indreapta catre Divici, Bazias si baltile Nerei. Un alt drum de acces intre Resita si Moldova Noua, mai pitoresc, dar mai greu practicabil, este cel care trece prin localitatile Sasca Montana si Carbunari. Accesul in interiorul zonei montane se face in special pe drumuri forestiere si comunale, nemodernizate. Accesul pe cale fluviala: porturile fluviale din apropierea Parcului Natural Portile de Fier sunt: Drobeta Turnu-Severin, Orsova, Moldova Veche, Sichevita si Drencova. Din pacate nu exista curse de pasageri. ncepem turul Parcului Natural Porile de Fier la Drobeta-Turnu Severin. Aici pot fi vizitate Muzeul Regiunii Porilor de Fier (str. Independenei), ruinele castrului roman i ale podului construit de romani pentru traversarea Dunrii.

17

La cca. 12 km spre vest pe drumul european E70 (DN6), la ieirea din localitatea Gura Vii, se poate vizita Complexul Hidroenergetic i de Navigaie Porile de Fier, apoi, cu o abatere de 1 km de la E70, mnstirea Vodia. Dup ali 4 km strbtui spre vest avei ocazia de a vizita rezervaia paleontologic Bahna, unul din cele mai interesante puncte fosilifere ale Romniei. Urmnd E70 spre vest se ajunge n oraul Orova, care ofer la rndul su cteva obiective de interes turistic: Catedrala Romano Catolic, Biserica Sf. Niculae cel Srac, iar n apropiere se gsete mnstirea Sf. Ana. Din Orova, pornind pe DN57, n localitatea Eelnia poate fi vizitat Muzeul Etnografic i Centrul de Cretere n Captivitate a estoasei lui Hermann. La intrarea n zona Golfului Mraconia poate fi admirat Chipul lui Decebal, basorelief monumental sculptat ntr-o coloan monolitic natural de calcar i poate fi vizitat mnstirea Mraconia, amplasat chiar pe malul fluviului. Continund pe DN57 spre vest se traverseaz Cazanele Dunrii, sectorul cel mai spectaculos al defileului o vale ngust decupat de Fluviu n relieful montan, cu versani abrupi, prezentnd o larg diversitate a formelor carstice. Exist n Orova i Drobeta-Turnu Severin mai muli ageni de turism care ofer croaziere pe Dunre spre Cazane (aproximativ 120 km dus-ntors). Pe traseu poate fi admirat i Tabula Traiana, monument inclus n patrimoniul UNESCO, obiectiv turistic aflat pe malul drept al Dunrii (Serbia). Continund spre vest pe malul Dunrii, DN57 se strbate sectorul depresionar Greben Plavievia. n apropierea de localitii Svinia se pot vizita ruinele cetii Tri-Kule (astzi mai existnd doar dou turnuri ale cetii de odinioar). n amonte, dup ce se depete localitatea, poate fi vizitat punctul fosilifer Svinia, iar mai departe, neck-ul vulcanic permian Trescov. 18

Dup ce se depete Berzasca, itinerarul se poate abate din nou de la DN57, pe Valea Camenia, unde la o distan de cca. 15 km de la drumul naional, pot fi vizitate morile de ap. n amonte de Moldova Nou, pe DN57A, trecnd prin zona umed DiviciPojejena, pot fi vizitate ruinele cetii de la Divici i rezervaia natural Rpa cu Lstuni. UNITATI DE CAZARE Infrastructura turistica este slab dezvoltata, principalele unitati de cazare fiind:

Hotel Meridian - Orsova, 3 stele Hotel Manea - Orsova, 2 stele Ho(s)tel Flora - Orsova, 3 stele Hotel Luiza - pe Valea Radimna, 2 margarete Hotel Continental - Gura Vaii, 3 stele Hotel Dunarea - Moldova Veche, 2 stele Hotel Apus de Soare - Bazias, 2 stele Pensiunea Steaua Dunarii - Eselnita Casa de Oaspeti - Gura Vaii Cabana forestiera Perla Clisurii - Cozla Pensiunea Sandvas - Sichevita Complexul turistic Stariste - Svinita Tabara de pe Valea Mraconia

In Drobeta Turnu Severin exista un numar de 5 hoteluri cu 215 locuri de cazare, o pensiune cu 8 locuri si un motel cu 21 locuri de cazare. De asemenea, a inceput sa se dezvolte agroturismul, existand in prezent 10 pensiuni agroturistice in Dubova i 12 pensiuni in Eselnita4.

4

www.infrastructura-romaniei.ro

19

CAP. 5 DEZVOLTAREA ECOTURISMULUI ( obiective , activitati , termene, responsabili, rezultate 5-7 pag)

Centura Verde a Europei Reprezinta o initiativa a IUCN ( Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturii). Scopul acestei initiative a fost crearea unei coloane vertebrale a unei retele care sa se intinda intre Marea Barent si Marea Neagra, de-a lungul celor mai importante habitate pentru biodiversitate si in aproape toate regiunile biogeografice ale Europei. Aceasta retea cuprinde parcuri nationale, parcuri naturale, rezervatii ale Biosferei si arii naturale protejate transfrontaliere, cat si arii neprotejate de-a lungul granitelor sau trasnfrontaliere, sustinand dezvoltarea initiativelor bazate pe conservarea naturii. Obiectivele acestei initiative sunt la nivel local cat si global. Ea este alcatuita in principal de arii care au facut parte din fosta Cortina de Fier care au devenit de-facto arii naturale salbatice datorita pazei frontierelor si precautiilor de securitate pastrate departe de public. Traseul Centurii Verzi este impartit in trei sectiuni regionale : - Fenoscandinavia si Baltica - Europa Centrala - Sud - Estul Europei Urmand un curs care in linii generale a fost vechea frontiera de la est la vest, aceasta initiativa simbolizeaza efortul global de a participa la activitati transfrontaliere pentru conservarea naturii si pentru o dezvoltare durabila. Mai mult decat atat, aceasta initiativa trebuie sa serveasca pentru o mai buna armonizare a activitatilor umane umane cu mediul natural in general, si pentru a creste oportunitatile de dezvoltare socioeconomice a comunitatilor locale. Initiativa implementarii Centurii Verzi a fost lansata in Septembrie 2004 in Parcul National Ferto-Hansg din Ungaria. Acest parc national este situat la zona de granita cu Austria unde nu numai ca formeaza o binecunoscuta

20

arie trasnfrontaliera naturala protejata pentru vastele intinderi de stuf si pasari de apa, dar totodata reprezinta si o dimensiune istorica si culturala a acestei initiative - asa cum a fost aceasta zona, unde vechea Cortina de Fier a fost deschisa pentru prima data in 1989.De atunci a devenit evident faptul ca zonele sigure din jurul Cortinei de Fier au devenit refugii ale vietii salbatice, ca un exemplu de "un parc involuntar". In 2004, experti si reprezentanti nationali din tarile cuprinse in lungul Centurii Verzi s-au intalnit pentru a identifica pasii necesari pentru a transforma Centura Verde intr-un succes. Principalul scop al acestei intalniri a fost alcatuirea programului de lucru, care a fost discutat si adaugit de factorii de decizie cat si de partenerii Centurii Verzi. Structura organizationala. Fiecare sectiune regionala are un coordonator. Initiativa insasi este adesea supervizata de coordonatorul Centurii Versi din cadrul IUCN. Secretariatul Centurii Verzi Europeene este gazduit de catre Biroul Regional IUCN de la Bruxelles. In cadrul tarilor componente Centurii Verzi, reprezentantii nationali, autorizati de agentiile de stat responsabile pentru conservarea naturii si dezvoltare regionala, reprezinta de fapt punctele focale nationale. Prin aceasta structura, initiativa ia in considerare faptul ca Centura Verde inseamna de dapt lucruri diferite din cadrul grupurilor tinta diferite de-a lungul acestei linii. Membrii Centura Verde este o initiativa a mai multor grupuri tinta, care lucreaza cu mai multe organizatii guvernamentale sau neguvernamentale. Membrii sunt ONG-uri nationale sau internationale, agentii de stat pentru conservarea naturii si dezvoltare regionala, autoritati ai ariilor naturale protejate, coordonatori regionali si puncte focale nationale - reprezentand membrii IUCN.

21

Istoric : Doctorul german Kai Frobel a trait in partea de vest a Germaniei in tinerete, in apropierea Cortinei de Fier, langa Coburg. El a realizat faptul ca zonele de securitate interzise publicului au devenit in timp zone de dezvoltare a vietii salbatice., devenint de-facto rezervatii naturale. Cand Cortina de Fier s-a prabusit in 1989, el a militat pentru ca aceste zone naturale salbatice sa formeze o Centura Verde. El a implementat proiectul "Panglica Vietii" care avea ca scop protejarea acestor zone. A fost asociat cu BUND ( Bund fr Umwelt und Naturschutz Deutschland ). A mentionat faptul ca protejarea vietii salbatice a fost posibila datorita: - interzicerii imprastierii pesticidelor care a conservat numeroase specii rare de insecte; - mentinerea vegetatiei taiate, astfel incat granicierii sa poata avea vizibilitate usor, a impiedicat zona sa se impadureasca si astfel au fost conservate speciile ce aveau nevoie de spatii deschise pentru supravietuire; - o caracteristica aparte a fost faptul ca in zonele de padure a acestei centuri, situata la frontiera dintre Bavaria si fosta Cehoslovacie, la o perioada de 18 ani dupa ce cortina de fier a cazut, exemplarele de caprior salbatic inca refuzau sa treaca frontiera : mentinerea efectivelor. - vechile cratere rezultate din explozia campurilor de mine au devenit bazine ale speciilor salbatice. - intre granita dintre Bulgaria si Grecia exista numeroase cuiburi de vulturi imperiali. - in locul unde raul Drava formeaza zona de frontiera dintre Ungaria si fosta Yugoslavie ( acum Croatia ): exista o lipsa de incredere care determina dezvolatrea activitatilor, astfel incat raul si malurile sale sunt inca naturale si raul formeaza faleze de nisip ce permit cuibaritul. - de-a lungul coastei din zona Mecklenburg, rozele interzise accesului la cosata au oprit oamenii sa treaca raul inot sau cu barca si astfel a ajutat la mentinerea salbatica a zonei de coasta.

22

Centura Verde a Europei - Harta de ansamblu

23

Directiva Cadru pentru apa - > Detalii despre proiect

Perioada de desfasurare : 15.09.2002 - 30.09.2003 Zona de desfasurare : Zona Carstica Resita - Moldova Noua Unitati administrativ teritoriale vizate : Resita, Goruia, Ciudanovita, Oravita, Ciclova, Sasca Montana, Carbunari, Moldova Noua, Coronini, Sichevita, Garnic, Carasova, Anina, Bozovici, Lapusnicu Mare, Sopotu Nou. Aplicant : Asociatia Speologica Exploratorii Resita Parteneri : Inspectoratul pentru Protectia Mediului Caras Severin si Prefectura Judetului Caras Severin Proiect finantat de catre : Agentia Daneza de protectie a Mediului ( D.E.P.A. ), Directia pentru Europa Centrala si de Est ( D.A.N.C.E.E. ) prin REC Romania Obiectivul proiectului : Constientizarea autoritatilor locale si a cetatenilor din localitatile situate in zona carstica Resita - Moldova Noua in legatura cu sarcinile ce le revinin pentru reducerea poluarii si implementarea Directivei Cadru pentru Apa Scurta descriere a proiectului : Stoparea poluarii apei este foarte importanta pentru viitorul zonei carstice ResitaMoldova Noua . Prin proiectul " Acces la Apa Nepoluata ", A S E impreuna cu autoritatile locale si IPM vor realiza planuri de masuri care vor oferi solutii pentru problemele sprcifice fiecarei zone. Dupa implementarea acestor planuri de masuri, dorinta noastra este sa avem comunitati locale mai bine informate despre problemele de mediu si sa vedem ape mai curate.

24

Produsele rezultate : -baza de date cu informatii actualizate despre sursele de poluare a zonei carstice Resita-Moldova Noua. -15 planuri de masuri care trebuie implementate in cele 15 localitati pentru inlaturarea surselor de poluare a apei. -2000 pliante cu informatii despre implementarea DCA si stoparea poluarii apei. -15 intalniri cu comunitatile locale pentru prezentarea planurilor de masuri si a unor expozitii foto. Descrierea problemei identificate: Depozitarea deseurilor menajere in pesteri, doline si alte locuri situate in carst, unde apa se infiltreaza foarte repede, duce la poluarea rapida a panzei freatice, a drenajelor de apa subterana si a izvoarelor. Acest fapt se datoreaza atat lipsei de informare a cetatenilor cat si lipsei de inplicare a autoritatilor locale pentru eliminarea surselor de poluare. Experienta A S E : A S E este o organizatie neguvernamentala care activeaza in judetul CarasSeverin din 1961. In aceasta perioada a efectuat cercetari speologice in peste 1000 pesteri , a colaborat la cercetarile hidrogeologice din regiunile carstice ,s-a inplicat in protectia ariilor protejate precum si in reducerea poluarii apelor de suprafata din bazinul Dunarii. Legatura intre obiectivele proiectului si obiectivele programului de granturi >>> Obiectivele proiectului : Constientizarea autoritatilor locale si a cetatenilor din localitatile situate in zona carstica Resita-Moldova Noua in legatura cu sarcinile si obligatiile ce le revin in stoparea poluarii apei si implementarea DCA. >>> Obiectivele programului : Cooperarea cu autoritatile locale si centrale in rezolvarea problemelor de mediu; Cresterea constientizarii publicului asupra aspectelor prioritare de mediu; Contributia concreta la rezolvarea problemelor prioritare de mediu din Romania. >>> Obiectivele tematicii - Implementarea Directivei Cadru privind Apa : Constientizarea autoritatilor locale in legatura cu obligatiile si sarcinile ce le revin

25

in implementarea DCA; Informarea si constientizarea publicului asupra continutului si implementarii DCA. ( In cadrul proectului a existat o stransa colaborare cu autoritatile locale si Inspectoratul de Protectia Mediului C.S. in vederea intocmirii Planului de Masuri pentru stoparea poluarii apei cat si pentru realizarea unei mai bune diseminari in randul cetatenilor a materialelor informative privind DCA. ) Scopul proiectului : Stoparea poluarii apelor subterane din zona carstica Resita-Moldova Noua. Activitati realizate: - identificarea in teren a izvoarelor si evaluarea debitelor, zona de alimentare, calitatea apei - evaluarea gradului de poluare a apelor carstice de suprafata - identificarea depozitelor necontrolate de deseuri - verificarea depozitelor oficiale de deseuri - identificarea deversarilor de ape uzate - identificarea principalelor zone de pasunat - identificarea depozitelor animaliere - identificarea deversarilor de borhot - identificarea activitatilor miniere cu impact - identificarea zonelor turistice poluate - prelevarea probelor de apa din 43 de surse si examinarea lor chimica si bacteriologica - fotografierea unor vai si izvoare carstice poluate - realizarea unei baze de date pentru sursele carstice - organizarea de intalniri cu comunitatile locale - editarea pliantelor - elaborarea unei pagini web Continuarea proiectului: Aplicarea Planurilor de Masuri pentru Reducerea Poluarii Apelor Carstice si

26

extinderea studiilor monitorizarii surselor de poluare, in colaborare cu cele 15 primarii, Inspectoratul pentru Protectia Mediului Caras Severin, Prefectura Caras Severin Directia Apelor Banat, Directia de Sa5

5

www.h2o.exploratorii.ro

27

28

Concluzii si propuneri6

www.h2o.exploratorii.ro

29

Cateva din solutiile propuse de mine in vederea dezvoltarii turismului in zona Dubova Eselnita ar fi : reabilitarea infrastructurii , realizarea unor programe ecoturistice, amenajarea unor parcuri tematice de agrement si construirea unui port turistic in micul golf dintre Cazanele Mari si Cazanele Mici. Elaborarea unui program cadru de actiune pentru dezvoltarea facilitatilor turistice in aceasta zona reprezinta o contributie la promovarea si implementarea conceptelor durabilitatii in strategia locala de dezvoltare a turismului pe termen mediu si lung. Parcul Natural Portile de Fier se constituie intr-un spatiu cu real potential turistic dat de existenta unor valori naturale si culturale de o importanta nationala si europeana. Distanta mare de centrele populate si regimul de frontiera, precum si deficientele inregistrate la nivelul cailor de comunicatie ( densitate redusa, stare precara , grad de acoperire insuficient etc ) a determinat o dezvoltare foarte lenta si neconvingatoare a turismului. Turismul ramane, totusi , una dintre alternativele de dezvoltare ale Parcului Natural Portile de Fier , care poate lua diferite forme : ecoturism , turism stiintific , de pasaj, de sporturi nautice , sau chiar de sporturi de iarna. In Europa in prezent exista atat instalatii , cat si materiale sintetice care sa inlocuiasca zapada naturala. Se pot creea parcuri de agrement chiar si pe suprafete plane, iar investitiile sunt mult mai mici decat amenajarea unei partii clasice. Consider ca in conditiile unei concurente foarte puternice pe plan european , daca nu investim in astfel de facilitati noi si moderne nu vom deveni atractivi din punct de vedere turistic , bazandu-ne numai pe potentialul natural , cultural si aducand in prim-plan ospitalitatea romaneasca . Dezvoltarea turismului nu poate deveni o certitudine fara imbunatatirea infrastructurii turistice, care se refera la cai de acces , spatii de cazare , agrement , dotari sanitare etc. Potentialul natural al Parcului Natural Portile de Fier nu poate constitui decat un factor temporar de atractie turistica.

30