5
FLUVIUL AMUR Fluviul Amur (alte limbi: „Tamur”, „Амур”, 黑黑黑 , hēilóng jiāng „Fluviul dragonului negru”) are o lungime de 2.824 km, fiind fluviul cel mai lung din China și Rusia , care se varsă în Oceanul Pacific de nord. De la data de 27 august 1689, fluviul, după multe conflicte politice și militare din trecut, este în prezent graniță naturală dintre China și Rusia . Fluviul ia naștere la 65 km în vest de Mohe (oraș situat la nord-vest de Munții Hinggan din provincia chineză Heilongjiang) formându-se prin confluența râurilor Argun și Shilka, formând mai departe o graniță naturală pe o distanță de ca. 2000 km, având ca afluenți râurile Huma, Seja și Songhua. Inaintea munților „Sichote-Alin” (din Rusia, munți de coastă de pe țărmul Mării Japoniei , masivul având o lungime de 1 350 km cu înălțimea maximă de 2.078 m) Amurul face o cotitură spre nord est în depresiunea ruso-chineză, pe acest traseu primește ca afluent Usuri (cu izvorul în apropiere de Pacific, cu lungimea de 588 km) lângă Chabarowsk (capitala provinciei cu același nume din Rusia orientală cu 579.000 locuitori), după care primește apele afluentului Amgun. Fluviul se varsă la est de localitatea Nikolajewsk în strâmtoarea Tătarilor situat între Marea Ohoțk și Marea Japoniei în Oceanul Pacific de nord, vărsarea fluviului fiind aproape vizavi de partea nordică a insulei Sahalin. Cursul inferior al Amurului este navigabilă, atât timp cât nu este fluviul înghețat, debitul de apă este de 2930 m³/sec (ianuarie 1985) și 17.700 m³/sec (Mai 1985) măsurat la Komsomolsk (oraș rusesc pe malul stâng al Amurului cu 276.000 locuitori), această cantitate de apă provine dintr- un bazin hidrografic de 173.000 km². Impreună cu afluentul de pe partea stângă Schilka și Onon din partea dreaptă, care prin confluare formează Amurul, fluviul are o lungime totală de 4.411 km (Onon- Schilka-Amur), iar dacă este adăugată și lungimea afluentului Argun, fluviul atinge 4.444 km (Argun-Amur). Pe malulul râului Argun se află Hailar (capitala districtului

portofoliu geografie

Embed Size (px)

DESCRIPTION

portofoliu geografie

Citation preview

Page 1: portofoliu geografie

FLUVIUL AMUR

Fluviul Amur (alte limbi: „Tamur”, „Амур”, 黑龍江, hēilóng jiāng „Fluviul dragonului negru”) are o lungime de 2.824 km, fiind fluviul cel mai lung din Chinași Rusia, care se varsă în Oceanul Pacific de nord. De la data de 27 august 1689, fluviul, după multe conflicte politice și militare din trecut, este în prezent graniță naturală dintre China și Rusia. 

Fluviul ia naștere la 65 km în vest de Mohe (oraș situat la nord-vest de Munții Hinggan din provincia chineză Heilongjiang) formându-se prin confluența râurilor Argun și Shilka, formând mai departe o graniță naturală pe o distanță de ca. 2000 km, având ca afluenți râurile Huma, Seja și Songhua. 

Inaintea munților „Sichote-Alin” (din Rusia, munți de coastă de pe țărmul Mării Japoniei , masivul având o lungime de 1 350 km cu înălțimea maximă de 2.078 m) Amurul face o cotitură spre nord est în depresiunea ruso-chineză, pe acest traseu primește ca afluent Usuri (cu izvorul în apropiere de Pacific, cu lungimea de 588 km) lângă Chabarowsk (capitala provinciei cu același nume din Rusia orientală cu 579.000 locuitori), după care primește apele afluentului Amgun. Fluviul se varsă la est de localitatea Nikolajewsk în strâmtoarea Tătarilor situat între Marea Ohoțk și Marea Japoniei în Oceanul Pacific de nord, vărsarea fluviului fiind aproape vizavi de partea nordică a insulei Sahalin. Cursul inferior al Amurului este navigabilă, atât timp cât nu este fluviul înghețat, debitul de apă este de 2930 m³/sec (ianuarie 1985) și 17.700 m³/sec (Mai 1985) măsurat la Komsomolsk (oraș rusesc pe malul stâng al Amurului cu 276.000 locuitori), această cantitate de apă provine dintr-un bazin hidrografic de 173.000 km².

Impreună cu afluentul de pe partea stângă Schilka și Onon din partea dreaptă, care prin confluare formează Amurul, fluviul are o lungime totală de 4.411 km (Onon-Schilka-Amur), iar dacă este adăugată și lungimea afluentului Argun, fluviul atinge 4.444 km (Argun-Amur). Pe malulul râului Argun se află Hailar (capitala districtului chinez Hulun Buir) de aici la 150 km în vest se află laculHulun Nur, situat în nord estul Chinei, lac de apă dulce fără scurgere cu o suprafață de 2.315 km² la un nivel crescut al apei se varsă apa în partea de nord a lacului în râul Argun care se află la 30 km depărtare, afluenți ai lacului fiind râul Kerulen și Orxon. Dacă se consideră cursul fluviului în perioada de vărsare a lacului în Argun, (Kerulen-Argun-Amur) se ajunge la lungimea cursului fluviului de 5.052 km.

Mohe - la granița chineză cu 18.367 km² și 80.982 de locuitori Blagoweschtschensk - la granița rusească cu 321 km² și 219.517 locuitori Aigun - la granița chineză Chabarowsk - localitate in Rusia cu 579.000 locuitori Komsomolsk - localitate in Rusia cu 276.000 locuitori Nikolajewsk - localitate in Rusia

Page 2: portofoliu geografie

CLIMA IN ASIA

Climatul polar are următoarele caracteristici:

temperaturi foarte scăzute tot anul: maxima sub 10° C și minime între -30 până la -50

grade Celsius

aici a fost atinsă temperatura minimă absolută (-89,2 grade Celsius) în Antarctica.

În regiunile cu climat polar, există numai o vegetație săracă de tundră, solul (permafrost) fiind în

adâncime înghețat tot timpul anului.

Clima subpolara este caracterizată printr-o climă rece cu vegetație cu o temperatură medie între 0 -10 °C, unde dominăconiferele, taiga ca și smârcurile din nord, vegetația de tundră. La granița cu zona temperată mai apar pădurile mixte, de foioase și conifere, regiuni de stepă cu o climă continentală.

Climatul temperat-continental are următoarele caracteristici:

verile sunt călduroase (temperatura medie lunară pe timp de vară fiind de 20 - 30grade

Celsius)

iernile sunt aspre (temperatura medie lunară pe timp de iarnă fiin între -10 - -40

grade Celsius)

aici sunt amplitudinile termice anuale (= diferența dintre cea mai mare și cea mai mică

temperatură înregistrate într-un an) cele mai mari

precipitațiile anuale sunt de aproximativ 250-500 mm

bat vânturile de nord.

Climatul ecatorial

temperatura medie anuală variaza între 25 și 28 grade Celsius

precipitațiile anuale depășesc 2000 mm.

Clima subtropicala 

Se caracterizează prin veri calde și uscate și ierni blânde și umede,vara precipitații puține,iarna mai puține precipitații fața declimatul temperat-oceanic,iarna bat vanturile de vest,iar vara bat alizeele

Vegetatie mediteraneana,veșnic verde,formata din citrice,arbori scunzi(stejarul veșnic verde,stejarul de plutǎ,pinul de Alep,pinul maritim,etc.).

Din cauza defrișarii aici s-au format diferite vegetații ca maquis șigariga formate din arbuști mici si tufe ce secretǎ substanțe aromate,plante mirositoare și stejari pitici.

Page 3: portofoliu geografie

Clima tropical-musonică

se regăsește în partea de sud a Asiei este influențată de musoni 

se caracterizează prin temperatura medie de peste 20°C, precipitații bogate și 2 anotimpuri: unul ploios, în care bat musonii, din martie până în octombrie și unul secetos din octombrie până în martie.

Clima munţilor înalţi (Clima alpină)- reprezintă o abatere de la zonele climatice- climă rece, temperatura scade pe măsura creşterii altitudinii, precipitaţii bogate, vânturile suflă puternic, ierni lungi, veri scurte şi răcoroase- pe muntii foarte înalţi aflaţi în zona caldă, clima este etajată, se întâlnesc toate zonele climatice de pe Glob (caldă, temperată, rece).

Page 4: portofoliu geografie

FLORA, FAUNA ȘI SOLURILE ASEI

Deșerturi

1. Animale: mustelidae de stepă, reptile, insecte,

arthropode, scorpioni, păianjeni, gazele, dromaderi, cămile.

2. Plante: crassulaceae, amaricaceae, euphorbiaceae,

cactaceae xerophyte (cactus, salcâm,tamarix)

3. Soluri: cenușii de deșert

Păduri musonice

1. Animale:   tigri, elefanți, maimuțe(giboni,macaci), rinoceri, pantere, veverițe zburătoare,

șoparle, șerpi și diverse specii de păsari dintre care fazanul, papagalul, păunul, găina sălbatică. dintre reptile: pitonul,cobra, crocodilul.

2. Plante: arbori și arbuști mari(bambusul, santalul, mahonul,palmierul,abanosul, teckul)

3. Soluri: Soluri lateritice, roșii, sărace în humus.

Păduri ecuatoriale

1. Animale:  jaguarul, antilopa de padure, maimute(gorila,cimpanzeul și pavianul)

2. Plante:  mușchi, graminee, ciuperci, un număr ridicat de liane, alge, mușchi, ferigi, orhidee),

arborele de cauciuc, arborele de cacao, palmierul de fibre textile , palmierul de vin  abanosul , palisandrul , arborașul de cafea , palmierul de ulei, abanosul, mango, arborele de scorțișoară, palmierul de zahar, bananieri, bambusi 

3. Soluri: lateritice, sărace

Păduri de mangrove

1. Animale: maimuță pitică și leu tamarin

2. Plante: trestia de zahăr

3. Soluri: roșii-brune și de savană