portofoliu practică

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢIDEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

NIVELUL I

CAIET DE PRACTICĂ

PEDAGOGICĂ

STUDENT : FACULTATEA DE LITERE – ID SPECIALIZAREA LIMBA SI LITERATURA ROMANAANUL III

CUPRINS

1. Obiectivele practicii pedagogice2. Conţinutul şi secvenţele practicii pedagogice3. Planificarea activităţilor de practică pedagogică

3.1. Orarul săptămânal al profesorului – mentor3.2. Planificarea lecţiilor de probă şi a lecţiei finale

4. Evaluarea practicii pedagogice - Documentele portofoliului de evaluare

4.1. Planul cadru de învăţământ şi programa şcolară a disciplinei de specialitate

4.2. Planificarea calendaristică (semestrială / anuală) şi planificarea pe unităţi de învăţare

4.3. Fişe de asistenţă4.4. Grile de observare a lecţiei4.5. Proiectele de lecţie ale activităţilor didactice

susţinute evaluate şi semnate de profesorul mentor4.6. Proiect didactic pentru dirigenţie4.7. Materiale didactice rezultate din activitatea cu elevii

(fişe de lucru, fişe de evaluare)4.8. Fişa de caracterizare psihopedagogică4.9. Fişe de evaluare a lecţiilor4.10. Notele obţinute de student la practica pedagogică4.11. Adeverinţa privind realizarea practicii pedagogice

în instituţia educaţională aleasă

1. OBIECTIVELE PRACTICII PEDAGOGICE

Practica pedagogică, parte integrantă a procesului de învăţământ,

prezintă următoarele obiective:

consolidarea şi aprofundarea pregătirii de specialitate,

psihopedagogice şi metodice;

învăţarea, exersarea şi formarea abilităţilor şi competenţelor necesare

exercitării profesiunii didactice;

cunoaşterea documentelor şcolare care fundamentează organizarea şi

conducerea procesului didactic;

aplicarea particularizată la disciplinele de învăţământ a tuturor

componentelor procesului general de predare – învăţare – evaluare

(principiile, finalităţile, conţinutul, metodele, mijloacele, formele de

organizare, sistemele de evaluare a rezultatelor şcolare);

formarea şi dezvoltarea abilităţilor practice de proiectare didactică;

efectuarea şi exersarea unor acţiuni specifice procesului de

învăţământ pe baza pregătirii teoretice de psihologia educaţiei,

pedagogie, didactică a specialităţii;

formarea capacităţii de cunoaştere a elevilor (individual şi în grupul

şcolar), în vederea tratării diferenţiate a acestora;

cultivarea abilităţilor şi a capacităţilor de autoevaluare şi de integrare

a rezultatelor autoevaluării în proiecţia personală a dezvoltării

profesionale.

2. CONŢINUTUL ŞI SECVENŢELE PRACTICII PEDAGOGICE

a) Componentele de bază ale conţinutului practicii pedagogice sunt:

1. cunoaşterea unităţilor de învăţământ, ca organizaţii sociale având ca misiune formarea, educarea şi socializarea tinerei generaţii;

2. cunoaşterea structurii organizatorice, a relaţiilor funcţionale dintre compartimentele şi serviciile componente, a sistemelor manageriale ale unităţilor şcolare;

3. cunoaşterea sistemului de activităţi didactice, educaţionale, administrative, economico-financiare etc., a relaţiilor şi a interacţiunilor reciproce dintre acestea;

4. înţelegerea raporturilor reciproce dintre şcoală-familie-organizaţiile sociale şi ale administraţiei locale, comunităţile locale şi a schimburilor permanente cu mediul în care acţionează;

5. asimilarea principalelor componente, calificări, responsabilităţi, îndatoriri şi drepturi ale profesiei de cadru didactic;

6. capacitatea de transpunere a conţinutului ştiinţific, de specialitate al obiectelor de studiu, în conţinuturi didactice, în măsură să facă posibilă şi accesibilă însuşirea de către elevi a valorilor ştiinţei, tehnologiei şi culturii;

7. construirea de demersuri şi strategii didactice adecvate finalităţilor şi conţinuturilor disciplinelor de studiu, formarea şi dezvoltarea deprinderilor de apreciere şi susţinere a activităţilor didactice cu elevii;

8. formarea abilităţilor şi a capacităţilor de observare şi de studiere a particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor;

9. dezvoltarea capacităţilor de evaluare şi apreciere a activităţilor instructiv-educative proprii, ale elevilor şi ale colegilor.

b) Structura practicii pedagogice Sistemul practicii pedagogice este structurat şi conţine următoarele etape şi secvenţe:o etapa pregătitoare, de început a practicii, în care se realizează primul

contact cu realităţile unităţilor şcolare şi se asigură cunoaşterea de către studenţi a tuturor elementelor teoretice şi a instrumentelor necesare pentru trecerea la efectuarea propriu-zisă a activităţilor practice;

o practica observatorie care urmăreşte formarea capacităţilor de identificare a principalelor componente ale procesului de învăţământ, precizarea etapelor activităţii didactice în succesiunea lor şi a capacităţii de observare a fiecărui eveniment al diferitelor forme de activităţi didactice (tipuri de lecţii, activităţi educative şcolare şi extraşcolare, dirigenţie etc.);

o proiectarea didactică care se concretizează în realizarea următoarelor documente şcolare: planificare calendaristică, proiectarea unei unităţi de învăţare, proiectarea principalelor tipuri de lecţii; stabilirea, în timp util, a datelor necesare acţiunilor de proiectare, analiza curriculumului şcolar, identificarea obiectivelor cadru / competenţelor generale şi a obiectivelor de referinţă / competenţe specifice, diagnoza nivelului de pregătire a elevilor ca premisă în formularea obiectivelor operaţionale ale lecţiei;

o desfăşurarea lecţiilor de probă şi a lecţiei finale, care presupune construirea de demersuri didactice bazate pe adoptarea de strategii didactice adecvate conţinuturilor şi finalităţilor educaţionale urmărite; integrarea acţiunilor educative în funcţie de celelalte componente ale procesului didactic; exersarea capacităţilor de stimulare a creativităţii, motivaţiei, interesului elevilor prin intermediul interacţiunilor şi comunicării educaţionale;

o integrarea feedback-ului în proiecţia personală a dezvoltării profesionale prin analiza şi autoanaliza activităţilor educaţionale (lecţii, activităţi extraşcolare, ore de dirigenţie) desfăşurate.

c) Îndrumarea practicii pedagogicePractica pedagogică, în ansamblul său este coordonată de către

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic şi se efectuează în şcolile pilot de aplicaţie, stabilite de inspectoratele şcolare, pe baza unor protocoale încheiate între Rectoratul Universităţii şi inspectorate.

Îndrumarea şi realizarea efectivă a practicii pedagogice este asigurată:

a. de personalul didactic al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic şi al facultăţilor de profil care:

face legătura cu conducerile şcolilor şi cu profesorii mentori care vor îndruma nemijlocit practica studenţilor;

asigură documentaţia ştiinţifică necesara studenţilor în pregătirea activităţilor din cadrul practicii pedagogice;

analizează şi avizează proiectele didactice pentru fiecare tip de activităţi practice ale studenţilor;

analizează şi evaluează împreună cu profesorii-mentori rezultatele obţinute de studenţi la practica pedagogică;

înscrie în documentele şcolare de evidenţă activităţile fiecărui student efectuate în perioadele de practică pedagogică.

b. de către profesorii-mentori din şcolile pilot (de aplicaţie), care acţionează ca agenţi şi garanţi ai realizării şi calităţii practicii pedagogice asigurând:

planificarea activităţilor instructiv-educative înscrise în programele de practică;

repartizarea săptămânală a studenţilor la activităţile didactice pe care le desfăşoară profesorii-mentori;

îndrumarea ştiinţifică de specialitate şi didactică a studenţilor pentru categoriile şi tipurile de activităţi practice ce se realizează, pe toată durata practicii pedagogice;

analizează, apreciază şi evaluează rezultatele obţinute de studenţi le practica pedagogică.

Desfăşurarea optimă şi realizarea corespunzătoare a obiectivelor practicii pedagogice implică în mod necesar participarea efectivă şi responsabilă a studenţilor la toate acţiunile, proiectele şi programele înscrise în sistemul general al practicii pedagogice, componenta organică, esenţială a pregătirii pentru profesiunea didactică.

3. PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

3.1. Orarul săptămânal al profesorului – mentor

ORA LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERIDisciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa

800 Lb. română VII C Lb. română VI A Lb. română VI A Lb. română V B Lb. română V A900 Lb. română V B Lb. română VII A Lb. română V A Lb. română VI A Lb. română VII A1000 Lb. română V A Lb. română V A Lb. română V B Lb. română V A Lb. română VI A1100 Lb. română V B Lb. română VI A Lb. română V B1200 Lb. română VII C Lb. română VII A Lb. română VII A1300 Lb. română VII C Lb. română VII C

3.2. Planificarea lecţiilor de probă şi a lecţiei finale

Lecţia de proba nr. 1 Lecţia de proba nr. 2 Lecţia finalăData/Ora Subiectul Clasa Data/Ora Subiectul Clasa Data/Ora Subiectul Clasa

30.10.2012 Noţiunea de vocabular. Mijloacele interne de

îmbogăţire a vocabularului.

Derivarea

a VI-a 15.11.2012 „Căprioara” de Emil Gârleanu –

Moduri de expunere în textul literar (naraţiunea)

a V-a 29.11.2012 Modurile personale:

conjunctivul. Timpurile modului

conjunctiv.

a VI-a

4. EVALUAREA PRACTICII PEDAGOGICE DOCUMENTELE PORTOFOLIULIU DE EVALUARE

4.1. Planul cadru de învăţământ şi programa şcolară a disciplinei de specialitate

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

CLASA A V-A ŞI A VI-A

Bucureşti, 2009

NOTĂ DE PREZENTARE

Scopul studierii limbii şi literaturii române în perioada şcolarităţii obligatorii este acela de a forma un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabil să înţeleagă lumea, să comunice şi să interacţioneze cu semenii, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viaţa cotidiană, să poată continua în orice fază a existenţei sale procesul de învăţare, să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om. În acest sens, curriculumul de limba şi literatura română pentru clasele a V-a – a VIII-a, ca şi pentru învăţământul liceal, se bazează pe modelul comunicativ-funcţional, model ce presupune studiul integrat al limbii, al comunicării şi al textului literar, fiind adecvat nu doar specificului acestui obiect de studiu, ci şi modalităţilor propriu-zise de structurare a competenţei de comunicare a elevilor. În mod concret, dezvoltarea competenţelor de comunicare, adică utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea şi receptarea mesajelor orale şi scrise, se realizează prin familiarizarea elevilor cu situaţii diverse de comunicare, cu texte literare şi nonliterare adecvate vârstei şcolare. În sensul celor arătate mai sus, dominantele curriculumului de limba şi literatura română pentru gimnaziu sunt: -prezentarea comunicării în calitatea sa de competenţă umană fundamentală, descrisă în termeni de cunoştinţe/ achiziţii, deprinderi/ abilităţi şi atitudini; -dezvoltarea progresivă a competenţelor de comunicare în toate cele trei domenii ale disciplinei: Lectură, Elemente de construcţie a comunicării şi Practica raţională şi funcţională a limbii. -echilibrarea ponderii acordate exprimării orale faţă de cea scrisă, precum şi mutarea accentului pe producerea unor mesaje proprii; -adaptarea conţinuturilor la nivelul de vârstă şi la interesele copiilor.

Domeniile de conţinuturi specifice disciplinei pentru clasele a V-a - a VIII-a sunt:a. Lectura;b. Practica raţională şi funcţională a limbii;

c. Elemente de construcţie a comunicării.

Proiectarea activităţii didactice, precum şi elaborarea de manuale şcolare alternative trebuie să fie precedate de lectura integrală a programei şcolare şi de urmărirea logicii interne a acesteia. Activităţile de învăţare şi strategiile de lucru propuse de cadrele didactice trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această vârstă şi să permită valorizarea pozitivă a acesteia.

COMPETENŢE GENERALE, SOCIALE ŞI CIVICE

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată

3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

VALORI ŞI ATITUDINI

Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii

Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate

Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare prin conştientizarea impactului limbajului asupra celorlalţi şi prin nevoia de a înţelege şi de a folosi limbajul într-o manieră pozitivă, responsabilă din punct de vedere social

Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural

Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală

CLASA a V-a

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE


Competenţe specifice Conţinuturi asociate1.1 identificarea informaţiilor e-

senţiale dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii sensului global al acestuia

-idee principală, idee secundară;-mesaje orale diverse (înregistrări audio sau video cu basme, schiţe; reclame transmise la radio şi televiziune, monologuri, dialoguri etc.);-mesaje orale care evidenţiază elementele specifice situaţiei de comunicare: emiţător, receptor, mesaj, cod, canal, context în diverse situaţii de comunicare; -dificultăţi în desprinderea informaţiei dintr-un mesaj oral;

1.2 identificarea secvenţelor de dialog, de naraţiune şi de descriere dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii modului de structurare a acestora

-structura secvenţelor descriptive, narative şi dialogate; -organizarea dialogului simplu; formule de menţinere a dialogului;

1.3 sesizarea unităţilor lexicale necunoscute în fluxul vorbirii, în scopul clarificării acestora

-vocabularul limbii române;-cuvântul – unitate de bază a vocabularului; forma şi conţinutul cuvintelor;-cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii derivative; rădăcină, sufixe şi prefixe; sinonime şi antonime;-articolul de dicţionar;

1.4 sesizarea corectitudinii/ incorectitudinii gramaticale a unui enunţ şi/ sau a formelor lexicale

-corespondenţa dintre sunet şi literă;-vocalele, consoanele, semivocalele;-grupurile de sunete (diftongul, triftongul); hiatul;-silaba;-greşeli de pronunţie, de acord, de flexiune, în diverse situaţii de comunicare; pronunţarea diftongului, a triftongului şi a hiatului; -pronunţie corectă şi intonaţie, la clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice; -*organizarea propoziţiei şi a frazei;

1.5 aplicarea principiilor ascultării -indici de iniţiere de către partener a unui dialog;

active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat

-*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală;-*constituenţii textului oral.


Competenţe specifice Conţinuturi asociate2.1 înlănţuirea clară a ideilor într-un

mesaj oral-propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată; -formularea ideilor principale şi a celor secundare dintr-un text citit/ascultat; -expunere orală – individual sau în grup – a unui plan simplu şi/sau a unui plan dezvoltat de idei, pornind de la o temă dată;-rezumarea orală a unor texte narative citite sau ascultate;-*constituenţii textului oral;-povestire orală, pornind de la cuvinte-cheie; -ormularea unor aprecieri personale referitoare la mesajele ascultate/ textele studiate;

2.2 selectarea elementelor de lexic adecvate situaţiilor de comunicare

-stabilirea ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată (idee principală, idee secundară);-sensul unor cuvinte în diferite contexte; -utilizarea, în contexte diferite, a achiziţiilor lexicale noi; -cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii derivative; rădăcină, sufixe şi prefixe; sinonime şi antonime; câmpuri lexico-semantice;-*selectarea cuvintelor;

2.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical

-propoziţii simple şi dezvoltate; propoziţie principală şi prepoziţie secundară; fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare; propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă; propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă; fraze construite prin coordonare (copulativă şi prin juxtapunere) şi prin subordonare; -dezvoltarea unei propoziţii simple;-părţi de vorbire şi categorii gramaticale specifice acestora: verbul (timp, persoană, număr, moduri personale şi nepersonale); substantivul (gen, număr, articolul hotărât şi articolul nehotărât, cazurile substantivului); pronumele personal şi pronumele personal de politeţe (persoană, număr, gen, forme accentuate şi neaccentuate); numeralul (cardinal şi ordinal), adjectivul (adjective variabile şi invariabile, acordul cu substantivul, topica adjectivului); adverbul (de loc, de timp, de mod);

interjecţia; relaţii şi funcţii sintactice;-părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal), subiectul (exprimat şi neexprimat); acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr; atributul, complementul; -*organizarea propoziţiei şi a frazei; -formele limbii literare; -dificultăţi pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice (de exemplu: folosirea genului, acordul în gen etc.);

2.4 adaptarea vorbirii la parteneri şi la situaţia de comunicare/ situaţii de comunicare diverse

-rolul de emiţător şi rolul de receptor;-prezentarea succintă a unor texte literare sau nonliterare; -exprimarea unor puncte de vedere şi justificarea acestora în funcţie de context;-dialoguri simple pe diverse teme de interes pentru elevi;-*acte de vorbire; -pronunţie corectă şi fluentă în limba română, pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice;-*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală;

2.5 participarea la diferite situaţii de comunicare

-situaţia de comunicare dialogată; organizarea dialogului simplu; formule elementare de menţinere a dialogului; -*acte de vorbire.


Competenţe specifice Conţinuturi asociate3.1 identificarea ideilor principale

după citirea globală a unui text-idei principale, idei secundare;-opera literară; texte literare (populare şi culte), texte nonliterare (articolul de dicţionar, reclama); -conţinutul şi structurarea formală a textului poetic (în strofe şi în versuri); rima în poeziile studiate -raportul dintre realitate şi literatură;

3.2 recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ

-moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog);-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă, care este acţiunea relatată), „cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale personajelor), „cine“ povesteşte (naratorul);-specii literare: schiţa şi basmul;

3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar

-sinonime şi antonime; -figuri de stil (personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet);

sau nonliterar3.4 sesizarea corectitudinii utilizării

categoriilor gramaticale învăţate-verbul (timp, persoană, număr, moduri personale şi nepersonale), verbele auxiliare a fi, a avea a vrea; substantivul (substantive comune şi proprii, gen, număr, articolul hotărât şi articolul nehotărât, cazurile substantivului); pronumele (pronumele personal: persoană, număr, gen, forme accentuate şi neaccentuate; pronumele personal de politeţe); numeralul (cardinal şi ordinal), adjectivul (adjective propriu-zise şi adjective provenite din verbe la participiu, adjective variabile şi invariabile, acordul cu substantivul, topica adjectivului); adverbul (de loc, de timp, de mod; adverbe provenite din adjective); interjecţia; relaţii şi funcţii sintactice;

3.5 folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea

-cartea – obiect cultural: titlul, autorul, tabla de materii; elementele componente ale paginii de carte; volumul; -biblioteca;-citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers; valorificarea elementelor nonverbale în interpretarea unor texte studiate; -note de lectură.


Competenţe specifice Conţinuturi asociate4.1 redactarea unor lucrări scurte pe

o anumită temă, urmărind un plan

-părţile componente ale unei compuneri;-aşezarea corectă a textului în pagină;-structurarea notiţelor la diferite discipline; elemente auxiliare (sublinieri, paranteze) care evidenţiază ideile principale prin raportare la cele secundare; -plan de idei pentru un text propriu; -povestirea unor întâmplări reale sau imaginare;-transformarea textului dialogat în text narativ;-aprecieri personale referitoare la anumite secvenţe ale textelor studiate (moduri de expunere, figuri de stil) sau la personaje;-compuneri după un suport vizual;

4.2 utilizarea, în redactare, a unor sinonime, antonime şi derivate adecvate temei date

-sinonime, antonime;-câmpuri lexico-semantice;-cuvinte derivate (cuvânt de bază, rădăcină, sufixe, prefixe);

-articolul de dicţionar;4.3 alcătuirea unor propoziţii şi

fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect semnele ortografice şi de punctuaţie

-propoziţii simple şi dezvoltate; dezvoltarea unei propoziţii simple; propoziţia principală şi propoziţia secundară; fraza; elemente de relaţie în frază (conjuncţiile simple şi compuse); coordonarea (copulativă şi prin juxtapunere) şi subordonarea;-ortografierea grupurilor de litere; despărţirea cuvintelor în silabe; semnele de punctuaţie (punctul, virgula, două puncte, ghilimele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima);-dificultăţi în scrierea unor categorii morfologice studiate; -dificultăţi privitoare la categoriile morfologice, în special pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice;

4.4 redactarea unor texte imaginative şi reflexive în scopuri şi în contexte variate

-scriere imaginativă (continuarea unor texte, schimbarea finalului, a perspectivei din care se povesteşte etc.); -scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi întâmplări, scrierea pe marginea textelor citite); -autoevaluare a propriilor texte redactare.

CONŢINUTURI

1. Lectura

1.1. Cartea obiect cultural. Titlul. Autorul. Tabla de materii. Aşezarea în pagină. Volumul. Biblioteca.

1.2. Teoria literară

1.2.1.Raportul dintre realitate şi literatură.1.2.2.Textul şi opera. Opera literară.1.2.3.Structura operei literare. Textul în proză. Ce se povesteşte: naraţiunea; cine participă la acţiune: personajul (portretul fizic şi

portretul moral al personajului); cine povesteşte: naratorul. Modurile de expunere: naraţiunea, descrierea, dialogul. 1.2.4.Figurile de stil. Personificarea. Comparaţia. Enumeraţia. Repetiţia. Epitetul. 1.2.5.Textul în versuri.Versificaţia. Versul şi strofa. Rima.

1.3. Textul

1.3.1.Texte literare în proză şi în versuri – populare şi culte – aparţinând diverselor genuri şi specii. Specii obligatorii: schiţa şi basmul.1.3.2. Texte nonliterare: articolul de dicţionar, reclama.

Se vor selecta 5-7 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugerează ca textul de bază să nu depăşească, de regulă, două pagini. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Autorii de manuale şi profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.1 – 1.2.5 şi 1.3.1 – 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârsta elevilor.

2. Practica raţională şi funcţională a limbii

2.1. Comunicarea orală

2.1.1.Situaţia de comunicare. Aplicaţii pentru înţelegerea noţiunilor de: emiţător, receptor, mesaj, context, cod, canal. Situaţia de comunicare dialogată.

2.1.2.Structurarea textului oralIdeea principală, ideea secundară. Planul simplu şi planul dezvoltat de idei. Rezumatul oral. *Constituenţii textului oral. *Selectarea cuvintelor. *Organizarea propoziţiei şi a frazei. *Dispunerea şi funcţionarea simultană a elementelor verbale şi nonverbale (aplicativ).Organizarea dialogului simplu. Formule elementare de menţinere a dialogului.

*Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire: - identificarea unei persoane, a unui obiect, a unui grup de persoane sau de obiecte; - adresarea către o persoană, salutul; - formularea de întrebări; - iniţierea sau încheierea unui schimb verbal; - susţinerea unei discuţii directe sau telefonice; - cererea sau oferirea unei informaţii despre: identitatea, starea, ocupaţia, calitatea socială a unei persoane; forma, calitatea, utilitatea

unor obiecte; mediul familial, mediul social al unei persoane; un orar, un itinerar, desfăşurarea unei acţiuni;- exprimarea acordului sau a dezacordului, a gusturilor, a punctelor de vedere în legătură cu un fapt sau o persoană;- descrierea unui obiect sau a unui ansamblu de obiecte; - prezentarea unei acţiuni sau a unei înlănţuiri de acţiuni.

2.2. Comunicarea scrisă

2.2.1.Procesul scrieriiPărţile componente ale unei compuneri (actualizare). Aşezarea corectă a textului în pagină. Elemente auxiliare în scriere (sublinieri, paranteze etc.). Semnele de punctuaţie: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima.

2.2.2.Contexte de realizare Povestirea unor întâmplări reale sau imaginare. Transformarea textului dialogat în text narativ. Aprecieri personale referitoare la textele literare studiate (referitoare la personaje, figuri de stil, moduri de expunere etc.).Notiţele. Lucrarea semestrială.

3. Elemente de construcţie a comunicării

În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţională sau de altă natură, de ordonare, de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenţă absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în şcoală, predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”, în variantele ei orală şi scrisă, normată şi literară, iar nu „limba ca sistem abstract”. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu interesează predarea în şi pentru sine a unor cunoştinţe gramaticale, ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile, exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie, de punctuaţie şi de ortoepie, de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în predarea problemelor noi, profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi, pornind de la un text, de la o situaţie concretă de comunicare, şi nu de la noţiunile teoretice.

Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM, ediţia a II-a.

3.1. Lexicul

Vocabularul limbii române. Cuvântul – unitate de bază a vocabularului. Forma şi conţinutul. Cuvântul de bază. Cuvântul derivat. Rădăcina. Sufixele. Prefixele. Sinonimele. Antonimele. Câmpuri lexico-semantice (aplicativ).

3.2. Noţiuni de fonetică. Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele. Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Grupurile de sunete (diftongul, triftongul). Hiatul. Silaba.

3.3. Noţiuni elementare de sintaxă (actualizarea cunoştinţelor din ciclul primar). *Părţile gramaticii (morfologia şi sintaxa). Propoziţia şi părţile de propoziţie. Propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. Dezvoltarea unei propoziţii simple. Propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă. Propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă. Fraza.

3.4. Morfosintaxa

3.4.1. Verbul. Timpul, persoana, numărul (actualizare).

Modurile personale şi modurile nepersonale (recunoaştere). Timpurile modului indicativ: prezent, imperfect, perfect compus, perfect simplu, mai-mult-ca-perfectul, viitorul I.Verbele auxiliare: a fi, a avea, a vrea.Funcţia sintactică: predicatul (actualizare). Predicatul verbal. Predicatul nominal (verbul copulativ a fi şi numele predicativ).

3.4.2. Substantivul. Substantivele comune şi substantivele proprii. Genul. Numărul. (actualizare) Articolul. Articolul hotărât. Articolul nehotărât.Cazurile substantivuluiNominativul. Funcţii sintactice: subiect şi nume predicativ. Acuzativul. Prepoziţia. Prepoziţia simplă şi compusă. Funcţii sintactice: complement şi atribut (fără precizarea felului). Dativul. Funcţii sintactice: complement (fără precizarea felului). Genitivul. Articolul genitival (posesiv). Acordul în gen şi în număr al articolului genitival cu substantivul determinat. Utilizarea corectă a substantivelor proprii în dativ-genitiv. Funcţii sintactice: atribut (fără precizarea felului). Vocativul.

3.4.3. Substituţi ai substantivului3.4.3.1. Pronumele

Pronumele personal: persoana, numărul, genul (actualizare). Formele accentuate şi neaccentuate ale pronumelui personal. Funcţiile sintactice: subiect, atribut, complement.Pronumele personal de politeţe. ٭Formule reverenţioase de adresare.

3.4.3.2. Numeralul Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. Funcţii sintactice: subiect, atribut, complement.

3.4.4. Determinanţii substantivuluiAdjectivulAdjectivul propriu-zis şi adjectivul provenit din verb la participiu. Adjectivele variabile (formele flexionare) şi invariabile. Acordul cu substantivul în gen, număr şi caz. Funcţii sintactice: atribut şi nume predicativ. Topica adjectivului.

3.4.5. Părţile de vorbire neflexibile3.4.5.1. AdverbulAdverbele de loc, de timp, de mod. Adverbele provenite din adjective. Funcţia sintactică: complement. 3.4.5.2. Interjecţia.

3.5. Sintaxa propoziţiei

3.5.1. Predicatul.

Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale)Predicatul nominal (numai cu verbul copulativ a fi). Numele predicativ simplu şi multiplu. Valorile sintactice şi semantice ale verbului a fi.

3.5.2. SubiectulSubiectul exprimat (simplu şi multiplu) şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus). Părţile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv, pronume, numeral). Acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr (actualizare).

3.5.3. AtributulElementele regente ale atributului.

3.5.4. Complementul Elementele regente ale complementului (numai verbul).

3.6. Sintaxa frazei. Propoziţia principală. Propoziţia secundară. Fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare. Elementele de relaţie în frază: conjuncţiile (simple şi compuse). Coordonarea copulativă şi prin juxtapunere. Subordonarea.

CLASA a VI-a

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE


Competenţe specifice Conţinuturi asociate1.1 distingerea între informaţiile

esenţiale şi cele de detaliu dintr-un mesaj oral, stabilind legături sau diferenţieri între informaţiile receptate din surse diverse

-mesaje orale diverse;-structurarea textului oral (actualizare); -structura textului oral de tip narativ, descriptiv şi informativ;-*acte de vorbire;

1.2 sesizarea sensului unităţilor lexi-cale noi în funcţie de context

-structura fonematică a cuvântului;-forme lexicale corecte/ incorecte; -receptare auditivă a cuvintelor noi în texte literare şi nonliterare; serii sinonimice şi antonimice; stabilirea sensului unui cuvânt necunoscut prin apel la context; sensul omonimelor în context; -arhaisme şi regionalisme; rolul lor în textele literare studiate; -sufixe diminutivale şi sufixe augmentative;-cuvinte compuse prin alăturare, subordonare şi abreviere;-familia lexicală;

1.3 sesizarea abaterilor de la normele gramaticale într-un mesaj oral

-corectitudinea structurii gramaticale (morfologică şi sintactică) în fluxul enunţurilor orale;-abateri de la normele gramaticale (acord, flexiune) într-un mesaj oral;

1.4 aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat

-organizarea textului dialogat;-*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală;-*acte de vorbire.


Competenţe specifice Conţinuturi asociate2.1 înlănţuirea clară şi corectă a

ideilor într-un monolog (narativ, descriptiv, informativ)

-ordonarea ideilor în comunicare (actualizare): realizarea orală a unui plan simplu şi dezvoltarea acestuia prin adăugarea ideilor secundare; -rezumarea orală a unui text dat (actualizare); alcătuirea unor texte orale narative, descriptive şi informative;

2.2 utilizarea relaţiilor de sinonimie, de antonimie, de omonimie în organizarea mesajului oral

-sensurile şi semnificaţia unor cuvinte în diferite contexte; -utilizarea, în contexte diverse, a achiziţiilor lexicale noi; -utilizarea adecvată, în contexte diverse, a unor sinonime, antonime, omonime; -familii lexicale; câmpuri lexico-semantice;

2.3 utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii

-alcătuirea corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate; fraze construite prin coordonare şi subordonare; -propoziţia regentă; elementul regent;-folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate (actualizare şi conţinuturi noi): verbul, substantivul, pronumele, numeralul, adjectivul, adverbul, prepoziţia, conjuncţia, interjecţia; relaţii şi funcţii sintactice;-părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal), subiectul (exprimat şi neexprimat), acordul predicatului cu subiectul, atributul (atributul adjectival, substantival, pronominal, verbal), complementul (complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod; complementele necircumstanţiale, complementul direct şi complementul indirect);

2.4 adaptarea vorbirii la situaţia concretă de dialog sau de monolog adaptarea vorbirii la situaţia concretă de dialog sau de monolog

-textul dialogat: dialoguri pe diverse teme de interes pentru elevi, modalităţi de adaptare la interlocutor; -monologul oral (texte narative, descriptive, informative);-organizarea replicilor într-un dialog complex; adaptarea la interlocutor;-*modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale; -pronunţarea fluentă a unor secvenţe semnificative ale mesajului oral, reglarea tonului, a intonaţiei, în funcţie de starea de spirit (bucurie, surpriză, supărare);-comunicare orală cu scop declarat de informare, de luare de atitudine, de opinie; -*acte de vorbire (de exemplu: formularea unor propuneri, expunerea unor opinii despre ceva sau cineva, prezentarea unor impresii, exprimarea acordului sau a dezacordului în faţa unui auditoriu cunoscute, descrierea unui obiect, a unei persoane sau a unui loc etc.); -exersarea dialogului/monologului de către elevii aparţinând minorităţilor etnice, în situaţii concrete, care le-ar putea crea dificultăţi de comunicare

2.5 participarea la diferite situaţii de comunicare, manifestând o

-organizarea replicilor într-un dialog complex; iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog cu diferite categorii de interlocutori cunoscuţi;

atitudine favorabilă progresiei comunicării

-*acte de vorbire (de exemplu: susţinerea unei conversaţii impuse sau propuse; susţinerea unui schimb verbal într-o conversaţie de grup, utilizând corect limba literară, posibilităţile expresive ale limbii vorbite; -*adecvarea elementelor nonverbale la mesajul transmis.


Competenţe specifice Conţinuturi asociate3.1 diferenţierea elementelor de an-

samblu de cele de detaliu în cadrul textului citit

-identificarea problemei principale abordate într-un text literar sau nonliterar (într-o descriere: -elementele şi trăsăturile obiectelor descrise; într-o naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune, timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele; într-un anunţ sau într-o ştire: ideile esenţiale şi intenţia comunicativă din spatele acestora); -subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune-*structura cărţii: rolul cuprinsului, al prefeţei, postfeţei şi al notelor;-texte literare epice şi lirice; texte nonliterare: anunţul, ştirea;

3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic şi a procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric

-caracteristicile operelor epice (în proză sau versuri): naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, personaj; rolul dialogului şi al descrierii într-o naraţiune; descrierea (portretul literar, tabloul); dialogul ca mijloc de caracterizare a personajelor; -rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte literare, populare şi culte (personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet, antiteza); tipuri de rimă (monorima, rima împerecheată, rima încrucişată, rima îmbrăţişată) şi măsura versurilor -diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică; -trăsături ale speciilor literare: pastelul, fabula şi doina populară;-texte nonliterare: anunţul, ştirea; modul de reflectare a realităţii în textul nonliterar (prin comparaţie cu modul de reflectare a realităţii în textul literar);

3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele citite

-explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; -rolul sinonimiei, al antonimiei şi al omonimiei într-un text dat; sensurile cuvintelor în contexte diferite; expresivitatea formelor arhaice şi regionale; -mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale);

-câmpuri lexico-semantice;3.4 sesizarea organizării

morfologice şi sintactice a textelor citite (nonliterare şi literare)

-categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: verbul (verbe predicative şi verbe nepredicative – copulativele a fi şi a deveni şi auxiliarele; moduri personale şi nepersonale); substantivul (substantive defective de singular sau de plural; substantivele colective; cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului); pronumele (pronumele personal, pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv, pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ); numeralul (valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului; numeralul cardinal şi numeralul ordinal, funcţii sintactice); adjectivul (forme flexionare, articolul demonstrativ, gradele de comparaţie, funcţii sintactice); adverbul (gradele de comparaţie; funcţii sintactice); prepoziţia (regimul cazual); conjuncţia; interjecţia (interjecţii predicative)-felul propoziţiilor, fraza, propoziţia regentă, elementul regent, coordonarea şi subordonarea;-părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal), subiectul (exprimat şi neexprimat); acordul predicatului cu subiectul; atributul, complementul;


Competenţe specifice Conţinuturi asociate4.1 redactarea textelor cu destinaţii

diverse-structurarea detaliilor în jurul ideii principale; -redactarea unor scrisori şi anunţuri; -rezumatul unui text citit (literar sau nonliterar); aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate;-relatarea unor fapte/ întâmplări; *prezentarea unor informaţii privitoare la realitatea înconjurătoare; -motivarea unei opinii, pornind de la diverse teme discutate în clasă, de la texte studiate sau fapte/ persoane din realitate; -descrierea de tip tablou şi de tip portret; povestirea unor texte narative/filme văzute etc.;

4.2 utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele de îmbogăţire a vocabularului, pentru

-utilizarea sinonimelor, a antonimelor şi a omonimelor adecvate în contexte date;-familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte obţinute prin schimbarea valorii gramaticale), câmpurile lexico-semantice;-utilizarea mijloacelor interne de îmbogăţire a vocabularului (derivare cu sufixe şi prefixe, compunere – prin alăturare, subordonare şi abreviere, schimbarea valorii gramaticale);

exprimarea nuanţată4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în

textul redactat, utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie

-coordonarea şi subordonarea;-utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a semnelor de punctuaţie (punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de dialog, linia de pauză) şi a semnelor ortografice (cratima, punctul);-aplicarea topicii normale în propoziţie şi în frază; ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a vocalelor în hiat; aplicarea regulilor fonetice de despărţire în silabe a cuvintelor.

4.4 alcătuirea rezumatului unui text literar sau nonliterar

-identificarea şi ordonarea secvenţelor narative dintr-un text dat, în vederea rezumării acestuia; alcătuirea planului de idei; transformarea textului dialogat în text narativ; -rezumarea textelor narative (pregătire, redactare, verificare)-rezumarea unui text nonliterar; povestirea unui film, a unei piese de teatru etc.

CONŢINUTURI

Unităţile de conţinut tipărite cu litere aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VI-a.

1. Lectura

1.1. Cartea obiect cultural. *Structura cărţii: cuprins, prefaţă, postfaţă, note.

1.2. Teoria literară

1.2.1. Structura operei literare. Modurile de expunere. Naraţiunea (autor, narator, personaj; naraţiunea la persoana a III-a şi naraţiunea la persoana I; subiectul operei literare, momentele subiectului; timpul şi spaţiul în naraţiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor).

1.2.2. Figurile de stil (actualizare). Antiteza. 1.2.3. Versificaţia (actualizare). Tipuri de rimă (monorima, rima împerecheată, rima încrucişată, rima îmbrăţişată). Măsura.

1.3. Textul

1.3.1. Texte literare − populare şi culte − aparţinând diverselor genuri şi specii. Opera epică. Opera lirică. Specii literare obligatorii: pastelul, fabula, doina populară.

1.3.2. Texte nonliterare: anunţul, ştirea.

Se vor selecta 6-8 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din

operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugerează ca textul de bază să nu depăşească, de regulă, două pagini. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Autorii de manuale şi profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.1 – 1.2.3 şi 1.3.1 – 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârsta elevilor.

2. Practica raţională şi funcţională a limbii

2.1. Comunicarea orală

2.1.1. Structurarea textului oralOrdonarea ideilor în comunicare (actualizare).

2.1.2. Textul dialogat şi cel monologat. Organizarea replicilor într-un dialog complex. Adaptarea la interlocutor. *Modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale. Monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ. Rezumatul oral (actualizare).

*Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele acte de vorbire: - identificarea sau diferenţierea unui obiect de altul ori a unei persoane de alta;- susţinerea unui schimb verbal într-o conversaţie de grup;- exprimarea gusturilor, expunerea unor opinii despre ceva sau cineva, stabilirea unei analogii, a unei comparaţii, exprimarea unei

impresii personale;- formularea unei propuneri, acceptarea ori refuzul unei propuneri;- descrierea unui obiect sau a unei persoane (a unui loc);- prezentarea unei acţiuni complexe.

2.2. Comunicarea scrisă

2.2.1. Procesul scrieriiOrganizarea unui text în funcţie de destinaţie (scrisoarea, anunţul). Semnele de punctuaţie: punctul şi virgula, linia de dialog şi linia de pauză. Semnele ortografice: cratima, punctul ca semn ortografic.

2.2.2.Contextele de realizareRelatarea. *Oferirea de informaţii privind diverse aspecte ale realităţii înconjurătoare.

Motivarea unei opinii privitoare la textele studiate sau la fapte/persoane din realitate. Descrierea de tip tablou, de tip portret. Povestirea. Rezumatul. Aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate.

3. Elemente de construcţie a comunicării

În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţională sau de altă natură, de ordonare, de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului nonliterar şi literar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenţă absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în şcoală, predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”, în variantele ei orală şi scrisă, normată şi literară, iar nu „limba ca sistem abstract”.

Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu predarea în şi pentru sine a unor „cunoştinţe gramaticale”, ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile, exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie, de punctuaţie şi de ortoepie, de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi, pornind de la un text, de la o situaţie concretă de comunicare, şi nu de la noţiunile teoretice.

Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă.

Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM, ediţia a II-a.

3.1. Lexicul (actualizare)Noţiunea de vocabular. Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului. a. Derivarea (actualizare).Sufixarea. Sufixele diminutivale şi sufixele augmentative. Prefixarea. b. Compunerea.Compunerea prin alăturare, subordonare1 şi abreviere.

1 Prin compunere prin subordonare se înţelege: 1. Subordonarea atributivă: a) substantiv + adjectiv; botgros, coate-goale, vorbă-lungă, acid clorhidric, Almaşul-Mare ş.a. b) adjectiv + substantiv (în unele formaţii mai vechi): bună-credinţă, bună-cuviinţă, bunăvoinţă, rea-credinţă, rea-voinţă etc.; c) substantiv + substantiv în genitiv: Calea Laptelui, ciuboţica cucului, gura-leului, floarea-soarelui, ochiul-boului, Gura Ocniţei, Neagra Şarului […], Delta Dunării ş.a.; d) substantiv + substantiv cu prepoziţie: apă de plumb, bou de baltă, floare-de-colţ, Roşiori de Vede, Baia de Aramă etc.; 2. Subordonare completivă (rezultatul unor izolări): fluieră-vânt, încurcă-lume, pierde-vară, zgârie-

c. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea).Substantive provenite din alte părţi de vorbire. Adjective provenite din verbe la participiu. Adverbe provenite din adjective şi din substantive. Familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte obţinute prin schimbarea valorii gramaticale).Câmpurile lexico-semantice (aplicativ). Sinonimele (actualizare). Antonimele (actualizare). Omonimele (omofone şi omografe). Arhaismele şi regionalismele.

3.2. Noţiuni de fonetică (actualizare). Regulile de despărţire a cuvintelor în silabe. Ortografia pentru despărţirea în silabe (inclusiv folosirea cratimei şi a apostrofului).

3.3. Noţiuni de sintaxă (actualizare). Felul propoziţiilor. Fraza. Propoziţia regentă. Elementul regent. Coordonarea şi subordonarea.

3.4. Morfosintaxa.

3.4.1. Verbul – (actualizare). Verbele predicative şi verbele nepredicative: copulative (numai a fi, a deveni) şi auxiliare.Modurile personale: indicativ, imperativ, conjunctiv, condiţional-optativ. Timpuri. Modurile nepersonale: infinitiv, gerunziu, participiu, supin.

3.4.2. Substantivul (actualizare). Substantivele defective de singular sau de plural. Substantivele colective. Cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului.

3.4.3. Substituţi ai substantivului3.4.3.1. Pronumele

Pronumele personal. Pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.

3.4.3.2. Numeralul (actualizare). Valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului. Numeralul cardinal şi numeralul ordinal. Funcţii sintactice.

3.4.4. Determinanţii substantivului

brânză, ducă-se pe pustii; 3. Subordonare faţă de un adjectiv, având ca rezultat un alt adjectiv: a) adjectiv nume de culoare combinat cu determinanţii deschis, închis: roşu închis/deschis; două adjective nume de culoare: galben-portocaliu, galben-verzui; c) adjectiv verbal precedat de un circumstanţial: bine-credincios, bine-venit, clar-văzător; 4. Subordonarea eterogenă prin care se formează numeralele: a) subordonarea circumstanţială de la 11 la 19: doisprezece (doi „peste“ zece); subordonarea atributivă de la 20 la 90, unde numerele ca 2, 3, 4 sunt atributele lui zece (22, 23, 24 etc.). (cf. art. Compunere, semnat de Angela Bidu-Vrănceanu, în Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Editura Nemira, 2001, p. 124-125).

Adjectivul (actualizare). Formele flexionare. Articolul demonstrativ (adjectival). Gradele de comparaţie. Funcţii sintactice. 3.4.5. Părţile de vorbire neflexionare

3.4.5.1. Adverbul (actualizare). Gradele de comparaţie. Funcţiile sintactice: complement circumstanţial de loc, de timp, de mod, atribut adverbial.

3.4.5.2. Prepoziţia (actualizare). Regimul cazual.3.4.5.3. Conjuncţia (actualizare). Exerciţii de folosire corectă a adverbului, a prepoziţiei şi a conjuncţiei.3.4.5.4. Interjecţia (actualizare). Interjecţii predicative.

3.5. Sintaxa propoziţiei (actualizare).

3.5.1. Predicatul. Predicatul verbal şi predicatul nominal (numai cu verbele copulative a fi şi a deveni). 3.5.2. Subiectul

Subiectul exprimat şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus). Acordul predicatului cu subiectul.

3.5.3. Atributul (actualizare). Atributul adjectival. Atributul substantival. Atributul pronominal. Atributul adverbial.3.5.4. Complementul (actualizare). Complementele circumstanţiale. Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod.

Complementele necircumstanţiale. Complementul direct. Complementul indirect.

4.2. Planificarea calendaristică (semestrială / anuală) şi planificarea pe unităţi de învăţare

a) CLASA A V - A

b) CLASA A VI - A

4.3. Fişe de asistenţă

4.4. Grile de observare a lecţiei

4.5. Proiectele de lecţie ale activităţilor didactice susţinute evaluate şi semnate de profesorul mentor

PROIECT DE LECŢIE(LECŢIA DE PROBĂ 2)

CLASA: a V – aPROPUNĂTOR: UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Tipuri de texte. Textul literar în versuri şi în prozăSUBIECTUL: „Căprioara” de Emil Gârleanu – Moduri de expunere în textul literar

(naraţiunea)TIPUL LECŢIEI: asimilarea de noi cunoştinţeDURATA: 50 minute

COMPETENŢE SPECIFICE:1.5 aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ

adecvat;2.1 înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral;3.2 recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ.

COMPETENŢE DERIVATE:a) COGNITIVE:

CC1. precizarea cărui text literar aparţine textul;CC2. identificarea etapelor unei acţiuni prezentate într-o naraţiune;CC3. înţelegerea relaţiilor dintre acţiune şi verbele prin care aceasta este comunicată;CC4. selectarea ideilor principale.

b) AFECTIVE:CA1. manifestarea de interes;CA2. dovedirea de toleranţă faţă de partenerii de grupă.

STRATEGIA DIDACTICĂ:METODE ŞI PROCEDEE: expunerea, explicaţia, conversaţia, argumentarea,

exerciţiul.MIJLOACE: manualul, fişe de lucru, tabla, planşă cu etapele naraţiunii, cvintetul,

ciorchinele.FORME DE ORGANIZARE: activitatea frontală, activitatea pe grupe, activitatea

individuală.RESURSE: capacităţile de învăţare ale elevilor, cunoştinţele lor anterioare.

BIBLIOGRAFIE:1. DOBRA, Sofia; SAMIHAIAN, Florentina; CRIŞAN, Alexandru – Limba română -

Manual pentru clasa a V-a,, Editura Humanitas Educational, Bucureşti, 20122. DOBRA, Sofia; MITRACHE, Gheorghe - Analize literare şi stilistice pentru clasele

V-VIII, Editura Coresi, Bucureşti, 20003. PARFENE Constantin - Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală,

Editura Polirom,Bucureşti,1999

DESFĂŞURAREA LECŢIEI:

Nr. crt.

ETAPELE LECŢIEI

TIMP ACTIVITATEA PROFESORULUI

ACTIVITATEA ELEVILOR

FORME DE ORGANIZARE

METODE

1. Moment organizatoric 2 min. Profesorul face prezenţa şi asigură un climat favorabil desfăşurării lecţiei.

Elevii se pregătesc pentru lecţie.

- Activitatea frontală

- Activitatea individuală

Conversaţia

2. Verificarea temei 3 min. Se solicită citirea şi corectarea temei: „Ce temă aţi avut pentru acasă?”

Elevii citesc tema (prin sondaj), ceilalţi verifică corectitudinea ei.


- Conversaţia- Analiza gramaticală

3. Anunţarea temei şi a obiectivelor; scrierea titlului pe tablă

2 min. Profesorul anunţă scopul şi obiectivele lecţiei şi notează titlul pe tablă.

Scopul: consolidarea deprinderilor de a analiza un text literar şi extinderea cunoştinţelor legate de modurile de expunere în textul literar.

Elevii notează şi ei în caiete titlul lecţiei.


- Expunerea

4. Prezentarea noului conţinut / Dirijarea învăţării

25 min.

Se face lectura textului, expresiv.

Se enunţă definiţia naraţiunii şi se notează pe tablă.

Se descoperă planşa cu etapele acţiunii (anexa 1) şi se fixează acestea pentru textul „Căprioara”.

Elevii sunt atenţi

Elevii notează în caiete.

Elevii descoperă etapele acţiunii textului.



- Lectura expresivă- Expunerea- Explicaţia

- Conversaţia- Reflecţia- Deducţia

În grup, elevii formează o reţea de discuţii având ca subiect o problemă controversată:

DA: NU:*pentru că *iedul ar fiiedul singur, fost mâncatnu se descurca de lup

*iedul nu poatesupravieţuisingur

ConcluzieCăprioara şi-a făcut datoria de mamă.

Argumentele pro şi contra legate de întrebarea supusă discuţiei se citesc cu glas tare şi se formulează concluzii care să reprezinte părerea unanimă a clasei.

În încheierea discuţiei elevilor li se propune să realizeze un cvintet cu tema Căprioara. EXP.:

CăprioaraBlondă,bună

Alintând,hrănind, iubindÎşi ajută puiul singur

Sacrificiu

Se împart elevii în trei grupe şi se atribuie

Elevii discută în contradictoriu, aducând argumente pro şi contra.

Elevii notează concluziile în caiete.

Elevii realizează fiecare câte un cvintet.Elevii notează în caiete exemplele cele mai interesante.

Elevii se grupează.





- Activitatea

-Argumentaţia

- Conversaţia

- Deducţia

A făcut bine căprioara că s-a aruncat în faţa

fiecărei grupe câte un cuvânt. Fiecare grupă îşi va alege câte un reprezentant care va scrie la tablă ce sugerează cuvântul atribuit. Cuvintele atribuite sunt: căprioara,iedul şi lupul (anexa 2).

Se stabilesc personajele participante la acţiune şi se clasifică în personaje principale: căprioara şi iedul şi personaje secundare: lupul.

Elevii se străduiesc să completeze ciorchinele atribuit în timpul alocat.

Elevii emit concluziile.

pe grupe


- Conversaţia

- Conversaţia

5. Asigurarea retenţiei şi a transferului

10 min.

Elevii primesc o fişă de lucru pe care o vor lucra individual (anexa 3). După rezolvarea ei se citesc răspunsurile şi se clasifică eventualele diferenţe.

Elevii încearcă să o completeze în timpul acordat


- Aprecieri verbale- Observaţia

6. Asigurarea feed-back-ului

6 min. Se analizează desfăşurarea activităţii şi se formulează concluziile. Profesorul face referire şi la modul în care elevii au participat la lecţie.

Elevii ascultă ţi pot formula completări sau întrebări, dacă este cazul.


- Aprecieri verbale- Observaţia- Încurajarea

7. Tema 2 min. Se va da tema pentru acasă:Realizaţi o compunere, de 15-20 de rânduri, în care să vă imaginaţi un alt final al textului „Căprioara” de Emil Gârleanu.

Elevii îşi notează tema

ANEXA 1

NARAŢIUNEA MOMENTELE NARAŢIUNII

DEFINIŢIE: Naraţiunea reprezintă înlănţuirea (succesiunea) evenimentelor

sau a faptelor într-o operă literară.

Opera literară este creaţia unui autor care pleacă de la un fapt real pe care

îl îmbogăţeşte cu noi semnificaţii ori îmbinări de cuvinte neaşteptate.

În opera literară ne întâlnim adesea cu sintagma:

autor narator personaj

(persoană care (vocea desemnată de (eroul central)

a scris opera) autor să povestească

întâmplările din opera

literară)

MOMENTELE NARAŢIUNII sunt:

Situaţia iniţială (expoziţiunea) – fixează coordonatele spaţio-temporale

ale acţiunii şi personajele participante la acţiune.

Cauza care modifică situaţia iniţială (intriga) - reprezintă evenimentul

care declanşează acţiunea.

Desfăşurarea acţiunii – prezintă evenimentele generate de cauza care

modifică situaţia iniţială.

Punctul de maximă tensiune (punctul culminant) – reprezintă

momentul de maximă tensiune / evenimentul cel mai tensionat.

Situaţia finală (deznodământul) – prezintă modul în care se finalizează

acţiunea.

ANEXA 2

CĂPRIOARA

IED

LUP

ANEXA 3FIŞĂ DE LUCRU

Recurgând la planul simplu de idei, identificaţi în text cele cinci etape ale naraţiunii. Completaţi tabelul de mai jos :

Ideile principale Etapele naraţiunii

Paragrafe corespunzătoare

Cine face acţiunea?

Verbele care desemnează acţiunea

Cuvinte care arată SentimenteleTimpul Spaţiul

*Căprioara îşi dezmiardă iedul cu dragoste.

Situaţia iniţială

*Fiindcă a venit vremea înţărcatului, căprioara trebuie să se despartă de puiul ei.

Cauza care modifică situaţia iniţială (intriga)

*Căprioara se îmbărbătează şi porneşte împreună cu iedul spre ţarcuri.*Căprioara şi iedul ajung în pădurea întunecată.*Când pătrund în luminiş, apare lupul.

Desfăşurarea acţiunii

*Căprioara se jertfeşte pentru puiul ei.

Depăşirea situaţiei dificile.

*Iedul îşi continuă drumul, iar viaţa căprioarei se stinge.

Situaţia finală (deznodământul)

PROIECT DE LECŢIE(LECŢIA DE PROBĂ 1)

CLASA: a VI – aPROPUNĂTOR: UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: LexiculSUBIECTUL: Noţiunea de vocabular. Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului.

Derivarea TIPUL LECŢIEI: mixtă (dobândire şi fixare a cunoştinţelor) DURATA: 50 minute

COMPETENŢE SPECIFICE:3.3. sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele citite;4.2. utilizarea de lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele

de îmbogăţire a vocabularului,pentru exprimarea nuanţată.

COMPETENŢE DERIVATE:c) COGNITIVE:

CC1. identificarea cuvintelor derivate;CC2. crearea de cuvinte prin derivare;CC3. identificarea elementelor de structură ale unor cuvinte derivate;CC4. clasificarea sufixelor şi prefixelor;CC5. utilizarea cunoştinţelor învăţate în contexte noi.

d) AFECTIVE:CA1. manifestarea de interes;CA2. dovedirea de toleranţă faţă de partenerii de grupă.

STRATEGIA DIDACTICĂ:METODE ŞI PROCEDEE: expunerea, explicaţia, conversaţia, exerciţiul, reflecţia,

deducţia, analiza gramaticală.MIJLOACE: manualul, fişe de lucru, tabla, rebusul, cubul.FORME DE ORGANIZARE: activitatea frontală, activitatea individuală.RESURSE: capacităţile de învăţare ale elevilor, cunoştinţele lor anterioare.

BIBLIOGRAFIE:1. MAZILU – IONESCU, Elena; JERCEA, Valentina – Limba română - Manual pentru

clasa a VI-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 20122. Dindelegan – Pană, Gabriela, Gramatica de bază a limbii române, Editura

Univers enciclopedic gold, Bucureşti, 2010.3. PARFENE Constantin - Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală,

Editura Polirom,Bucureşti,1999


Nr. crt.

ETAPELE LECŢIEI



FORME DE ORGANIZARE

METODE





Conversaţia

2. Verificarea temei şi actualizarea cunoştinţelor anterioare

3 min. Se solicită citirea şi corectarea temei: „Ce temă aţi avut pentru astăzi?”În timp ce ei citesc tema se ia, prin sondaj, două caiete la verificat.

Se pun întrebări în vederea verificării şi actualizării noţiunile dobândite în lecţia anterioară: „Ce lecţie aţi avut de pregătit?”, „Ce este vocabularul?”, „Ce sunt regionalismele?”, „Dar arhaismele?”, „Dar neologismele?”, „Sunt importante acestea în vocabularul unei limbi?”, „De ce?”, „Ce alte mijloace de îmbogăţire a limbii mai cunoaşteţi?”


Elevii numiţi răspund.




- Conversaţia

3. Captarea atenţiei 4 min. „Plecând de la rezolvarea unui rebus, se va obţine, pe coloana AB, un cuvânt care ne va conduce la tema lecţiei de astăzi. Pentru aceasta trebuie să răspundeţi la următoarele întrebări (vezi anexa 1)”

Elevii încearcă să răspundă la întrebări şi să completeze rebusul

- Activitate frontală combinată cu cea individuală

- Reflecţia


2 min. Profesorul anunţă scopul şi obiectivele lecţiei şi notează titlul pe tablă.La sfârşitul orei veţi şti: să identificaţi cuvintele derivate; să creaţi cuvinte prin derivare; să identificaţi elementele de



- Expunerea

structură ale unor cuvinte derivate; să clasificaţi sufixele şi prefixele; să utilizaţi cunoştinţele învăţate în contexte noi.


25 min.

Se scriu pe tablă următoarele exemple:I. piatră – împietrit pietricicăAceastă piatră este tare.A împietrit de spaimă.Pietricica a sărit departe.

II. încurcă + lume încurcă-lumeUneori pisica încurcă ghemele.Era multă lume adunată.Eşti un încurcă-lume.

III. verb substantivAm citit cartea.Cititul este o plăcere.

Concluzie: vocabularul limbii române se îmbogăţeşte continuu. Procedeele prin care se obţin cuvinte noi pornind de la cuvinte existente deja în limbă constituie mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului. Aceste procedee sunt:a) derivarea = constă în adăugarea de sufixe sau/ şi prefixe la un cuvânt de bază;b) compunerea = constă în alăturarea a două sau mai multe cuvinte existente în limbă pentru a obţine un cuvânt cu un înţeles nou faţă de înţelesul cuvintelor componente;c) schimbarea valorii gramaticale = în contexte diferite acelaşi cuvânt poate avea valori gramaticale diferite (adjectiv, adverb,verb, substantiv).

Elevii notează în caiete exemplele după care le discută.

Elevii notează în caiete definiţiile.

- Activitatea frontală combinată cu cea individuală

- Expunerea

- Explicaţia

- Conversaţia


8 min. Fişă de evaluare (Anexa 4)

CUBUL

Se propune elevilor un joc având ca scop evaluarea cunoştinţelor. Utilizându-se un cub, pe fiecare latura având o sarcină diferită, se solicită elevilor să răspundă rapid şi corect cerintelor.

Elevii vor răspunde la sarcinile aferente feţelor cubului


- Metodacubului



Elevii ascultă şi pot formula completări sau întrebări, dacă este cazul.



8. Tema 1 min. Se va da tema pentru acasă:Două exerciţii din manual:

1. Găsiţi diminutivele şi augmentativele din textele de mai jos. Indicaţi sufixele diminutivale şipe cele augmentative.

2. alcătuiţi cuvinte derivate folosind elementele date mai jos:cuvinte de bază; prefixe.


ANEXA 1

REBUS

A

D

E

R

I

V

A

R

E

B

1. Grup de două sunete format dintr-o vocală şi o semivocală care se pronunţă în aceeaşi silabă.2. Forma sonoră a unei litere.3. Grup de trei sunete diferite (o vocală şi două semivocale) care formează o singură silabă.4. Întâlnire a două vocale pronunţate succesiv în silabe diferite.5. Totalitatea cuvintelor dintr-o limbă.6. Segment fonetic alcătuit dintr-unul sau din mai multe sunete pronunţate printr-un singur efort respirator.7. Forma grafică a unui sunet.8. Ştiinţa care se ocupă de studiul sunetelor unei limbi.

REZOLVARE:1. DIFTONG2. SUNET3. TRIFTONG4. HIAT5. VOCABULAR6. SILABA7. LITERA8. FONETICA

http://foneme.dictionarweb.com/

http://fonetic.dictionarweb.com/

http://silabe.dictionarweb.com/

http://succesiv.dictionarweb.com/

http://vocale.dictionarweb.com/

ANEXA 2

FIŞĂ DE LUCRU

1. Completează tabelul, de la cuvintele date în tabel:

Cuvânt de bază Rădăcina cuvântului Sufix PrefixArgintiu

Bătrâneţe

Şoimeşte

Refolosibil

Strămoş

Antevorbitor

Pisicuţă

Răsuci

Despovăra

ANEXA 3

Fişă de lucru- sufixe diminutivale şi augmentative -

1. Scrie în cerculeţe sufixele cu care ai putea forma, prin derivare, diminutive de la următoarele cuvinte, după modelul:

2. Găseşte cuvinte care pot constitui baze de la care se pot forma augmentative cu sufixele:

…… + - an ………………......................................................

.......+ -oi (oaie)……………………………………………….

..........+ -andru

..........................

..........................

..........................

3. Formaţi câte un derivat diminutival şi unul augmentativ de la cuvintele:

băiat broască

pisică pod iepure

-uţă

fată clopot rândunea

ANEXA 4

CUBUL

Fiecare elev va roti cubul asemenea unui zar şi va răspunde cerinţei corespunzătoare feţei cubului.

Formează prin derivare un 1. substantiv de la harnic2 adverb de la toamna

1. Augmentativ de la cuvintele copil, găleată.2. Numeşte un sufix colectiv

Dă exemplu de1. derivate cu prefix neologic2. diminutive de la sanie, nor.

1. Scrie câte un antonim , păstrând radicalul, pentru cuvântul drept, politic.2. Formează un adjectiv derivat de la cuvântul copil.

1. Explică formarea cuvântului neîndrumat.2. Dă exemplu de un cuvânt derivat ce denumeşte un instrument.

1. Diminutiv cu sufixul –aş, -iţă, -uşă.2. Dă exemplu de un sufix augmentativ.

PROIECT DE LECŢIE(LECŢIA FINALĂ)

CLASA: a VI – aPROPUNĂTOR: UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: VerbulSUBIECTUL: Modurile personale: conjunctivul. Timpurile modului conjunctiv.TIPUL LECŢIEI: mixtă (dobândire şi fixare a cunoştinţelor) DURATA: 50 minute

COMPETENŢE SPECIFICE:3.4. sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor citite (nonliterare şi literare).

COMPETENŢE DERIVATE:e) COGNITIVE:

CC1. recunoaşterea modului conjunctiv;CC2. diferenţierea modului conjunctiv de alte moduri verbale;CC3. diferenţierea timpurilor modului conjunctiv;CC4. folosirea corectă a conjunctivului cu valoare imperativă;CC5. identificarea funcţiilor sintactice ale verbelor la conjunctiv.

f) AFECTIVE:CA1. participarea cu interes la lecţie;CA2. deschidere la receptarea noilor cunoştinţe;CA3. manifestarea de interes pentru rezolvarea exerciţiilor.

STRATEGIA DIDACTICĂ:METODE ŞI PROCEDEE: expunerea, explicaţia, conversaţia, exerciţiul, reflecţia,

analiza gramaticală.MIJLOACE: manualul, fişe de lucru, tabla.FORME DE ORGANIZARE: activitatea frontală, activitatea individuală.RESURSE: capacităţile de învăţare ale elevilor, cunoştinţele lor anterioare.

BIBLIOGRAFIE:1. MAZILU – IONESCU, Elena; JERCEA, Valentina – Limba română - Manual pentru

clasa a VI-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 20122. Dindelegan – Pană, Gabriela, Gramatica de bază a limbii române, Editura Univers

enciclopedic gold, Bucureşti, 2010.3. GOIA, Vistian; DRĂGOTOIU, Ion - Metodica predării limbii şi literaturii române,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995


Nr. crt.

ETAPELE LECŢIEI



FORME DE ORGANIZARE

METODE





Conversaţia

2. Verificarea temei şi actualizarea cunoştinţelor anterioare

3 min. Se solicită citirea şi corectarea temei: „Ce temă aţi avut pentru astăzi?”

Se pun întrebări în vederea verificării şi actualizării noţiunile dobândite în lecţia anterioară: „Ce lecţie aţi avut de pregătit?”, „Ce exprimă verbul la modul imperativ? Daţi exemple de propoziţii în care să folosiţi verbe la modul imperativ. Ce funcţie sintactică îndeplinesc verbele la modul imperativ?”, „Ce este propoziţia imperativă?”, „Daţi exemple.”


Elevii numiţi răspund.




- Conversaţia

3. Captarea atenţiei 2 min. Se scriu pe tablă următoarele exemple:Să mergem să ne plimbăm în parc.Trebuie să plecăm mai repede.Acum, să privim aceste tablouri!Se cere să se precizeze ce fel de acţiune prezintă verbele subliniate.

Elevii încep să realizeze sarcina de lucru, în timp ce profesorul numeşte câte o persoană pentru a rezolva exerciţiile.

- Activitate frontală combinată cu cea individuală

- Reflecţia- Analiza gramaticală

4. Anunţarea temei şi a obiectivelor

2 min. Profesorul notează titlul pe tablă: Modurile personale: conjunctivul. Timpurile modului conjunctiv.Profesorul anunţă obiectivele urmărite: să



- Expunerea

recunoaşteţi modul conjunctiv; să faceţi diferenţa dintre modul conjunctiv şi alte moduri verbale; să faceţi diferenţa timpurilor modului conjunctiv; să folosiţi corect conjunctivul cu valoare imperativă; să identificaţi funcţiile sintactice ale verbelor la conjunctiv.


30 min.

Se reţine că: Verbul la modul conjunctiv exprimă o acţiune posibilă, realizabilă. Modul conjunctiv se formează astfel:

+ =

să mergem să mergem

Se dă spre rezolvare fişele de lucru (anexa 1) (pe două numere), după care se verifică corectitudinea rezolvării.

Se scriu pe tablă propoziţiile:Să fi lucrat cu atenţie,n-ar fi greşit!Să fi ascultat sfatul mamei, acum n-ar plânge!

Se ajunge la concluzia ca verbele subliniate exprimă o acţiune anterioară momentului vorbirii.

Se reţin următoarele:*Modul conjunctiv are două timpuri:- prezent: Trebuie să iau bilete de la

Elevii notează în caiete definiţiile.

Elevii completează fişa de lucru şi răspund când sunt solicitaţi.

Elevii sunt atenţi la explicaţiile profesorului şi notează în caiete, atunci când este necesar.

- Activitatea frontală combinată cu cea individuală


- Expunerea

- Explicaţia

- Conversaţia

- Reflecţia

SĂconjuncţie

Verb de conjugat

Verb la conjunctiv

agenţie.- perfect: Trebuia să fi luat bilete de la agenţie.

*Timpul perfect este un timp compus, format din: să (conjuncţie) + verbul auxiliar a fi (cu formă fixă) + verb de conjugat

mod conjunctiv – timp perfect

Exp. să fi plecat; să fi văzut

*La timpul perfect verbul are aceeaşi formă pentru toate persoanele, la singular şi la plural.

Pentru consolidare se dă fişă de lucru. (anexa 2). În timp ce se lucrează câte un elev este solicitat să rezolve la tablă.

*Se atrage atenţia asupra faptului că:Verbele a şti,a fi,a ţine,a veni,a deveni se scriu la persoana a II-a singular modul conjunctiv, timpul prezent,cu doi „i”.

Verbele la modul conjunctiv pot să exprime o poruncă, un îndemn. În scris, acest lucru este marcat prin semnul exclamării pus la sfârşitul propoziţiei, iar în vorbire - printr-o intonaţie adecvată.

Elevii completează fişa de lucru.Elevii, care sunt întrebaţi, răspund.





- Conversaţia

- Expunerea

Elevii sunt puşi să observe la exemplele date funcţia sintactică a verbelor la modul conjunctiv.Concluzia este că: în propoziţie, verbele la modul conjunctiv au funcţia sintactică de predicat.

Pentru consolidare se rezolvă două exerciţii din manual. (anexa 3)

Se revine cu precizarea că sunt situaţii când verbul la modul conjunctiv se foloseşte fără conjuncţia să. Aceste construcţii se întâlnesc mai ales în limba vorbită.Se cere o atenţie deosebită pentru a nu confunda modul conjunctiv cu timpul viitor popular al modului indicativ.

Viitor popular- verbul auxiliar a avea sau particula o se află înaintea conjuncţiei să: are să vină, o să plece;- înţelesul de viitor:Ştie că o să vină. = Ştie că va veni. modul conjunctiv- nu are verb auxiliar în faţa conjuncţiei să: să vină, să plece;- nu poate fi înlocuit cu forma de viitor:Ştie să vină aici. ≠ Ştie că va veni aici.

Elevii recitesc exemplele şi analizează verbele la modul conjunctiv. Prin sondaj, răspund solicitării.

Elevii rezolvă exerciţiile.

Elevii sunt atenţi la explicaţii.




- Analiza gramaticală- Conversaţia

- Explicaţia

6. Asigurarea retenţiei şi 5 min. Se dă spre rezolvare o fişă de lucru (anexa Elevii încearcă să rezolve - Activitatea - Analiza

a transferului 4) pentru a recapitula ce s-a discutat în timpul lecţiei.

fişa în timpul alocat individuală gramaticală



Elevii ascultă şi pot formula completări sau întrebări, dacă este cazul.



8. Tema 1 min. Se va da tema pentru acasă:Realizaţi un text de circa 10 – 15 rânduri în care să folosiţi cât mai multe verbe la modul conjunctiv timpul prezent şi perfect precum şi la viitorul popular (cel puţin 10) şi analizaţi câte un verb din fiecare tip.


ANEXA 1

FIŞĂ DE LUCRU 1

Găsiţi în textul următor verbele la modul conjunctiv:a) „Mamiţica şi tanti Miţa au promis tânărului Goe să-l ducă-n Bucureşti.”

(I. L.Caragiale, D-L Goe…)b) „Ce rău e să fii băiat mare”, căscă Dănuţ răsturnându-se pe divan. Din

pricina Olguţei şi a Monicăi trebuia să-ndure până la masă pedeapsa unei sonate de Beethoven.” (I. Teodoreanu, La Medeleni)

FIŞĂ DE LUCRU 2

Completaţi enunţurile folosind verbe la modul conjunctiv:I-am spus …….. .Sperau ……….. .Ştiam că telefonul e deranjat şi am cerut ……………… .……………… şi vom pleca.Am înţeles că ei vor ……………….. .

ANEXA 2

FIŞĂ DE LUCRU

Completaţi tabelul după modelul dat:

Verb la modul infinitiv Pers. a II-a sing.modul conjunctiv

Enunţ

A şti Să ştii Trebuie să ştii lecţia.A fiA ţineA veniA deveni

ANEXA 3

Exerciţiul nr. 1

Construiţi câte trei enunţuri în care verbele la modul conjunctiv să exprime, pe rând, un îndemn, o poruncă.

Exerciţiul nr. 2

Completaţi tabelul cu verbele din textele de mai jos:

Verb la modul conjunctiv

Timp Persoană Număr Funcţie sintactică

a) „- Mâinile ţi-s curate? … Ia să văd…. Dănuţ – Dănuţ! Pentru ce-s făcute periile de unghii?

„Pentru mata, mamă, ar fi răspuns Olguţa”, gândi Dănuţ, roşindu-se.- Să vii mâine dimineaţă să-ţi tai unghiile. Ai auzit?”

(I. Teodoreanu, La Medeleni)

b) „Să fii gingaş ca o floare, Luminos ca luna seara…”

(M. Eminescu, Miron şi Frumoasa-fără-Corp)

c) „Noi, însă, am fi fost mult mai bucuroşi să ne fi întrebat cineva dacă nu ni-i foame.”

(C. Hogaş, Pe drumuri de munte)

ANEXA 4

FIŞĂ DE LUCRU

1. Identificaţi verbele la modul conjunctiv:

„Generalul german dǎdu semn de nelinişte şi dǎdu sǎ plece.” (Farsa- V. Voiculescu).

„Sǎ-l tai şi sǎ-l arunci în foc, ca pe un netrebnic, îl povǎţui Domnul.” (Mântuirea smochinului- V. Voiculescu)„Ei, Nae, ce se aude, sǎ fi intrat în rǎzboi?

(Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de rǎzboi- Camil Petrescu)„Acum voia sǎ se fi rǎzbunat, o rǎzbunare tot aşa de cruntǎ ca şi moartea ce şi-o alesese.”

( Maidanul cu dragoste- G. M. Zamfirescu)

2. Completaţi tabelul după modelul dat:

Verb la modul infinitiv

Pron. pers. forma accentuată

Verb la mod. conj. + forma neacc. a pron.

Enunţ

A da Mie Să-mi dai Am rugat-o să-mi dea pixul.A privi Pe elA anunţa Pe noiA spune ŢieAarăta nouă

4.6. Proiect didactic pentru dirigenţie

PROIECT DE LECŢIE

CLASA: a V – aPROPUNĂTOR: MODULUL: AutocunoaştereaSUBIECTUL: Cine sunt eu?TIPUL LECŢIEI: mixtă (dobândire şi fixare a cunoştinţelor) DURATA: 50 minute

COMPETENŢE SPECIFICE:1. identificarea de situaţii în care se manifeste stimă de sine;

COMPETENŢE DERIVATE:a) COGNITIVE:

CC1. conştientizarea realizărilor personale,aptitudinilor şi deprinderilor proprii;CC2. definirea propriei persoane pornind de la itemi daţi;CC3. realizarea portretului unuicoleg.

b) AFECTIVE:CA1. participarea cu interes la lecţie;CA2. deschidere la receptarea noilor cunoştinţe;

STRATEGIA DIDACTICĂ:METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, exerciţiul, reflecţia, dezbaterea

exerciţiul de spargere a gheţii, explicaţia, dezbaterea, chestionarul, conversaţia, brainstorming-ul, jocul de rol.

MIJLOACE: fişa elevului. chestionare, markere, carioca, fişe de lucru, fişe de evaluare

FORME DE ORGANIZARE: activitatea frontală, activitatea individuală. pe grupe

RESURSE: capacităţile de învăţare ale elevilor, cunoştinţele lor anterioare.

BIBLIOGRAFIE:***Dirigintele, ora de dirigenţie - Tribuna învăţământului;

***Noi repere privind activitatea educativă – Ghid metodologic - 2002HODOŞ, Claudia; PARASCHIVOIU, Cosmina - Elena; TUDOR, Viorica –

Viitorul începe azi, ghid metodologic de orientare şi consiliere şcolară, Editura Magister, Sibiu, 2005


Nr. crt.

ETAPELE LECŢIEI



FORME DE ORGANIZARE

METODE

1. Moment organizatoric 2 min. Profesorul face prezenţa şi asigură o ambianţă plăcută în clasa de elevi.- citeşte motto-ul:”Îndrăzneşte să devii ceea ce eşti! Există posibilităţi minunate în fiecare fiinţă. Convinge-te de forţa ta şi spune mereu: Nu depinde decât de mine.“

Elevii se pregătesc pentru lecţie.- se comentează motto-ul



Conversaţia

2. Captarea atenţiei 3 min. - JOC „CALITĂŢILE NUMELUI MEU”

Exp.: Muncitoare Ambiţioasă Recunoscătoare Isteaţă Amabilă

Fiecare elev îşi scrie prenumele vertical şi identifică calităţi personale, care să înceapă cu fiecare literă cuprinsă în prenume.


- Conversaţia

- Reflecţia


2 min. Profesorul anunţă scopul şi obiectivele lecţiei şi notează titlul pe tablă.

Scopul: formarea şi dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere.

Elevii sunt atenţi la profesor.


- Expunerea

4. Sarcini de lucru 25 min.

a. „Afluenţii fluviului” (anexa 1)- desenaţi cursul unui fluviu- desenaţi patru râuri, afluenţi ai fluviului şi mai multe pâraie care să se verse în fiecare râu- în dreptul fiecărui râu notaţi câte una din întrebările: Cine sunt eu? Ce-mi place? Ce nu-mi place? Cum sunt eu?

Elevii rezolvă sarcinile fişei

- imaginaţi-vă că sunteţi într-o barcă care navighează pe acel fluviu- răspundeţi la întrebări când ajungeţi în dreptul fiecărui râu

b. „Steaua respectului de sine” (anexa 2)Completaţi: - trei lucruri pozitive care vă caracterizează - două realizări de care sunteţi mândri- două lucruri pentru care vă apreciază oamenii- două lucruri pe care doriţi să le schimbaţi la voi- două obiective de viitor- două lucruri pe care le aduceţi într-o prietenie

c. Joc de completare a ciorchinelui „Eu”. (anexa 3). Se trec calităţi ale elevului

d. Se împarte fiecărui elev câte o fişă pentru completare (anexa 4).

Elevii rezolvă sarcinile fişei

Elevii completează, individual, ciorchinele.

Elevii completează fişa primită.

5. Dezbaterea 10 min.

Se cere elevilor să-şi prezinte fişele Se analizează fişele şi se trag concluzii.

Elevii îşi prezintă fişele cu datele cerute


- Aprecieri verbale- Observaţia

Eu


Se vor forma 4 grupe de eleviSe cere grupelor să alcătuiască „Portretul elevului model

Se împart elevii în grupe Îşi aleg liderul de grupFiecare grupă realizează sarcinaSe premiază grupa câştigătoare

- Activitatea pe grupe

- Conversaţia



Elevii ascultă ţi pot formula completări sau întrebări, dacă este cazul.



8. Tema 2 min. Se aminteşte tema pentru ora viitoare.

ANEXA 3

CIORCHINELE

Eu

ANEXA 4

FIŞA ELEVULUI

Gândiţi-vă la unele dintre lucruri pe care le-aţi învăţat uşor şi repede.

1. Enumeră 3 lucruri pe care le-ai învăţat uşor şi repede.

a. ……………………………………………

b. ……………………………………………

c. ……………………………………………

2. Ce ai învăţat perseverând, oricât de greu ţi-a fost?

……………………………………………………………………………

3. Ce anume ai arătat altora să facă?

……………………………………………………………………………

4. Notează câteva dintre realizările tale cu care te mândreşti?

……………………………………………………………………………

5. La ce disciplină de învăţământ ai avut cele mai bune rezultate?

……………………………………………………………………………

6. Completează următoarele propoziţii:

Sunt un elev care ………………………………………………

Aş vrea ca ceilalţi să ştie despre mine că ……………………………..

Mă mândresc cu …………………………………………

Îmi este greu să recunosc că …………………………….

Unul dintre cele mai drăguţe lucruri pe care aş putea să le spun despre mine e că

………………………………………………………..

Mă enervează ……………………………………

Mă simt foarte bine când ……………………………………………

Mă întristează …………………………………………….

Mă tem de ……………………………………….

Mă simt singur(ă) ……………………………………………..

Urăsc …………………………………………….

Mă emoţionează …………………………………………..

4.8. Fişă de caracterizare psihopedagogică a elevei IONESCU Cătălina

Cunoaşterea psihologică a elevilor este un program complex şi de durată care presupune acţiuni multiple şi care se realizează într-o metodologie specifică. Pentru realizarea acestui lucru este necesară utilizarea unui program cadru de studiere psihologică care să cuprindă reperele principale ale activităţii de cercetare şi sistematizare a materialului faptic.

În continuare voi realiza caracterizarea psihologică a elevei IONESCU CĂTĂLINA, care se structurează pe următoarele capitole:

1. Date generale despre elev;2. Aspecte principale ale activităţii şi conduitei de învăţare şcolară ale elevului;3. Trăsături principale ale personalităţii elevului;4. Concluzii psihopedagigice.

1. Date generale despre elevA. Date biografice despre elev şi mediul său familial.Ionescu Cătălina este o elevă în clasa a VI-a A în cadrul Şcolii Gimnaziale Munteni,

Jud. Galaţi, cu vârsta de 11 ani, născută la 13 martie 2001.Domiciliază împreună cu familia în localitatea Munteni, Jud. Galaţi.Tatăl, Ionescu Vasile, în vârstă de 45 ani, este macaragiu în cadrul S.C. „Pentagon”

S.R.L., cu sediul în Tecuci, Jud. Galaţi, iar mama, Ionescu Maria, în vârstă de 40 ani, este confecţioner îmbrăcăminte în cadrul S.C. „Străduinţa” S.A. din Tecuci, Jud. Galaţi.

Este o familie normală, fără probleme aparte, alcătuită din cinci membri: tată, mamă şi trei copii, Cătălina fiind mezina. Ceilalţi doi copii, Georgiana de 16 ani elevă în cadrul Colegiului Naţional „Calistrat Hogaş” Tecuci, şi, respectiv, Ionuţ în vârstă de 19 ani, student în cadrul Universităţii „Dunărea de Jos”, Facultatea de Litere, Galaţi, şi în acelaşi timp angajat cu jumătate de normă în cadrul S.C. „Carul cu bere” S.R.L. din Galaţi, ca ospătar.

Starea materială a familiei este una modestă, dar care asigură, în general, toate solicitările membrilor săi.

Nivelul cultural al familiei este mediu, părinţii având ca studii şcoală profesională şi calificare pe meserie.

Între părinţi şi copii au loc relaţii armonioase de înţelegere. Copii dispun de tot ceea ce au nevoie pentru o dezvoltare armonioasă şi au condiţii propice pentru învăţare. De asemenea, în timpul liber sunt solicitaţi la diverse treburi gospodăreşti care presupun, totuşi, un efort fizic ridicat, dar care le pot îmbogăţi aria de cunoaştere.

Influenţele din afara familiei sunt reduse, deoarece, în timpul liber, în afara participării la treburile gospodăreşti, preferă să caute informaţii din toate domeniile prin intermediul Internetului sau să joace jocuri de cultură generală. În apropierea locuinţei, are doi copii vecini, de vârstă apropiată cu care îşi mai petrece timpul din când în când. Cu alte rude sau cunoştinţe se întâlneşte mai rar, datorită distanţei dintre ei, dar poartă legătura cu acestea prin mijloacele moderne de comunicare (telefon, email).

B. Date privind starea sănătăţii şi dezvoltarea fizică şi psihică a elevului. Eleva are o dezvoltare fizică armonioasă şi clinic este sănătoasă.Nu a suferit în trecut de boli după urma cărora ar fi putu rămâne cu sechele. Nici în

prezent nu suferă de boli care să o împiedice în activitatea şcolară. Rezistenţa la eforturi fizice şi intelectuale este normală.

Este în evidenţa medicului de familie cu boli cu câteva forme uşoare de răceală şi gripă şi cu o intervenţie chirurgicală de deviaţie de sept.

2. Aspecte principale ale activităţii şi conduitei de învăţare şcolară aleelevuluiA. Date privind rezultatele obţinute de elev în activitatea de învăţare şcolarăEleva prezintă următoarele caracteristici ale funcţiei senzorio-perceptive: percepţie,

spirit de observaţie, precizie.Nivelul de inteligenţă este la stadiul bun. Această statistică s-a făcut în urma supunerii

elevei unui de test de inteligenţă. Rezultatul acestui test a fost de 100.Prezintă o memorie vizuală bună şi memorie de lungă durată. Această informaţie a

fost dată în urma unor succesiuni de întrebări din diferite domenii utilizate în jocurile de cultură generală şi din informaţiile predate la şcoală.

Reproductiv-creativă eleva este inventivă.Pentru activităţi literar artistice eleva dă dovadă de originalitate.În ceea ce priveşte limbajul, eleva are un vocabular bogat, o exprimare frumoasă şi

corectă.La începutul şcolarităţii rezultatele obţinute de elevă au fost de bine spre foarte bine ca

ulterior să fie de foarte bine. Acelaşi regres de acomodare s-a înregistrat şi la trecerea la clasa a V-a, când s-a schimbat modalitatea de notare (de la calificative – la note) şi cadrul didactic (de la învăţător – la profesori individuali pentru fiecare disciplină).

Nu sunt variaţii foarte mari la rezultatele obţinute de elevă de la o materie la alta.

B. Date privind stilul de muncă intelectuală a elevului.Stilul de muncă intelectuală a elevei este unul sistematic, ritmic, organizat. Programul

de desfăşurare al activităţilor este bine organizat, cu pauzele necesare pentru odihnă.Îndeplineşte cu sârguinţă toate sarcinile ce i se atribuie, iar gândul de independenţă în

activitate este ridicat.Încearcă mereu să aducă îmbunătăţiri în tot ceea ce face folosindu-se de imaginaţie şi

creativitate.

C. Date privind atitudinea elevului faţă de munca şi succesul la învăţătură.În general, eleva manifestă interes pentru activitatea de învăţare şcolară, pregătindu-şi

lecţiile zilnic, în mod organizat şi ordonat, dând dovadă de multă pricepere şi înţelepciune, şi participând în mod activ la ore pentru toate disciplinele.

În ceea ce priveşte activităţile extraşcolare, eleva prezintă de asemenea, interes, participând la cât mai multe dintre ele şi obţinând chiar, şi rezultate satisfăcătoare şi excelente.

Arată un interes deosebit faţă de limba şi literatura română precum şi faţă de limbile străine studiate în şcoală, respectiv limba engleză şi limba franceză, însă nu neglijează nici celelalte materii.

Nu înregistrează dificultăţi de înţelegere sau de învăţare la niciuna din disciplinele studiate.

În general, calitatea lucrărilor orale dar mai ales a celor scrise sunt de lăudat.În afara orelor de curs participă în mod frecvent la ore de limbă franceză în cadrul

unui program organizat de „Club Art”, în Tecuci, precum şi la ore de dans popular în cadrul programului organizat de „Căminul Cultural” din localitatea Munteni. Prin intermediul acestor programe a participat la diferite concursuri unde a obţinut diverse premii.

În general, rezultatele şcolare dar şi cele extraşcolare sunt bune şi foarte bune, sau chiar excelente, are tot sprijinul din partea cadrelor didactice şi al părinţilor, este ambiţioasă şi sârguincioasă, dispune şi de capacităţi intelectuale, doar trebuie să profite de ceea ce a fost înzestrată.

D. Date privind disciplina elevului la lecţiiEleva este atentă, participă activ, prezintă interes pentru lecţie, are intenţia distributivă,

continuă, concentrată şi susţinută.Din modul de comportare dă dovadă că ştie şi chiar respectă regulile şcolare.Are o frecvenţă aproximativ totală la lecţii şi o purtare, în general, exemplară.

E. Date privind activitatea şi conduita elevului în colectivul şcolar.Dacă analizăm modul cum participă la viaţa de grup, putem spune că este sociabilă,

comunicativă, stabilă, leagă uşor relaţii, caută contactul cu grupul. Dă dovadă de o conduită civilizată în colectivul şcolar, are iniţiativă, deprinderi organizatorice, şi chiar de lider, dacă este nevoie.

Este văzută de colegi ca o bună colegă, serviabilă, te înţelegi şi te împrieteneşti uşor cu ea, săritoare la nevoie, te poţi bizui pe ea, o persoană de cuvânt. Este apreciată de către aceştia pentru rezultatele la învăţătură, performanţele extraşcolare, că este prietenoasă, apropiată şi de modul cum reuşeşte să rezolve anumite situaţii mai dificile.

Nu are reticenţe faţă de unii dintre colegi şi nu-i judecă după criterii de rasă, bani, îmbrăcăminte, inteligenţă, ci îi tratează în mod egal.

3. Trăsături principale ale personalităţii elevului.A. Date privind particularităţile proceselor intelectuale ale elevului.Are un spirit de observaţie pătrunzător, ascuţit, multilateral, nu este emotivă este

îndrăzneaţă, veselă, optimistă, vede o rezolvare a tuturor problemelor.Are o putere de judecată, capacitate de analiză şi de sinteză a informaţiilor dezvoltată,

de desprindere a esenţialului, rapiditate, supleţe şi independenţă în gândire, dar şi caracter critic al acesteia, se pricepe la a stabili relaţii şi asociaţii între cunoştinţe.

Dă dovadă de o memorie logică, mult mai dezvoltată cea olfactivă, vizuală, are rapiditatea întipării cunoştinţelor, trăinicia păstrării, exactitatea şi promptitudinea reactualizării.

Nivelul de dezvoltare al creativităţii generale a elevului este spre înalt.

B. Date privind interesele şi aptitudinile elevului.Nivelul de inteligenţă este la stadiul bun spre foarte bun.Prezintă aptitudini pentru literatură şi ceea ce ţine de limbă română şi cele două limbi

străine studiate în şcoală, engleză şi franceză, lucru apreciat după uşurinţa însuşirilor cunoştinţelor la aceste materii, precum şi după rezultatele obţinute în mod constant la acestea.

Interese consolidate la elevă sunt pentru literatură şi ştiinţă.Lucrează repede, rezolvă uşor şi corect sarcinile de învăţătură.

C. Date privind trăsăturile de temperament ale elevului. indicatori privind forţa proceselor nervoase : capacitatea de a lucra încordat, de

a cuprinde sarcini complexe, posibilitatea de a analiza activităţile începute, capacitate de muncă îndelungată în condiţii de suprasolicitare, refacere rapidă a forţelor intelectuale după oboseală, capacitate de concentrare îndelungată a atenţiei, rezistenţă la stimuli perturbatori;

indicatori privind slăbiciunea proceselor nervoase : reactivitate scăzută; indicatori privind echilibrul proceselor nervoase : capacitatea de lucru

constantă pe întregul parcurs al acestei activităţi, echilibru, stăpânire de sine; indicatori privind modalitatea proceselor nervoase : dinamismul activităţii

mintale este crescut, uşurinţa trecerii de la o activitate la alta, capacitatea de a

găsi soluţii noi în situaţii schimbătoare, uşurinţa formării şi transformării deprinderilor în obişnuinţe, angajare uşoară în activitate.

D. Date privind trăsăturile de caracter ale elevuluiConcepţia generală despre lume şi viaţă se înscriu în parametri normali şi încearcă să

transpună acest lucru în mod asemănător în viaţa de zi de zi.În ceea ce priveşte aptitudinile caracteriale ale elevei, acestea se încadrează la atitudini

pozitive ce aparţin următoarelor categorii: atitudini faţă de ceilalţi oameni : este dominatoare, încăpăţânată, cu spirit de

colaborare, politicoasă, deschisă spre relaţii; atitudini faţă de muncă : echilibrată, conştiincioasă, îşi concentrează activitatea

unui scop unic, perseverenţă, exigenţă, responsabilitate; atitudini faţă de sine : încrezătoare în propriile puteri şi mulţumită de sine.

Eleva aparţine tipului de caracter flegmatic şi putem menţiona ca puncte forte de caracter: calmă, echilibrată, spirituală, sobră, afabilă, demnă de încredere, conciliantă, stabilă, bună ascultătoare, consecventă, bună manager, iar ca puncte slabe ale acestui caracter: neimplicată, apatică, încăpăţânată, se mobilizează greu, indiferentă, neperseverentă, puţin adaptată la schimbare.

4. Concluzii psihopedagigiceÎn concluzie pot spune că eleva Ionescu Cătălina se înscrie în tiparul elevului silitor,

care îşi îndeplineşte cu conştiinciozitate obligaţiile de elev, coleg, prieten şi copil. Trebuie stimulată, încurajată, mai ales în activităţile legate de domeniile preferate unde poate face o „carieră” strălucită.

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI

SCOALA COMUNA TELEFON: EMAIL: Nr. _______din___________________

A D E V E R I N T A

Se adevereşte prin prezenta ca d-na ………………………………………. studentă a Facultăţii de Litere, specializarea Limba şi literatura română, din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos”- Galaţi, în anul III, anul universitar 2012/2013 a efectuat practica pedagogică la disciplina Limba română la şcoala noastră în perioada 15 octombrie 2012 – 15 ianuarie 2013, sub îndrumarea domnului profesor ……….…………………….., având gradul didactic II.

În perioada practicii pedagogice a participat la zece ore de asistenţă.De asemenea, a susţinut două lecţii de probă şi una finală. La lecţiile de

probă a obţinut nota …, iar la lecţia finală – nota …. Activitatea în perioada practicii a fost apreciata cu nota ... . S-a eliberat prezenta pentru a-i servi la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi – Departamentul pentru pregătirea personalului didactic.

DIRECTOR, Prof. PROFESOR MENTOR,

4. 11. NOTELE OBŢINUTE DE STUDENTLA PRACTICA PEDAGOGICĂ

STRUCTURI ALE PORTOFOLIULUI NOTA

ACTIVITĂŢILE DE PRACTICĂ OBSERVATORIE

ACTIVITĂŢILE DE PROIECTARE

ACTIVITĂŢI DE PREDARE–ÎNVĂŢARE-EVALUARE în cadrul lecţiilor de probă ACŢIUNILE EXTRAŞCOLARE MATERIALE DIDACTICE rezultate din activitatea cu elevii – probe de evaluare, fişe de muncă independentă s.aCARACTERIZAREA PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVILOR LECŢIA DE PROBĂ NR.1 LECŢIA DE PROBĂ NR.1 LECŢIA FINALĂ MEDIA GENERALĂ (în cifre şi litere):

Semnătura coordonatorului de practică pedagogică:

FISA DE EVALUARE A LECTIEI DE PROBA NR. 1

Data: 30.10.2012 Clasa: a VI- a Disciplina: Limba română Subiectul lecţiei: Noţiunea de vocabular. Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului. Derivarea Tipul lecţiei: mixtă (dobândire şi fixare a cunoştinţelor)

CRITERII NOTEPROIECTAREA LECŢIEI 4 5 6 7 8 9 10Documentare metodico-ştiinţifică (concordanţa cu programa, terminologie)Formularea obiectivelor operaţionaleUnitatea obiective-conţinut-strategii de evaluareStabilirea criteriilor de evaluarePregătirea condiţiilor necesare desfăşurării lecţieiDESFĂŞURAREA LECŢIEIParcurgerea adecvată a etapelor lecţieiPrezentarea conţinutului (ştiinţific, logic, accesibil, esenţial, exemplificat., interdisciplinar)Realizarea obiectivelor operaţionaleValorificarea experienţei elevilorRealizarea comunicării didactice, dificultatea solicitărilor, succesiunea şi tipologia întrebărilor,Aspecte formativ-educative (dezvoltarea capacităţilor intelectuale, valorificarea educativă aconţinutului, a aspectelor moral-civice, interculturale, ecologice etc)Asigurarea caracterului practic-aplicativDensitatea sarcinilor şi ritmul de lucru, dozarea raţională a timpuluiDiferenţiere, individualizareGrad de stimulare a independenţei şi a creativităţiiMijloace implicate în activităţile de învăţareCrearea motivaţiei, activarea elevilorPERSONALITATEA STUDENTULUI PRACTICANTŢinuta, autoritatea în faţa clasei

Limbajul (corect, expresivitate, accesibilitate, corectarea răspunsurilor greşite)Elemente de creativitate didactică (ex.: micro-decizii luate în situaţii de feed-back)Tendinţe de conturare a unui stil didacticAtmosfera şi climatul afectiv-motivaţional în lecţie; relaţia profesor-elev, elev-elev.CAPACITATEA DE EVALUARE ŞI DE AUTOEVALUAREFormele de evaluare folositeConştientizarea elevilor asupra rezultatelor evaluăriiPropunerea unor măsuri corective pentru lecţia viitoareSpirit autocriticCapacitate de identificare a aspectelor reuşite şi a celor mai puţin izbutite NOTA SEMNATURA _______ _____________

PROFESOR-MENTOR

…………………………………………….

Nota finala = media notelor corespunzătoare indicatorilor 1, 2, 3 şi 4 = ______________=

FISA DE EVALUARE A LECTIEI DE PROBA NR. 2

Data: 15.11.2012 Clasa: a V-a Disciplina: Limba română Subiectul lecţiei: : „Căprioara” de Emil Gârleanu – Moduri de expunere în textul literar (naraţiunea) Tipul lecţiei: asimilarea de noi cunoştinţe

CRITERII NOTEPROIECTAREA LECŢIEI 4 5 6 7 8 9 10Documentare metodico-ştiinţifică (concordanţa cu programa, terminologie)Formularea obiectivelor operaţionaleUnitatea obiective-conţinut-strategii de evaluareStabilirea criteriilor de evaluarePregătirea condiţiilor necesare desfăşurării lecţieiDESFĂŞURAREA LECŢIEIParcurgerea adecvată a etapelor lecţieiPrezentarea conţinutului (ştiinţific, logic, accesibil, esenţial, exemplificat., interdisciplinar)Realizarea obiectivelor operaţionaleValorificarea experienţei elevilorRealizarea comunicării didactice, dificultatea solicitărilor, succesiunea şi tipologia întrebărilor,Aspecte formativ-educative (dezvoltarea capacităţilor intelectuale, valorificarea educativă aconţinutului, a aspectelor moral-civice, interculturale, ecologice etc)Asigurarea caracterului practic-aplicativDensitatea sarcinilor şi ritmul de lucru, dozarea raţională a timpului

Diferenţiere, individualizareGrad de stimulare a independenţei şi a creativităţiiMijloace implicate în activităţile de învăţareCrearea motivaţiei, activarea elevilorPERSONALITATEA STUDENTULUI PRACTICANTŢinuta, autoritatea în faţa claseiLimbajul (corect, expresivitate, accesibilitate, corectarea răspunsurilor greşite)Elemente de creativitate didactică (ex.: micro-decizii luate în situaţii de feed-back)Tendinţe de conturare a unui stil didacticAtmosfera şi climatul afectiv-motivaţional în lecţie; relaţia profesor-elev, elev-elev.CAPACITATEA DE EVALUARE ŞI DE AUTOEVALUAREFormele de evaluare folositeConştientizarea elevilor asupra rezultatelor evaluăriiPropunerea unor măsuri corective pentru lecţia viitoareSpirit autocriticCapacitate de identificare a aspectelor reuşite şi a celor mai puţin izbutite

NOTA SEMNATURA _______ _____________

PROFESOR-MENTOR

…………………………………………….


FISA DE EVALUARE A LECTIEI FINALE

Data: 29.11.2012 Clasa: a VI-a Disciplina: Limba română Subiectul lecţiei: Modurile personale: conjunctivul. Timpurile modului conjunctiv.Tipul lecţiei: mixtă (dobândire şi fixare a cunoştinţelor)

CRITERII NOTEPROIECTAREA LECŢIEI 4 5 6 7 8 9 10Documentare metodico-ştiinţifică (concordanţa cu programa, terminologie)Formularea obiectivelor operaţionaleUnitatea obiective-conţinut-strategii de evaluareStabilirea criteriilor de evaluarePregătirea condiţiilor necesare desfăşurării lecţieiDESFĂŞURAREA LECŢIEIParcurgerea adecvată a etapelor lecţieiPrezentarea conţinutului (ştiinţific, logic, accesibil, esenţial, exemplificat., interdisciplinar)Realizarea obiectivelor operaţionaleValorificarea experienţei elevilorRealizarea comunicării didactice, dificultatea solicitărilor, succesiunea şi

tipologia întrebărilor,Aspecte formativ-educative (dezvoltarea capacităţilor intelectuale, valorificarea educativă aconţinutului, a aspectelor moral-civice, interculturale, ecologice etc)Asigurarea caracterului practic-aplicativDensitatea sarcinilor şi ritmul de lucru, dozarea raţională a timpuluiDiferenţiere, individualizareGrad de stimulare a independenţei şi a creativităţiiMijloace implicate în activităţile de învăţareCrearea motivaţiei, activarea elevilorPERSONALITATEA STUDENTULUI PRACTICANTŢinuta, autoritatea în faţa claseiLimbajul (corect, expresivitate, accesibilitate, corectarea răspunsurilor greşite)Elemente de creativitate didactică (ex.: micro-decizii luate în situaţii de feed-back)Tendinţe de conturare a unui stil didacticAtmosfera şi climatul afectiv-motivaţional în lecţie; relaţia profesor-elev, elev-elev.CAPACITATEA DE EVALUARE ŞI DE AUTOEVALUAREFormele de evaluare folositeConştientizarea elevilor asupra rezultatelor evaluăriiPropunerea unor măsuri corective pentru lecţia viitoareSpirit autocriticCapacitate de identificare a aspectelor reuşite şi a celor mai puţin izbutite

NOTA SEMNATURA _______ _____________

PROFESOR-MENTOR

…………………………………………….


4. 9. FIŞE DE EVALUARE A LECŢIILOR

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

NIVELUL I

Student: Facultatea: Facultatea de LitereSpecializarea: Limba şi literatura românăAnul de studii: III - ID

Unitatea de învăţământ pilot: Adresa unităţii de învăţământ: Telefon/fax:

Profesor mentor:

Directorul unităţii de învăţământ pilot: ( semnătura şi ştampila)

Coordonatorul practicii pedagogice din Universitatea „Dunărea de Jos”:

Directorul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic:

Nr. de ore de asistenţă: ____________________

Nr. participări la alte activităţi educative (dirigenţie, excursii şcolare, lectorate s.a.): ____________________________

Data Clasa Interval orar Disciplina / Activitatea educativă Subiectul lecţiei/ Denumirea activităţii

Numele şi prenumele profesorului mentor: __________________________________________________

Semnătura:

Numele şi prenumele Data

TEST DE EVALUARE

Citeşte cu atenţie textul: “Prăbuşită în sânge, la pământ, supt colţii fiarei, căprioara rămâne cu capul

întors spre iedul ei. Şi numai când acesta, înspăimântat, se topeşte în adâncul pădurii, căprioara simte durerea, iar ochii i se turbură de apa morţii”.

Emil Gârleanu – Căprioara Cerinţe:

1. Indică forma literară a cuvintelor: supt (colţii fiarei); a turbura.__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________2. Arată semnificaţia verbului subliniat în enunţul: “... se topeşte în adâncul pădurii.”____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________3. Precizează ideea principală a fragmentului dat.____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________4. Dezvoltă idea principală în ideile secundare corespunzătoare:__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

__5. Menţionează cărui moment al subiectului îi corespunde fragmentul dat. ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

6. Formulează enunţuri în care verbul a simţi să fie pe rând la:- modul indicativ, timp perfect compus, persoana a II-a, nr. plural

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

- conjunctiv, timp prezent, persoana I, nr. singular________________________________________________________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________

- condiţional-optativ, perfect, persoana a III-a, nr. singular____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

- modul gerunziu____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________7. Precizează verbul auxilar din propoziţia: Voi aţi rezolvat corect. __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

FIŞA DE LUCRU

1. Completează desenul de mai jos cu formele imperfectului de la verbul a afişa:

2. Alcătuieşte propoziţii în care să foloseşti verbele a crea, a culege, la modul indicativ, timpul imperfect, persoana I singular şi plural.

3. Conjugă verbul a fi la modul indicativ, timpul imperfect: 4.Subliniază desinenţele verbelor la imperfect din enunţurile următoare:

Tu îngrijeai cu dragoste florile. Păşeam singur pe alee.

Ei mergeau în excursie. Voi treceaţi strada cu atenţie

A afişa

(eu) afiş...............

(tu) afiş................

(el/ea)......................afiş..............

(noi) afiş...........

(voi) afiş............

(ei/ele) afiş............

A fi

eueram

Numele......................................................

TEST DE EVALUARE( fonetică – vocabular )

( R1 )1. Desparte în silabe cuvintele: dezechilibru, sublinia, dreptunghi, penultima, inuman. (

10p ).......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................2. Identifică prin încercuire grupurile de sunete existente în cuvintele următoare, numeşte

grupul respectiv: foicică, jalea, crivăţului, leoaică, plouă.( 10p )......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................3. Arată câte sunete şi câte litere conţin cuvintele: geamandură, geros, chiar, ochelari,

taxi. ( 10p )........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................4. Scrie cinci termeni din familia lexicală a cuvântului „ pădure”.( 10p ) ...........................................................................................................................................................................................................................................5. Scrie sinonime pentru cuvintele următoare: a cere, ciudat, nepăsător, sărbătoare,

duşman.( 10p ).......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................6. Scrie antonime formate cu prefixe pentru cuvintele: uman, parţial, ştiinţă, a face,

colorat. ( 10p ).......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................7. Alcătuieşte enunţuri cu omonimele: şiret – şiret; ceară – ceară.( 10p )........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................8. Foloseşte în enunţuri paronimele: evaluează – evoluează ; eminent – iminent. ( 10p )........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

TEST DE EVALUARE

1. Desparte în silabe cuvintele: acreală, sculptură, chiar, arcă, funcţionare.( 10p )............................................................................................................................................................................................................................................2. Identifică prin încercuire grupurile de sunete existente în cuvintele următoare, numeşte

grupul respectiv: auzi, îngrijitoarea, omului, englezoaică, femeia .( 10p )......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................3. Arată câte sunete şi câte litere conţin cuvintele: ieri, chelie, acesteia, executant,

închega. ( 10p ).......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................4. Scrie cinci termeni din familia lexicală a cuvântului „pământ”. ( 10p ) ..... ......................................................................................................................................................................................................................................5. Scrie sinonime pentru cuvintele: imens, taină, zare, a pregăti, greşeală. ( 10p )........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................6. Scrie antonime formate cu prefixe pentru cuvintele: moral, potrivire, compe-tent, a

săra, normal. (10p).......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................7. Alcătuieşte enunţuri cu omonimele: care – care; capitală – capitală .( 10p )........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................8. Foloseşte în enunţuri paronimele: emigrează – imigrează; calitate – caritate. ( 10p )....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

FIŞĂ DE LUCRU

1. Citeşte afirmaţiile de mai jos. Dacă apreciezi că afirmaţia este adevărată încercuieşte litera A. Dacă tu crezi ca este falsă,încercuieşte litera F

a) A // F Numeralul cardinal exprimă denumirea unui obiect. b) A // F Numeralul fracţionar denumeşte o fracţie. c) A // F Numeralul colectiv exprimă un ansamblu de obiecte, indicând însoţirea, apartenenţa la un grup. d) A // F Numeralul ordinal are numai valoare adjectivală.

2. Completaţi spaţiile punctate cu numeralele corespunzătoare:1. Am cumpărat ……………… pixuri şi ……………… caiete.2. …………………. au întârziat la prima oră.3. ……………….. elevi a plecat în parc.4. Caietele sunt ale ………………………5. …………………. au luat examenul.6. Am scris ……………din temă. 7. El este ………………… la învăţătură.

3. Înscrieţi în coloana din dreapta funcţia sintactică a fiecărui numeral din enunţurile: 3. Înscrieţi în coloana din dreapta funcţia sintactică a fiecărui numeral din enunţurile:

a) Amândoi am greşit.a) Amândoi am greşit. ……………………………………..……………………………………..b) I-a invitat pe amândoi la spectacol. …………………………………….. b) I-a invitat pe amândoi la spectacol. …………………………………….. c) Ambii părinţi lucrau. …………………………………….. c) Ambii părinţi lucrau. ……………………………………..

4.7. Materiale didactice (fişe de lucru, fişe de evaluare)

GRILĂ DE OBSERVARE A LECŢIEIdemonstrative susţinută de profesorul mentor/ practicant:

Data : Clasa : a VI-a ANr. de elevi (prezenţi/înscrişi) : 20Disciplina : Limba şi literatura românăSubiectul lecţiei : VerbulTipul lecţiei : reactualizarea cunoştinţelorResurse procedurale (metode, procedee, interacţiuni, forme de organizare a activităţii elevilor) : conversaţia, explicaţia, forma frontal -

individualăResurse materiale (mijloace de învăţământ): manualul

IndicatoriRecunoaşterea

acţiunii indicatorilor

( se bifează)

Descrierea indicatorilor observaţi, exemple

1.Aspect informativ- conţinut ştiinţific Manualul este bine structurat, accesibil elevilor.- adaptarea la nivelul clasei X- încadrarea noilor cunoştinţe în sistemul

cunoştinţelor anterioareX Elevii au acumulat cunoştinţele anterioare, astfel încât

lecţia poate să se desfăşoare cu succes.- realizarea cerinţelor programei şcolare

(obiective-cadru, obiective de referinţă)X

2.Aspect formativ- utilizarea metodelor activ-participative

(sugerate de programa şcolară)X

- realizarea conexiunii inverse X- dezvoltarea capacităţilor intelectuale X- valorificarea valenţelor educative ale temei X

- dezvoltarea capacităţii de transfer (realizarea de corelaţii intra/inter/transdisciplinare)

3. Metodologia didactică- aplic. metodelor şi a procedeelor didactice X Metodele activ-participative noi stimulează atenţia

elevilor.- utilizarea mijloacelor de învăţământ X- încadrarea în timp X4. Evaluarea activităţii elevilor - iniţială X Întrebările sunt bine puse, scurte şi precise- formativă- finală5. Relaţia profesor-elev; elev-elev- atmosferă de lucru în clasă X Colectivul este unit- organizarea activităţii pe grupe sau

independent/individualX

6. Alţi indicatori

GRILĂ DE OBSERVARE A LECŢIEIdemonstrative susţinută de profesorul mentor/ practicant:

Data : Clasa : a VI-a ANr. de elevi (prezenţi/înscrişi) : 20Disciplina : Limba şi literatura românăSubiectul lecţiei : Structura operei literare – „Amintiri din copilărie” de Ion CreangăTipul lecţiei : mixtă (însuşire de noi cunoştinţe şi consolidarea anumitor deprinderi)Resurse procedurale (metode, procedee, interacţiuni, forme de organizare a activităţii elevilor) : conversaţia frontală, individuală,

recapitulativă dezvoltată şi expozitivă, explicaţia, descoperireaResurse materiale (mijloace de învăţământ): manualul, fişe de lucru, planşă

IndicatoriRecunoaşterea

acţiunii indicatorilor

( se bifează)

Descrierea indicatorilor observaţi, exemple

1.Aspect informativ- conţinut ştiinţific X Studenta s-a adaptat la nivelul de cunoştinţe al clasei- adaptarea la nivelul clasei X- încadrarea noilor cunoştinţe în sistemul

cunoştinţelor anterioareX S-a realizat o legătură între cunoştinţele anterioare şi cele

noi respectându-se cerinţele programei şcolare- realizarea cerinţelor programei şcolare

(obiective-cadru, obiective de referinţă)X

2.Aspect formativ- utilizarea metodelor activ-participative

(sugerate de programa şcolară)X

S-au utilizat metode moderne de predare-învăţare sugerate de programa şcolară inclusiv prin utilizarea dezvoltării de abilităţi de comunicare orală, lucru pe care s-a pus accent.

- realizarea conexiunii inverse X- dezvoltarea capacităţilor intelectuale X- valorificarea valenţelor educative ale temei X

- dezvoltarea capacităţii de transfer (realizarea de corelaţii intra/inter/transdisciplinare)

X

3. Metodologia didactică- aplic. metodelor şi a procedeelor didactice X S-a folosit conversaţia în toate tipurile ei, realizându-se un

feed-back permanent. Încadrarea în timp a lăsat de dorit, deoarece numărul mare de activităţi solicita o perioadă mai mare de timp.Întrebările sunt bine puse, scurte şi precise

- utilizarea mijloacelor de învăţământ X- încadrarea în timp X4. Evaluarea activităţii elevilor - iniţială X- formativă X- finală X5. Relaţia profesor-elev; elev-elev- atmosferă de lucru în clasă X Atmosfera în sala de curs a fost o atmosferă relaxată,

elevii putând discuta atât între ei cât şi cu studenta, nedepăşind limitele impuse de aceasta. Lucrul s-a desfăşurat atât pe grupe cât şi individual, oferind posibilitatea tuturor elevilor de a participa interactiv la lecţie

- organizarea activităţii pe grupe sau independent/individual

X

6. Alţi indicatori

Fişa de asistenţă

Data: 18.10.2012Clasa : a V-a BNr. de elevi (prezenţi/înscrişi) : 24 Disciplina : Limba şi literatura românăUnitatea de învăţare : Unitatea 2 - Opera literarăSubiectul lecţiei : „O furnică”,de Tudor Arghezi. Caracteristicile operei literare. Analiza textuluiTipul lecţiei: mixtă (însuşire de noi cunoştinţe şi consolidarea anumitor deprinderi)Durata: 50 minute.COMPETENŢE SPECIFICE:3.5. folosirea unor tehnici / strategii de lucru cu textul / cartea;4.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect semnele ortografice şi de punctuaţie.COMPETENŢE DERIVATE:

a) COGNITIVECC1. citirea corectă, fluentă, expresivă şi conştientă a poeziei „O furnică” de Tudor Arghezi, respectând punctuaţia şi ortografia cerute de text;CC2. sesizarea mărcilor unui text integral;CC3. diferenţiere dintre realitate şi ficţiune în opera literară;CC4. identificarea elementelor de bază – lexicale, sintactice, ortografice şi de punctuaţie - ale structurării unui text literar;CC5. explicarea expresivităţii unor procedee artistice utilizate în opera literară;CC6. identificarea ideilor, sentimentelor şi atitudinilor comunicate în textul literar.

b) AFECTIVECA1. manifestarea de interes;CA2. dovedirea de toleranţă faţă de partenerii de grupă.STRATEGIA DIDACTICĂ:

METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia euristică, explicaţia, lucrul cu manualul, lectura explicativă, lectura comentată, învăţarea prin descoperire, problematizarea;

MIJLOACE DIDACTICE: manual, volume de poezii de Tudor Arghezi, fişe de lucru, tabla.FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, activitate independentă

Desfăşurarea lecţiei

Se face prezenţa şi se verifică tema: este ales câte un elev, prin sondaj, în timp ce ceilalţi verifică corectitudinea ei; între timp, profesorul ia unul-două caiete pentru verificare.

Se citeşte elevilor o ghicitoare care face trecerea la lecţia propriu-zisă.Se anunţă titlul lecţiei şi sunt comunicate obiectivele lecţiei.Profesorul scrie pe tablă titlul lecţiei şi va citi expresiv poezia.Profesorul le cere elevilor să prezinte într-o singură frază situaţia surprinsă

în poezia O furnică. Se va evidenţia faptul că poetul porneşte de la un fapt obişnuit.

Se dau diferite teme de realizat şi se pun întrebări:- De unde se inspiră poetul pentru ideea poeziei?- Identificaţi în textul poetic aspectele care nu pot fi reale, constituind

rodul imaginaţiei poetului.- Ce efect creează apelul la imaginaţie al poetului asupra cititorului? - Ce impresie produc aceste versuri asupra cititorului?- Identificaţi expresiile, care pun în evidenţă că furnica are un

comportament aproape omenesc (apare în postura unei gospodine îndrăzneţe, harnice şi grijulii;)

Se explică procedeul prin care se măreşte expresivitatea unui text. Acest procedeu poartă numele de figură de stil.

Se notează concluziile pe tablă.Se citesc şi alte poezii asemănătoare de acelaşi autor.În vederea asigurării retenţiei şi a transferului, profesorul le cere elevilor să

rezolve exerciţiile din Fişa de lucru.Aprecierea pentru participarea elevilor la lecţie. Se acordă note.Se dă tema pentru acasă, precum şi câteva explicaţii în vederea rezolvării: - Ex 8,de la pag. 47

- Memorarea la alegere a două strofe.

Întrebări, aspecte semnificativeîn vederea discuţiilor cu profesorul mentor


Data: 25.10.2012Clasa : a V-a BNr. de elevi (prezenţi/înscrişi) : 24Disciplina : Limba şi literatura românăUnitatea de învăţare : Unitatea 2 - Opera literarăSubiectul lecţiei : Invitaţie la lectură: Cărţile cu Apolodor, de Gellu NaumTipul lecţiei: mixtă (însuşire de noi cunoştinţe şi consolidarea anumitor deprinderi)Durata: 50 minute.COMPETENŢE SPECIFICE:1.1. identificarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii sensului global al acestuia;2.5. participarea la diferite situaţii de comunicare;3.3. identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar.COMPETENŢE DERIVATE:

a) COGNITIVECC1. identificarea personajelor poveştii;CC2. exprimarea viziunii personale cu privire la trăsăturile personajelor;CC3. diferenţiere între epitet şi comparaţie folosind cunoştinţele anterioare în mod corect;CC4. să identifice legături între acest text, alte texte citite de ei şi realitate;CC5. să găsească rezolvări la probleme să argumenteze propriile opinii.

b) AFECTIVECA1. manifestarea de interes;CA2. aprecierea colegilor care au prezentat lucrări în faţa clasei prin aplauze.STRATEGIA DIDACTICĂ:

METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, lectura predictivă, învăţarea prin descoperire;MIJLOACE DIDACTICE: textul suport, fişe de lucru, coli pentru scris, markere.FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, activitate independentă Termeni în avans, şi tabelul predicţiilor, Cadranele, Cvintetul

Fişa de



Se dă un scurt exerciţiu prin care se cere elevilor completarea punctelor de suspensie (Exp.: Eu sunt:…………..; Astăzi mă simt:……………………; Cel mai mult îmi place să:……………..)

Elevii primesc următoarele cuvinte: Dor, Pinguin, Ceas, Fraţi, Circ, Sărbătoare, A plânge cu care trebuie să alcătuiască o povestioară (un text cu sens). Timpul de lucru alocat: 5 minute. După scurgerea timpului, s-au citit câteva dintre textele create de copii. Se valorizează aceste creaţii prin aplauze.

Are loc lectura predictivă şi tabelul predicţiilor: se citeşte textul şi se opreşte în anumite locuri pentru a prezice ce se va întâmpla în continuare, dar, şi pentru a verifica predicţiile făcute anterior. Se realizează pe tablă un tabel în care se notează ideile elevilor. Când se ajunge la prima oprire, se notează ce cred elevii că se va întâmpla în continuare. Toate ideile se rostesc cu voce tare şi se sintetizează în tabel. Se cere, de asemenea să numească dovezile pe care le-au găsit în text şi pe care se bazează predicţia lor. Apoi, se citeşte până la următorul punct de oprire, se revăd predicţiile făcute anterior şi se completează coloana a treia (ce s-a întâmplat).

În vederea asigurării retenţiei şi a transferului, profesorul le cere elevilor să rezolve o fişă de lucru prin metoda cadranelor:

Ce ai învăţat din acest text? Găseşte un alt titlu potrivit

Cvintet - APOLODOR Realizează un desen care să prezinte o întâmplare din text

Aprecierea pentru participarea elevilor la lecţie. Se acordă note.Se dă tema pentru acasă, precum şi câteva explicaţii în vederea rezolvării:Documentaţi-vă în legătură cu mediul de viaţă al pinguinilor, aflaţi

curiozităţi în legătură cu aceştia – realizaţi un portofoliu cu informaţiile interesante găsite.


asistenţă

Data: 08.11.2012Clasa : a V-a BNr. de elevi (prezenţi/înscrişi) : 24Disciplina : Limba şi literatura românăUnitatea de învăţare : Unitatea 2 - Opera literarăSubiectul lecţiei : Evaluare Unitatea 2Tipul lecţiei: verificare şi apreciereDurata: 50 minute.COMPETENŢE SPECIFICE:1.4. sesizarea corectitudinii/incorectitudinii gramaticale a unui enunţ şi/sau a formelor lexicale;2.2. selectarea elementelor de lexic adecvate situaţiilor de comunicare;4.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect semnele ortografice şi de punctuaţie.COMPETENŢE DERIVATE:

a) COGNITIVECC1. sesizarea mărcilor unui text integral;CC2. identificarea elementelor de bază – lexicale, sintactice, ortografice şi de punctuaţie - ale structurării unui text literar;CC3. identificarea figurilor de stil;CC4. identificarea cuvintelor derivate

b) AFECTIVECA1. manifestarea de interes;CA2. tratarea cu seriozitate a subiectelor supuse rezolvăriiSTRATEGIA DIDACTICĂ:

METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia.MIJLOACE DIDACTICE: fişă de evaluare.FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, activitate independentă



Se anunţă subiectul şi obiectivele lecţiei.Se împarte fiecărui elev câte o fişă de evaluare, se dau indicaţii în vederea

completării.Timp de lucru 40 minute.


Nume…………………Prenume………………Clasa………………….

FIŞĂ DE EVALUAREUNITATEA 2 – Opera literară

Se dă textul:„4. - Ce-i tu, soro? – Ce să fie? 11. Iar prin cuhnii sfat şi vorbă,Nuntă mare-n crâng! Asta s-o vedeţi!… … … … … … Prepeliţa face ciorbă,5.Dar pe mire cum îl cheamă, Presurile fac friptură, Cine-i el şi-al cui? Vin sticleţii şi le-o fură,N-auzişi de sturz, bag samă! Dracii de sticleţi.… … … … … … … … … … 6.Iar mireasa! Din cosiţă 16.Jucau sârba porumbeii, Numai flori îi cad. Că e jocul lor,Mierla e .(…) Şi-au luat la joc cârsteii… … … … … Pe-o răţuşcă – vai de mine! – Graurul juca pe vine, 10.Dar să vezi la socru mare Barza-ntr-un picior.Zgomote din zori: … … … … … ”

Piţigoiu-ntruna sare, ( G. Coşbuc – Nunta în codru)Steag pe casă şoimul suie.Gheunoaia bate cuie Ca s-anine flori.

Cerinţe:

1. -20p. Arată dacă textul dat este un text integral sau un fragment de text şi argumentează-ţi răspunsul;

2. -10p. Numeşte figura de stil folosită in versul: „Prepeliţa face ciorbă, Presurile fac friptură”;3. -10p. Descoperă în text un cuvânt derivat cu sufix şi arată cum s-a format cuvântul preşcolar ;4. -10p. Găseşte câte un sinonim pentru fiecare dintre cuvintele ,,zgomote”, ,,să anine” , „vorbă”

şi câte un antonim pentru ,,zori” şi ,,suie”;5. -10p.Rescrie din text cel puţin 10 termeni aparţinând câmpului lexical al păsărilor;6. -10p. Indică seria care conţine numai cuvinte derivate ale primului cuvânt: a. pădure, pădurice, pădurar; b. lumină, lumini, limpede; c. copil, copilăros, copilului;7. -10p. Scrie zece termeni din familia lexicală a cuvântului „floare”;8. -10p. Subliniază cuvintele care fac parte din acelaşi câmp lexical cu nea: rouă, şosea, ploaie,

iarbă, fulger, alb, lung, boare, castan.

Se acordă 10 puncte din oficiu


Data: 06.12.2012Clasa : a V-a BNr. de elevi (prezenţi/înscrişi) : 24Disciplina : Limba şi literatura românăUnitatea de învăţare : Unitatea 3: Tipuri de texte: textul literar în proză şi în versuriSubiectul lecţiei : Verbul nucleul comunicăriiTipul lecţiei: fixare şi consolidareDurata: 50 minute.COMPETENŢE SPECIFICE:3.4. identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar;4.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect semnele ortografice şi de punctuaţie.COMPETENŢE DERIVATE:

a) COGNITIVECC1. definirea corectă a verbului;CC2. identificarea şi exemplificarea categoriilor gramaticale ale verbului;CC3. identificarea verbelor în texte;CC4. analizarea morfologică şi sintactică a verbelor;CC5. recunoaşterea corectă a trăsăturilor verbului;

b) AFECTIVECA1. manifestarea de interes la activitate.STRATEGIA DIDACTICĂ:

METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, analiza gramaticală, exerciţiul;MIJLOACE DIDACTICE: manual, tabla.FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, activitate independentă



Se verifică însuşirea cunoştinţelor predate în lecţia anterioară, prin întrebări.Pentru captarea atenţiei se cere elevilor să formuleze enunţuri fără a folosi

verbe, pentru a sublinia importanţa acestuia.Se anunţă titlul lecţiei şi se notează pe tablă.Se defineşte verbulşi se dau exemple.Se scrie pe tablă un text în care elevii trebuie săgăsească verbele şi să se

analizeze.Se desprinde concluzia că verbeleăşi modificăforma după persoană,număr

şi timp, fiind o parte de vorbire flexibilă.Profesorul deseneazăpe tablă o axă a timpului şi pe baza ei stabileşte

timpurile verbului.

T P VÎn vederea asigurării retenţiei şi a transferului, profesorul face o scurtă

recapitulare şi se dă spre rezolvare un exerciţiu din manual.Aprecierea pentru participarea elevilor la lecţie. Se dă tema pentru acasă, precum şi câteva explicaţii în vederea rezolvării



Data: 06.12.2012Clasa : a VI-a ANr. de elevi (prezenţi/înscrişi) : 20 Disciplina : Limba şi literatura românăUnitatea de învăţare : MorfologieSubiectul lecţiei : Substantivul. Actualizarea cunoştinţelorTipul lecţiei: Actualizarea şi consolidarea cunoştinţelorDurata: 50 minute.COMPETENŢE SPECIFICE:2.3. utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţiiCOMPETENŢE DERIVATE:

a) COGNITIVECC1. definirea corectă a substantivului;CC2. identificarea şi exemplificarea categoriilor gramaticale ale substantivului;CC3. identificarea substantivelor în texte;CC4. analizarea morfologică şi sintactică a substantivelor;CC5. recunoaşterea corectă a trăsăturilor substantivului.

b) AFECTIVECA1. manifestarea de interes;CA2. dovedirea de toleranţă faţă de partenerii de grupă.STRATEGIA DIDACTICĂ:

METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, analiza gramaticală, exerciţiul, ciorchineleMIJLOACE DIDACTICE: manual, tabla.FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, activitate independentă


Se face prezenţa şi se verifică tema.Se anunţă titlul lecţiei şi sunt comunicate obiectivele lecţiei.Pentru captarea atenţiei, se scie la tablăun text şi se cere analizarea

substantivelor.Profesorul, cu ajutorul ciorchinelui (notat pe tablă) şi al elevilor

actualizează cunoştinţele despre substantiv.

În vederea aprofundării se dă de rezolvat, individual (5 minute), apoi, la tablă, diferite exerciţii care au la bază recunoaşterea şi analizarea substantivelor.

Aprecierea pentru participarea elevilor la lecţie. Se dă tema pentru acasă, precum şi câteva explicaţii în vederea rezolvării.


substantivul

Primeşte articol

Cazuri: nominativ, acuzativ, genitiv, dativ,

vocativ

Număr: singular şi plural

Parte de vorbire flexibilă

genuri: masculin, feminin şi neutru

Feluri: propriu, comun:

simplu şi compus


Data: 13.12.2012Clasa : a V-a BNr. de elevi (prezenţi/înscrişi) : 24Disciplina : Limba şi literatura românăUnitatea de învăţare : Unitatea 3: Tipuri de texte: textul literar în proză şi în versuriSubiectul lecţiei : Verbul. Timpurile modului indicativ: imperfect şi perfect compusTipul lecţiei: fixare şi consolidareDurata: 50 minute.COMPETENŢE SPECIFICE:2.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical 4.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect semnele ortografice şi de punctuaţie.COMPETENŢE DERIVATE:

a) COGNITIVECC1. identificarea verbelor;CC2. identificarea modului indicativ;CC3. recunoaşterea timpurilor prezent, imperfect şi perfect compus;CC4. analizarea verbelor după model;CC5. explicarea unor ortograme;

b) AFECTIVECA1. manifestarea de interes;STRATEGIA DIDACTICĂ:

METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul; analiza gramaticală; învăţare prin descoperireMIJLOACE DIDACTICE: manual, tabla.FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, activitate independentă, activitate pe grupe.


Se face prezenţa şi se verifică tema şi se dau explicaţii acolo unde este necesar: este ales câte un elev, prin sondaj, în timp ce ceilalţi verifică corectitudinea ei; între timp, profesorul ia unul-două caiete pentru verificare. Se trece câte un elev la tablă pentru scrierea enunţurilor din temă.

Se ascultă elevii la partea teoretică pentru verificarea cunoştinţelor dobândite în ora anterioară..

Se anunţă titlul lecţiei şi sunt comunicate obiectivele lecţiei.Sub forma unui joc se scot câte trei elevi în faţă, care vor fi timpul trecut,

prezent şi viitor şi vor conjuga câte un verb la timpul pe care-l reprezintă fiecare. La sfârşit, ceilalţi elevi îi vor nota pe cei din faţă.

Se rezolvă diferite exerciţii pentru aprofundarea informaţiilor.Aprecierea pentru participarea elevilor la lecţie. Se acordă note.Se dă tema pentru acasă, precum şi câteva explicaţii în vederea rezolvării.



Data: 13.12.2012Clasa : a VI-a ANr. de elevi (prezenţi/înscrişi) : 20Disciplina : Limba şi literatura românăUnitatea de învăţare : Invitaţie la lecturăSubiectul lecţiei : „O, rămâi…” de Mihai Eminescu. Lectură aprofundată a textului suport. Tipul lecţiei: mixtă (însuşire de noi cunoştinţe şi consolidarea anumitor deprinderi)Durata: 50 minute.COMPETENŢE SPECIFICE:3.1. diferenţierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit3. 2. identificarea modurilor de expunere într-un text epic şi a procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric.COMPETENŢE DERIVATE:

a) COGNITIVECC1. identificarea trăsăturilor unei opere lirice;CC2. structurarea poeziei în secvenţe lirice;CC3. desprinderea mesajului fiecărei secvenţe lirice;CC4. desprinderea sentimentelor transmise în mod direct de poet;CC5. explicarea rolului utilizării figurilor de stil şi a imaginilor artistice;CC6. identificarea elementelor de versificaţie; rimă şi măsură.

b) AFECTIVECA1. manifestarea de interes pentru opera lirică studiată;CA2. să formuleze impresii în urma intrepretării textului;CA3. să integreze informaţiile într-un sistem propriu de valori.STRATEGIA DIDACTICĂ:

METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia euristică, lucrul cu manualul, lectura selectivă şi explicativă, învăţarea prin descoperire, ciorchinele. MIJLOACE DIDACTICE: manual, volume de poezii de Mihai Eminescu, tabla, planşa cu versificaţia.FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, activitate independentă


Se face prezenţa şi se verifică tema.Se ascultă, prin sondaj, elevii la memorarea poeziei.Se lucrează pe text în vederea descoperirii semnificaţiilor, ideilor, temei

poeziei, precum şi a figurilor de stil.Pe tablă, se notează de către profesor, ciorchinele operei lirice „O, rămâi…”

Se ajunge la concluzia că „O, rămâi…” este o operă lirică.Se identifică figurile de stil şi sensurile pe care le dă poeziei.Profesorul cu ajutorul elevilor reactualizează cunoştinţele despre vers,

strofă – definiţie şi clasificare, rimă – definiţie şi clasificare, măsură. Aprecierea pentru participarea elevilor la lecţie. Se acordă note.Se dă tema pentru acasă, precum şi explicaţii în vederea rezolvării.


O, rămâi…operă lirică

Imagini artistice: vizuale, auditive, motorii

Sentimente de tristeţe, melancolie, nostalgie

Eul liric

Verbe şi pronume la pers. I şi a II-a

Transmite sentimente în mod direct


Data: Clasa : a VI-a ANr. de elevi (prezenţi/înscrişi) : 20 Disciplina : Consiliere şi orientareModulul: Lumea profesiilorSubiectul lecţiei : Valori personaleTipul lecţiei: mixtă (însuşire de noi cunoştinţe şi consolidarea anumitor deprinderi)Durata: 50 minute.COMPETENŢE SPECIFICE:1. identificarea relaţiei dintre calităţile personale, valorile personale şi reuşita personală;2. elaborarea unui plan de dezvoltare a resurselor personale.COMPETENŢE DERIVATE:

a) COGNITIVECC1. explorarea resurselor personale care influenţează planificarea carierei;CC2. elaborarea proiectului de dezvoltare personală şi profesională;CC3. dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere;CC4. formularea de atitudini responsabile;CC5. dezvoltarea iniţiativei personale;

b) AFECTIVECA1. manifestarea de interes;STRATEGIA DIDACTICĂ:

METODE ŞI PROCEDEE: exerciţiul, munca pe grupe, dezbaterea;FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, activitate independentă


Se face prezenţa şi se rezolvă anumite probleme administrative.Se anunţă titlul lecţiei şi sunt comunicate obiectivele lecţiei.Elevii primesc o fişă ce conţine 19 valori personale. Din listă, aceştia aleg

valorile care le corespund (maxim 5), le elimină pe cele care sunt respinse şi le notează cu 0 pe cele considerate neutre.

Se împarte clasa în grupe de 4-6 elevi. Fiecare elev prezintă colegilor de grupă propriile alegeri. La nivelul fiecărui grupe se negociază 5 valori comune care sunt apoi ierarhizate într-o ordine rezultată prin negociere. Pe o linie a valorilor, grupa ordonează cele 5 valori negociate anterior, după modelul următor:

Gupa 1minim maxim

Grupa 2minim maxim

Profesorul desenează pe tablă axele prezentate, cerând elevilor să le compare.

Evaluarea activităţii vizează maniera de motivare a valorilor personale şi comportamentul în activitatea de negociere a valorilor grupului.

Se aminteşte tema pentru ora viitoare


ANEXA 1

FIŞĂ AFLUENŢII FLUVIULUI

Cine sunt eu? Cum sunt eu?

Ce-mi place?Ce nu-mi

place?

ANEXA 2 FIŞĂ

STEAUA RESPECTULUI DE SINE

2 lucruri pe care ai dori să le

schimbi la tine

2 lucruri pe care le aduci într-o prietenie

2 lucruri pentru care te apreciază oamenii

2 realizări de care eşti mândru

2 obiective de viitor

trei lucruri pozitive care te caracterizează

Documents

portofoliu practică