Portretul unui critic drept iş al unui om de bine

9 7 7 1 2 2 0 6 3 5 0 0 6

I S S N 1 2 2 0 - 6 3 5 0

9 7 7 1 2 2 0 6 3 5 0 0 6

I S S N 1 2 2 0 - 6 3 5 0

1 ( 2 ) 2013 7 5

In memoriamAndrei GrigorVirgil Tănase

Mircea A DiaconuPetre Gheorghe Bacircrlea

ăCorina ChelaruSimona AntofiAlina CrihanăNicoleta IfrimGheorghe ManolacheVasile SpiridonBianca Burţa-CernatPaul Cernat

Gheorghe ChivuLucian Chi u

Nicoale MecuC lin C liman

Oana Soare

ş

ă

Portretul unuicritic drept ial unui om de bine

ş

de Eugen Simion

Post-scriptumafectiv isentimental

ş

de Nicolae Bacircrna

Nr 1 ( 2 ) 2013 7 5






Oana Soare

ş

ă


ş

de Eugen Simion


ş


CUPRINS

1

12015

FRAGMENTE CRITICEEugen SIMION Portretul unui critic drept şi al unui om de bine

The Portrait of a Fair Critic and of a Righteous Man 3

FIŞE DE DICŢIONARNicolae BAcircRNA Andrei Grigor

Andrei Grigor 7Nicolae BAcircRNA Postshyscriptum afectiv şi sentimental

An Affectionate and Sentimental Postsript 10

IN MEMORIAM ANDREI GRIGORVirgil TĂNASE Andrei

Andrei 13Gheorghe CHIVU bdquoViaţa ca o pradărdquo

ldquoLife As a Preyrdquo 14Lucian CHIŞU Despre sentimentul onoarei şi al datoriei

On the Sense of Honour and Duty 16Mircea A DIACONU Un aristocrat

An Aristocrat 23Petre Gheorghe BAcircRLEA Cacirctă luciditate atacircta umor

As Much Lucidity So Much Humor 26Nicoale MECU Vocaţia dăruirii

The Vocation for Gifting 30Călin CĂLIMAN Lecţia de verticalitate

The Lesson of Verticality 33Corina CHELARU Profesor mentor icircndrumător

Professor Mentor Guide 37Simona ANTOFI Alina CRIHANĂ Nicoleta IFRIM Despre profesionalismul unui

dascăl la superlativOn the Professionalism of a Master in the Superlative 40

Acest numatilder a apărut cu sprijinulPrimăriei Sector 2 shy Bucureşti

primar Neculai Onţanu

2

Gheorghe MANOLACHE Odiseea sufletului reicircntors icircn Patria cereascăThe Odyssey of the Soul Returned to the Heavenly Homeland 43

Vasile SPIRIDON Vocaţia şi aspiraţiile lui AndreiThe Vocation and Aspirations of Andrei 47

Bianca BURŢAshyCERNAT Andrei Grigor incomodulAndrei Grigor the Inconvenient One 51

Paul CERNAT Un intelectual critic icircn contra curentuluiA Critical Intellectual Against the Stream 53

Oana SOARE Despre Marin Preda altfelAbout Marin Preda in a Different Manner 57

ISTORIE LITERARĂDana LIZAC Eminescu din Tiergarten icircn Curtea Veche (I)

Eminescu in Tiergarten Berlin and Curtea Veche Bucharest (I) 62LucianshyVasile SZABO Slavici icircn Jurnalul Eleonorei Slavici

Slavici in Eleonora Slavicirsquos Journal 75

Ilustrăm acest număr cu lucrări ale artistului plasticConstantin PACEA(Sursa artindexro)

3

Nu mai ştiu bine cacircnd şi unde lshyamcunoscut pe Andrei Grigor icircncă nerelevatca prozator şi critic literar icircn 1990 Icircl remarshycasem ca student la examenele de literatushyră contemporană dar nu stătusem de vorbăcu el nushyi ştiam gusturile literare şi nici cefăcuse după absolvirea Facultăţii sau cumzic analiştii politici de azi ce parcurs avuseshyse Mi lshya prezentat la icircnceputul anilor rsquo90Mircea Nedelciu atunci cacircnd icircmpreună cuel şi cu alţi tineri scriitori (optzecişti) amdecis să scoatem o revistă icircn care să scriemceea ce gacircndim şi aşteptăm de la revoluţiace tocmai se icircnfăptuise Se icircncheiase (icircnfăpshytuise) pe stradă dar continua ca să zicem

astfel icircn spiritul nostru tineri şi bătracircnioptzecişti şi şaizeciştihellip Revista năşită deMircea Nedelciu ndash om admirabil prozatorde mare talent originar din Fundulea(bdquoSionrdquoshyul lui Mateiu Caragiale) ndash şi botezashytă de mine sau poate invers sshya numitbdquoAvanpostrdquo şi a apărut icircn trei sau patrunumere scrise icircn majoritate de tineriPrintre ei a apărut icircntrshyo zi şi Andrei Grigorpe numele lui real Nicolae Ioana Un tacircnărsubţiratic tăcut cu spiritul ndash mi sshya părut ndashmereu la pacircndă Cacircnd se decidea să vorshybească comunica scurt coerent decis cegacircndea şi voia să spună Avea umor unumor de bună calitate icircn stilul mai de

Fragmentecritice

Eugen SIMIONPortretul

unui critic drept şi al unui om de bine

Academicianul Eugen Simion icircl portretizează icircn acest articol pe Andrei Grigor prezentacircndushyl caun critic drept şi un om serios un bdquoom de binerdquo Expresia lui era scurtă coerentă icircncărcată deun umor de tip englezesc Era foarte abil icircn a aduce conflictele şi contradicţiile pe latura veselă şiluminoasă Avea un ochi ascuţit de observator moral şi social Este remarcabil efortul depus deAndrei Grigor la proiectul de mare anvergură ce i sshya icircncredinţat Cronologia vieţii literare(1944shy1964) icircn zece volumeCuvinteshycheie Andrei Grigor umor observator moral şi social critic serios şi cu spiritul

dreptăţii

Academician Eugen Simion portrays Andrei Grigor in his article as a righteous critic and a seriousreliable man His expression was introverted short and coherent loaded with an English type ofhumor He was an expert in turning conflicts and contradictions on the bright cheerful side He hadthe keen eye of a social and moral observer It is remarkable the effort he put into the ten volume hugeproject of the Chronology of the Literary Life (1944shy1964) that he was entrusted with Keywords Andrei Grigor humor moral and social observer serious righteous critic

Abstract

Eugen SIMION Academia Romacircnă preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură directorul Institutuluide Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo Romanian Academy President of the Philology andLiterature Section Director of The bdquoG Călinescurdquo Institute for Literary History and Theory eshymaileugensimionfnsaro

Eugen Simion

4

grabă umorului sec englezesc decacirct icircn stishylul Creangă (sfătos şi icircmpăciuitorist) Umorenglezesc sau umorul eroilor lui CaragialeOricum tacircnărul Andrei Grigor ştia bine săicircntoarcă un conflict o contradicţie o amărăshyciune spre partea icircnveselitoare a lucrurilorşi să transforme tragicul din propoziţie icircnumor icircngăduitor Ce mshya surprins a fost pelacircngă spiritul lui uşor maliţios plin deumor racircsul său care izbucnea din cacircnd icircncacircnd Un racircs eliberator un racircs bucuros Şi lshya păstrat mishyam dat seama pacircnă am pututcomunica fără nicio oprelişte cu elhellip

bdquoAvanpostrdquo a dispărut repede din lipsăde fonduri şi datorită faptului că GrupulbdquoSocietatea de macircinerdquo care patrona revistasshya destrămat după prima fază romantică apostshyrevoluţiei Unii sshyau speriat şi au fugitunii au luatshyo la dreapta alţii la stacircnga şidacă au luatshyo sshyau icircnvrăjbit icircntre ei şi au

icircnceput să se conteste alţii şishyau făcut altesocoteli şi au trecut icircn tabere mai bine pozishyţionate politic despărţindushyse de mine şi deideea că nu tot ce am scris noi icircnainte de1989 e o bdquoSiberie a spirituluirdquo

Icircn acest timp icircn viaţa literară era agitaţiemare icircncepuseră deja revizuirile morale(pacircnă la urmă nshyau rămas decacirct revizuirilepoliticianiste şi subiective după pofta inishymii uşoare şi a interesului personal) exercishyţiile retorice rechizitoriile apăruseră procushyrorii morali bdquonomenclaturiştiirdquo bdquocolaborashyţioniştiirdquo anticomuniştii vehemenţi dupăcăderea comunismului etc bdquoMarea păruiashylărdquo ndash cum am numitshyo eu icircmi amintesc icircntrshyotabletă din bdquoAvanpostrdquo ndash era icircn toi Ea nshyaicircncetat icircn fapt nici azi Cine nshya vrut să parshyticipe la ea a fost declarat numaidecacirct bdquoaposhyliticrdquo şi deci adversar al tinerei noastre de shymo craţii Ceshya mai fost şi cu bdquoapolitismulrdquo

Portretul unui critic drept şi al unui om de bine

5

acesta Ce retorică ce pierdere de vreme cecomplexe ce resentimente ce lungă şi icircnsushyfleţită justiţiară pasionată demagogie Cinerăsfoieşte primele trei tomuri din Cronologiavieţii literare Perioada postbelică recent apăshyrute icircşi poate face o idee despre aceastăicircncăierare a intelectualilor cu totul comicădacă nshyar fi aşa de absurdăhellip Actorii ei ndashvreau să spun procurorii morali ce au anishymatshyo decenii deshya racircndul ratacircnd o dezbashytere serioasă de idei ndash sunt şi acum la postullor de observaţie icircnveninaţi şi revendicashytivi bdquorevizionişti estshyeticirdquo plini de compleshyxe şi bdquoelitiştirdquohellip

Andrei Grigor ca să revin la el şi astfel săduc mai departe această schiţă de portret nusshya amestecat după ce grupul bdquoAvanpostrdquo sshya risipit printre partizanii politizării literashyturii A rămas aproape de mine de SorescuValeriu Cristea Fănuş Neagu şi de optzeciştiiSorin Preda Nicolae Iliescu Mircea Nedel shyciu George Cuşnarencu care credeau ca şicei citaţi mai icircnainte că bdquoliteratura este politishyca noastă cea mai bunărdquo ndash după vorba celeshybră şi icircnţeleaptă a bătracircnului Heliade Rădu shyles cu Mai precis să nu amestecăm politicaicircn literatură să nu politizăm judecăţile devaloare icircn fine scăpacircnd de cenzura comushynistă să nu introducem alt tip de cenzurăalt timp de mistificaţie Unii confraţi au icircn shyţeles ce trebuie din această idee ndash şi anumecă nu trebuie să renunţăm icircn postcomushynism anticomunism la principiul autonomieiesteticului alţii au tradus cum leshya convenitaceastă poziţie critică şi anume că eu şi ceicare erau de părerea mea (icirci reamintesc peM Sorescu Fănuş Neagu GheorgheTomozei Valeriu Cristea) ne opunem partishycipării scriitorului romacircn la viaţa politicăŞi dacă ne opuneam suntem icircm po trivademocraţiei Icircn ceea ce mă priveşte nu potfi icircmpotriva democraţiei sunt doar de păreshyre că valorile romacircneşti trebuie res pec tate şică politica să nu se amestece icircn treburile liteshyraturii căci dacă se amestecă strică ierarshyhiile şi criteriile Atacirct Scriitorul poate facepolitică militantă (uneori este chiar bine săfacă) dar să nu confunde planurile

Andrei Grigor a icircnţeles ce trebuie dinaceastă dispută şi a ales A ales mai spun odată bine A intrat icircn redacţia bdquoCaietelor crishy

ticerdquo şi apoi a redactat icircmpreună cuGheorghe Tomozei Lucian Chişu NicolaeIliescu revista bdquoLiteratorulrdquo condusă laicircnceput de Marin Sorescu apoi de FănuşNeaguhellip Calităţile lui de eseist inteligent şide bun polemist se observă icircn articolelepublicate aici Mai icircnainte sau icircn acest răsshytimp ndash nu mai ştiu bine ndash publică un roman(Cazarma cu ficţiuni) notabil Despre el amscris icircn Fragmente critice (vol I pp 150shy155)Ce se remarcă aici este ochiul ager deobservator moral şi social Andrei Grigor şishya trecut apoi doctoratul cu o teză despreMarin Preda (Căruţa lui Moromete) polemicăfaţă de denigratorii prozatorilor inspiratăbine scrisă stil ironic remarci fine despreironia epică şi tipologia predistă A fostmultă vreme profesor icircntrshyo şcoală din proshyvincie a intrat icircn icircnvăţămacircntul universitarşi a ajuns ulterior profesor de literatură laUniversitatea bdquoDunărea de Josrdquo din Galaţi şidecan ndash mai multe legislaturi ndash al Facultăţiide specialitate Un profesor respectat şidupă cacircte mishyam dat seama iubit de tineriisăi colaboratorihellip

Lshyam chemat după 2006 să se alătureechipei de cercetători de la Institutul bdquoGCălinescurdquo şi după ce a acceptat ishyamicircncredinţat conducerea unui proiect imporshytant Cronologia vieţii literare 1944shy1964Proiect dificil colaboratori numeroşi detoate vacircrstele disponibilităţi capricioaseinerţii intelectuale mari şi temeinice icircn finemoravuri şi nazuri specifice vremurilor detrecere Andrei Grigor a fost nevoit să leicircntacircmpine şi să le armonizeze pe toate şi săducă proiectul la capăt A reuşit Cele primezece volume din Cronologie (1944shy1964) aufost icircngrijite selectate corectate puse icircnpagină uneori chiar rescrise de el O muncăuriaşă o lucrare de anvergură icircn fine uninstrument de lucru serios util pentru culshytura romacircnă Trebuie săshyi fim recunoscătorilui Andrei Grigor că a avut energia şi dorinshyţa de ashyl icircnfăptui după ce alţi colaboratorimshyau dus cu vorba şi au icircncurcat multăvreme lucrurile

Revin la omul de care neshyam despărţit cucacircteva săptămacircni icircn urmă Un om repetinteligent un om de cuvacircnt un caracterbun drept prietenos şi incoruptibil Un buncritic literar Articolele lui din bdquoCaiete critishy

cerdquo şi bdquoLiteratorulrdquo dovedesc acest fapt Aubdquosarerdquo au logică arată o mare voinţă deadevăr Am scris despre ele (reprodus icircnshytrshyun volum de Fragmente critice) intitulatbdquooamenii meirdquo Cineva un critic care suferăde incontinenţă verbală publicase icircntrshyorevistă un articol otrăvit despre bdquooameniirdquo(scriitorii criticii literari) din jurul bdquoCaiete shylor criticerdquo suspectacircndushyi de obedienţă faţăde mine Ishyam răspuns arătacircnd injustiţiamăgăria pe care o face faţă de nişte autoritineri şi talentaţi Eram bucuros că sunt ndashdacă sunt ndash bdquooamenii meirdquo pentru că sunttalentaţi şi cred că adevărul icircn critică poatefi aflat Printre ei se găsea şi Andrei GrigorPot confirma azi că Andrei Grigor a rămaspacircnă la sfacircrşitul lui dramatic un om loial şiun critic drept Drept şi bun adică de parteaadevărului Avea un singur cusur era icircnultimii ani cam lenevos se arăta sastisit de

literatură de aceea se hotăra greu să scriedespre cărţile actuale Lshyam icircnţeles (euicircnsumi trec din cacircnd icircn cacircnd prin acest răude literatură) dar nu lshyam lăsat mult icircnaceastă stare de aşteptare Icircmi promisesecacircnd neshyam icircntacirclnit ultima oară că va icircnceshype să scrie cartea pe care mishyo promisese şianume o istorie a criticii literare postbeliceMunca uriaşă pe care o depusese pentrucoordonarea Crono lo giei vieţii literare icircncepeasă dea roade şi altfel icircntrshyo sinteză criticăpersonală Nshya avut timp sshyo facă Ce păcatŞtiindushyl ce spirit icircnsetat de adevăr avea şice om drept era sunt sigur că sinteza lui crishytică (din care a publicat cacircteva fragmenteprin reviste) ar fi sosit la timp icircntrshyo epocăicircn care amiciţiile inamiciţiile resentimenteshyle complexele şi complicităţile de tot felulse cheamă şi se armonizează icircn critica literashyră romacircnească

6

Eugen Simion

7

Fişe dedicţionar

Nicolae BAcircRNA

Andrei GrigorGRIGOR Andrei (pseudonim al lui Nicolae Ioana 24V1953 Morenishy16XII2014 Galaţi)critic literar şi prozator Este fiul Ilenei şi al lui Vasile Ioana muncitori Urmează şcoalaelementară şi liceul icircn oraşul natal absolvind icircn 1972 apoi Facultatea de Limba şi LiteraturaRomacircnă a Universităţii din Bucureşti absolvită icircn 1978 Este doctor icircn Filologie din 1995 cu oteză despre Marin Preda Lucrează ca profesor icircn diferite şcoli din judeţul Dacircmboviţa(1978ndash1990) ca redactor la bdquoCaiete criticerdquo (1990ndash1997) şi icircn paralel de la icircnfiinţarea noii seriia revistei la bdquoLiteratorulrdquo unde timp de doi ani icircndeplineşte şi funcţia de secretar general deredacţie Din 1996 a fost conferenţiar universitar la Universitatea bdquoValahiardquo din Tacircrgovişte iardin 2008 a trecut la Universitatea bdquoDunărea de Josrdquo din Galaţi (devenind icircn 2002 profesoruniversitar) A funcţionat concomitent (cu bdquojumătate de normărdquo) icircn calitate de cercetătorştiinţific la Institutul bdquoG Călinescurdquo al Academiei Romacircne Icircn calitatea lui de cadru didacticuniversitar la Galaţi sshya distins printrshyo consistentă şi remarcabilă activitate nu doar debdquodascălrdquo icircn sens strict ci şi de animator de iniţiator organizator şi coordonator de proiecteacademice novatoare şi fecunde Se numără printre coautorii Dicţionarului general al literaturiiromacircne şi a asigurat coordonarea redacţională a amplului proiect Cronologia vieţii literareromacircneşti shy Perioada postbelică (10 volume) A debutat cu proză scurtă icircn bdquoVatrardquo (1983) iar edishytorial mdash icircn volumul colectiv Debut rsquo86 Prima carte personală de proză este Cazarma cu ficţiuniapărută icircn 1993 A publicat ulterior mai multe volume de critică literară Colaborează la revistelebdquoVatrardquo bdquoIntervalrdquo bdquoAdevărul literar şi artisticrdquo bdquoCaiete criticerdquo bdquoContrapunctrdquobdquoLiteratorulrdquo bdquoFeţele culturiirdquo (supliment literarshyartistic al ziarului bdquoAzirdquo) bdquoAntaresrdquo bdquoPortoshyFrancordquo Se remarcă atacirct ca un comentator avizat al actualităţii literare cacirct şi ca un polemist detalent pledacircnd cu vigoare ndash dar icircntrshyun limbaj de o perfectă urbanitate ndash icircmpotriva revizuirilorabuzive pe temeiuri politice ale tabloului de valori al literaturii din anii totalitarismului G afost distins cu Premiul Naţional bdquoMarin Sorescurdquo al Academiei Romacircne şi Premiul bdquoTituMaiorescurdquo al Academiei Romacircne pentru critică literară Premiul bdquoDan Alexandru Condeescurdquopentru critică literară şi ediţii critice acordat de Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor dinRomacircnia pentru Cronologia vieţii literare romacircneşti Perioada postbelică 1944shy1964 premiulSpecial acordat de Muzeul Naţional al Literaturii Romacircne (pentru coordonarea volumelor IshyXCronologia vieţii literare 2010shy2012)

Nicolae BAcircRNA Institutul de Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo eshymail nbirnayahoofr

Ca prozator G este icircn pofida apariţieitacircrzii a cărţii sale de debut un optzecisttipic asemănător de pildă cu MirceaNedelciu ori cu Gheorghe Crăciun Scriituralui este dotată totuşi cu o dicţie şi o bdquotacticărdquoproprii care o individualizează Pătrunsăde un discret umor sec autoreflexiv caracshy

teristic distanţării ironice prozei icirci lipsescatacirct frenezia carnavalescă ori ludică cacirct şigrandilocvenţa ori exploziile sumbre Gcultivă un anumit patos auster implicitaproape criptat cel al cotidianului prozaicobservat cu autenticitate icircntrshyo viziune preshydominant bdquorecerdquo uşor icircnflorită de o undă

de romantism şi sentimentalism Textua shylismul practicat rezidă icircn deconspirareaintermitentă a iluziei referenţiale icircn autocoshymentariu icircn desfacerea la vedere a maşinăshyriei textuale operată cu graţie şi precizieingeniozitate iscusinţă Textul nu e icircnsăludicshyautodistructiv şi ar putea fi afiliat maidegrabă extremului modernism decacirct post shymodernismului Naraţiunea şi scriituraamintesc de Noul Roman francez de bdquoşcoashyla priviriirdquo Naratorul practică o bdquoobservashyrerdquo neomniscientă fragmentată şi dispersashytă orchestracircnd secvenţe epice sau descriptishyve răzleţe face salturi icircn timp şi icircn spaţiucitează texte preexistente neliterare(bunăoară un ghid turistic al MunţilorRetezat) şi comentează bdquotehnicistrdquo chiarenunţarea textului aflat sub ochii cititoruluiConsideraţiile asupra raportului ficţiuneshyrealitate sunt cacirct se poate de bdquoserioaserdquo şi sepoate spune că ele sunt principalul factor deunitate a ansamblului că susţin icircntreagacarte Jargonul tehnic al naratologiei e utilishyzat cu umor cu ostentaţie ghiduşă ndash dar fărăexagerare ndash pentru a dezvălui articulaţiiletextului configurarea viziunii şi a scriituriiSub raport tematic textele din Cazarma cuficţiuni (icircn aparenţă o culegere de prozescurte acestea alcătuind icircnsă de fapt ounică operă aproape un mic roman lax)vehiculează motivele curente icircn proza optshyzeciştilor aparţinătoare biografismuluiminimalist cotidianului prozaic (viaţa parshyticulară a tacircnărului profesor din mediulrural stagiul militar erotismul juvenilpractica studenţească excursia la muntetema părinţilor şi icircn legătură cu aceastaecouri din problematica bdquoobsedantuluideceniurdquo şa) Nu anecdotica e importantăci tratarea ei Poziţia auctorială e flegmaticăaparent expurgată de afectivitate bdquoobiectishyvistărdquo De sub cenuşiul nespectaculosuluirăzbat totuşi semnificate implicit zbaterisufleteşti şi combustii intelectuale pentrucare scriitura bdquomăiestritărdquo se dovedeşte a fiun revelator eficace Marin Preda ndash incomodul(1996) e o monografie neconvenţională şilipsită de pedanterie o carte de critică hershymeneutică cu materia organizată tematicdar fără rigiditate şi cu excursuri substanshyţiale icircn biografia intelectuală a scriitorului

examinat Formaţia intelectuală şi culturalăa lui Marin Preda profilul moral al prozatoshyrului natura raporturilor sale cu experienţanemijlocită a existenţei şi cu literatura culshytura universală icircn fine configurarea conştishyinţei de scriitor sunt investigate icircn tuşe rapishyde aerate fără detalieri fastidioase dar cuobservaţii revelatoare şi convingătoareInteresante sunt glosările despre bdquocompleshyxul insignifianţeirdquo esenţial pentru o icircntreashygă familie de personaje ale lui Preda dar icircngeneral subestimat ori ignorat de comentashytori Un icircntreg capitol detaliază chestiuneafeminităţii şi a relaţiilor erotice icircn operascriitorului un altul (intitulat Icircn numeleTatălui) dezbate relaţia naratoruluipersonashyjului auctorial cu Tatăl icircn termenii compleshyxului oedipian G combate cu energie acushyzaţiile de bdquocolaboraţionismrdquo (cu regimulcomunist) care au fost formulate la adresalui Marin Preda icircncepacircnd din 1990Acuzaţiile sunt demontate metodic analizaşi comentariul vizacircnd succesiv teme motiveşi pasaje bdquoincriminaterdquo din opera prozatorushylui Studiul mai cuprinde pertinente investishygări critice cu privire la tema bdquodispariţieiţărănimiirdquo şi la romanul Cel mai iubit dintrepămacircnteni (cu focalizarea comentariuluiasupra protagonistului acestuia VictorPetrini) interpretat ca fiind nu doar unbdquoroman despre obsedantul deceniurdquo ci ooperă cu o tematică ontologică cognitivă şimorală care transcende prin semnificaţiilesale momentul socialshyistoric vizat icircn primăinstanţă un roman existenţial cu dimensiushyne metafizică cu trimitere la chestiuni dinshytre cele mai neliniştitoare pentru condiţiaumană Volumele Fănuş Neagu şi EugenSimion ndash ambele editate icircn 2001 ndash ca şiEugen [sic] Lovinescu ndash apărut icircn 2002 ndash suntconsistente micromonografii critice cu desshytinaţie didactică icircntocmite conform uzanţeshylor impuse editorial Icircn Căruţa lui Moromete(2001) sunt adunate texte critice (croniciarticole) apărute icircn presa literară A fost ndash icircncalitate de interlocutor de fapt de iniţiatoral conversaţiilor adresacircnd icircntrebări comshyplexe menite să determine răspunsuri conshysistente şi relevante ndash partenerul criticuluiEugen Simion icircn realizarea volumului deconvorbiri Icircn ariergarda avangardei

8

Nicolae Bacircrna

9

Andrei Grigor

SCRIERI Cazarma cu ficţiuni Bucureşti1993 Marin Preda ndash incomodul Galaţi 1996Fănuş Neagu Braşov 2001 Eugen SimionBraşov 2001 ed (Eugen Simion) trad icircnlimba franceză de Constantin Frosin LesGrangesshyleshyRoi 2003 Căruţa lui MorometeBucureşti 2001 Eugen Lovinescu Braşov2002 Romanele lui Marin Preda Braşov 2002Eugen Simion Icircn ariergarda avangardeiConvorbiri cu Andrei Grigor Bucureşti 2004ediţia a IIshya Bucureşti 2012 AntologiiDiscursul critic romacircnesc actual Galaţi 2008(icircn colaborare cu Simona Antofi AlinaCrihană Doiniţa Milea Nicoleta Ifrim)(coautor şi coordonator redacţional)Cronologia vieţii literare romacircneşti Perioadapostbelică (10 vol) Bucureşti 2010shy2012

Repere bibliografice Cristina NeculaFicţiunea o variantă dictatorială a visului privishyrii bdquoCaiete criticerdquo 1994 4ndash5 SimionFragmente I 150ndash155 Marian Barbu Trăindprintre cărţi I Petroşani 2001 204ndash206Daniel CristeashyEnache Critici bdquooptzeciştirdquodespre prozatori bdquoşaizeciştirdquo bdquoCaiete criticerdquo2002 1shy2 Nicoleta Borşan Fănuş Neagu subsemnul Canonului bdquoVatrardquo 2002 8shy9 EugenSimion Oamenii mei bdquoCaiete criticerdquo 200211ndash12 Constantin Miu Stilul fănuşianbdquoAmurg sentimentalrdquo 2004 10 CosminBorza Marginalii antishymaniheiste la obsedanshytul deceniu bdquoCulturardquo 2012 18 BiancaBurţashyCernat Mistica literaturii bdquoObservatorculturalrdquo 2012 373

10

Nicolae BAcircRNA

Postshyscriptum afectiv şi sentimental

Cacircteva opinii ale unui fost prieten şi coleg al lui Andrei Grigor mdash şi icircntre altele autor alarticolului despre acesta din Dicţionarul general al literaturii romacircne reprodus mai sus mdashexprimate după dispariţia tragică a scriitorului Articolul de dicţionar care prezintă cacirct maicomplet dar lapidar şi esenţializat biografia şi activitatea lui Andrei Grigor nu poate mdash prinforţa lucrurilor mdash evoca sau măcar face trimitere la o sumedenie de date icircnfăptuiri ori trăsăturide caracter la icircnsuşiri intelectuale şi virtuţi omeneşti care se icircmbinau fericit icircn icircntregul constitushyit de personalitatea lui Andrei Grigor Se insistă asupra marelui talent de polemist al lui AGasupra rolului lui de apărător al valorilor literare contestate inoportun printrshyo politizare abuzivăa abordării Este evocat profilul lui AG icircnregistrat de cei care lshyau cunoscut de aproape oicircmbinare fericită de inteligenţă ironică de spirit ludic constructiv şi de seriozitate profundă şirealăCuvinteshycheie literatură romacircnă scriitor publicistică necrolog personalităţi recent dispărute

polemist ironie seriozitate

Quelques opinions exprimeacutees par un ami et collegravegue drsquoAndrei Grigor (et entre autres auteur delrsquoarticle le concernant dans le Dictionnaire geacuteneacuteral de la litteacuterature roumaine) exprimeacutees apregraves latragique disparition de celuishyci Lrsquoarticle du dictionnaire lequel preacutesente la vie et lrsquoactiviteacute drsquoAndreiGrigor drsquoune maniegravere forceacutement laconique se limitant agrave lrsquoessentiel ne saurait certes rendre comptede maintes donneacutees accomplissements ou traits de caractegravere de qualiteacutes intellectuelles et des vertusdrsquohumaniteacute qui se conjuguaient heureusement dans la personnaliteacute drsquoAndrei Grigor On insistenotamment sur le grand talent de poleacutemiste de celuishyci sur son rocircle de deacutefenseur des valeurs litshyteacuteraires contesteacutees injustement suite agrave une politisation abusive de lrsquoapproche critique Le profildrsquoAG tel qursquoil fut enregistreacute par ceux qui lrsquoont connu mdash un assemblage harmonieux drsquointelligenceironique drsquoesprit ludique constructif et de caractegravere profondeacutement et authentiquement seacuterieux de sesdeacutemarches existentielles mdash est succinctement eacutevoqueacute Motsshycleacutes litteacuterature roumaine eacutecrivain publiciste neacutecrologie personnaliteacutes reacutecemment disshy

parues poleacutemiste ironie seacuterieux


Reacutesumeacute

Şocul neaşteptatshyrevoltătoarei dispariţiiicircn condiţii tragice a unui congener coleg şibun prieten e o ştim cu toţii foarte greu debdquogestionatrdquo şi de depăşit Macirchnirea şi regreshytele sunt durabile şi icircmping irepresibil la re shymemorări cu ţel cumva (bineicircnţeles că relashytiv mereu imperfecthellip) compensatoriu ca şi

cum recapitularea unor icircnfăptuiri ori a unoripostaze biografice trecute ale celui răpusprematur de destin ishyar putea prelungi oareshycum bdquoprezenţa vierdquo printre noi Prelungireabdquoprezenţei viirdquo rămacircne fireşte imposibilă şiiluzorie dar reamintirea şi oma gierea potcontribui la cristalizarea bdquoima ginii publicerdquo

postume respectiv a unei receptări adecvashyte icircn posteritate mdash gest minim de cinstire amemoriei celui dispărut de către cei care icirclvor fi cunoscut şi preţuit

Stingerea lui Andrei Grigor vine să sposhyrească bilanţul funest al unui bdquoscenariurdquoconsternant şi absurd care sshya impus dinpăcate cu sinistră tenacitate icircn ultimuldeceniu şi jumătate acela al decimării preshymature a generaţiei 80 un număr deloc mic(faţă de cel care ar fi putut fi dedus din stashytisticile privind speranţa de viaţă etc) deremarcabili poeţi prozatori critici cincuashygenari ori tineri sexagenari au trecut peracircnd icircn nefiinţă pe cacircnd mai aveau fărăicircndoială multe de spus icircn cultura romacircnăbdquoOptzecistrdquo prin atacirctea trăsături ale biograshyfiei creaţiei şi activităţii lui iată că Andreiilustrează din nenorocire şi această sumbră

trăsătură generaţionistă Articolul reprodus mai sus a fost redacshy

tat pentru Dicţionarul general al literaturiiromacircne (publicat sub egida AcademieiRomacircne icircn şapte volume icircn 2004shy2009 acărui a doua ediţie revăzută şi actualizatăse află icircn lucru la Institutul bdquoG Călinescurdquo)El e menit să dea seama mdash după bdquotipiculrdquospecific lucrărilor lexicografice de gen cudublul scrupul al consistenţei informaţiei şial conciziei formulării mdash despre datele şicaracteristicile esenţiale privind viaţa actishyvitatea şi opera scriitorului Totuşi el nupoate mdash prin forţa lucrurilor mdash evoca saumăcar face trimitere la o sumedenie de altedate icircnfăptuiri ori mdash mai ales mdash la trăsăshyturi de caracter la icircnsuşiri intelectuale şivirtuţi omeneşti care se icircmbinau fericit icircnicircntregul constituit de personalitatea lui

11


12

Nicolae Bacircrna

Andrei Grigor Aşa de pildă articolul de dicţionar care

consemnează desigur calitatea de bdquopoleshymist de talentrdquo dar care e focalizat cu preshycădere asupra producţiei apărute icircn volushyme şi asupra beletristicii şi criticii literarenu dă nici pe departe o imagine lămuritoashyre despre consistenta excelenta extrem debdquooriginalardquo (sub raporturi anume) publicisshytică a regretatului nostru prieten Publi shycistica lui mdash rămasă icircn paginile revistelordar publicabilă oricacircnd şi sper că fie cacirct maicuracircnd icircn volum mdash nu numai că era deexcelentă calitate sub raportul aşashyzicacircndexigenţelor bdquomeserieirdquo dar avea (icircn contexshytul anilor 1990shy2000 icircn special cacircnd sshya şimanifestat cu mai mare frecvenţă şi putere)o bdquomarcărdquo proprie rarisimă care o indivishydualiza pregnant

Cu un calm imperturbabil mdash ceea ce nuicircnseamnă că fără vigoare şi avacircnt dimpotrishyvăhellip mdash el a izbutit să conteste şi combatăcredibil eficace şi ireproşabil (sub raportulnivelului abordării şi dezbaterii al validităshyţii argumentelor al corectitudinii faţă de crishyterii de valorizare sustenabile netributarecine ştie căror bdquoconsemnerdquo conjuncturale şiprovizorii de bdquoafurisirerdquo pe temeiuri aşashyzicacircnd moralshypolitice) bună parte din manishyfestările valului de pseudoshyrevizuiri criticepartizanshydestructive care vizau icircn aniinouăzeci valori neicircndoielnice ale literaturiişi culturii romacircne Andrei Grigor aşadar icircşiridica vocea (publicistică) icircn răspăr bdquocontracurentuluirdquo (a bdquocurentuluirdquo dominant la unmoment dat prin gregaritate pusilanimshyneoconformistă) şi o făcea cu strălucireideatică şi stilistică Nu era singurul fărăicircndoială care să se fi situat icircn respectivapostură rebelă faţă de caracterul nedrept şibdquoimpurrdquo al unor noi dogme de politizare avalorizării literaturii dar era probabil celcare a făcutshyo cu cea mai mare strălucire şipoate eficacitate Oricum evoluţiile ulteshyrioare mdash după stingerea patimilor şi potolishyrea treptată a icircnverşunării postdecembristeiniţiale mdash ale rezultatelor bdquorevizitărilorrdquoliteraturii deceniilor de dinainte deRevoluţia din 1989 aveau săshyi dea icircn bunăparte dreptate Publicistica lui din aceaperioadă ar merita recitită ca o pildă de

păstrare a sacircngelui rece icircn vremuri zbuciushymate

Despre activitatea lui mdash se pare cu totulremarcabilă mdash icircn calitate de cadru didacticnu pot să aduc mărturii pertinente fiindcănu am perceputshyo bdquoicircn directrdquo o vor puteashyoevoca desigur cu relieful adecvat cei caremdash colegi sau studenţi mdash au admiratshyo bdquodininteriorrdquo sau de aproape Din ecourile caremishyau parvenit se configurează icircnsă figuraunui dascăl admirabil nu numai ireproşabilsub raportul competenţelor ştiinţificoshyacashydemice dar şi implicat animator iniţiatorde proiecte şi activităţi promotor şi susţinăshytor de talente o figură fără icircndoială memoshyrabilă pentru cei care vor fi avut şansa de seforma intelectual sub icircndrumarea lui plinăde dăruire

Mai mult icircnsă decacirct toate icircnsuşirile şiicircnfăptuirile lui literare şi socialshyculturale(care lasă totuşi icircn posteritate bdquourmerdquo tanshygibile şi durabile texte publicate consemshynări oficiale etc) icircmi vin icircn minte icircn acestemomente mohoracircte de după o nechematădespărţire pretimpurie calităţile lui mdash efecshytiv rare mdash de hellipom pur şi simplu de omicircntreg de om adevărat de om de omeniede iscător şi clăditor de prietenie adevăratăde ins cu suflet mare şi generoasă abordarenobil dezinteresată a componentelor mdashbdquomajorerdquo ori bdquomărunterdquo mdash ale vieţii icircn acărui alcătuire sufletească se icircmbinau fericitşi pregnant disponibilitatea ludică şi burlesshycă isteţimea comprehensivshyironică (remarshycile formulate icircn articolul de mai sus prishyvind proza lui beletristică bdquodiscret umorsec autoreflexiv caracteristic distanţării iroshynicerdquo sunt de fapt perfect adecvate şi penshytru ashyi caracteriza bdquostilulrdquo de comportare icircnviaţa bdquorealărdquo de zi cu zihellip) cu profundaseriozitate adevărată neafectată şi necrisshypată infailibilă efectiv bdquostructuralărdquo pecare o vădea icircn toate icircmprejurările fără caprin asta săshyşi piardă vreodată petulanţaconstructivshyghiduşă careshyl caracteriza Detoate acestea odată cu plecarea lui doaramintirea mdash forţamente punctuală dispershysă fragmentară şi lacunară fatalmente alteshyrabilă mdash păstrată de cei careshyl vor fi cunosshycut de aproape mai poate da seama icircntrushycacirctva pentru un răstimphellip

13

In memoriam

AndreiGrigorVirgil TĂNASE

AndreiTextul de mai jos reprezintă confesiunea scriitorului Virgil Tănase despre soartă şi destin icircn relaţiecu prietenul său Andrei GrigorCuvinteshycheie Andrei Grigor necrolog prietenie literară

The text below is constituted of the confessions belonging to the writer Virgil Tănase about fate anddestiny regarding his friend Andrei Grigor Keywords Andrei Grigor obituary notice literary friendship

Abstract

Virgil TĂNASE scriitor Fondation Antoine de Saint Exupery shy Fondation de France eshymail tanasevirgilwandoofr

După pilda lui Turgheniev careshyşi intitushyla una din bdquoicircnsemnărilerdquo sale de vacircnătorCum mor ruşii voiam de mai demult să scriuun text despre cum se moare la noi

Nu mshyam simţit icircn putere sshyo facAstăzi mai modest aş vrea să pot scrie

despre cum a murit AndreiA fost o moarte lungă lungă de un an A

fost o luptă grea pe care a pierdutshyo dar pecare am pierdutshyo şi noi cei care timp de unan fiecare după putinţa şi priceperea luineshyam străduit să luptăm icircmpreună cu elfără săshyi putem vai icircntări inima ficatulplămacircnii fără săshyi putem vai sili minteacare le racircnduieşte pe toate să reorganizezemaşinăria atacirct de complexă şi de aceea atacirctde plăpacircndă care fabrică viaţa Timp de unan de zile ajutat de aparate medicale şi dedoctori icircmpins cu icircnverşunare spre viaţă deafecţiunea celor apropiaţi careshyi macircngacirciauzilnic creştetul şishyi icircncălzeau cu palma obrashyzul Andrei a cărui generozitate icircn ceea cemă priveşte a fost nemăsurată neshya dat prishy

lejul deshya nu sta icircnmărmuriţi icircn faţa morţiifirul de viaţă care mai curgea icircn el icircngăshyduindushyne să creştem icircn noi speranţe săculegem din noi lumina pe care am fi vrutsă ishyo dăm pe care ishyam datshyo poate săieşim din obscuritatea trăitului de zi cu zi casă locuim cu el acolo unde se hotărăşte ziuaşi noaptea Icircn toiul luptei pe care o dădeaAndrei nu sshya gacircndit la noi poate Noi neshyam gacircndit la el neicircndoielnic Şi meritulnu e al nostru am făcutshyo pentru că Andreise sădise icircn noi pentru că inteligenţa şibunătatea lui felul lui deshya fi pătimaş şişăgalnic lucid neicircngăduitor cu murdăriape careshyo citea icircn registrul comic pentru căascuţimea de spirit pe care ishyo adusesecunoaşterea icircn adacircnc a cărţilor şi bucuriadeshya trăi au prins rădăcină icircn noi şi au roditicircn noi

Solidaritatea noastră cu Andrei icircn luptape care a purtatshyo ishyo datorăm

Un motiv icircn plus icircn ceea ce mă priveştesăshyi fiu recunoscător

14

Gheorghe CHIVU

bdquoViaţa ca o pradărdquoLa o privire retrospectivă dureroasă şi impusă prea de timpuriu viaţa lui Nicolae Ioana pare fărănici o literarizare o luptă continuă iar puţinele lui bucurii o pradă smulsă cu greu unei sorţipotrivniceCuvinteshycheie istorie literară biografii Andrei Grigor

En la regardant reacutetrospectivement avec toute la douleur qursquoun deacutepart trop hacirctif impose la vie deNicolae Ioana semble sans exageacuteration une lutte sans reacutepit et dont les rares joies furent une proiearracheacutee acircprement agrave une sort hostile Motsshycleacutes histoire litteacuteraire biographie Andrei Grigor

Reacutesumeacute

Gheorghe CHIVU Institutul de Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo eshymail gheorghechivugmailcom

Sshya ridicat profesional deasupra celoricircntre care a văzut lumina zilei prin lupta cusine şi cu ceilalţi A ajuns prin pregătire şiperfecţionare continuă filolog de primămacircnă iar nu meşter iscusit de butoaie saupolitician de rang icircnalt (cum afirma icircnprima copilărie poate spre ashyi şoca pe ceicurioşi săshyi afle intenţiile de viitor) Sshyaimpus icircntre cei de aceeaşi profesie scriitoricritici şi istorici literari prin perseverenţărigoare ingeniozitate combinate fapt surshyprinzător pentru mulţi cu lipsa de pedanteshyrie şi de orgoliu ostentativ afişat

A vrut săshyşi schimbe şi săshyşi icircnvingă soarshyta care icirci pusese icircn faţă la icircnceputurile proshyfesiei un confrate cu exact acelaşi numerenumindushyse ca autor Iar schimbareanumelui a fost parcă o icircnscriere icircn destinsimilară unei practici folclorice A fost regăshysit din păcate mult prea devreme şi a plecatde lacircngă cei dragi la vacircrsta puterii intelecshytuale şi fizice depline după ce un an de zilesshya luptat să ţină viaţa alături ajutat cudăruire inegalabilă şi cu speranţă sprijinitădoar pe dragoste de Simona

Nu sshya gacircndit cu certitudine la moarteEra icircn plină ascensiune făcea planuri de viishytor icircnscrise icircn cel puţin un sfert de veacplanuri de creaţie ştiinţifică dar şi de linişteregăsită de bucurie pe deplin meritată icircntrshyun admirabil refugiu pe care icircl conshystruise cu efort şi neştirbită speranţă Nu şishya putut accepta de aceea sfacircrşitul icircnainte devreme La fel cum nu a putut accepta unsfacircrşit nedrept de timpuriu soţia lui care sshya străduit cu eforturi greu de egalat să icirciicircntreţină speranţa depăşirii marii cumpeneapărute icircn decembrie 2013

Neshyam cunoscut cu cacircţiva ani icircn urmă icircnInstitutul bdquoG Călinescurdquo dar neshyau aproshypiat icircntacirci drumurile la Universitatea dinGalaţi Multe datorate lui la fel cum icirci datoshyrez un moment deosebit din viaţa mea ştiinshyţifică

A fost un prieten devotat un bun sfătuishytor şi un mediator icircnzestrat Mshyam bucuratde apropierea lui Lshyam avut sprijin şi confishydent icircn momente mai puţin plăcute icircn careascultacircndushyi sfatul am depăşit un timp atishytudinea munteanului care cere părerea altoshy

15

bdquoViaţa ca o pradărdquo

ra doar pentru a verifica justeţea propriilordecizii

Părul său alb şi ţinuta atent supraveshygheată sugereau seriozitate şi dădeau icircncreshydere Zacircmbetul abia schiţat uşor mefient şisclipirea ironică sau doar şăgalnică a ochilorte avertizau asupra unui caracter onest asushypra unui om apropiat dar tranşant

A fost puternic constructiv capabil dedetaşare ironică icircn momentele dificile alevieţii Era flegmatic muşcător la nevoie dartotdeauna urban icircn expresie şi icircn modul de

manifestareAtitudinea sa lshya făcut adesea incomod

dar cel care a ştiut să icirci descifreze gacircndul şisă icirci icircnţeleagă comportamentul a avut totshydeauna de cacircştigat

A icircncercat să ţină viaţa bună alături ca peo pradă Icircndelung racircvnită mult timp căutashytă şi cu mare dificultate obţinută Vacircnă shytoarea ishya fost icircnsă scurtă Iar spiritul moroshymeţian icircnnăscut sau poate doar activatsub influenţa operei pe care a analizatshyo cupredilecţie ishya fost scut prea puţină vreme

16

Lucian CHIŞU

Despre sentimentul onoarei şi al datoriei

Articolul se referă la personalitatea lui Andrei Grigor (1953shy2014) cunoscut icircn mediile literareicircn calitate de prozator critic şi istoric literar polemist Preocupărilor icircnainte amintite li se adaugăactivitatea de profesor la două universităţi din Romacircnia Determinante pentru structura saumană sunt gacircndirea reflexivă argumentaţia lucidă şi constanţa convingerilor exprimate icircndomeniul literar pe care leshya exprimat tranşant fără echivoc icircn monografii cărţi şi studii decritică şi istorie literară Andrei Grigor lasă posterităţii amintirea unui intelectual condus icircn viaţăde principii cum sunt onoarea demnitatea camaraderia O serie de amănunte mai puţin cunosshycute publicului larg unele de natură biografică altele avacircnd conţinut şi semnificaţii literarecompletează profilul celui pretimpuriu dispărutCuvinteshycheie Andrei Grigor biografie proză critică polemică

This article refers to the personality of Andrei Grigor (1953shy2014) known in the literary circles asa writer critic and literary historian polemist To these it is to be also mentioned his work as a proshyfessor at two universities in Romania The reflective thinking lucid reasoning and constancy of hisliterary convictions are determining for his human structure Andrei Grigor trenchantly and unamshybiguously expressed his ideas in monographs books and literary criticism and history studies Heleaves to posterity the memory of an intellectual life led by principles of honour dignity friendshipA number of details less known to the public at large some of a biographical nature others havingliterary meanings and content complete the profile of the one who has gone too soon Keywords Andrei Grigor biography fiction criticism controversy

Abstract

Lucian CHIŞU Institutul de Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo eshymail lucianchisu gmailcom1 Nicolae Ioana a profesat la Universităţile din Tacircrgovişte şi Galaţi la cea de a doua fiind o bună perioashy

dă de timp decanul Facultăţii de Litere

Neshya părăsit după o lungă şi nedreaptăsuferinţă Andrei Grigor (pseudonimul luiNicolae Ioana 24051953 ndash 16122014) acărui semnătură se regăseşte icircn varii ipostashyze ale vieţii noastre literare din ultimul sfertde secol prozator eseist critic şi istoric liteshyrar publicist cu verb de pamfletar Subnumele real din buletin a dus o existenţăsocială discretă asumată ca atare cred penshytru că aşa stă bine tuturor celor dedicaţicatedrei Deşi mai puţin cunoscute contrishy

buţiile din sfera academică1 ilustreazăaspecte la fel de relevante icircn privinţa persoshynalităţii lui şi ar trebui adăugate meritelorliterare Dar cum icircnsăşi literatura a intraticircntrshyun con de umbră consider că şi icircnaceastă privinţă implicările sale icircn fenomeshynul literar pe care lshya cultivat cu devotashyment sunt insuficient şi lacunar cunoscutepentru adevăratul profil

De aceea o scurtă recapitulare a traseushylui din ultimele decenii de viaţă ale lui

17


2 Limba şi literatura romacircnă manual pentru clasa a XIIshya Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 19933 A debutat cu proză scurtă icircn bdquoVatrardquo (1983) iar editorial icircn volumul colectiv Debut rsquo864 Icircn acest context icircl revendică Ion Bogdan Lefter şi Petre Cimpoieşu primul amintind icircn mod curios de

bdquocacircmpineanul Andrei Grigorrdquo

Andrei Grigor icircşi va arăta utilitatea venindicircn completarea modelului uman şi a aspirashyţiilor care lshyau călăuzit icircnainte de a nepărăsi Cariera sa de om de cultură ar puteafi delimitată icircn cacircteva capitole reunite icircncacircmpul umanist critica şi istoria literarăactivitatea publicistică străduinţele dinmediul academic calitatea de membru icircncolective de elaborare a manualelor delimba şi literatura romacircnă2 contribuţiileformatorului de opinii

Icircnsă nushymi propun să insist asupra acesshytor disjungeri de care se vor ocupa pestetimp cercetătorii fenomenului culturalromacircnesc Optez să fac numai o scurtă treshycere icircn revistă a faptelor sale literare oficiashyte icircn numele demnităţii şi onoarei Cauza afost nobilă dar vremurile şi destinul primitde la ursitoare sshyau arătat potrivnice ceracircnshydushyi jertfa pretimpuriu Din păcate

Odată cu energiile descătuşate ale post shycomunismului Andrei Grigor şishya părăsitlocalitatea natală Moreni (unde funcţionaca profesor de liceu) şi a venit icircn BucureştiAtras de mirajul libertăţii care icircncepuse sărespire prin toţi porii vieţii noastre literarea decis săshyşi urmeze nu fără imense sacrifishycii vocaţia literară Debutase icircn presă şi edishytorial3 fiind remarcat icircncă din timpul stushydiilor filologice de Eugen Simion Familia shyrizat deja cu mediul literar a fost recuperatcum se spune bdquocu arme şi bagajerdquo de cătreoptzecişti cărora prin vacircrstă educaţie şiexerciţiu literar le aparţine Cacircţiva dintrereprezentanţii emblematici ai generaţieioptzeciste ishyau fost prieteni apropiaţiMircea Nedelciu Alexandru Muşina SorinPreda A icircmpărtăşit cu aceştia sentimentulstenic al prieteniei icircnfiripate icircncă din timshypul facultăţii Icircn pofida faptului că nu doardrumurile ci şi opiniile lor aveau să meargăpe alte căi icircn anume cazuri deshya dreptulopuse radicalizate amiciţia lor a fost durashybilă şi tot aşa rămacircne icircn eternitate fiindcădin nefericire şi ei au poposit icircn lumeaumbrelor

Icircn primele luni ale anului 1990 cacircnd optshyzeciştii icircncepuseră săshyşi stracircngă programashytic racircndurile (iniţiativă din care avea să senască ASPRO) Andrei Grigor era de maimulte ori evidenţiat pe listele care apăreauicircn presă icircn scopul recuperării efectivelor detineri scriitori răspacircndiţi prin localităţilepatriei4 Din acei ani datează colaborarea cuunele publicaţii arondate optzecismuluiliterar ndash bdquoAvanpostrdquo bdquoEchinoxrdquo bdquoSupli shymen tul literar şi artistic al TineretuluiLiberrdquo (SLAT) bdquoIntervalrdquo din BraşovbdquoAdevărul literar şi artisticrdquo (ALA) ndash icircnpaginile cărora semnează proze literare şireportaje cronici şi recenzii literare particishypă la dezbateri şi nu icircn cele din urmă scriearticole de atitudine Spre deosebire de tenshydinţa aproape generalizată de atunci conshystituită icircntrshyun curent profund reformistmasificat şi din acest motiv cam aluvionarAndrei Grigor şishya păstrat consecvent un

18

Lucian Chişu

5 bdquoIcircn provincia mică fără prea multă tradiţie culturală recentă letargia culturală tinde să devină o habishytudine (afirmaţie icircndelung cumpănită icircnainte de a fi formulată)rdquo (bdquoSLATrdquo nr 32 11 august 1991)

6 bdquoDacă vom ajunge să icircnlocuim buldozeriştii devotaţi construcţiei socialismului cu buldozeriştii dăruiţicauzei distrugerii lui () ilegaliştii de atunci cu alţi ilegalişti poeţii autentici cu poeţii laquoatomiciraquo nuvom reuşi decacirct să inversăm termenii basmului comunist conservacircndushyi icircnsă regretabil facila schemămaniheistă Din păcate semnele vremii nu admit ideea optimistă că furia epurărilor şi a confecţionărishylor de noi laquovaloriraquo a trecutrdquo (bdquoALArdquo nr 71 14 iulie 1991)

7 bdquoPresa care icircnfăptuieşte raptul de discernămacircnt procedează nu atacirct prin modificare cacirct prin reducţieMecanismul e supus unei operaţiuni de demontare sitelor de separare li se obturează unele găuri şi lise lărgesc altele anumite pacircrghii şi filtre decantoare sunt icircnlăturate toate acestea cu o inventivitate şiun efort de elaborare cum numai o mare pasiune e icircn stare să genereze Rezultatul acestui proces esteadus sub formă de informaţie icircn faţa consumatorului nu mai puţin pasionat care laquoopteazăraquo făcacircndushysea nu şti că nu mai are cu ce Orgoliul icircl icircmpiedică să declare că a fost prădat de acea capacitate care atesshytă oricui o minimă calitate intelectuală Şi chiar dacă icircncetacircnd să mai fie atacirct de orgolios ar mărturishysishyo e prea puţin probabil că ar fi luat icircn seamă Furtul de discernămacircnt nu este inclus printre delictelesancţionabile rămacircne neobservat undeva icircn spaţiul complicităţii dintre hoţ şi păgubaşrdquo (bdquoSLATrdquo nr22 2 iunie 1991)

8 bdquoDincolo de verva publicistică seducătoare se icircntrezăreşte o parte din neputinţa de a laquoprinderaquo icircntrutoshytul corect realitatea altfel decacirct icircn structuri literare şi cu mijloacele literaturii Uneori apariţiile lui icircncotidienele de informare sunt exerciţii literare care transferate icircn tăracircm publicistic şi supuse rigoriloracestuia apar drept demonstraţii coerente dar nu tocmai aproape de fenomenul care era de demonsshytrat () O epocă aflată sub semnul schimbărilor radicale cum este cea pe care o străbatem repartizeashyză fără icircndoială cacircteva semne de icircntrebare şi literaturii Cacirct de mare va fi rivalitatea cu massshymedia Vaavea suficientă forţă să le concureze Va fi acceptată de cititor drept un concurent redutabil Cum vaarăta ea Răspunsurile nu sunt deloc simplu de găsit mai ales că ele se plasează pe un teren imprevishyzibilrdquo (bdquoSLATrdquo nr 12 31 martie 1991)

anume tip de meditaţie pe care aş numishyoparafrazacircndushyl pe Edgar Morin bdquomeditaţie(gacircndire) icircntrebătoarerdquo Sintagma este dacăse poate spune astfel o definiţie a ceea cetrebuie să fie criticul literar

Pe fondul evenimentelor vizacircnd demolashyrea trecutului cultural ce se transformaserăicircntrshyo bdquopăruială generalărdquo articolele salesesizau o serie de chestiuni care icircn opinialui erau tot atacirct de urgente A constatatfoarte curacircnd că entuziasmul cultural de shybor dant si impetuos din primele saptamacircnide dupa revolutie icircncepuse să se dilueze icircnliteratura provinciei5 Unele dintre intershyvenţiile sale se refereau la absenţa oricăruisuport (icircnlocuitor) pentru deplasările detectonică provocate Icircn ceea ce priveşteintruziunea masivă şi brutală icircn cultură acelor 45 de ani din epoca totalitaristă obsershyva că efectele de acest fel continuă să se proshyducă dar icircn sens invers6 Atrăgea de aseshymenea atenţia cu privire la schimbărilerapide care icircncepuseră să favorizeze mezashylianţa dintre cultura de masă7 şi actul proshyfesionist de cultură cu efecte devastatoarepentru acesta din urmă A semnalat aparishyţia icircn timpul marilor dezbateri polemice a

unui nou imperialism icircn cultură cel econoshymic de care nimeni nu se prea arăta intereshysat fenomen de netăgăduit actualmente icircncacircmpul social Şishya pus icircntrebări asuprametamorfozelor scriiturii artistice şi a direcshyţiilor de icircnaintare ale prozei insistacircnd asushypra faptului că publicistica de zi cu zi cualte cuvinte scriitura de presă intră vertigishynos icircn teritoriile pacircnă nu de mult aparţishynacircnd literaturii8 Acestea sunt numai cacirctevadintre chestiunile la care medita icircn timpulrăzboiului cultural romacircnoshyromacircn

Icircncepacircnd din 1990 Andrei Grigor adevenit membru icircn redacţia revistei bdquoCaietecriticerdquo condusă de Eugen Simion unuldintre foarte puţinii scriitori care solicitaseshyră breslei să nu amestece literatura icircn politishycă Răstălmăcit icircn cele mai multe cazuriacest mesaj a devenit calul de bătaie al majoshyrităţii scriitorilor doritori de schimbare cuorice preţ Icircn fine discuţia este foarte comshyplicată şi nushyşi are rostul aici Rămacircne icircnsăcruda realitate fapt incontestabil că icircn timshypul lungii tranziţii icircmpănate de polemicisolidaritatea scriitoricească sshya pulverizatiar breasla aproape că a intrat icircn anonimatNici aceste chestiuni nu sunt lesne de elucishy

19


dat icircntrshyo simplă frază icircnsă trecerea timpushylui ne cam arată dacă şi cine a avut de cacircştishygat şi icircn ce constă diferenţa dintre opinie şiopţiune Icircn seria de articole mai icircnainteamintite Andrei Grigor a fost un autorlucid şi a avut ndash de parcă ar mai conta ndashdreptatea lui

Conform unui principiu axiomatic (preabine cunoscutul bdquocine nu e cu noi e icircmposhytriva noastrărdquo) membrii redacţiei revisteibdquoCaiete criticerdquo au fost in corpore dezavuaţica inamici ai libertăţii literare de a trage cupuşca

Pe cerul libertăţii scump plătite pe carenimeni nu o contestă norul cenuşiu de dea shy

supra bdquoCaietelor criticeldquo icircşi icircntinde umbra şiasupra redacţiei de la bdquoLiteratorulrdquo revistăicircnfiinţată icircn toamna anului 1991 al căreisecretar general de redacţie devenea AndreiGrigor Aflat sub conducerea unui ComitetDirector format din Eugen Simion FănuşNeagu Marin Sorescu Valeriu Cristea(cărora li se adaugă Gheorghe Tomozei şiIon Băieşu sau colaboratori externi precumAl Piru Dumitru Micu Dan GrigorescuRomul Munteanu) bdquoLiteratorulrdquo este catashylogat icircn deriziune apolitic Nu mai conta căbdquoapoliticiirdquo fuseseră consideraţi icircnainte de1989 oponenţi ai dictaturii ceauşiste bucushyracircndushyse fiecare icircn sfera preocupărilor lor

20

Lucian Chişu

9 Apare publicată cu titlul Marin Preda ndash incomodul Editura PortoshyFranco Galaţi 199610 De altfel Andrei Grigor a susţinut icircn bdquoFeţele culturiirdquo supliment al cotidianului bdquoAzirdquo rubrica intitushy

lată Poiana lui Iocan prilej de a face comentarii deosebit de ironice la adresa presei culturale a momenshytului Scenariul acestei rubrici include zeci de personaje din Moromeţii puse de comentator săshyşi exprishyme punctul de vedere cu privire la ceea ce se petrecea icircn societatea romacircnească postcomunistă adapshytacircnd reacţiile acestora la talentul său de prozator cu umor inconfundabil Redau un scurtissim pasajbdquoOricum cacircnd Iocan a văzut icircn cel hal arată căruţa [literaturii] mshya icircntrebat dacă am CASCO CASCOpentru lectură Ar fi o ideerdquo (bdquoFeţele culturiirdquo nr 502 14 februarie 1994)

11 bdquoJudecacircnd lucrurile doar la nivelul unui astfel de text efectul confuziei sistemelor de semne şi de conshyvenţii poate fi uşor amuzant Autorul le plămădeşte icircşi numeşte şi icircşi icircntruchipează spaima printrshyo sucshycesiune de supoziţii şi de interogaţii dubitative uitacircnd că operează cu datele ficţiunii şi ajungacircnd icircn finashylul compoziţiei să fie el icircnsuşi convins de laquorealitatearaquo scenariului avansat Fascinat de pildă de frumushyseţea unei disertaţii despre dictatură el icircşi sfacircrşeşte textul cu gestul icircncrucişării macircinilor pentru a i sepune cătuşele Rămacircnacircnd icircn zona amuzamentului se poate spune că el face laquobauraquo şi tot el se sperierdquo

12 bdquoSocietatea romacircnească a laquocacircş tigatraquo un cor politic pe o singură voce icircn timp ce literatura romacircnă apierdut o generaţie cu individualităţi ce se anunţau puternice Cacircştigul uneia nu compen sează pierdeshyrea celeilalte Aş vrea să cred totuşi că nshyam dreptate Şi mărtu risesc că principalul rost al acestui eseueste chiar acela de ashymi determina congenerii să mă convingă că mă icircnşelrdquo (bdquoCaiete criticerdquo nr 3shy4 marshytieshyaprilie 1992)

literare de stima publicului şi a bresleibdquoLiteratorulldquo a devenit o ţintă predilectăpentru atacuri de tot felul dar nici composhynenţii ei nu se prea lăsau călcaţi pe bătăturidin echipa mai tacircnără a revistei AndreiGrigor scoţacircnd la iveală talenteleshyi de aprigpolemist Icircntrshyun alt plan profesionalperioada coincide cu icircnscrierea la doctorashytul pe care icircl va absolvi icircn 1996 Faptul nueste unul icircntacircmplător pasaje din lucrarefiind publicate icircn paginile revistei Teza9 luianaliza opera şi viaţa lui Marin Preda inclushysiv din perspectiva bdquonoilorrdquo lecturi revizioshyniste careshyl transformaseră pe autorul Celuimai iubit dintre pămacircnteni un roman necrushyţător la adresa comunismului icircntrshyun om alputerii Structura demersului urma deaproape modelul predist Subtilităţile narashytive erau redate prin jocuri aparent nevinoshyvate de cuvinte iar discursul critic desfăşushyrat icircntrshyo logică impecabilă Cercetătorularată pentru icircnceput o amabilă icircnţelegerepreopinenţilor le asculta şi icircnregistra ideileca apoi prin serii de contraargumente să lepună cunoscuta icircntrebare moromeţiană bdquopece te bazezirdquo Asociez acest tip de dezvolshytare a construcţiei critice umorul propriu10inconfundabil al lui Andrei Grigor nutritdin rafinamentul textual Icircn pofida rictusushylui celor care consideră ca rafinamentul esteun fel de batistă purtată la buzunarul de susal costumului numai (cacircndva) bdquola patruacerdquo ca apanaj al vieţii citadine icircntăresc

faptul că aici este vorba despre rafinamentchiar dacă tematica era una ruralăPolemicile icircn care sshya lăsat antrenat AndreiGrigor (poate se va gacircndi cineva să le stracircnshygă icircn volum) au fost toate polemici deargumente iar calităţile personale proveshynind din talentul său scriitoricesc ca şi dinstructura umană lshyau ţinut departe de injushyrie care este de obicei argumentul ultim alcelor ce dacă nu pot convinge te icircnjură groshysier Sub acest aspect replica sa repet civilishyzată dar corosivă se insinua plină de umorspontană evidenţiată de jocul multiplelorfaţete pe care le posedă subtextual cuvinteshyle11 Nu puţine dintre intervenţiile sale eraudeshya dreptul sclipitoare

Icircnscriindushyse icircn racircndul celor ce sshyar fiputut autoshyintitula echidistanţi şi bucuroşică icircncepe o era nouă pentru cultura noastrăAndrei Grigor şishya asumat rolul de a se conshyfrunta cu resentimentarii care doreau hic etnunc o judecată de apoi icircn literatură unNuumlrenberg autohton Alegere de for inteshyrior această atitudine se icircmpotrivea macashybrei idei de a fi aduşi icircn faţa instanţei şi morshyţii (desigur cei celebri precum G CălinescuMihail Sadoveanu Tudor Vianu NichitaStănescu Marin Preda) Din considerenteprecum cele de mai icircnainte Andrei Grigorse desparte de acei optzecişti care voiau săshyşi impună astfel autoritatea El semneazăun articol foarte critic despre bdquoeşeculrdquo liteshyrar al generaţiei rsquo80 confiscate după 1989de politica militantă12

21


După destrămarea bdquoLiteratoruluirdquo revisshytă care a avut de spus cacircte ceva icircntre 1991shy1997 (a devenit apoi o efemeridă blestempreluat de la Macedonski) Andrei Grigor afost un timp profesor la UniversitateabdquoValahiardquo din Tacircrgovişte stabilizacircndushyseulterior la Galaţi aventura sa existenţialăfiind tot mai ataşată domeniului studiiloracademice Nu cred să greşesc afirmacircnd căicircn calitate de universitar Andrei Grigor ainiţiat o școală la Galaţi Dacă vremurile pecare leshyam trăit ar fi avut parte de o adevăshyrată rigoare instituţională iar democraţia arfi fost icircnţeleasă ndash cum din păcate nu seicircntacircmplă ndash ca libertate asumată icircn spiritulideilor de disciplină ordine perseverenţăacest lucru ar fi devenit cu totul evidentDar pentru că democraţia este mai mult ovorbă de flaşnetă trebuie să admitem căAndrei Grigor a avut icircn toate sferele sale deaplicaţie zilnică parte şi de contestatari Nue momentul acum să detaliez

Ar mai fi de adăugat icircn această succintăprezentare colaborarea lui Andrei Grigor cuprofesorul Eugen Simion pentru că a fostplină de satisfacţii aş zice reciproce Staumărturie cele două ediţii ale volumului deIcircn ariergarda avangardei13 care semnificăprin ele icircnsele poziţionarea lui AndreiGrigor icircn familia de spirite căreia dorea săshyiaparţină Aceste dialoguri surprind pelacircngă viziunea articulată asupra fenomenushylui literar contemporan ca sens moral şi caartă stabilirea unor afinităţi intelectualespeciale acelea ale discipolului faţă de menshytorul său

Icircncepacircnd cu anul 2007 Andrei Grigor adeţinut o jumătate de normă icircn cercetare laInstitutul de Istorie şi Teorie Literară bdquoGCălinescurdquo unde era prezent săptămacircnalfiind angajat icircn proiectele iniţiate acoloAmintesc seria articolelor sale din DGLR14

realizat icircn şapte volume O altă contribuţienotabilă din acest interval de timp o represhyzintă publicarea celor 10 volume dinCronologia vieţii literare romacircneşti Perioadapostbelică 1944shy196415 (aprox 5000 depagini cu citate excerptate din presa celordouă decenii) realizare colectivă la editareacăreia Andrei Grigor a avut rolul cel maiimportant ocupacircndushyse de unificarea tiposhylogică stilistică structurală şi nu icircn cele dinurmă de realizarea Indexului de reviste şinume După apariţia celor zece tomuri i sshyaicircncredinţat supervizarea unui nou proiectde anvergură pe care nshya mai apucat sashylfinalizeze Au apărut iată primele treivolume din noua Cronologie16 care vin ca oconfirmare tardivă icircn ceea ce icircl priveşte afaptului că icircn liniile de profunzime şi icircnsfera ideilor care agită periodic istoria şisocietăţile evenimentele imediat următoareanului 1989 par o copie de icircnaltă fidelitate acelor din anii rsquo44ndashrsquo50 Semn că istoria aresensurile ei giratorii şi dacă nu ai simţulorientării icircn teren trăieşti cu impresia că aimai trecut pe acolo că teshyai rătăcitArticolele sale publicate icircn revistele perioashydei postcomuniste se regăsesc icircn Cronologieşi evidenţiază modul lucid icircn care sshya conshyfruntat cu realităţile lumii literare

Icircn toţi aceşti ani Andrei Grigor a mers pecalea propriilor opţiuni angajacircndushyse fărămenajamente săshyşi respecte ideile icircn carecredea chiar dacă se icircmpotriveau curentushylui Nu a făcutshyo pentru vreo răsplată ci dinconvingeri intelectuale A evitat vizibilitateaclamoroasă pe care ar fi obţinutshyo lesnedatorită calităţilor careshyl scoteau din racircndNu a invidiat succesele altora dar leshya sancshyţionat pe cele nemeritate Nshya făcut caz nicide poziţia universitară obţinută pe meriticircntrshyo vreme cacircnd foarte mulţi reprezentanţiai vieţii publice au ţinut pentru că dă bine

13 Eugen Simion Icircn ariergarda avangardei (convorbiri cu Andrei Grigor) Editura Univers EnciclopedicBucureşti 2004 ediţia a IIshya adăugită apare la Editura Curtea Veche Bucureşti 2012

14 Dicţionarul general al literaturii romacircne IshyVII Editura Univers Enciclopedic Bucureşti 2004shy200915 Cronologia vieţii literare romacircneşti Perioada postbelică 1944shy1964 (coordonare generală Eugen Simion

coordonator redacţional al ediţiei Andrei Grigor) IshyX Editura Muzeul Naţional al Literaturii Romacircne2010shy2012

16 Cronologia vieţii literare romacircneşti icircn postcomunism 1990 ndash 1992 (coordonare generală Eugen Simioncoordonare redacţională Bianca BurţashyCernat) IshyIII Editura Muzeul Naţional al Literaturii RomacircneBucureşti 2014

la CV să se prezinte ritos profesori bdquoplinirdquoA fost ceea ce se cheamă un om de echipăiar icircn viaţa publică un ins discret care vorshybea numai cacircnd avea ceva de spus Daratunci icircşi dezvăluia adevărata lui interiorishytate conştiinţa nuanţat reflexivă cu sprinteshyne irizări ludice sau polemice cacircnd foloseaprintre armele de temut floreta ironieiIntervenţiile sau replicile lui destindeau

atmosfera cea mai sumbră prin hohote deracircs Vreau trebuie să certific acest dar alprietenului nostru de curacircnd dispărutumorul de bună calitate cu care icircn multesituaţii tensionate a domolit spiriteleCalmul său icircn faţa persoanelor disperatepacircnă la ţipăt icircn probleme iminente de genulbdquodrobului de sarerdquo va rămacircne proverbialfiind definitoriu pentru alura personalităţiisale

Din cele spuse pacircnă acum aş dori să seicircnţeleagă că multe alte virtuţi pe lacircngă celeale scrisului lshyau icircnsoţit icircn viaţă pe omulcare a fost Andrei Grigor Ar trebui icircn finalsă spun cacircte ceva şi despre excese precishyzacircnd că icircn acest caz ele sshyau manifestatcele mai multe icircn eforturile intelectualeprelungite cu abnegaţie şi icircn căutarea desoluţii pentru rezolvarea unora dintre grijishyle (problemele) personale deshya dreptulsupraomeneşti pe care leshya ascuns chiar şiprietenilor fiindcă icircl priveau strict pe el Afost un altruist ceea ce azi este atacirct de atishypic icircncacirct poate fi considerat exces Viaţa saa atins din păcate punctul final iar ceea ceicircncă nshya icircncredinţat tiparului creaţie postushymă Aminitirea prietenului nostru devineprilej de rememorare O rememorare a căreisemnificaţie este uşor de decriptat AndreiGrigor a cultivat prietenia bărbătească şi afost un om al ideilor care prind sens odatăcu viaţa un om al onoarei şi datoriei uncamarad

22

Lucian Chişu

Bibliografieshy Cazarma cu ficţiuni Editura Eminescu

Bucureşti 1993shy Marin Preda ndash incomodul Editura Portoshy

Franco Galaţi 1996shy Fănuş Neagu (monografie) Editura Aula

Braşov 2001shy Eugen Simion (monografie) Editura

Aula Braşov 2001shy Căruţa lui Moromete Editura Eminescu

Bucureşti 2001shy Romanele lui Marin Preda Editura Aula

Braşov 2002shy Eugen Lovinescu (monografie) Editura

Aula Braşov 2002shy Marin Preda (monografie) Editura Aula

Braşov 2002shy Eugen Simion (monografie) Editions Le

Brontosaure Les GrangesshyLeshyRoiFrance 2003

shy Icircn ariergarda avangardei (Eugen Simion ndashconvorbiri cu Andrei Grigor) EdituraUnivers Enciclopedic Bucureşti 2004ediţia a IIshya Editura Curtea VecheBucureşti 2012

shy Cronologia vieţii literare romacircneştiPerioada postbelică 1944 ndash 1964 (coordo shynare generală Eugen Simion coordo shynator redacţional al ediţiei AndreiGrigor) IshyX Editura Muzeul Naţional alLiteraturii Romacircne 2010shy2012

23

Mircea A DIACONU

Un aristocratArticolul lui Mircea A Diaconu icircl descrie pe Andrei Grigor ca pe un aristocrat Vorbeşte desprecum ura acesta avioanele despre felul lui generos şi cald de a cultiva spiritul icircn ipostazele neshytemshyporale Lui Andrei Grigor icirci plăceau satele Pentru ashyl icircnţelege pe Andrei Grigor trebuie săcunoaştem concepţia lui referitoare la consumarea excesului potenţialului uman Andrei Grigoravea o viziune optimistă asupra vieţii şi un umor finCuvinteshycheie aristocrat Andrei Grigor spirit potenţial viziune asupra vieţii

Mircea A Diaconursquos article describes Andrei Grigor as an aristocrat It talks about how he hatedplanes about his generous warm way of cultivating the spirit in the nonshytemporal hypostasesAndrei Grigor loved villages In order to understand Andrei Grigor one should know his belief refershyring to the human potential excess consumption He also had an optimistic outlook on life and a finehumor Keywords aristocrat Andrei Grigor spirit potential outlook on life

Abstract

Mircea A DIACONU Universitatea bdquoŞtefan cel Marerdquo din Suceava eshymail mircea_a_diaconuhotshymailcom

Andrei nu suporta să călătorească cuavionul Mergea exclusiv cu maşinaDincolo de motivele reale ndash pur şi simpluavea rău de icircnălţime şi organismul lui nusuporta turbulenţele ndash preferam să văd aiciicircnsemnele unei aristocraţii Avionul erapentru afaceri pentru cei care se grăbescpentru trib Maşina era de plăcere Mi sshyapărut dintotdeauna că Andrei era un findegustător de plăceri un rafinat meridioshynal Ochiul lui trebuia să se odihneascăpeste forme culorile şi icircntacircmplările deveshyneau pentru el stare de spirit Pacircnă şi anecshydotele pe care le spunea unele cu scriitoripe care icirci cunoscuse şi lacircngă care stătuse ovreme erau nu expresia nevoii de anecdotishycă de spectaculos ori de mică bacircrfă ci decontemplaţie Icircn nici un caz nevoia de hisshytrionism

De fapt Andrei nshyavea nimic vulgar icircnel Prin felul lui de a fi generos cald desshy

chis cultiva spiritul icircn ipostaze netemporashyle Icircn ultimii ani ne văzuserăm destul dedes icircn singurătate preferam să discutămlucruri banale simple comune A fi icircnpreajma lui Andrei era pentru mine un prishyvilegiu Nushyl icircntrebasem niciodată desprefaptele lui de viaţă De altfel ştiam atacirct depuţin despre el despre biografia luihellipAflam mai multe despre el de la prietenicomuni Cu toate acestea stăteam icircmpreunăde parcă toate poveştile noastre ar fi comushynicat icircntre ele direct fără cuvinte Fără ajushytorul cuvintelor neputincioase şi deseoritrădătoare Pur şi simplu locuiam acelaşispaţiu şi acelaşi timp

Sshya icircntacircmplat icircnsă de cacircteva ori icircnpublic la conferinţe de faţă cu doctoranziinoştri să avem opinii diferite să ne contrashyzicem pe probleme de convingeri intimeprivind literatura Dar schimbul nostru desăgeţi pornea de la premisa că putem ajunshy

ge la o icircnţelegere mai nuanţată a lucrurilorDiferenţa pe care o impunea celălalt era prishylejul unei apropieri de adevăr Aveam conshyvingerea ndash cred că Andrei simţea acelaşilucru ndash că celălalt nu mai foloseşte retoricamăştile strategiile decacirct pentru a face unfapt şi o interpretare mai bine icircnţelese nupentru ashyşi distruge partenerul de dialog Ishyam şi spus la un moment dat că dacă amsta icircmpreună o săptămacircnăshydouă şi am punetoate cărţile pe masă am putea găsi bunesoluţii pentru probleme care par insurmonshytabile Ce cărţi am putea scrie icircmpreună icircmispuneam Ştiam icircnsă că lucrul acesta nu seva icircntacircmpla

Aşadar Andrei nu suporta să călătoreasshycă cu avionul prefera să se oprească icircntihnă prin satele din Franţa din Austria dinPortugalia ndash şi icirci plăceau mult hribii dinBucovina Venea icircn ultimii ani tot mai des launiversitatea suceveană macircnat de datoriiacademice sau culturale Datorii Eraudatorii de prietenie Cu cacircteva săptămacircniicircnaintea fatalei icircntacircmplări ajunsese icircntacircmshyplător la o pensiune prin Obcinele Bucovi shynei unde găsise macircncarea lui preferatăHribii din Bucovina erau chiar mai bunidecacirct cei de la Hanu Ancuţei unde făcea defiecare dată popas şi nu din motive literareCulturale da Plăcerile lui erau ale unui om

24

Mircea A Diaconu

25

Un aristocrat

de spirit ale unui rafinat Bănuiesc căshyl citeacu pasiune pe Hogaş Icircn fine pe 14 decemshybrie 2013 seara o seară luminată la propriuicircndreptacircndushyne spre Piaţa Mare din Sibiu icircipromisesem că icircn anul ce urma să vină voicăuta pentru el hribi Putea să vină şi icircnBucovina pentru ei dar de ce să nushyi aibă laicircndemacircnă tot timpul Cu promisiuneasmulsă icircn glumă că la racircndushyi icircmi va trimitescrumbii Ştiam de atunci că sunt numaicuvinte Dar cuvintele acelea conţineau opromisiune de adevăr Promisiunea prieteshyniei Icircn ziua următoare pe 15 promisiuneaneshya racircs icircn faţă Pentru simplul fapt că timshypul nshya mai avut răbdare Timpul pentru căAndrei icircl preţuia pe Marin Preda sau poateDumnezeu

Nu pot să nushymi amintesc o secvenţăcare mishya sărit icircn ochi din seara cacircnd Andreimishya dăruit Icircn ariergarda avangardei (eram icircncasa lui pe 15 noiembrie seara cu o lunăicircnaintea tragicei icircntacircmplări după o sărbăshytoare pe care mishyo oferise la Universitateape care o slujea) Am recititshyo de curacircnd lavreun an şi ceva distanţă cicircnd suferinţa luisshya icircncheiat

Iată cum suna icircntrebarea pusă de AndreiProfesorului (aşashyi spunea lui EugenSimion) bdquoPreda scria că omul devine moralcacircnd trăieşte prima spaimă de moarte Eunu sunt foarte sigur Aş zice chiar că spaimade moarte reprezintă momentul cacircnd conshyvingerile (poate nu şi sentimentele) moralescad iar omul se icircndepărtează deDumnezeu fiind tentat săshyşi procure şi săshyşitrăiască bucuriile (trăieşte clipa) cu o patishymă pe care morala creştină o sancţioneazăLa urma urmei teama de moarte ne face sătrăim icircn regim de urgenţă Dumneavoastrăce credeţi Are dreptate Marin Predardquo Nue numai o icircntrebare aici E cheia pătrunderiiicircn sinele lui Andrei icircnsuşi Teama de moarshyte spune Andrei nu ne face mai morali (aşacum gacircndeşte ţăranul romacircn) ci dimpotrishyvă mai dornici să ne consumăm icircn excespotenţialul De aici trăirea icircn regim deurgenţă Dar o trăire fără histrionism şi fărăexhibare O trăire nu pentru ceilalţiVoluptăţile pe care şi le procura Andrei detaină erau expresia acestei nevoi Icircn generoshyzitatea şi liniştea lui o putem spune azi cu

certitudine se ascundea spaima de moarte Cacircnd am citit pentru prima dată aceste

cuvinte mai mult decacirct spusele lui Andrei ndashcare puteau părea o simplă formă teribilistăde trăire livrescă a morţii şi de icircndepărtarede trib ndash am reţinut comentariul răspunsulProfesorului bdquoSpaima de moarte icircl face peom mai puţin moral şishyl icircndepărtează deDumnezeu Asta vrei să spui Dacă astagacircndeşti se vede că eşti necredinciosPregăteşteshyte pentru un sejur (lung) icircninfernhelliprdquo Mshya speriat acest diagnostic fermnemilos icircn precizia lui Andrei icircnsă nu şishyapierdut cumpătul Cu umorul lui fin cuviziunea lui optimistă (nu e o contradicţiesă spui despre cineva că trăieşte spaima demoarte şi icircn acelaşi timp e optimist) a replishycat bdquoAsta şi fac dar icircmi ia timp Cred că maiam nevoie de 40shy50 de anihelliprdquo Dar timpulsau Dumnezeu nshya mai avut răbdare Nu ishya mai dat decacirct vreo 10 ani dintre careultimul de suferinţă atroce

Icircn fine mă uit adesea la chipul luiAndrei Există o fotografie ndash asupra căreiaicircmi place să privesc cu insistenţă icirci simt icircnea calităţile rare ndash care icircnsoţeşte un interviupublicat icircn ziarul gălăţean bdquoViaţa Liberărdquodin 19 ianuarie 2012 (accesibilă la adresahttpwwwviatashyliberaroeducatie26419shyinterviurishycushycandidatiishylashyfunctiashydeshyrecshytorshyiiishynicolaeshyioanashyfarashydezbinare) o fotoshygrafie care spune totul despre eleganţa şidistincţia lui Andrei E un interviu care conshyţine cacircteva dintre profesiunile lui de credinshyţă icircn privinţa vieţii universitare O analizăfără menajamente o privire sagace o viziushyne corectă prin lipsa de excese Putem săvorbim cu siguranţă despre criticul istorishycul literar despre prozatorul Andrei Grigordespre ceea ce a făcut pentru literele gălăţeshyne Dar o vom face tot timpul la trecut chiardacă vom folosi prezentul istoric Vomspune Andrei Grigor scriehellip sau spunehellipsau opinează căhellip dar cu toţii vom şti căasta sshya icircntacircmplat cacircndva icircntrshyun anumecontext Prietenul e icircnsă o prezenţă Chiardacă faptele lui vor fi de odinioară prezenshyţa aceasta bdquorană icircn spaţiurdquo cum ar spunealtcineva nu e icircnşelătoare Ea doare şi chiarprin această durere vorbeşte despre sine

26

Petre Gheorghe BAcircRLEA

Cacirctă luciditate atacircta umor

Racircndurile de mai jos reprezintă o evocare a profilului spiritual al unui cărturar care a reprezentatcu strălucire critica şi istoria literară romacircnească a ultimului sfert de secol Evident perspectivaeste una subiectivă Cele cacircteva detalii rememorate despre un om care avea cultul prieteniei pot daimaginea lucidităţii icircmbinate paradoxal cu o seninătate structurală a celui plecat fără de timpdintre noiCuvinteshycheie istorie literară memorie luciditate umor (auto)ironie

Les lignes qui suivent eacutevoquent le profile spirituel drsquoun homme de lettres qui a repreacutesenteacute brillamshyment la critique et lrsquohistoire litteacuteraire roumaines du dernier quart de siegravecle Evidemment notre pershyspective est subjective Les quelques deacutetails remeacutemoreacutes agrave propos drsquoun homme qui avait le culte delrsquoamitieacute peuvent donner une image drsquoune luciditeacute mecircleacutee paradoxalement agrave une seacutereacuteniteacute structurellede celui qui nous a quitteacute trop tocirct Motsshycleacute histoire litteacuteraire meacutemoire luciditeacute humour (auto)ironie

Reacutesumeacute

Petre Gheorghe BAcircRLEA Universitatea bdquoOvidiusrdquo din Constanţa eshymail gbarleayahoofr

Lshyam cunoscut pe Nicu Ioana icircn urmă cumai bine de trei decenii şi jumătate Pe vreshymea aceea nu icircşi folosea pseudonimul liteshyrar aşa icircncacirct pentru mine el a rămasbdquoNicurdquo Eram tineri absolvenţi aiUniversităţii din Bucureşti ndash el al secţiei deromacircnăshyportugheză eu al celei de limbiclasice ndash şi lucram icircn icircnvăţămacircntul preunishyversitar dacircmboviţean Ne icircntacirclneam la actishyvităţile de bdquoperfecţionarerdquo dar mai ales icircncadrul mai puţin oficial al cenaclurilor şidiverselor icircntacirclniri literare Nicu făcea naveshyta de la Moreni oraşul de petrolişti icircn carese născuse icircn comuna IL Caragiale unde adevenit director al şcolii speciale pentrutinerii şi adulţii icircncarceraţi la celebra icircnchishysoare din fostul sat Haimanale Imagineaomului care reuşea să fie grav şi hacirctru icircnacelaşi timp domina mai ales manifestările

anuale organizate icircn amintirea ilustruluidramaturg la Casa Memorială bdquoILCaragialerdquo Se rosteau discursuri mai multsau mai puţin bdquope linierdquo pacircnă icircn 1989 darcel care se abătea icircn mod sistematic de larigorile momentului era tocmai organizatoshyrul Icircn plin discurs festiv găsea o frază caresă destindă atmosfera de o manieră care icircnmod sigur ishyar fi plăcut şi celui comemoratApoi Nicu Ioana se retrăgea undeva la marshyginea adunării savuracircnd efectul produsasupra participanţilor şi ţigara tocmaiaprinsă La una dintre aceste comemorări aparticipat şi Sorin Titel nimerit nu ştiu prince icircntacircmplare icircn delegaţia trimisă deUniunea Scriitorilor Cu aerul său confuz icirclprivea clipind des pe cel care aruncasecuvintele cu efect exploziv icircn contextul deatunci Apoi i sshya spus că nu are de ce să fie

icircngrijorat sshya relaxat iar mai tacircrziu a schimshybat cacircteva vorbe cu tacircnărul profesor

După 22 Decembrie 1989 Nicu a rămasfără obiectul muncii timp de cacircteva luni bu shyne căci eleviishypuşcăriaşi fuseseră amnistiaţicu toţii (unii pretinzacircnd chiar că au fost vicshytimile comunismului) După o vreme avenit la mine săshyl ajut săshyşi retragă cartea demuncă de la Inspectoratul Şcolar căci obţishynuse un post la redacţia proaspăt reicircnfiinţashytei reviste bdquoLiteratorulrdquo Cred că icircn acelaşitimp lucra cu o jumătate de normă şi laCaiete critice unde fusese chemat deProfesorul Eugen Simion Lumea se schimshybase icircn răstimp dar cei mai mulţi rămăseshyseră tot cu o oarecare tristeţegravitate icircncomportament şi icircn exprimare icircmbogăţiteacum cu o anumită icircncracircncenare care aveasă dureze mult chiar icircn relaţiile colegialeNumai Nicu Ioana părea să aibă puterea dea vedea şi partea hazlie a lucrurilorPovestea cu bonomie şi umor icircntacircmplări le

care participase sau doar asistase icircn lunilehaotice care au urmat lui 22 decembrie 1989ştiind să fie nu numai ironic ci şi autoironicEra primul care racircdea de caraghioslacirccul saugrotescul situaţiilor şi comportamentelordescrise molipsindushyi pe cei din jur cuhazul său Uneori ne vedeam la evenimenshytele icircn care icircl icircnsoţea pe Eugen Simion ndashicircntacirclniri cu profesorii de romacircnă lansări decarte etc Era din ce icircn ce mai obosit la unadintre aceste evenimente a apărut aproapeprăbuşit icircmbătracircnit prematur căci se icircnhăshymase la tot felul de treburi lucra la redacţiarevisteirevistelor susshyamintite se icircnscrisesela doctorat făcea parte din colectivul dealcătuire a noilor manuale de liceu (manuashylul de literatură pentru clasa a XIIshya icircn modsigur nu ştiu dacă mai era implicat şi icircn alteproiecte asemănătoare) Locuia la subsolulunei clădiri vechi din Bucureşti divorţase şimergea săptămacircnal la Moreni săshyşi vadăcopiii şi părinţii Chiar şi aşa icircşi păstrase

27


umorul şi capacitatea de a vedea partealuminoasă a vieţii

Apoi lshyam chemat alături de mine icircnproaspăt icircnfiinţata secţie de TeologieshyLiterede la UVT O dată pe săptămacircnă părăseaBucureştiul reuşind să rezolve icircntrshyun turde forţă atacirct obligaţiile de la catedră cacirct şipe cele familiale căci după cursuri dădea ofugă şi icircn Moreniul natal unde rămacircneaadesea peste noapte Icircncetshyicircncet şishya revenitdin oboseala care păruse că se va cronicizaIcircncheiase cu bine stagiul doctoral apăruseşi manualul (mult apreciat icircn şcoli) şi intrashyse deshyacum icircntrshyun ritm care icirci asigura echishylibrul necesar pentru tot ce avea de făcutIcircntrshyo zi a apărut la facultate icircnsoţit deAdelina cu care sshya căsătorit icircn scurt timpşi datorită căreia sshya mutat la Brăila

Făcea acum o navetă de cacircteva sute dekilometri conducacircnd o Dacie veche pe

vreme bună şi pe vreme rea rezistacircnd eroicla toate icircncercările de care a avut parte icircnacei ani Joia cacircnd avea cursuri apăreauneori macircnjit pe macircini şi pe haine de uleivaselină rugină etc plouat obosit căcimaşina bdquoicirci făcea figurirdquo pe drumul lung peşoselele prost icircntreţinute Nicu Ioana povesshytea cu acelaşi haz nedezminţit păţaniile cupricina Tot ceea ceshyşi dorea era accesul la ochiuvetă cu apă caldă şi cu săpun apoi ocafea mare şi o scrumieră icircnainte de a intrala curs Spre uimirea mea sshya dovedit a fiunul dintre acei puţini reprezentanţi aiumanioarelor care dovedesc aptitudini tehshynice neaşteptate la asemenea oameni Eucare mă speriam şi de perspectiva schimbăshyrii unei bujii icircl ascultam cum povestea detashylii despre soluţiile ingenioase pe care legăsea pentru ashyşi repune maşina icircn mişcareEra imposibil să nushyţi placă un asemeneaom şi de altfel icircl iubeau toţi cei care icirclcunoşteau studenţi colegi prieteniDiverse episoade din istoria relaţiilor pecare reuşea să le stabilească rapid cu cei dinjur mai ales cu reprezentantele sexului frushymos graţie capacităţii sale de socializareieşite din comun au intrat icircn folclorul unishyversitar al anilor de atunci

Icircntrshyo bună zi mshya anunţat că se transfeshyră la Universitatea bdquoDunărea de Josrdquo dinGalaţi Era de icircnţeles mutarea desigur daricircmi faceam probleme că pierd un om comshypetent din structura tinerei şi fragilei secţiide Litere pe care o conduceam Ca un adeshyvărat prieten ceshymi era mishya oferit tot elsoluţia norma lui putea să fie preluată deLucian Chişu careshyi era coleg la Literatorulşi cu care legase de asemenea o caldă prieshytenie Mişcarea sshya dovedit inspirată pentrutoată lumea căci a generat o nouă relaţiecolegială prietenească trainică şi fructuoashysă

Au urmat numeroase icircntacirclniri icircn diverselocuri din ţară cu treburi universitare (conshysfătuiri conferinţe comisii de acreditaredoctorate etc) deoarece la scurt timp dupămutarea la Galaţi a devenit şef de catedrăapoi decan al Facultăţii de Litere din unishyversitatea de pe malul Dunării Am călătoritdestul de mult icircmpreună Erau anii cacircnd setrecea la aplicarea programului Bologna şi

28

Petre Gheorghe Bacircrlea

29


se organizau dezbateri despre noile planuride studii Icirci plăcea să şofeze aşa că icircn loc săluăm trenul spre Braşov sau Cluj ne instashylam icircn maşina sa cea nouă un RenaultMegan de culoarea vernil de care era foarshyte macircndru Aproape fiecare dintre acelecălătorii a rămas memorabilă prin cel puţincacircte o icircntacircmplare sau o scenă hazlie Ampovestit adesea icircn cercul cunoştinţelorcomune istorioare din bdquoseriardquo respectivă şinu le mai reiau aici De cacircteva ori am călăshytorit icircmpreună cu treburi personale laCacircmpina la vărul său primar care senumea tot Nicolae Ioana

La un moment dat am icircncercat să icircl ajutcu tatăl său care se icircmbolnăvise şi trebuiainternat Din păcare bătracircnul sshya stins dupăvreun an de suferinţă aşa că următoareaproblemă icircn care mshyam implicat a fost vacircnshyzarea casei părinteşti rămasă pustie acumcăci copiii plecaseră de mult timp laBucureşti

Icircn ultimii ani ne vedeam sau laBucureşti sau la Constanţa unde mă mutashysem eu şi unde el venea uneori la diversecolocvii sau icircn comisiile de doctorat ale canshydidaţilor unui coleg Părea că toate au intratpe un făgaş normal deshyacum Cu banii luaţipe casa din Moreni cu ce mai agonisise sinshygur şi cu nişte icircmprumuturi la bancă icircşiaranjase o vilă frumoasă icircn Galaţi undetrăia icircmpreună cu Simona soţia care a conshytribuit decisiv la achiziţionarea casei şi careishya fost alături pacircnă icircn ultima clipă a vieţiilui Erau foarte icircncacircntaţi de realizarea lor şiicircşi invitau cu stăruinţă prietenii icircn vizită Icircnceea ce mă priveşte am amacircnat mereu vizishyta pentru o ocazie potrivită Prin iunieshyiulie2013 neshyam icircntacirclnit de două ori laConstanţa pe terasa bdquoBella Italiardquo ndash situatăchiar pe plajă loc care mie icircmi plăcea multşi de care se ataşase şi el ca şi Lucian ChişuLa a doua icircntacirclnire a venit icircmpreună cuSimona şi am rămas pe terasă toţi patrupacircnă tacircrziu spre miezul nopţii Am remarshycat de astă dată că evita alcoolul pe carenu lshya dispreţuit pacircnă atunci după cum nicinu a făcut vreodată abuz Bea icircn schimbCocashyCola fapt care mshya mirat Şi icircn oricecaz fuma aproape la fel de mult ca altădatăAltfel era destins şi ca icircntotdeauna dintre

noi toţi el era cel mai puţin dispus să ia icircntragic eventualele episoade neplăcute desshypre care tocmai vorbeam Ca de obicei ştiasă facă haz de necaz Mi se părea că de lao etapă la alta a vieţii se icircmbrăca tot maielegant Icircşi schimbase şi maşina icircncă o datăLa icircntacirclnirea din iunie a refuzat să ne icircntacirclshynim la mine sau direct la terasă mishya proshypus să pornim spre restaurant din parcareaHotelului bdquoOxfordrdquo la care fusese cazatCacircnd am ajuns mshya condus spre locul undeera parcată cea mai nouă achiziţie a sa icircnmaterie de automobile era tot un Renaultdar un model nou abia ieşit pe piaţă ultrashydotat ultrasofisticat icircn acord cu linia suplăşi aristocrată a cupeului El icircnsuşi era icircmbrăshycat icircntrshyun costum de vară elegant asortatcu maşina Cu aceeaşi maşină a poposit lamine prin august Se icircntorceau el şiSimona dintrshyun concediu fabulos icircnElveţia şi Austria Am discutat despre cacircteicircn lună şi icircn stele şi am remarcat din noucalităţile cu care icircl dăruise viaţa pe de oparte luciditatea icircn judecarea lumii icircn caretrăiam pe de altă parte umor icircn prezentashyrea faptelor Cacircnd trebuia săshyşi recunoascăpropriile greşeli icircn evaluarea unei situaţiisau icircn deciziile luate icircn comportamentulavut ironia se icircndrepta icircmpotriva lui icircnsuşica de obicei Indiferent despre cine eravorba avea capacitatea să găsească şi săexprime contradicţia generatoare de umorşi era primul care izbucnea icircn racircs amuzatde găselniţa sa provocacircndushyi şi pe cei defaţă să facă la fel Mă gacircndeam că icircn afarăde ce ishya hărăzit natura icircncă de la naşteretrebuia săshyşi fi icircnsuşit ceva şi din spiritulcelor doi scriitori de care era icircndrăgostit ndashIL Caragiale şi Marin Preda Nu am bănuitatunci că era ultima dată cacircnd icircl vedeam Pe15 decembrie 2013 am primit telefonul dincare am aflat ce se icircntacircmplase icircn seara preshycedentă Pe 17 decembrie 2014 la ora 400dimineaţa am primit ultimul din seria detelefoane icircn care discutam cu diverse cunoşshytinţe comune despre starea sănătăţii sale Icircntot acel an mshyam gacircndit că putea să fi păţitorice altceva numai să fi rămas cu mintealimpede icircn mod sigur ar fi reuşit săshyşiicircnvingă boala cu cele două haruri pe care leavusese din plin luciditatea şi umorul

30

Nicolae MECU

Vocaţia dăruiriiArticolul evocă icircn cacircteva linii de portret moral trăsăturile de personalitate care au stat la bazaexistenţei şi activităţii lui Andrei Grigor Nicolae Ioana ca universitar cercetător academic şimanager Trăsătura cardinală de caracter este găsită icircn devotamentul şi loialitatea pentru cauzelecomune materializate icircn proiecte de mare anvergură cum este suita de zece volume Cronologiavieţii literare romacircneşti (1944shy1964) al cărei coordonator redacţional a fostCuvinteshycheie vocaţie dăruire cauză comună entuziasm impersonal icircmplinire destin

This article evokes in a moral portrait outline the traits of personality that stood at the basis of theexistence and of the activity of Andrei Grigor Nicolae Ioana as a Professor academic researcher andas a manager The cardinal character feature is found in the devotion and the loyalty towards comshymon causes such as they got materialized into large scale projects for example the ten volumesChronology of the Romanian Literary Life (1944shy1964) which he edited Keywords vocation devotion common cause impersonal enthusiasm accomplishment destiny

Abstract

Nicolae MECU Institutul de Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo eshymail nicolaemecugmailcom

Neshyam cunoscut numai icircn urmă cuaproape zece ani cacircnd am devenit colegi laInstitutul bdquoG Călinescurdquo Altminteri icirciştiam scrisul din bdquoCaiete criticerdquo din carteadespre bdquoincomodulrdquo Marin Preda carte eaicircnsăşi incomodă predispunacircnd la controshyversă şi chiar provocacircndshyo de facto mai alesicircn climatul atacirct de sensibilizat de campaniishyle de revizuiri care au divizat pacircnă la pulshyverizare solidarităţi altădată compacte sauicircn tot cazul făcacircnd le cas eacutecheacuteant frontcomun icircmpotriva abuzurilor dictaturiiceauşiste Incomodă este această carte ca dealtfel şi luările de poziţie publicistice ale luiAndrei Grigor şi datorită faptului că icircnpofida raţionamentelor sale icircn sine abstrashyse ea păstrează la nivelul stilului patosulicircndrăgostitului de valorile certe ale culturiiromacircne Dar cum stilul e omul un asemeshynea discurs icircndrăgostit de regăsit icircn divershyse concentraţii şi icircn celelalte cărţi ale sale ca

şi icircn articolele de gazetă este marca tipărităa unei existenţe umane pasionate sensibilăpacircnă la extaz sau după caz pacircnă la revoltaexplozivă de tot ce se icircntacircmplă icircn jurul ei şimai ales icircn Cetate Lucrurile cu adevăratimportante nu ishyau fost niciodată indiferenshyte ndash de unde şi patosul implicării şi al angashyjării icircn slujba unei cauze Cum nici el nici eunu suportam vălul ipocriziei şi cum de labun icircnceput sshya stabilit icircntre noi o relaţie decomunicare liberă deschisă şi de icircncrederecalmă nepacircndită nici pe moment nici petermen lung de frivolităţile hachiţelor icircndiscuţiile noastre se icircntacircmpla uneori să numărturisim aceleaşi opţiuni şi calificativevalorice ndash culturale dar şi politice Icircnsăpatosul punctului său de vedere nu icircnsemshyna anularea dreptului la opinie al interlocushytorului şi strategia bdquopumnului icircn gurărdquo ishyafost totdeauna străină Şi atunci cacircnd nu erade acord cu opinia celuilalt icirci dădea acesteshy

ia dreptul să existe la egalitate cu a sa bachiar cu o reverenţă care părea a spunepoate că tu ai dreptate Un zacircmbet sau unracircs clocotitor timbrat baritonal icirci secondaatunci enunţul concluziv al unei icircncheierice lăsa totuşi deschisă continuarea dezbateshyrii Şi care indiferent cum sshyar fi terminatnu afecta relaţia Fiind el icircnsuşi un pasionatal adevărului respecta dreptul celuilalt laadevăr admiţacircnd postulatul că mai ales icircnmaterie de umanităţi pluralitatea trebuie săfie la ea acasă Şi icircncă ceva Andrei Grigormai avea o calitate ce poate părea ndash şi chiareste ndash elementar logică dar care icircn realitatese găseşte atacirct de rar şi anume aceea a disoshycierii punctelor de vedere nushyţi agreez opiniaicircn această chestiune dar asta nu pune subsemnul icircntrebării validitatea celorlalte plashynuri din care e făcută legătura noastră şi nicicivilitatea şi căldura ei Graţie acestei capashycităţi de distinguo am rămas amici pacircnă lacapăt iar diferenţele dintre noi neshyau catalishyzat parcă relaţia şi neshyau consolidatshyo adăushygacircndushyi cromatisme pe care uniformitateaşi oportunitatea opiniilor nu le pot aveaniciodată

Pe această bază a respectului Celuilalt şia căutării adevărului prin chestionarea cacirctmai multor minţi Andrei Grigor era ceea cese cheamă un comunicator şi un om alcooperării Pe lacircngă asta deţinea virtutea dea se efasa pe sine sau icircn orice caz de a faceun pas icircnapoi ndash ca entitate individuală cabdquoautorrdquo unic ndash icircn favoarea proiectuluicomun şi a conlucrării Este o icircnsuşire fărăde care activitatea de cercetare icircntrshyo instishytuţie academică nu ar fi posibilă sau ardeveni un nonsens E şi acesta un adevărelementar dar icircn realitate icircncălcat de atacircshytea ori de bdquoegordquoshyurile supraponderale carese autoplasează orgoliosshysfidător mai preshysus de cauza comună Nefiind atins de morshybul autorlacirccului şi pe de altă parte ştiindbine că publicistica nushyi nemureşte decacirct pemarii făuritori de stil aleşi din elita criticilorşi eseiştilor de ieri şi de azi a icircnţeles săshyşiicircndrume energiile icircn primul racircnd către ceeace se cheamă (nu fără o nedreaptă privirecondescendentă din partea unora) instrushymente de lucru adică spre lucrări fundashymentale aducătoare nu de satisfacţii egoisshy

te ci de bucuria faptei comune amintind demaiorescianul bdquoentuziasm impersonalrdquoDintrshyo atare deliberată şi voioasă punere icircnumbră a eului propriu şi dintrshyun asemeneadevotament a ieşit impunătoarea colecţie dezece volume masive a Cronologiei vieţii literashyre romacircneşti (1944shy1964) pornită din iniţiatishyva acad Eugen Simion coodonatorul geneshyral al lucrării şi a cărei ndash icircn termeni aristoteshylici ndash bdquocauză eficientărdquo a fost Andrei Grigorcoordonator al lucrării la nivel redacţionalArogacircndushyşi icircnsă un statut nu mai icircnaltdecacirct al unui primus inter pares Am cunosshycut icircndeaproape această postură liber asushymată a liderului de grup care cel puţin icircnprima parte a proiectului lucra cot la cot cucolaboratorii ndash de la despuierea publicaţiilorpacircnă la redactarea unei secţiuni muncă dela egal la egal urmată de stracircngerea icircntreshygului redimensionarea părţilor şi corecturăEra o strategie care nu ţinea doar de profeshysionalismul conducătorului ştiinţific (scrushypulul cunoaşterii directe a tuturor palierelorşi etapelor lucrării) ci şi de etica colaborăriide onestitatea ei Sub semnul aceleiaşi strashytegii sshya născut şi centrul de cercetare acashydemică pe care lshya iniţiat organizat şi conshydus la Universitatea Dunărea de Jos de laGalaţi animacircnd un grup de tineri universishytari ale căror rezultate nu au icircntacircrziat săapară (icircn treacăt fie spus nu văd un maifrumos omagiu adus profesorului NicolaeIoana Andrei Grigor din partea acestuigrup decacirct asigurarea dăinuirii lui) Miculcentru gălăţean a stabilit o colaborare cuInstitutul din Bucureşti icircn vederea unorlucrări comune Putea să iasă o colecţie demembra disjecta cum sshya icircntacircmplat cu rodulatacirctor atelaje eterogene ale culturii romacircneDacă nu a ieşit aşa faptul se datorează arteide bdquomanagerrdquo şi de pedagog a coordonatoshyrului care a ştiut să icircmbine imperativeleconducerii cu cele ale prieteniei Cine nu lshyaauzit vorbind cu colaboratorii mai tineri vaicircnţelege cu dificultate acest lucru mieicircnsumi icircmi vine greu săshyi decelez ingredienshytele garante ale succesului Grigor avea unmod de a se adresa care pe de o parte impushynea prin vocea gravă impersonală şi prinprivirea dincolo de acel metru liniar careshylsepara de conlocutor iar pe de altă parte

31

Vocaţia dăruirii

32

Nicoale Mecu

capta şi captiva topind distanţele prin catishyfelarea glasului baritonal şi printrshyo privireinteligentă şi deopotrivă directă şi fermădătătoare de icircncredere şi icircn fine prin roposhytul de racircs care zădărnicea orice mefienţăbdquoAm trecut noi prin lucruri mai grele o sshyoducem la capăt şi peshyastardquo De multe oriinteligenţa lui rapidă elabora printrshyo sclipishyre un joc de limbaj un cuvacircnt de spiritvenind cum nu se poate mai potrivit dar şimai firesc detensionacircnd atmosfera preapreocupa(n)tă sau prea academică

A fost un om puternic din speţa icircnvingăshytorilor La prima vedere nu părea că viaţa ishyar fi pus prea multe oprelişti Cunoscacircndushyl

mai icircndeaproape icircnţelegeai icircnsă că nu fuseshyse aşa Deşi mărturisirile lui erau tot cepoate fi mai opus jeluirii de sine dincolo decracircmpeiele atacirct de laconice şi demne aleistorisirilor sale personale puteai icircnchega icircnicircnchipuire povestea unui destin aspruUltimii ani ishyau stat totuşi sub zodia şi conshyştiinţa icircmplinirii şi a seninătăţii Icirci trăia cape o minune icircntrshyun extaz perpetuu Darnu era doar ndash şi nu icircn primul racircnd ndash o bucushyrie a propriei fericiri terestre era o fericire adăruirii Fiindcă icircn tot ce a realizat ca scriishytor cercetător dascăl şi om Andrei Grigor ailustrat exemplar vocaţia unei existenţepentru Ceilalţi

33

Călin CĂLIMAN

Lecţia de verticalitateArticolul lui Călin Căliman doreşte să afirme că activitatea profesională a lui Andrei Grigorconstituie o adevărată lecţie de verticalitate pentru noi icircn special pentru talentul lui de apolemiza Autorul acestui articol icircşi aminteşte truda depusă de echipa formată din cei patrumembri la revista literară bdquoCaiete criticerdquo Andrei Grigor a fost unul dintre aceşti patru membriIcircntre altele ca editor Andrei Grigor a participat la elaborarea masivei lucrări Cronologia vieţiiliterare romacircneşti (2010shy2012) iar activitatea sa a fost recompensată cu un prestigios premiu alMuzeului Naţional al Literaturii RomacircneCuvinteshycheie Andrei Grigor polemică premii activitate literară

Călin Călimanrsquos article tries to prove that Andrei Grigorrsquos professional activity constitutes a real lesshyson of verticality for us due to his special gift for polemics The author of the article recalls the hardwork the four member team put in ldquoCaiete criticerdquo literary magazine Andrei Grigor was one of thesefour members As an editor Andrei Grigor participated in the elaboration of the massiveChronology of the Romanian Literary Life (2010shy2012) and his activity was rewarded with aprestigious Prize of the National Museum of the Romanian Literature Keywords Andrei Grigor polemics prizes literary activity

Abstract

Călin CĂLIMAN critic de film Bucureşti eshymail calimancalingmailcom

Mshya cuprins o tristeţe iremediabilă icircndupăshyamiaza de decembrie a anului trecutcacircnd Oana Soare mshya anunţat la telefon căprietenul şi colegul nostru drag AndreiGrigor a plecat dintre noi La ceasul durerosal despărţirii de oameni foarte apropiaţisimţim ndash nushyi aşa ndash că pierdem o parte dinnoi Pe Andrei Grigor icircl cunoscusem icircn prishymăvara anului 1993 cacircnd viaţa mshya adus şipe mine icircn redacţia revistei bdquoCaiete criticerdquounde el era din 1990 cacircnd bdquoechipardquo publishycaţiei avea doar patru membri EugenSimion Valeriu Cristea SebastianshyVladPopa şi Andrei Grigor Ani la racircnd apoi icircnlungi bdquoşedinţerdquo de redacţie şi subredacţieam trudit icircmpreună la destinele publicaţieinoastre icircntocmind icircmpreună sumarelecurente sau ale unor bdquonumere tematicerdquo deexcepţie Am fost alături cacircnd revista icircmplishynea 100 de numere participacircnd icircmpreună

la scrierea unei bdquoistorii subiectiverdquo a publishycaţiei Am fost alături la ceasul greu al desshypărţirii de Valeriu Cristea cacircnd am simţiticircmpreună că fără Valeriu Cristea lumea vafi bdquoicircntrshyadevăr mai mică şi mai uracirctărdquo (aşacum scria bdquola despărţirea de un prietenrdquoEugen Simion icircn 1999) Viaţa neshya aşezatalături chiar şi la numărul 200 al publicaţieicacircnd am evocat amacircndoi momente deneuitat din istoria colaborării noastre labdquoCaiete criticerdquo eu unul aflacircndushymă atunci(astăzi pot să o spun) icircntrshyo dispoziţie icircntrushycacirctva bdquotestamentarărdquo pentru că simţeam căora plecării mele din redacţie se apropie Bamai mult viaţa neshya aşezat alături şi lanumărul 300 al bdquoCaietelor criticerdquo (asta seicircntacircmpla prin octombrie 2012) după cedrumurile noastre se despărţiseră de ovreme cacircnd amacircndoi am icircncercat cacircte unbdquoscurt istoricrdquo al revistei Andrei Grigor a

scris atunci un pasionant caiet critic alunor bdquobiografii interferenterdquo icircn care bdquocunostalgia serilor redacţionale de la CasaVernescurdquo după cum singur o spune evocăistoria ulterioară a publicaţiei (şi implicit abiografiilor interferente) notacircnd următoashyrele bdquoCălin Căliman Lucian Chişu BogdanPopescu Nicolae Bacircrna Elisabeta LăsconiAluniţa Cofan sunt cacircţiva din primul valpostdecembrist care sshyau alăturat icircntemeieshytorilor pentru a susţine spiritul caietist Icircntimp sshyau adăugat Oana Soare DanielCristeashyEnache Mihai Iovănel AndreiMilca şardquo Eu am vorbit atunci cam desshypre aceleaşi biografii interferente rememoshyracircnd icircntacircmplări de neuitat petrecute icircn cei13 ani pe care ishyam trăit la bdquoCaiete criticerdquoamintindushyl ndash nu se putea altfel ndash şi pebdquomereu plecatulrdquo Andrei Grigor De ce spushyneam aceasta Cred că Andrei Grigor origishynar din Moreni a avut icircn viaţa lui o adevăshyrată vocaţie de navetist un neastacircmpăr funshyciar Nu icircntacircmplător viaţa lshya purtat din locicircn loc pe drumurile ţării nu o dată mishyapovestit despre dealurile cu pruni de peValea Cricovului dintre Moreni şi Pucioasaicircntre anii 1978 şi 1990 a fost de altfel profeshysor la diferite şcoli din judeţul Dacircmboviţaapoi ajungea icircn Bucureşti la bdquoCaiete criticerdquo

şi la bdquoLiteratorulrdquo unde după lansareaseriei noi a publicaţiei a fost vreme de doiani şi secretar general de redacţie icircn 1998devenea profesor universitar la FacultateabdquoDunărea de Josrdquo din Galaţi (făcacircnd ovreme ca să nu mă contrazică naveta laBrăila ba mai mult redevenind icircn mileniulIII şi navetist bucureştean după ce a fostnumit director la Galaţi al Centrului deCercetări de Istorie şi Teorie Literară alAcademiei Romacircne ndash Institutul bdquoG Căli shynescurdquo şi expert evaluator icircn Consiliul Na shyţional de Atestare a Titlurilor Diplomelor şiCertificatelor universitare) icircntre timp circushylacircnd cu spor şi la Braşov unde la EditurabdquoAulardquo a prietenului său Alexandru Mu shyşina şishya publicat minishymonografiile din2001shy2002 Fănuş Neagu Eugen Simion şi Eu shygen Lovinescu icircn reputata colecţie bdquoCanonrdquoPentru că am amintit activitatea didactică alui Andrei Grigor nshyaş vrea să omit faptulcă numele său apare nu o dată pe manualedestinate şcolarilor aşa cum se icircntacircmplă cuvolumul Analize şi sinteze literare pentru liceude Eugen Simion Florina Rogalski AndreiGrigor din 2006 sau cu manualul bdquoLimba şiliteratura romacircnă pentru clasa a IXshyardquo deEugen Simion Florina Rogalski DanielCristeashyEnache şi Andrei Grigor din 2008Dar fiind vorba despre scrierile lui AndreiGrigor ar mai fi multe altele de spusAndrei Grigor devenea doctor icircn Filologie(facultate pe care a absolvitshyo icircn 1978) cu oteză de doctorat despre Marin Preda tezăcare icircn 1996 va vedea şi lumina tiparuluisub titlul incitant şi adevărat Marin Preda ndashincomodul Icircn anii următori literatura luiMarin Preda avea săshyl inspire icircn scrierea şipublicarea altor volume Căruţa luiMoromete (2001) şi Romanele lui Marin Preda(2002) Un volum deshya dreptul palpitant alcriticului şi istoricului literar Andrei Grigorapărut icircntrshyo primă ediţie icircn 2004 este Icircnariergarda avangardei (Eugen Simion ndashConvorbiri cu Andrei Grigor) Mărturisesccă acest volum reprezintă pentru mine lapropriu o bdquocarte de căpătacircirdquo icircn special edishyţia a doua revăzută şi adăugită lansată labdquoBookfestrdquo icircn 2012 Andrei Grigor referinshydushyse la volumul Icircn ariergarda avangardeispune de altfel cu multă dreptate bdquoalăturide opera critică a lui Eugen Simion se află o

34

Călin Căliman

35

Lecţia de verticalitate

alta la fel de icircnaltă exemplul intelectual şimoral pe care icircl reprezintărdquo Reiau la nesshyfacircrşit lectura unor pagini din acest volumseducător dedicat icircn principal generaţieirsquo60 a literaturii romacircne (despre care sshyascris altfel puţin şi nu o dată nedrept) penshytru că icircn cea mai mare parte este vorba desshypre o lucrare polemică care icircşi propune săspună lucrurilor bdquope numerdquo şi icircn altă ordishyne de idei pentru că icircn textul dialogului şiprintre racircnduri bdquocitescrdquo de fapt un discursintim al profesorului Eugen Simion cugrijă respect şi delicateţe bdquopus icircn paginărdquode Andrei Grigor Ţin să subliniez şi faptulcă Andrei Grigor a figurat şi icircn colectivul deelaborare al masivului Dicţionar general alliteraturii romacircne (2004shy2009) iar mai recenta fost coautor şi coordonator redacţional alcelor zece volume din Cronologia vieţii literashyre romacircneşti (2010shy2012) activitate recomshypensată şi cu un prestigios Premiu alMuzeului Naţional al Literaturii Romacircneacordat cu o săptămacircnă icircnaintea morţii saleDe altfel palmaresul premiilor sale primitedeshya lungul anilor este impresionant aminshytesc aici doar Premiile bdquoMarin Sorescurdquo şibdquoTitu Maiorescurdquo pentru critică literară aleAcademiei Romacircne şi Premiul bdquoDanAlexandru Condeescurdquo pentru critică literashyră şi ediţii critice Nshyam spus o vorbă desprescriitorul Andrei Grigor pe care critica liteshyrară icircl consideră un nume reprezentativ dinbdquoramura icircntacircrziatărdquo a optzeciştilor cea maiimportantă scriere a sa ndash după aceea dinvolumul colectiv Debut rsquo86 ndash fiind Cazarmacu ficţiuni aparent un grupaj de proze scurshyte dar de fapt un mic roman nedeclarat cucacircteva capitole distincte care ne arată prinshytre altele că icircn literatura sa ficţiunea şi reashylitatea fac cum se spune bdquocasă bunărdquoPolemistul de talent se simte şi icircn prozelesale dar mai ales icircn strudiile sale de criticăşi istorie literară publicate nu numai icircnvolumele amintite ci şi icircn numeroasele artishycole din presa culturală apărute icircn bdquoCaietecriticerdquo bdquoLiteratorulrdquo bdquoVatrardquo bdquoIntervalrdquobdquoContrapunctrdquo bdquoAdevărul literar şi artisticrdquosau icircn multe alte reviste provinciale deshyalungul anilor Mărturisesc că din cacircnd icircncacircnd scot din raftul meu de bibliotecă cucolecţia bdquoCaietelor criticerdquo (un raft de biblioshytecă pe care mishyaş dori săshyl aibă spre binele

lor majoritatea intelectualilor dinRomacircnia) cacircte un numărshydouă şi recitesccu interes şi pasiune un articolshydouă dinzestrea colegilor mei de odinioară Icircntacircmshyplarea a făcut ca icircn decembrie anul trecutcu cacircteva zile icircnaintea stingerii dureroase alui Andrei să scot din raft cacircteva numere derevistă de prin anul 2008 cacircnd AndreiGrigor reicircncepuse să publice după o destulde lungă absenţă şi săshymi cadă ochii pe vreodouă comentarii ale sale unul despre volushymul Iluziile literaturii romacircne de EugenNegrici şi celălalt intitulat Mică istorie a femishynităţii literare Aş insista asupra acestuia dinurmă nu fără un scop anume Comentariulpornea de la constatarea unei studente deshyasa gălăţene care referindushyse la personajulfeminin din Zburătorul de Ion HeliadeRădulescu ajungea la concluzia că bdquoFloricaeste prima proastă din literatura romacircnărdquoDupă ce Andrei Grigor icircncerca să ne conshyvingă că autoarea nu făcuse o glumă ci conshystatarea sa era rezultatul unei analize aproshyfundate a personajului investigat admiteacă ar putea fi vorba de o glumă dar nu searăta deloc deranjat (bdquoscacircrţoşenia universishytară icircmi e străinărdquo ndash spunea el) şi comentadetaliat argumentele tinerei cercetătoareDe ce am reţinut acest comentariu ndash săshyizicem secundar ndash din opera critică a luiAndrei Grigor Din simplul motiv că el vorshybeşte explicit despre una dintre calităţile debază ale prietenului nostru mai puţin disshycutată şi mai puţin recunoscută simţulumorului Dar pentru că am ajuns icircn aceasshytă zonă a discursului privitor la bdquogeamănulde mairdquo Nicolae Ioana (care şishya ales dreptpseudonim literar numele de AndreiGrigor) ţin să subliniez faptul că icircnainte deorice altceva icircn relaţia cu omul criticulistoricul şi scriitorul plecat la numai 61 deani dintre noi icircnainte de orice altcevarepet mshya impresionat deshya lungul anilorverticalitatea sa Lecţia de verticalitate oferishytă de comportamentul icircn societate şi icircnlumea literară al lui Andrei Grigor de scrieshyrile sale de orice natură rămacircne principalamoştenire umană şi culturală pe care neshyolasă ireproşabilul publicist şi camarad pleshycat dintre noi vai la capătul unei lungigrele şi nemeritate suferinţe

36

37

Corina CHELARU

Profesor mentoricircndrumător

Articolul prezintă impresiile şi părerile autoarei despre profesorul universitar Nicolae Ioana capedagog şi icircndrumător icircn domeniul cercetării filologice relatacircnd etapele prin care sshya cristalizat orelaţie profesională care a marcatshyo De la alegerea temei unei cercetări de doctorat şi pacircnă lafinalizarea ei fiecare etapă evidenţiază calităţile de mentor spiritual şi de om ale celui care a fostDecanul Facultăţii de Litere din Universitatea bdquoDunărea de Josrdquo GalaţiCuvinteshycheie mentor doctorat cercetare profesor

Lrsquoarticle preacutesente les impressions et les opinions de lrsquoauteur sur le professeur universitaire NicolaeIoana en tant que peacutedagogue et coordinateur dans le domaine de la recherche scientifique en souligshynant les moments qui ont meneacute agrave la naissance drsquoune relation professionnelle qui lrsquoa marqueacutee Depuisle choix du thegraveme de la recherche de doctorat et jusqursquoagrave sa fin chaque eacutetape met en eacutevidence les qua shyliteacutes de mentor spirituel et humaines de celui qui a eacuteteacute le Doyen de la Faculteacute de Lettres delrsquoUniversiteacute laquoDunărea de Josraquo de Galaţi Motsshycleacute mentor doctorat recherche professeur

Reacutesumeacute

Corina CHELARU Şcoala Gimnazială Hamburg Bucureşti eshymail corachelaruyahoofr

Am avut şansa ca formarea mea ca filoshylog să icircnceapă destul de devreme şi sub ausshypicii extrem de favorabile Adolescenţa mishyafost marcată de bucuria şi norocul de a parshyticipa la cursuri de pregătire pentru probelede la Olimpiadele de limba romacircnă ţinutede oameni cu icircnaltă competenţă icircn domeniuca regretata doamnă profesoară ZoeDumitrescushyBuşulenga domnul profesorNicolae Manolescu şi minunatul om şi dasshycăl domnul profesor academician EugenSimion Rigoarea şi spiritul critic au fostdaruri de nepreţuit pe care leshyam primit dela aceşti oameni

Am urmat cariera de dascăl cu credinţacă aceste daruri trebuie transmise maideparte dar şi cu conştiinţa faptului că preshygătirea nu trebuie să se limiteze la parteadidactică şi că fără o dezvoltare a orizontushy

lui meu de filolog nu pot fi un profesionistadevărat Aşa am luat hotăracircrea de a susţishyne doctoratul ca o icircmplinire a unei expeshyrienţe dar şi ca o provocare de a merge pealte drumuri decacirct cele bătătorite Nu e ohotăracircre uşoară mai ales cacircnd realizezi căacest examen icircţi cere să aduci ceva nou săcercetezi dintrshyo perspectivă proaspătăopere disecate şi comentate pacircnă laepuizare de alţii Și mai ales nu e uşor dacăalături de tine nu ai un icircndrumător care săicircţi dea sugestii fără să icircţi limiteze viziuneasă icircţi stimuleze gacircndirea fără a icircţi impunepropriile tipare să accepte că eşti icircn acelaşitimp un icircnvăţăcel şi un partener de discuţie

Am ezitat mult icircnainte de icircncepe acestdrum şi poate că dacă nu era domnul proshyfesor Nicolae Ioana nu icircl parcurgeam nicioshydată Ishyam admirat articolele lucide şi bine

structurate din bdquoCaiete criticerdquo şi dinbdquoLiteratorulrdquo pamfletul fin şi forţa scriituriiascunsă sub zacircmbetul ironic Am descoperitcu uimire perspective noi asupra fenomeshynului literar şi asupra unor prozatori şi crishytici cunoscuţi icircn lucrările sau monografiileDomniei Sale (Marin Preda ndash incomodulEugen Simion Fănuş Neagu etc) şi mshyamregăsit icircn unele dintre luările de poziţieicircmpotriva epurărilor literare pe temei polishytic din epoca totalitaristă

Alegerea temei mele de doctorat ndashPsihologia vestimentaţiei icircn romanul romacircnescinterbelic ndash a plecat de la o discuţie avută cudomnul profesor icircn care deplacircngea lipsa decuraj a tinerilor cercetători icircn ale filologiei şimai ales tendinţa generală a lumii didacticeuniversitare de a se icircnchide icircn domeniulstrict al specialităţii şi de a se cantona icircnteme icircn a căror dezvoltare resursele creativenu ar fi fost exploatate icircndeajuns Icircmi aminshytesc că avusesem curiozitatea de a testareacţiile la o astfel de temă icircn mai multeicircmprejurări icircn mediul academic bucureşshytean şi ele au fost sceptice ba chiar veheshymente contra bdquointerdisciplinarităţiirdquo pe carear presupuneshyo dezvoltarea sa părerilefiind că o teză de doctorat trebuie să se icircncashydreze cacirct mai strict icircn domeniul filologicMă gacircndeam cu regret să renunţ căci nshyaş fiputut lucra niciodată la o temă care să nuicircmi stacircrnească interesul dar după ce ishyamexpus domnului profesor motivele care măicircmpingeau să cercetez o asemenea temă mshya icircncurajat şi aprecierile mshyau decis săicircncep alături de dumnealui această călătorieinterioară

Obişnuită cu bdquopaternalismulrdquo directorialal multor profesori din universitar am fostplăcut suprinsă să constat că de la bun icircnceshyput raporturile sshyau stabilit pe ideea de parshyteneriat şi ceea ce mshya motivat foarte mult afost mai ales libertatea pe care domnul proshyfesor Nicoale Ioana mishya lăsatshyo icircn structushyrarea lucrării Intervenţiile icircn selecţia biblioshygrafiei au fost mai mult decacirct folositoare şimshyau scutit de a pierde timp cu studiul unorscrieri care nu ar fi servit scopului meu Buncunoscător al lucrărilor de critică şi de teorieliterară sugestiile dumnealui mishyau icircndrepshytat paşii către descoperiri de valoare care

mishyau stimulat gacircndirea critică şi mishyau desshychis curiozitatea Am constatat astfel cătema abordată de mine era puţin şi superfishycial tratată la noi dar am găsit articole şilucrări extrem de interesante mai ales pefilieră franceză

Una dintre provocările acestei lucrări afost interdisciplinaritatea Tratarea temeicerea nu numai buna stăpacircnire a unornoţiuni şi instrumente de teorie şi criticăliterară dar şi noţiuni de psihologie socioshylogie semiologie etc Programul de studiupe care lshyam conceput sub icircndrumareadomnului profesor a cuprins şi lucrări dinaceste domenii şi mshya surprins să constat cădumnealui sshya implicat icircn căutarea unorresurse cacirct mai relevante din punctul devedere al exploatării literare dincolo delimita strictă a filologiei şi icircn ciuda timpuluilimitat de care dispunea Totuşi una dintredirecţiile pe care a insistat mereu a fost conshytactul permanent cu operele investigatelucrul efectiv pe text disecarea nivelurilorsemnificative ale creaţiilor literare selectate

Modul de lucru propus icircn redactareatezei a dovedit o viziune modernă dincolode barierele academice şi didactice fără aface icircnsă concesii rigorii şi documentăriiaprofundate Tentaţia de a te pierde icircn inforshymaţii şi de a face speculaţii este mare icircn aseshymenea icircmprejurări iar observaţiile dumshynealui pertinente care au icircnsoţit tot par shycursul redactării tezei nu mshyau făcut nicioshydată să mă simt ca un bdquoelevrdquo ci ca un tovashyrăş de căutări şi de descoperiri Mareletalent al domnului profesor a fost de a icircnvăshyţa odată cu doctoranzii săi icircnvăţacircndushyi icircnacelaşi timp şi cred că această calitate lshyafăcut iubit şi respectat şi lshya ajutat să păstreshyze mereu icircn scrierile sale acea prospeţime aviziunii care e atacirct de greu de păstrat odatăintrat icircn tiparele şi canoanele academice

Ar trebui să amintesc că parcursul unuidoctorat dincolo de eforturile intelectualepresupune şi consum emoţional şi sacrificiidin partea doctorandului mai ales cacircndacesta este deja implicat icircn viaţa profesionashylă Pe acestea le pierd din vedere poatemulţi icircndrumători de doctorat dar domnulprofesor Nicolae Ioana a dovedit şi calităţide fin psiholog Umorul icircncurajarea icircnţeleshy

38

Corina Chelaru

39

Profesor mentor icircndrumător

gerea tonul cald şi replicile vesele au făcuticircntotdeauna din prezenţa dumnealui unprilej de bucurie şi mshyau susţinut icircnmomentele dificile pe care leshyam traversaticircn anii de doctorat

Ceea ce am icircnţeles la icircncheierea doctorashytului de la domnul profesor a fost că acestexamen nu icircnseamnă doar redactarea uneilucrări de icircnaltă ţinută ştiinţifică sau doaracordarea unui titlu sau bdquoprivilegiurdquo acadeshy

mic ci icircnseamnă o promisiune pe care ţishyofaci de a avea alte standarde profesionalede a ridica nivelul exigenţelor icircn ceea ce prishyveşte evoluţia ta ca dascăl şi ca filolog şi maiales o onoare care se cacircştigă prin muncăIcircntreaga carieră a domnului profesorNicolae Ioana a fost un exemplu icircn acestsens şi ceea ce a lăsat posterităţii avem datoshyria de a duce mai departe cu modestie şi cuperseverenţă

40

Nicolae IOANA (pseudonim publicistic

Andrei GRIGOR) a activat din anul 2002 ca

profesor la Facultatea de Litere a UniversităţiibdquoDunărea de Josrdquo din Galaţi icircn cadrulDepartamentului de Literatură Lingvisticăşi Jurnalism avacircnd ca principale axe de cershycetare Istoria literaturii romacircne secolele XXshyXXI Discursul critic romacircnesc secolele XIXshyXXI Literatură şi discurs critic icircn icircnvăţămacircnshytul romacircnesc (secolele XXshyXXI) Cultură şiidentitate romacircnească Poetica şi retorica genushyrilor biograficului Poetica şi retorica textuluiepic Icircn această perioadă a coordonat activishytăţi de curs şi seminar destinate icircndeosebistudenţilor de la Filologie iar icircn ultimii anistudenţilor de la Jurnalism şi masteranzilor

icircnscrişi icircn cele două programe de studiicoordonate de Catedra de LiteraturăLingvistică şi Jurnalism a facultăţii gălăţene(Teoria şi practica textului şi Comunicare intershyculturală şi Literatură) Cursurile destinatefilologilor sshyau axat icircndeosebi pe problemashytica literaturii romacircne de secol XX a căreievoluţie urmărită din perspectiva dinamiciigenurilor şi a structurilor tematice raportatela factorul socialshypolitic a constituit obiectulunui demers deopotrivă istoric şi criticpreocupat icircntotdeauna icircn spirit comparashytist de situarea fenomenului literar romacircshynesc icircntrshyun context european şi universalPrin cursurile de istoria literaturii romacircnecontemporane ndash Literatura romacircnă interbelică

Această scurtă trecere icircn revistă a activităţii profesorului Nicolae Ioana scoate icircn evidenţă eleshymentele majore care definesc profilul său academic şi ştiinţific construit icircn perioada icircn care alucrat la Universitatea bdquoDunărea de Josrdquo din Galaţi Rezultatele didactice ale lucrului custudenţii la Filologie sunt dublate de profilul critic al celui care a fost Nicolae Ioana un spiritpolemic care privea literatura romacircnă din perspectiva unei dinamici interioare eurocentristeCuvinteshycheie Nicolae Ioana profesor spirit critic Universitatea bdquoDunărea de Josrdquo din Galaţi

This brief survey of professor Nicolae Ioanarsquos activity points out the major elements defining bothhis academic and scientific profile enhanced during his teaching activity at ldquoDunărea de JosrdquoUniversity of Galaţi The didactical results of working with students in Philology are doubled byNicolae Ioanarsquos critical profile a polemic sharpshyedged spirit who views Romanian literature in itsinner Europeshycentred dynamics Keywords Nicolae Ioana professor critical spirit ldquoDunărea de Josrdquo University of Galaţi

Abstract

Simona ANTOFI Universitatea bdquoDunărea de Josrdquo din Galaţi eshymail simoantofiyahoocomAlina CRIHANĂ Universitatea bdquoDunărea de Josrdquo din Galaţi eshymail crihanoaliyahoocomNicoleta IFRIM Universitatea bdquoDunărea de Josrdquo din Galaţi eshymail nicodascayahoocom

Simona ANTOFI Alina CRIHANĂNicoleta IFRIM

Despre profesionalismulunui dascăl la superlativ

Poezia Literatura romacircnă interbelică ProzaLiteratura romacircnă postbelică ndash precum şi cursurile opţionale ndash Probleme speciale aleliteraturii Metamorfozele romanului romacircnescal secolului XX Psihologia personajului femishynin Postmodernismul romacircnesc şa ndash profesoshyrul Ioana a propus studenţilor o abordarecomplexă a structurilor literare romacircneştiicircntemeiată pe metode critice adecvate fenoshymenelor studiate cărora leshya surprins cu unascuţit simţ polemic nota de specificitatedar și amplitudinea europenizantă Icircncadrul programului de studii de laJurnalism a coordonat cursul de Cultură şicivilizaţie romacircnească orientat spre studiulraporturilor dintre cultura ca praxis şi iposshytazele civilizării al relaţiilor dintre represhyzentările culturale romacircneşti şi imaginarulcolectiv autohton al ipostazelor modeluluicultural romacircnesc (sistem paradigmă strashytegie context stil de viaţă) icircn comparaţie cumodelele europene Cursurile profesoruluiIoana integrate icircn programul de studii demasterat au vizat icircndeosebi probleme depoetică şi retorică subordonate unui demersgenologic (Poetica şi retorica discursului epicPoetica şi retorica genului biografic) dar şiproblematica ficţiunilor transgenerice icircnraport cu istoria ideilor şi a mentalităţilor(Memorialistica europeană şi ficţiunea politică)sau aceea a marilor epoci culturale şi literashyre din spaţiul european (Strategii textuale Dela Avangardă la Postmodernism)

Conducător de doctorat icircn domeniulFilologie (Literatură romacircnă Literatură compashyrată Teoria literaturii) icircncepacircnd din 2004 şidirector al Şcolii Doctorale a Facultăţii deLitere din cadrul Universităţii bdquoDunărea deJosrdquo din Galaţi (2008shy2012) Nicolae Ioana acoordonat activitatea de cercetare doctoralăa unor cadre didactice tinere din sistemulde icircnvăţămacircnt universitar şi preuniversitarpe teme de actualitate şi care icircncă stau icircncentrul unor dezbateri şi polemici critice ndashchestiunea revizuirilor literar ndash canonice depildă sau pe teme de interferenţădialogintershy multicultural ori de convergenţă aartelor

De asemenea profesorul Ioana a propusndash sau a făcut parte din comisia de referenţioficiali ndash decernarea titlului de Doctor

Honoris Causa pentru o serie de personalishytăţi de mare prestigiu naţional şi mai alesinternaţional dintre care amintim academishycian Eugen Simion academician GheorgheChivu prof univ dr Silviu Angelescudirectorul Institutului de Istoria ArteibdquoGeorge Oprescurdquo al Academiei Romacircnescriitorul Virgil Tănase criticul literar ndashprof univ dr ndash Mircea A DiaconuUniversitatea bdquoŞtefan cel Marerdquo SuceavaDin 2013 a fost director al Centrului deCercetări de Istorie şi Teorie Literară alAcademiei Romacircne ndash Institutul bdquoG Călinescurdquoinstituţionalizat la Universitatea bdquoDunăreade Josrdquo din Galaţi)

Cariera sa didactică este completată decea dedicată cercetării ştiinţifice publicacircndpeste 250 de articole şi studii icircn reviste despecialitate din ţară şi din străinătate(Procedia ndash Social and Behavioral SciencesCommunication interculturelle et litteacuteratureRevista Transilvania Caiete critice LiteratorulAnnales de lrsquoUniversiteacute bdquoDunărea de JosrdquoFascicule XXIII Meacutelanges francophones etc)precum şi icircn actele unor colocvii naţionale şiinternaţionale pe teme privind literaturaromacircnă interbelică şi postbelică raportuldintre discursul literar şi critic şi discursulideologic statutul literaturii icircn sistemul deicircnvăţămacircnt al epocii totalitare etc De aseshymenea a susţinut comunicări ştiinţifice icircncadrul a numeroase manifestări ştiinţificeinternaţionale de prestigiu dintre careamintim selectiv Literature as IdentityEducational Strategy in the GlobalizationAge comunicare icircn cadrul WORLD CONshyFERENCE on DESIGN ARTS AND EDUshyCATION shy DAEshy2012 Ankara UniversityBahcesehir University amp Near EastUniversity May 01shy04 2012 (icircn colaborarecu Simona Marin) Changes in the educatioshynal aesthetic and socialshycultural paradigmof the Romanian literature within the gloshybalisation background comunicare icircncadrul 3rd WORLD CONFERENCE ONLEARNING TEACHING AND EDUCAshyTIONAL LEADERSHIP 25shy28 OCTOBER2012 Maison NshyD Chat drsquoOiseau BrusselsLuxemburg ndash Belgium Discursuri identitashyre icircn contextul cultural postbelic comunishycare invitată icircn cadrul Colocviului

41

Despre profesionalismul unui dascăl la superlativ

42

Simona Antofi Alina Crihană Nicoleta Ifrim

Internaţional Povestirile vieţii memorieistorie şi ficţiuni identitare Facultatea deLitere Universitatea Dunărea de Jos dinGalaţi 26shy27 octombrie 2012 The impact ofthe literary models over the forming of humanpersonality comunicare icircn cadrul International

Conference on Education and New Learning

Technologies bdquoEdulearn11rdquo Barcelona 4-6

iulie 2011 (icircn colaborare cu Simona Marin)

Este autorul a 8 cărţi (Marin Preda ndash incoshymodul 1996 Căruţa lui Moromete 2001Eugen Simion (monografie) 2001 FănuşNeagu (monografie) 2001 Eugen Lovinescu(monografie) 2002 Romanele lui MarinPreda 2002 Icircn ariergarda avangardei (EugenSimion ndash convorbiri cu Andrei Grigor)2004 ediţia a IIshya adăugită 2012 etc) coaushytor al Dicţionarului general al literaturii romacircshyne (2004shy2009) coautor şi coordonatorredacţional al Cronologiei vieţii literare romacircshyneşti Perioada postbelică (10 vol 2010shy2012)

A fost membru icircn comitetul de redacţie şiicircn comitetul ştiinţific al revistelor academiceCaiete critice Communication interculturelle etlitteacuterature şi al Revistei de Istorie şi TeorieLiterară (Institutul de Istorie şi Teorie Lite shyrară bdquoG Călinescurdquo al Academiei Romacircne)şi icircncepacircnd din 2006 a fost implicat icircnnumeroase proiecte ale Centrului de cerceshytare Comunicare interculturală şi literatură şiale Institutului de Istorie şi Teorie LiterarăbdquoG Călinescurdquo al Academiei Romacircne

Icircn perioada 2009shy2011 a fost directorulproiectului IDEI ndash CNCSIS cu titlul Impactulfactorului politic şi ideologic asupra reflectăriiliteraturii icircn sistemul de icircnvăţămacircnt Perioada1948shy1989 (cod CNCSIS 949) o cercetare deanvergură ce şishya propus realizarea uneicercetări integrate avacircnd ca element denoutate dubla perspectivă literară şi psihoshypedagogică privind presiunea politicului şiideologicului asupra reflectării literaturii icircnicircnvăţămacircntul romacircnesc icircntre 1944shy1989 şiimpactul acesteia asupra modelului comshyportamental social Evidenţiind măsura icircncare o instituţie ca icircnvăţămacircntul romacircnescsshya resimţit la nivelul proiectării modeluluieducativ prin selecţia şi valorificarea moştenishyrii literare sau prin impunerea unor noimodele şi scări de valori ideologizate proshyiectul coordonat de profesorul Ioana areprezentat un demers novator de cercetareprin acoperirea unei breşe existente icircn stushydiile vizacircnd perioada totalitară care nu auanalizat efectele pe care leshya avut politizareastatutului educaţional al literaturii asuprageneraţiilor formate icircn perioada totalitarisshymului comunist şi pe de alta prin icircnsăşiexplicitarea tipului de imixtiune a politicushylui icircn sistemul educaţional al epocii

Prin toate acestea ca şi prin multe alteaspecte ale activităţii sale didactice şi de cershycetare complexe profesorul Nicolae Ioana aformat generaţii de absolvenţi ai Literelorgălăţene ai specializărilor de master şi aiŞcolii Doctorale şi a creat o direcţie de cershycetare interdisciplinară competitivă de icircnaltstandard academic deja recunoscută icircnmediile specializate ca purtacircnd marcainconfundabilă a altitudinii sale intelectualeşi a profesionalismului său fără fisură

43

Andrei a plecat dintre noi discret şipreagrăbit cu fruntea icircncoronată de auracărţilor pe care leshyar fi scris Sshya icircndepărtatde noi la capătul lumii unde omul trăieştemai ferice decacirct bdquoicircn păşunile salerdquo că bdquonushyiploaie nici ninsoarerdquo ci pururea lumină

lină adie dinspre Bibliotecile Elizee Lshyam revăzut aici pe pămacircntul udat de o

Dunăre cerească toamna trecută (după trashygica noapte de decembrie de la Sibiu) cacircndlshyam vizitat icircmpreună cu Mircea şi Vasileicircnsoţiţi de colegele lui de catedră Simona

Gheorghe MANOLACHE

Odiseea sufletului reicircntors icircn Patria cereascăComemorarea scriitorului şi profesorului universitar Andrei Grigor este un exerciţiu de reactivarea memoriei afective care este necesară icircn configurarea efigiei spirituale a prieteniei ca valoareontică supremă Andrei Grigor este evocat ca prinţ al discreţiei şi cavaler al decenţei reflectat atacircticircn gesturile lui cotidiene precum şi icircn cărţile sale despre rosturile fundamentale aleintelectualului şi scriitorului romacircn omenia prietenia dar şi trădarea laşitatea etc Acestexerciţiu de exorcism are icircn vedere lămurirea răspunsului cuvenit icircn legătură cu dezvăluireadimensiunii divine a binelui din noi Prin modul său de a se raporta la semeni şi literatură AndreiGrigor se icircnscrie icircntrshyun model cultural fundamentat pe valori umaniste Evocarea se pliază pemodelul peren prin care se reafirmă dreptul intelectualului la libertate spirituală demnitate şidesăvacircrşire etică acceptate ca dar divin prin care omenia profundă din noi se lasă a fi descoperităcultivată şi dăruită necondiţionatCuvinteshycheie arhetip alchimie bibliotecă complex decenţă discreţie elixir idiom martiriu

mortificare odisee omenie orgoliu prietenie stoicism trădare vacircslă

The commemoration of the writer and university professor Andrei Grigor is an exercise of reactishyvating the affective memory that is necessary in the shaping of friendshiprsquos spiritual effigy as asupreme ontological value Andrei Grigor is evoked as being a prince of discretion and a knight ofdecency which is reflected both in his daily gestures and his books on the fundamental meanings ofthe Romanian intellectual and writer humaneness friendship but also betrayal cowardice etc Theaim of this exorcism use is the edification of the proper answer regarding the disclosure of the divinedimension of good within us Through his way of approaching the others and literature AndreiGrigor belongs to a fundamental cultural pattern consisting of humanist values The evocationcomes together as a perennial pattern reaffirming the intellectualrsquos right to spiritual freedom dignishyty and ethical fulfillment accepted as a divine endowment through which the profound kindshyheartedness within us unveils itself cultivated and given unconditionally Keywords archetype alchemy library complex decency discretion elixir idiom martyrdom

mortification odyssey kindshyheartedness pride friendship stoicism betrayal oar

Abstract

Gheorghe MANOLACHE Universitatea bdquoLucian Blagardquo din Sibiu eshymail gmanolacheyahoocom

Nicoleta şi Alina Cu faţa senină icircn deplin acord cu o tunshy

soare romană careshyi scotea icircn evidenţă forţainterioară icircnveşmacircntat icircn togă Andrei neshyaicircntacircmpinat icircn bibliotecă de această datăaşezat icircntrshyo lectică sprijinită de macircinileicircngereşti ale Simonei

Neshyam icircmbrăţişat după mai vechiul obishycei al facircrtaţilor vorbindushyne prin mijlocireaunui altfel de limbaj anamnestic pe care separe că icircl ştim cu mult icircnainte de a deprindegraiul cel de toate zilele Această reicircntacirclniredin asfinţit mishya reamintit că ziua nu poatefi icircnvinsă definitiv de noapte şi că prietenianu are neapărată trebuinţă de sonuri şi isoshynuri Era cu noi şi dincolo de noi o solemshynitate a tăcerii pe care doar biblioteca şibasilica o generează şi o impun ca icircnsemn alfrăţiei revărsată din potire dumnezeieşti

Cuvintele se icircntrupau de această dată icircnidiomuri gestuale ce traduceau intenţia luiAndrei de ashyşi urma profeţia pregătinshydushyseshyne pentru călătoria din urmă sprePatria cerească

Prin geamurile bibliotecii lumina demiere tomnatică se cuibărea icircntre flacoaneleal căror parfum luase locul celui din cărţiamestecacircndushyse cu elixirurile unei adacircncisemantici a durerii Au fost clipele icircn care leşi ne priveam cu speranţă ştiind că trupullui Andrei avea trebuinţă de alchimia ce ledădea icircntacircietate icircn locul cărţilor

Icircncepacircnd din acest estimp cacircnd icirci scriude la Sibiu printre literele ce plutesc peunda limpede a ecranului care ne uneşte şine desparte se icircntreţese odiseea desprindeshyrii sufletului de trup aşa cum o ştim din troshyparul la slujba ceasurilor şi din cacircntarea luiHomer despre moartea lui Patrocles şiMenelaos Ori din prezicerile lui Tiresiascel careshyi spusese lui Ulise că după restabishylirea ordinii icircn Ithaca icircşi va lua vacircsla peumăr şi va călători de unul singur deshyaceasshytă dată spre ţara unde oamenii nu cunoscmarea (zbuciumul) şi unde rama corabieieste folosită ca lopată de vacircnturat gracircnele

Andrei neshya icircnvăţat că aceastăshyneshyndushyplecată călătorie a sufletului icircn trup se cereicircmplinită de fiecare dintre noi fără cacircrtireşi mai ales dusă pacircnă la capăt bdquoOdiseeardquobdquoCartea lui Iovrdquo sau bdquoEvangeliilerdquo reprobeashy

ză orice act de stoicism cu privire la scurtashyrea violentarea sau evitarea cu de la sineputere a trecerii noastre prin viaţă Ulise şiIov vor icircmbrăca tunica umilinţei pentru aputea răscumpăra libertatea sufletului morshytificat icircnvingător deasupra pasiunilor şi atentaţiilor omeneşti Icircn drumul său cu vacircslape umăr Ulise o avea icircnsoţitoare pe icircnţeshyleapta fiică a lui Zeus Atena care lshya icircnvăshyţat săshyşi ascundă comorile pămacircnteşti icircngrota nimfelor Iov ispitit şi icircncercat deSatan icircşi va icircncredinţa sufletul şi toate celeale sale lumeşti şi icircngereşti lui Dumnezeucare bdquofăcuse gard icircn jurul caseirdquo lui IarCristos ne va icircndemna să ne luăm crucea peumăr şi să icircl urmăm icircn călătoria spre Patriacerească acolo unde crucea nu mai icircnseamshynă suferinţă ci semn deplin al biruinţei asushypra morţii

Cu aceste gacircnduri icircl caut pe Andrei acest

prinţ al discreţiei şi cavaler al bdquodecenţeirdquo şishyl regăsesc reflectat aşa cum icircl ştim icircnoglinzile dialogurilor sale cu Profesorulnostru (şi cu o mică parte dintre noi) desprerosturile fundamentale ale omului trădashyrea omenia prietenia laşitatea asuprireaetc Un spirit bdquoUlisiacrdquo şi bdquoIovianrdquo străbateconvorbirile mai cu seamă pe acelea desprefelul icircn care bdquotoate nenorocirile cu care neicircncearcă viaţardquo fac parte din firesc aieveanesfacircrşitei bdquoputeri de a le depăşirdquo

Icircntrebarea emersă din aceste exerciţii deexorcism are icircn vedere lămurirea unui răsshypuns cuvenit icircn legătură cu enucleareanedumeririi legată de dimensiunea divină abdquobinelui din noirdquo

Captivi icircn urzeala poveştii despre om ndashEcce Homo ndash suntem atraşi ca fluturele depara focului mistuitor spre ideea că pacircnă laurmă rămacircnem un bdquoamestec paradoxalrdquo icircncare binele ar putea veni din bdquovalorificarearăuluirdquo iar răul ar putea fi bdquodevenirea bineshylui excesivrdquo Profesorul nu se dezice de preshyceptul pe care ni lshya insuflat din tinereţepotrivit căruia a fi om de omenie presupune arespecta valorile creştine ad rem şi regulilede civilitate in act Ceea ce se traduce icircnomenia de zi cu zi icircn stăruinţa de a rămacircneom indiferent prin ceea ce ne este dat să treshy

44

Gheorghe Manolache

cem şi mai presus de aceasta icircn bdquobucuriaomului de a icircntacirclni alt omrdquo Altfel bdquomai binenu neshyam fi născutrdquo De aici şi cultul prieteshyniei de care Andrei nu sshya dezis convinsfiind că prin acest dar divin omenia proshyfundă se lasă a fi descoperită cultivată şidăruită necondiţionat

Complexul lui Cain ucigaşul frateluiarhetipal reverberat icircn cel al vacircnzătoruluiIuda tradus ca formă necenzurată a dictoshynului bdquoiubeşteshyl pe Dumnezeu şi fă ce vreirdquoneshya ţinut treji de nenumărate ori pacircnă icircnzori convingacircndushymăshyne că Andrei aveaun mare respect pentru cei care cred cutoată fiinţa lor icircn Dumnezeu

Se icircntrevede acest dar al deschideriisufletului său din paginile dialogurilor icircncare ni se descoperă un Eugen Simion sadoshyvenian pe care icircl copleşesc nostalgiile desshypre sărbătoarea de altă dată a Icircnvierii slujshyba şi ritualul Deniilor postul Paştelui Cinade după slujba Icircnvierii icircn familie etc bdquotoate acestea sshyau dus nshya rămas decacirctdacircra unei melancolii luminoase icircn spiritulmeurdquo conchide Profesorul

De altfel sentimentul grav al acestei stăride ancorare icircn speranţa macircntuirii este unuldintre puţinele pasaje de la mijlocul cărţii(din cumpăna dialogurilor) icircn care Andreirevine aducacircnd icircn primshyplan reflecţii talshymudiene despre vacircnzarea lui Iuda acceptatdrept bdquocota parterdquo din noi Acea latură afiinţei care a fost desemnată de dinainte săse icircmplinească abominabila trădare fără decare bdquoFiul Omului nshyar fi fost identificat şinshyar fi fost răstignit iar dacă nshyar fi fostrăstignit scenariul divin nu sshyar fi icircmplinitşi dacă nu sshyar fi icircmplinit omenirea nu sshyarfi macircntuitrdquo

Icircn această lumină a predestinării tragicesuntem de nenumărate ori sortiţi condamshynării odată pentru că prin Adam ni sshyaicircncredinţat un rol nefericit icircn parabola divishynă (de neascultător vacircnzător lapidatorasupritor etc) şi a doua oară pentru căremuşcarea tardivă nu ne mai salveazăTragedia se topeşte icircn fatalitatea omenescushylui din noi icircn preponderenţa umanului Șidacă din frică omenească ni se icircngăduie (calui Petru) să ne lepădăm temporar (la al treishylea cacircntat al cocoşului) de Icircnvăţător şi să ne

placircngem restul vieţii de milă suntem liberimai apoi să ne căim devenind piatra pe carese poate ridica biserica lui Hristos Nu avemvoie icircnsă de a ne tacircrgui cu niciun preţ gesshytul trădării Prin convertirea noastră putemcel mult să ne schimbăm ca Saul din prigoshynitori icircn fondatori spirituali

Deşi nu lshyam auzit niciodată mărturisindbdquoCred Doamne ajută necredinţei melerdquosunt convins că Andrei scriitorul profesoshyrul gacircnditorul se gacircndea la Dumnezeu şi larostul şi locul religiei creştine icircn viaţa lui şia celor din jurul său O pedagogie a discreshyţiei cu adevărat creştine icirci cenzura oricemărturisire publică şi orice formă de farishyseism Icircntrebări de felul celor adresateProfesorului bdquoshy Cum putem icircnvia Printrshyunmartiriu Printrshyo umilinţă (de fapt tot unfel de martiriu şi ea) Prin regăsirea orgoshyliului piedut (dar orgoliul trufia nu suntnecreştineşti)rdquo ndash icircndeamnă la meditaţie şila posibile decizii amacircnate

Nu icircntacircmplător Andrei revine la semnishyficaţia suferinţei ca soluţie compensatoare şimacircntuitoare şi la vocaţia credinţei ca vindeshycare a fiinţei de frica de moarte şi de trădashyre Imaginea unui Dumnezeu ce bdquostăpacircneşshyte peste regatul desnădejdilor noastrerdquo aunui Dumnezeu lumină pe care o aprinshydem bdquoicircntrshyun tăracircm pe care nushyl vedem şide care ne tememrdquo (de care autorul bdquoicircnsemshynărilor parizienerdquo pare a se fi ruşinat autoshysuspectacircndushyse de bdquosuperficialitateardquo adeshyrării spontanee) icircl fac pe Andrei să apelezela un bdquoasalt interogativrdquo bdquoCrud şi ateu racircnshyduri neghioabe De ce vă judecaţi atacirct deasprurdquo

Icircn opţiunea lui Andrei destinul omuluimodern este acela de ashyL căuta singur (nuprin intermediari) şi de ashyL regăsi peDumnezeu ca necesitate ontică şi transcenshydenţă Nu de ashyL trăda sau şi mai grav deashyL vinde cărturarilor preoţilor sau fariseishylor Cutremurătoare prin sinceritatea ei dosshytoievskiană mărturisirea celui care nu Lshyagăsit icircncă pe Dumnezeu nu este o scuzădupă cum nu poate fi receptată nici casfruntare sau ca disperare că El nu sshyar maiafla icircn Omul modern

bdquoeu nu lshyam găsit pe Dumnezeu E dreptcă nici nshyam avut pasiunea căutării Ceva

45

Odiseea sufletului reicircntors icircn Patria cerească

mshya ţinut icircnsă mai mereu departe de Elsau icircn orice caz de protecţia Lui laquoreligioashysăraquo instituţionalizată Dacă foloseşte discushyţiei noastre vshyaş putea spune ce Poate preoshyţii Mulţi dintre cei pe care icirci ştiu suntdeparte de oameni Am motive serioase săcred asta Poate şi faptul că nu am vocaţieIovianărdquo (Icircn ariergarda avangardei 2012 217)

Andrei stoicul a icircncercat pe cont propriu

să afle dacă existenţialista spaimă de moarshyte reprezintă momentul icircn care bdquoconvingerishyle (poate nu şi sentimentele) morale scadrdquo şidacă omul se icircndepărtează de Dumnezeufiind bdquotentat săshyşi procure şi săshyşi trăiascăbucuriile (trăieşte clipa) cu o patimă pe caremorala creştină o sancţioneazărdquo

La icircntrebarea dacă bdquoteama de moarte neface să trăim icircn regim de urgenţărdquo altfelspus dacă bdquospaima de moarte icircl face pe ommai puţin moral şishyl icircndepărtează deDumnezeurdquo Eugen Simion icircl avertiza căastfel de introgaţii pot fi cotate (de clerici şinu numai) drept un moment de necredinţăȘi ca urmare autorul lor sshyar putea pregătipentru un dantesc bdquosejur icircn infernrdquo faptnecontrazis de altfel de Andrei bdquoAsta şifac dar icircmi ia timp Cred că mai am nevoiede 40shy50 de anirdquo

Se vede icircnsă că bdquotimpul nshya mai avut răbshydarerdquo lăsacircndushyi doar un an (de la 15 decemshybrie 2013 pacircnă icircn 16 decembrie 2014) din cei50 pe care şishyi mai dorea Era fericit Andreişi se credea nemuritor ca orice icircndrăgosshytit

Cei care ne macircngacirciem cu prietenia lui

bdquodeshyadevărateleardquo (ca săshyi preiau o fracircnturăde pe ultima dedicaţie) ştim că sufletul săugeneros descătuşat de umbrele lumii princare a trecut şishya aflat după un an de cumshypliteshyncercări pacea icircn Patria cerească deunde coboracircse cu soroc bineracircnduit pepămacircnt Și ne icircmpăcăm cu această bunăsperanţă sădită icircn noi de Homer PlatonPlutarh Plotin Numenius din Apameeasau de Iisus că trupul se risipeşteshynpămacircnt sufletul se reabsoarbe icircn lună iarspiritul se retopeşte orbitor icircn lumina dumshynezeiască

Icircn clipele de taină dintrshyun loc anumeales pe malurile unei Dunări cereşti neicircntrebam dacă Odiseea nu este icircntreaga istoshyrie a sufletului omenesc rătăcitor pe mări şipeste ţări exilat vremelnic icircntrshyo identitatecivilă şi rechemat apoi să revină prin poarshyta Capricornului icircntrshyo zi de la naştereashyntrup hotăracirctă icircn Patria cerească

Am fost sortit să icirci fiu alături icircntrshyonoapte luminoasă din preajma Naşterii luiIsus şi săshyi icircmplinim dorinţa de ashyi icircndupleshyca pe icircngeri săshyi mai icircngăduie a rămacircne ovreme printre noi Și pentru că noapteadupă cum ne spun bdquomatematicieniirdquo pitagoshyreici este umbra pămacircntului care adeseoriatinge luna cred că este de datoria noastrăsă ne reamintim de revelaţiile şi misteriilelui Sylla cel din dialogul Despre faţa care sevede icircn sfera lunii referitoare la călătoriasufletelor pe lună şi la soarta lor odată ajunshyse acolo

Mai cu seamă acum după ce lshyam piershydut pe Andrei icircn lumina lină am convingeshyrea că fiica Demetrei care a primit icircn palmesufletul lui nu este aşa cum se mai credeicircncă regina Regatului Subteran ci dupăcum ne icircnvaţă Plutarh Persefona este icircnsăşiluna

bdquoPriveşteshyţi macircinile şi bucurăshyte căci elesunt absurde Și picioarele priveşteshyţishyleseara drept cum stai atacircrnacircnd spre lunăPoate că sunt mult prea aproape ca să măvezi dar şi aceasta e altceva decacirct nimic

Mă voi face depărtare ca săshyţi icircncap icircnochi ori cuvacircnt cu sunete de mărimeafurnicii ca săshyţi icircncap icircn gură Pipăieshyţiurechea şi racirczi şi mirăshyte că poţi pipăi

Pe mine icircnsumi mă dor icircn scurta treceshyre

[hellip] o nshyam să ştiu că şi tu te dori pe tineasemeni şi nu eu sunt acela cu care vorshybesc

[hellip] Ieşi din cort prietene să stăm faţăicircn faţă privindushyne să tăcem icircmpreunămereu icircntrebacircndushyne icircn sine celălalt dacăe şi cum pe sine icircnsuşi se simte

Joc deshya rostogolul cu pietrele de undeshyva stacircrnite spre altundevardquo

(Nichita Stănescu Dreptul la Timp Enghidu)

46

Gheorghe Manolache

47

Primul ideal profesional al lui NicolaeIoana Andrei Grigor a fost să se facă dogarAvea patru ani şi admira icircndelung niştemeşteri de butoaie din vecinătatea blocushylui părintesc din Moreni A face butoaie ise părea a fi icircndeletnicirea cea mai frumoashysă şi mai importantă din lume Poate cădintrshyo perspectivă simbolică icircnsuşi destishynul său va fi pus sub pecetea efortului de ase aduna de ashyşi bdquoicircncercuirdquo sau echilibraexistenţa destul de frămacircntată Icircn fondaceasta este şi grija dogarului de a stracircngelaolaltă nişte doage rebele şi icircncovoiatedibăcia lui constacircnd icircn a le supune pe toateunei funcţionalităţi comune şi preciseMama sa ruşinată de insignifiantul sau

derizoriul proiect existenţial pe care voia săshyl icircmbrăţişeze odrasla decisă să o ia pedrumul vieţii icircntrshyun mod foarte practic ishyaspus că el trebuie să se străduiască să ajunshygă bdquoun om marerdquo

Atunci noul ideal ishya apărut sub o coloshyratură cratofanică Ţinta micului Nicolae devreo optshynouă ani a fost nici mai mult nicimai puţin de a ocupa funcţia tovarăşuluiGheorghe GheorghiushyDej Lupta pentrusuccesiunea dejistă icircncă nu se declanşase icircnacei ani (sfacircrşitul bdquoobsedantului deceniurdquo)şi deşi ambiţiosul copil nu reprezenta unreal pericol concurenţial pentru celălaltNicolae scorniceşteanul mama a luatmăsurile necesare şi ishya articulat cacircteva

Vasile SPIRIDON

Vocaţia şi aspiraţiile lui Andrei

Acest articol tratează subiectul vocaţiei şi aspiraţiilor lui Andrei Grigor ce a dorit el să devinăcacircnd era copil cum sshya supus neicircncetat loialităţii de discipol pentru Profesorul AcademicianEugen Simion şi cum avea specific un adevărat cult al prieteniei Articolul analizeazăicircmpotrivirea lui Andrei Grigor faţă de afirmaţia lui Marin Preda că omul devine moral cacircndtrebuie să icircnfrunte moartea Andrei Grigor lshya căutat pe Dumnezeu toată viaţa lui şi a dat dovadăde o corectitudine şi o moralitate ce au eclipsat buna purtare a multor creştini practicanţi A fostapolitic şi a devenit un respectat profesor şi filolog de prestigiu dar şi un prieten nepreţuitCuvinteshycheie Andrei Grigor vocaţie şi aspiraţii loialitate prietenie moralitate

This article talks about Andrei Grigorrsquos vocation and aspirations what he first dreamt of becomingwhen he was very young how he was driven later by his loyalty towards his master ndash ProfessorEugen Simion Academician ndash and by a real cult of friendship Further on the article debates uponAndrei Grigorrsquos being against Marin Predarsquos assertion that man becomes moral when he has to facedeath He sought for God all his life and proved of rectitude and morality eclipsing the good beha shyvior of many practicing Christians He was apolitical and he became a respected wellshyknown profe shyssor and philologist and a highly treasured friend Keywords Andrei Grigor vocation and aspirations loyalty friendship morality

Abstract

Vasile SPIRIDON Universitatea bdquoVasile Alecsandrirdquo din Bacău eshymail spiridovyahoocom

palme corecţionale imprudentului pretenshydent la demnităţi icircn stat imediat ce a declashyrat icircn mod public intenţia sa de mărire Avenit o bună prietenă a mamei sale care lshyasfătuit pe copilul dezorientat profesional săse facă bdquodoctor de femeirdquo Icircnsă interesatulde o nouă conversie nu prea ştia ce icircnseamshynă această meserie nici nu sshya mai preocushypat cu astfel de proiecte şi finalmente aajuns filolog Din surse directe ştiu că tatălsău a aşteptat răbdător săshyşi termine anii destudiu pentru ca apoi săshyi sugereze părinshyteşte că trebuie să se apuce serios de o meseshyrie ca lumea din moment ce şishya făcut cheshyful cu facultatea Adevărul e că nici nu animerit prea bine după repartiţia guvernashymentală fiind trimis printre altele profesorşi la penitenciarul dacircmboviţean

Icircn climatul concentraţionar din ţaranoastră comunizată discrepanţa existenţiashylă nu ar fi fost prea evidentă dacă Andrei arfi rămas icircn spaţiul corecţional icircnsă a venitmomentul 1989 care lshya adus pe icircncă tacircnăshyrul dacircmboviţean (aflat icircn pragul celor 40 de

ani) pe adevăratele şi consacrateleconsashycratoarele maluri ale Dacircmboviţei laBucureşti Aici sshya instalat icircn redacţia de larevista bdquoCaiete criticerdquo unde a dat peste unspaţiu intelectual privilegiat peste un fenoshymen pe care el icircnsuşi lshya denumit bdquospiritulcaietistrdquo Era vorba despre o mişcare energishycă a ideilor despre o atmosferă familiarădar şi de existenţa unei emulaţii impuse decriticul Eugen Simion Atunci şishya dat (icircnsfacircrşit) seama că ritmurile travaliului săuintelectual erau mult mai lente decacirct ar fitrebuit să fie şi evident mult mai puţincreative Exemplele din jur ishyau accelerat ritshymurile existenţiale şi ishyau aprofundat conshysecvenţa şi devotamentul faţă de idei Certeste că o conştiinţă a necesităţii de a facelucruri temeinice a avut de cacircştigat dinaceastă activitate şi colaborare la bdquoCaietecriticerdquo

Andrei Grigor şishya asumat ca nimenialtul dintre discipolii profesorului EugenSimion onoranta condiţie Fidelitatea şidatele caracteriale ishyau fost icircnsoţite de afinishy

48

Vasile Spiridon

tatea icircn opţiuni de poziţionarea faţă defenomenele literare şi umane printrshyoaceeaşi icircncredere icircn sensul moral al criticiiEl a icircnţeles foarte bine lecţia profesoruluicare spune că icircn primul racircnd nu trebuie sămanifeşti spirit tranzacţional icircn privinţaideilor asimilate şi vehiculate Moralitateamagistrului ndash grea şi demnă povară icircntrshyolume postshydecembristă din ce icircn ce mai multinteresată de profitul material ndash a găsit terenprielnic şi ishya prilejuit o fascinantă experienshyţă existenţială care lshya scos din lenevealăamorţire provincială şi risipire intelectualăImpresia pe care mishyam făcutshyo desprecomodul icircn fond Andrei este aceea că demulte ori lucra la vreun studiu ori proiectacademic din ruşine şi respect faţă de proshyfesor Exemplul şi autoritatea maestrului lshyau apăsat icircn mod bdquodictatorialrdquo ndash uneorialternativ alteori ultimativ ndash pentru că icirciimpuneau să scrie oricacircte alibiuri demotishyvante ar fi fost el icircn stare să găsească

Redau icircn transcrierea subsemnatului(din care am scos două fraze nesemnificatishyve pentru icircntreg) scurta intervenţie orală alui Andrei Grigor cu prilejul decernării icircnoctombrie 2011 a distincţiei de bdquoDoctorhonoris causardquo Academicianului EugenSimion la Universitatea bdquoVasile Alecsandrirdquodin Bacău bdquoNu sunt obosit sunt proaspătpentru că aici sshya făcut un act de dreptate şi penshytru că sshyau spus cuvinte drepte despre domnulprofesor Eugen Simion Ştiu că nushyi place să fielăudat sau nu dincolo de o anumită măsură careface ca uneori laudele să fie formale ba chiar iposhycrite Nu e cazul a ceea ce sshya icircntacircmplat aici Deaceea domnule profesor nu o să vă laud pe dumshyneavoastră astăzi O să mă laud pe mine []

Mă laud icircnsă că vshyam avut profesor icircn ultishymul an de facultate icircn semestrul al doilea şi căde atunci am icircnceput să văd altfel literatura Amicircnceput să o icircnţeleg şi mai ales am icircnceput săiubesc literatura romacircnă

Mă laud că vshyam citit cărţile Mă laud că vshyam admirat şi vă preţuiesc şi acum proiectele ndashuneori uriaşe par unora şi poate că de aceea desshycurajează dar care sunt absolut necesare pentrucultura noastră Mă laud că pun şi eu pe cacirct potumărul ca să ajut la realizarea lor Mă refer la unproiect pe care nimeni nu lshya amintit aici şi carealături de Dicţionarul general al literaturii

romacircne iniţiat şi dus pacircnă la capăt icircntrshyo formăprimă de domnul profesor Eugen Simion ndash estetot o iniţiativă a dumnealui Şi anumeCronologia vieţii literare romacircneşti Unproiect extraordinar care face cred să fie altfelicircnţeleasă epoca literaroshypolitică aş zice de după1944 dincolo de orice vorbe dincolo de oricecalificări dincolo de orice clişee care au icircnceputşi continuă să circule icircn cultura romacircnească

Mă mai laud pentru că icircmi sunteţi modelUn model icircn care cred icircn care a crezut ndash şi ştiubine ce spun ndash toată generaţia mea chiar dacăunii acum nu mai vor ndash treaba lor ndash să o recushynoască

Mă laud pentru că icircn modelul acesta intră ndashiată după cum sshya spus şi astăzi ceva mai icircnainshyte ndash icircncrederea că omul se poate face pe sine Eadevărat că unii se fac că lucrează unii se fac căsunt miniştri şi apoi ne fac nouă celorlalţiculpe Unii se fac că sunt scriitori şi sunt şi crishytici care icirci cred şi care icirci impun ca atare Mă laudcă sunt primul convins că dumneavoastră nufaceţi acest lucru că aţi mizat pe literatura adeshyvărată pe scriitori care chiar dacă icircntrshyunmoment nu icircnsemnau nimic graţie scrisuluidumneavoastră şi prestigiului dumneavoastrăsshyau impus şi sunt astăzi nişte nume icircn literatushyra romacircnă chiar dacă ndash icircncă o dată ndash unii auuitat că vă datorează acest lucru

Eu vă datorez foarte mult icircnsăşi formaţiamea spirituală Vă mulţumesc pentru asta Vămulţumesc şi dumneavoastră că mshyaţi ascultatchiar dacă e un discurs mai neconvenţional Vămulţumescrdquo

Pe lacircngă vocaţia de discipol loial AndreiGrigor a avut un adevărat cult al prietenieiceea ce nu lshya icircmpiedicat să manifeste o exishygenţă inflexibilă faţă de toţi cei care se bucushyrau de icircncrederea şi afecţiunea sa Am fostmartorul rupturii icircntrshyo clipită dintrshyoraţiune de principiu a unei prietenii care seicircnchegase icircn cursul a peste trei decenii cuun congener (dispărut şi el nu cu mult timpicircnaintea sa) Te puteai simţi icircn largul tău alăshyturi de un cozeur fermecător cu replici inteshyligente şi pline de umor gata icircntotdeauna săilustreze povestirea unor icircntacircmplări realecu situaţii similare găsite icircn bancuri icircnfabule sau icircn bdquocazarma cu ficţiunirdquo Icircnsăvocea sa baritonală atacirct de calmă şi caldă seicircnăsprea icircn momentul cacircnd vorbea despre

49


50

Vasile Spiridon

aberaţiile existente icircn sistemul de icircnvăţăshymacircnt superior cu care se confrunta icircn calishytatea sa de decan al Literelor gălăţene undea format şi lăsat un colectiv harnic şi foartebine icircnchegat Cercetătorul Grigor era foarshyte pornit icircmpotriva actualelor criterii deevaluare academică icircn care nu se ia aproashype deloc icircn calcul menirea didactică a unishyversităţii ci numai activitatea de cercetaredesigur necesară dar nu exclusivă

Andrei Grigor nu era de acord cu asershyţiunea lui Marin Preda conform căreiaomul devine moral atunci cacircnd este icircncercatde prima spaimă de moarte Pentru el spaishyma de moarte reprezenta momentul icircn careconvingerile morale (nu neapărat şi sentishymentele de această natură) se estompeazăiar omul se icircndepărtează de DumnezeuEste situaţia icircn care fiinţa noastră vremelnishycă este ispitită săshyşi trăiască hedonist viaţacu o patimă şi fervoare pe care decalogulcreştin le interzice La urma urmei ndash credeaAndrei ndash teama de moarte ne face să trăimfebril credinţa şi principiile morale riscacircndsă devină palidă alternativă la intereseleegoiste din lumea secularizată

Adept al motivului antic bdquoCinis et umbrasumusrdquo cel care nu a dorit să fie icircngropatcreştineşte nushyl găsise pe Dumnezeu icircnsănici nu manifestase o profundă fervoare acăutării Lui Un accident biografic din tineshyreţea amoroasă cacircnd a avut un conflict cuun reprezentant al Bisericii lshya determinatsă aibă o reţinere constantă faţă de cadreleinstituţiei religioase şi faţă de slujitoriibdquointermediarirdquo care ndash era el ferm convins ndashproiectează fără fidelitate (icircn sensul primar)umbra divină asupra credincioşilor Dar icircnciuda puseelor sale de ateism AndreiGrigor nu a fost nici pe departe imoral penshytru că morala nu ishya fost legată icircn mod oblishygatoriu icircntrshyun raport de determinaredirectă faţă de religie Andrei a dovedit ocorectitudine şi o moralitate care au eclipsatbuna conduită a multora dintre creştiniipracticanţi ndash oricacircte cruci şi milostenii cunemiluita ar face ei icircn incinta sau prin jurulbisericii

Toate proiectele profesionale pe termenlung ale copilului Nicolae Ioana sshyau doveshydit a fi ratate Nu sshya făcut dogar şi chiar

dacă ar fi rămas la prima pasiune şishyar fipus icircn butoaiele fabricate numai Cocashycolapentru că antiamerican convins avea icircnintenţie săshyi ducă pe stăpacircnii lumii la falishyment prin consumul său excesiv al acesteibăuturi Nu ishya luat locul nici lui GheorgheGheorghiushyDej pentru că era o natură funshyciarmente apolitică nu suporta moralitateadubioasă a elitei politice şi intelectuale careicircşi arogă icircn exclusivitate dreptul de a enunshyţa bdquoadevărurirdquo politice şi pretinde ca acesteasă fie urmate de noi ceilalţi Nici bdquodoctor defemeirdquo nu a ajuns deşi dacă ar fi săshyl raporshytez la relaţia cu sexul frumos alături de culshytul prieteniei cel care şishya dat doctoratul icircnopera lui Marin Preda icircşi icircnsuşise fiinţialicircnvăţătura din finalul romanului Cel maiiubit dintre pămacircnteni Cacircnd a ajuns mare(pentru că a ajuns chiar mare) iubitul nosshytru Andrei bdquosshya făcutrdquo ceea ce ishya dictatvocaţia un filolog redutabil un profesorrespectat şi un prieten nepreţuit

51

Ca şi alţi colegi de generaţie ndash de laMircea Nedelciu şi Tudor Dumitru Savu laGheorghe Crăciun şi Ioan Lăcustă de laMariana Marin la Traian T Coşovei ndashAndrei Grigor (pseudonimul lui NicolaeIoana) sshya grăbit din nefericire să ne părăshysească bdquoOptzecistrdquo icircntacircrziat prin scriitură şiprin formula prozastică metaficţionalshycotishydianistă din volumul de debut (Cazarma cuficţiuni 1993) ca şi prin discursul său criticdar bdquoşaizecistrdquo prin opţiunile sale axiologishyce a fost prin excelenţă un eretic şi un incoshymod un critic icircn contra curentului un apăshyrător al valorilor estetice consacrate icircntrshyoepocă dificilă icircn care estshyeticul agresiv avea

icircntacircietate iar vacircnătoarea de aşashyzişi colaboshyraţionişti era dusă cu o furie suspectă Unatipic aşadar

Cele trei cărţi ale sale despre MarinPreda ndash avacircnd la bază o teză de doctorat ndashicircndeosebi Marin Preda incomodul dar şiCăruţa lui Moromete sau Romanele lui MarinPreda fără a uita micromonografiile cu finashylitate didactică despre Fănuş Neagu EugenSimion sau E Lovinescu icirci definesc icircntrshyunplan mai larg opţiunile critice Studiile desshypre autorul Moromeţilor ar merita recitite şide ce nu reeditate ca eventual punct deplecare pentru viitoare abordări

Seriozitatea investigaţiei istoricoshyliterare

Bianca BURŢA-CERNAT

Andrei Grigor incomodul

Autoarea acestui articol icircncearcă să surprindă reflectarea caracterului incomod al lui AndreiGrigor icircn icircntreaga sa activitate ca polemist şi icircn studiile sale despre Marin Preda pe care Grigorlshya perceput ca pe un incomod Se observă icircn activitatea sa lupta pentru apărarea valorilor literareo luptă dusă cu seriozitate rigoare tenacitate şi mult caracter Nu a făcut concesii nu a ezitaticircntrshyo lume plină de oportunism şi tranzacţionism asumacircndushyşi marginalitatea şi margina shylizareaCuvinteshycheie Andrei Grigor incomodul caracter lupta contra oportunismului şi tranzacţio shy

nismului marginalitate şi marginalizare

The author of this article tries to grasp the reflection of the uncomfortable Andrei Grigor into hismain studies on Marin Preda whom he perceived as an uncomfortable person and into his wholeactivity overall as a polemist A defense of literary values is noted in his activity that is filled in byseriousness rigor tenacity and a lot of character His fight lacked concessions and hesitations in aworld full of opportunism and transactionalism assuming marginality and marginalization Keywords Andrei Grigor the uncomfortable character fight against opportunism and transacshy

tionalism marginality and marginalization

Abstract

Bianca BURŢAshyCERNAT Institutul de Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo eshymail biancacershynat2015gmailcom

52

Bianca BurţashyCernat

se asocia icircn cazul lui Andrei Grigor cu ovocaţie particulară pentru ceea ce se numeacacircndva la critique du combat Paradoxal saunu a fost de la icircnceput un apropiat al bdquogrushypului de la Braşovrdquo preţuit de regretaţiiAlexandru Muşina şi Andrei Bodiu dar şiun stacirclp al Caietelor critice conduse de proshyfesorul E Simion Pasionantul volum deconvorbiri cu E Simion Icircn ariergarda avanshygardei (2004 ed rev 2012) icirci pune icircn valoashyre nervul de intelectual critic şi icircntrshyun felicirci sintetizează demersul intelectual pe axarelaţiei de durată dintre maestru şi discipol

Icircn timp ce lucram la Cronologia vieţii liteshyrare romacircneşti Perioada postcomunistă proiectpe care ar fi trebuit de altfel săshyl coordoneshyze chiar domnia sa dacă boala nu lshyar fismuls dintre noi am fost nu o dată frapatăde convergenţa poziţiilor sale ideologice cucele ale tinerilor intelectuali critici de aziCercetător principal la Institutul de Istorieşi Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo dinBucureşti şi decan al Facultăţii de Litere dinGalaţi organizator de proiecte colective şiom de echipă Andrei Grigor sshya implicat dela icircnceput icircn colaborarea la Dicţionarul geneshyral al literaturii romacircne şi a coordonat editoshyrial primele zece volume din Cronologia vieshyţii literare romacircneşti (perioada 1944shy1964)apărute icircn anii trecuţi Icircl putem consideracred ca fiind un icircnaintemergător al acestuidemers extrem de dificil dar atacirct de neceshysar care va trebui dus icircn pofida oricărordificultăţi pacircnă la capăt Pentru AndreiGrigor politizarea stalinistă represivă aliteraturii din anii rsquo50 avea un corespondenticircn politizarea anticomunistă din anii rsquo90cacircnd Monica Lovinescu Virgil Ierunca sauGh Grigurcu şi alţi procurori literari de sershyviciu luaseră locul vechilor comisari ideoloshygici iar G Călinescu Tudor Arghezi MihailSadoveanu Marin Preda Nichita Stănescuşi alţii erau puşi la stacirclpul infamiei pentrutributul plătit vremurilor Occidentalismulagresiv cu stigmatizarea snoabă a Estuluideprecierea ţărănimii masochismul identishytar antiestetismul inchizitorial perpetuatesub o formă sau alta şi icircn mediile culturaleactuale chiar dacă fără vehemenţa de altăshydată au fost ţinte frecvente ale polemicilor

sale Şishya asumat nu puţine riscuri icircn bătăliadusă contra falselor revizuiri

Modestia discreţia lshyau ţinut departe devanităţile primshyplanului Citindushyi cărţileobserv ca o linie subterană de continuitatepreocuparea pentru metamorfozele realisshymului şi pentru ceea ce aş numi bdquorevizuirearevizuirilorrdquo o operaţiune al cărei momentva să vină Din acest punct de vedere a fostun spirit icircn avangardă Ceva din intransishygenţa combativă (anti)ideologică şi deconsshytructivă a optzecismului poate fi regăsit icircnincisivele sale texte polemice Orientateicircmpotriva abuzurilor estshyeticii a noilordogme şi a noii politizări (anticomuniste) aliteraturii ele sunt animate de o dimensiuneetică profundă Etică pur şi simplu

Nu atacirct reinterpretarea textelor literare lshya preocupat pe Andrei Grigor cacirct reconshytextualizarea lor şi atitudinea implicită sauexplicită a autorilor discutaţi Privind lucrushyrile icircntrshyun plan mai larg icircmi place să văd icircnşantierele pe care leshya deschis singur sau icircncolaborare cu colegii săi de la Bucureştişisau cu doctoranzii săi de la Galaţi onevoie de reevaluare onestă a icircntregii literashyturi romacircne din timpul comunismului Ceamai solidă lucrare a sa rămacircne fără icircndoiashylă cea despre Marin Preda iar cea maireprezentativă adevărat autoportret inteshylectual este miscelaneul confesiv Pedagogiadiscreţiei alături de dialogurile din Icircn ariershygarda avangardei O editare a publicisticii şieseisticii sale mai ales a celei din anii rsquo90 arfi necesară şi ar oferi cred o imagine elocshyventă a controverselor ideologice şi literaredin epocă Pentru că probabil icircnainte deorice altceva Andrei Grigor a fost un poleshymist autentic şi un luptător care a pus icircnlupta sa pentru apărarea valorilor literaturiiseriozitate consecvenţă rigoare şi multcaracter Icircntrshyo lume icircn care oportunismultranzacţionismul orientarea după cum batevacircntul par a fi devenit soluţii predilecte deviaţă pentru mult prea mulţi comentatori (şiprofitori) ai literaturii de azi a preferat săshyşiasume marginalitatea şi marginalizareafără concesii şi fără ezitare Sshyar putea ca viishytoarele evoluţii ale criticii şi ale vieţii inteshylectuale autohtone săshyi dea dreptate

53

Icircnainte de a fi critic sau istoric literar proshypriushyzis (deşi puţin prolific a fost unul foarshyte serios) Andrei Grigor a fost ceea ce secheamă un intelectual public de speţă morashylistă Din păcate nu icircndeajuns de vizibildar icircndeajuns de reliefat pentru a rămacircne careper pe viitor cacircnd apele se vor mai fidecantat Polemist icircmpotriva curentului afost unul dintre cei mai vehemenţi şi maiarticulaţi critici ai ceea ce a fost numit la noişi aiurea bdquoanticomunismul postcomunistrdquocu abuzurile lui bdquoestshyeticerdquo pretins justiţiareşi revizioniste asupra valorilor canonice aleliteraturii naţionale Icircn aproape tot ce a scrisşi a construit de la cărţile despre bdquoincomoshydulrdquo Marin Preda la primele 10 volume dinCronologia vieţi literare romacircneşti (perioada1944shy1964) pe care leshya gestionat aceastăfibră polemică şi contestatară poate fi lesneregăsită Pe de altă parte atitudinea veheshymentă şi intransigentă lshya marginalizat şiprobabil lshya uzat prematur icircntrshyo luptă ineshy

gală E un paradox aici deşi apărător albdquoautonomiei esteticuluirdquo Andrei Grigor apus icircn această apărare o energie eticistă desens contrar celei pe care a combătutshyo Alucrat apoi pe mai multe fronturiOptzecist prin vacircrstă şi scriitură a fostapropiat de scriitorii bdquogrupului de laBraşovrdquo (Alexandru Muşina GheorgheCrăciun Andrei Bodiu Caius Dobrescuşcl) deşi deosebirile ideologice dintre eierau marcante iar bdquoproshyşaizecismulrdquo săuapăsat contrasta cu bdquooptzecismulrdquo lor milishytant (Multă vreme lshyam crezut braşoveanicircn realitate era originar din Morenihellip) Eaici un mister al unei prietenii peste mode şitimp la care nshyar strica să reflectăm Mereuitinerant a pendulat timp de două deceniiicircntre activitatea de cercetător principal laInstitutul de Istorie şi Teorie Literară bdquoGCălinescurdquo din Bucureşti şi activitatea unishyversitară pe care şishya desfăşuratshyo laUnivesitatea bdquoDunărea de Josrdquo din Galaţi

Paul CERNAT

Un intelectual critic icircn contra curentului

Icircn acest articol Paul Cernat face portretul unui Andrei Grigor critic intelectual cu spirit mora listce a luptat contra curentului El a pledat contra comunismului manifestacircnd icircn permanenţă untemperament de războinic chiar şi icircn studiile sale despre Marin Preda Fănuş Neagu EugenLovinescu şi Eugen SimionCuvinteshycheie critic intelectual moral Andrei Grigor polemică spirit de luptă

In this article Paul Cernat portrays Andrei Grigor as an intellectual moralist critic who foughtagainst the stream He pleaded against communism constantly reasserting his warrior temperamenteven in his studies on Marin Preda Fănuş Neagu Eugen Lovinescu and Eugen Simion Keywords intellectual moral critic Andrei Grigor polemics spirit of fighting

Abstract

Paul CERNAT Universitatea din Bucureşti Facultatea de Litere eshymail paulcernatyahoocom

(unde a format deshya lungul anilor maimulţi tineri cercetători) Avea un temperashyment războinic de luptător iar anii rsquo90 aufost ani de bdquocritică icircn tranşeerdquo (preiau aiciformula fericită a confratelui Alex Goldişdintrshyo carte de referinţă despre critica anishylor rsquo60) Inclusiv studiile sale despre MarinPreda Fănuş Neagu E Lovinescu ESimion au la bază implicarea polemică icircnchestiunea bdquorevizuiriirdquo postcomuniste avalorilor estetice Din 1990 şi pacircnă cicircndsuferinţa lshya smuls dintre noi a fost un pilonde bază al Caietelor critice un bdquocaietistrdquo fidelaşadar discipol şi interlocutor constant alcriticului Eugen Simion căruia ishya dedicat omicromonografie didactică şi icircmpreună cucare a scos ndash icircn două runde icircn 2002 şi 2012ndash o pasionantă carte de convorbiri Am scrisdeja despre ea ndash nu insist Cei doi convorbishytori au trecut icircmpreună prin bătăliile dificishyle ale deceniului zece despre care depunmărturie Era cumva icircn firea lucrurilor caAndrei Grigor săshyşi asume gestionareaCronologieihellip coordonate şi iniţiate de Pro shy

fesorul Simion şi doar nefericitul accidentdin decembrie 2013 lshya icircmpiedicat să demashyreze volumele anilor rsquo90 Rămacircne săshyiducem la capăt dificila misie

Deşi rolul său e aici unul secund volushymul Icircn ariergarda avangardei defineşte inclushysiv personalitatea şi opţiunile de intelectualcritic ale lui Andrei Grigor faţă cu deriveletranziţiei postdecembriste Cele două vocicare se icircmpletesc şi se completează icircn acestepagini vocea magistrului şi cea a discipolushylui aparţin unui bdquomoderatrdquo careshyşi dominăaparent detaşat neliniştile şi unui bdquoradicalrdquomai ticircnăr cu exprimări tranşante cacircteodatăexasperate şi pătimaşe două generaţiidouă sensibilităţi două stiluri distincte Sevede limpede angajamentul ferm şi icircn răsshypăr al lui Andrei Grigor pe aliniamenteleRăzboiului Rece din cultura şi literaturaromacircnă Icircn loc de alte consideraţii voiicircncerca icircn cele ce urmează să conturez unpotretshycolaj al opţiunilor regretatului nostrucoleg ndash par luishymecircme bdquoIcircn ce lume am intratce morală are şi cu ce e ea mai bună decacirct

54

Paul Cernat

55


cea de dinainte Pacircnă icircn rsquo89 era profitabildar nu obligatoriu să lauzi puterea dacăvoiai recunoaştere Sunt destui care nshyaufăcutshyo şi sshyau impus prin forţa lor intelecshytuală Prin rsquo90 devenise o condiţie imperatishyvă să o icircnjuri Au făcutshyo destui şi neshyamales cu intelectuali de carton icircn faţa cărorageneraţiile mai noi se prosternează fără a lemai verifica autenticitateardquo bdquoSunt aproapeconvins că o lege care ar interzice sau arlimita cultivarea miturilor şi a valorilornaţionale ar stacircrni numaidecacirct chiote elitisshyte de entuziasm Dar una care ar interzicedenigrarea lor ar inflama numaidecacirct retorishyca libertăţii de expresie (hellip) azi poţi ponegripe oricine şi orice icircnseamnă valoare culturashylă statuată Dar să nu te legi de MLovinescu de V Ierunca de G Liiceanu defiul său spiritual (hellip) fiindcă eşti repede susshypectat că te afli icircn slujba unor maşinaţiuniobscure şi tratat icircn consecinţă Devin la racircnshydul meu suspicios Cine icircn serviciul cuieste Care e direcţiardquo bdquoAm avut şi icircnaintede 1989 destule rezerve faţă de prestaţiileradiofonice ale Monicăi Lovinescu Mi sshyapărut am şi acum aceeaşi părere că subsuprafeţele benefice ale comentariilor saleliterare se află un rău a cărui lucrare e multmai insidioasă şi mai persistentă Judecăţilesale notele bune sau rele se icircntemeiauaproape exclusiv pe componenta politică aunei cărţi sau alteia ori pe atitudinea scriishytorilor faţă de regim Ele au determinat (hellip)o axiologie nespecifică Astăzi se vede credcă nu de prea multe ori entuziasmul politicprilejuit de cărţile comentate atunci ar fiputut să fie dublat şi cu unul estetic şi căaşezarea lor icircntrshyo scară a valorilor a fostuna conjuncturală De fapt atitudineaMonicăi Lovinescu a icircncurajat tendinţa de aconsidera ca icircn anii rsquo50 estetismul drept undelict un fel de evazionism sinonim cuabdicarea morală După 1990 cu o suficienshyţă pe care icircmi e greu să o icircnţeleg sshya erijaticircntrshyun soi de far călăuzitor autorizat săemită directive stupefiante Icircmi amintescbine icircndemnul la dăracircmarea statuilor cultushyrale naţionale care a dinamizat elanul stashyhanovist al multor intelectuali deshyai noştriUnii sshyau ales cu felicitări alţii cu aspredojeni pentru caracterul şovăielnic de duceshy

re la icircndeplinire al directiveirdquo bdquoCum se facecă din şcoala lui Noica axată pe spiritulnaţional au ieşit asemenea hulitori caredupă ce au beneficiat de prestigiul filosofushylui dăracircmă icircnseşi temeiurile sistemului degacircndire din care sshyau hrănitrdquo bdquoOr fi şizeflemiste dar eu cred că asemenea conshystrucţii laquointelectualeraquo neshyau făcut mai multrău laquoicircn faţa Europeiraquo decacirct venirea minerishylor la Bucureşti eveniment nefericit căuiaicircncă nu i sshya analizat nici pacircnă azi lucidmecanismul psihologicrdquo bdquoŞtiţi ce cred că emai grav Că laquomiticismulraquo e mai cu seamăacuzat de aceia care icirci reprezintă cel maibine tipologia dar fără naturaleţea şi hazulpersonajului care ishya dat nume (hellip) El apareastăzi la televizor mai conferenţiază şi pe lanu ştiu ce universităţi occidentale şi ia icircnzeflemea cu gesturi largi şi maimuţărelipenibile cultura politica inocenţele şi naishyvităţile oamenilor de racircnd chiar şi bunulshysimţ ca stare de spirit (hellip) Ar trebui să vorshybim şi despre această terifiantă tendinţă dea batjocori tot ce este romacircnesc şi a face dinasta un argument intelectual şi un motiv demacircndrierdquo bdquoValeriu Cristea a intrat icircn arenapolemicii politice făcacircnd de fapt polemicămorală Azi e vizibil că el a avut dreptate şimulte dintre adevărurile celorlalţi sshyaudovedit mincinoaserdquo bdquoSuntem icircncă icircntrshyoepocă a elitismului dispreţuitor de multeori agresiv Spaţiul ruralităţii şi umanitateaei interesează de multe ori doar ca argushyment al zeflemelii icircmbăţoşate (hellip) Alexan shydru George cacircntă după aceeaşi partitură demai bine de un deceniu Ca şi GheorgheGrigurcu O ură fără imaginaţie şi fărăleachellip Ea icirci face să uite adevăruri simplecum ar fi acela că obacircrşia citadină citadinisshymul ca atare nu reprezintă o valoare icircn sineEvident nici ruralismulrdquo bdquoNu vă urmez icircnatitudinea de respingere a elementului bioshygrafic ca furnizor de explicaţii asupra operei(hellip) Mai ales icircn roman el poate fi o sursă aicircnţelegerii şi a interpretăriirdquo bdquoEu cred căşaizecismul (prin valorile lui mari dar şi cafenomen) a avut două merite decisive 1) arecuperat esteticul şi lshya scos de sub suspishyciunea de păcat laquoideologicraquo 2) a găsit ceamai bună formulă de disidenţă politicăcon ţinutul operei (adevărurile omului ale

istoriei icircn general şi ale istoriei recente şicontemporane) şi integrarea estetică a acesshytor adevărurirdquo bdquoIcircncă de acum vreo douăshyzeci de ani din vremea romantică a Caietelorcritice mishyam dat seama că ritmurile travashyliului meu intelectual sunt mult mai lente şievident mult mai puţin creative Am iubiticircnsă Caietelehellip şi Literatorulhellip am crezut icircnprogramul lor icircn direcţia şi proiectele dumshyneavoastră şi am icircncercat săshymi icircndesescritmurile Nu ştiu cacirct am reuşit dar cu sigushyranţă devotamentul faţă de idei şi conştiinţatrebuinţei de a face ceva serios au avut decacircştigat din această colaborarerdquo bdquoNu am opărere bună despre prestaţiile intelectualishytăţii romacircneşti icircn postdecembrism O consishyder responsabilă de multe rele ale societăţiiromacircneşti de astăzi inclusiv politicerdquobdquoOcupaţi cu lupta icircmpotriva comunismuluiicircmpotriva literaturii cu vacircnarea de vacircnatinventat pentru propria eroificare şi chivershyniseală elitiştii noştri nshyau observat nici nuleshya păsat că pe soclul de unde au icircnlăturatmodelele şi tradiţia culturală a bunuluishysimţ

se cocoaţă Becali Monica ColumbeanuSimona Senzual (hellip) prostia trufaşă şi agreshysivă etc Mai cred că pentru răul romacircnescde după 1989 ndash politic moral cultural ndash obună parte din vină aparţine intelectualităshyţiirdquo bdquoSunt destui ndash şi foarte gălăgioşi ndash ceicare susţin că literatura de fapt scriitorulpostbelic trebuie judecat cu o măsură exclushysiv morală şi stabilesc arogant vinovăţii Xar fi trebuit să icircnalţe baricade icircn loc să scrieY a făcut concesii Z a lăudat regimul Q aturnat la Securitate Dar strigă purtătorii decuvacircnt ai noilor caste culturale (hellip) laşiinoştri sunt mai curaţi decacirct ai lor concesiilealor noştri nu se pun lingăii noştri sshyau spăshylat mai bine pe dinţi şi gura nu le mai miroashyse turnătoriile făcute de ai noştri au explishycaţii profund existenţiale şi icircn unele cazurichiar pot fi considerate acte de justiţierdquo

Comentariile nu sunt de prisos darrămacircn pentru altă ocazie Asemenea consishyderaţii acute vor deveni probabil icircn aniicare vin tot mai actuale

56

Paul Cernat

Poate şi sub impresia cărţii despre careurmează să scriu icircn continuare mă gacircndesccă Andrei Grigor era icircntrshyun fel un moroshymeţian Marin Preda a reuşit astfel să icircşibdquoconfişterdquo interpretul icircn sensul că icircl modifishycase interior icircl restructurase icirci canalizaseintuiţiile modul de a glumi modul de aprivi icircntrebător lumea Grigor era extremde interesat de spectacolul moral pe care icircldădeau ceilalţi icircntorcea pe toate feţele uneveniment sau o stare pentru ashyi pipăi dedeshysubturile nushyl lăsau deloc indiferent felurishyle de manifestare ale spiritului primar agreshysiv Icircmi vine acum icircn gacircnd că pe cacircnd timshypul avea icircncă răbdare micul nostru biroude la Institutul bdquoG Călinescurdquo semănacumva cu o poiană a lui Iocan prezidatăchiar de el de moromeţianul Grigor

Un punct nodal al aventurii acestei conshyştiinţe ndash Andrei Grigor era icircntacirci de toate oconştiinţă ndash icircl reprezintă volumul său MarinPreda incomodul Cartea ar fi putut fi nucleulunei posibile monografii dezvoltată ar fifost cu siguranţă cel mai incitant volumdespre Preda apărut după 1990 şi o apariţie

inconturnabilă icircn icircntreaga exegeză predistăIcircn forma icircn care a apărut cartea cuprindecacircteva ample capitole despre nucleele duresau aspectele controversate din opera luiMarin Preda deschizacircnd tot atacirctea căi deacces icircn icircnţelesul profund pe care icircl dădeaLucian Raicu acestei sintagme Sunt analishyzate prozele din Icircntacirclnirea din Pămacircnturi fa shytalitatea relaţiilor erotice blestemata ches shytiune insolubilă a bdquotemei povestitoruluirdquobdquoconcesiilerdquo lui Marin Preda (de tipul AnaRoşculeţ sau Desfăşurarea) lecturile prozatoshyrului (sau mai bine zis modul icircn care citeaMarin Preda) Dezvoltarea de care vorbeamla icircnceput ţine de analiza unor romane(Risipitorii Intrusul Marele singuratic chiarDelirul şi Cel mai iubit dintre pămacircnteni ultishymele două analizate parţial) şi se pare căautorul ar fi şi făcutshyo icircntrshyun alt volumintitulat chiar Romanele lui Marin Preda apăshyrut icircn 2002 Nu am citit această a doua scrieshyre dar pare a fi exact continuarea cărţii pecare icircmi propun sshyo prezint

Nu icircntacircmplător mshyam referit la LucianRaicu deşi nu ştiu propriushyzis dacă acesta

57

Oana SOARE

Despre Marin Preda altfelAcest articol icircşi propune să prezinte cartea lui Andrei Grigor Marin Preda ndash incomodulinsistacircnd asupra punctelor de interes şi originalitate ale cărţii icircn special asupra analizei bdquotemeiscriitoruluirdquo aceea a prozelor bdquorealismului socialistrdquo sau a contestării acestui autor după 1989Cuvinteshycheie bdquotema scriitoruluirdquo contestare prozele anilor rsquo50

Cet article se propose de preacutesenter le livre dacuteAndrei Grigor Marin Preda ndash incomodul (MarinPreda ndash lacuteincommode) en insistant sur ses points dacuteinteacuterecirct et dacuteoriginaliteacute notamment lacuteanalysede la laquothegraveme de lacuteeacutecrivainraquo celle des proses du laquoreacutealisme socialisteraquo ou de la contestation de cetauteur apregraves 1989 Motsshycleacute laquothegraveme de lacuteeacutecrivainraquo contestation proses des anneacutees 50

Reacutesumeacute

Oana SOARE Institutul de Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo eshymail soareoanayahoocom

a fost realmente un model critic pentruAndrei Grigor icircnsă senzaţia că autorul icircşibate realmente capul cu subiectul său că icirclicircntoarce pe toate feţele că icircl provoacă căicircncearcă săshyi stoarcă miezul ideatic căshyi surshyprinde feţele neaşteptate şi nebănuite estecovacircrşitoare la lectură Andrei Grigor reushyşeşte performanţa de a scrie original despreMarin Preda (icircn condiţiile icircn care despreMarin Preda scriseseră deja toate bdquonumelegrelerdquo ale criticii romacircneşti) şi de aici iese ocarte incitantă una dintre cele mai intelishygente cărţi despre Marin Preda pe care euuna leshyam citit şi nu icircn ultimul racircnd ocarte cu care poţi intra icircn dialog Viitoriimonografi ai scriitorului ar face bine săcitească acest volum mai ales că AndreiGrigor lansează aşa cum spuneam multepiste care pot fi dezvoltate formulează totfelul de afirmaţii care pot fi aprofundate

Unul dintre cele mai bune capitole alecărţii este cel intitulat Icircn numele tatălui Pescurt teoria lui Grigor este următoareacelebra bdquotemă a povestitoruluirdquo obsesia şiblestemul lui Marin Preda poate fi explicashytă şi prin analiza delimitării de mitul patershynităţii descifrat icircn funcţie de evoluţiacuplului Niculae ndash Ilie Moromete Mai multtetralogia Moromeţilor plus romanul Viaţaca o pradă (care practic icircncheie acest ciclu şinu Delirul) sunt etape ale raportării la patershynitate nu numai sub raport tematic dar şinaratologic Grigor utilizează aici psihoshycrishytica (şi unele mici sugestii din psihanaliză)adaptacircndshyo icircnsă naratologiei şi icircntrshyun anushymit sens criticii genetice Ce icircnţelege deciMarin Preda prin această bdquotemă a povestitoshyruluirdquo pe care o livrează cititorului (criticii)ndash dar şi lui icircnsuşi ndash sub forma unei chestiuniinsolubile Pentru că ndash observă sagaceGrigor ndash referirile scriitorului icircnsuşi laaceastă chestiune sunt mai mereu vagi maimult ascunzacircnd decacirct comunicacircnd ca şicacircnd pentru el icircnsuşi faptele refuzau să seadune icircntrshyun sens Apoi toate referirile luiPreda la această temă cuprind mărturisiridespre celebra criză de creaţie care a icircnsoţitfinalizarea Moromeţilor I şi concepereaRisipitorilor care se manifesta printrshyo nepushytinţă a autorului de a nu fi empatic cu pershysonajele trecute şi a unui blocaj complet icircn

faţa celor noi Altfel spus lui Marin Preda icircivine foarte uşor să vorbească cu vocea luiIlie Tăbacircrgel şi mult mai greu săshyşi descopeshyre vocea proprie care sshyo acopere pe cea apersonajului său Or observă Grigor aceasshytă ureche care prinsese foarte bine murmushyrul lumii apuse icircncapsulate nostalgic icircnMoromeţii I era aceeaşi ureche care prinseseun univers dominat de Ilie Moromete şi vafi poate aceeaşi bdquourecherdquo din icircnceputulantologic al Vieţii ca o pradă care prinde aceareplică a tatălui (bdquoIashyo mă şi peshyastardquo) cucare icircncepe acea bdquoaventură a conştiinţeirdquoGeneza tetralogiei Moromeţilor ar fi eaicircnsăşi elocventă pentru semnificaţiile mitushylui patern icircn interpretarea căruia AndreiGrigor se desparte de Eugen Simion descoshyperindushyi şi părţile de umbră blocate undeshyva icircn zona uimirii autorului (dar şi a naratoshyrului şi a personajului) icircn faţa abandonuluide către tată descris pentru prima oară deshyabia icircn Viaţa ca o pradă (romanul scrieriiMoromeţilor I) dar icircncapsulat icircntrshyun trishyunghi relaţional şi icircntrshyun dublet autobioshygrafic icircn cuplul IlieshyNiculae (Moromeţii II) şiNiculae ndash Al luacute Parizianu (Delirul) Icircncuplul Niculae ndash al luacute Parizianu ar fi icircncapshysulat cel mai semnificativ biografem preshydist elocvent pentru tensiunea mereuresimţită de autor icircntre biografia celui penshytru care viaţa este o pradă şi biografia nelishyniştitor de posibilă a celuilalt a acestui evenshy

58

Oana Soare

tual dublu rămas blocat icircn capcana relaţieipaterne (Niculae din Moromeţii II) Tocmaiacestui dublu icircnlăturat din traseul proprieisale deveniri ndash dublu rămas blocat icircn univershysul satului ndash i se oferă falsa şansă de ashyşi luarevanşa prin ideologie asupra mituluipatern şi a lumii tatălui Icircntrshyo a doua etapădin Marele singuratic Niculae este scos apashyrent de sub tutela tatălui pentru a mergepe drumul său propriu care icircn plan eroticduce la tragedie (moartea Siminei) şi icircnplan ideologic icircntrshyo fundătură (reicircnscrieshyrea icircn partid) Icircntrshyo a treia etapă MarinPreda icircnsuşi se delimitează de mitul paterno dată cu ideea creării adevăratului săualtershyego Al lursquo Parizianu (deghizat icircnsă icircnziarist) Icircn fine a patra etapă definitivă estereprezentată de Viaţa ca o pradă icircn care idenshytitatea autorului cu naratorul şi cu personashyjul este completă Demonstraţia lui AndreiGrigor ndash pe care am icircncercat sshyo refac icircnainshyte ndash rămacircne seducătoare deşi personal icircmiexplic altfel criza de creaţie care a icircnsoţitaceastă obsesivă bdquotemă a povestitoruluirdquo

Andrei Grigor pare a fi icircn etapa icircn carecontemplă fascinat insondabilul de aici şiopţiunea sa pentru psihoshycritică seducţiapentru critica profunzimilor sau pentru crishytica de identificare Prin intermediul psihoshycriticii este investigat şi universul uman dinIcircntacirclnirea din Pămacircnturi şi tot cu rezultatenotabile Andrei Grigor are excelenta ideede a pune faţă icircn faţă parabola tăietoruluide lemne din Risipitorii cu modalitatea sonshydării de tip comportamentist din CalulColina Icircntacirclnirea din Pămacircnturi etc obsershyvacircnd prin ce se aseamănă una cu alta (fascishynaţia autorului icircn faţa insondabilului fiinţeiumane) şi mai ales prin ce se deosebesc(tăietorului de lemne icirci smulge cuvintele icirciprovoacă reacţiile violent eliberatoare şi icircidecodează sensurile un psihiatru drSacircrbu) Or din Icircntacirclnirea din Pămacircnturi arlipsi exact vocea dr Sacircrbu şi de aici caracteshyrul enigmatic sau chiar fantastic al prozelorAndrei Grigor merge mai departe şi descoshyperă că personajele ar ilustra o bdquopsihologie ainsignifianţeirdquo şi a complexelor de inferiorishytate de unde ar veni şi tendinţa de defulareprin gesturi violente

Celelalte capitole ale cărţii sunt mai

explicit plasate sub semnul polemicii direcshyte sau indirecte Ajungem aici la investigashyrea setului de prejudecăţi despre bdquoincomoshydulrdquo Preda demontate unele de GrigorUna dintre cele mai redutabile este cea desshypre un Preda bdquoneintelectualrdquo neşcolit incashypabil de a icircnţelege filosofie (deşi cu pretenshyţii de a crea personaje filosofi) etc Chiar icircnprimul capitol al volumului Cărţile lumii icircnPoiana lui Iocan este demontată această preshyjudecată Activacircndushyşi vocea moromeţianădar preluacircnd şi ceva din lentoarea cu carescriitorul icircşi urmărea (şi scormonea) persoshynajele Andrei Grigor parcurge pas la pascu cititorul redutabil care a fost de faptMarin Preda cărţile şi autorii fetiş ai prozashytorului Tolstoi şi Dostoievski prozatoriiamericani Balzac Caragiale etc Acest capishytol despre lecturile şi despre modul icircntrebăshytor scormonitor polemic icircn care citea Predaeste unul dintre cele mai reuşite din icircntregulvolum Prozatorul Andrei Grigor pune bineicircn pagină mirările surprizele delimitărilepolemice ale cititorului şi ale scriitoruluiMarin Preda

Alte capitole ndash bdquoCăruţa lui Morometerdquo şibdquolaquoConcesiileraquo lui Marin Predardquo ndash sunt icircnchip manifest polemice faţă de contestărilepostdecembriste Alegacircnd să scrie despreMarin Preda icircn acei ani (volumul a apărut icircn1996) Andrei Grigor se plasează icircn contrashycurent de lectura minimalizatoare sau tenshydenţioasă din acea epocă Interlocutorii luiGrigor icircn bdquoCăruţa lui Morometerdquo suntGheorghe Grigurcu Al George S Damiancritici care montează şi arbitrează un bdquoproshycesrdquo al bdquocolaboraţionistuluirdquo Preda Operascriitorului părea redusă la Ana Roşculeţ şiDesfăşurarea (ultima subversivă cea dintacircidacircnd voie realismului socialist să respireceea ce mi se pare o performanţă pentruprozele de acest gen) iar biografia sa la epishysodul directoratului la Cartea RomacircneascăNu icircmi propun să reconstitui acum acel plicshytisitor şi redundant bdquoprocesrdquo al lui MarinPreda o face icircnsă Andrei Grigor caredemontează punct cu punct bdquoacuzelerdquo icircncare absurdul manipulările dar şi compleshyxele epocii respective răbufnesc (complexuldisidenţei romacircneşti aproape inexistente şigăsirea lui Marin Preda ca ţap ispăşitor

59

Despre Marin Preda altfel

icircncăpăţacircnarea de a respinge prin grila estshyetică una dintre puţinele opere postbelicecare o ilustrează la modul superior scriitoride tipul Preda sau Buzura fiind realmenteconştiinţele acelei epoci mici invidii deordin financiar etalate fără teama de a cădeaicircn ridicol etc) Reţin din ampla demonstrashyţie a lui Andrei Grigor lectura icircn cheie polishytică a unor romane ca Moromeţii II Cel maiiubit dintre pămacircnteni Intrusul (făcută tocmaipentru a icircnchide gura adversarilor prozatoshyrului) icircn care este subliniată subversivitateaprofundă a acestor romane puterea cu careele se opun şi dizolvă bdquotezelerdquo epocii icircn careapar Am citit cu mult interes şi comentariulunor proze ca Ana Roşculeţ şi DesfăşurareaIcircn prima avem o muncitoare cu icircnclinaţiibovarice care pare a acţiona din arivism şidin dorinţa de putere (asupra micii ei lumi)invidioasă pe succesele colegelor de fabricăPractic aici Marin Preda umanizează şitotodată dinamitează tipologia standard arealismului socialist dacircnd cu tifla bdquotipizăshyriirdquo şi icircnţelegacircnd icircn felul său chestiuneabdquoindividualizăriirdquo Este limpede că un proshyzator ca Preda nu putea scrie icircn grila severăşi stracircmtă a acestui gen de care la nivel

inconştient (la nivel inconştient tocmai penshytru că Preda scria Ana Roşculeţ la sfatul luiPaul Georgescu pentru a se bdquoreabilitardquodupă receptarea nefavorabilă a excelentuluivolum Icircntacirclnirea din Pămacircnturi) se eliberatocmai prin deformarea şi icircmpingerea ei icircncaricatură Icircn comentariul său Grigor insisshytă asupra sensului subversiv al acestei miciproze Interesant este şi comentariul nuveleiDesfăşurarea icircn care Grigor vede o anticipashyre a universului din Moromeţii I şi II careiată bdquolaquoiese icircn lumeraquo făcacircndushyse cunoscut icircnelementele lui de autenticitaterdquo icircncă din1952 Argumente evocarea icircn cacircteva locuria poianei fierăriei lui Iocan numele persoshynajelor (Boţoghină Isosică Trafulică) pershysonajul activistului Ţurlea ca posibilă primăicircntrupare a lui Niculae Moromete şi nu icircnultimul racircnd comportamentele şi reacţiileverbale moromeţiene ale personajelor

Mă opresc aici nu icircnainte de a spune căMarin Preda incomodul ar merita reeditatăicircmpreună cu Romanele lui Marin PredaExegeza postdecembristă a lui Marin Predasshyar icircmbogăţi astfel cu o primă contribuţierealmente notabilă

60

Oana Soare

61

62

Parcul Tiergarten din centrul Berlinului

cu copacii lui seculari şi aleile umbroasepoate fi o grădină publică pentru trecătorulgrăbit sau locul icircntacirclnirii cu marile umbreale trecutului pentru poet Aici se icircntacirclneşteETA Hoffmann cu un straniu personaj icircnpovestirea care lshya făcut celebru CavalerulGluck o amintire din anul 1809 Străinulbizar care poartă sub un pardesiu largredingota brodată a altui secol bdquoexcentriculdin Tiergartenrdquo se dovedeşte a fi umbrailustrului icircnaintaş compozitorul CristophWillibald Gluck Icircn spiritul lui Hoffmann şial fantasticului romantic credem că se icircntacirclshyneşte icircn nuvela sa Remember naratorulmatein cu umbra lui Eminescu sub mascalui Sir Aubrey de Vere

Icircn introducerea nuvelei mateine icircntacirclnimo frază croită după o frază din introducereala Geniu pustiu romanul de tinereţe al luiEminescu bdquoRăvăşind printre hacircrtiile mele

ca să văd ce se mai poate găsi de ars ndash hacircrshytiile icircncurcă ndash am dat peste o scrisoare caremishya deşteptat amintirea unei icircntacircmplăriciudaterdquo spune Mateiu urmacircnd sintaxa luiEminescu bdquoPrintrshyo claie prăfuită de cărţivechi (am o predilecţiune pentru vechituri)am dat peste un volum mai nou Novele cuşase gravurirdquo

Scrisoarea din Remember este sigilată cu opecete de ceară albastră ce reprezintă unsfinx icircnconjurat de o panglică de jartieră caicircn stema Marii Britanii Pe panglică e icircnscriscuvacircntul Remember bdquoCa eraldist nu erammulţumitrdquo ne spune Mateiu bdquomă aşteptamsă aflu arme adevărate nu o simplă embleshymărdquo un indiciu că identitatea este o mască

Ar fi putut o astfel de pecete să icirci aparţishynă lui Eminescu Icircn heraldică sfinxul pestema unei familii desemnează o legăturăcu Egiptul Icircmpăratul Octavian August aveaun inel sigilar pe care era gravat un sfinxSfinxul era pentru el un simbol personal

Istorieliterară

Dana LIZACEminescu din Tiergarten

icircn Curtea Veche (I)

Narator derutant Mateiu Caragiale vorbeşte despre Eminescu (spirit icircnrudit şi gacircnditorhermetic ca şi el) icircn cod Icircn nuvela sa bdquoRememberrdquo Eminescu tacircnăr aflat la apogeul carierei salede poet şi om politic icircn vara anului 1883 poartă masca straniului Sir Aubrey de VereCuvinteshycheie Eminescu icircn 1883 Mateiu Caragiale bdquoRememberrdquo

A deceptive narrator Mateiu Caragiale speaks about Eminescu (a kindred spirit and a Hermeticthinker like himself) in code In his celebrated short story bdquoRememberrdquo Eminescu a young man atthe peak of his career as a poet and politician in the summer of 1883 wears the mask of the strangeSir Aubrey de Vere Keywords Eminescu in 1883 Mateiu Caragiale ldquoRememberrdquo

Abstract

Dana LIZAC Bucureşti eshymail danalizachotmailcom

63

Eminescu din Tiergarten icircn Curtea Veche (I)

dar consfinţea şi stăpacircnirea asupraEgiptului pe care icircl cucerise şi icircl anexaseimperiului Eminescu are o legătură profunshydă cu bdquoEgipetulrdquo mitic care este pentru el icircnprimul racircnd patria doctrinei hermeticeAceastă legătură se formează icircn anii de stushydiu la Berlin cacircnd audiază cu consecvenţăcursurile profesorului egiptolog KarlRichard Lepsius fondatorul MuzeuluiEgiptologic din Berlin traducătorul şi editoshyrul Cărţii Egiptene a Morţilor Textelecuprinse icircn această culegere căreia Lepsiusishya dat numele au prin tradiţie ca autor peToth Hermesul egiptean Pentru a ilustraprofilul de hermetist al profesorului pefaţada casei sale natale din Naumburg peSaale lacircngă Weimar este reprezentat icircntrshyun basorelief unic şi foarte vizibil zeulHermes icircn zbor aducacircnd o cunună de transhydafiri

Panglica ordinului Jartierei care icircnconshyjoară sfinxul icircn această emblemă trimite laordinele cavalereşti instituţii ale lumii

vechi tradiţionale Cacirct despre mottoshyulRemember acesta este cuvacircntul pe care lshyaspus pe eşafod icircnainte de a fi decapitatCarol I Stuart bdquoregele martirrdquo singurulrege judecat şi executat de propriul săupopor icircn lunga istorie a Angliei Era icircn 30ianuarie 1649 Rămas icircn memoria colectivăacest cuvacircnt a fost interpretat ca profeţiaunei răzbunări Icircntrshyadevăr chiar icircn ziua icircncare sshyau icircmplinit doisprezece ani pe 30ianuarie 1661 Cromwell autorul moral alregicidului a făcut subiectul unei macabreexecuţii postume restaurat pe tron Carol IIStuart fiul regelui decapitat a dat ordin catrupul lui Cromwell să fie exhumat şi decashypitat la racircndul sau Capul lui Cromwellcare fusese icircmbălsămat icircmpreună cu trupula fost scufundat icircn smoală icircnfipt icircntrshyun parşi pus pe Westminster Hall Acolo a rămastimp de 75 de ani pacircnă ce a fost doboracirct deo rafală de vacircnt De atunci a trecut din macircnăicircn macircnă traficat timp de 300 de ani de amashytorii de curiozităţi şi uneori expus pentru

Reclama pentru o expoziţie cu capul luiCromwell icircn 1799

Walter Scott Woodstock sau CavalerulCoperta unei ediţii din anul 1863

public pentru a fi reicircngropat abia icircn 1960Acest cap tăiat a făcut obiectul multor disshycuţii şi poveşti de senzaţie icircn Anglia

La capul icircmbălsămat al lui Cromwell sereferă Eminescu icircn introducerea la Geniupustiu bdquoPrintrshyo claie prăfuită de cărţi vechi(am o predilecţiune pentru vechituri) amdat peste un volum mai nou Novele cu şasegravurirdquo Este vorba probabil despre unadintre numeroasele ediţii ale romanelor istoshyrice ale lui Walter Scott din seria WaverlybdquoDeschidrdquo zice Eminescu bdquoşi dau de istoriaunui rege al Scoţiei care era să devină pradămorţii din cauza unui cap de mort icircmbălsăshymatrdquo Regele este Carol II Stuart proclamatde parlamentul scoţian Rege al Scoţiei pe 6Februarie 1649 icircn Edinburgh imediat dupăexecuţia tatălui sau Carol I ndash iar capul demort icircmbălsămat este metafora luiCromwell Episodul se referă la tribulaţiile şifuga din Anglia a regelui icircn anul 1651 cacircndCromwell pusese o recompensă pe capulsău Icircntacircmplările sunt relatate de WalterScott icircn romanul istoric Woodstock sauCavalerul (Woodstock or The Cavalier 1826)Icircn ultimele ore operaţiunile de urmăriresunt conduse icircn roman de Cromwell icircnsuşi

bdquoIcircnchipuiţishyvă icircnsă pe cine lshya pus litoshygraful să figureze icircn gravuri de rege alScoţieirdquo ndash continuă Eminescu ndash bdquoPe TassoLesne de explicat Economia Am scos icircntrashydins portretul lui Tasso spreshyashyl comparaEra el trăsură cu trăsurărdquo

La sfacircrşitul romanului naratorul găseşteo scrisoare trimisă cu ceva timp icircn urmă deToma Nour La fel ca Mateiu aruncă scrishysoarea icircn foc Deschide apoi sertarul meseiicircn care are cacircteva portrete icircmprăştiate prinshytre hacircrtii şi vede portretul lui Toma Nourlipit de a lui Tasso

Prin aceste portrete substituite sau lipiteunul de altul naratorul din Geniu pustiu icirclidentifică pe Toma Nour cu Tasso pe acestacu Carol II Stuart fiul şi restauratorul luiCarol I Stuart Icircn acelaşi timp Toma Noureste o proiecţie a lui Eminescu şi credem căaceastă serie de identificări oferă o explicaţiebdquociudatei icircntacircmplărirdquo din nuvela Rememberexplicaţia pe care Mateiu Cara giale o dăunor icircmprejurări din viaţa lui Eminescu

Aubrey de Vere mistreţul albastru

Familia de Vere este una dintre cele maivechi şi mai nobile familii din Anglia sshyabucurat de descendenţă directă neicircntreruptătimp de 561 de ani a dat 20 de conţi deOxford şi eminenţi oameni politici Icircntremembrii cei mai iluştri Edward de Vere al17shylea conte de Oxford este considerat unposibil autor al operei semnate ShakespeareSusţinătorii teoriei bdquooxfordienerdquo icirci vădnumele icircncifrat pretutindeni icircn operă

Primul Aubrey născut cacircndva icircnainte de1040 este Alberic de Vere numit bdquoLeSanglierrdquo mistreţul Venise icircn Anglia cuWilhelm Cuceritorul căruia icirci era cumnaticircn 1066 După stingerea succesiunii directespune Mateiu numele de Vere bdquoa fost culesşi alipit la cel de Beauclerk de Stuarţii demacircna stacircngă ducii de Saint Albansrdquo Fiicacelui din urmă conte de Oxford Diana deVere se căsătoreşte icircn secolul al XVIIshylea cuCharles Beauclerk primul duce de StAlbans fiu nelegitim al lui Carol II Stuart şial actriţei Nell Gwynne născută icircntrshyun borshydel din mahalalele Londrei

Deviza familiei de Vere bdquoVero nihilveriusrdquo (bdquoNimic mai adevărat decacirct adevăshyrulrdquo sau bdquoAdevărul nimic altceva decacirctadevărulrdquo) se bazează pe un rebus heraldicicircn limba latină verus icircnseamnă adevăratveritas ndash adevăr vēre ndash icircntrshyadevăr Acestecuvinte derivă dintrshyo rădăcină protoshyindoshyeuropeană wershy Există mai multe rădăcinicu această formă şi sensuri diferite Pe unjoc de sensuri se bazează şi alegerea animashylului heraldic al familiei porcul mistreţVerres icircn latină ver icircn franceza veche verroicircn italiană vier icircn limba romacircnă cu sensulde porc necastrat sau porc mistreţ mascul ndashnumele acestui animal derivă dintrshyo rădăshycină wershy care semnifica virilitatea şi forţaDerivate icircn limba sanscrită sunt cuvintelevrrsquosan bărbat mascul taur armăsar vrrsquosnibărbătesc puternic vrsanashym testiculevarAha porc mistreţ

Mistreţul este icircnzestrat cu inteligenţăforţă curaj şi ferocitate Cacircnd este hăituitluptă pacircnă la ultima picătură de sacircnge Ceamai mare parte a vieţii trăieşte singur de

64

Dana Lizac

aici i sshya spus icircn limba latină singularis şi icircnfranceză sanglier Pe blazonul familiei deVere figurează ca cimier (crestet) un mistreţalbastru Elementul heraldic distinctiv alfamiliei este o stea bdquosteaua de Vererdquo ndash dupălegendă o stea coboracirctă de Domnul icircntrshyoseară pe scutul lui Aubrey I unde a strălushycit cu putere ca să icircncurajeze luptătoriiepuizaţi pe cacircmpul de bătălie icircn timpulPrimei Cruciade

Ne icircntrebăm cum ar fi arătat blazonul luiEminescu (care el icircnsuşi nu era străin deheraldică şi era pasionat de etimologii)dacă lshyar fi desenat Mateiu Probabil că nuar fi trebuit să facă un mare efort de imagishynaţie steaua mistreţul albastru devizafamiliei de Vere se potrivesc

Putem să ne icircntrebăm dacă Eminescuicircnsuşi a făcut vreodată astfel de conexiuniSingurătatea este pentru el condiţia geniushylui ndash a celui care nu icircşi găseşte asemuireasau perechea icircntre ceilalţi Se va fi văzut elicircnsuşi vreodată ca bdquosanglierrdquo Un indiciu segăseşte poate icircn poezia Codru şi salon icircncare poetul merge cu gacircndul icircn trecutulcopilăriei bdquoMamashyi hellip ea lshyau icircnvăţat Sătacirclcuiască semne şishya păsărilor spuserdquo(bdquolimba păsărilorrdquo icircn sensul sistemului decodaj folosit de alchimişti de heraldişti şi depoeţi) Iubita lui edenică o fiinţă a satului şia naturii vorbeşte şi ea limba păsărilor bdquoLaSfacircnta Joi mshyaş duce aş bate icircn fereastră Cuciocul şi ishyaş zice cu rugătoriul grai Săshymideie hellip un fătshyfrumos de mire icircnalt cudulce nume Din sacircnge şi din lapte feciorde icircmpăratrdquo Ce fel de nume sau de mirepoate fi acesta din sacircnge şi din lapteRăspunsul care ni se oferă icircn limba păsăriloreste un rebus icircn limba francezăsang+lait=sanglait=sanglier Icircn limba sanscrishytă cuvacircntul pentru mire este vara apropiatde varaha mistreţ provenind tot dintrshyorădăcină wershy cu sensul de bdquoa alegerdquo (penshytru că mirele este bdquoalesulrdquo dintre mai mulţipeţitori) Asemenea jocuri de sensuri şi deetimologii cu salturi dintrshyo limbă icircn altasunt proprii practicanţilor acestui limbaj

Mirele nu este doar bdquosanglierrdquo ci şibdquoicircnaltrdquo una dintre rădăcinile wershy are senshysul de elevaţie icircnălţime proeminenţă loc

icircnalt partea cea mai de sus vacircrf pisc ndash ca icircncuvintele sanscrite varsquorsman icircnălţime piscvarsīyams mai icircnalt mai elevat decacirct proeshyminent varsquorsistha cel mai icircnalt cel mai desus cel mai icircnsemnat icircn greaca vecheοὐρανός ouranos cer sau icircn limba latinăverruca umflătură proeminenţă Acelaşisens de icircnălţime elevaţie este exprimat derădăcina menshy monshy de unde icircn latinăcuvacircntul mons munte Din această rădăcinăderivă verbul eminere (a se ridica a se icircnălţaa apărea a se arăta a fi vizibil a se distingea depăşi a fi deasupra a excela) şi icircn limbaromacircnă cuvintele proeminent şi eminentLegătura icircntre numele lui Eminescu şi vershybul eminere a fost făcută de contemporani

Rădăcina menshy are şi un sens legat degacircndire şi de amintire De aici cuvacircntullatin mens (minte icircnţelegere raţiune) şi vershybul meminisse (ashyşi aminti) cu imperativulmemento Atacirct formele romacircneşti ashyşiamintiaminteşteshyţi ţine minte cacirct şi celeenglezeşti (to remember remember) derivădin această rădăcină Icircn spiritul rebusisticpropriu limbii păsărilor putem să scriemaceastă sinonimie sub forma unei egalităţiVer=Men=Emn Forma de infinitiv a verbushylui meminisse icircnchide icircn ea de altfel aproapetot numele lui M Eminescu imperativulmemento icircnchide forma prescurtată M Emniar cuvacircntul remember ndash forma prescurtatăM Em sau forma prescurtată Em repetată

Icircn virtutea acestei ţesături de sensuri(adevăr virilitate singularitate elevaţieproeminenţă) putem să considerăm că icircnnuvela Remember sigla VER icircncifreazănumele lui Eminescu şi că Aubrey de Vereeste masca pe care acesta o poartă pe chip ndashla fel cum bdquooxfordieniirdquo cred căShakespeare este o mască icircndărătul căreiastă chipul lui Edward de Vere al 17shyleaconte de Oxford care sub sigla VER şishyaascuns numele icircn piese şi sonete Obişnuitcu limbajele cifrate bdquoeraldistulrdquo Mateiupoate să fi intenţionat titlul nuvelei sale cape un rebus

Remember = re m em ber = Re M EmVer

Ceea ce se poate citi bdquoIcircn realitate Ver esteM Emrdquo sau bdquoAdevărul despre M Emrdquo

65


66

Dana Lizac

Umbrele din oglindă şi taina trecutului

Icircntacirclnirea lui Mateiu cu umbra luiEminescu are loc icircn dimensiunea imaginashyrului a visului a trecutului şi a artei PentruEminescu icircn vis se intră la ceas de searăcacircnd vocile lumii comune tac şi se trezescspiritele umbrele bdquoCushya tale umbre azi icircnvan măshympresuri O ceas al tainei asfinţitde sarărdquo spune el icircn Trecutshyau anii Tot aşapentru Mateiu bdquoSeara da icircnsufleţire umbreshylor icircn oglinzi tainic treceau fiorirdquo Existădin vremuri străvechi credinţa că oglinzilesunt porţi prin care umbrele circulă icircntrelumea lor şi lumea noastră La acest ceascrepuscular Mateiu contemplă pacirclcul decopaci din faţa casei care sunt aidoma cucei dintrshyun tablou aflat icircn Muzeul KaiserFriedrich şi divaghează cu vocabular emishy

nescian bdquohellip gacircndul mi se pierdea fără sfacircrshyşit icircn făracircmashyi de cer vacircnăt cu zare adacircncăE icircnnăscută icircn mine drojdie de străvechieres o iubire păgacircnă şi cucernică pentrucopacii bătracircnihellip nu cred să se afle pe lumeviers omenesc sau cacircntare meşteşugită caresă mă mişte mai viu ca tainicul freamăt ceshyldeşteaptă icircn frunzişul lor vacircntul seriirdquo

Cuvacircntul copac tree icircn limba englezăvine din rădăcina protoshyindoshyeuropeanădrewshyoshy (icircn sanscrită dru copac icircn greacădrys stejar) Din acceaşi rădăcină prin senshysul de bdquoferm de nezdruncinatrdquo au rezultatcuvintele treu icircn limba germană şi true icircnlimba engleză care icircnseamnă bdquoadevăratrdquoTree=true=VER aceşti copaci icircl evocă peEminescu şi prin sugestiile etimologice

După contemplarea copacilor urmeazăimediat amintirea muzeului şi prima icircntacirclshynire cu Aubrey de Vere coboracirct şi el din

imaginar bdquodespre el sshyar fi putut cu dreptzice căshyl desprinsese de pe o pacircnză veche ovrajărdquo Icircn acest moment naratorul a păşitcomplet icircn lumea visului ndash secţiunea dinnuvelă care se petrece icircn această dimensiushyne este delimitată de altfel clar prin steluţeBerlinul icircnecat icircn flori şi icircn muzică devineoraşul fantastic icircn care viaţa are calitateaartei şi trecutul e prezent Șederea de doi aniicircn Bucureşti impusă de o boală icirci pare unexil icircntrshyun spaţiu cu semn opus al prezenshytului şi vieţii triviale bdquoDupă un surghiun dedoi ani revedeam Berlinulrdquo mărturiseşteMateiu bdquomă icircntorceam la Berlin acasărdquo

Este o mărturisire demnă de un membrual intelighenţiei romacircneşti cosmopolite dinshytre cei asupra cărora se icircndreaptă diatribaeminesciană din Geniu pustiu bdquoEi icircşi urăscţara lor mai rău şi mai cumplit decacirct streiniiO privesc ca un exil ca o supărătoarecondiţiune a existenţei lorrdquo Și totuşi dinprima clipă cei doi se recunosc ca spiriteicircnrudite bdquoNeshyam vorbit icircntrshyo zi aşa parcăneshyam fi cunoscut de cacircnd lumeardquohellip bdquomaitacircrziu după ce neshyam cunoscut neshyam mărshyturisit că şi lui şi mie ni se păruse a mai fistat şi altădată icircmpreună icircntrshyo icircncăpere lafelrdquo spune Mateiu transcriind parcă gacircnshydurile lui Eminescu despre Toma NourbdquoUn om pe careshyl cunoşteam fără ashylcunoaşte una din acele figuri ce ţi se pare căai mai văzutshyo vrodatăshyn viaţă fără sshyo fivăzut niciodată fenomen ce se poate explishyca numai prin presupunerea unei afinităţisufleteştirdquo

Ce icircl atrage pe naratorul matein laAubrey de Vere Icircn primul racircnd faptul căare bdquochip de portret vechirdquo Ceva asemănăshytor spusese Caragiale tatăl la moartea luiEminescu icircn necrologul lui intitulat IcircnNirvana bdquoAvea aerul unui sfacircnt tacircnăr coboshyracirct dintrshyo veche icoanărdquo1 bdquoPoate fi plăceremai rarărdquo se icircntreabă Mateiu bdquopentru cei cesshyau icircmpărtăşit cu evlavie icircntru taina trecushytului decacirct să icircntacirclnească icircn carne şi oase oicoană din veacuri apuserdquo

Structural Eminescu este ca şi eroii icircncare se proiectează icircn Geniu pustiu Ioan şi

Toma un om al lumii vechi care trăieşteicircntrshyun timp istoric străin lui bdquoSe icircntacircmshyplărdquo comentează Mateiu bdquoca acolo undecu gacircndul nu gacircndeşti să răsară fiinţe căroshyra le trebuie căutată aiurea icircn alte ţări laalte neamuri icircn alte veacuri adevărata aseshymănare fără a li se putea bănui măcar icircnvreun fel cu aceia de cari icirci despart pră păs shytii de timp şi de stirpe vreo cacirct de icircnde păr shytată icircnrudirerdquo Și aici observaţia lui Mateiusună ca un ecou la racircndurile din scrisoarealui Teophile Gautier citată de Eminescu lasfacircrşitul nuvelei Sărmanul Dionis bdquoNu totshydeauna suntem din ţara ce neshya văzut năsshycacircnd şi de aceea căutăm adevărata noastrăpatrie Acei care sunt făcuţi icircn felul acesta sesimt ca exilaţi icircn oraşul lor străini lacircngăcăminul lor şi munciţi deshyo nostalgie invershysă Ar fi uşor a icircnsemna nu numai ţara darchiar şi secolul icircn care ar fi trebuit să sepetreacă existenţa lor cea adevăratărdquo

Lui Aubrey de Vere Mateiu Caragiale icircigăseşte bdquoadevărata asemănarerdquo icircn secolul alXVIIshylea icircn Anglia Restauraţiei bdquosemăna hellipcu unii din acei lorzi ale căror priviri macircinişi suracircsuri Van Dyck şi după el VanshydershyFaeumls leshyau hărăzit nemuririirdquo Această aseshymănare icircnnoadă legătura cu Geniu pustiuunde Eminescu lipeşte portretul lui TomaNour (care este el icircnsuşi) de al lui Tasso peacesta icircl substituie bdquoregelui scoţilorrdquo CarolII Stuart şi pune titlul primului capitolbdquoTasso icircn Scoţiardquo Icircn felul acesta Eminescuconturează cele două laturi ale propriei luipersonalităţi Tasso poetul nebun geniulneicircnţeles care trăieşte icircn lumea trecutului avisului a idealurilor icircnalte şi a virtuţilorcavalereşti ndash şi Carol II Stuart omul deacţiune lucid luptătorul care trăieşte icircn vacirclshytoarea vieţii şi a prezentului istoric TomaNour este un poet de geniu care ajunge sălupte icircn armatele lui Avram Iancu

bdquoTrecutulrdquo cu taina lui este lumea vechetradiţională idealizată de Mateiu şi deoposhytrivă de Eminescu o lume icircntemeiată peprincipii şi aspiraţii spirituale icircn contrast culumea modernă degradată de materialism şi

67


1 IL Caragiale In Nirvana ndash toate citatele din vol Mărturii despre Eminescu Humanitas Bucureşti 2013pp 462shy466

individualism Icircn lumea veche structurasocială se considera că reflectă ordinea divishynă şi funcţiona icircn virtutea unei reţele deicircndatoriri reciproce şi a preceptelor religioashyse Etica se baza pe valoare onoare datorieloialitate ndash valori care se presupunea că semanifestă deplin icircn casta aristocratică Acesttrecut este Evul Mediu idealizat deEminescu acel bdquoo mie patru suterdquo lumeaBasarabilor şi a Muşatinilor vremile de carebdquoseshynvredniciră cronicarii şi rapsoziirdquo Unmonarh tradiţional ideal este Mircea celBătracircn din Scrisoarea III

Toma mărturiseşte icircn Geniu pustiu bdquoMishyar fi plăcut mult să trăiesc icircn trecut Săfi trăit pe timpii aceia cacircnd Domni icircmbrăcaţiicircn haine de aur şi samur ascultau de pe troshynurile lor icircn icircnvechitele castele consiliiledivanului de oameni bătracircni ndash poporulentuziast şi creştin undoind ca valurilemării icircn curtea Domniei ndash iară eu icircn mijloculacelor capete icircncoronate de părul alb al icircnţeshylepciunii icircn mijlocul poporului plin defocul entuziasmului să fiu inima lor plinăde geniu capul lor plin de inspiraţiunepreot durerilor şi bucuriilor bardul lor Sprea hrăni acele vise şi mai mult am deschisvro cacircteva cronici vechirdquo

Caracteristic acestei lumi este tipul umannobil cavalerul Dintre cei legaţi prin fireleafinităţilor cu eroii din Remember mulţi suntnobili icircnnobilaţi cavaleri sau aristocraţi aispiritului Ioan din Geniu pustiu acoperăportretul Sofiei cu mantaua lui bdquoo pănurăneagră icircn mijlocul cărei era o cruce albărdquo(mantaua cavalerilor de Malta) Carol IIStuart a fost numit icircn epocă ldquothe CavalierKingrdquo iar susţinătorii lui regaliştildquoCavaliersrdquo Opera principală a lui TassoJerusalemme liberata are drept eroi pe cavaleshyrii care luptă icircn Prima Cruciadă Gluck esteicircnnobilat cu titlul de Cavaler şi devinebdquoRitter Gluckrdquo Libretul operei sale Armidadin care cacircntă la pian icircn nuvela luiHoffmann se bazează pe Gerusalemme libeshyrata a lui Tasso

Eminescu ar fi dorit restauraţia la cacircrmaţării a aristocraţiei istorice a vechilor famishylii care ofereau garanţia continuităţii deneam şi de moşie şi icircşi făcuseră datoria icircnmod meritoriu icircn perioadele mai vechi ale

istoriei naţionale Icircn credinţa sa cursul dezshyvoltării fireşti a societăţii romacircneşti fusesedeturnat odată cu icircnlăturarea acestor familiide pe scena istoriei de domniile fanariote şide interese economice străine

După cum construieşte nuvela Mateiuva fi considerat că icircn Anglia secolului alXVIIshylea se petrecuse un fenomen asemănăshytor Carol I Stuart devenise cu instituţiilelumii vechi pe care o reprezenta un obstashycol icircn calea intereselor economice ale unorgrupuri burgheze de pe continent Acestegrupuri reprezentate icircn primul racircnd debancherii evrei portughezi din Amsterdamcare doreau deschiderea oportunităţilor deafaceri icircn Anglia au negociat cu Cromwellicircndepărtarea monarhului Acesta a fostdecapitat icircn urma unui proces icircnscenatRabinul Menasseh ben Israel (a cărui legăshytură cu cadra de Ruysdaeumll se va vedea maideparte) mediator icircn aceste negocieri aprezentat Lordului Protector icircntrshyun memoshyriu avantajele economice pe care leshyar fiavut reprimirea icircn Anglia a evreilor expulshyzaţi icircn anul 1290 de regele Edward IDoleanţa este satisfăcută icircn mod tacit

Carol II Stuart icircşi răzbună tatăl şi reinshystaurează monarhia această restauraţie afost văzută icircn epocă de partizanii ei ca o resshytabilire a ordinii naturale şi divine Aristo shycra ţia a fost repusă icircn drepturi ndash dar clasabur gheză icircn expansiune a declanşat revolushyţia industrială a construit sistemul finanshyciarshybancar actual şi a adus cu ea modernishytatea

Această bdquotaină a trecutuluirdquo icircl apropie peMateiu de Eminescu şi icircl face să fie solidarcu modelul sau ndash icircntocmai ca şi bdquocuconiţardquode la Muzeul Kaiser Friedrich bdquocare copiadupă Mignard pe Maria Mancini şi avea oaşa izbitoare asemănare cu modelul icircncacirct aifi crezut că privindushyse icircn oglindă icircşizugrăveşte icircmpodobindushyl propriul eichiprdquo Icircn portretul lui Jacob Ferdinand Voetaflat la Berlin atribuit iniţial lui MignardMarie Mancini este reprezentată ca reginaEgiptului Cleopatra punacircndushyşi vipera pesacircn Referinţa la acest tablou care intervinebrusc şi aparent fără legătură icircn portretullui Aubrey de Vere pare să sugereze cătemeiul afinităţii icircntre aceste două spirite

68

Dana Lizac

69


este pe lacircngă faptul că structural aparţinlumii vechi legătura cu gacircndirea hermetică

Tiparul de lux şi apogeul raseiAubrey de Vere are cam 20 de ani Este la

vacircrsta la care Eminescu scrie Geniu pustiu şiicircşi face fotografia care rămacircne portretul luiemblematic Acest bdquosanglierrdquo care bdquoicircn deplishynă frumuseţe păşea singur icircn viaţărdquo se preshyzintă ca o fiinţă bdquounică icircntrshyadevăr şi stranieimpunacircndushyse poruncitor luarei aminterdquoNu traduce acest fel de a ieşi icircn evidenţă pebdquoeminererdquo Cacircteva trăsături icircl apropie deToma Nour de Ioan de Eminescu icircnsuşiEste bdquozveltrdquo ca Toma care are bdquotalia subţishyre finărdquo Are spracircncenele bine conturate cubdquoarcul severrdquo bdquotrase negre cu condeiulrdquo caşi Toma care are bdquomari spracircncene stufoase şiicircmbinaterdquo sau Ioan care are bdquomari spracircnceshyne şi lungi gene negrerdquo Tacircnărul lord aremacircinile fine cu bdquodegetele subţirirdquo şi bdquopieliţafoarte străvezierdquo prin care se văd vinele

albastre La fel şi Toma bdquomacircna sa albă cudegete lungi şi aristocrate semăna cu toateastea a avea o putere de fierrdquo şi Ioan careare bdquodegete icircntrshyadevăr lungi delicate albeicircnsă pătrunse de măduvă de leurdquo Ochii luialbaştri au inocenţă de copil ca ai lui Ioanprivirea lui bdquoce pururi nepăsătoare de ce sepetrecea pe pămacircnt arăta a se pierde aiushyrea icircn depărtările unei lumi de visrdquo e privishyrea celui bdquopierdut icircn noaptea unei vieţi depoezierdquo

Tot ca Toma Nour este trufaş icircn aparenshyţă nepăsător la ceea ce se petrece icircn lumeacomună cu care nu comunică bdquoLshyam crezutdin capul locului una din acele făpturi ex shycepţionale străine de omenire pentru cariam resimţit totdeauna o vie atragererdquo conshytinuă Mateiu parcă reluacircnd cuvintele pă shyrintelui său din acelaşi necrolog bdquohellipgăseamcă hellip omul acesta trebuie să fie scos dintrshyuntipar de luxrdquo

Inteligenţa excepţională (bdquoAubrey deVere avea un creier de minune alcătuit şi un

duh scacircnteietorrdquo) icircmpreună cu lecturile şicălătoriile (icircn care citim explorări prin intershymediul viziunii poetice) şi cu bdquobogăţiardquo (icircncare din nou citim icircnzestrarea intelectualătalentul geniul) ndash toate acestea bdquoicirci cam sucishyse capulrdquo spune Mateiu bdquodeşi de la fireavea judecata limpede şi recerdquo totul sepotriveşte

Un detaliu pe care Mateiu icircl consemneashyză este bdquotimbrul grav al glasului său mlăshydios şi purrdquo Mulţi contemporani icircşi aminshytesc timbrul distinct al vocii lui EminescuVlahuţă de exemplu bdquoAvea un glas proshyfund muzical umbrit icircntrshyo surdină dulcemisterioasă care dădea cuvintelor o vibrareparticulară ca şi cum veneau de departedintrshyo lume necunoscută nouărdquo2 Darpoate fi vorba nu numai despre vibraţia fizishycă a unei voci ci şi despre inconfundabilultimbru poetic eminescian Faptul că Aubreyde Vere foloseşte icircn mod obişnuit limbafranceză deşi e englez poate fi citit prin trshyun joc de cuvinte (lingua franca) icircnspiritul mottoshyului familiei de Vere bdquoEl spushynea icircntotdeauna adevărulrdquo

Mateiu Caragiale a voit să ascundă porshytretul lui Eminescu sub un văl des motivpentru care foloseşte o retorică diversionisshytă unele tuşe sunt trasate icircn negativ sau răsshyfracircnte icircn mai multe oglinzi Avuţia materiashylă lipsa grijii zilei de macircine nepăsareaabandonul icircndatoririlor impuse dezbărareade prejudecăţile de racircnd goana după plăshyceri rare şi senzaţii noi care caracterizeazăexistenţa lui Aubrey de Vere traduc icircn acestfel imensa bogăţie interioară lipsa de pragshymatism a poetului şi setea de cunoaşterecare icircl situează bdquoicircn revoltă faţă cu practicavieţii comunerdquo cum spune Caragiale tatălicircn necrologul lui Icircn Nirvana

Camera lui Aubrey de Vere ca expresie apersonalităţii lui pare o descriere cu semninvers a camerei lui Toma Nour sau a decoshyrului obişnuit icircn care locuia Eminescu icircncamere sărăcăcioase luate cu chirie PeAubrey de Vere dimpotrivă Mateiu şishylicircnchipuie bdquorăsfoind cu degetele lui subţiricărţi cu legături scumpe icircn somptuoasa sinshy

gurătate a odăilor cu oglinzi adacircnci undelacircncezeşte o risipă de flori rarerdquo Icircntrshyo răsshyfracircngere icircn oglindă acest decor somptuoseste decorul vieţii interioare a lui Eminescuicircn care domnesc bogăţia rafinamentul floshyrile rare ale culturii şi multitudinea perspecshytivelor cunoaşterii

Tot aşa costumaţia excesiv de icircngrijită şiaspectul de dandy al lui Aubrey de Vere parla racircndul lor imaginea icircn negativ a ţinuteimodeste şi neicircngrijite din viaţă a luiEminescu ndash şi sunt icircntrshyo nouă răsfracircngereicircn oglindă o metaforă pentru imensa bogăshyţie şi elaborare a expresiei poetice pentrubdquoosteneala zilnicărdquo pe care şishyo dă poetul cubdquoveşmintele vorbiriirdquo

bdquoMă subjugase prestigiul recei trufii atacircnăruluirdquo declară naratorul Este limpedecă trufia este o trăsătură de personalitatevalorizată pozitiv de Mateiu cuvacircntul trufievine din latinescul triumphus (icircn italianăexistă cuvacircntul tronfio bdquomacircndrurdquo) ceea ce nedă motive să credem că icircn limbajul cifrat allui Mateiu trufia se referă la realizări laopere

Personalitatea lui Aubrey de Vere estebdquoun icircntreg desăvacircrşit de o fericită armoshynierdquo El este exemplarul de apogeu alneamului său bdquoAcum fie că trebuiseră veashycuri ca la asfinţitul ei o icircnaltă rasă să icircnfloshyrească aşa de strălucit icircntrshyun semeţ avacircntal sacircngelui albastru spre tipul ideal fie căfusese numai o nemereală fericită icircn toatechipurile mai mult nu se putea dardquo Cuvinteasemănătoare scrisese Caragiale tatăl icircnnecrologul lui bdquoCopil al unei rase nobile şibătracircne icircn el se petrecea lupta decisivă icircntreflacăra celei mai icircnalte vieţi şi germenul disshytrugerii finale a rasei ndash geniul cu nebuniardquo

Bijuteriile şi parfumul de garoafă

Bijuteriile de care Aubrey de Vere nu sedesparte nici icircn moarte sunt cele şapte inelecu safire de Ceylan Originea şi numărul lorlor indică un iniţiat Patrie a celor mai vechimine de safire Ceylanul Ceylonul bdquoLacri shy

70

Dana Lizac

2 Al Vlahuţă Amintiri despre Eminescu icircn vol Mărturii despre Eminescu Humanitas Bucureşti 2013 p 458

71


ma Indieirdquo a fost numit icircn antichitate bdquoPalaishySimundurdquo (căpătacirciul legii sacre) şi bdquoInsulaicircnvăţăturiirdquo din cauza numărului mare alcelor care veneau să se iniţieze acoloNumărul 7 arată şi către tradiţia hermeticăunde şapte sunt sferele de existenţă pe carese desfăşoară lumea de la abisurile euluiindividual pacircnă la culmile Dumnezeirii

Piatra preţioasă şlefuită cu multe faţete şistructură geometrică este un simbol pentruscopul şi rezultatul Operei hermetice Cele 7inele pot fi icircn acest sens cele şapte opereantume de icircntinderi mai mari ale luiEminescu Toate subsumează ideea de cirshycularitate Două sunt cicluri (sonetele şi scrishysorile) Epigonii se icircncheie cu icircntoarcerea lapunctul de plecare Călin se icircntoarce dupăşapte ani la fata de crai Luceafărul seicircntoarce bdquola locul lui menit din cerrdquo dupăcălătoria la obacircrşii Arald şi Maria se icircntorcicircn cripta de unde renăscuseră ca strigoiIcircmpărat şi proletar vorbeşte despre ciclicitashytea istoriei Icircn afară de aceste inele Aubreyde Vere mai are o mulţime de bijuteriiopere cacircnd este găsit icircnecat e icircmpodobit cubdquosculehellip ce purta cu risipă nebună toate dinbelşug bătute icircn safire de Ceylanrdquo

Pe lacircngă cele şapte inele cu safire albasshytre Aubrey de Vere trebuie că avea un inelsigilar sau un sigiliu cu care punea peceteade ceară albastră pe scrisori cea cu sfinxulicircnconjurat de o panglică pe care era scriscuvacircntul Remember Eminescu purta şi el uninel sigilar cu iniţialele M E icircnconjurate deo ghirlandă gravate icircntrshyo piatră roşiePiatra poate fi un rubin (rubinul e o varietashyte de safir) sau o cornalină piatră utilizatădin antichitate pentru sigilii şi consacratăzeului Hermes Mateiu la racircndul lui purtaun inel cu efigia lui Hermes zeu căruia i seicircnchina şi el Aubrey de Vere are şi un ceasde preţ bdquoo floare de platină muiată icircntrshyorouă măruntă de pietre albastrerdquo Eminescuavea un ceas de aur Breguet cu trei capacePe capacul din spate la mijloc e reprezenshytată o floricică Caragiale tatăl apropiat allui Eminescu cunoştea fără icircndoială acesteobiecte şi evocă icircn necrologul său Icircn Nirvanaicircmprejurările icircn care tatăl poetului icirci cumshypără ceasul ndash astăzi expus icircmpreună cu ineshylul icircn Muzeul Vasile Pogor din Iaşi

Safirele sunt albastre ceasornicul luiAubrey de Vere este o floare albastră culoashyrea ochilor lui este bdquoalbastrul fraged de floashyrerdquo vinele albastre i se văd prin piele fraculpe care icircl poartă e albastru fardul cu care icircşibdquovăruieşterdquo faţa e albastru nările şi le bdquosposhyieşterdquo cu violet ceara lui de sigiliu estealbastră Icircn toate nuanţele sale azuriuvacircnăt violet vioriu albastrul este culoareaviziunii poetice Apele izvorului muzelorHippocrene sunt de culoare albastru icircnchissau violet după spusele celor vechi Floareaalbastră a lui Novalis a devenit simbolulcăutării poetice a romantismului Poetulare icircn ordine simbolică sacircnge albastru

bdquoPacircnă şi plăcerii de a se sulimeni icirci găsishysem astfel tălmăcirea cei dintacirci locuitori aiAlbionului de cari se pomeneşte nushyşiboiau icircn icircntregime goliciunea icircn albastruAceastă coloare icirci era icircndeosebi dragă noushylui meu prieten el o purta icircn icircnsăşi făpturalui icircn ochi şi sub pieliţa foarte străvezie amacircinilorrdquo Mateiu vorbeşte aici despre Picţicărora mai mulţi istorici leshyau găsit origineaicircn agatacircrşii din Transilvania Exploatatori aiunor bogate zăcăminte aurifere (minele dela Roşia Montană sunt creaţia lor) agatacircrşiiicircşi tatuau corpul cu desene albastre icircşi vopshyseau părul icircn albastru purtau multe podoashybe de aur şi icircşi cacircntau legile ca să le ţinăminte o altă sugestie poate că originea luiAubrey de Vere are de a face cu tăracircmurilenoastre

Detaliul cel mai evocator al prezenţei luiAubrey de Vere este icircnsă parfumul degaroafă roşie bdquopătimaşa mireasmă ce răsshypacircndea el icircn jurushyi atacirct de icircmbătătoare cătreaz te făcea să visezirdquo şi care devine omarcă a personajului Aubrey de Vere pareun dandy iar dandyshyul este antishyeroul emishynescian Un Aubrey de Vere icircn oglindăgăsim icircn Scrisoarea V bdquo un june curtezanCare intră ca actorii cu păsciorul mărunţelLăsacircnd val de mirodenii şi de vorbe dupăel O chioreşte cu lornionul butonat cu ogarofă Operă croitorească şi icircn spirit şi icircnstofărdquo

Icircn lumea comună garoafa purtată la bu shytonieră poate fi un accesoriu cochet Icircntrshyoordine mai subtilă garoafa numită icircn antishychitate floarea zeilor (dianthus) devine icircn

creştinism simbolul pătimirilor lui CristosDin lacrimile Mariei pe Golgotha se spunecă au răsărit garoafe Semn al sacrificiului ceva să vină floarea apare ca motiv icircn picturarenascentistă icircn unele reprezentări aleFecioarei cu pruncul dintre care poate celemai cunoscute sunt Madonna cu garoafa a luiLeonardo da Vinci şi Madonna zisăAldobrandini a lui Rafael

Parfumul acestei flori anunţă destinul pecare Eminescu se pare că icircl poartă icircnscris pefrunte de la icircnceput Icircn prima clipă cacircnd icirclvede la 17 ani lui Caragiale tatăl icirci apare cabdquoun copil predestinat durerii pe chipulcăruia se vedea scrisul unor chinuri viitoashyrerdquo bdquoPătimaşa mireasmărdquo parfumul degaroafă roşie este mirosul jertfei mirosulmorţii icircn ultimă instanţă

Dionis din nuvela lui Eminescu SărmanulDionis are icircn camera lui săracă luminatănumai de candela de sub icoana lui Iisus ogaroafă roşie semn al unei evoluţii viitoarece icircl va salva de consecinţele păcatului lucishyferic bdquoTăcerea e atacirct de mare icircncacirct pare căaude gacircndirea mirosul creşterea chiar aunei garoafe roşii şi frumoase ce creşteaicircntrshyo oală icircntre perdelele ferestrei luirdquoIubita lui Maria icirci apare la fereastra casei depeste drum icircntacirci cu un trandafir icircn păr peurmă mirosind o garoafă roşie Acest bdquolanshyguage des fleursrdquo vorbeşte despre icircmplinishyrea de sine prin sacrificiu de sine lecţie pecare o cunoaşte orice artist mare orice omcare trăieşte pentru o idee şi orice luptătordevotat unei cauze

Roşu este şi steagul luptei pentru drepshyturile sociale pentru că simbolizează sacircngeshyle celor oprimaţi Eminescu vorbeşte desprebdquoflamura cea roşărdquo a Comunei din Paris icircnIcircmpărat şi proletar Cei care luptă icircmpotrivasistemelor opresive sunt mereu sacrificaţiindiferent cine sunt la doi paşi de podul

Cornelius pe Landwehrkanal unde Aubreyde Vere este văzut ultima dată icircn viaţălacircngă podul Lichtenstein a fost aruncată icircnapele canalului după ce a fost ucisă icircn 15ianuarie 1919 militanta socialistă RosaLuxemburg născută icircntrshyo familie de evreipolonezi Icircn fiecare iarnă cei care se adunăsăshyi omagieze memoria pun pe zăpadălacircngă micul monument ridicat acolo garoashyfe roşii

Taverna olandezăDacă parfumul de garoafă deşteaptă

bdquovedeniardquo decorului icircn care singur SirAubrey citeşte cărţi rare icircncă şi acesta e unsemn al sacrificiului şi anume al sacrificiushylui de sine al artistului care e sacrificiul vieshyţii personale Aubrey de Vere bdquonu spunea nici cine era ce şi de unde dacă aveapărinţi rude sau prieteni unde stă cu casamăcar ndash nimic cu desăvacircrşire nimicrdquo hellipbdquoPărea chiar să fi avut mai multe legături cuduhurile decacirct cu cei vii deoarece icircn povesshytirile sale nu venea niciodată vorba de fiinţeomeneştirdquo3 Contemporanii icircşi amintesc lafel despre Eminescu bdquoNu vorbea despresine şi lucrurile lui niciodatărdquo bdquoNu vorbeaniciodată de sine sau de ai luirdquo4 bdquohellipera prishyvitor la afacerile sale personale tăcut camormacircntulrdquo5 bdquoDespre propriul său trecutnu vorbea de lochellip Icircmpreună nu vorbeamaltceva decacirct despre filosofie şi literaturărdquo6

Nu vorbesc Aubrey de Vere şi Eminescudespre ei icircnşişi pentru că nu au ce să spunăEminescu nu are viaţă personală legăturiobişnuite cu familia cu ceilalţi bdquoViaţa lui seconfundă cu opera Eminescu nshyare altă bioshygrafierdquo spune G Călinescu7 Trăieşte prinlectură icircn tovărăşia duhurilor a marilor spishyrite şi a ideilor Icircn rest viaţa lui este travaliulzilnic al poetului fardul sulimeneala conshy

72

Dana Lizac

3 Ștefan Cacoveanu Eminescu la Blaj icircn vol Mărturii despre Eminescu Humanitas Bucureşti 2013 p 924 Iacob Negruzzi Amintiri din Junimea Eminescu icircn vol Mărturii despre Eminescu Humanitas Bucureşti

2013 p 2415 Teodor V Ștefanelli Eminescu afară de şcoală icircn vol Mărturii despre Eminescu Humanitas Bucureşti 2013

p 696 Mite Kremnitz Amintiri fugare despre Eminescu icircn vol Mărturii despre Eminescu Humanitas Bucureşti

2013 p 2667 Icircntrshyo conferinţă la Academia Romacircnă icircn anul 1964 la icircmplinirea a 75 de ani de la moartea poetului

73


fecţionarea bdquoobrăzarelorrdquo găteala costushymaţia ideilor şi viziunilor icircn cuvinte ndash penshytru că acestea bdquoToate cer intrareashyn lumeCer veşmintele vorbiriirdquo8 bdquoAtacircta găteală ndashmărturiseşte naratorul ndash nici la o muiere numishya fost dat să văd hellipca icircmbrăcăminte nuştiu săshyl fi văzut de două ori la fel Dar toatăaceastă migăloasă găteală nu era la dacircnsuldecacirct un amănunt dintrshyun icircntreg desăvacircrshyşit de o fericită armonierdquo

Şi totuşi nobilul personaj nu are numaigusturi aristocratice Intră deseori icircntrshyobdquoprăvălie unde se degustă capodopireleunei vechi rachierii neerlandezerdquo Numitămai tacircrziu bdquotavernărdquo prăvălia cu pereţi şilaviţe de lemn bdquoicircncăpere icircngustă şi camicircntunecoasărdquo cum o descrie Mateiu aduceaminte de scunda tavernă mohoracirctă cubănci de lemn din Icircmpărat şi proletar Icircn desshycriere frapează cuvintele neaoşe şi regionalelaviţă cămară (cameră) blană (scacircndură) şinăstrapă (cană de băut) folosite deodată denarator care pacircnă acum se ţinuse icircn regisshytrul elevat

Vestita rachierie olandeză ale cărei băushyturi exotice se degustă icircn tavernă trebuie săfi fost firma Bols din Amsterdam cel maivechi brand de distilerie din lume Fondatăicircn 1575 ca o mică distilerie icircntrshyun şopronşishya dobacircndit renumele sub conducerea luiLucas Bols născut icircn 1652 Contemporan cuEpoca de aur a Olandei ca putere colonialăBols a fost un acţionar semnificativ icircnCompania Olandeză a Indiilor OrientaleDin ţările Orientului Icircndepărtat aduceaplante mirodenii şi fructe exotice cu care icircşiconfecţiona băuturile Bols cea mai vechefirmă olandeză icircn activitate produce şi icircnziua de astăzi multe dintre sortimentele saletradiţionale

Icircn acest decor plebeu Aubrey de Veresoarbe băuturi dulci parfumate şi pipăratedin Java şi Antile Atacirct Java (icircn Indonezia deastăzi) cacirct şi Antilele (insule icircn Caraibeprintre care Curaccedilao despre care va fi vorbamai departe) au fost colonii olandeze şi desshytinul lor a fost legat de operaţiunile comershyciale ale Companiilor Olandeze ale Indiilor

Orientale şi Occidentale Frapează icircn nuvela Remember abundenţa

referinţelor olandeze pe de o parte sugestiishyle din registrul icircnalt (Olanda ca imperiucolonial marea pictură olandeză) pe dealta cele care trimit la viaţa oamenilor dinpopor Icircn afară de Mignard Mateiu citeazăcinci pictori toţi olandezi din secolul alXVIIshylea Jacob Izaaksoon van Ruisdael (sauRuysdaeumll) Sir Anthony van Dyck devenitpictorul de curte al lui Carol I Stuart şi icircnnoshybilat de acesta Peter van der Faes cunoscuticircn Anglia sub numele de Sir Peter Lely porshytretistul aristocraţiei engleze icircn vremeaRestauraţiei Adriaen Brouwer şi Pieter deHoogh

bdquoDupă Ruysdaeumll VanshyBrouwer şi VanshydershyHooghrdquo glumeşte Mateiu după peisashyjele poetice şi melancolice ndash beţiile şi icircncăieshyrările icircntre oameni simpli icircn taverne de laţară sau viaţa domestică icircn cotidianul ei Oaluzie la natura dublă a eroului său aristoshycrat prin icircnzestrare şi acces la valorile spirishytuale cele mai icircnalte acesta pare să aibă olatură nevăzută bdquoTotuşi nushymi scăpase dinvedere că uneori ar fi dat să mai spună cevadar se răzgacircndea pe loc icircnăbuşindushyşivorba pe buze Roşea el atunci sub sulimani se icircnnourau icircntrshyadevăr ochii aşa cum mise părea icircntrshyo foarte scurtă clipă de dare pefaţă a unei tulburări ascunserdquo

Cuvacircntul Dutch (bdquoolandezrdquo icircn limbaengleză) provine din cuvacircntul thorneod dinengleza veche cu sensul de popor rasănaţiune provenit la racircndul sau din protoshygermanicul theudo bdquopopular naţionalrdquo (deunde bdquoteutonicrdquo) Tulburare vine din latinavulgară ndash tuacuterbuloshyaacutere care la racircndul săuvine din latina clasică ndash turbare cu sensul dea turba Icircnnourarea ochilor ne duce cu gacircnshydul la Toma Nour Nor icircn limba germană sescrie Wolke apropiat de Volk care icircnseamnăpopor naţiune sau rasă şi aceste sugestii etishymologice ne oferă motive să credem că lafel ca naratorul Aubrey de Vere aristocrashytul spiritului era icircn acelaşi timp un om dinpopor şi că o latură a vieţii lui pătimaşăbdquoturbatărdquo eroică şi cu idealuri curate se

8 Criticilor mei de Mihai Eminescu

desfăşura icircn această dimensiune bdquo căcidacă păpuşii acesteia sulemenite icirci fluturauneori pe buze un suracircs neliniştitor subarcul sever al spracircncenelor trase negre cucondeiul ochii aveau acea nevinovată limshypezime ce străluceşte numai sub pleoapeleeroilor şi ale copiilorrdquo

Deşi rupt de lumea comună de care icircldespărţea o prăpastie şi deasupra căreia sesitua conştient de geniul său Eminescu afost adacircnc devotat poporului său şi a luptatpacircnă la moarte pentru idealurile dreptăţiisociale şi unităţii naţionale atacirct pe faţă cajurnalist şi ca poet cacirct şi icircn secret (la aceasshytă luptă par să trimită roşeaţa de sub sulishyman şi icircnnourarea ochilor) Icircn 1882 a partishycipat la fondarea societăţii secretebdquoCarpaţiirdquo care avea icircn vedere situaţia

romacircnilor din Imperiul AustroshyUngar şiproiecta icircnfiinţarea unei societăţi secrete detrezire şi promovare a spiritului romacircnesc şide refacere a Daciei Mari care ar fi purtatnumele voievodului Matei Basarab

Această latură a personalităţii lui Aubreyde Vere icirci rămacircne ascunsă naratoruluiPentru el tacircnărul este un personaj icircn felullui Lord Byron poet dandy şi aristocratcoboracirctor (după spusele mamei sale) dinneamul regilor Stuarţi ai Scoţiei purtacircnd pechip o mască de demon romantic sau deerou gotic Mai tacircrziu sshya ştiut că Byronfusese icircnrolat icircn secret icircn mişcarea carbonashyră care lupta pentru unitatea naţională aItaliei şi pentru drepturile oamenilor simpliicircmpotriva oricărei forme de absolutism

74

Dana Lizac

Icircn 2015 se icircmplinesc 90 de ani de la moarshytea lui Ioan Slavici prozator profund şi de omare originalitate dar şi un jurnalist şi edishytor de mare forţă Slavici a trăit cel mai multdintre colegii săi de generaţie şi a fost activpacircnă icircn ultimele zile ale vieţii ţinacircndvreme de mai bine de cinci decenii săshyşispună cuvacircntul apăsat despre problemelepolitice interne şi internaţionale A muritcacircnd avea 77 de ani cacircnd mulţi dintre conshytemporani nici nu mai ştiau că acest clasicstudiat la şcoală mai e printre ei Prozatorulardelean a avut o familie numeroasă unginere Scarlat Struţeanu fiind un criticimportant icircn perioada interbelică Astfel cănu este de mirare că istoricii istoricii liteshy

rari cei ai presei dar şi cercetători dindiverse alte domenii găsesc icircn geografiaexistenţială şi publicistică a lui Slaviciaspecte surprinzătoare de analizat multeinedite Sshyau scris icircn ultimii ani cacircteva tezede doctorat care au mai acoperit din golulcercetării slaviciene icircnsă icircn lipsa unorvolume icircn care să fie reeditată vasta sapublicistică formată icircn mare parte din artishycole de presă generalistă1 nu literarăimaginea finală a acestui autor viguros esteicircncă departe de a se fi conturat

Icircn acest efort investigativ sshya icircnscris şiprofesoara Eliza Ruse icircncepacircnd aşa cumera de aşteptat cu o cercetare doctorală prishyvind romanele mai puţin cunoscute (şi citishy

75

Lucian-Vasile SZABO

Slavici icircn JurnalulEleonorei Slavici

Dintre clasicii literaturii romacircne Ioan Slavici este cel care mai are icircncă multe de oferit icircn ceea cepriveşte recuperarea activităţii sale artistice şi jurnalistice capitole necesare pentru ocircumscriere cacirct mai adecvată a acestui autor extrem de prolific implicat politic şi cultural Sunticircn discuţie paginile sale publicistice pentru care scriitorul transilvănean a avut numeroasedispute cu puterea politică fiind pus după gratii pentru două perioade lungi de timp Icircn aceastăperioadă cea de a doua sa soţie Eleonora Slavici născută Tănăsescu lshya susţinut cu devotamentCuvinteshycheie Ioan Slavici Eleonora Slavici jurnalism icircnchisoare

Among the classics of Romanian literature Ioan Slavici is the author who still has a lot to offerregarding the recovery of his artistic and journalistic activity necessary chapters to circumscribe asadequately as possible this extremely prolific politically and culturally involved author His jourshynalism pages are discussed for they are the cause the Transylvanian writer had numerous disputeswith the political power being sent behind bars for two separate long periods of time During thistime his second wife Eleonora Slavici born Tănăsescu faithfully supported him throughout Keywords Ioan Slavici Eleonora Slavici journalism prison

Abstract

LucianshyVasile SZABO Lector dr Departamentul de Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării Universitateade Vest din Timişoara eshymail lvszaboyahoocom

1 Reeditarea publicisticii lui Ioan Slavici este icircn curs fiind girată de Academicianul Eugen Simion şi deConstantin Mohanu icircnsă publicarea volumelor se face cu greutate şi la intervale mari de timp

76

LucianshyVasile Szabo

te) ale marelui clasic Ulterior preocupărilesale sshyau dezvoltat icircn mai multe direcţii dincare două se evidenţiază Eliza Ruse esteinteresată de universul familial al scriitorushylui dar şi de numeroasele sale intervenţiiprivind situaţia şcolilor şi a educaţiei icircnRomacircnia Icircn acest context cercetătoarea areadus icircn circuitul public un volum aproapeuitat dar esenţial icircn icircnţelegerea personalităshyţii autorului Morii cu noroc Icircn discuţie esteJurnalul Eleonorei Slavici cea care a fost adoua soţie a scriitorului mama copiilor săişi sprijinul său pacircnă la moarte A apărut laEditura Fundaţiei pentru Cultură şi Icircnvăţăshymacircnt Ioan Slavici din Timişoara condusăde Titus Slavici nepot al marelui scriitor Icircncadrul Fundaţiei icircşi desfăşoară activitateaUniversitatea Ioan Slavici unde activeazăAdriana Slavici nepoată icircn linie directă ailustrului om de cultură Volumul nu preaicircntins căci are 68 de pagini reprezintă osurpriză cu privire la intimitatea şi suferinshyţele urgisitului Slavici cel care a făcut cacircteun an de puşcărie la Vaacutec şi Văcăreşti primadată icircnchis de unguri a doua oară deromacircni

Ioan Slavici a fost căsătorit de două oriLa 27 de ani icircn 11 (23) septembrie 1875 laBucureşti sshya icircnsurat cu Ecaterina SzoumlkeshyMagyarosy2 o doamnă cu o reputaţie incershytă fapt care lshya supărat pe Titu MaiorescuAu divorţat icircn 1885 Slavici fiind deja laSibiu ca director al cotidianului TribunaAici foarte repede sshya căsătorit cu EleonoraTănăsescu icircn 18 (30) martie 1886 Icircn 11 (23)noiembrie 1886 se năştea primul copil alcuplului TitshyLiviu ceea ce arată căEleonora era icircnsărcinată icircnainte de căsătoshyrie Cei doi se cunoşteau icircnsă de laBucureşti căci viitoarea soţie icirci fusese elevădar şi colegă de cancelarie la Azilul ElenaDoamna icircn perioada 1882shy1883 EleonoraSlavici era originară din Ploieşti unde tatălei Grigore Tănăsescu icircndeplinise funcţiiadministrative inclusiv pe cea de subpreshyfect Rămasă orfană de mamă a fost crescushy

tă de bunici Icircn perioada sibiană ea sshyaremarcat prin traduceri din franceză (publishycate icircn Tribuna) fiind autoarea unor articolecu conţinut educaţional dar şi a unorextrem de preţioase pagini de memorii

Jurnalul Eleonorei Slavici oferă amănunshyte inedite asupra căsniciei marelui scriitor şijurnalist asupra intimităţii creatoare a acesshytuia dezvăluind şi ceva din suferinţeleextraordinare prin care au trecut (atacirct el cacirctşi familia adică soţia şi cei şase copii)Paginile E Slavici ne duc icircnsă şi icircn culiseleunor decizii şi icircntacircmplări importante nearată o familie extrem de unită şi vocaţia demartir a acestei femei extraordinare Fărăicircndoială Eleonora a fost un caracter extremde puternic implicată icircn politica icircnaltă darşi soţie şi mamă atentă cacircnd discretă cacircndimpunătoare Există suspiciunea că a douasoţie a lui Slavici nu lshyar fi iubit pe scriitor şică sshya căsătorit cu el doar pentru că era celeshybru adică un om important suspiciune susshyţinută icircn registru anecdotic chiar de urmaşiai celor doi Paginile memorialistice lăsatede ei (Jurnalul Eleonorei Slavici sau Lumeaprin care am trecut Icircnchisorile mele şi Amintiride Ioan Slavici) dovedesc icircnsă că icircntre ceidoi a fost o afecţiune profundă cu sentishymente puternice Slavici era un moralist iarvorba lui lungă poate că ishya exasperat pe ceidin familie şi pe cunoscuţi Dar a fost un soţatent blacircnd şi icircngăduitor cu copiii Nu afost violent doar uneori icircn scrierile salepublicistice Aşadar cum săshyi faci şase copiiunui om pe care nushyl iubeşti Dar săshylurmezi la icircnchisoare şi săshyl icircnsoţeşti icircn plimshybări ori cacircnd avea treburi prin Bucureştipentru a nu fi luat la bătaie de trecători deNicolae Iorga spre exemplu

Jurnalul Eleonorei Slavici nu este practicun jurnal ci un mănunchi de date cu caracshyter memorialistic Icircn prima parte sunt grushypate informaţii legate de familia autoarei şide icircntacircmplări din copilărie Nu sunt oferitemulte amănunte ci doar cele semnificativebdquoStilul meu e simplu nu trebuie analizat

2 Ecaterina SzoumlkeshyMagyarosy era originară din zona Lipovei deci aproape de Şiria natală a lui Slavici Eramai icircn vacircrstă decacirct scriitorul şi avea o soră Ana casătorită cu un funcţionar al Legaţiei AustroshyUngarieidin Bucureşti

77

Slavici icircn Jurnalul Eleonorei Slavici

Nshyam alunecat icircn detaliuri pentru a scoateun roman ar fi fost ridicol Sunt o simplăvorbitoare cu stilul meu propriu asupraunui subiect bine definitrdquo va preciza icircnPrefaţă3 Lipsa de bdquodetaliurirdquo este firească lao familie atacirct de discretă care nu ţine săromanţeze orice gest Cea mai mare parte aacestei lucrări este icircnsă ocupată de racircnduriinspirate de nevoia de a apăra memoriamarelui prozator Ioan Slavici cel care a fostpoate şi cel mai important gazetar de limbaromacircnă Slavici a suferit tocmai pentru ideishyle jurnalistice susţinute fiind plasat dupăgratii Racircndurile icircn amintirea lui Slavici vorfi scrise icircn 1935 şi se vor intitula Apărareaunui hotar sufletesc Scriitorul era mort de undeceniu icircnsă rănile nu erau stinse Numelesău era icircncă asociat cu trădarea de neam iarmanuscrisele confiscate de Siguranţă nuerau icircnapoiate familiei Nu vor fi returnateniciodată

Volumul descrie icircntacircmplări surprinzăshytoare din viaţa familiei de unde vedem căaceasta a trecut prin icircncercări deosebite Icircn1888 Leonora lshya urmat pe Slavici la icircnchishysoare gravidă şi cu un copil de macircnă Dinamintirile icircntemniţatului ştim că icircn puşcăriea fost susţinut de domnul Kovacs directoshyrul icircnchisorii care a participat chiar lacorectura şpalturilor la documenteleHurmuzachi Cuvinte frumoase despre elva avea şi Eleonora căci el bdquomă icircncuraja cumilă creştinească ca să am răbdare căcitoate icircn această lume sunt trecătoare şi căonorabilitatea soţului meu va rămacircne nealshyteratărdquo4 Deşi regele Carol I a fost icircmpotrivastabilirii lui Slavici la Sibiu pentru a editaTribuna relaţiile dintre ei aveau să se consoshylideze Monarhul va face o călătorie icircnOccident icircn toamna anului 1888 Se va oprifiresc şi la Viena Surprinzător este faptulcă va interveni la Icircmpăratul Franz Iosef penshytru eliberarea gazetarului Slavici va fiimpresionat de acest gest bdquoMă vei crededacăshyţi spun că nu mishya trecut prin minte

gacircndul că regele Carol I icirci va vorbi icircmpărashytului şi despre mine cetăţeanul Monarhieiaustroshyungare pe care judecătorii icircl osacircndishyseră icircn numele lui pentru fapte neiertaterdquo5Cu toată intervenţia celor doi suveranigazetarul va rămacircne icircn icircnchisoare I se vasolicita să facă cerere de graţiere dar el nuva accepta A icircntocmi cererea echivala cu arecunoaşte că este vinovat Or el consideracă nu a făcut nimic rău Nu sshya icircnduplecatnici icircn condiţiile icircn care soţia icircl urmaseicircnsărcinată şi cu un alt copil mic de macircnă

Icircn aprilie 1889 publicistul face planuripentru ceea ce se va icircntacircmpla după ieşireadin puşcărie Şi el şi soţia Eleonora vorrefuza să se icircntoarcă la Bucureşti deşi scriishytorul icirci promisese acest lucru lui TituMaiorescu Slavici icirci scrie lui Ioan Bianu căun om care a stat icircn temniţă un an are drepshytul la odihnă şi la o perioadă de viaţă liberăicircnainte de a primi icircnsărcinări oficialeDecide icircnsă să se icircntoarcă la Sibiu şi să reiabătălia jurnalistică Nu concepe să dezertezede la datoria sa de ziarist Ar fi şi o abdicarede la principiile sale etice bdquoApoi ar fi unlucru demoralizator cu rău exemplu pentrutinerimea noastră dacă de aici (de la Vaacutecnn) mshyaş icircntoarce la Bucureşti Eu trebuiesă stau aici şi să duc mai departe luptardquoAminteşte şi de faptul că oamenii de acasăde la Sibiu sshyau bdquomuiatrdquo Situaţia este comshyplicată deoarece Tribuna era icircn faliment şiurma lichidarea societăţii care o edita Darfostul director dorea să o resusciteze bdquoVoistărui deci ca adunarea săshymi recunoascădreptul de autor icircn ceea ce priveşte Tribunaşi voi face tot ceea ce icircmi va sta icircn putinţă casă reicircncep publicarea ziarului după ce măvoi fi aşezat la Sibiurdquo6

Cacircţiva ani mai tacircrziu scriitorul desemshynat examinator se va duce să asiste la exashymenele şcolare la Pomacircrla aproape de Do shyro hoi icircnsoţit de un copil Băiatul se va icircm shybol năvi de tifos iar mama va alerga de laBu cureşti pentru a fi alături de el ducacircnshy

3 Eleonora Slavici Jurnal Editura Fundaţiei pentru Cultură şi Icircnvăţămacircnt Ioan Slavici Timişoara p 114 Idem p 355 Ioan Slavici Amintiri Icircnchisorile mele Lumea prin care am trecut Ed Albatros Bucureşti 1998 p 376 Icircn Scrisori către Ioan Bianu IV Ed Minerva Bucureşti 1978 309

78


dushyi cu sine şi pe ceilalţi trei copii ai cuplushylui Pe cacircnd primul se lecuia de tifos de alţidoi se va prinde tusea convulsivă Vor urmaalte zile de chin petrecute icircntrshyo căsuţă decălugăriţă la Agapia

La sfacircrşitul lui august 1916 scriitorulshyjurnalist va fi din nou icircnchis de data aceasshyta la Fortul Domneşti deoarece era consideshyrat progerman Va urma una dintre cele mainegre perioade din viaţa acestui autor cacircndefectiv va icircnota icircn mizerie Coşmarul va fireluat icircn 1919 cacircnd va fi din nou arestat şiicircnchis alături de Tudori Arghezi şi de alţimari jurnalişti romacircni Devotată pacircnă lasacrificiu Eleonora Slavici va duce greulcasei şi al copiilor Va fi o femeie neicircnfracircntăcare icircşi va icircncheia confesiunea cu cuvinte deepitaf bdquoPăşind ultimele trepte ce mai am decoboracirct mă uit uimită icircnapoi la cele princare am trecut atacirct de senină şi cu gacircndulicircmpăcat cshyam fost menită să merg alături deun visător fericit cacircnd plana iluziuni şi totatacirct de fericit şi icircn luptă cu principiile lui decare nu sshya lepădat nici dincolo de morshymacircnt prin această enigmatică viaţărdquo7

Arestările de ziarişti din 1919 au avut icircnele ceva arbitrar fiind făcute după criteriigreu de icircnţeles pentru un observator obiecshytiv Care a fost viaţa gazetarului Slavici icircntredouă reprize de icircncarcerare pe cacircnd ieşisede la Domneşti şi se pregătea pentru sejurulla Văcăreşti aflăm chiar de la el icircn fraze deo veselă dar amară autoironie bdquoAjuns omliber mă bucuram de libertate stacircnd maimult acasă căci pe stradă nu puteam să iesdecacirct icircnsoţit de guvernanta mea aşashyiziceam icircn glumă soţiei mele care icircmi luaapărarea cacircnd vreunul dintre patrioţii plinideshynsufleţire icircşi uşura inima suduindushymăori voind săshymi tragă cacirctevardquo8 Bucureştiulintrase apoi sub ocupaţie germană acestaera motivul pentru care publicistul va mairămacircne icircn libertate mai bine de un an

Icircn ziua cacircnd Ioan Slavici icircmplineşte 71 deani este dus icircn faţa judecătorilor Pe drumare loc o icircntacirclnire dramatică Scena este

redată icircn paginile de memorialistică bdquoIcircndrum spre Curtea marţială mi sshya icircntacircmplatsăshyl icircntacirclnesc pe marele nostru istoriografNicolae Iorga Trecea mergacircnd spre Aca shydemia Romacircnă prin faţa Palatului Ştirbeiiară eu mă aflam icircn cealaltă parte a străziimergacircnd spre Biserica Albă Zărindushymă elsshya oprit şi a scuipat spre mine tare şi cumultă ostentaţiunerdquo9 Va fi supărat pe gesshytul marelui om de cultură mai ales că eraunul surprinzător Icircnsă şi icircn această situaţiegazetarul nu uită să vorbească despre el icircntermeni echilibraţi amintind că este bdquomareshyle nostru istoriografrdquo Icircn altă parte Slavicimenţionează că atunci cacircnd a avut un accishydent (a căzut de pe schelele folosite pentruridicarea casei sale din Bucureşti şi şishya ruptdouă coaste clavicula dreaptă fiindushyi afecshytaţi plămacircnii şi ficatul) Nicolae Iorga icircnsoshyţit de Dimitrie Onciul a venit săshyl viziteze laspital unde a icircncurajatshyo şi pe soţia saEleonora Ziaristul căzut de pe schele scriecă icircşi aduce aminte bdquocu viuă recunostinţă căbunul meu prieten Nicolae Iorgardquo a făcutacel gest deosebit de susţinere

Icircn ancheta din 1919 comisarul regal sshyaaxat pe Dezorganizarea armatei romacircne articolfoarte viu şi extrem de exact al lui IoanSlavici10 Contextul este dat de pierdereabătăliilor de către armata romacircnă şi refugieshyrea Casei Regale a administraţiei şi politishycienilor la Iaşi Publicistul rămas la Bucu shyreşti analiza acum catastrofa foarte mulţiofiţeri ai armatei romacircne căzuseră prizoshynieri la germani şi austroshyungari Se vedeauadeverite astfel toate avertismentele formushylate de autor icircn articolele de mai icircnaintecacircnd susţinuse că forţele militare nu suntpregătite eficient că sunt prost icircnzestrate şică erau afectate de o corupţie cronică aproashype După cum vedem anchetatorii de dupăvictoria obţinută cu preţul atacirctor vieţi omeshyneşti curmate sau schilodite se vor simţi le shyzaţi mai degrabă icircn bdquoprofundulrdquo lor patrioshytism de fapt o atacirct de comună vanitate

7 Eleonora Slavici op cit p 638 Icircn Ioan Slavici op cit p 809 Idem p 8810 Gazeta Bucureştilor XXXVIII nr 74 (nr 91 ca ediţie de război) 15 (28) martie 1917

79


Gazetarul ardelean evocă şi demersurilefăcute de Ştefan CicioshyPop (al cărui numeautorul icircl redă icircn formula Ştefan Pop deCiceu) ministru adshyinterim la Justiţie şivenit icircn inspecţie la Văcăreşti Icirci va cere luiSlavici să semneze cererea de graţiereCicioshyPop făcea parte din echipa de ardeshyleni care a guvernat doar trei luni scopulacesteia fiind mai degrabă de a semna tratashytele internaţionale cu noile frontiere dedupă Primul Război Mondial Cum icirci erafirea gazetarul ardelean a refuzat Motivulclar era cel al recunoaşterii unor greşeli prinsemnarea documentelor Greşeli care nuexistau icircn concepţia lui Slavici Este invocatşi un incident de la Senat petrecut cu puţinicircnainte cacircnd ceracircndushyse clemenţă faţă deziariştii deţinuţi nu sshyau opus doar parlashymentarii liberali cum era de aşteptat ci şi

un anume Mihai Popovici ministru Niciuncompromis nu era posibil cu vacircrstnicul jurshynalist Acesta se ţinea demn mai ales căavea un ascendent chiar asupra mai tacircnărushylui ministru de Justiţie Despre acesta noteashyză bdquoŞtefan Pop este unul din tinerii care auluat parte la botezul fiicei mele născute laVaţ şi mishya fost icircntrshyun racircnd oaspe şi cacircndmă aflam la Măgurele11 El cunoaşte decipe soţia mea şi mi sshya părut lucru firesc cacircndel mishya spus că va stărui ca dacircnsa să facăcererea de graţiererdquo12 Dar Eleonora Slaviciva face o cerere de amnistie ceea ce icircnsemshyna anularea condamnării cu totul Consec shyvenţa şi tăria de caracter la gazetarul ardeshylean se văd şi din aceste poziţionări icircn geoshygrafia sa publicistică a refuzat să ceară grashyţierea la Vaacutec şi o va refuza şi la Bucureşti

11 De remarcat este faptul că relaţiile lui Slavici cu Ştefan CicioshyPop nu au fost icircntotdeauna limpezi Icircn1911 mai vacircrstnicul gazetar icirci va reproşa un act dur la adresa nepotului său Ioan RusushyŞirianu ziaristde marcă la Sibiu şi la Arad la cele două Tribune Va fi un om care va face multă puşcărie politică penshytru gazetăria sa Din acest motiv icircl va sancţiona Slavici pe CicioshyPop bdquoDupă ce sshyashyntors din temniţăacest propagator al iubirii a fost izgonit ca om urgisit de la Sibiu unde vrajba sădită de fraţi icirci icircnhăishynase pe laquofraţiraquo Vrajba nu a icircncetat nici pacircnă astăzi şi după şasesprezece ani Ioan RusushyŞirianu a fostizgonit şi de la Arad şi a părăsit placircngacircnd redacţiunea Tribunei pentru că acelaşi laquoamic dr Ştefan CPopraquo ameninţa cu o ruptură icircn partid dacă nu va fi sacrificat laquovisătorul nebunraquo care vrea să sădeascăiubirea laquoşi icircntre popoareraquo (Icircn Zbuciumuri politice la romacircnii din Ungaria icircn Opere VIII Academia Romacircnăşi Univers enciclopedic Bucureşti 2007 p 459)

12 Ioan Slavici Amintiri Icircnchisorile mele Lumea prin care am trecut Ed Albatros Bucureşti 1998 p 189

80

Nr 1 ( 2 ) 2013 7 5






Oana Soare

ş

ă


ş

de Eugen Simion


ş


CUPRINS

1

12015


















2










3



Fragmentecritice




dreptăţii


Abstract


Eugen Simion

4






5









6

Eugen Simion

7

Fişe dedicţionar

Nicolae BAcircRNA







8

Nicolae Bacircrna

9

Andrei Grigor



10

Nicolae BAcircRNA







Reacutesumeacute







11


12

Nicolae Bacircrna







13

In memoriam




Abstract









14

Gheorghe CHIVU



Reacutesumeacute







15








16

Lucian CHIŞU




Abstract






17








18

Lucian Chişu









19






20

Lucian Chişu








21














22

Lucian Chişu













23

Mircea A DIACONU



Abstract








24

Mircea A Diaconu

25

Un aristocrat







26





Reacutesumeacute







27








28


29






30

Nicolae MECU



Abstract







31

Vocaţia dăruirii

32

Nicoale Mecu




33

Călin CĂLIMAN



Abstract






34

Călin Căliman

35




36

37

Corina CHELARU




Reacutesumeacute













38

Corina Chelaru

39





40







Abstract









41


42










43




Gheorghe MANOLACHE





Abstract














44

Gheorghe Manolache











45



















46

Gheorghe Manolache

47




Vasile SPIRIDON




Abstract






48

Vasile Spiridon










49


50

Vasile Spiridon






51











Abstract


52







53



Paul CERNAT




Abstract





54

Paul Cernat

55







56

Paul Cernat





57

Oana SOARE



Reacutesumeacute





58

Oana Soare






59





60

Oana Soare

61

62







Istorieliterară





Abstract


63

















64

Dana Lizac










65


66

Dana Lizac













67











68

Dana Lizac

69


















70

Dana Lizac


71

















72

Dana Lizac





73















74

Dana Lizac




75

Lucian-Vasile SZABO




Abstract



76








77








78









79






80

CUPRINS

1

12015


















2










3



Fragmentecritice




dreptăţii


Abstract


Eugen Simion

4






5









6

Eugen Simion

7

Fişe dedicţionar

Nicolae BAcircRNA







8

Nicolae Bacircrna

9

Andrei Grigor



10

Nicolae BAcircRNA







Reacutesumeacute







11


12

Nicolae Bacircrna







13

In memoriam




Abstract









14

Gheorghe CHIVU



Reacutesumeacute







15








16

Lucian CHIŞU




Abstract






17








18

Lucian Chişu









19






20

Lucian Chişu








21














22

Lucian Chişu













23

Mircea A DIACONU



Abstract








24

Mircea A Diaconu

25

Un aristocrat







26





Reacutesumeacute







27








28


29






30

Nicolae MECU



Abstract







31

Vocaţia dăruirii

32

Nicoale Mecu




33

Călin CĂLIMAN



Abstract






34

Călin Căliman

35




36

37

Corina CHELARU




Reacutesumeacute













38

Corina Chelaru

39





40







Abstract









41


42










43




Gheorghe MANOLACHE





Abstract














44

Gheorghe Manolache











45



















46

Gheorghe Manolache

47




Vasile SPIRIDON




Abstract






48

Vasile Spiridon










49


50

Vasile Spiridon






51











Abstract


52







53



Paul CERNAT




Abstract





54

Paul Cernat

55







56

Paul Cernat





57

Oana SOARE



Reacutesumeacute





58

Oana Soare






59





60

Oana Soare

61

62







Istorieliterară





Abstract


63

















64

Dana Lizac










65


66

Dana Lizac













67











68

Dana Lizac

69


















70

Dana Lizac


71

















72

Dana Lizac





73















74

Dana Lizac




75

Lucian-Vasile SZABO




Abstract



76








77








78









79






80



2










3



Fragmentecritice




dreptăţii


Abstract


Eugen Simion

4






5









6

Eugen Simion

7

Fişe dedicţionar

Nicolae BAcircRNA







8

Nicolae Bacircrna

9

Andrei Grigor



10

Nicolae BAcircRNA







Reacutesumeacute







11


12

Nicolae Bacircrna







13

In memoriam




Abstract









14

Gheorghe CHIVU



Reacutesumeacute







15








16

Lucian CHIŞU




Abstract






17








18

Lucian Chişu









19






20

Lucian Chişu








21














22

Lucian Chişu













23

Mircea A DIACONU



Abstract








24

Mircea A Diaconu

25

Un aristocrat







26





Reacutesumeacute







27








28


29






30

Nicolae MECU



Abstract







31

Vocaţia dăruirii

32

Nicoale Mecu




33

Călin CĂLIMAN



Abstract






34

Călin Căliman

35




36

37

Corina CHELARU




Reacutesumeacute













38

Corina Chelaru

39





40







Abstract









41


42










43




Gheorghe MANOLACHE





Abstract














44

Gheorghe Manolache











45



















46

Gheorghe Manolache

47




Vasile SPIRIDON




Abstract






48

Vasile Spiridon










49


50

Vasile Spiridon






51











Abstract


52







53



Paul CERNAT




Abstract





54

Paul Cernat

55







56

Paul Cernat





57

Oana SOARE



Reacutesumeacute





58

Oana Soare






59





60

Oana Soare

61

62







Istorieliterară





Abstract


63

















64

Dana Lizac










65


66

Dana Lizac













67











68

Dana Lizac

69


















70

Dana Lizac


71

















72

Dana Lizac





73















74

Dana Lizac




75

Lucian-Vasile SZABO




Abstract



76








77








78









79






80

3



Fragmentecritice




dreptăţii


Abstract


Eugen Simion

4






5









6

Eugen Simion

7

Fişe dedicţionar

Nicolae BAcircRNA







8

Nicolae Bacircrna

9

Andrei Grigor



10

Nicolae BAcircRNA







Reacutesumeacute







11


12

Nicolae Bacircrna







13

In memoriam




Abstract









14

Gheorghe CHIVU



Reacutesumeacute







15








16

Lucian CHIŞU




Abstract






17








18

Lucian Chişu









19






20

Lucian Chişu








21














22

Lucian Chişu













23

Mircea A DIACONU



Abstract








24

Mircea A Diaconu

25

Un aristocrat







26





Reacutesumeacute







27








28


29






30

Nicolae MECU



Abstract







31

Vocaţia dăruirii

32

Nicoale Mecu




33

Călin CĂLIMAN



Abstract






34

Călin Căliman

35




36

37

Corina CHELARU




Reacutesumeacute













38

Corina Chelaru

39





40







Abstract









41


42










43




Gheorghe MANOLACHE





Abstract














44

Gheorghe Manolache











45



















46

Gheorghe Manolache

47




Vasile SPIRIDON




Abstract






48

Vasile Spiridon










49


50

Vasile Spiridon






51











Abstract


52







53



Paul CERNAT




Abstract





54

Paul Cernat

55







56

Paul Cernat





57

Oana SOARE



Reacutesumeacute





58

Oana Soare






59





60

Oana Soare

61

62







Istorieliterară





Abstract


63

















64

Dana Lizac










65


66

Dana Lizac













67











68

Dana Lizac

69


















70

Dana Lizac


71

















72

Dana Lizac





73















74

Dana Lizac




75

Lucian-Vasile SZABO




Abstract



76








77








78









79






80

Eugen Simion

4






5









6

Eugen Simion

7

Fişe dedicţionar

Nicolae BAcircRNA







8

Nicolae Bacircrna

9

Andrei Grigor



10

Nicolae BAcircRNA







Reacutesumeacute







11


12

Nicolae Bacircrna







13

In memoriam




Abstract









14

Gheorghe CHIVU



Reacutesumeacute







15








16

Lucian CHIŞU




Abstract






17








18

Lucian Chişu









19






20

Lucian Chişu








21














22

Lucian Chişu













23

Mircea A DIACONU



Abstract








24

Mircea A Diaconu

25

Un aristocrat







26





Reacutesumeacute







27








28


29






30

Nicolae MECU



Abstract







31

Vocaţia dăruirii

32

Nicoale Mecu




33

Călin CĂLIMAN



Abstract






34

Călin Căliman

35




36

37

Corina CHELARU




Reacutesumeacute













38

Corina Chelaru

39





40







Abstract









41


42










43




Gheorghe MANOLACHE





Abstract














44

Gheorghe Manolache











45



















46

Gheorghe Manolache

47




Vasile SPIRIDON




Abstract






48

Vasile Spiridon










49


50

Vasile Spiridon






51











Abstract


52







53



Paul CERNAT




Abstract





54

Paul Cernat

55







56

Paul Cernat





57

Oana SOARE



Reacutesumeacute





58

Oana Soare






59





60

Oana Soare

61

62







Istorieliterară





Abstract


63

















64

Dana Lizac










65


66

Dana Lizac













67











68

Dana Lizac

69


















70

Dana Lizac


71

















72

Dana Lizac





73















74

Dana Lizac




75

Lucian-Vasile SZABO




Abstract



76








77








78









79






80


5









6

Eugen Simion

7

Fişe dedicţionar

Nicolae BAcircRNA







8

Nicolae Bacircrna

9

Andrei Grigor



10

Nicolae BAcircRNA







Reacutesumeacute







11


12

Nicolae Bacircrna







13

In memoriam




Abstract









14

Gheorghe CHIVU



Reacutesumeacute







15








16

Lucian CHIŞU




Abstract






17








18

Lucian Chişu









19






20

Lucian Chişu








21














22

Lucian Chişu













23

Mircea A DIACONU



Abstract








24

Mircea A Diaconu

25

Un aristocrat







26





Reacutesumeacute







27








28


29






30

Nicolae MECU



Abstract







31

Vocaţia dăruirii

32

Nicoale Mecu




33

Călin CĂLIMAN



Abstract






34

Călin Căliman

35




36

37

Corina CHELARU




Reacutesumeacute













38

Corina Chelaru

39





40







Abstract









41


42










43




Gheorghe MANOLACHE





Abstract














44

Gheorghe Manolache











45



















46

Gheorghe Manolache

47




Vasile SPIRIDON




Abstract






48

Vasile Spiridon










49


50

Vasile Spiridon






51











Abstract


52







53



Paul CERNAT




Abstract





54

Paul Cernat

55







56

Paul Cernat





57

Oana SOARE



Reacutesumeacute





58

Oana Soare






59





60

Oana Soare

61

62







Istorieliterară





Abstract


63

















64

Dana Lizac










65


66

Dana Lizac













67











68

Dana Lizac

69


















70

Dana Lizac


71

















72

Dana Lizac





73















74

Dana Lizac




75

Lucian-Vasile SZABO




Abstract



76








77








78









79






80



6

Eugen Simion

7

Fişe dedicţionar

Nicolae BAcircRNA







8

Nicolae Bacircrna

9

Andrei Grigor



10

Nicolae BAcircRNA







Reacutesumeacute







11


12

Nicolae Bacircrna







13

In memoriam




Abstract









14

Gheorghe CHIVU



Reacutesumeacute







15








16

Lucian CHIŞU




Abstract






17








18

Lucian Chişu









19






20

Lucian Chişu








21














22

Lucian Chişu













23

Mircea A DIACONU



Abstract








24

Mircea A Diaconu

25

Un aristocrat







26





Reacutesumeacute







27








28


29






30

Nicolae MECU



Abstract







31

Vocaţia dăruirii

32

Nicoale Mecu




33

Călin CĂLIMAN



Abstract






34

Călin Căliman

35




36

37

Corina CHELARU




Reacutesumeacute













38

Corina Chelaru

39





40







Abstract









41


42










43




Gheorghe MANOLACHE





Abstract














44

Gheorghe Manolache











45



















46

Gheorghe Manolache

47




Vasile SPIRIDON




Abstract






48

Vasile Spiridon










49


50

Vasile Spiridon






51











Abstract


52







53



Paul CERNAT




Abstract





54

Paul Cernat

55







56

Paul Cernat





57

Oana SOARE



Reacutesumeacute





58

Oana Soare






59





60

Oana Soare

61

62







Istorieliterară





Abstract


63

















64

Dana Lizac










65


66

Dana Lizac













67











68

Dana Lizac

69


















70

Dana Lizac


71

















72

Dana Lizac





73















74

Dana Lizac




75

Lucian-Vasile SZABO




Abstract



76








77








78









79






80

Documents

Portretul unui critic drept iş al unui om de bine