posibile c`i de prevenire

posibile cì de prevenire

Proiectul„Solu]ii eficiente pentru prevenirea abandonului [colar:

costuri [i mecanisme”

Renun]area timpurie la educa]ie:

Lucrare realizat` [i tip`rit` \n 1.000 de exemplare, cu suportul financiar al Reprezentan]ei UNICEF \n România, cu fonduri oferite cu generozitate de c`tre Comitetul Na]ional UNICEF din Germania.

Editura VANEMONDEISBN: 978-973-1733-15-9

Coordonator:

Bogdan Voicu

Ren

un]a

rea

tim

puri

e la

edu

ca]i

e: p

osi

bile

cì d

e p

reve

nir

e





Coordonator:

Bogdan Voicu

Lucrarea prezint` raportul studiului „Solu]ii eficiente pentru prevenirea abandonului [colar: costuri [i

mecanisme” realizat \n perioada iunie 2009 – decembrie 2009.

Proiectul a fost ini]iat, conceput [i derulat prin parteneriatul, inclusiv financiar, dintre Fondul Na]iunilor

Unite pentru Copii – UNICEF România [i Centrul Educa]ia 2000+, organiza]ie neguvernamental` de politici, servicii

[i consultan]` educa]ional`, membr` a Soros Open Network (SON) Romania.

Echipa de coordonare a proiectului:

Anca Nedelcu, coordonator de proiect

Sorin Coman, asistent de proiect

Descrirea CIP a Bibliotecii Na]ionale a RomânieiRenun]area timpurie la educa]ie: posibile cì de prevenire/ Bogdan

Voicu (coor.), ... - Bucure[ti, Vanemonde, 2010

ISBN 978-973-1733-15-9

I. Voicu, Bogdan

371.212.8

Au contribuit:

Mari-Elena Belciu, Georgiana Br`tulescu, Sorin Coman, Iulia Cristea, Mariana Gavril`, Geanina Ghirigiu,

Irina Iordan, Loredana Manasia, Alexandra M\]`, Emil Necu]`, Anca Nedelcu, Andrei Pârvan, Elena Preda

Redactor:

Sorin Coman

DTP: Dan Gl`van

Layout: Victoria Dumitrescu

Editura: VANEMONDE

ISBN 978-973-1733-15-9

©Centrul Educa]ia 2000+/UNICEF + România, 2010

P`rerile exprimate \n acest volum apar]in \n exclusivitate autorilor [i nu reprezint` \n niciun fel pozi]ia oficial`

a organiza]iilor finan]atoare ale acestui proiect.

CuprinsCombaterea abandonului [colar: o urgen]`, un proiect, o nevoie de interven]ie (Anca Nedelcu)

I. Despre necesitatea proiectului ............................................................................................................. 9

II. Tabloul abandonului [colar: schi]` sumar` ........................................................................................ 10

II.1. Ce-i aduce [i ce-i ]ine pe elevi la [coal`? ........................................................................................ 10

II.2. Ce-i scoate pe copii din [coal`? De ce abandoneaz`? ........................................................................ 11

III. |n loc de concluzii: \ntre “[coala pierdut`” [i “[coala regretat`” .......................................................... 12

Obiective, metodologie [i principalele concluzii (Bogdan Voicu)

I. Introducere ...................................................................................................................................... 13

II. Elemente de context ......................................................................................................................... 14

III. Op]iuni metodologice .................................................................................................................... 17

III.1. Asump]ii generale asupra cauzelor renun]`rii la educa]ie ............................................................... 17

III.2. Colectarea datelor .................................................................................................................... 17

III.3. Echipa proiectului ...................................................................................................................... 19

IV. Exemple de abandon [colar .............................................................................................................. 19

IV.1. Repeten]ia repetat` .................................................................................................................... 19

IV.2. Familia dezorganizat` ............................................................................................................... 20

IV.3. Mimarea trecerii la clasa a IX-a .................................................................................................. 21

IV.4. Migra]ia circulatorie .................................................................................................................. 21

IV.5. Implicarea activ` a [colii ............................................................................................................ 21

V. Cauzele abandonului: o trecere \n revist` ........................................................................................... 22

V.1. Elevul [i familia ......................................................................................................................... 22

V.2. Comunitatea .............................................................................................................................. 23

V.3. {coala ....................................................................................................................................... 24

VI. Recomand`ri de linii de ac]iune ....................................................................................................... 25

VII. Lista de referin]e ............................................................................................................................ 29

{coala nr. 2, DODENI, ora[ BICAZ, Jude]ul NEAM}I. Descrierea localit`]ii ............................................................................................................................. 32

I.1. A[ezare [i istoric .......................................................................................................................... 32

I.2. Ocupa]ii, angajatori ..................................................................................................................... 33

I.3. Infrastructur`, utilit`]i publice, transport [i comunica]ii ....................................................................... 35

I.4. Perspective de dezvoltare ............................................................................................................... 35

II. Descrierea [colii ............................................................................................................................... 36

II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective ....................................................................................... 36

II.2. Reprezent`ri asupra problemelor [colii ............................................................................................ 38

II.3. Rela]ia [coal`-comunitate ............................................................................................................ 39

III. Aspira]iile [i a[tept`rile de la instruc]ia [colar` ................................................................................... 40

IV. Renun]area prematur` la educa]ia [colar` .............................................................................................. 42

IV.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii din Dodeni ......................................................... 42

IV.2. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala ....................................................................................... 44

IV.3. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional ................................................................. 45

{coala cu clasele I-VIII nr. 6 Cartier M~R~}EI, PIATRA-NEAM}I. Descrierea localit`]ii ........................................................................................................................... 49






II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective ......................................................................................... 52

II.2. Reprezent`ri asupra [colii ............................................................................................................ 54


II.4. Aspira]iile [i a[tept`rile de la instruc]ia [colar` ................................................................................ 56

3

III. Renun]area prematur` la educa]ia [colar` ......................................................................................... 57

III.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor ................................................................................ 57

III.2. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala ...................................................................................... 59

III.3. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional ................................................................. 59

III.4. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat .............................................. 60

{coala cu clase I-X nr. 3 „Ion Creang`” Cartier HUMULE{TI, TÂRGU-NEAM}, Jude]ul NEAM}I. Descrierea localit`]ii ........................................................................................................................... 62




I.4. Perspective de dezvoltare .............................................................................................................. 65



II.2. Reprezent`ri asupra problemelor [colii .............................................................................................. 69


II.4. Aspira]iile [i a[tept`rile de la instruc]ia [colar` ................................................................................ 71


III.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii din Humule[ti ..................................................... 71



{coala cu clasele I-VIII nr. 5 Cartier D`rm`ne[ti, PIATRA-NEAM}, jude]ul NEAM}I. Descrierea localit`]ii ............................................................................................................................. 75







II.2. Reprezent`ri asupra [colii ............................................................................................................ 80


II.4. Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la instruc]ia [colar` ....................................................................... 81


III.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii ........................................................................ 81


III.3. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional ................................................................. 84


{coala General` nr. 3 (M`gura), CODLEA, Jude]ul BRA{OVI. Descrierea localit`]ii ........................................................................................................................... 86



I.3. Utilit`]i ...................................................................................................................................... 88



III. Aspira]iile [i a[tept`rile de la educa]ie ale elevilor ............................................................................... 94

IV. Problema abandonului [i a trecerii la nivelul secundar superior ......................................................... 95

V. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala ....................................................................................... 95

V.1. Cazuri de abandon ..................................................................................................................... 95

V.2. Motivele invocate pentru abandon ................................................................................................... 96

V.3. Profilul clasei din care a abandonat elevul ...................................................................................... 96

{coala general` nr. 5 (Gârcini) S~CELE, Jude]ul BRA{OVI. Descrierea localit`]ii ........................................................................................................................... 98



I.3. Utilit`]i ..................................................................................................................................... 100


Renun]area timpurie la educa]ie: posibile cì de prevenire

4


III. Aspira]iile [i a[tept`rile de la educa]ie ale elevilor ............................................................................. 106

IV. Problema abandonului [i a trecerii la nivelul secundar superior ........................................................ 107

V. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala ........................................................................................... 107

V.1. Motivele invocate pentru abandon ................................................................................................ 107

V.2. Profilul clasei din care au abandonat elevii .................................................................................... 108

{coala General` Nr. 13 cartier Tractorul, Bra[ovI. Descrierea cartierului ........................................................................................................................ 110


II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective ...................................................................................... 111

II.2. Cadrele didactice ........................................................................................................................ 112

II.3. Reprezent`ri asupra problemelor [colii ........................................................................................... 112

II.4. Rela]ia [coal`-comunitate ........................................................................................................... 113


III. Renun]area prematur` la educa]ia [colar` ........................................................................................ 114

III.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii ...................................................................... 114

III.2. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala ..................................................................................... 114

III.3. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional .............................................................. 115

III.4. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat ........................................... 116

{coala General` Nr. 14 cartier Bartolomeu, Bra[ovI. Descrierea cartierului ........................................................................................................................ 118








III.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii ....................................................................... 124



III.4. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat ............................................ 129

{coala general` nr. 3 (CERNELE), CRAIOVA, Jude]ul DOLJI. Descrierea localit`]ii .......................................................................................................................... 131


II.1. Istoric, dot`ri ............................................................................................................................. 132

II.2. Elevii, cadrele didactice, comunitatea local` ................................................................................... 134


IV. Problema abandonului [i a trecerii la nivelul secundar superior ........................................................... 136


VI. Motivele invocate pentru abandon (respectiv pentru ie[irea din sistem dup` clasa a VIII-a) ............... 137

VII. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat ............................................. 137

{coala general` B~ILE{TI, Jude]ul DOLJI. Descrierea localit`]ii .......................................................................................................................... 139







{coala general` MOFLENI, CRAIOVA, Jude]ul DOLJI. Descrierea localit`]ii .......................................................................................................................... 147


III. Continuarea educa]iei, Aspira]iile [i a[tept`rile de la educa]ie ale elevilor .......................................... 149

5

IV. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala ......................................................................................... 151

V. Motivele invocate pentru abandon (respectiv pentru ie[irea din sistem dup` clasa a VIII-a) ................ 151

Grupul {colar Auto CRAIOVA, Jude]ul DOLJI. Descrierea localit`]ii .......................................................................................................................... 153







{coala „Pompei Samarian” C~L~RA{I, jude]ul C~L~RA{II. Descrierea localit`]ii .......................................................................................................................... 159

I.1. A[ezare [i istoric ......................................................................................................................... 159

I.2. Ocupa]ii, angajatori .................................................................................................................... 160

I.3. Perspective de dezvoltare ............................................................................................................. 160








III.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii Pompei Samarian, C`l`ra[i ............................... 164




{coala „Gheorghe Florea” C~L~RA{I, jude]ul C~L~RA{II. Descrierea localit`]ii .......................................................................................................................... 167







II.3. Reprezent`ri asupra problemelor [colii .......................................................................................... 169




III.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii Gheorghe Florea, C`l`ra[i .................................. 171



{coala „Mircea Nedelciu” FUNDULEA, jude]ul C~L~RA{II. Descrierea localit`]ii .......................................................................................................................... 174








II.4. Rela]ia [coal`-comunitate .......................................................................................................... 177



III.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii Mircea Nedelciu, C`l`ra[i .................................. 177



6



{coala „George Topârceanu” din MIOVENI, jude]ul ARGE{I. Descrierea localit`]ii .......................................................................................................................... 180

I.1. Istoric, amplasare, dimensiuni ....................................................................................................... 180

I.2. Principalele ocupa]ii [i principalii angajatori ................................................................................... 180

I.3. Infrastructura [i perspective de dezvoltare ....................................................................................... 181


II.1. Dimensiune, istoric ..................................................................................................................... 182

II.2. Unde continu` studiile absolven]ii cls a VIII-a? .............................................................................. 183

II.3. Impresia general` l`sat` de dot`rile [colii ...................................................................................... 183

II.4. Problemele cu care se confrunt` [coala ........................................................................................... 184

III. Aspira]iile [i a[teptarile de la educa]ie .............................................................................................. 185

III.1. Absolven]ii de clasa a VIII-a ...................................................................................................... 185

III.2. Cum \[i imagineaz` via]a lor elevii intervieva]i? ........................................................................... 185

III.3. |ncrederea \n educa]ie a celor intervieva]i. Cât de important` este [coala pentru reu[ita \n via]`? ........... 185

IV. Problema abandonului .................................................................................................................... 186

IV.1. Prezentarea cazurilor de abandon scolar ...................................................................................... 186

IV.2. Ce fac acum cei care au abandonat? ............................................................................................ 186

IV.3. Profilul elevilor care au abandonat [coala ..................................................................................... 187

IV.4. Motive invocate pentru abandon ................................................................................................. 187

IV.5. Motive pentru a merge mai departe (conform absolven]ilor clasei a VIII-a ce au continuat educa]ia ....... 188

IV.6. Profilul clasei din care au abandonat copiii ................................................................................... 188

{coala Nr. 15 din Pite[ti, jude]ul Arge[I. Descrierea localit`]ii .......................................................................................................................... 190



II.2. Impresia general` l`sat` de [coal` ................................................................................................ 192


II.4. Unde continu` studiile absolven]ii cls. a VIII-a? ............................................................................. 193

III. Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la educa]ie .................................................................................. 194

III.1. Cât` [coal` \[i doresc s` fac` absolven]ii de clasa a VIII-a? ............................................................ 194

III.2. Diferen]e \ntre [coala general` [i liceu .......................................................................................... 194


III.4. |ncrederea \n educa]ie a celor intervieva]i ..................................................................................... 195

III.5. Ce reprezint` [coala pentru elevii clasei a IX-a? ............................................................................ 195


IV.1. Prezentarea cazurilor de abandon [colar din 2008 ......................................................................... 196


IV.3. Profilul elevilor care a abandoneaz` [coala ................................................................................... 196

V. Motive invocate pentru abandon ...................................................................................................... 196

V.1. Motive pentru a merge mai departe (date de absolven]ii de a VIII-a) ................................................ 197

V.2. Cine decide \n cazurile de abandon ............................................................................................... 197

{coala Nr.16 din Pite[ti, jude]ul ARGE{I. Descrierea localit`]ii .......................................................................................................................... 199

I.1. Istoric, amplasare, dimensiuni, perspective de dezvoltare ................................................................... 199

I.2. Principalele ocupa]ii [i principalii angajatori ................................................................................... 199






III. Aspira]iile [i a[tept`rile de la educa]ie ale elevilor .................................................................................. 203

III.1. Cât` [coal` \[i doresc s` fac` absolven]ii de clasa a VIII-a? ............................................................ 203



7


IV.1. Prezentarea cazurilor de abandon [colar ...................................................................................... 204


IV.3. Profilul elevilor care au abandonat [coala ..................................................................................... 205


IV.5. Motive pentru a merge mai departe (date de absolven]ii de a VIII-a) ................................................. 207

IV.6. Profilul clasei din care au abandonat copiii ..................................................................................... 207

{coala Nr.1 din TOPOLOVENI, jude]ul ARGE{I. Descrierea localit`]ii .......................................................................................................................... 209







III.1. Absolven]ii de clasa a VIII-a ...................................................................................................... 214




IV.1. Prezentarea cazurilor de abandon [colar din 2008 ......................................................................... 215


IV.3. Profilul elevei care a abandonat [coala ......................................................................................... 216


IV.5. Motive pentru a merge mai departe (date de absolven]ii clasei a VIII-a) .......................................... 217

IV.6. Profilul clasei din care a abandonat eleva .................................................................................... 217


8

Combaterea abandonului [colar: o urgen]`, un proiect,

o nevoie de interven]ieAutor:

Anca Nedelcu

I. DESPRE NECESITATEA PROIECTULUI

Abandonul [colar reprezint` o problem` a sistemului românesc de \nv`]`mânt insuficient tratat`, o problem`

serioas` ce trebuie convertit` urgent \ntr-o imediat` strategie de interven]ie. Nu e nevoie de explicit`ri savante de

termeni, de compara]ii cu ]`ri mai fericite din acest punct de vedere, de argument`ri moralizatoare privind necesitatea

continu`rii educa]iei pentru a demonstra aceast` nevoie de interven]ie. Este vorba cu certitudine de un fenomen care -

prin consecin]ele sale semnificative [i prin dimensiunile sale \ngrijor`toare – trebuie s` fie prezent \n agenda de priorit`]i

a deciden]ilor, a practicienilor [i a beneficiarilor din sistemul educa]ional.

Proiectul „Solu]ii eficiente pentru prevenirea abandonului [colar: costuri [i mecanisme”, dezvoltat de Centrul Educa]ia2000+ [i UNICEF, \ncerc` s` ofere un sprijin concret - evident limitat \n raport cu necesit`]ile - pentru consolidarea

eforturilor generale de abordare a acestei problematici.

}intele sale principale sunt:

- S` fundamenteze cu date sociologic relevante viitoarele decizii de politic` educa]ional` orientate spre

prevenirea [i diminuarea acestui fenomen;

- S` ofere un diagnostic privind sursele [i formele de manifestare a fenomenului de p`r`sire timpurie a [colii;

s` identifice mecanismele interne [i externe care genereaz` o rat` sc`zut` de reten]ie a elevilor \n cadrul

sistemului [colar; s` identifice factorii care se dovedesc a fi obstacole ale procesului de absolvire;

- S` contribuie la \n]elegerea riscurilor asociate acestui fenomen, s` atrag` aten]ia asupra consecin]elor

negative ale politicilor [i practicilor pasive, noninterven]ioniste.

Ca urmare, proiectul de fa]` are o tripl` deschidere: nu numai s` extind` baza de date deja existent` \n ceea

ce prive[te abandonul [colar, dar, \n acela[i timp, \ncearc` s` testeze o serie de solu]ii realiste de abordare, s` estimeze

costurile necesare implement`rii la o scar` larg` a propunerilor f`cute. Concomitent, eforturile proiectului se focalizeaz`

pe stimularea capacit`]ii de reac]ie a comunit`]ii educa]ionale \n fa]` acestei probleme.

Pentru a \ndeplini aceste obiective, proiectul include o gam` larg` de activit`]i, printre care:

- Investiga]ii \n 19 de unit`]i [colare din 5 zone geografice (Arge[, Bra[ov, C`l`ra[i, Dolj, Neam]);

- Dezvoltarea capacit`]ii educa]ionale locale (prin organizarea de mese rotunde la nivelul [colii \n vederea

furniz`rii unui feed-back relevant [i a unui sprijin adecvat la nivel local);

- Diseminarea rezultatelor \n vederea valid`rii acestora de c`tre un num`r mare de speciali[ti [i informarea

unui num`r l`rgit de beneficiari (masa rotund` pentru lansarea [i discutarea raportului de cercetare).

II. TABLOUL ABANDONULUI {COLAR: SCHI}~ SUMAR~

Raportul structurat \n cadrul proiectului men]ionat contureaz` un impresionant tablou de semnifica]ii [i fa]ete

asociate fenomenului de abandon [colar derivate din analiza datelor empirice de cercetare. Bog`]ia de informa]ii

prezentate solicit` un efort consistent de \n]elegere [i corelare a datelor, de transpunere a lor \n imperative de ac]iune.

Prezentarea \n continuare a unor elemente componente ale acestui tablou nu r`spunde unei tenta]ii de

sintetizare - demers suficient de exersat \n paginile analizei de c`tre coordonatorul cercet`rii – ci reprezint` un decupaj

subiectiv, v`dit [i deliberat incomplet, menit s` incite la studierea atent`, r`bd`toare a bog`]iei de semnifica]ii strânse

\n raport. Astfel, percep]ia rezultatelor cercet`rii este f`cut` printr-o altfel de lentil`, subiectiv`, sc`pat` de \ncorsetarea

dat` de rigoarea [i acurate]ea solicitate demersului de cercetare. Iat`, a[adar câteva decupaje din „textul cercet`rii”:

II. 1. Ce-i aduce [i ce-i ]ine pe elevi la [coal`?

Credin]a \n utilitatea [colii- „Nu po]i s` faci mare lucru cu [coala, dar f`r` [coal` nu po]i s` faci nimic”

Nevoia de integrare profesional`, de prestigiu social„Venim la [coal` s` ajungem cineva, nu doar printre vecini”

- „Dac` n-am avea [coal`, n-am putea munci. Avem nevoie de diplom`!”

- „f`r` matematic` nu te po]i angaja” (p`rinte).

Profesorii - „La englez` aveam o doamn` tân`r`, dr`gu]`”, „comunicativ`”, „[tia s` explice”, „ne \n]elegea” [i „punea

note pe merit”.

- „venim la [coal` pentru c` profesorul ne explic` mai bine decât dac` am \nv`]a singuri”

Colegii - „Venim la [coal` pentru prieteni”

Corn, lapte [i… comunicare - „Unii dintre ei vin pentru corn [i lapte, dar mul]i vin pentru c` stau de vorb` cu ei, \i ascult, ei \mi

povestesc. Chiar m` \ntrebau dac` nu pot s` vin` [i sâmb`ta la [coal`”. (Diriginte)


10

II. 2. Ce-i scoate pe copii din [coal`? De ce abandoneaz`?

„S`r`cia... sunt s`raci rù! |i mai aducem cu cornul [i laptele... sunt s`raci...” (cadru didactic);

- „ce s` le mai dau eu date despre dimensiunile unui stomac, când ei nu [tiau decât c` le e foame [i sim]eau

stomacul mai bine decât puteam eu s` le explic c` e” (cadru didactic)

Tradi]ia: „...asta e tradi]ia la noi [i n-am avut ce s` fac (s-a c`s`torit)!...Mi-a fost pu]in greu dar m-am

obi[nuit...” (elev` care a abandonat [coala);

- Am renun]at... pentru c` m-am c`s`torit. N-am f`cut foarte bine dar asta e tradi]ia la noi [i n-am avut ce

s` fac! (elev` care a abandonat [coala)

Convingerile p`rin]ilor:„{coala e degeaba, po]i s` faci copii [i f`r` [coal`” (P`rinte elev \n abandon).

[o s` aib`]... meseria mamei. O s` fie acas`, cu copii. B`rbatu’ s` munceasc` cum muncim noi...

Familia dezorganizat`; Implicarea insuficient` a p`rin]ilor- „Din cauza familiei dezorganizate, din lipsa de timp, p`rintele care are grij` de el nu are timpul suficient

s`-l urm`reasc`”. (diriginta)

- „Sunt unii p`rin]i care nici nu [tiu \n ce clas` e copilul!” (diriginte)

- „O treime dintre elevi nu-[i cunosc p`rin]ii” (diriginte) „S` v` dau catalogul s` vede]i câte liniu]e am trase

la p`rin]i f`r` date de contact sau informa]ii…” (diriginte)

Plecarea p`rin]ilor \n strìn`tate- „V` spun c` exodul acesta e nùcitor… Oamenii pleac`, trimit bani foarte mul]i copiilor iar ace[tia, ce s`

fac`” (profesor). „Când s-au deschis grani]ele, \n semestrul al doilea am fost nevoi]i s` comas`m clasele

s` putem continua activitatea cu elevii de clasa a V-a”. (director)

- „Fiind p`rin]ii pleca]i, nu s-au mai dus la [coal`…”

Oferta [colar` nestimulant`- „Sunt momente \n care simt c` nu fac fa]`! Se adun` prea multe: teme, de \nv`]at, de scris, n-avem timp…”

„E monoton s` te treze[ti \n fiecare diminea]` [i s` vii la [coal`…” (elev`)

- „Via]` plictisitoare, câteodat` nu am ce face”. „Câteodat` da, câteodat` nu (m` gândesc s` m` re\ntorc)...

când m` gândesc la teste... nu”. „Pot s` stau (la [coal`) o or`, dou`, dup` aia nu mai rezist, tre’ s` stau o

zi, trei acas`”. (fost` elev`)

- „Manualele vrai[te, programa e superficial` [i e o sum` de termeni”. (diriginte)

Fluctua]ia cadrelor didactice- „Profesorii, din p`cate, se schimb` cam \n fiecare an. Singurul profesor titular este doamna care pred`

limba român`, \n rest to]i profesorii se schimb` absolut \n fiecare an. Când se admite o continuitate, da...

eu, de exemplu, dar nici eu nu sunt titular` aici”.

- „S-a schimbat echipa \n propor]ie de 80%. Mul]i debutan]i, e greu…”

Anturajul„Am 2 prieteni. Cu ei am absentat”. (acela[i elev) „anturaj, cu bìe]ii… L`sam ghiozdanul [i plecam prin

ora[. 360 de absen]e. Note n-aveam deloc!” (fost elev)

Fascina]ia acaparant` a comunic`rii electronice„Pân` \n clasa a VI-a avea note „excelente, \ntre 7 [i 9, diplome la englez`… Am dat de internet [i m-am stricat

de tot” (fost elev).

COMBATEREA ABANDONULUI {COLAR: O URGEN}~, UN PROIECT, O NEVOIE DE INTERVEN}IE

11

III. |N LOC DE CONCLUZII: |NTRE „{COALA PIERDUT~” {I „{COALA REGRETAT~”

Sintetizând declara]iile anterioare se poate spune c` [coala motiveaz`, fascineaz` dar, din p`cate [i

descurajeaz`. Cum percep principalii actori educa]ionali aceast` problem` a sistemului? P`rin]ii cu resemnare,

am`r`ciune sau dezinteres. Profesorii \n marea lor majoritate con[tientizeaz` atât cauzele dar [i riscurile [i efectele

fenomenului de p`r`sire timpurie a [colii de c`tre elevi. Pentru unii profesori \ns`, abandonul pare o \ntâmplare, un

ghinion, venit „de la natur`”, f`r` s`-i implice sau s` \i culpabilizeze personal \n nici un fel. Se \ntâmpl` s` avem sau nu

abandon \n [coala noastr`, m`rturisesc unii dintre ace[tia, ca [i când ar vorbi cu triste]e de … influen]a nefast` a secetei

asupra recoltei…

Dar fo[tii elevi? Cel mai adesea, declara]iile acestora sunt marcate de regret, de con[tiin]a unui e[ec p`strat

\n biografia personal` cu am`r`ciune [i resemnare:

- „Acum am coborât cu picioarele pe p`mânt [i mi-am dat seama c` am gre[it [i trebuie s`-mi repar gre[eala

\ntr-un fel sau altul…” (fost elev)

- „Dac` nu-]i place nu ai ce face. Acum m` cìesc [i acum c` nu am venit, c` nu am \nv`]at... e mai rù

pentru mine acuma....” (fost elev)

- „Eu predau [i la „A doua [ans`”. {i-am [i elevi de etnie rom`. […] Unul dintre ei, acum la vreo 20-22 de

ani, dup` prima lec]ie, a deschis un document iar primul rând pe care l-a tastat a fost «Voi spune la toat`

lumea s` \nve]e la timp ca s` nu piard` \n via]` cât am pierdut eu.»”

Anca NedelcuCoordonator Proiect

Centrul Educa]ia 2000+


12

Obiective, metodologie [iprincipalele concluzii

Autor:

Bogdan Voicu1

I. INTRODUCERE

Raportul de fa]` exploreaz` cauzele abandonului prematur, concentrându-se pe trecerea de la gimnaziu la

secundarul superior, \n ora[ele mici sau \n periferia ora[elor mari.

Contextul \n care este plasat` analiza este cel al compara]iei cu referentul semnificativ al societ`]ii române[ti:

restul ]`rilor europene. |n aceast` perspectiv`, România are un abandon prematur ridicat, de[i tendin]ele recente indic`

sc`deri. |n plus, accesul la educa]ia superioar` este \n cre[tere ceea ce conduce la un risc ridicat de polarizare a tinerelor

genera]ii: cei care merg la facultate [i cei care nu acced la secundarul superior se constituie \n dou` grupuri ce includ

cvasimajoritatea noilor cohorte; \ntre ei, p`tura celor care urmeaz` \nv`]`mânt profesional este una extrem de \ngust`

numeric.

Abandonul prematur (ca [i abandonul [colar, la modul general) este mai prezent \n mediul rural. Acela[i

lucru se petrece cu abandonarea studiilor la trecerea de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a. Pentru mediul rural, una dintre

cauze este legat` de distan]a pân` la cel mai apropiat liceu sau [coal` profesional` (Voicu, Voicu, Nedelcu, 2008).

Aceasta se adaug` unor cauze legate de starea familiei, cutuma cultural` a comunit`]ii de origine, interven]ia [colii etc.

1 sociolog, cercet`tor [tiin]ific 2, Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, Academia Român`.

Pentru mediul urban \ntrebarea este \n ce m`sur` pot fi reg`site toate aceste cauze ale abandonului [i care sunt

poten]ialele solu]ii de prevenire a abandonului, dar [i de reintegrare a elevilor ce au renun]at la studii.

Raportul de fa]` nu \[i propune s` reia literatura relativ bogat` ce abordeaz` abandonul [colar. Inten]ia este

doar de a sublinia, prin exemple, cazuri tipice de abandon [colar. Pornind de la analiza acestora, raportul furnizeaz`

informa]ie despre mecanismele intime ce \nso]esc producerea renun]`rii la educa]ia [colar` \nainte de vreme.

Investigându-le, textul sugereaz` câteva strategii de a reduce apari]ia fenomenului. Demersul este unul calitativ, neavând

inten]ia de a identifica cele mai frecvente forme de abandon sau s` compar`m m`sura \n care cauze specifice contribuie

mai mult sau mai pu]in decât al]i factori \n a determina renun]area la educa]ia [colar`.

Structura raportului este una simpl`. Sunt prezentate pe rând 19 studii de caz, realizate \n septembrie-

octombrie 2009. Fiecare dintre studiile de caz include descrieri ale situa]iei unei [coli. Ele sunt utilizate pentru a contura

imaginea de ansamblu asupra cauzelor abandonului. Aceasta este sintetizat` \n capitolul introductiv, cel de fa]`.

La rândul sù, acest capitol se constituie \ntr-un text de sine st`t`tor. El debuteaz` cu prezentarea elementelor

de context, subliniind cantitativ importan]a nevoii de a preveni abandonul [i de a reintegra \n sistemul de \nv`]`mânt

elevii ce au renun]at la educa]ia [colar`. Discut apoi despre metodologia utilizate [i prezint echipa ce a pus-o \n practic`.

Prezint apoi cazuri tipice de abandon [colar. Utilizez astfel exemple desprinse din studiile de caz realizate pentru a

preg`ti expunerea celor câteva seturi de ac]iuni propuse. Acestea constituie ultima sec]iune a textului, fiecare din ele fiind

explicat la nivel general, dar [i din perspectiva costurilor pe care le presupune.

Pe ansamblu, \n acest capitol am cùtat s` limitez interpret`rile, preferând s` descriu metodologia aleas`,

subliniind doar cele mai puternice rezultate. Men]in astfel \n prim plan principala valen]` a volumului. Acesta se

constituie drept o surs` de informa]ie despre starea sistemului de \nv`]`mânt românesc, pornind de la exemplele oferite

de descrierea celor 19 [coli analizate.

II. ELEMENTE DE CONTEXT

Indicatorul utilizat \n general pentru estimarea abandonului prematur este ponderea celor care nu au absolvit

cel mult gimnaziul [i nu mai sunt \n sistemul educa]ional \n total popula]ie de 18-24 de ani. Rata respectiv` ofer` o

indica]ie puternic` despre structura popula]iei de 18-24 de ani, ar`tând câ]i au p`r`sit timpuriu sistemul educa]ional.

Indicatorul este \ns` sensibil la fenomenele de migra]iune interna]ional`. Practic, ]`rile care au un num`r mare de

emigran]i slab educa]i vor prezenta o rat` mai ridicat` decât a celor ce nu au absolvit mai mult de gimnaziu [i nu mai

sunt \n sistemul educa]ional. Acesta este cazul Italiei, Spaniei [i al Portugaliei, dar [i al altor ]`ri vestice, \n care

indicatorul nu reflect` fidel performan]a educa]ional`, dar caracterizeaz` for]a de munc` \n vârst` de 18-24 de ani.

}`rile surs` pentru migra]ie, precum România cunosc alt tip de perturba]ie a indicatorului: el este probabil

un pic mai mare datorit` faptului c` cei care migreaz` sunt de regul` mai bine educa]i decât popula]ia care nu se

angajeaz` \n migra]ie interna]ional`.

Practic, pe ansamblu, indicatorul sufer` prin urmare mici distorsiuni \n acela[i sens, ceea ce \l face un bun

estimator pentru performan]a societ`]ii [i a sistemelor educa]ionale \n ce prive[te participarea la secundarul superior.

Figura 1 prezint` estimarea abandonului prematur \n diverse ]`ri europene \n anul 2007. România se situeaz`

printre contraperformere, cu o rat` \nalt` a celor ce nu au o calificare mai bun` decât cea a primelor 8 clase. Practic unul

din cinci tineri nu de]ine o calificare. Compara]ia cu toate ]`rile din jur, dar [i cu majoritatea ]`rilor vestice este net

nefavorabil`.


14

Figura 1. Abandon [colar prematur la popula]ia de 18-24 de ani, \n Europa, \n 2007* (ponderea celor care nuau absolvit cel mult gimnaziul [i nu mai sunt \n sistemul educa]ional)

Sursa datelor: Eurostat, baza de date online (http://epp.eurostat.ec.europa.eu). Pentru ]`rile colorate \n alb nu am dispus de date. Pentru Cehia

datele sunt pentru 2006, \n rest fiind pentru 2007.

Analiza dinamicii fenomenului (Figura 2) indic` o tendin]` de remediere a situa]iei pentru multe dintre ]`rile

cu abandon ridicat. România urmeaz` aceea[i tendin]`, \ns` nu la fel de pronun]at ca Italia sau Grecia, ci mai degrab`

la un nivel modest, mai apropiat de stagnarea relativ` a Spaniei.

OBIECTIVE, METODOLOGIE {I PRINCIPALELE CONCLUZII

15

Abandon prematurpeste 20% (6)15-20% (6)10-15% (11)3-10% (9)

Figura 2. Dinamica abandonului [colar prematur la popula]ia de 18-24 de ani (ponderea celor care nu auabsolvit cel mult gimnaziul [i nu mai sunt \n sistemul educa]ional), \n câteva ]`ri din Europa, \ntre 1992 [i2007

Sursa datelor: Eurostat, baza de date online (http://epp.eurostat.ec.europa.eu). Pentru ]`rile colorate \n alb nu am dispus de date. Pentru Cehia

datele sunt pentru 2006, \n rest fiind pentru 2007.

Explica]ia particip`rii reduse a românilor la secundarul superior poate fi g`sit` \n gradul mai slab de instruc]ie

[colar` al popula]iei, \n participarea redus` la educa]ia universitar`, \n puterea economic` redus` a ]`rii, \n diversificarea

redus` a slujbelor de pe pia]a muncii (vezi Voicu, 2005). Primii factori aminti]i au ca implica]ie transmiterea de c`tre

adul]i c`tre tân`ra genera]ie a unor aspira]ii educa]ionale mai reduse. |n plus, lipsa celor cu studii universitare determin`

o concuren]` sc`zut` pe pia]a muncii pentru ace[tia, cu implica]ii asupra calit`]ii resursei umane din sistemul

educa]ional. Factorii din urm` scad finan]area [i cererea pentru un secundar superior de calitate.

To]i ace[ti factori sunt \ns` \n curs de schimbare. Schimbarea lor (cre[terea PIB, cerere mai mare pentru

profesii calificate, cre[terea num`rului de studen]i etc.) determin` o aten]ie sporit` particip`rii la secundarul superior

[i evit`rii abandonului \n clasele primare [i gimnaziale.

Contextul mai larg \n care se desf`[oar` acest fenomen este dat de masificarea \nv`]`mântului superior: din

ce \n ce mai mul]i tineri, \n toate ]`rile europene, urmeaz` ast`zi o facultate. Acela[i lucru se petrece \n România, chiar

dac` \nc` ponderea celor care fac o facultate este u[or sub media european`. O precau]ie important` este \ns` necesar`:

România a cunoscut \n ultimii 2-3 ani o cre[tere spectaculoas` a celor ce urmeaz` o facultate. Aceasta se datoreaz` \n

mare m`sur` cre[terii num`rului de studen]i la Universitate Spiru Haret, acuzat` public de practici neconforme cu

cutuma universitar` [i de o calitate inacceptabil de sc`zut` a serviciilor educa]ionale oferite. Oricum ar fi, este de a[teptat

ca \n anii ce urmeaz` ponderea studen]ilor \ntr-o genera]ie s` continue s` creasc`. Acest lucru cre[te presiunea pentru

participarea la \nv`]`mântul secundar superior.

Recent, raportul Comisiei Preziden]iale pentru Analiza Riscurilor Sociale [i Demografice atr`gea aten]ia supra

faptului c` practic a ajunge la liceu [i a-l \ncheia este echivalent ast`zi cu accederea la facultate. Ponderea celor care aleg

ruta voca]ional` ([coli profesionale, licee tehnice) este mic` atunci când compar`m România cu alte ]`ri europene.

Apare astfel o polarizare social` puternic` \ntre cei care \ncheie facultate [i cei care r`mân f`r` calificare. De aici din nou

o nevoie de a acorda o aten]ie sporit` chestiunii abandonului [colar, mai ales la trecerea c`tre secundarul superior.


16

III. OP}IUNI METODOLOGICE

III. 1. Asump]ii generale asupra cauzelor renun]`rii la educa]ie

Exist` o literatur` bine dezvoltat` care discut` abandonul [colar [i cauzele sale (Beatty et al, 2001; Christle

et al, 2007; Dunn et al., 2004; CMHS, 2007; Entwistle, 2005; Goldsmith & Wang, 1999; Lee & Burkam, 2003; Lehr

et al, 2004; Jigù, coord., 2000; Hatos & S`veanu, coord. 2009; Hatos, 2009; Montecel et al., 2004; Martin et al. 2002;

Pop & Voicu, 2000; Schargel, 2003; Voicu et al, 2008). |n interiorul unei societ`]i, acestea sunt plasate \n general la

trei nivele diferite, listate \n cele ce urmeaz`:

(1) Elevul [i familia de provenien]`: resursele familiei, prin absen]a lor, fie c` este vorba de suport material

sau de capital uman, pot ac]iona ca piedic` \n continuarea educa]iei. |n plus, elevii cu nevoi speciale (de

exemplu cei cu dizabilit`]i) prezint` o probabilitate mai ridicat` de a abandona prematur studiile.

(2) Comunitatea de provenien]`: normele comunitare pot determina renun]area timpurie la educa]ie. De

exemplu, \n unele comunit`]i exist` norma ca fetele s` se c`s`toreasc` la vârste foarte mici, adesea aceast`

nup]ialitate asociindu-se cu renun]area la studii. Alte norme similare includ intrarea timpurie pe pia]a

muncii, implicarea \n activit`]i aflate la limita sau \n afara legii (consum de droguri, apartenen]a la g`[ti

de cartier, prostitu]ie). Alteori, este important` chiar prezen]a sau absen]a \n comunitate a unor modele

de urmat \n ce prive[te traiectoria educa]ional`. Localizarea geografic` a comunit`]ii poate influen]a

negativ continuarea educa]iei atunci când, spre exemplu, unitatea [colar` unde se poate urma clasa a

IX-a este la distan]` mare.

(3) {coala: [coala \n sine poate descuraja elevul s` continue educa]ia sau poate preveni abandonul [colar.

Atmosfera din [coal`, capacitatea de a integra elevi cu nevoi speciale, flexibilitatea programelor [colare

sunt factori importan]i \n acest sens. |n cadrul [colii va conta deopotriv` atmosfera din organiza]ia

respectiv`, dar [i cea de la nivelul clasei de elevi. Aceasta din urm` ac]ioneaz` ca grup de referin]` relevant,

fiind deosebit de important` \n ce prive[te trecerea de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a.

Factorii prezen]i la cele trei nivele determin` simultan comportamentul elevilor. Ei sunt complementari, [i,

pentru a identifica efectul unuia dintre ei, este necesar` controlarea (m`surarea) efectului tuturor celorlal]i.

III.2. Colectarea datelor

Op]iunile metodologice au urmat \n mod firesc asump]iile descrise \n sec]iunea anterioar`, satisf`când totodat`

nevoia de cunoa[tere dat` de obiectivele studiului.

Am selectat prin urmare un num`r de 19 [coli din ora[e mici sau din periferia unor ora[e mai mari. Cele 19

unit`]i [colare sunt localizate \n cinci jude]e: C`l`ra[i, Bra[ov, Arge[, Dolj [i Neam]. Selec]ia [colilor a fost realizat` prin

implicarea unor „exper]i locali”, \n fapt cadre didactice din jude]ul respectiv. Ace[tia au identificat unit`]i [colare din

comunit`]i percepute a avea risc ridicat de apari]ie a renun]`rii timpurii la educa]ie. Ele constituie prin urmare o surs`

important` de informa]ie despre ce se petrece \n astfel de unit`]i [colare, localizate \n zone expuse la riscuri ridicate de

neparticipare [colar`.

Pentru fiecare [colile selectate am realizat studii de caz comprehensive, ce au cùtat s` colecteze informa]ie

despre toate cele trei niveluri la care pot ap`rea factori favorizan]i ai renun]`rii la educa]ie. Am \ntocmit prin urmare o

metodologie care s` furnizeze date utile pentru a studia ceea ce se petrece cu elevii \n clasele lor de provenien]`, \n

[colile respective, \n func]ie de caracteristicile familiilor [i elevilor, precum [i de cele ale comunit`]ii/cartierului din care

provin.

Informa]ia a fost furnizat` din surse diferite, pentru a avea o imagine de ansamblu cât mai complet`.

Am \ntocmit „Fi[e ale localit`]ii” ce descriu cantitativ, dar [i calitativ, ceea ce se petrece \n zona \n care este

localizat` [coala. Pentru acestea au fost utilizate surse variate: informa]ii de la Direc]iile locale de Statistic`, de pe site-

urile autorit`]ile locale, de la personalul [colii etc.


17

S-au adùgat „Fi[e ale [colii” (cu informa]ii furnizate mai ales de directorii unit`]ilor [colare) [i „Fi[e ale

clasei a VIII-a din anul [colar precedent (2008/2009)”. Informa]iile pentru ultimele au fost furnizate \n principal de

dirigintele clasei respective.

Aceast` clas`, de altfel, este cea pe care ne-am concentrat aten]ia. Elevii \nscri[i \n anul [colar precedent \n

clasa a VIII-a sunt cei care s-au aflat \n urm` cu câteva luni la finele unui ciclu educa]ional [i au trecut sau nu \n anul

[colar curent la secundarul superior. Am cùtat prin urmare s` discut`m deopotriv` cu elevi care au abandonat studiile

[i cu elevi care se afl` acum \n clasa a IX-a, cùtând s` identific`m motivele care au f`cut ca unii s` continue educa]ia,

iar al]ii s` renun]e la aceasta.

|n mai multe [coli am stat de vorb` [i cu elevi care au abandonat studiile \nainte de a ajunge \n clasa a VIII-a.

Pe ace[tia i-am selectat astfel \ncât s` fi p`r`sit prematur sistemul de \nv`]`mânt \n ultimii ani. |n plus, am intervievat

[i p`rin]i ai elevilor ce au abandonat studiile.

Pentru investigarea perspectivei actorilor relevan]i am planificat un pachet de interviuri de profunzime sau de

grup care au fost realizate \n fiecare din [colile studiate (Caseta 1).

Caseta 1. Tipuri de interviuri realizate

Pentru fiecare din aceste [coli am alc`tuit echipe din câte doi cercet`tori. Unul dintre ei este „expertul local”,

selectat dintre profesorii din jude], [i care a contribuit prin experien]a sa \n ce prive[te zona analizat`. Cel de-al doilea

este „investigatorul principal”, cel ce a coordonat \ntreaga colectare de date [i a r`spuns pentru realizarea raportului final

pentru [colile pe care le-a investigat. Caseta 2 descrie pe scurt rolul fiec`ruia dintre cei doi \n realizare investiga]iei de

teren.

Caseta 2. Protocolul de colectare a datelor


18

• diriginte clasa a VIII-a \n anul [colar precedent (de preferin]` o clas` care a \nregistrat abandonuri de-

a lungul timpului sau la trecerea \n clasa a IX-a),

• elevi care au continuat educa]ia la clasa a IX-a ([i care au fost la clasa dirigintelui de mai sus)

[INTERVIU DE GRUP]

• elevi care au abandonat educa]ia la trecerea de la clasa a VIII-a la a IX-a; [INTERVIU DE GRUP dac`

au fost mai mul]i elevi \n aceast` situa]ie [i dac` au putut fi adu[i \mpreun` m`car 4 dintre ei; altfel

interviuri individuale cu 2-3 dintre ei] [dac` nu au fost identifica]i astfel de elevi cu abandon la trecerea

de la gimnaziu la secundarul superior, atunci au fost realizate interviuri individuale cu fo[ti elevi, ce au

abandonat \n clasele V-VII \n ultimii ani]

• p`rin]i ai elevilor care au abandonat.

[1-2 p`rin]i ai unor elevi diferi]i]

Cine culege datele Principalele surse Observa]ii

Expertul Investigatorul

local (LE) principal (FI)

Localitatea X X Consiliul Local,

Secretar Prim`rie,

Primar etc.

{coala X (X)* Director, alte cadre

didactice locale

Clasa X (X)* Diriginte, |nv`]`tor

Elevi (x) X Interviurile realizate Fiecare LE preg`te[te interviurile,

Absolven]i (x) X Interviurile realizate aranjând \ntâlnirile \n avans, dup` ce

* parantezele rotunde indic` faptul c` investigatorul cu pricina contribuie \n mai mic` m`sur` la completarea

datelor respective.

III.3. Echipa proiectului

Investigatorii principali sunt Andrei Pârvan ([colile din jude]ul Neam]), Loredana Manasia (C`l`ra[i), Iulia

Cristea (Arge[), Alexandra M\]` [i Georgiana Br`tulescu (Bra[ov), Irina Iordan (Dolj). Exper]ii locali sunt Emil Necu]`

(Arge[), Mariana Gavril` (Bra[ov), Mari-Elena Belciu (C`l`ra[i), Elena Preda (Neam]).

Sorin Coman a asigurat leg`tura permanent` dintre cei implica]i \n proiect, coordonând practic colectarea

datelor.

Anca Nedelcu a asigurat coordonarea \ntregului proiect.

IV. EXEMPLE DE ABANDON {COLAR

Rezultatele detaliate ale studiilor de caz sunt prezentate \n capitolele urm`toare. Pentru fiecare [coal` sunt

descrise mediul \n care evolueaz`, felul \n care arat` [coala, felul \n care arat` familiile de provenien]` ale elevilor. Fiecare

astfel de raport constituie o surs` consistent` [i interesant` de date. |n cele ce urmeaz` sintetizez unele dintre concluziile

legate de cauzele abandonului [colar.

Mai \ntâi \ns` prezint succint cinci cazuri distincte, extrem de interesante prin implica]ii. Cele cinci sunt

desprinse din studiile de caz. Trei includ situa]ii individuale de abandon, al patrulea vorbe[te de o atitudine de resemnare

a comunit`]ii, iar al cincilea discut` despre absen]a oarecum surprinz`toare a abandonului \ntr-o comunitate cu risc

ridicat de renun]are prematur` la educa]ia [colar`. Prezentarea celor cinci situa]ii constituie un bun prilej pentru a

comenta asupra mecanismelor \n care apare, respectiv \n care este prevenit` apari]ia renun]`rii la educa]ie. Folosesc acest

prilej [i pentru a construi premisele schi]`rii recomand`rilor de linii de ac]iune.

IV.1. Repeten]ia repetat`

Mihai2 face box de performan]`. Rezultatele sale [colare sunt \ns` submediocre. Repet` clasa. Este \ndrumat s` semute la alt` [coal`. Repet` clasa din nou. Se mut` la o alt` [coal` din ora[. Nu reu[e[te s` se integreze \n colectivul de elevi.Pentru a preveni riscul repeten]iei este \ndrumat c`tre forme de \nv`]`mânt f`r` frecven]`.

Familia nu dispune de un stoc ridicat de educa]ie, este dezorganizat`. Despre tat` se spune c` ar fi violat-o pe sora luiMihai, [i ea aflat` \n prezent \n situa]ie de abandon. Mama l-a p`r`sit deja de ceva timp [i are un al treilea copil cu concubinulactual. Familia trìe[te din salariul acestuia din urm`, lucr`tor \n construc]ii. Mama este \n prezent casnic`.


19

P`rin]i (x) X Interviurile realizate se pune de acord cu FI. De preferin]`,

LE nu particip` la interviurile \n

profunzime pentru a nu influen]a

r`spunsurile prin prezen]`.

Cadre didactice, (x) X Interviurile realizate La interviurile grup, LE e bine s`

[coal`, clas` participe, fiind a[ezat la o mas` sau pe

un scaun din afara cercului format de

subiec]i [i FI, notând reac]iile

nonverbale ale subiec]ilor. De

asemenea, nici cu aceast` ocazie, LE

nu are voie s` pun` \ntreb`ri sau s`

fac` orice afirma]ie…

2 |n mod firesc, „Mihai” nu este numele sù real.

Mihai are ast`zi 16 ani [i este clasa a VI-a. |[i dore[te s` urmeze un liceu cu profil de sport, s` devin` antrenor.

Probabilitatea ca Mihai s` urmeze o rut` educa]ional` dincolo de clasa a VIII-a este deja extrem de mic`.

{ansa sa ar fi probabil s` reu[easc` pe ruta sportiv`, cea pe care a investit toate resursele sale.

Este greu s` judeci care ar fi fost calea de preferat pentru Mihai. Va depinde mult de succesul sù sportiv.

Riscul este \ns` imens, chiar [i \n caz de reu[it` \n box. Mihai nu reu[e[te s` accead` la forme de educa]ie care s` \i

confere o calificare. {coala e[ueaz` de asemenea \n a-i forma o viziune de ansamblu asupra lumii [i vie]ii. Chiar [i \n

cazul optimist al unei cariere de succes \n box, este greu de crezut c` va deveni un bun antrenor: nu are practic deloc o

experien]` [colar` care s` \l ajute s` devin` un pedagog.

Apare \ns` aceast` continu` cùtare de paleative: mutarea de la o [coal` la alta, trecerea la educa]ia f`r`

frecven]`. El deriv` deopotriv` din op]iunile familiei [i din cele ale [colii. Integrarea dificil`, agresivitatea pe care cadrele

didactice o men]ioneaz` \n leg`tur` cu elevul sugereaz` mai degrab` nevoia de consiliere atent`. Este pu]in probabil ca

schimbarea [colii [i repeten]ia s` fi ajutat la integrarea [colar` a elevului. Mai degrab` ele gr`besc un abandon timpuriu

al studiilor.

IV.2. Familia dezorganizat`

Al doilea caz este al unui elev ce a abandonat [coala \n clasa a V-a. Pentru u[urin]a comunic`rii o s` \l numesc

George. Cazul este [ocant prin ramifica]iile cauzale [i poate fi folosit ca exemplu tipic [i pentru renun]area la educa]ie

la trecerea la clasa a IX-a.

George era un elev bun, cu note mari, premiant. |n urm` cu ceva ani, pe când era clasa a V-a, locuia \mpreun` cutat`l [i cu bunica dinspre mam`, cu concubina tat`lui (care lucra \n momentul respectiv \n [coal`) [i cu \nc` doi fra]i.Ne\n]elegerile dintre adul]i au condus la vânzarea casei [i \mp`r]irea banilor rezulta]i. George r`mâne \n grija tat`lui, \nsàcesta, cu o predispozi]ie c`tre alcoolism, cheltuie[te rapid banii [i familia r`mâne pe drumuri.

George nu poate continua [coala: \ncepe s` munceasc`, nu mai are timp. Hainele \i miros, nu are unde s` se spele, \ieste ru[ine s` mearg` al`turi de colegi.

Revine la [coal` patru ani mai târziu. Este \nc` un elev bun. Problemele sunt \ns` majore: este mult mai \n vârst` decâtcolegii sì, s-a obi[nuit s` munceasc`. Renun]` din nou la educa]ie.

La 18 ani, George locuie[te cu bunica, \ntr-un sat din apropiere, [i este barman la un club din ora[ul natal. Are dejaexperien]a a câ]iva ani de munc`. {tie c` f`r` educa]ie nu are nicio [ans` s` \[i schimbe statusul social. Nu vede \ns` solu]ii \nacest sens. Singurul adult care reu[e[te s` \l sus]in` financiar din când \n când este fosta concubin` a tat`lui, acum \n migra]iunecirculatorie, \n Italia.

Cazul lui George este halucinant: elev bun, trebuie s` \nceap` s` munceasc`. Familia [i societatea e[ueaz` \n

a-i proteja copil`ria [i dreptul la educa]ie. El nu ajunge s` ob]in` o calificare [colar`, iar eventualele abilit`]i pe care le

dobânde[te pe pia]a muncii nu au cum s` fie recunoscute.

Revenirea c`tre [coal` este practic imposibil`: este prea b`trân pentru a se reintegra pe ruta obi[nuit` [i prea

tân`r pentru grupurile de la A Doua {ans`. Aceasta din urm`, prin nivelul cursurilor, probabil nici nu reprezint` o

provocare pentru George, cândva un elev bun.

|nc` [i mai surprinz`tor este modul cum George ajunge \n afara sistemului [colar. Istoria sa personal`,

evenimentele ce preced abandonul ini]ial, fac ca acesta din urm` s` fie cât se poate de predictibil. Exist` numeroase

moduri \n care societatea ar fi putut interveni. Sunt mecanisme institu]ionale diverse ce ar fi putu preveni educa]ia:

institu]iile de protec]ia copilului, asisten]a social`, [i, nu \n ultimul rând, [coala. Obiectivul fundamental al sistemului

de \nv`]`mânt este legat de facilitarea integr`rii tinerelor genera]ii \n societate. Din acest punct de vedere, [coala nu putea

s` nu observe situa]ia \n care se afla George. Era responsabilitatea ei de a cataliza interven]ia autorit`]ilor pentru protec]ia

copilului, a comunit`]ii locale (prin intermediul asisten]ei sociale).


20

IV.3. Mimarea trecerii la clasa a IX-a

Pentru „Maria”, renun]area la [coal` a fost treptat`. A terminat opt clase [i s-a \nscris la liceu. Atunci a fost sechestrat`de c`tre prietenul ce \i cump`ra haine [i obligat` s` se prostitueze. A lipsit câteva luni de la [coal`. Dup` ce a g`sit-o poli]ia s-a\ntors la [coal`, dar [i-a dat seama c` era \ns`rcinat` [i nu mai putea s` continue [coala.

Istoria sa personal` mergea de altfel \n direc]ia respectiv`: mama plecase la munc` \n Italia, de unde revenise \ns` \[i\ntemeiase o alt` familie. Maria [i sora sa locuiesc \n continuare cu tat`l, fost boxer de performan]`, lipsit \n prezent de calificare[i care lucreaz` mai degrab` ca zilier. Veniturile acestuia sunt singura surs` pentru cele dou` fete ale sale [i pentru nou-n`scutulMariei. |n cartier, cazul Mariei nu este singular.

Surprinde din nou predictibilitatea situa]iei [i lipsa de reac]ie a [colii. Maria nu este singura elev` care se

prostitueaz`. {coala cu pricina nu este singura \n aceast` situa]ie. Evident, responsabilitatea apar]ine \n primul rând

p`rin]ilor. {coala avea \ns` menirea de a ac]iona, de a atrage comunitatea local` \n rezolvarea unor astfel de cazuri, de

a preveni apari]ia lor. Ca [i \n alte locuri, directorul [i cadrele didactice invoc` salariul mic [i faptul c` nu pot oferi

exemplul personal de reu[it`, acesta nefiind comparabil cu cel al unor personaje interlope care atrag admira]ia elevilor

prin venturi [i consum ostentativ. Aici \ns` [coala ar putea propune modele alternative.

Vasile [i Costel sunt fra]i. Costel, cel mai mare, a abandonat deja [coala de dou` ori \n clasele anterioare: o dat` \nclasa a III-a [i dat` \n a VIII-a. Acum are aproape 18 ani. Ca [i fratele sù mai mic, cu care a fost coleg de clas` \n clasa aVIII-a este \nscris la liceu.

Vasile are 16 ani. Nu a r`mas repetent la [coal`, s-a \nscris la liceu, a fost la ore doar o singur` zi. Acum st` acas`.Spune c` nu a mai mers la liceu date fiind lipsurile materiale: „N-aveam bani s`-mi cump`r haine s` m` duc la [coal`!”

Vasile [i Costel au mers la [coal` \ns` o singur` dat` \n primele trei s`pt`mâni.

Vasile st` acas`, ajut` la muncile din gospod`rie. Costel \ns` lucreaz` cu ziua. Se gânde[te c` ar putea s` se \ntoarc`la [coal` … „acum dac` vine iarna [i n-o s` mai am un loc de munc`... Vreau m`car s` fac 10 clase [i s` ies cu o diplom`

ca s` pot s` m` angajez undeva unde s` iau mai mul]i bani”. Deocamdat` \ns` nu \[i pune problema de a merge la ore: „dac`

tot timpul sunt la munc`, sunt obosit, nu mai pot s` m` scol diminea]a!... dac` vin seara de la munc`.. mai pot s` m`

duc diminea]a la [coal`?!!”

Din motive diferite, Maria, Vasile [i Costel trec \n clasa a IX-a, dar de fapt renun]` la educa]ie. Norma

comunitar`, exemplul din familie, nevoia de bani, toate contribuie la abandon. Formal ei sunt \nc` elevi, \ns` este greu

de crezut c` se vor integra vreodat` \n colectivele claselor din care fac parte.

IV.4. Migra]ia circulatorie

Georgiana a locuit o vreme cu mama ei, \n Spania. Acum au revenit \n România. |n Spania, Georgiana a mers [inu a mers la [coal`. Revenit` \n România are dificult`]i de integrare. Elevii din clasa unde ar trebui s` \[i completeze educa]iasunt mai mici decât ea, [i-a pierdut motiva]ia de a merge la ore, [coala arat` altfel.

IV.5. Implicarea activ` a [colii

Or`[elul Y reprezint` o localitate mai degrab` rural`. Cartierul X constituie o zon` s`rac`, locuit` predominant deromi. Practic nu exist` salaria]i, o bun` parte a adul]ilor se afl` \n Italia sau Spania, pu]ini dintre cei r`ma[i acas` au f`cutmai mult de opt clase. Exist` premize ridicate de abandon [colar, sau de netrecere c`tre liceul aflat \n centrul ora[ului.

{coala din cartier, beneficiind [i de experien]a unor granturi anterioare, reu[e[te \ns` s` men]in` destui elevi \n sistem.Copiii sunt atra[i la [coal` prin activit`]i extra[colare. Unele dintre ele (cum ar fi realizarea de desene pe pere]ii [colii), ofer` elevilorsentimentul c` [coala le apar]ine. {coala devine crea]ie a lor, iar a participa la ore constituie o atrac]ie [i o obliga]ie asumat` activ.


21

Abandonurile nu au disp`rut, dar s-au \mpu]inat, mai ales dac` ]inem cont de caracteristicile comunit`]ii. De regulèle sunt asociate cu repeten]ia repetat` ce duce la a avea o vârst` prea mare pentru a mai putea fi \nscris \n circuitul [colar.

Problema apare mai degrab` la trecerea c`tre liceu, unde elevii din X resimt discriminarea, dar [i discrimineaz` elevii„de la ]ar`”, cei care „miros a brânz`”. |n multe cazuri, abandonul apare dup` clasa a IX-a.

F`r` \ndoial`, \n Y. renun]area timpurie la educa]ie continu` s` fie o problem`. Comparativ \ns` cu alte

comunit`]i aflate \n situa]ii similare, atmosfera prietenoas` din [coal` ac]ioneaz` ca un factor ce diminueaz` amploarea

fenomenului.

V. CAUZELE ABANDONULUI: O TRECERE |N REVIST~

Am folosit exemplele de mai sus pentru a schi]a o imagine a câtorva dintre locurile comune \ntâlnite \n cele

19 studii de caz.

F`r` a insista asupra detaliilor, prezint \n continuare o list` mai lung` a factorilor ce contribuie la determinarea

renun]`rii la educa]ie. Ei sunt \n general comuni pentru abandonarea studiilor gimnaziale sau primare, ca [i pentru

renun]area la educa]ie a trecerea \n clasa a IX-a sau ulterior, \n clasele IX-X. De altfel, [colile care prezint` rate mai mari

ale abandonului [colar sunt cele ale c`ror absolven]i trec \n mai mic` m`sur` de la clasa a VIII-a la a IX-a.

Nu exist` rezultate surprinz`toare. Principalii factori ce favorizeaz` renun]area la educa]ie sunt plasa]i la

nivelul familiei [i copilului. Am cùtat \n cele ce urmeaz` s` insist asupra acelor elemente ce pot fi mai u[or influen]ate,

din interiorul sistemului educa]ional sau la nivelul administra]iei locale [i centrale, astfel \ncât abandonul [colar s` poat`

fi redus.

V.1. Elevul [i familia

Ca oriunde \n lume, principalii factori negativi pot fi localiza]i la nivelul elevului [i a familiei acestuia. Ei

includ:

‡ Dificult`]i materiale. Familiile numeroase, dezorganizate, lipsite de resurse, au probleme \n a asigura

\mbr`c`minte adecvat` tuturor copiilor, resimt uneori nevoia de for]` de munc` pe câmp, \n gospod`rie

(\ngrijirea altor copii, mai mici) sau ca zilier.

‡ Modelul educa]ional oferit de p`rin]i. Cel mai adesea, elevii care ajung s` renun]e la educa]ie provin

din familii \n care p`rin]ii nu au mai mult de 8 clase. Exist` \ns` [i excep]ii. Mai mult, am \ntâlnit destul

de frecvent elevi afla]i \n abandon care \[i doresc s` \[i completeze educa]ia „m`car pân` la 10 clase”, s`

reu[easc` s` aib` o calificare, astfel \ncât s` nu ajung` ca p`rin]ii, simpli zilieri, f`r` mari [anse de reu[it`

\n via]`.

‡ Modelul educa]ional oferit de fra]i este mult mai influent. Familiile unde exist` fra]i mai mari ce au

renun]at timpuriu la educa]ie tind s` reproduc` modelul [i \n ce prive[te fra]ii mai mici.

‡ Dezorganizarea familiei atrage dup` sine dificult`]i materiale. Divor]ul, alcoolismul, violen]a \n

familie sunt semne ce preced adesea decizia de abandon.

‡ Implicarea \n activit`]i aflate la limita legii. Prostitu]ia, apartenen]a la g`[ti de cartier, integrarea \n

re]ele de cer[etorie conduc aproape mereu la renun]area la educa]ie, fiind prezente ca factori demotivatori

mai ales la trecerea c`tre clasa a IX-a [i la \n perioada imediat urm`toare debutului secundarului superior.

‡ Intrarea pe pia]a muncii. Fie c` este vorba de lucrul ca zilier, de activit`]i regulate ca barman, de

prostitu]ie sau cer[etorie, prezen]a pe durata semestrelor [colare \n astfel de activit`]i aduc`toare de venit

constituie elemente de risc ce se soldeaz` aproape mereu cu renun]area prematur` la educa]ie. O solu]ie


22

pentru cei care au nevoie s` munceasc` ar putea fi promovarea unor modele comune \n ]`rile vestice, [i

anume implicarea liceenilor ce au nevoie de resurse pentru a se \ntre]ine \n activit`]i aduc`toare de venit

pe perioada vacan]elor, având o durat` scurt` ca num`r de ore pe zi, precum cele de baby-sitting pentru

o sear`.

‡ |ncrederea sc`zut` \n educa]ie se dovede[te a fi mai degrab` un stereotip infirmat de realitate. Cadrele

didactice tind s` \l aduc` mereu \n prim plan. |n schimb, elevii care au abandonat studiile se raporteaz` la

[coal` ca la un bun pierdut, \i recunosc \nsemn`tatea pentru a avea un status social mai bun, o descriu ca

pe un spa]iu al speran]ei, unde [i-ar dori s` revin`. P`rin]ii prezint` acela[i tip de discurs. Este posibil ca

s` apar` \ns` o \ncredere redus` \n educa]ie chiar \n momentele imediat premerg`toare abandonului [colar.

|n acest sens ar putea fi util ca elevi care au renun]at deja prematur la [coal` s` intre \n contact cu cei afla]i

\n risc de a abandona, povestindu-le care este imaginea lor curent` despre [coal`.

‡ Migra]ia circulatorie nu pare a fi un factor de risc, exceptând familiile deja dezorganizate, \n acest caz

renun]area la educa]ie fiind lipsa resurselor [i nu migra]ia \n sine.

‡ Exist` \ns` probleme importante de reintegrare a copiilor de migran]i ce p`r`sesc sistemul [i apoi se

re\ntorc, la vârste mai mari. Acelea[i probleme sunt reg`site [i \n cazul intr`rii la vârste mai mari \n sistemul

de \nv`]`mânt. Situa]ia ]ine \ns` mai degrab` de sistemul [colar [i o voi discuta \n sec]iunea respectiv`.

‡ Etnia. Cel mai frecvent, elevii care abandoneaz` studiile sunt romi. Exceptând \ns` acele comunit`]i unde

mariajul timpuriu sau furtul de fete se constituie ca norm`, renun]area la educa]ie nu pare a fi determinat`

de caracteristici etnice, cât mai ales de lipsa de resurse materiale.

|n toate \mprejur`rile \n care familia ac]ioneaz` ca factor declan[ator al abandonului elevii \ncep prin a absenta

de la [coal`, diminuându-se totodat` integrarea lor \n colectivul de colegi. Notele ob]inute sunt adesea slabe, iar

contactul familiei cu [coala aproape inexistent. Repeten]ia survine \n majoritatea cazurilor, iar abandonul este previzibil.

V.2. Comunitatea

Comunitatea, ca [i grupul de rudenie sau cel de prieteni, ofer` cì de urmat [i norme sociale care, mai ales \n

cazul unor a[ez`ri tradi]ionale, \nchise, devin reguli comportamentale urmate de to]i. O parte din aceste reguli devin

factori de risc pentru renun]area la educa]ie: m`riti[ul timpuriu, tradi]ia furatului fetelor, interdic]ia de a avea rela]ii de

prietenie cu elevi de sex opus din comunit`]i neagreate de p`rin]i.

‡ Norma mariajul timpuriu ac]ioneaz` ca un factor puternic de stopare a continu`rii educa]iei. Ea este

\ns` prezent` mai rar \n cazul [colilor studiate, fiind mai degrab` un atribut al comunit`]ilor rurale.

‡ Apari]ia unui copil este de asemenea un puternic determinant al renun]`rii la educa]ie, fiind prin

caracteristici mai degrab` un atribut al comunit`]ii decât un act individual. Dincolo de provenien]a din

familii dezorganizate, s`race, tinerele fete ce ajung \n situa]ia de a deveni mame g`sesc de regul` exemple

de predecesoare \n comunitatea \n care locuiesc [i \n care este adesea plasat` [coala.

‡ Lipsa de securitate \n zon`. Exist` comunit`]i unde infrac]ionalitatea fiind ridicat`, cadrele didactice se

feresc s` interac]ioneze cu p`rin]ii, lipsa de colaborare contribuind la cre[terea riscurilor de renun]are la

educa]ie.

‡ Norma non-continu`rii educa]iei dup` clasa a VIII-a. Am \ntâlnit o astfel de norm` \ntr-o singur`

comunitate, un sat apar]in`tor de un mare ora[. |n comunitatea respectiv`, relativ bine conectat` la ora[,

absolven]ii clasei a VIII-a evit` continuarea educa]iei la nivelul secundar superior, motivând adesea absen]a

colegilor care s` continue studiile.

‡ Furtul de fete. |n una din comunit`]ile analizate, absenteismul este extrem de ridicat pentru fete [i cre[te

odat` cu vârsta. Argumentul este dat de obiceiul de a fura fete pentru mariaj timpuriu. Practic este vorba

de o combina]ie \ntre norma mariajului timpuriu [i criminalitate, cu conota]ii etnice (e vorba de o

comunitate de romi).


23

V.3. {coala

|n raportul privind abandonul [i rata de trecere la clasa a IX-a \n [coli din mediul rural, scriam: „Cvasi-

majoritatea cadrelor didactice nu discut` despre responsabilit`]i ale [colii legate de prevenirea abandonului sau de

cre[terea ratelor de trecere la ciclurile urm`toare, exceptând cazul \n care elevii sunt deja \n abandon sau \n pragul

abandonului”. (Voicu et al, 2008: 29).

Aceea[i imagine de neimplicare o las` [i cadrele didactice cu care am discutat \n aceste [coli urbane.

Cvasimajoritatea exemplelor de abandon descrise \n studiile de caz din acest raport sunt cazuri predictibile. Riscul de

renun]are la educa]ie, \nainte de clasa a VIII-a, la trecerea c`tre a IX-a sau dup` trecerea la secundarul superior era

practic evident pentru cei care cunosc mecanismele producerii abandonului [colar. Cu toate acestea interven]ia

preventiv` a [colii lipsea \n majoritatea situa]iilor. R`spândirea acestei situa]ii duce cu gândul la un deficit de formare

ini]ial` (\n cadrul modulelor pedagogice din universit`]i), precum [i la o nevoie de dezvoltare a competen]elor psiho-

sociale \n cadrul programelor de formare continu`.

Exist`, a[a cum spuneam \n sec]iunile anterioare, mai multe cì prin care societatea caut` s` previn` astfel

e[ecuri ale form`rii tinerilor genera]ii. Ele nu ]in neap`rat de [coal`, a[a cum principalii factori ai abandonului [colar

sunt plasa]i oricum \n afara [colii. {coala poate \ns` cataliza acei determinan]i ai men]inerii elevilor \n sistemul de

instruc]iei [colar`, fiind de altfel finan]at` de comunit`]ile locale \n acest sens.

Cadrele didactice sunt, cel pu]in teoretic, \n permanent contact cu elevii, le pot identifica [i diagnostica rapid

problemele, atr`gând aten]ia autorit`]ilor de protec]ie a copilului, spre exemplu, sau asisten]ilor sociali ai prim`riei, sau

ONG-urilor active \n zon` asupra eventualelor nevoi de interven]ie. Interven]ia se poate realiza astfel timpuriu, spre

binele familiilor [i copiilor \n cauz`.

O astfel de atitudine este \ns` dificil de realizat atunci când nu exist` asumarea de c`tre [coal` a unor obliga]ii

de formare, altele decât transmiterea de informa]ii, altele decât cele desf`[urate \n spa]iul restrâns al clasei. |n studiile

de caz prezentate surprinde frecven]a cu care apar exemple contrarii, de respingere a responsabilit`]ilor din afara s`lii

de clas`.

Trebuie notat \n context [i faptul c` \n [colile analizate, ca de altfel \n majoritatea unit`]ilor [colare din

România, \n ultimii ani au fost derulate varii proiecte de dezvoltare [colar`. O bun` parte dintre aceste proiecte au ]intit

explicit formarea competen]elor cu rol \n rela]ionarea cu elevul, \n sprijinirea acestuia pentru a se integra \n colectivele

[colare, \n sprijinirea familiilor pentru a decide asupra rutelor educa]ionale.

Orientarea [colar` [i profesional` reprezint` o alt` valen]` a chestiunii continu`rii educa]iei. Studiile de

caz furnizeaz` material pentru ipoteza c` \n [colile unde exist` discu]ii mai lungi cu elevii \n acest sens, ace[tia reu[esc

s` continue \n mai mare m`sur` educa]ia, f`r` a o abandona imediat dup` trecerea \n clasa a IX-a. La alte cadre didactice

\ns` pare a domni impresia c` „elevii sunt pro[ti”, \mbinat` cu relat`ri degajate despre lipsa de implicare \n orientarea

[colar` [i profesional`.

Repeten]ia repetat` [i frecvent` printre elevii [colii este asociat` cu rate mari ale abandonului \n clasele

V-VIII [i cu necontinuarea educa]iei la ciclul urm`tor.

Integrarea insuficient` \n colectivul clasei de elevi se adaug` la factorii de risc. Aceasta este mai pregnant`

la elevii care \ntârzie intrarea \n sistemul educa]ional sau care prezint` cazuri de repeten]ie frecvent`. |n plus, apare o

zon` de vârst` la care recuperarea post-abandon este dificil`. Este vorba de acei elevi care devin prea b`trâni

pentru nivelul de [colarizare unde ar putea s` se \nscrie potrivit cuno[tin]elor [i abilit`]ilor. Teoretic ei ar putea beneficia

de programele A Doua {ans`, \ns` din punct de vedere practic, la multe [coli, apar probleme de integrare \n colectivul

de cursan]i ai unor astfel de programe, fa]` de care elevii cu abandon mai recent sunt prea tineri.

Familiaritatea mediului [colar apare ca subiect important pentru tinerii ce continu` educa]ia \n clasa a

IX-a \n cadrul altor unit`]i [colare. Uneori calitatea rela]iilor cu profesorii [i cu colegii este una care se constituie \n factor

de \ndep`rtare a elevilor de instruc]ia [colar`. Sunt cazuri de discriminare pe baza mediului de provenien]` – urban, rural,

periferia ora[ului. Acestea se adaug` discrimin`rilor etnice [i celor induse de starea material` a familiei de provenien]`.


24

VI. RECOMAND~RI DE LINII DE AC}IUNE

F`r` \ndoial`, principalii factori de cre[tere a probabilit`]ii de a renun]a la educa]ie sunt localiza]i la nivelul

familiei [i comunit`]ii.

|n cele ce urmeaz` voi adresa \ns` recomand`ri privind linii de ac]iune care pot fi \ntreprinse la nivelul [colii,

astfel \ncât astfel de factori s` fie atenua]i, reducând riscul abandonului indiferent de momentul acestuia (clasele I-VIII,

trecerea la clasa a IX-a, imediat dup` trecerea la clasa a IX-a).

Pentru fiecare dintre aceste sugestii de programe includ scurte descrieri ale scopului, mijloacelor ce pot fi

utilizate, precum [i estim`ri ale ordinului de m`rime a costurilor implicate.

Ordinea \n care prezint sugestiile cu pricina este una aleatorie. Nu exist` priorit`]i absolute (exceptând

obiectivul general al cre[terii responsabilit`]ii [colii), iar aceste ac]iuni nu sunt substituibile, ci sunt complementare.

Nu reiau argumentele pentru fiecare m`sur` \n parte, acestea fiind deja prezente \n textul sec]iunilor anterioare. Accentul

este pus pe preven]ie, dar am inclus [i unele recomand`ri \n ce prive[te reintegrarea elevilor ce au renun]at recent la

educa]ie. O parte dintre recomand`rile respective se reg`sesc \n modele de interven]ie existente. Am sim]it \nsa nevoia

de a le include \n lista de ac]iuni pentru a le sublinia importan]a.

Sunt patru direc]ii mari de ac]iune propuse, având asociate m`suri detaliate \n paginile urm`toare:

1. Integrarea elevilor cu risc de renun]are la educa]ie [i men]inerea acestora \n sistemul [colar: liniile de

ac]iune (3), (4), (5), (7), (8).

2. Cre[terea responsabiliz`rii cadrelor didactice: liniile de ac]iune (3), (4), (6), (11).

3. Reintegrarea elevilor deja afla]i abandon: liniile de ac]iune (1), (2), (5).

4. Monitorizarea st`rii sistemului, pentru a preveni timpuriu apari]ia de crize [i a identifica periodic modific`ri

\n ce prive[te factorii de abandon [colar: liniile de ac]iune: (9), (10).

A[a cum reiese din descrierea lor, liniile de ac]iune se constituie mai degrab` \n exemple de bun` practic`,

implementarea lor putând varia \n func]ie de specificul local.

(1) Flexibilizarea programelor de tip „A doua [ans`” (ADS) -> grupe de vârst`

Linii de ac]iune Cel pu]in \n ora[ele mai mari derularea de programe ADS ]intite pe grupe de vârst` mai mici

(12-16 ani) poate deveni o prioritate.

Similar, \n func]ie de specificul local, se pot dezvolta programe ADS adresate exclusiv tinerelor

mame ce au p`r`sit prematur sistemul educa]ional.

Obiectiv O astfel de m`sur` ar permite recuperarea acelor fo[ti elevi, \nc` tineri, afla]i la o vârst` la care

altfel le este greu s` se integreze al`turi de unele grupe de cursan]i ADS dominate de elevi de

peste 20 de ani.

Costuri Acolo unde exist` deja programe ADS, costurile sunt practic nule. Ele includ doar efortul

suplimentar de a diferen]ia \ntre candida]ii la ADS \n func]ie de vârst` [i de a-i direc]iona pe cei

mai tineri c`tre o anume unitate [colar`/program ADS. Curricula r`mâne practic neschimbat`,

iar la aceast` categorie de vârst` orele se pot programa [i diminea]a.

Implementare Strict administrativ`.

(2) Flexibilizarea programelor de tip ADS -> flexibilizarea programei de studii

Linii de ac]iune Adi]ional liniei de ac]iune anterioare se poate include o flexibilizare a programei ADS, incluzând

echival`ri ale materiilor deja absolvite (cazul elevilor \n abandon \n urma repeten]iei repetate

datorate corijen]elor la o singur` sau un grup de materii), dar [i o atestare a abilit`]ilor profesio-

nale dobândite prin experien]a direct` \n câmpul muncii (exemplul ucenicilor \n meserii

manuale rare, precum producerea de plase de pescuit).


25

Obiectiv O astfel de m`sur` permite recuperarea acelor fo[ti elevi, \nc` tineri, afla]i la o vârst` la care

integrarea \n programe ADS poate fi dificil`.

De asemenea, atunci când elevii ADS sunt la rându-le p`rin]i, scade probabilitatea de abandon

a copiilor acestora.

Costuri Reduse. Acolo unde exist` deja programe ADS, costurile directe sunt practic nule. Apar \ns`

costuri legate de elaborarea standardelor [i normelor metodologice \n care se poate realiza

echivalarea cuno[tin]elor/atestarea abilit`]ilor.

Implementare Strict administrativ`.

(3) Cre[terea atractivit`]ii [colii (ac]iuni cu cost redus/nul)

Linii de ac]iune Activit`]i extra[colare desf`[urate \n [coal` (ac]iuni de renovare/\nfrumuse]are/cur`]ire a [colii;

concursuri sportive; ac]iuni/concursuri de crea]ie artistic`; competi]ii de joc pe computer; etc.)

desf`[urate \n [colile din comunit`]i cu risc ridicat de abandon, precum [i \n liceele care atrag

elevi din astfel de comunit`]i.

Pot fi organizate inclusiv \ntreceri \ntre echipe de elevi constituite \n func]ie de cartierul de

provenien]`.

Toate aceste ac]iuni sau ansambluri de ac]iuni trebuie s` aib` un caracter periodic, pentru a

men]ine continuu elementul de atractivitate al [colii [i a se constitui \ntr-un factor de antrenare

constant` a aten]iei elevilor \n activit`]i legate de spa]iul [colar.

Motivarea pozitiv` a particip`rii poate fi dat` prin acordare de premii simbolice grupurilor de

elevi acre sunt mai performante \n astfel de ac]iuni.

Planificarea ac]iunilor cu pricina poate fi realizat` cu participarea elevilor (dar nu doar a acelor

care NU prezint` risc de abandon) [i a autorit`]ilor locale (acestea pot fi prezente \n faze cheie

ale ac]iunilor, furnizând motiva]ii pozitive atât elevilor cât [i cadrelor didactice).

Obiectiv Cre[terea sentimentelor de apartenen]` la spa]iul [colar, cre[terea atractivit`]i [colii, sc`derea

probabilit`]ii de renun]are la educa]ie.

Cre[terea comunic`rii dintre profesori [i elevi.

Cre[terea sentimentelor de responsabilitate a profesorilor fa]` de destinul elevilor lor.

Prevenirea problemelor de integrare, prin cre[terea comunic`rii dintre elevi.

Costuri Reduse. }in \n principal de mobilizarea cadrelor didactice \n astfel de activit`]i, de capacitatea

managementului [colii [i a prim`riilor de a asigura consumabile adecvate (minge, plan[e de

desen, materiale pentru cur`]enie/renovare, arbu[ti pentru r`s`dit)

Implementare Poate fi realizat` exclusiv prin [coal`, la recomandarea sau solicitarea expres` a ISJ sau poate

beneficia de participarea unor asocia]ii profesionale sau ONG-uri. |n cazul lucr`rilor de

renovare, pot exista donori implica]i \n proiecte de tip CSR, care s` fie contacta]i direct \n acest

sens de c`tre ISJ-uri, prim`rii, [coli. Voluntari din aceste organiza]ii pot contribui la activit`]ile

din [coal`, al`turi de elevi, permi]ând [i transmiterea de modele de via]` de succes c`tre.

(4) Cre[terea atractivit`]ii [colii (ac]iuni cu cost mediu/are solicit` existen]a de granturi)

Linii de ac]iune Utilizarea resurselor [colii pentru atragerea elevilor prin activit`]i de timp liber. Am \ntâlnit \n

[coli diferite elevi care abandoneaz` cursurile cùtând activit`]i de timp liber derulate \n

Internet Café.

Obiectiv Cre[terea sentimentelor de apartenen]` la spa]iul [colar, cre[terea atractivit`]i [colii, sc`derea

probabilit`]ii de renun]are la educa]ie.

Cre[terea comunic`rii dintre profesori [i elevi.

Cre[terea sentimentelor de responsabilitate a profesorilor fa]` de destinul elevilor lor.


26

Prevenirea problemelor de integrare, prin cre[terea comunic`rii dintre elevi.

Costuri Medii. Acolo unde [coala nu dispune de computere/acces la Internet/laboratoare de informatic`

este nevoie de dotarea unit`]ilor [colare.

Implementare Poate necesita implicarea unor donori, ONG-uri, ob]inerea de granturi.

(5) Utilizarea experien]ei celor ce au renun]at la [coal` pentru a preveni sc`dere \ncrederii \n educa]ie

Linii de ac]iune Ar putea fi util ca elevi care au renun]at deja prematur la [coal` s` intre \n contact cu cei afla]i \n

risc de a abandona, povestindu-le care este imaginea lor curent` despre [coal`, cum a decurs

via]a lor post-[colar`.

Fo[ti elevi ai [colii pot fi atra[i s` \[i prezinte istoriile de via]` \n „mini-conferin]e”, \n care

dialogheaz` cu actualii elevi.

Obiectiv Informarea elevilor cu privire la posibilit`]ile de integrare \n societate.

Cre[terea \ncrederii \n sistemul educa]ional.

Reintegrarea celor ce au renun]at la educa]ie.

Costuri Sc`zute. (eventual fo[tii elevi pot primi mici stimulente materiale pentru ac]iune)

Implementare {coala, eventual ONG-uri.

Riscuri „Confiscarea” ac]iunii de c`tre cadre didactice dornice s` vorbeasc` ele \n locul fo[tilor elevi ce

au renun]at la educa]ie. |n astfel de ac]iuni este important ca fo[tii elevi ce au renun]at la [coal`

s` \[i spun` netulbura]i propria poveste, iar actualii elevi s` le pun` \ntreb`ri. Discutarea despre

aspecte din via]a extra[colar` este esen]ial`. Interven]ia cadrelor didactice trebuie s` se rezume

la cel mult stimularea discu]iei.

(6) Metode de cre[tere a implic`rii proactive a cadrelor didactice \n combaterea abandonului [colar [i renun]`rii timpurii la educa]ie

Linii de ac]iune a) Revizuirea (u[oar`) a modulelor de formare ini]ial` a competen]elor didactice (din

universit`]i) prin accentuarea rolului [i metodelor prin care responsabilitatea profesional` se

manifest` \n ce prive[te prevenirea abandonului [colar [i stimularea continu`rii educa]iei

elevilor (orientarea [colar` [i profesional`).

b) Integrarea unor principii similare \n modulele de formare continu`.

c) Oferirea de exemple de bune practici \n domeniu (prin aceste module de formare, dar [i prin

publica]iile adresate cadrelor didactice)

Subiecte specifice ce ar trebui atinse/dezvoltate:

- Metode de a cre[te integrarea [i comunicarea dintre elevi

- Metode de a cre[te comunicarea profesor-elev

- Metode a antrena elevii \n activit`]i extra[colare

- Modalit`]i de a cre[te implicarea [i comunicarea permanent` cu p`rin]ii

- Orientarea extra[colar` a elevilor. Spre exemplu, discutarea de modele alternative privind

ob]inerea de venituri prin activit`]i care pot fi desf`[urate f`r` a constitui obstacole pentru

formarea [colar` (de exemplu: baby-sitting seara, activit`]i de barman/chelner \n sezoanele

turistice etc.)

- Training pentru consilieri educa]ionali, dar [i pentru cadre didactice la modul general

privind reintegrarea elevilor reveni]i din migra]ie circulatorie

- |nt`rirea [i formalizarea leg`turii \ntre [coal` [i serviciul de asisten]` social`


27

Obiectiv Cre[terea responsabiliz`rii cadrelor didactice.

Costuri Reduse, \n cazul revizuirii modulelor de formare.

Pot include dezvoltarea unui program de comunicare având ca scop diseminarea de exemple de

bun` practic`.

Implementare Administrativ`.

Pot include implicarea donorilor interna]ionali sau na]ionali, a unor ONG-uri.

Diseminarea [i stimularea dezbaterii despre cauzele renun]`rii timpurii la educa]ie sunt

elemente cheie \ntr-o astfel de linie de ac]iune [i pot fi realizate ([i) prin intermediul

ONG-urilor active \n domeniu.

(7) Program na]ional de educa]ie sexual` a elevilor, focalizat pe comunit`]ile cu risc ridicat de natalitate la p`rin]i adolescen]i [i cu norme de nup]ialitate timpurie

Linii de ac]iune Program na]ional de educa]ie sexual` a elevilor, focalizat pe comunit`]ile cu risc ridicat de

natalitate la p`rin]i adolescen]i [i cu norme de nup]ialitate timpurie.

Obiectiv Prevenirea factorilor renun]`rii la educa]ie.

Costuri Mari.

Implementare Prin granturi guvernamentale direc]ionate c`tre organiza]ii specializate \n astfel de ac]iuni.

(8) Stimularea administra]iilor locale [i a ONG-urilor de profil s` implice ca voluntari tinerii elevi de clasa a VIII-a [i de liceu proveni]i din comunit`]i cu risc ridicat de abandon \n programe de suport pentru b`trâni [i familii aflate \n nevoie

Linii de ac]iune Stimularea ONG-urilor se poate realiza prin condi]ionarea ob]inerii de granturi guvernamentale

de \ndeplinirea criteriului utiliz`rii de astfel de voluntari.

Obiectiv Integrarea tinerilor cu risc de renun]are la abandon \n ac]iuni comunitare.

Prevenirea factorilor renun]`rii la educa]ie.

Costuri Reduse. Necesit` diseminarea recomand`rii.

Implementare Administrativ`.

Poate presupune \ns` [i extensie prin program de comunicare destinat asisten]ilor sociali derulat

prin organiza]ii de profil.

(9) }inerea eviden]ei situa]iei elevilor afla]i \n fluxuri de migra]ie interna]ional` circulatorie

Linii de ac]iune Fiecare [coal` ar trebui s` men]in` o eviden]` trimestrial` a situa]iei [colare a fo[tilor elevi, \nc`

de vârst` [colar`, afla]i \mpreun` cu p`rin]ii \n strìn`tate, la munc`. Aceasta presupune

contactarea familiilor respective, sau a rudelor acestora [i informarea despre situa]ia [colar`

(\nscris/ne\nscris la [coal` \n ]ara de destina]ie [i nivelul de [colarizare). O centralizare ar trebui

realizat` la nivel de localitate/ISJ.

Eviden]a permite urm`rirea elevilor respectivi [i reintegrarea rapid` \n sistemul educa]ional \n

cazul revenirii \n ]ar`.

Obiectiv Prevenirea factorilor renun]`rii la educa]ie \n cazul revenirii din migra]iune circulatorie.

Costuri Reduse. Necesit` un design adecvat al bazelor de date \n care se realizeaz` centralizarea

informa]iilor.


28

Implementare Administrativ`. Presupune integrarea obliga]iilor de „emigrant tracking” \n atributele [colii,

respectiv ale ISJ.

(10) Designul [i implementarea unui sistem de urm`rire a evolu]iei cohortelor [colare

Linii de ac]iune Implementarea unui sistem na]ional de urm`rire pe termen lung a elevilor, pe genera]ii aflate la

câte patru ani distan]`. Un e[antion na]ional reprezentativ pentru cohorta \n spe]`, mare (de

m`car 5000 de indivizi) urmeaz` a fi investigat, colectându-se informa]ii la debutul clasei I, apoi

\n a V-a, a IX-a, la vârsta de 18 ani, 22 de ani, iar apoi la 32 [i 42 de ani.

Cercetarea se repet` din 4 \n patru cohorte [colare.

Se pot evalua astfel efectele [colii, familiei, comunit`]ii asupra carierei, statusului social, reu[itei

\n via]` de familie etc. Se pot identifica care sunt elementele intrinseci [colii care conduc la

succes, care conduc la renun]area instruc]iei [colare etc.

Astfel se pot informa pertinent politici eficiente \n domeniul educa]iei.

Obiectiv Monitorizarea pe termen lung a factorilor ce determin` abandon [colar

Costuri Mari. Aproximativ 160.000 de Euro pe cohort` [colar` pe val (odat` la patru ani). La ace[tia se

adaug` al]i aproximativ 30.000 de Euro pentru designul instrumentelor de cercetare [i pentru

raportare.

Implementare Necesit` o perioad` de minim un an \n care o echip` de anali[ti competen]i, proveni]i din

mediul academic, realizeaz` designul cercet`rii.

(11) Motivarea prin premiere a cadrelor didactice

Linii de ac]iune |n comunit`]i cu performan]` [colar` redus`, rate de trecere de peste un prag pot fi premiate

prin bonusuri salariale sau premii de diverse tipuri…

Bonusul urmeaz` a fi primit de \nv`]`torii [i profesorii care au predat la clasele respective [i care

mai sunt \nc` \n [coal` (pentru a \ncuraja stabilitatea \n astfel de [coli dezavantajate) sau s-au

pensionat.

Criteriile de performan]` urmeaz` a fi stabilite de finan]ator (comunitatea local` prin

reprezentan]i sì ale[i – Consiliile locale \n cazul [colilor generale [i gimnaziale, respectiv

Consiliile Locale [i cele jude]ene \n cazul Liceelor/[colilor Profesionale ce deservesc mai multe

comunit`]i).

Obiectiv Monitorizarea pe termen lung a factorilor ce determin` abandon [colar.

Costuri Medii. Pot fi finan]ate prin stabilirea la bugetele locale, eventual cu sprijinul bugetului central, a

unor fonduri anuale de premiere.

Implementare Prin ISJ.

Riscuri Date de modul de determinare a gradului de risc. ARACIP lucreaz` \ns` la o astfel de hart`

[colar`. Ea poate fi rafinat` suplimentar la nivel local.

VII. LISTA DE REFERIN}E

Alexandra Beatty, Ulric Neisser, William T. Trent, and Jay P. Heubert, Editors, 2001 Understanding Dropouts:

Statistics, Strategies, and High-Stakes Testing, Washington, D.C.: National Academies Press


29

Christine A. Christle, Kristine Jolivette and C. Michael Nelson. 2007. School Characteristics Related to High School

Dropout Rates, Remedial and Special Education, Volume 28, Number 6, November/December 2007, Pages 325–339

Caroline Dunn, Dalee Chambers and Karen Rabren. 2004. Variables Affecting Students' Decisions to Drop Out of

School, Remedial and Special Education, Volume 25, Number 5, September/October 2004, Pages 314–323

Center for Mental Health \n Schools at UCLA. (2007). Dropout Prevention. Los Angeles, CA: Author.

Doris R. Entwisle, Karl L. Alexander and Linda Steffel Olson. 2005. Urban Teenagers: Work and Dropout, Youth &Society, Vol. 37 No. 1, September 2005 3-32

Pete Goldschmidt & Jia Wang. 1999. When Can Schools Affect Dropout Behavior? A Longitudinal Multilevel, AmericanEducational Research Journal, 36 (4): 715-738

Adrian Hatos. 2009. Riscul abandonului [colar la adolescen]ii din [colile urbane: \ntre constrângeri [i climat

organiza]ional, Anuarul Institutului de Istorie „George Bari]” din Cluj-Napoca - Series Humanistica - Vii – 2009,

pp. 135-146.

Adrian Hatos & Sorana S`veanu. Coord. 2009. Educa]ia [i excluziunea social` a adolescen]ilor din România, Editura

Universit`]ii din Oradea.

Valerie E. Lee and David T. Burkam. 2003. Dropping Out of High School: The Role of School Organization and

Structure, American Educational Research Journal, Summer 2003, Vol. 40, No. 2, pp. 353–393

Camilla A. Lehr, David R. Johnson, Christine D. Bremer, Anna Cosio & Megan Thompson. 2004. Essential tools: Increasing rates of school completion: Moving from policy and research to practice. Minneapolis, MN: University of

Minnesota, Institute on Community Integration, National Center on Secondary Education and Transition.

Mihaela Jigù, coord., 2000. |nv`]`mântul rural din România: condi]ii, probleme [i strategii de dezvoltare, Institutul de

{tiin]e ale Educa]iei, Ministerul Educa]iei Na]ionale [i Funda]ia pentru o Societate Deschis`, Bucure[ti:

140-163 (edi]ia a II-a: UNICEF, 2002).

María Robledo Montecel, Josie D. Cortez & Albert Cortez. 2004. Dropout-prevention programs: Right intent, wrong

focus, and some suggestions on where to go from here. Education And Urban Society, 36(2), 169-188.

Emma J. Martin, Tary J. Tobin & George M. Sugai. 2002. Current information on dropout prevention: Ideas from

practitioners and the literature. Preventing School Failure, 47(1), 10–18.

Lucian Pop, Bogdan Voicu. 2000. Grupuri de risc [i cauze ale neparticip`rii [colare, \n Mihaela Jigù, coord.,

|nv`]`mântul rural din România: condi]ii, probleme [i strategii de dezvoltare, Institutul de {tiin]e ale Educa]iei,

Ministerul Educa]iei Na]ionale [i Funda]ia pentru o Societate Deschis`, Bucure[ti: 140-163 (edi]ia a II-a:

UNICEF, 2002).

Franklin P. Schargel. 2003. Dropout Prevention Tools. Larchmont, NY: Eye on Education Inc.

Bogdan Voicu. 2005. Penuria Pseudo-Modern` a Postcomunismului Românesc. Volumul II. Resursele, Ia[i: Expert Projects.

Bogdan Voicu, (coord.), Ovidiu Voicu, Anca Nedelcu. 2008. Rata de trecere de la un ciclu educa]ional la altul [i rata de absolvire a unui ciclu educa]ional. Perspective la nivelul [colii, Raport c`tre Unitatea de Management al

Proiectelor pentru |nv`]`mântul Preuniversitar, Coordonator Componenta 3, Bucure[ti: CEDU 2000+.


30

{coala nr. 2, DODENI,ora[ BICAZ, Jude]ul NEAM}

Investigator:

Andrei Pârvan

Expert local:

Elena Preda

Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice, dup` cum urmeaz`: l Studiul documentelor existente pe situl web al Prim`riei locale;l Documentarea unor resurse disponibile on-line;l Interac]iuni informale cu diver[i actori locali, observa]ii reie[ite din observ`rile proprii etc. Date statistice

raportate de INS sau MEC au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional. l Informa]iile rezultate din interviuri cu:

m Directorul unit`]ii [colare;m Dirigintele clasei a VII-a din anul [colar precedent, \n prezent diriginte al acelora[i elevi, \n clasa a

VIII-a;m Absolven]i ai [colii \n anul [colar 2008-2009, \n prezent elevi \n clasa a IX-a la liceul din ora[ (interviu

de grup);m Tineri de vârst` [colar`, absolven]i de clase primare [i gimnaziale ce au renun]at la [coal` (s-au retras

sau au fost nevoi]i s` \ntrerup` studiile) (interviu de grup);m P`rin]i ai respectivilor fo[ti elevi ai [colii.

I. DESCRIEREA LOCALIT~}II

I.1. A[ezare [i istoric

Localitatea Bicaz este situat` la confluen]a râurilor Bicaz [i Bistri]a, la \n`l]imea de 423m. Aria urban` este

delimitat` la nord de masivul Ceahlù [i de lacul Izvorul Muntelui, de mun]i \mp`duri]i cu \n`l]imi de peste 1000m.

Figura 3. Bicaz [i \mprejurimile

(Sursa: disponibil` online la http://www.funromtour.ro/media/poza_zona25.jpg)

Prima men]iune documentar` o g`sim \ntr-un document emis de voievodul Radu Mihnea la 10 ianuarie 1625

\ns` exist` dovezi care conduc la ideea existen]ei unei a[ez`ri rurale cu mul]i ani \nainte. Dup` dou` secole (\ntr-un hrisov

domnesc din 1855), Bicazul este aminitit ca târg apoi devine domeniu regal (Decretul nr. 1789/9 iunie 1884, semnat

de regele Carol I).

Localitatea rural` a ie[it din anonimat \ncepând cu 1951, când au \nceput lucr`rile de construc]ie a barajului

pe lacul de acumulare Izvorul Muntelui, cunoscut [i ca Lacul Bicaz. Satul de munte a devenit o colonie muncitoreasc`,

apoi un mic ora[, cu cartiere de blocuri de locuin]e, [coli, biblioteci, muzeu. |n 1960 s-au terminat lucr`rile la acest

proiect gigant [i a intrat \n func]iune [i hidrocentrala de 210 MW „Stejaru”. |n acela[i an, la 26 august, Bicazul a fost

declarat ora[.


32

Figura 4. Cartierele Bicazului

Sursa: http://map.cimec.ro/

|n componen]a lui intr` \n prezent localit`]ile [i cartierele Cap[a, Dodeni, Izvoru Alb, Izvoru Muntelui, Potoci,

Secu. Ele se \ntind pe o suprafa]` de 148,9 km² [i sunt populate de aproximativ 8500 de persoanei (\n unele statistici

8.428, \n altele 8.635, la Recens`mântul din 2002). Din punct de vedere al structurii etnice 96,02% s-au declarat

români, 3,61 ]igani [i 0,37% de alte na]ionalit`]i. Potrivit apartenen]ei religioase declarate, sunt 96,58% ortodoc[i,

1,69% romano-catolici [i sub 1% fiecare de alte religii.

Cartierul Dodeni exist` din perioada de mijloc a secolului trecut, odat` cu demararea lucr`rilor de construc]ie

a Barajului. Este locul ce a g`zduit colonia muncitoreasc`, aerul general al vecin`t`]ii influen]ând definitiv aspectul

viitorului cartier: o duzin` de blocuri \ntr-o stare avansat` de degradare, cu spa]ii comune ne\ngrijite, instala]ii de

\nc`lzire improvizate (co[uri de fum sau guri de evacuare ce ies prin ferestre sau sunt ata[ate pere]ilor exteriori) \ntr-un

peisaj dominat de dezordine [i de[euri menajere.

|n apropierea blocurilor sau chiar printre ele sunt case. Unele mai ar`toase, altele vetuste [i terne. |ntregesc

contextul depozite, hale nefolosite sau foste spa]ii cu utilitate economic` aflate acum „\n conservare”. Iar cifrele sunt

semnificative: \n 3% dintre cl`dirile din ora[ sunt 25% dintre spa]iile de locuit [i domiciliaz` aproape un sfert dintre

cet`]eni.

I.2. Ocupa]ii, angajatori

Economia Bicazului a fost predominant industrial`, dominat` de produc]ia de energie a centralei hidroelectrice

„Stejaru”. La Bicaz func]ioneaz` o fabric` de ciment \nfiin]at` \n 1951 cu scopul de a furniza materie prim` \n vederea

{COALA NR. 2, DODENI, ORA{ BICAZ, JUDE}UL NEAM}

33

construc]iei ulterioare a barajului de acumulare. |n prezent fabrica este de]inut` de c`tre compania german` Carpat

Cement [i valorific` marne [i calcare \n [i de la carierele din zon`. Relevante ar mai putea fi industria de prelucrare a

lemnului, cea alimentar`, activit`]ile zootehnice montane sau piscicultura, cu o vizibilitate mai redus` [i profitabilitate

sc`zut` dup` 1990.

Figura 5. Barajul [i hidrocentrala

(disponibil` online la http://www.primariabicaz.ro/images/stories/mffancyzoom/baraj_bicaz.jpg)

De notorietate na]ional` prin baraj [i central`, Bicazul are [i o pat` de culoare dat` tot de portul Izvorul

Muntelui (localitatea Potoci). Practic, ora[ul este singura localitate montan` din România ce are un astfel de specific,

\ns` importan]a economic`, vizibilitatea [i profitabilitatea acestei \ntreprinderi sunt foarte sc`zute.

Tot despre Bicaz s-ar putea spune c` are o excelent` pozi]ionare strategic`. Este situat la distan]` nu foarte

mare de sta]iunea baleno-climateric` Borsec [i foarte aproape de Izvorul Muntelui, unul dintre principalele puncte de

acces \n Masivul Ceahlù. Turismul de tranzit [i de destina]ie a suferit \ns` o pr`bu[ire brusc` \n ultimii 20 de ani,

\ncerc`rile de revitalizare lovindu-se de iner]ia institu]ional`, lipsa spiritului antreprenorial [i constrângerile

macroeconomice. |n ultimii ani, activitatea turistic` [i agroturistic` manifest` tendin]e de revenire \ns` mai degrab` \n

zonele exterioare ariei urbane, evident mai prietenoase din punct de vedere meto-climatic [i al cadrului natural.

Din informa]iile publicate \n pagina web a prim`riei locale, doar 17% din totalul popula]iei adulte cu

domiciliul \n Bicaz este salariat`. Tot cu rol de exemplu, 10% dintre salaria]i sunt angaja]i \n institu]iile de \nv`]`mânt…

Restul \n industria prelucr`toare (355), comer] (237), transporturi [i comunica]ii (130), energie electric` – termic` - gaze

(111), construc]ii (90), administra]ie (36), finan]e-b`nci-asigur`ri (14). Exist` bic`jeni ce lucreaz` \n Piatra Neam] sau

persoane ce declar` c` nu beneficiaz` de salarii, ajutoare sociale sau alte forme de sus]inere legale [i sunt \nregistrate ca

fiind f`r` ocupa]ie. Dar desf`[oar` diverse activit`]i comerciale de cele mai multe ori informale („Fac bi[ni]`, dom’le!”,

localnic) ori prest`ri de servicii [i alte \ndeletniciri aduc`toare de venit.

|n ultimii 20 de ani, au fost numeroase cazurile \n care cei disponibiliza]i la cerere sau ca urmare a situa]iilor

de for]` major` a \ncasat salariile compensatorii \ns` banii au fost folosi]i complet nechibzuit: achizi]ii de bunuri, \n cea

mai mare parte. Foarte mul]i dintre beneficiarii indemniza]iilor respective nu au avut ulterior nici locuri de munc`,

pu]ini figureaz` \n documente ca fiind pleca]i la munc` „\n afar`” (din spusele bic`jenilor ar fi vorba de circa 9% din

num`rul popula]iei). {i mai pu]ini au \nceput proiecte personale cu scopul cre[terii veniturilor.

|n Dodeni situa]ia este mult sub medie datorit` specificului locuirii, prezen]ei unei comunit`]i rome compacte

[i a num`rului relativ mare de copii minori \n compara]ie cu celelalte cartiere (indicator de s`r`cie). |n plus numeroase

familii \ntregi alimenteaz` fluxul migra]iilor circulatori.


34

I.3. Infrastructur`, utilit`]i publice, transport [i comunica]ii

Cìle de acces c`tre ora[ul Bicaz sunt DN 15 dinspre Piatra-Neam] (27 km), DN 17B [i DN 15 dinspre Vatra

Dornei (131 km) [i Topli]a (112 km). De asemenea, exist` leg`turi pe calea ferat` c`tre municipiul re[edin]` de jude]

\ns` garniturile de tren pentru transportul de persoane sunt \ntr-o stare deplorabil`, nu foarte dese iar durata c`l`toriei

prea mare. |n consecin]`, prima op]iune pentru cei ce nu posed` un autoturism sunt microbuzele ce se succed la interval

de 15 minute.

De[i s-au efectuat investi]ii numeroase la nivel de ora[, starea drumurilor sau a aleilor pietonale las` \nc` loc

de \mbun`t`]iri. Comunitatea \ns`[i este dezavantajat`, datorit` vecin`t`]ii [i percep]iei care exist` la nivelul opiniei

publice din localitate, a[a cum vom detalia ulterior.

Sunt numeroase cazurile locuin]elor de la bloc debran[ate din re]elele de utilit`]i. Atât datorit` \ntârzierilor

repetate a pl`]ilor cât [i a statutului locatarilor. De[i mobilitatea este relativ sc`zut` datorit` precarit`]ii financiare [i

materiale, exist` \nc` numero[i cet`]eni pleca]i la munc` \n strìn`tate. |n egal` m`sur`, spa]ii de locuit nepopulate. {i,

pe de alt` parte, numeroase cazurile unde supraaglomerarea unit`]ilor locative frizeaz` neverosimilul (familii extinse de

câte 10-18 persoane ce ocup` o suprafa]` de maximum 30 m2).

Gestiunea defectuoas` a infrastructurii [i re]elelor publice a f`cut ca oamenii s` se descurce pe cont propriu.

Cei care nu au f`cut-o la timpul potrivit [i-au pus la punct mecanisme adaptative (instala]ii improprii de \nc`lzire, de

exemplu, improvizate sau primitive: godin, sobe din teracot` etc.) or [i-au asumat situa]ia. {i fie nu au instrumente de

interven]ie, fie au renun]at la orice inten]ie de \mbun`t`]ire a ei. (Transportul de ap` menajer` de la un izvor din

apropiere \n cazul unei familii extinse – 16 persoane, pentru uz casnic, igienizare etc.)

Func]ioneaz` \n zon` trei dintre re]elele de telefonie mobil`, televiziunea prin cablu sau cea prin satelit (ambele

cu o foarte bun` rat` de penetrare) [i conexiunile internet. „Avem nevoie, ce s` facem [i noi” spun oamenii, de[i nu uit`

a preciza c` au televizor care abia func]ioneaz`…

I.4. Perspective de dezvoltare

Acesta este probabil punctul \n care situa]ia cap`t` accente dramatice. Dincolo de inten]iile autorit`]ilor

publice locale (sta]ie de epurare [i tratare a apelor reziduale, realizarea de pun]i sau rute de acces pentru pietoni sau

mijloace de transport auto \n punctele mai greu accesibile) sau de reu[itele de pân` acum (modernizare [i reabilitare a

infrastructurii rutiere, extinderea re]elei de canalizare, sal` de sport \n centrul localit`]ii, punct de acces la public la

informa]ie – laborator de tehnologia informa]iei etc.), motivele de \ngrijorare sunt mai numeroase decât cele de

satisfac]ie.

Din cele de pe urm`, poate fi eviden]iat` cre[terea num`rului de turi[ti \n masivul Ceahlù (500% numai \n

ultimii 3 ani), concretizat` prin cre[terea \n calitate [i cantitate a ofertelor [i serviciilor turistice din zon`. Proiectele

sunt aproape inexistente, [i nici a[tept`rile nu par a fi prea mari…

Pe de alt` parte, oportunit`]ile pe care localitatea \n sine (Bicaz) le ofer` sunt \nc` foarte pu]ine. |n ora[ nu

este cinematograf sau teatru, doar Clubul Cimenti[tilor. Cu excep]ia câtorva unit`]i de alimenta]ie public` (fast-food,

restaurante) sau pentru petrecerea timpului liber (discoteci) via]a public` este aproape inert`. Timpul liber poate fi

ocupat doar de distrac]ii „casnice” (televiziune [i calculator, pentru cei au…)! Municipiul re[edin]` de jude] constituie

nu doar atrac]ia principal` ci [i locul unde se realizeaz` un rulaj semnificativ din cheltuieli. {i, \n numeroase cazuri, este

[i surs` a veniturilor.


35

II. DESCRIEREA {COLII

II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective

{coala nr. 2 din Bicaz a fost ridicat` acum 40 de ani, odat` cu cartierul, la vremea construc]iei Barajului [i,

ulterior, a fabricii „de betoane” (cum obi[nuiesc s` se exprime localnicii). Este situat` \n spatele blocurilor, chiar \n coasta

muntelui dar \n centrul comunit`]ii. O cl`dire \n tiparele perioadei, cu s`li de clas` potrivite ca dimensiuni, având pere]i

strâmbi [i un aer fad, f`r` personalitate. La aceasta s-au adùgat (vreme de foarte mul]i ani) lipsa oric`rui interes [i a

celor mai mici semnale pentru reabilitarea cl`dirii sau pentru modernizarea ei.

Figura 6. {coala nr. 2 din Bicaz, Dodeni

(disponibil` online la http://harta.bdne.edu.ro/harta/imagine.html?idUnitateInvatamant=468183)

Schimbarea s-a produs dup` anii 2000, urmare a implic`rii \n câteva proiecte cu finan]are comunitar`

european` [i a unei modific`ri de paradigm`. |n plan administrativ s-au realizate ample lucr`ri de \ntre]inere, a fost

achizi]ionat`/ob]inut` tehnic` de calcul [i mobilier nou etc. Dar cele mai profunde muta]ii au vizat activitatea didactic`.

Figura 7. |n or`


36

Diferen]ele nu sunt \ns` doar la nivelul administra]iei mijloacelor materiale. |n ciuda constrângerilor impuse

de spa]iu, [coala a devenit una vesel`. Copiii au decorat \n manier` proprie pere]ii interiori, [i-au apropriat mediul.

Culorile sunt calde, vii, nu exist` aproape nici un perete f`r` decora]iuni „personalizate” sau alb.

Figura 8. Interior

„Am redecorat spa]iul [colar dup` gust. Uneori, cu idei ap`rute peste noapte”, spune directoarea, zâmbind.

„{i \nc` mai vin! Primarului nu-i place, de exemplu… Dar e munca elevilor. {i dac` lor le place, a[a facem… Cine vine

\n [coal` vede c` e una vesel`”. S-a lucrat f`r` model(e), f`r` surse de inspira]ie. Doar cu inspira]ie!

Figura 9. Interior \n lucru

Exist` sal` de sport, „cu spaliere, cu ce este nevoie” (director). Are necesarul minimal, ba chiar se poate

situa]ia este mai bun` decât \n multe [coli din comunit`]i mai \nst`rite. Biblioteca cu 2500 de volume a fost transformat`

\n Centru de Documentare [i Informare, cu toate dot`rile necesare (mobilier nou, sta]ii informatice, software specializat).


37

Figura 10. Centrul de documentare [i informare

II.2. Reprezent`ri asupra problemelor [colii

|n timp, cu r`bdare [i consecven]`, a fost surmontat` mare parte dintre obstacolele ce apar \n activit`]ile

cotidiene, fie ele didactice, administrative sau la nivelul lu`rii deciziilor majore. R`mân multe lucruri de f`cut iar

ierarhizarea este riscant`.

„Situa]ia social` a cartierului e o mare problem`! Sunt 2 blocuri ghetou. Vin oamenii cu apa de la distan]`,

au gazul tìat… Au datorii, apar probleme de igien`”.

|n cele mai multe dintre familiile cu probleme, cel pu]in un p`rinte este absent. P`rin]ii sunt fie desp`r]i]i, fie

divor]a]i, fie pleca]i (chiar [i amândoi) la munc` \n strìn`tate. Caz \n care copiii r`mân cu bunicii, la rude sau chiar

singuri. Sunt copii care pleac` dup` p`rin]i, al]ii care pleac` odat` cu ei, al]ii de care nu se [tie decât faptul c` (la un

moment dat) apare cineva s` ia dosarul pentru echivalare sau \nscriere la [coli de peste grani]`. {i, datorit` fluctua]iilor

de efectiv, \n toamna lui 2009 au fost comasate dou` clase a V-a.

O a doua urgen]` cu care se confrunt` conducerea [colii \n fiecare an este problema cadrelor didactice. 11 din

20 sunt naveti[ti, cei mai mul]i venind din Piatra Neam]. Când cu ma[ina, când cu microbuzele, când altfel… Tinerii

sau cei mai pu]ini tineri vin s` se titularizeze pentru c` este ora[ apoi \[i depun dosarele de transfer sau solicit` deta[are.

Iar salariul de merit este singurul instrument prin care ace[tia pot fi motiva]i...

{coala se consider` foarte deschis`. Este [coal` incluziv` [i eforturile pentru eliminarea segreg`rii sau pentru

reducerea inegalit`]ilor sociale sunt temeinice. „Copiii sunt trata]i aici pe picior de egalitate dar la liceu n-am cu ce

s`-i ajut. Se resimt diferen]ele, mediul familial neprielnic…” spune directoarea [colii. Iar din acest punct de vedere, nu

exist` diferen]e \n compara]ie cu trecutul: „Nu s-a schimbat mentalitatea!” Spune despre cei de la [coala nr. 1, din

centru (M`rce[ti) c` „au tot ce le trebuie, au bani… Dar \[i amenin]` elevii: Dac` nu \nv`]a]i, v` trimit la Dodeni!”

{i se fac eforturi ca toat` lumea s` fie bine primit` aici. „Facem terapie, consiliere… Nu mai avem logoped”.

[i nici mediator [colar. „Eu le primesc copiii refuza]i de ei, avem autism, sindrom Down, CES. Ei nu-i primesc!” spune

directoarea.


38

Figura 11. Oaz` de lini[te

Din perspectiva cadrelor didactice, exist` probleme [i mai profunde. Ele ]in de capacitatea de \nv`]are [i sunt

foarte evidente la disciplinele unde se sus]in evalu`ri [i test`ri na]ionale. Astfel, se efectueaz` preg`tire colectiv` cei ce

au rezultate [colare mai slabe sau competen]e reduse. Profesorii \i invit` pe cei care-i v`d c` au nevoie dar poate veni

orice… Dureaz` o or` pe s`pt`mân` activitatea de recuperare [i dou` preg`tirea suplimentar`. „Anul trecut, la \nceputul

verii, veneau aproape to]i de la clasele a VII-a [i a VIII-a. Anul acesta sunt 4-5… uneori [i 10 la recuper`ri. {i sunt [i

elevi pe care nu-i duce capul! Asta am observat eu… |[i dau silin]a dar nu pot. Al]ii nu vor… Uneori nici familia nu-i

ajut`”. (profesor)

Foarte multe activit`]i cu elevii. Activit`]i „extra[colare”. Dansuri de societate, dansuri ]ig`ne[ti, diverse

proiecte cu specific ecologic sau de tehnologia informa]iei etc.

Sunt un pic impacien]i. Debusola]i de numeroasele incertitudini referitoare la examenele din var`. {i au o

problem` mare cu lipsurile din urm`…” (profesor)

„Am 3 elevi foarte buni, la clasa a VIII-a. Restul, medii… 2-3 \n ipostaze delicate. {i situa]ia este cam aceea[i

\n toat` [coal`”. (diriginte)

II.3. Rela]ia [coal`-comunitate

„Avem rela]ie bun` cu autorit`]ile publice [i cu cele [colare… Facem proiecte! Muncesc \ns` eu foarte mult…

{coala incluziv`, metode de predare active, adaptarea didacticilor… Acum avem unul la FSE, educa]ie remedial`…”

(director)

|n Dodeni exist` un grad mare de solidaritate social`. Poate datorit` precarit`]ii materiale a celor mai mul]i

dintre locuitori, poate datorit` faptului c` vecin`tatea este la distan]` de centrul localit`]ii sau poate datorit` configura]iei

zonei [i dispunerii imobilelor (oarecum cu deschidere unul fa]` de cel`lalt, având \n centru un spa]iu viran, [coala [i

gr`dini]a).


39

Figura 12. Festivalul de dansuri ]ig`ne[ti

Am men]ionat deja c` exist` o comunitate compact` de etnici romi. Foarte mul]i dintre ei sunt romaniza]i

(pu]ini continu` s` vorbeasc` romani, [i mai pu]ini au con[tiin]a identit`]ii), exist` chiar numeroase cupluri/familii

mixte. Iar \n ideea reacumul`rii de capital simbolic, [coala a \ntreprins demersuri multiple pentru conservarea [i

repunerea \n valoarea a culturii tradi]ionale, revirimentul urmând unor reu[ite cu maximum de vizibilitate \n jude] [i

chiar la nivel na]ional (festivalurile cu specific rom, proiecte de \nfr`]ire institu]ional` [.a.). Demersul a fost benefic [i

a atras [i implica]ii neinten]ionate (Identificarea [i rela]ionarea timpurie cu etnicii romi, ce nu-[i asum` originea decât

când copiii sunt \n clasa a VIII-a [i afl` despre locurile destinate exclusiv lor la liceu).

O contribu]ie semnificativ` \n acest sens a avut-o mediatorul [colar ce a func]ionat \n institu]ie pân` anul

trecut. „Facilita leg`tura cu familiile ce aveau probleme. Cum, necum, avea grij` s` ajung` copiii la [coal`…” (profesor)

[i „ne ajuta mult, când aveam nevoie” (tân`r etnic rom, \n abandon [colar).

„Comunicarea este slab`. Facem tot felul de [edin]e cu p`rin]ii, cu \n[tiin]`ri scrise. {i cu tot cu mediator mai

erau p`rin]i care tot nu veneau”. (diriginte clasa a VIII-a). Iar când nu vin p`rin]ii sau nu sunt \n ]ar`, vin bunicii. Dar

mai rar.

„P`rin]i care \n anii trecu]i nu veneau la [coal` acum vin. Copiii lor anul trecut au terminat cu note mici [i

acum vin s` se intereseze… Rar vin s` vorbeasc` cu profesorul, mai des cu dirigintele. Iar dac` nu vin ei, merg eu: fac

vizite la domiciliu”. (diriginte clasa a VIII-a, titular cu 1 an vechime, 23 de ani)

|ntr-o astfel de situa]ie, familiile sunt receptive. „Dac` merg acas`, spun c` nu [tiu de absen]a copilului. |n

ciuda \n[tiin]`rilor…” Poate c` nu [tiu despre absen]e „dar nu cred c` un p`rinte poate re]ine copilul de la [coal`. Nu

cred c` poate exista mam` care s` fac` asta!” (diriginte)

Un plus de deschidere exist` \n familiile ce au deja elevi absolven]i ai [colii, „\n ciuda faptului c` trebuie s`

\n]elegem [i noi c` nu puteam avea orice… P`rin]ii ne ofer` toate condi]iile, ne ajut` cu tot ce pot!” (elev clasa a IX-a)

Tot conducerea [colii, sus]inut` de asocia]ia de p`rin]i [i alte entit`]i publice, \ncearc` sa atenueze din lipsurile

materiale. E oarecum firesc ca asta s` contribuie la consolidarea percep]iei [colii [i angaja]ilor \n comunitate: „Doamna

directoare e foarte bun`, [i profesoarele. Le mai ]ine câte jum`tate de or` dup` ore, s` le mai explice…” (p`rinte de elev

aflat \n abandon, bunic al unor copii din [coal`)

III. ASPIRA}IILE {I A{TEPT~RILE DE LA INSTRUC}IA {COLAR~

Cei mai mul]i dintre elevi „vin la [coal` pentru c` le trebuie. Con[tientizeaz` c` au nevoie. Nu [tiu dac` le

face pl`cere…” spune un profesor. Simte p`rin]ii elevilor din anii terminali mai exigen]i [i cu a[tept`ri mai mari. Cu

a[tept`ri de note mai mari! Sunt con[tien]i de ceea ce pot copii [i, \n ciuda temerilor pe care le induce \nceputul neclar


40

de an [colar, pentru reu[ita [colar` a copiilor, ar face aproape orice sacrificiu. A se vedea cazul unei eleve care \n prezent

este navetist` (5 km) [i-[i dore[te s` mearg` la liceu la Ia[i, apoi s` studieze medicina.

„{coala reprezint` cel mai important lucru din via]a mea de pân` acum. Serios! Dac` nu a[ fi la [coal` [i nu

a[ \nv`]a, nu ar mai avea rost via]a… N-a[ avea ce s` fac!” (elev`, clasa a IX-a) Tot ea spune c` „dac` nu veneam la

[coal` poate m`turam str`zile sau cer[eam. Dar nu cred c` voi ajunge s` fac asta pentru c` deocamdat` \nv`]. {i vreau

s` \nv`]! Chiar dac` unii dintre colegi spun c` [coala nu te \nva]` nimic… Din contr`!”

„Acum f`r` facultate nu te prime[te nicìeri. Dar venim la [coal` s` \nv`]`m pentru noi!” (elev, clasa a IX-a).

„Dac` n-am avea [coal`, n-am putea munci. Avem nevoie de diplom`!” (elev \n abandon). Pare mai degrab` un refren

sau o afirma]ie inocent` decât o prob` de pragmatism sau de luciditate. Intervieva]ii bic`jeni pledeaz` \n unanimitate

pentru [coal` m`car pân` la sfâr[itul [colarit`]ii obligatorii.

Con[tien]i sunt [i p`rin]ii copiilor „mai limita]i” (diriginte). |n fapt, \n cazul copiilor cu rezultate [colare slabe

este vorba mai degrab` de cli[ee [i de convingeri nu neap`rat internalizate. „{coala e cea mai important`. Apoi munca.

Dac` ai [coal`, ai [i-un salariu mai mare” (p`rinte de elev aflat \n abandon [i ai unor elevi submediocri). Iar aici pot

func]iona teoriile reproducerii culturale: [i p`rin]ii con[tientizeaz` c` trebuie [coal` dar exprim` mai greu \n]elegerea

finalit`]ii [colii sau modul \n care aceasta poate influen]a parcursul social sau profesional: „{coal` e bine s` faci cât vrei.

Dac` \]i dore[ti, dac` iube[ti [coala, dac` vrei s` ajungi cineva…” (un p`rinte) sau „{coala ajut` la mai multe. Chiar [i

la un serviciu care ]i-l dore[ti”. (alt p`rinte). Sau „f`r` matematic` nu te po]i angaja” (primul p`rinte).

„P`rin]ii ne spun c` avem nevoie de ea. C` trebuie s` [tim s` citim, s` socotim!” (elev` \n abandon). „Mama

a spus multe legate de [coal`! Nu vi le-a spus? Zice s` vin la [coal` pentru c` apoi trebuie s` m` bag la munc`. Am nevoie

de carte de munc`…”

Sensibili [i aten]i la \mprejur`ri, adul]ii cu mobilitate mai mare (cuprin[i \n fluxurile migratorii, \n situa]ia

noastr`) par mai lucizi: „|mi doresc s` aib` un serviciu, comod, ca s` poat` trì. |i merge mintea… Aici \n Bicaz nu exist`

posibilitatea a avea un serviciu. Am nevoie de fat` dar aici nu… Nu putem s` v` angaj`m c` sunte]i romi. Exist`

discriminare!” Dar la chestiunea discrimin`rii [i la efectele acesteia vom reveni [i ulterior…

Elevii afla]i acum \n clasa a IX-a spun c` p`rin]ii „exagereaz`”, „ne disper` s` \nv`]`m. Stau pe capul vostru

[i ne tot zic. De[i [tim ce avem de f`cut…” Tot timpul, „ne face capul atât”. „Acum e greu, nu ca la general`”… „Sunt

preocupa]i de note sau mai ales de chiul. De[i, dac` voiam sa chiulesc, o f`ceam dinainte”.

P`rin]ii f`r` instruc]ie ce resimt acut nevoia de alfabetizare exprim`, la rândul lor, regrete tardive: „A fost

greu, ce s` v` zic?! Dar nu mi-e ru[ine. Am [i cer[it… E foarte greu f`r` [coal`… Eu [tiu ce \nseamn`! Am \nv`]at

\mpreun` cu copiii. Cei f`r` [coal` nu primesc nici m`car aten]ie! Dac` a[ fi avut [coal` ajungeam m`car la un serviciu.

M`car femeie de serviciu… Aveam ce s` le dau la copii, le f`ceam condi]ii mai bune”. (p`rinte de elev \n abandon)

Figura 13. Activit`]i extra[colare


41

Grija zilei de mâine [i nevoia de solu]ii pe termen scurt sunt mai la \ndemân` pentru familiile cu pu]ine

posibilit`]i financiare: „|mi doresc de la el s` aib` un serviciu. L-am crescut la bloc, nu [tiu ce [tie s` fac`… A fost la

degaj`ri de lemne, de pietre, la p`dure… A venit cu 3 milioane [i am cump`rat de mâncare” (p`rinte). |n egal` m`sur`,

p`rin]ii se pare c`-[i cunosc prea pu]in copiii („nu [tiu, nu mi-a zis ce vrea”) [i sunt prea pu]in \n m`sur` s`-i motiveze,

s`-i sus]in` [i s`-i orienteze („S` fac` ce vrea el, ce-i place, la ce e bun… eu ce s`-i fac?!” sau „Fata e fat` blând`, face

totul. Ar face de toate, e aprecierea ei ce vrea s` fac`…” – alt p`rinte).

Poate tocmai condi]iile mai vitrege de existen]` (locuire \ntr-un spa]iu supraaglomerat, posibilit`]i financiare

reduse, lipsa de afec]iune – locuirea cu bunicii, unchii [i veri[orul c`s`torit) cristalizeaz` mai bine dorin]ele: „Vreau s`

am cas`, p`mânt, s` fiu ca to]i oamenii. S` citesc, s` am o ma[in`, s` m` duc [i s` vin. S` dau de permis!” (elev \n

abandon, 15 ani). Sau visele: „Mi-a[ dori s` fiu avocat…” (fat` de 17) or „poli]ist de circula]ie” (elev, 16 ani).

Pentru cei care merg la liceu, orizontul expecta]iilor pare mai deschis iar ei se arat` a fi mai pragmatici. Sau

cel pu]in \[i pot justifica op]iunile profesionale pe care le vizeaz` (arhitect, IT, contabilitate, artist). Pentru c` „se câ[tig`

mul]i bani” (mai \n glum`, mai \n serios, „mi-am ales de pe taler banii”) sau pentru c` „la asta m` pricep. {i de mic`

\mi pl`cea!” (alt elev) Sunt vise personale mai degrab` ne\mp`rt`[ite pentru c` p`rin]ilor [i prietenilor „dar prea nu le

pas`” sau nu cred \n ele. „Zic c` avem \nc` 4 ani de liceu, apoi facultatea…”

Obiectivul major este „s` termin`m [coala [i s` ajungem la casele noastre” (elev clasa a IX-a). „La casa mea,

s` nu depindem de al]ii!” (alt elev). Pentru asta consider` c` au nevoie de noroc, [ans`, oportunit`]i (\ntr-o \n[iruire

liber`). S` fie con[tiincio[i [i s` aib` minimum de cultur` general`.

IV. RENUN}AREA PREMATUR~ LA EDUCA}IA {COLAR~

IV.1.Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii din Dodeni

Exist` elevi ai [colii care ajung la olimpiade [colare (din ce \n ce mai mul]i \n ultimii ani, chiar \n condi]iile \n

care s-a optat pentru calitate [i abia apoi pentru excelen]`). {coala a participat la diverse evenimente (competi]ii sportive,

manifest`ri artistice) iar stima de sine a participan]ilor, imaginea institu]iei [i credibilitatea \n comunitate au crescut

progresiv.

|ncep s` fie din ce \n ce mai mul]i elevii care ajung \n pozi]ii de r`spundere sau cu vizibilitate \n societate, nu

neap`rat somit`]i. Absolven]ii devin jurnali[ti, func]ionari \n administra]ie sau \n domenii financiare, chiar medici.

Exist` fo[ti elevi care se \ntorc chiar ca profesori dup` facultate (profesoara de român` de anul trecut, de exemplu). {i

fiind de aici din cartier, e u[or de p`strat (cel pu]in pentru o vreme) leg`turile strânse.

Vorbind despre elevii [colii, exist` practic mai multe categorii:

m circa 70% absolv` [coala general` [i test`rile na]ionale (examenele de capacitate), apoi merg la liceu,

(ulterior la facultate). Aproape to]i \n Bicaz, pentru c` „liceul de aici le ofer` tot ce au nevoie” (director)

[i este prima op]iune a celor mai mul]i dintre elevi. Atât din perspectiva institu]iei cât [i a specializ`rilor.

Pe unii, admiterea computerizat` \i mai trimite [i la liceu la Piatra Neam]... Unora li se aprob`

apropierea de cas`, cu fundamentare temeinic`;

m sunt elevi ce nu se \nscriu, nu particip` sau nu ajung la examenele de la finalul clasei a VIII-a. Cei mai

mul]i dintre ei pe motiv de corijen]`;

m exist` [i elevi ce r`mân repeten]i, de cele mai multe ori pân` \n clasa a VIII-a. {i fie repet` anul (\n cele

mai multe dintre situa]iile pu]ine, de altfel) [i apoi acced \n anul superior, fie renun]`;

m din ce \n ce mai pu]ini, aproape inexisten]i, elevii ce renun]` la [coal` (abandon sau retragere) \n primii

opt ani de [coal`. Iar când se petrece acest lucru, \n cel mai dramatic caz se ajunge la repetarea

consecutiv` a unor ani [i la atingerea vârstei limit` de [colarizare, a[a dup` cum o arat` situa]ia [colii

din Dodeni;

m sunt elevi care ce \[i stabilesc domiciliul \n alt` localitate (din ]ar` sau din afara ei), \n timpul anilor de

[coal`.


42

Din relat`rile absolven]ilor recen]i integrarea este greoaie. Profesorii sunt mai reci, colegii mai pu]in

comunicativi. Efectivele sunt relativ mari (peste 30 de colegi, uneori chiar 45 – cum s-a \ntâmpl` atunci când nu se

aprob` \nfiin]area de clase noi).

Cartierul de provenien]` func]ioneaz` ca un stigmat. „Ne-am considerat discrimina]i, fiind din Dodeni. Se

spunea despre noi c` suntem romi…” (elev clasa a IX-a) Alt` elev` a avut un conflict cu o coleg`. „F`cea glume pe seama

etniei mele… Nu doar despre mine. Nu m-a deranjat c` a spus, ci tonul pe care a f`cut-o… Nu \n]eleg mentalitatea unor

persoane. Suntem oameni [i noi, chiar dac` nu avem aceea[i cultur` sau aceea[i religie. Dumnezeu ne-a creat pe to]i [i

asta nu \nseamn` c` dac` noi avem o alt` religie sau o alt` cultur` s` spunem Vai, uite [i la persoana aia cum se \mbrac`

sau cum…” (etnic rom)

Bìe]ii sus]in c` adaptarea a fost mai u[oar` [i c` nu „discriminarea de la fiecare col]”. Pentru c` [i profesorii

\i trateaz` altfel [i fac diferen]`. Sau „mergi pe strad`, trec de tine, \ntorc capul pe strad` [i discut` despre tine…” Din

fericire pentru ei, conflictele ce exist` sau care doar mocnesc, „nu au leg`tur` cu noi, ci cu oamenii maturi”. (elev etnic

român, clasa a IX-a)

|n una dintre clase exist` o segregare func]ional`: pe un rând stau cei din Bicaz, pe cel`lalt cei de la ]ar`, f`r`

a fi ceva deliberat. „Miros a brânz`, vorbesc cu accent… Deschidem geamurile!” (elev` clasa a IX-a)

Cei care nu sunt integra]i „parc` ar fi speria]i de bombe”, „stau singuri \n banc`”, „nu comunic` [i se \nchid

\n ei” indiferent de ceea ce se \ntâmpl`. Dar cu colegii sunt prieteno[i („ne \n]elegem bine cu colegii, ne ajut`m la teme,

juc`m fotbal” – elev din Dodeni) iar rela]iile \n regul`. |ns` majoritatea interac]iunilor au loc \n cartier („\n centru nu

avem ce face!”).

La liceu predomin` fetele… (Bìe]ii „nu \nva]` a[a de bine”, „pur [i simplu nu le pas`”) [i pentru c` „trebuie

s` avem un viitor asigurat”, bìe]ii g`sesc mai u[or de lucru sau doresc s` plece \n strìn`tate. (elev` clasa a IX-a)

„Unii profesori nu ne prea plac. Vin, predau, pleac` [i nu-i intereseaz`… Poate a[a sunt ei [i noi suntem

\nv`]a]i din general` altfel. E poate greu [i pentru noi, o nou` etap` \n via]`… Pân` ne obi[nuim!”

Absolven]ii [colii din Dodeni cred despre cei „din Centru” c` sunt mai avantaja]i [i mai preg`ti]i. „Dac` [tie

unul din M`rceni, profesorii zic to]i am \nv`]at. „Dac` nu [tie unul din M`rceni, to]i nota 3”. (elev) [i au existat inten]ii

[i ore suplimentare, „cu toat` clasa” pentru a-[i reaminti cuno[tin]ele [i pentru a egaliza cumva nivelul.

Profesorul de chimie locuie[te \n cartier. Este tân`r („sub 30 de ani, vreo 25”) [i „cu el mai vorbim pe-aici”.

Mai este „profesoara de român` cu care am f`cut aici \n clasa a V-a aici. Nu-i prea pl`cea de noi, nu-i pl`cea de noi, c`

eram majoritatea romi \n [coal`”.

Un alt motiv de dezam`gire este inechitatea \n ce prive[te dotarea claselor. Una dintre clasele de a IX-a \nva]`

\ntr-o sal` cu parchet nou, pupitre individuale noi… [i e cam singura astfel utilat`. Alt` clas` a IX-a se afl` \ntr-o sal`

cu „geamuri ce nu se \nchid… intr` frigul… e parchet vechi, sunt pìenjeni. E cea mai murdar`! Am fost [i am chemat

femeile de serviciu… Nu i-a pl`cut dar am \ncercat s` facem mai bine”. (elev`)

Figura 14. Sala fostei clase a VIII-a


43

La nivel declarativ, priorit`]ile pentru elevii de clasa a IX-a sunt clare: „[coala, \nv`]`tura, educa]ia…”

„Trebuie s` [tii!”

Elevii care acum sunt la liceu au format \n urm` cu un an o singur` clas` a VIII-a, prin comasarea a dou` clase

foste a VII-a, datorit` num`rului mic de elevi. Din efectivul astfel rezultat, 3 persoane au fost \n situa]ie de repetare a

anului, iar potrivit statisticilor to]i ceilal]i au mers la liceul din Bicaz (cu profil teoretic sau tehnologic). Din conversa]iile

cu elevii absolven]i reiese \ns` c` sunt 18 \nscri[i actualmente \n clasa a IX-a… Nu a existat abandon [colar.

Exist` \ns` o problem` delicat` cu care se confrunt` conducerea [colii: dorin]a adul]ilor sau fo[tilor elevi ce

au renun]at or au fost nevoi]i s` renun]e la [coal` de a urma programele „A doua [ans`”. Directorul unit`]ii a \ncredin]at

responsabilitatea realiz`rii dosarelor unui astfel de personaj, interesat [i determinat s` beneficieze de instruc]ie. |ns`, \n

ciuda tuturor eforturilor, nu s-a reu[it strângerea num`rului minim de cursan]i ce ar fi f`cut posibil acest lucru!

IV.2.Profilul elevilor care abandoneaz` [coala

Am amintit deja anterior despre structurarea din punct de vedere etnic [i socioprofesional a locuitorilor din

cartier. Implicit, a copiilor ce constituie bazinul de selec]ie pentru elevii [colii. {i, din cele discutate cu profesorii, elevii

sau p`rin]ii bic`jeni, se constat` c` cel pu]in unul dintre p`rin]ii celor afla]i \n situa]ie de abandon este de etnie rom`.

O a doua caracteristic` este situa]ia locativ`. Locuiesc \n spa]ii relativ mici ca dimensiuni (\ntre 24 [i 40 m2)

el pu]in 7 persoane, familii extinse: bunici, unchi, m`tu[i, veri[ori, nepo]i, concubini etc. Coroborat cu precaritatea

financiar`, lipsa orient`rii [colare, o imagine de sine foarte sc`zut` sau cu incapacitatea de a identifica [i valorifica

oportunit`]i, \ntârzie din varii motive debutul [colarit`]ii, \nscrierea \n clasa I având loc undeva \n jurul vârstei de 9 ani.

|n cazul repet`rii anului, o dat` cu cre[terea diferen]ei de vârst` se reduc [i similarit`]ile cu colegi de clas`, concretizate

cu incapacit`]i comunica]ionale sau de adaptare. {i nu rareori, ele mascheaz` dificult`]i de \nv`]are sau dezechilibre

afective, alimentate de c`tre mediul familial [i evidente \n raporturile sociale cotidiene.

Exemplul este cel al unuia dintre elevii intervieva]i, care abia la 11 ani a intrat \n clasa I. A r`mas corigent \n

clasa a III-a [i s-a prezentat la examenul din toamn` la una din cele dou` discipline cu probleme. De programarea

celeilalte zice c` nu a [tiut [i c` nici organizatorii evalu`rii nu au manifestat deschidere a[a cum s-a \ntâmplat \n cazul

unui alt coleg. Fiind prea mare pentru nivelul de [colaritate de la acel moment dat (14 ani \n clasa a III-a), nu a mai

putut fi \nscris \ntr-un nou an [colar.

Mecanismele de interven]ie sunt reduse [i foarte reduse. Trìe[te cu bunicii, tat`l [i concubina, cu v`rul [i

concubina acestuia [i cu unul dintre nepo]i [i cu unul dintre copiii vitregi ai v`rului… 7h30 – 8h00. Apoi ies pe-afar`

la fotbal sau la „box” (sacul cu rumegu[), pân` seara… Trec pe-acas` când mi se face foame. […] Cei care nu mai

venim la [coal` ne facem de lucru. Eu am fost la izvor, al]ii trag lemne sau fân, cu c`ru]a… Ne \nvârtim pe aici,

desc`rc`m ma[ini, mut`m mobil`. Facem ce putem!”

P`rin]ii \ncearc` regrete tardive, combinând disculparea cu mâhnirea. „S-a \ncìerat cu unii-al]ii, a fost prea

târziu când am descoperit. Aveam treab`… [i nu st`team s` urm`resc ce se \ntâmpl` pe afar`! Lumea a zis c`-s

criminal`…” (p`rinte) Sau probeaz` lips` de realism fa]` de bìatul ce acum are deja 16 ani: „L-am trimis ieri la p`dure.

E mic \ns`, nu [tie, s-a pierdut [i l-a g`sit o vecin`. A adus ghebe, am vândut vreo 5 kg apoi am contribuit pe unde am

avut de dat… la [coal`…” (p`rinte). E[ecul parental este \ns` evident [i dureros: „E obraznic! |mi spune [i lumea, am

pândit [i eu… Am preten]ie dar m-a dezam`git”.

Profesorii cred c` schimb`rile sunt prea numeroase [i prea rapide. Despre elevii de acum spun c` sunt „un

pic mai liberi.” (profesor) Cei ce frecventeaz` [coala sunt „mai deschi[i, particip` la diverse activit`]i… To]i elevii,

absolut to]i particip`”. (diriginte)

Despre cei ce au refuzat [coala spun c` „nu-[i continu` studiile un elev care nu dore[te s` \nve]e ci s` câ[tige

bani”. Despre cei pe care sistemul \i refuz`, nu spun nimic…


44

IV.3.Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional

Renun]area la [coal`, \n toate cele 3 forme mai vizibile ale sale (absenteism, retragere de la [coal`, renun]area

la a merge \n clasa a IX-a), sunt \n opinia bic`jenilor, o consecin]` direct` a situa]iei sociale deja descrise anterior. „Sunt

elevi cu p`rin]ii pleca]i \n strìn`tate [i nu-[i mai dau interesul”. (diriginte) P`rin]ii nu sunt \n m`sur` s` monitorizeze

parcursul [colar [i „parc` [i interesul este mult mai sc`zut, sunt dezinteresa]i”.

Altfel, circa 3 sferturi dintre p`rin]i sau dintre tutorii legali sau informali vin [i se intereseaz` despre rezultatele

elevilor. Cei care nu vin sunt p`rin]ii celor submediocri din punct de vedere al \nv`]`turii, cei care chiar nu au mediu

prietenos dezvolt`rii, cu probleme familiale acute.

Un inventar superficial al motivelor ce contribuie la renun]area prematur` plaseaz` pe primul loc \n opinia

p`rin]ilor situa]ia material` dezastruoas`. De exemplu: „Am \mputernicire de la fiic` [plecat` la munc` \n Grecia de

aproape 8 ani, cu fiice aflate \n grija bunicii - NB], de la ambasad` dar la prim`rie nu m-au ajutat. Acolo are acte, medic

de familie, venit foarte mic… Ea pl`te[te chirie [i cât câ[tig` trimite la noi, uneori chiar [i peste 300 EUR. Dar pl`tim

câte 7 milioane la curent, la ap`, la gunoi… Suntem multe persoane [7 \ntr-o garsonier` - NB], trebuie s` pl`tim!

Ajutorul social e de un milion jumate… Iar `la nu-mi ajunge s` iau un costum de haine pentru bìat. […] Am un

televizor, n-am frigider, […] un aragaz mic cu trei ochiuri, [i `la s-a stricat, ne \nc`lzim la un godin. {i nimeni dintre

noi nu lucreaz`, nici unul nu are serviciu”. (p`rinte de copil \n abandon)

Un al doilea motiv ar fi problemele medicale ale membrilor familiei: „Eu a[ fi de acord s` se \ntoarc` la [coal`

dar eu nu mai am nici un fel de sprijin. [Femeia sus]ine c` \n prima parte a [ederii \n Italia, când muncea „la negru” \n

confec]ii, a contractat un cancer pulmonar [i o alt` afec]iune renal` - NB] Dar dac` eu nu stau bine cu s`n`tatea [i nu

am alt` posibilitate. […] Singur` s` stau \n cas` mi-e fric` [i mie. Singur` s` merg pe strad`… Mi-e foarte fric`! Dac`

m` apuc` o criz` [i cad jos? Am mai multe probleme… […] Mi se r`ce[te corpul, \n timpul \n care mi se r`ce[te corpul

nu mai [tiu nimic. Am f`cut com` \n Italia de 3 ore jum`tate…” (p`rinte) \n ciuda luxului de amânunte furnizate,

situa]ia este neclar` [i las` a se \ntrevede o combina]ie de egoism [i orgoliu, cu o oarecare tendin]` de exploatare a

situa]iei: „Ia aloca]ia de pe noi” (fiica). La acesta se adaug` [i iner]ia cronic`: „Dac` copiii mei nu aveau ce mânca azi,

se ocupa [colile, prim`ria, bisericile. Te ajutau enorm! Aici, dac` nu te \nvâr]i sau nu faci nimic… Atât a[tept`m: ajutorul

social”. (p`rinte)

Versiunea copilului prezint` varia]ii [i neconcordan]e: „Am fost \n clasa I aici. Am plecat \n Italia, [tiam s`

scriu [i s` citesc dar pentru c` aveam alt nivel decât al lor m-au b`gat direct \n clasa a V-a. A[a nu am f`cut clasele mai

mici [i n-am putut s` \nv`] cele necesare…[…] Mama a \nceput s` aib` probleme \n Italia [i am revenit \n ]ar`. {i m-a

dat la [coal`… Dar nu am reu[it s` m` adaptez [i am dorit s` o ajut pe mama prin cas`… Ea n-a vrut s` m` lase s` ies

din [coal`! […] M` trezesc la 8, fac curat prin cas` [i \i dau afar` pe restul c` nu pot cu ei. […] Apoi \i ajut pe fra]ii care

se \ntorc de la [coal`”. (elev` \n abandon)

Am insistat pe incapacitatea de adaptare a elevei [colarizate \n clasa I aici iar apoi \n Italia. Spune c` profesorii

de dincolo aveau timp mai mult, explicau mai bine [i era mai interesant. |n acela[i timp, eviden]iaz` \ns` faptul c` (de[i

[tia s` citeasc` sau s` scrie, „era foarte inteligent`, a venit o comisie de 6 profesori s` o vad`” – mama) trecerea direct

la un nivel superior nu a \nsemnat o echivalare perfect` a cuno[tin]elor. „Erau lucruri pe care nu le [tiam, multe

informa]ii…”


45

Figura 15. {coala foarte prietenoas`

O discu]ie de profunzime [i analizarea istoriei personale a adul]ilor furnizeaz` date suplimentare pentru

identificarea unui stoc educa]ional sc`zut: „Nu am avut p`rin]i, sunt venit` din Maramure[… Nu am lucrat niciodat`

dar n-am dat copiii la orfelinat [i i-am crescut singur`”. „Nu [tiu carte” „Sunt desp`r]it` de so] de 22 de ani”. (mam`

[i bunic`) Sau „Am doar clasa I. {i 8 copii. […] [i 6 nepo]i. Locuim to]i 14 \ntr-o garsonier` \nchiriat`”. (p`rinte)

O alt` explica]ie poate fi g`sit` [i \n lipsa de \ncredere \n sistemul educa]ional de la un anumit moment. Sau

\n nevalorizarea [colii, indiferent de condi]ii. „E mare, eu l-am dat la 9 ani \n clasa I. |mpreun` nepo]elul cel mare. […]Nu aveam cu cine s`-l las [pe bìat] \l luam cu mine peste tot, nu aveam cu cine s`-l las… Tat`l lui, concubinul meu,

era foarte agresiv. {i cu copii”. (p`rinte) Informa]ia se coreleaz` cu alte elemente ce \ntregesc profilul afectiv-atitudinal:

„A fost un bìat foarte bun. Ca o fat`, cuminte…”

Despre acela[i copil [i despre posibilitatea relu`rii studiilor, mama spune c` „ar vrea s` se \ntoarc` la [coal`

dar i-e ru[ine. Ce-o s` zic` lumea c` face [coala din nou?” {i motivul apare mult mai bine articulat \n relat`rile fo[tilor

elevi: „S` r`mân eu b`trânul [colii?” (elev \n abandon). De[i „colegii au spus c` e o gre[eal`. - Ai fost prost! Nu conteaz`

c` te f`ceam noi mo[neagul [colii… Colegii ne ajutau, la lec]ii, la lucr`ri”. (alt elev)

Figura 16. Comunicând cu [coala


46

„Majoritatea sunt buni, amabili. Al]ii ur`sc ]iganii… „}âganii cu românii, tot aceia! Aici la noi nu conteaz`,

poate s` fie oricare, ne \n]elegem \ntre noi \n cartier. Dar \n ora[… Nu conteaz` c` ]âganul are [i o inim`, [i ochi”.

(elev) [i gesticuleaz` a lehamite, continuând s` pledeze pentru o alt` atitudine \n raport cu cei ce „mai bronza]i dac`

sta]i la soare” sau care poart` „o hain` mai ferfeni]`”.

|[i amintesc [i despre cogenari sau covârstnici \n situa]ii similare: „Sunt colegi care veneau când doreau ei la

[coal`. |nainte, când era mediatorul [colar, ne mai ajuta… Ne aduceau la cei nec`ji]i câte o saco[`, ne ajutau…” (elev)

„M`car a[a, pentru c` la teme nu prea ne descurcam cu ele… Erau cuvinte pe care nu le \n]elegeam. Aveam nevoie de

explica]ii, de r`bdare”. (elev`)

Chestiona]i despre amintirile pe care le au din anii de [coal`, elevii se sfiiesc s`-[i exprime nemul]umirile.

Spun c` „doamnele ne explicau bine”. |n acela[i timp, „nu prea ni se spuneau notele… |ntrebam [i-mi zicea alte note.

Sau zicea c` spune diriginta”. (elev)

„Venea profesorul de religie de anu’ trecut cu linia aia cu muchii, domnu’! {i-]i tr`gea peste degete, nu la

palm`. Aluminiu peste degete… A v`zut v`ru-mi-o [i m-a \ntrebat. {i-a zis c` vine [i c`…” (acela[i elev)

„Profesoara de român` ]ipa la mine. M-a v`zut c` eram cel mai prost dar st`team cuminte [i mi-a aruncat

cartea de pe banc`. Atunci m-am ridicat, am b`gat banca \ntr-un col] [i-am ie[it afar`…” (alt elev)

Profesorii cred c` atunci când elevii nu vin la [coal`, nu o fac pe motive medicale. Sau pur [i simplu \i trimit

p`rin]ii la treab`, neavând mijloace financiare. Tot \n opinia lor, mai u[or absenteaz` elevii naveti[ti. Mai rar, pentru

c` vin cu microbuzul [colar… Apoi „sunt cei cu probleme familiale. Probabil mai g`sesc [i altceva mai bun de f`cut:

prefer` s` stea s` se uite la televizor, dac` au… Dac` nu, muncesc cu ziua: tìat lemne, prin p`dure”.

Elevii buni vin la [coal`. Nu cred c` cineva st` acas` din pl`cere. Nu din [coala asta… „Azi stau acas` pentru

c` nu au chef… Nu au dorin]e de evolu]ie [colar`”. (diriginte)

Webografie, accesat` \n 20.10.2009:

1. http://www.primariabicaz.ro/

2. http://www.primariabicaz.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=28&Itemid=52


47

{coala cu clasele I-VIII nr. 6 Cartier M~R~}EI,PIATRA-NEAM}, jude]ul NEAM}

Investigator principal:

Andrei Pârvan

Expert local:

Elena Preda


raportate de INS sau MEC au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional. l Ele completeaz` informa]iile prelucrate ca urmare a interviurilor aprofundate cu:

m Directorul unit`]ii [colare;m Dirigintele clasei a VIII-a (din anul [colar precedent);m Absolven]i ai [colii \n anul [colar 2008-2009, \n prezent elevi \n clasa a IX-a la institu]ii de \nv`]`mânt

din ora[, oarecum nu foarte de parte de domiciliu.

Fotografiile din document apar]in arhivei institu]iei [i sunt preluate cu permisiune.



Piatra Neam] este un ora[ de circa 100.000 de locuitori aflat pe valea Bistri]ei, \n nord-estul României. Este

re[edin]` a jude]ului Neam] [i concentreaz` majoritatea institu]iilor publice cu rol administrativ. Din punct de vedere

industrial, \n prezent este al doilea centru industrial al jude]ului iar dup` 2004 \ncearc` un reviriment evident din punct

de vedere economic [i al dezvolt`rii urbane. Beneficiaz` de un cadru natural de excep]ie, fiind amplasat \ntr-un bazin

intramontan, la altitudinea de 310 m, str`juit de culmi \mp`durite, cu \n`l]imi \ntre 460 [i 859 de metri.

Una dintre cele mai vechi culturi existente \n spa]iul românesc este originat` \n apropiere. Continuitatea

existen]ei umane poate fi urm`rit` de-a lungul secolelor, prin perioada geto-dac` (din care exist` fortifica]ii nu departe

de ora[), pân` \n 1387 când este men]ionat sub numele de Kamena (Piatra) \ntr-o list` a ora[elor sub ocupa]ie rus`. |n

anul 1431 apare sub denumirea de Târgul de la Piatra lui Cr`ciun dar statutul de târg domnesc \l prime[te doar \n anul

1453 (Curtea domneasc` de aici construit` de {tefan Cel Mare fiind men]ionat` \n mai multe rânduri: 1552, 1570,

1594). Abia la \nceputul secolului al XIX-lea Piatra se impune ca fiind cel mai important centru urban [i comercial al

]inutului. Apar atunci primele fabrici (hârtie, ]es`turi, cherestea, s`pun, chibrituri, bere etc.) dezvoltarea ora[ului ducând

la construirea cìi ferate Piatra-Neam] – Bacù.

|n 1832 este amintit` prima [coala public` iar \n 1871 se construie[te primul teatru. |n 1859 devine Piatra

Neam], pentru a putea fi deosebit de numeroase alte localit`]i cu denumiri similare.

Dup` primul r`zboi mondial popula]ia ora[ului \ncepe s` creasc`, odat` cu num`rul fabricilor [i atelierelor sau

cu proiectele de sistematizare [i \mbun`t`]irile edilitare. Cel de al II-lea r`zboi mondial a stopat avântul economic iar

pierderilor [i distrugerilor suferite \n acei ani li se adaug` jafurile [i teroarea practicate de c`tre Armata Ro[ie dup`

momentul August 1944.

Perioada imediat urm`toare este momentul \n care se \nregistreaz` o semnificativ` cre[tere a popula]iei. Dup`

reforma administrativ-teritorial` din 1968 ora[ul redevine re[edin]` de jude] [i cunoa[te o dezvoltare din ce \n ce mai

dinamic`. Sunt integrate \n aria urban` zonele limitrofe [i se construiesc numeroase cartiere (\n majoritate de blocuri)

\n zonele periferice, a[a cum este [i cazul cartierului M`r`]ei.


Ritmul este rupt dup` 1990 când, pe fondul contextului economic [i social (\nchiderea fabricilor, cre[terea

numeric` a popula]iei) nivelul standardului de via]` se pr`bu[e[te, situa]ia redresându-se treptat abia \n ultimii ani. |n

acest sens, merit` aten]ie ritmul dezvolt`rii urbei [i cel de cre[tere a num`rului popula]iei, respectiv descre[terea de

dup` schimbarea regimului comunist.

{COALA CU CLASELE I-VIII NR. 6 CARTIER M~R~}EI, PIATRA-NEAM}, JUDE}UL NEAM}

49

Istoria acestor ani poate fi explicat` uzând de dou` elemente, foarte strâns legate \ntre ele: industrializarea

accelerat` (construc]ia platformelor industriale din sudul ora[ului, S`vine[ti - Roznov) [i suprapopularea urban`

(datorit` cre[terii natalit`]ii [i migra]iei de la sat la ora[). Ambele fenomene pot fi fixate \n jurul anului 1960, dup`

construc]ia combinatului chimic \nceput` \n 1958

Cartierul M`r`]ei este „s`rac, plin de oameni care beneficiaz` de ajutoare sociale” (profesor). P`rin]ii sunt

foarte mul]i pleca]i iar copiii r`mân \n grija celuilalt p`rinte (dac` exist`), a bunicilor/rudelor sau chiar singuri. „Din

eviden]ele noastre, cred c` ne \ncadr`m undeva la 30%. Din fiecare clas`, la 20 [i ceva de copii, cel pu]in 6 au unul sau

doi p`rin]i pleca]i afar`…” (director)

Sunt p`rin]i care lucreaz` \n pia]`, zi lumin`. „Când s` te duci la ei [i cum s` vorbe[ti la 10 sau 11 noaptea?

A[a c`, dac` e nevoie… mergem acolo”. (profesor)

Dat fiind contextul economic [i cel social, revin din ce \n ce mai mul]i din Italia sau Fran]a. |ns` cifrele nu

sunt impresionante, undeva la 2% dintre elevii \nscri[i \n anul curent de \nv`]`mânt. Din acela[i motiv, al recesiunii,

s-au \mpu]inat [i cazurile familiilor care anterior aveau o situa]ie financiar` bun`: mici \ntreprinz`tori, meseria[i \n

construc]ii (care \nainte chiar aveau comenzi) sunt mai degrab` rare. Chiar cei care erau \n regul` au situa]ii financiare

grele de le \nceputul recesiunii…

Figura 17a. Localizarea cartierului M`r`]ei pe harta municipiului Piatra Neam]


50


Distan]a dintre Bacù (punct nodal \n zona central` a Moldovei \n materie de leg`turi de comunica]ie sau

oportunit`]i economice) [i Piatra-Neam] se parcurge \n circa o or`. Pu]in mai mult dureaz` c`l`toria pe calea ferat`.

De aici c`tre mun]i (spre Bicaz) mai sunt al]i circa 25-30 km, cu leg`tur` spre Transilvania, 60 de km pe [osea c`tre

Roman [i E 85, circa 45 spre Târgu-Neam] [i apoi \nc` 70 pân` la Suceava. Cel mai apropiat aeroport este cel din

Bacù, fiind un important punct de tranzit \n drumul nem]enilor c`tre locurile de munc` din ]`rile europene.

Figura 17b. Harta regiunii

Harta zonei, disponibil` la http://www.casabilbor.ro/images/harta-turistica.gif

{coala nr. 6 se afl` \n cartierul M`r`]ei, pozi]ionat \n partea de sud-est a municipiului, delimitat de dou`

artere de circula]ie majore care se intersecteaz` \n [oseaua ce duce c`tre Bacù. Altfel, se \ncadreaz` \ntre muntele

Pietricica [i calea ferat` Bacù – Bicaz. |n zon` predomin` blocurile (de 5 sau 9 nivele), construite \ntre deceniile 7 [i

9 ale secolului trecut. Apartamentele sunt mici ca num`r de camere [i suprafa]`, str`zile interioare relativ \nguste [i

aglomerate de autovehicule.

Administra]ia public` local` (cel pu]in \n ultimii ani), a derulat proiecte de reabilitare a infrastructurii rutiere,

a re]elelor de canalizare [i telecomunica]ii. S-au f`cut parc`ri, au \nceput s` apar` locuri de joac` pentru copii iar

tendin]ele de modernizare au adus \ntre blocuri unit`]i bancare sau magazine mai bine aprovizionate. Cet`]enii

beneficiaz` practic de tot confortul urban, de acces la mijloace moderne informare, comunicare [i divertisment.

De aici pân` \n centrul ora[ul sunt cam 15-20 de minute de mers lejer, pe jos. Limita exterioar` a urbei [i fosta

zon` industrial` se afl` la alte 10’ de mers cu autoturismul sau transportul public urban. Pentru c` exist` linii (microbuz,

autobuz, troleibuz) ce poart` c`l`torii atât c`tre punctele de interes comercial sau administrativ cât [i c`tre locurile de

munc`.

|n Piatra Neam], ca [i \n toat` acea zon` a Moldovei, exist` comunit`]i religioase minoritare, neoprotestante

pu]in peste media na]ional`. Reprezentativ` la nivelul cartierul M`r`]ei poate fi cea a Cre[tinilor Adventi[ti de Ziua a

{aptea (ce au o biseric` \n apropierea [colii).


51


Pietrenii spun despre ora[ul lor c` este „Perla Moldovei”. S-a dezvoltat aici un nucleu cultural-artistic (2

teatre, liceul de profil), sunt câteva muzee (de art`, de istorie, de etnografie, Muzeul de Art` Neolitic` Cucuteni),

biblioteci, galerii de art`, 2 teatre, vestigii arhitecturale [i cl`diri de patrimoniu.

De asemenea, s-au diversificat oportunit`]ile de petrecere a timpului liber, de relaxare sau divertisment:

telegondol`, baz` hipic`, stadion, complex de agrement. |n Piatra-Neam] sunt câteva cluburi cu tradi]ie (fotbal, handbal

masculin, volei feminin, baschet) ce furnizeaz` oportunit`]i pentru exerci]iu fizic sau de \nalt` performan]`.

Din punct de vedere economic, lucrurile \ncep a se remedia. „Pe val” sunt investi]iile \n turism \ns` nu am

intrat \n posesia unor date statistice sau a informa]iilor suplimentare. Nici referitor la proiectele de dezvoltare urban`,

nici la planurile referitoare la cartierul unde este situat` {coala nr. 6.



Actuala {coal` nr. 6 a func]ionat mai \ntâi ca Liceu de construc]ii, apoi a c`p`tat denumirea de {coala

General` Nr. 26. Denumirea actual` o are din 2005 iar din 1993 s-a adùgat un nou corp beneficiind de spa]ii [i dot`ri

moderne de \nv`]are. Aici func]ioneaz` [i Gr`dini]a Nr. 2.

Cu excep]ia deja precizat`, „din 1975 [când a fost construit` - NB] \n [coala asta nu s-au f`cut deloc investi]ii,

de nici un fel. Lambriu vechi, tern, rupt… Multe, foarte multe schimb`ri am f`cut”, spune directorul unit`]ii [colare.

A venit aici \n vara anului trecut, „din afar`” (domiciliat \n partea opus` a ora[ului [i anterior inspector [colar) [i „cu

multe insisten]e la consiliul local” s-a reu[it ceea ce se poate vedea ast`zi din afar`: o [coal` urban` obi[nuit` (din punct

de vedere a arhitecturii), vopsit` \n culori vii (tonuri de galben [i maro, c`r`miziu, ocru etc.) cu alei asfaltate sau betonate,

bine \ngrijit`. |n fa]a [colii este un spa]iu verde bine \ntre]inut (despre care urma s` afl`m c` este rezultatul unui proiect

de dat` recent`) iar \n spate acela[i asfalt bituminos ce acoper` \ntreaga suprafa]` a cur]ii.

Fotografia 1. - Arhiva institu]iei

Are garduri metalice, \nalte [i foarte \nalte pe alocuri, parc` pu]in inestetice… Dincolo de ele sunt cele 2

corpuri de cl`diri. Cu s`li de clas` spa]ioase, luminoase, cu laboratoare dotate cu mobilier [i aparatur` specifice:

matematic`, biologie, limba român`, istorie, informatic`, bibliotec` cu aproximativ 9500 de volume, sal` de sport,

vestiare, grupuri sanitare la fiecare etaj (foarte moderne [i foarte \ngrijite).


52


{coala se mândre[te cu o grup` de gr`dini]` cu orar prelungit [i 5 grupe cu orar normal ce func]ioneaz` \n

incinta [colii. La acestea se adaug` o alt` gr`dini]` cu 10 grupe cu program prelungit, tot \n structura [colii, aflat` nu

foarte departe. Ambele asigur` bazinul de selec]ie pentru cei ce sunt integra]i \n clasa I [i (cel pu]in \n toamna lui 2009),

nu au existat (pentru prima oar`, din spusele interlocutorilor) nici un fel de probleme \n realizarea efectivelor sau

normarea cadrelor didactice. „Am avut \ntâlniri cu copilu]ii, le-am ar`tat [i oferta. Mai \ntâi copiilor [i apoi p`rin]ilor!”

(director)

O a doua surs` de satisfac]ii este biblioteca. Pe lâng` stocul valoros de volume, gestioneaz` mijloace de \nv`]are

moderne (software educa]ional), aici fiind organizate activit`]ile specifice.

Cel mai mare motiv de mândrie sunt \ns` cadrele didactice [i elevii, „familia” [i „echipa”. |n ce \i prive[te pe

cei din urm` „cel mai mare câ[tig este c` ne-am câ[tigat de partea noastr` elevii” (director), Consiliul Consultativ al

Elevilor preluând din responsabilit`]i [i mediind comunicarea la nivelul reprezentan]ilor. „Avem de gând s` realiz`m

un sistem de men]inere [i monitorizare a disciplinei. Se vor ocupa de situl [colii, propun deja activit`]i extra[colare sau

alte lucruri pe care le doresc de la [coal`…”

|n prezent, din relat`ri rezult` c` sunt pu]ine probleme disciplinare. „Sunt n`zdr`vani, deh…” (profesor) dar

„sunt ni[te copii buni. {i sunt profesori care-mi spuneau anul trecut: abia a[tept s` m` intru la clasa ta”. (diriginte)

}intele strategicele vizeaz`, pe lâng` rezultatele mai bune la evalu`ri [i examene, perfec]ionarea cadrelor

didactice („organizat, cu descriptori de performan]`”, director). „Pân` acum ne-am ocupat mai mult de calitate \ns`

ne intereseaz` [i performan]a elevilor no[tri”.

|n fapt, elevii [i mediul din care ei provin sunt probabil cele mai vizibile motive de \ngrijorare pentru

conducerea [colii [i pentru cadrele didactice. Datorit` fenomenelor de migra]ie [i implica]iilor demografice, sunt din ce

\n ce mai dese cazurile elevilor de clasa a VIII-a care stau singuri (a[a dup` cum este situa]ia foarte recent al unei eleve

\n prezent plecat` [i ea, definitiv) sau chiar cu fra]i mai mici. Or sunt \n grija unor m`tu[i sau rude care vin s`-i verifice

s` vad` ce mai fac. Iar rudele nu sunt tocmai localnice, venind chiar din comunele \nvecinate sau de la distan]e mai mari,

din jude].

De exemplu, blocul recent modernizat din fa]a [colii g`zduie[te \n prezent fo[ti locatari ai unui cartier de case

sociale (ce fuseser` ini]ial grajduri), \nainte de amenajare. „Locuitori s`raci [i foarte \ncerca]i: [omaj, violen]`, mult

alcoolism, lichid`ri judiciare [i execu]ie judec`toreasc`, divor]. Avem chiar cazuri \n care trebuie s` \i ap`r`m pe copii

de p`rin]i! Vin [i vorbesc urât, vulgar, ca nivel de adresabilitate… Se ceart` peste capul copilului, cu tentativ` de

sustragere pentru \nsu[irea pensiei alimentare”. (profesor)


53

O oportunitate \n acest sens este localul [colii [i cursurile care dureaz`, de regul`, pân` cel târziu la orele 14.

Este mai greu de influen]at [i organizat un orar prelungit pentru to]i copiii [colari \ns` \n sistem „after-school” se pot

organiza activit`]i remediale sau de preg`tire [colar` suplimentar` (teme, cercuri de specialitate, alte activit`]i). Iar

servirea mesei de prânz ar constitui nu doar o bun` strategie de atragere [i men]inere a intereselor [i prezen]ei [colare.

II.2. Reprezent`ri asupra [colii

La schimbarea de management din 2008 „era o [coal` plecat` \n deriv`. {i era un sport la care subscriseser`

cam mul]i… Deja devenise de notorietate ie[irea din uz. […] Climatul nu era nicidecum de munc`. Colegii cu derapaje

s-au pensionat, au plecat… F`cusem un soi de terapie \n fiecare diminea]`. Unii ne mul]umesc [i acum…” spune

actualul director.

„|n sala asta era un col]ar mare. Pere]ii \nchi[i, atmosfera grea… Aici era un bar! […] Femeile de serviciu

abia a[teptau s` fie trimise s` cumpere câte ceva pentru a putea pleca definitiv. Cum s` \[i fac` treaba? Unul dintre

mecanici f`cea taximetrie \n timpul serviciului, cel`lalt presta servicii prin vecini.

Situa]ia s-a schimbat: „Acum vin ei. To]i vor s` fac`, s` aduc`...” R`mân problemele cronice de sistem: lipsa

unei motiv`ri suplimentare, lipsa motiva]iei, vârsta cadrelor didactice. Este \ns` un avantaj mare c` sunt localnice [i c`

(multe) sunt din cartier.

Absolven]ii spun despre profesori c` sunt „buni” dar „zgârci]i la note” [i arbitrari \n evaluare. De asemenea,

ofer` cu generozitate informa]ii detaliate despre unii „care ne jigneau dar ne-au trecut pe to]i, pân` la urm`”.


Cea mai acut` problem` este dotarea material`: „V` vine a crede c` nu avem laptop? Videoproiectorul numai

noi [tim cum l-am luat… Camera de luat vederi prin ac]iuni caritabile [i serb`ri. Nu avem mobilier, am adus noi pentru

bibliotec`. Vrem s` facem un cabinet de limbi strìne. Vrem s` facem o sal` pentru servit masa…”

Cei din clasele mai mari sunt \ns` mai dezavantaja]i. Spun c` nu toate clasele au fost remobilate, c` mai ales

s`lile celor din anii terminali sunt \ntr-o stare avansat` de degradare, recunosc c` nici ei nu sunt foarte disciplina]i [i

grijulii dar sunt unanimi \n a condamna „b`ncile mici” [i incomode.

Absolven]ii spun c` se „descurcau cu temele”. Luau de la unul la altul, mai \ntrebau, se mai \n]elegeau cu

corectorul de rând… (Unul dintre elevii mai „one[ti”, \n ochii profesorului, ce avea responsabilitatea verific`rii temelor

celor de pe rândul sù. Din relat`rile responden]ilor, un mic despot, foarte coruptibil, [antajist [i profitor).

Pentru profesori importante sunt [i condi]ion`rile copiilor [i componenta educativ` cu care provin din familie:

limbaj, atitudine, \ncredere \n educa]ie [i credibilitatea [colii, capacitatea redus` de interac]iune ([i inteligen]a socio-

emo]ional` firav`). „Trìm aici efectul de ser` al educa]iei: una \i \nv`]`m \n [coal` iar \n strad` e[ti nevoit s` ar`]i

altceva decât elegan]`”. (director)


54

Sunt copii hiperactivi, ultradefensivi, cu capacit`]i extrem de reduse de autocontrol. Lipse[te disciplina

interioar` iar p`rin]ii par neputincio[i \n fa]a agresivit`]ii unora dintre proprii copii… Neputincio[i sunt [i cei pe care

societatea i-a validat ca speciali[ti (\n cazul unui copil cu un limbaj \n afara decen]ei [i manifest`ri maniacale obsesiv-

sexuale sau de violen]`). Situa]iile provoac` st`ri de disconfort sau conflictuale (\n comunitate) iar dezamorsarea lor nu

este \ntotdeauna u[oar`…

{coala nu are consilier de orientare [colar` sau profesional`, nici psihopedagog sau psiholog [colar. Totul

este \n responsabilitatea coordonatorului educativ! |n urm` cu un an \ns`, Centrului Jude]ean de Resurse [i Asisten]`

Educa]ional` i-a fost solicitat un profesor itinerant. Anul trecut erau 4 copii cu probleme, \n toamna aceasta 25. „Stresul,

agita]ia, alienarea cresc [i alterarea psihicului se accentueaz`…” (director)

Exist` [i elevi cu cerin]e educative speciale. A fost mai greu pân` s-a asimilat ideea [i pân` s-au obi[nuit ceilal]i

cu ei. Acum, face parte din normalitate.


Un specific al {colii nr. 6 din Piatra-Neam] este vecin`tatea foarte apropiat` a blocurilor. Doar câ]iva metri

despart cl`direa [i terenurile [colii de blocurile ce o \mprejmuiesc, aceast` distan]` reducându-se pân` chiar la 200 de

cm, pe alocuri.

Vecin`tatea uman` a fost \ns` mai greu de apropiat. P`rin]ii \nc` vin greu la [coal` [i acum, date fiind

condi]iile. Dar \n urm` cu un an, percep]ia institu]iei era dezastruoas`, \n condi]iile pr`bu[irii economice anterioare,

\ncrederea \n [coal` la cote foarte sc`zute. Lipsa de preocupare [i de interes vizau \ns` [i proprietatea [colar`: „Lunea

diminea]a, era groaznic! Pahare, cutii de bere, scutece… |[i f`ceau week-end-ul la picnic, \n spa]iul [colii. Acum aflu

c` dup` proiectul OAZA DINTRE BLOCURI, numai’ dac` v`d locatarii pe cineva c` d` târcoale se iau de el...”


„Tot cartierul e problematic! Pe elevi am reu[it s`-i atragem cu break-dance”, cu vorba bun` [i cu preocupare

pentru problemele lor. Cu oferte de dansuri, concursuri, sporturi… Mai rar, cu un suc [i un fursec, sau cu un pachet

pentru cei nevoia[i!

|n timp, „oamenii au \n]eles c` [ansa de reu[it` e prin [coal`. {i-au devenit partenerii no[tri, s-au organizat

\n asocia]ia p`rin]ilor [colii [i decid destina]ia fondurilor potrivit intereselor lor. Acum sunt consulta]i tot timpul [i

suntem \mpreun` o echip`!” spune directorul [colii.

Exemplar` este mobilizarea \n privin]a copiilor de gr`dini]`. Conducerea [colii a pornit demersurile pentru

\nfiin]area de grupe noi, chiar \n lipsa mijloacelor financiare. Iar p`rin]ii au hot`rât ca ei s`-[i procure materialele

necesare, doar s` \[i lase copiii aici.

Exist` \n zon` [i o rivalitate mut`, cu {coala nr. 2. Acolo exist` o baz` material` superioar`, un marketing mai

bun. „Se mai duceau dintre absolven]ii clasei a IV-a se mai duceau… Anul acesta \ns` vin ei la noi. Sau se \ntorc cei

neintegra]i de acolo, \n clasele de fi]e…” (director).


55


Foarte greu s-a lucrat cu reprezentan]ii din structurile administrative ale ora[ului. Abia dup` 30 de ani s-au

alocat fonduri necesare renov`rii.

II.4. Aspira]iile [i a[tept`rile de la instruc]ia [colar`

„Pentru mine [coala nu reprezint` nimic dar [tiu c` dac` nu mergi la [coal` nu cre[te bila”. Bìatul are

constitu]ie sportiv`, e bine legat, tr`deaz` gesturi de om matur [i stârne[te respect \n ga[ca din jurul sù. „Noi am avut

via]` grea, am \ndurat multe, ne-am mi[cat mult [i [tiu ceea ce zic…” „Am trecut prin greu [i am \nv`]at s` ne \ncuraj`m

unii pe al]ii”.

La [coal` „cred c` to]i venim oarecum din obliga]ie” adaug` un cogenar, fost coleg [i bun prieten. „Nu, nu

eu chiar vreau s` vin la [coal`”, \l contrazice primul. „Dar sunt de acord c` ceea ce am f`cut noi la [coal` nu are cum

s` ne ajute prea mult \n via]`. Nu-]i trebuie [coal` pentru meserie” dar la [coal`, dac` tot au venit pân` acum, n-au

f`cut-o pentru bani. Ci pentru prieteni, pentru a se mai lumina [i a \nv`]a lucruri.

„Nu au motiva]ie… Poate c` v`d \n jurul lor cum merg lucrurile, p`rin]ii care nu au servicii, oameni cu

diplom` de facultate la fel”. (profesor)

Iar p`rin]ii „las` totul pe ultima sut` de metri, cu dou` luni \nainte de examene”. (diriginte). Chiar [i atunci,

\i controleaz` rar, superficial. „Lips` de timp, de interes…”

„Veneam la [coal` s` nu m` mai sâcâie mama la cap”, spune un altul. „P`rin]ii ne zic s` mergem la [coal`,

s` nu ne apuc`m de bùt sau de fumat”. „Ne fac capul calendar!” Sau insist` s` le aminteasc` faptul c` nimeni nu

angajeaz` tineri f`r` [coal` [i diplom`.

„P`rin]i ne asigur` necesarul. Ne dau bani”. „Muncesc pentru noi” [i zic c` „dac` nu \nv`]`m, ne trimit la

stân`”. Iar dac` \nva]`, le-au cump`rat calculator, biciclet`, altele… „Pentru noi sunt stimulente, nu recompense”. Dar

unele sunt „cheltuieli inutile… Acum un calculator nu ne folose[te la foarte mare lucru”. (elevul mai matur, cu statut

de lider al grupului).

Absolven]ii clasei a VIII-a consider` \nc` matematica, româna, geografia, sportul [i engleza „materii u[oare”.

„La englez` aveam o doamn` tân`r`, dr`gu]`”, „comunicativ`”, „[tia s` explice”, „ne \n]elegea” [i „punea note pe

merit”. „}inea la disciplin` [i nu discuta!” „Cea dinainte venea [i se juca pe telefon, noi ne b`team joc de ea [i \i f`ceam

faze dure”, farse, unele foarte jenante…

Discu]ia cu fo[tii elevi de clasa a VIII-a fost un moment de rela]ionare profund`, extrem de sincer [i de deschis.

Foarte dezinvolt, admit c` [coala le deschide ochii [i \i ajut` s` [tie „lucruri, s` avem cuno[tin]e” dar c` pentru a reu[i

\n via]` e nevoie s` ai dorin]a, ambi]ia, perseveren]a, d`ruirea. „{i s` [tii când s` renun]i!”


56

Ca tineri liceeni [i foarte buni prieteni, exprim` o nemul]umire major`: „anturajul de la licee”. Vorbesc despre

ghiozdanele pe care nu le mai g`sesc la locul lor sau deloc. Despre atitudinea pe care sunt nevoi]i s` o aib` \n fiecare zi.

„De ce trebuie s` te a[tep]i mai \ntâi s` fii b`tut sau scuipat? Când intri \n curtea liceului la noi, te ui]i ca-n jungl`! Se

prepar` pe fa]`… [droguri u[oare, ilegale - NB]” Iar personalul administrativ sau de \ntre]inere face acela[i lucru,

consumând \mpreun` cu elevii.

III. RENUN}AREA PREMATUR~ LA EDUCA}IA {COLAR~

III.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor

Directorul [colii spune c` exist` relativ pu]ine performan]e [colare. Promovabilitatea se situeaz` undeva pe la

85 - 88%, cu excep]ia anului [colar trecut când a fost de 100% pentru elevii care au [i sus]inut test`rile na]ionale.

|n fapt, experien]a din aceast` var` este plin` de con]inut. Un grup serios de elevi avea foarte multe absen]e.

Se mai adunaser` numeroase acte de indisciplin` [i notelor foarte mici a[a c` o adoptarea de m`suri urgente a fost

imperativ`. Cu mult tact [i inspira]ie, au fost canalizate capacit`]ile artistice [i sportive ale elevilor, s-a consolidat

imaginea de sine [i (cu o motivare constant`) au reu[it s` „intre” \n evalu`ri, apoi s` absolve.


Cei mai mul]i au dorit s` ajung` la liceul cu profil auto, la „electroautomatiz`ri”. Un grup compact, mai

numeros, este [i la „bio-chimie”, mediile de peste 7 ajutându-i s` beneficieze de prima op]iune. Iar aici lucrurile difer`

doar pu]in de anii trecut, când cam jum`tate dintre ei mergeau la liceu [i jum`tate \n fostele [coli de Arte [i Meserii,

potrivit spuselor profesorului diriginte.


57

Cei de la liceul auto sunt \ncânta]i de activitatea practic`. De ma[ini, ma[in`rii [i aparate, chiar dac` (pentru

moment) doar s-au f`cut instructajele. Mici motive de nemul]umire au fa]` de numero[ii elevi naveti[ti [i provinciali

sau num`rul redus [i de calitatea colegelor…

La liceu au descoperit profesori uneori foarte severi dar [i unii exagerat de permisivi. Au identificat

vulnerabilit`]i ale sistemului când au descoperit elevi cu note mari dar f`r` competen]e sociale sau capacit`]i de \nv`]are

deosebite ce „au intrat u[or la liceu” [i acum se bucur` de favoruri.

Altfel, din relat`rile profesorilor, eventuala renun]area la [coal` se \nregistreaz` \nc` de la jum`tatea clasei a

VIII-a. Unii ajung s` repete anul, [i poate s`-l repete \nc` o dat` din cauza absen]elor sau notelor extrem de mici.

Interesul se pierde, capacitatea de \nv`]are asemenea, dispare orice motiva]ie [i finalitate…

Provenind din familii s`race, o foarte bun` parte dintre elevi caut` acea continuare a [colii care „s` le dea o

bucat` de pâine” (director), sau calificarea necesar` s` se angajeze undeva. Dac` fundalul familial este unul dezorganizat,

adesea se pare c` dispare [i dorin]a pentru ceva mai bun, inclusiv pentru dobândirea unei anumite situa]ii profesionale.

O component` vulnerabil` este cea a etniei rome. |n primul rând, manifest` un mai mare poten]ial de risc \n

ceea ce prive[te abandonul [colar. |n al doilea, este situa]ia social` nebuloas` ([i nu rareori, ocult`): „Vin cu Mercedesurile

la [coal` [i \nscriu copiii s` ia ajutorul social. Dar dup` ce iau hârtia, nu-i mai vezi. Iar dac` \i refuzi sau le ceri ajutorul,

fac aici un scandal…” (profesor). Pe de alt` parte, este gradul mare de mobilitate, ceea ce afecteaz` participare [colar`.

{i nu \n ultimul rând, percep]ia social` despre valorile pe care le promoveaz` la nivelul comunit`]ii [i [colii.

Chiar dac` nu au rezultate [colare deosebite, merg mul]i elevi la liceul de art`. Cei capabili din punct de

vedere al efortului [i str`lucitori la anumite discipline sportive, merg la liceul cu clase de profil. A existat [i „un elev

respins anul acesta la liceul militar din Câmpulung Moldovenesc la proba psihologic` eliminatorie” (director). Altfel,

pu]ini pe filiere „voca]ionale”. {i mai pu]ini la teologie…

„Sunt destul de pragmatici!”, spune un profesor. „Aleg [colarizarea gratuit` sau costuri cât mai reduse, acolo

unde sunt uniforme”, probabil tot din dorin]a de a reduce costurile. Sau „liceul auto pentru a [ti s` conduc o ma[in`,

s` o fac [i desfac. Dac` mi se stric`, s` nu m` mai duc s` dau bani”. (absolvent)

„M`car s` termin`m 12 clase”. „Dac` pot [i se poate, [i facultatea”, „Pân` la cap!” spun actualii elevi de

clasa a IX-a dar asta \i \ngrijoreaz` mai pu]in, pentru moment. Iar dac` va fi facultate, „mecanic`”.

Cu o singur` excep]ie, a unuia nemul]umit de repartizarea computerizat`, to]i au ajuns acolo unde [i-au dorit

\nc` din clasa a V-a, spune dirigintele. Pentru c` \[i aduce aminte de op]iunile lor exprimate \n scris atunci [i ele concord`

pân` la suprapunere cu realitatea prezent`.

R`spunsurile lor, bìe]i fiind [i \n condi]iile recesiunii economice sau a situa]iei urbei din urm` cu nu foarte

mul]i ani, sunt oarecum intrigante. „Eu \mi doresc meseria tat`lui: frigotehnist”. „Dac` nu m` descurc s` am un atelier

sau un service auto, m`car \n construc]ii”, spune un altul. „Cum m`car?” exprim` nedumerirea bìatul pe care l-am

perceput ca fiind liderul grupului… „Crezi c` e u[or?” „Visul meu e s` am o familie! Restul… Po]i s` faci din orice o

art`. O pasiune… Asta e pasiunea mea!”

Am cerut detalii, dep`[ind limita invaziunii. „Eu desenez, pictez… Nu mai [tiu cum s-a \ntâmplat. Creez

muzic`, [ti]i deja povestea… Mi-am dat seama c` numai uitându-m` la desene animate re]in [i pot comunica foarte u[or

\n limbi strìne. Apoi mai e ceea ce noi facem aici, individual… M` rog… Parkour!”

Exist` prea pu]ine date despre evolu]ia absolven]ilor dincolo de accederea la liceului. „Din câte cunosc, pu]ini

se duc mai departe. 25%..”. (director) Majoritatea abia a[teapt` s` termine [i s` câ[tige ni[te bani. |n propor]ie

covâr[itoare, afar`, [i datorit` situa]iei financiare a familiei.

Cei care absolv` [i facultatea „sunt foarte bine realiza]i” (profesor). Activeaz` \n puterea judec`toreasc` sau

\n magistratur`, \n for]ele armate sau \n administra]ie, unii chiar la Bruxelles. Dar „performan]ele noastre nu se

\nregistreaz` neap`rat la olimpiade” (director) sau prin plasarea „for]ei de munc`” (profesor). Investi]ia este \n imaginea

de sine cre[te, nevoia de validare a valorii personale (concursurile Kangaroo, de exemplu) sau a credibiliz`rii institu]iei.

„Nu mai sunt copiii problematici de la 6!” (director).


58

III.2. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala

|n opinia profesorilor de la {coala 6, abandonul propriu-zis se \ntâmpl` \n clasa a VIII-a, cam pe la jum`tate.

Acum se autoselecteaz` cei cu interes [i preocupare pentru examene sau pentru continuarea la un liceu bun. Pân` \n

clasa a VIII-a exist` modalit`]i de a trece clasa, de a sc`pa de corijen]e [i p`rin]ii reu[esc cumva s`-i trimit` pe copii la

[coal`. Chiar dac` ajung s` repete clasa, refuzul sistematic \nc` nu este manifest…

|n [coal` exist` \nc` repeten]i. Au disp`rut pân` la sublimare fenomenele precum abandonul [i (anul acesta)

nepromovabilitatea (coroborat` cu absenteismul masiv). Iar chestiunea de pe urm` este cu atât mai onorabil` cu cât cei

ce erau \n situa]ii delicate au fost cei care au ac]ionat. „Ei \ntre ei au organizat, s-au \n]eles… profesorii i-au ajutat, au

f`cut preg`tiri suplimentare…” (director)

„P`rin]ii nu [tiau, \n mare parte, situa]ia lor”, din variate motive (lips` de interes, lips` de la domiciliu,

mimare), spune dirigintele. {i dincolo de motivele \nf`]i[ate \n prezentarea cartierului [i a locuitorului sì (\n debutul

materialului) este evident un deficit de aten]ie pentru cei (\nc`) mici. Acestuia i se asociaz` caren]e emo]ionale, lips` de

suport afectiv, acceptarea [i aprobarea de care puberii au mare nevoie.(„{ti]i doamna, eu nu-s a[a de rù. Fac cur`]enie,

fac mâncare, nu beau, nu fumez… M` bucur când \mi spune]i o vorb` bun`”, \[i aminte[te dirigintele vorbele unui elev

care f`cea naveta la o distan]` apreciabil` [i care avea ambii p`rin]i \n strìn`tate, la munc`).

III.3. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional

„Nu m` trezeam diminea]a. Sau nu veneam. Plecam de la o or` sau dou`, zilnic. De la ultima. Plecam câte juma

de clas`, uneori chiar [i fetele…” spune unul dintre elevii care au fost \n pericol s` nu poat` sus]ine testelele na]ionale.

„Se duceau unul la altul, pierdeau noaptea la calculator. Veneau la [coal` apoi [i spuneau c` s-au culcat la 5,

c` nu s-au putut trezi”, confirm` dirigintele.

Cel pu]in 7 dintre bìe]i, to]i colegi de clas` [i prieteni se aflau \ntr-o ipostaz` asem`n`toare. „St`team acas`,

jucam fotbal \n curtea [colii, mergeam la biliard sau la alte jocuri”. Admit c` „nu ne plac unele discipline” [i vorbesc

despre ore la care toat` clasa pleca, a[a cum era cazul latinei.


„Era cât pe ce” s` renun]e la [coal` recunoa[te unul dintre ei. Nu-i mai pl`cea [i nu mai avea atractivitate…

„Poate nu [tiu eu la [coal` dar [tiu s` fac multe alte lucruri pe care al]ii nu le [tiu: s` vorbesc, s` fac lucruri \n via]`. Când

eram mic, vorbeai cu mine precum cu un om mare…”

Din experien]a didactic` [i de via]` de pân` acum (58 de ani, 37 de activitate didactic`), dirigintele crede c`

\n momentul \n care chiar renun]` la [coal`, decizia apar]ine copilului, \n ciuda regretului p`rin]ilor. Uneori, \n

\nfierbântarea vârstei, el creeaz` un scenariu oarecum conspira]ionist, pe care-l amplific` \n dramatism… Iar \n condi]iile

evazionismului [i dubl`rii realit`]ii, \ntoarcerea la [coal` este cu atât mai pu]in posibil`: „M` duceam \n scara blocului

[i o luam [i o aduceam la [coal`”. (diriginte) P`rin]ii ridicau din umeri, a neputin]`…


59

Tot dirigintele relateaz` cazul unei alte eleve care, neavând tat`, iar mama fiind plecat` \n Italia, st`tea cu

bunica. „Am fost la u[`, am b`tut ce am b`tut… Au deschis, pân` la urm`. Fata era \n pat la ora 2 [i s-a b`gat \napoi

\n pat. […] Când a venit mama \n iarn` am fost [i am vorbit cu ea dar nu avea ce s` mai fac` fetei! I-am luat declara]ie

s` fiu acoperit` [i… |mi pare atât de rù…”

Din clasa a VIII-a de anul trecut, nici unul dintre p`rin]ii elevilor nu aveau studii superioare. Stocului

educa]ional redus i se adaug` dezorganizarea familial`, a conflictele [i dezacordurile \ntre p`rin]i ce culmineaz` cu

ruperea c`s`toriei prin divor]. |ntr-o astfel de situa]ie s-a \ntâmplat [i o tentativ` de suicid, \n anul [colar 2007-2008.

Din fericire, fata s-a recuperat, a r`mas cu mama, a reu[it la liceu [i lucrurile merg bine, dup` cum poveste[te fosta

dirigint`.

III.4. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat

„Ne \n]elegeam bine \ntre noi, eram prieteni”. Mai erau [i dispute dar ele erau specific vârstei [i nu contau

\ntr-atât… Fiind de-atât din cartier, „Ie[eam \mpreun` la fotbal, la suc, prin p`rcule]” spun absolven]ii. {i asta lipse[te

acum, pentru c` „cu `[tia de la liceu nu prea ai cum, sunt naveti[ti” (elev).

Clasa lor a rezultat \n urm` cu 4 ani din comasarea a dou` foste clase de a IV-a. „Erau o clas` un pic mai

dificil`, mai zv`pìa]i…” F`r` performan]e [colare deosebite, „se mul]umeau cu pu]in”, spune dirigintele. Iar la sfâr[itul

clasei a VII-a, fostul diriginte a plecat la o alt` [coal`.


P`rin]i, chiar [i amândoi, sunt pleca]i de mul]i ani. „Copiii au crescut singuri!” (profesor). Absenteismul s-a

accentuat \ns` \n clasa a VIII-a [i „era dulce chiulul” (diriginte). Fiind o situa]ie limit`, „am \ncercat tot: am mers acas`,

la serviciu […] Am vorbit [i cu copiii, [i cu p`rin]ii. Mult!”

Elevii nu-s agresivi, sunt foarte sufleti[ti. Sunt buni prieteni, s-au legat prietenii… „{i-am \ncercat s`-i unesc,

s`-i apropii… Se pare [i m` bucur c` am reu[it!” (diriginte)

„|n clasa a VII-a am pierdut o feti]`. M` \ntâlneam cu mama pe strad` [i-mi spunea s` nu m` mai duc la ei

acas`, de ru[ine c` \i vede lumea… Era atât de istea]`! {i mie \mi pare rù pentru ei c` nu-[i dau seama cât de important`

este [coala”, spune dirigintele. De altfel (fapt observat atât la diriginte cât [i la director sau elevi), discursul este unul

umanist, \nc`rcat de valori suflete[ti, sensibil…

Webografie, accesat` \n 23.10.2009

http://www.piatra-neamt.net/istoric.php

http://ro.wikipedia.org/wiki/Piatra_Neam]


60

{coala cu clase I-X nr. 3„Ion Creang`”

Cartier HUMULE{TI, TÂRGU-NEAM}, Jude]ul NEAM}


Andrei Pârvan

Expert local:

Elena Preda



m Directorul unit`]ii [colare;m Dirigintele clasei a VIII-a (din anul [colar precedent);m Absolven]i ai [colii \n anul [colar 2008-2009, \n prezent elevi \n clasa a IX-a la institu]ii de \nv`]`mânt

din proximitate.



Toponimul Neam] este men]ionat prima dat` \n lista rus` de ora[e valahe \ntocmit` la finalul secolului al

XIV-lea, \n condi]iile \n care originile sunt incerte. La doar câ]iva ani distan]`, reapare \n cronicile vremii (ce relateaz`

b`t`lia purtat` de regele Sigismund de Luxemburg al Ungariei). Ulterior, referin]ele sunt din ce \n ce mai frecvente,

cetatea cu acela[i nume c`p`tând din ce \n ce mai mult` vizibilitate…

Cristalizarea ca localitate urban` are loc \n jurul anului 1770. Pân` atunci \ns`, pe malul din dreapta al râului

Ozana (Neam]u) se stabilesc etnici români proveni]i din Transilvania (\n mare parte din zona Sibiului). Exist` ast`zi

localnici ai Humule[tiului ce se reclam` ca descenden]i ai celor veni]i aici \n cùtarea unor condi]ii prielnice vie]ii [i

p`str`rii identit`]ii culturale. Iar comunitatea continu` a se dezvolta pân` spre finalul secolului al XIX-lea, când intr`

\n componen]a ora[ului Târgu-Neam]. |n prezent este cunoscut drept cartier al ora[ului, „Humule[ti” apar]inând doar

memoriei colective, figurând doar pe unele dintre inscrip]iile vechi or \n documente. Situa]ie interesant` este cea a [colii

din localitate ce a fost nevoit` s` renun]e la particul` datorit` spa]iului insuficient din antet sau din [tampil`, de[i (foarte

mult` vreme) a men]inut cuvântul \n denumirea oficial` a institu]iei.

Figura 18. Harta ora[ului Târgu-Neam]

(disponibil` online la http://hartaneamt.ro/imagini/harti/tg_map.gif )

Cartierul de 3000 de locuitori (din cei 20.496 ai ora[ului la Recens`mântul din 2002) este situat \n partea de

sud, la circa 5 km de centrul localit`]ii, pe drumul ce duce spre Piatra Neam] (la 45 de km). De fapt, un foarte bun punct

de reper este centrul oficial al a[ez`rii, ce coincide cu intersec]ia drumului na]ional ce face leg`tura cu re[edin]a de

jude] (DN15C) sau (spre vest, DN15B) cu Transilvania.


Dup` 1989, muta]iile survenit \n via]a social` au fost numeroase. Cele mai profunde sunt constituite de

restructur`rile din domeniul economic, ce a produs deregl`ri masive la nivelul popula]iei adulte. Primele consecin]e au

constat \n pierderea locurilor de munc` pentru o bun` parte din popula]ia ocupat` anterior \n industria u[oar`, \n cea

a prelucr`rii lemnului sau chiar agricultur` \ngro[ând rândurile [omerilor (estim`ri de peste 25% la nivelul ora[ului, \n


62

urm` cu zece ani). Ulterior, zona a reprezentat unul dintre bazinele de emigra]ie (destina]iile favorite fiind Italia [i

Spania), anii 2000 constituind un apogeu pentru popula]ia adult` iar perioada de dup` 2007 un vârf pentru fluxul de

migra]ie al copiilor [colari. Sunt acum numeroase case pustii, „str`zi \ntregi, cu tot cu copii” (localnic).

Num`rul celor ce au \n prezent locuri de munc` [i forme legale este relativ sc`zut. De exemplu, dintre membrii

comunit`]ii (locuitori ai cartierului Humule[ti, furnizori tradi]ionali ai pie]ei ora[ului) se estimeaz` circa 20 de procente

ocupate \n agricultur` \ns` \n datele oficiale (chiar [i \n ansamblul popula]iei urbane) ar rezulta 0,12%.

Pe lâng` agricultori (apicultur`, cre[terea vitelor), exist` femei care execut` la domiciliu diverse obiecte de

artizanat pentru export. Exist` femei ce lucreaz` \n produc]ia textil`, b`rba]i \n prelucrarea lemnului sau confec]ii

metalice, comer], alimenta]ie public` [i servicii comunitare. Din datele [colii, 61 de copii au p`rin]i casnici sau f`r`

ocupa]ie, exist` [i oameni care lucreaz` „la negru” sau \n regim de zilier. Pe de alt` parte, dintre elevii cu care s-a

discutat, circa jum`tate au cel pu]in un p`rinte f`r` loc de munc`, numeroase fiind situa]iile \n care (din varii motive)

ambii p`rin]i nu lucreaz`. Acest fapt este mai greu de corelat cu num`rul mic de beneficiari ai venitului minim garantat

sau poate fi explicat la fel de bine [i de migra]ia circulatorie sau efectele recesiunii economice, \nc` vizibile.

Humule[tenii, din punct de vedere al compozi]iei etnice sunt români [i romi. |n fapt, \n Humule[ti este

localizat` o comunitate compact` de romi, \n celelalte cartiere ale ora[ului num`rul acestora fiind redus pân` spre

absen]`. Pe de alt` parte, vecin`tatea ora[ului [i \mprejurimile (comuna Vân`tori, comuna Cr`còani etc.) sunt un

bazin ce include comunit`]ile mai mari de romi din nordul jude]ului.

Romii din Humule[ti „se descurc` singuri” (director [coal`). Nu cer[esc, doar românii nevoia[i sau etnici din

alte comunit`]i fiind \ntâlni]i la biserica ortodox`, \n unele dintre ocaziile speciale… Sunt tinichigii auto, mecanici sau

produc`tori de confec]ii metalice. Execut` garduri, tomberoane, jgheaburi [i burlane [i sunt organiza]i \n Asocia]ii

Familiale. O bun` parte din ei s-au cre[tinat \n urm` cu 10-15 ani, cei din cartier fiind cei mai mul]i Adventi[ti de Ziua

a {aptea. Mai pu]ini Cre[tini dup` Evanghelie sau Penticostali, comunit`]i religioase organizate la nivelul ora[ului.


Humule[tiul nu a fost ocolit de tendin]ele moderniz`rii. Dat` fiind pozi]ionarea sa strategic` (intersec]ia cìlor

de acces, punctele de interes turistic) [i migra]ia circulatorie, standardul de via]` al locuitorilor a crescut de la an la an.

Oamenii sunt gospodari [i (parte din ei) [i-au organizat via]a crescând \n raport cu a[tept`rile sau cu presiunea social`.

Au acces la televiziune prin cablu, re]eaua de telefonie fix` [i utilizeaz` telecomunica]iile mobile sau internetul.

Figura 19. Strad` din Humule[ti, ora[ul Târgu-Neam]

(disponibil` online la http://www.entropy.ro/images/humulesti/humulesti-romania-8.jpg )

{COALA CU CLASE I-X NR. 3 „ION CREANG~” CARTIER HUMULE{TI, TÂRGU-NEAM}, JUDE}UL NEAM}

63

Pe de alt` parte \ns`, la nivel de sistematizare [i de interven]ie a autorit`]ilor publice \n sensul cre[terii calit`]ii

vie]ii, situa]ia este paradoxal`. De[i este cartier urban, abia acum se realizeaz` re]eaua de canalizare. De[i \n statistici

nu exist` drumuri pietruite sau de p`mânt, \n extremele a[ez`rii (subcartierul Blebea, de exemplu) drumurile sunt

nemodernizate. Mai mult, pentru realizarea lucr`rilor edilitare a fost \nl`turat prundi[ul iar \n condi]ii de vreme ploioas`

drumurile impracticabile.

Fostul sat Humule[ti este foarte \ntins. Sunt copii care str`bat distan]e de 4-5 km, indiferent de condi]ii

meteo-climatice, pentru a veni la [coal`. Alei pietonale sau trotuare nu sunt decât pân` la intersec]ia deja men]ionat`,

pe drumul ce vine din centrul ora[ului. Practic, \n ora[ul Târgu-Neam] nu exist` transport public. Din centrul cartierului

(vecin`tatea [colii) pân` \n centrul propriu-zis al localit`]ii sunt circa 4 kilometri, pe care cei mai mul]i dintre cet`]eni

([i copii, \n cazul celor ce frecventeaz` studiile liceale) \i parcurg pe jos. Sau cu autovehiculele personale or liniile de

transport c`tre localit`]i \nvecinate (microbuze). Mai rar taxi sau biciclete.

Figura 20. Harta zonei

(detaliu din versiunea disponibil` online la http://www.romanianmonasteries.org/rom/Harta-Bucovina.html )

Cea mai apropiat` gar` se afl` la circa 60’ de mers pe jos, la pas lejer (circa 5,5 km), calea ferat` f`când

leg`tura c`tre Pa[cani [i magistrala c`tre Bacù (spre sud) sau c`tre Suceava (\n nord). Oarecum paralel cìi ferate este

drumul de leg`tur` (circa 15 km spre est) cu E85. Iar spre nord, chiar din centrul ora[ului, continu` DN 15 c`tre

Suceava.

|n fapt, situa]ia locului este interesant`. Humule[tenii tind a se considera or`[eni de[i locuiesc \ntr-un spa]iu

mai degrab` rural. Factor suplimentar al iner]iei este [i identitatea local` \nc` solid` la nivel de percep]ie [i con[tiin]`

public`. Cei ce locuiesc dincolo de pod [i de albia Neam]ului, \i consider` mai degrab` s`teni, periferici, aproape

„]`rani”. „Trupuri” \n componen]a intravilanului. „Un fel de corcitur`, ca oameni [i ca localitate!” (localnic)…


64


Dat` fiind configura]ia reliefului, cìle de acces [i pozi]ionarea a[ez`rilor periurbane, este evident` o tendin]`

de extindere a ora[ului spre Sud. De fapt, chiar \n partea de sud a Humule[tiului. |n documentele prim`riei ora[ului

apare Humule[tii Noi iar localnicii vorbesc despre Satul Nou ca fiind zona unde se construie[te mai intens \n ultimii

ani [i care presimt c` va fi destina]ia celor ce se vor \ntoarce din strìn`tate. Locuin]ele sunt \n majoritate permanente,

mai pu]ine fiind „de vacan]`” sau „de week-end” iar proprietarii fiind de vârst` medie [i prezentând poten]ial de

natalitate.

|n consecin]`, exist` deja o gr`dini]` cu program normal [i o extensie a {colii nr. 3, \n sistemul de predare

„dublu simultan”.

Altfel, printre proiectele autorit`]ilor publice locale (a[a cum sunt ele prev`zute \n strategia de dezvoltare

urban` \n perioada 2007-2013) se includ \nfiin]area unei linii de transport urban de c`l`tori c`tre cartierul Humule[ti,

regularizarea cursului Neam]ului din perimetrul cartierului Humule[ti, realizarea unei centuri ocolitoare ce este foarte

posibil s` aib` conexiunea cu DN 15 chiar \n zon`, \mbun`t`]irea infrastructurii rutiere [i finalizarea re]elei de canalizare.

Sunt \ns` mai pu]in explicite [i detaliate \n termeni obiectivi, fiind mai degrab` la nivel de inten]ii ale administratorilor

locali sau nevoi comunitare pe termen mediu [i lung.

Fiind un ora[ mic („comuna Târgu-Neam]”, elev de liceu) distrac]iile sunt pu]ine [i foarte pu]ine. Un parc

insalubru [i scos din uz de mai bine de 20 de ani, un spa]iu de joac` pentru copiii de gr`dini]` (cel mult) [i gr`dina

central`, foarte umed` [i nu prea mare. Tinerii se mai \ntâlnesc \n Pia]a Central`, la „o pizza sau un suc”, „la role, cu

bicicletele sau pe internet”. (diriginte). „Cu ani \n urm`, la muzeu, când erau [i copiii mai mici, se f`ceau diverse ateliere

tematice. Acum mai vine la Casa de Cultur` teatrul de p`pu[i la care merg cei de pân` \n clasa a IV-a”. {i opinia este

c` acei ce vin pe scen` sunt sub orice standard de profesionalism sau de calitate artistic`.

Figura 21. Parcul tematic „Ion Creang`”

Nu \n ultimul rând [i nu doar ca percep]ie social`, exist` o conexiune puternic` \ntre [coal` [i casa memorial`

„Ion Creang`”. Sau cu parcul tematic din centrul ora[ului, sau cu casa memoriala Veronica Micle, situat` \n apropierea

acestuia din urm`. Sau cu numeroasele a[ez`minte monahale, cu Parcul Na]ional „Vân`tori” sau Cetatea Neam]. |n

aceast` not` se \nscriu oportunit`]ile de turism [colar, \nfr`]ire institu]ional` etc.


65

Figura 22. Casa memorial` „Ion Creang`”

(disponibil` online la http://florin-giurca.uv.ro/orase/humulesti1.jpg)

II. Descrierea [colii

„{i p`rintele Ioan de sub deal, Doamne, ce om vrednic [i cu bun`tate mai era! Prin \ndemnul sù, ce mai pomi s-aupus \n ]intirim, care era \ngr`dit cu z`plaz de bârne, stre[init cu [indil`, [i ce chilie durat` s-a f`cut la poarta bisericii pentru [coal`;[-apoi, s` fi v`zut pe neobositul p`rinte cum umbla prin sat din cas` \n cas`, \mpreun` cu b`di]a Vasile a Ilioaei, dasc`lulbisericii, un holtei zdrav`n, frumos [i voinic, [i sf`tuia pe oameni s`-[i dea copiii la \nv`]`tur`. {i unde nu s-au adunat o mul]imede bìe]i [i fete la [coal`, \ntre care eram [i eu, un bìat priz`rit, ru[inos [i fricos [i de umbra mea.” (Ion Creang` – Amintiridin copil`rie, partea I)

Figura 23. Biserica „Amintirilor”, \n prezent, v`zut` „din poarta casei” lui Creang`

(http://1.bp.blogspot.com/_sAE_sd9otj8/SYs_RPhLa6I/AAAAAAAAAH4/bVkxk1AC5FQ/s1600-h/DSCF0873.JPG )


66


{coala din Humule[ti este poate una dintre primele institu]ii despre care literatura român` modern` con]ine

referiri. Iar dac` de acum 175 de ani nu au r`mas decât amintiri, referin]e istorice [i bibliografice [i patronime. Exist`

\nc` elevii O[lobanu, Tr`snea [i chiar Sm`r`ndi]a [i câ]iva Nic`…

Institu]ia \n sine fiin]eaz` de când Ion Creang` avea câ]iva ani. A fost \nfiin]at` de c`tre preotul Ion Humulescu

[i „b`di]a Vasile”, prima [coal` de limb` român` din jude]ul Neam] fiind g`zduit` de „chilia” de la poarta bisericii.

Figura 24. Corpul A al [colii, \nainte de \nceperea lucr`rilor

(fotografie din arhiva institu]iei, preluat` cu permisiune)

Ulterior, pe parcursul urm`torilor 70 de ani, a fost \nchis` [i redeschis` de câteva ori datorit` lipsei de fonduri,

de personal sau de spa]ii. |n 1915, Regele Ferdinand emite un decret prin care se \nfiin]eaz` „{coala primar` ION

CREANG~ din Humule[ti – Târgu-Neam]”, cl`direa fiind ridicat` \ncepând cu anul 1919. |n 1970 se adaug` corpul

B, \n 1980 corpul C iar \n 2003 corpul D. |n 2006 \ncep lucr`rile de consolidare a corpului A [i \n anii urm`tori continu`

cu C [i B.

Din istoria lucr`rilor de modernizare se pot re]ine cel pu]in 3 detalii semnificative. Cu excep]ia ridic`rii noilor

corpuri de cl`diri, investi]iile \n reabilitare au fost aproape absente (a). Membrii comunit`]ii, \nc` de la \nceputuri,

s-au implicat cu determinare \n lucruri, c`r`mida fiind realizat` de c`tre meseria[ii din localitate (b). Ritmul activit`]ilor

de la reconstruc]ia corpului A au fost \ncetinite de descoperirea r`m`[i]elor unor construc]ii anterioare, posibil o cram`

ce a apar]inut unui negustor de bùturi alcoolice (c).

La momentul vizitei \n localitate [i \n [coal`, lucr`rile erau sistate. Exist` acum un corp complet modernizat

(la standarde superioare, impresionant ca realizare [i dot`ri) \ns` nefunc]ional la parametri maximi. Exist` corpul de

[coal` realizat \n 2003 ce se prezint` \n condi]ii bune [i foarte bune. Apoi cel vechi, care p`streaz` impresia general` a

unor astfel de spa]ii educa]ionale. Condi]iile sunt \ns` aici departe de a fi ideale, datorit` provizoratului. Iar satisfac]ia,

sc`zut`.


67

Figura 25. Curtea [colii, \n reconstruc]ie

„Reabilitarea e cea mai mare problem`” spune directorul. Proiectul (ce era prev`zut a dura 3 ani) trebuia s`

fie deja finalizat toamna aceasta. A primit recent \nc` 20.000 de lei cu care s` achite pl`]ile restante c`tre constructor.

Apoi s` se ocupe [i de sala de sport [i de restul „S` ne mut`m cu birourile, cabinetele, clasele…”

Grupurile sanitare ale elevilor sunt cur`]ele. Tot spa]iul e curat, chiar [i \n condi]iile date… Biblioteca are

15600 de volume, ultimii ani fiind buni pentru c` „ne-au dat de la minister bani frumo[i” \n vederea actualiz`rii stocului

de carte.

Figura 26. Interior din noul corp de cl`dire

|n afara anilor I [i al II-lea din \nv`]`mântul primar, sunt câte 2 clase pe nivel. Rezult` de aici un total de 445

de elevi \n anul [colar anterior, organiza]i \n 22 de clase. Excep]ia o constituie (\n acest an), num`rul redus de copii

\nscri[i \n clasa I datorit` pe de o parte migra]iei circulatorii c`tre Europa de Vest, iar pe de alt` parte unei situa]ii

nefericite petrecute \n vara anului trecut. Atunci a fost organizat` un fel de [coal` de var`, destinat` \n special copiilor

cu dificult`]i de socializare, \n vederea [colariz`rii. Grupul ]int` era cel al romilor, drept pentru care, ca m`sur`


68

complementar`, li se oferea participan]ilor un pachet de produse alimentare. Datorit` constrângerilor bugetare,

acordarea respectivului pachet a fost \ns` sistat` la un moment dat iar reac]ia p`rin]ilor vehement`. Atât de vehement`

\ncât, \n ciuda eforturilor deosebite, nu au fost \ndupleca]i a-[i trimite copiii la [coal` \n toamn`. {i s-a pornit cu o

singur` clas` I!

P`rin]ii „cu posibilit`]i” \[i duc copiii la [colile din centru, \nc` din clasele de gimnaziu. |n Satul Nou, este un

singur \nv`]`tor [i predare \n sistemul dublu simultan. Tot acolo este [i gr`dini]a, cu 18 ani. „Neavând mijloc de

transport, n-au avut ce face [i m-au l`sat acolo”.

|n [coal` „am adus calculatoare, profesori, materiale… Mi-au r`mas copiii aici. Mi-am f`cut gr`dini]` cu

program prelungit pentru p`rin]ii ce plecau \n ora[ la munc`. Ce era s` fac?” (director).

Unul dintre intervieva]i a specificat oarecum \n treac`t „performan]a for]at`”. „Tendin]a de a sorta copiii” a

fost confirmat` de fosta dirigint` de la clasa a VIII-a [i calificat` ca regretabil`: „|n cealalt` clas` erau copiii din familii

dezorganizate, sau care veneau de la Satul Nou, de la predarea simultan`”.


Cu o scurt` pauz`, doamna director are 12 ani de experien]` \n management educa]ional. De peste 3 decenii

lucreaz` „\n sistem”. {i-[i aduce aminte perioadele dificile… „La Revolu]ie era jale. Am muncit enorm pân` \n 2000.

Au ie[it atunci la pensie oameni, au fost schimb`ri de discipline… Ne-a fost greu!” {ansa au fost \nv`]`torii, ce au avut

stabilitate pe post. „La profesori, teroare! Veneau pentru o trambulin`…”

|n anul [colar curent, „am rezolvat prin conjunctur`: s-au permis \nc` mi[c`rile astea”. Cadrele didactice sunt

din Târgu-Neam], \n cartier locuind \nv`]`torii [i directorul. „Nu mai pleac`. E alt` atmosfer`. Erau \n nu [tiu câte [coli,

mereu cu gând de duc`… Instabilitatea asta a \ncadr`rii… sistemul nu te ajut`!”

Tot directoarea spune despre elevi c` „nu sunt foarte serio[i!” \n compara]ie cu Vân`tori [localitate limitrof`

cartierului Humule[ti – NB] unde se ar exista o popula]ie compact`, interesat` de evolu]ie. Aici, „vecin`tatea romilor

nu le-a f`cut bine, din p`cate românilor. Au \nceput s` mint`, s` fure, s` nu mai munceasc`, s` nu mai \nve]e… au v`zut

c` pe romi \i trece a[a [clasa - NB]”.

Stocul educa]ional este foarte redus, foarte pu]ini fiind p`rin]ii cu studii superioare. „Ceilal]i au 10 clase,

for]ate. I-am avut ca elevi pe p`rin]ii acestor copii… Iar din p`rin]i slabi nu po]i avea rezultate cu elevii…”, spune

directoarea. {i nici p`rin]i, nici copii „nu prea au dragoste de carte”. {i nici de munc`… Cei tineri nu mai pre]uiesc asta.

Cei care au fost \n strìn`tate vin cu alt` optic`. Dar \n [coal`…”

De curând, conducerea [colii a realizat o hart` de risc educa]ional pentru Agen]ia Român` de Asigurare a

Calit`]ii \n |nv`]`mântul Preuniversitar. „Pì nu m` pui tu pe mine pe acela[i plan cu profesorul care prime[te copiii

foarte buni, [coala care \i prime[te numai ale[i, \i respinge-trimite \n alt` parte pe cei mai sl`bu]i [i financiari [i cu capu’,

selecta]i cât de cât. {i n-ai romi… [\nv`]`toarele] se lupt` efectiv cu el s`-l \nve]e române[te. Am copii care nu [tiu

române[te, romi s`lb`ticu]i veni]i… {i pe care p`rin]ii nu-i \ndeamn` \nspre [coal`”. (director)

|[i vars` of-urile: „Sunt foarte nemul]umit`! P`rin]ii \i \nscriu doar la [coal` pentru a avea apoi adeverin]a

pentru VMG…. Nu avem satisfac]ii profesionale. Muncim foarte mult cu ei! La alte [coli, \nainte, munceau copiii. Aici

„munce[ti de mori [i tot jos e[ti”.


69

Figura 27. Curtea [colii [i terenul de sport

|n opinia profesorilor, anul trecut, pentru [coal`, a fost un an bun. „Când banii vin cu ]ârâita… Anul acesta

\ns` „va fi greu la Humule[ti. S-a schimbat echipa \n propor]ie de 80%. Mul]i debutan]i, e greu…” „Manualele vrai[te,

programa e superficial` [i e o sum` de termeni”, crede fosta dirigint` a clasei a VIII-a.

Condi]iile materiale sunt practic cea mai mare problem` \n opinia dumneaei. „Sala de sport nu e gata. Fac

educa]ie fizic` pe un culoar placat cu gresie! Decât a[a…” Datorit` schimb`rilor de paradigm` educa]ional`, de

curriculum [i de viziune managerial`, „nu mai exist` laboratoare, acum sunt cabinete”, inferior dotate, cel pu]in pentru

disciplinele pe care a fost \ncadrat`.

Problema mai profund` este cea a copiilor: „copiii vin din mediul social \n care trìm [i noi. Toat` ziua p`rin]ii

alearg` dup` bani. |i \ntreab` doar dac` ]i-i foame, ai mâncat, Apoi la culcare”. (diriginte) Iar repro[ul major pe care \l

face contemporanilor este c` „st`m destul de prost. Nu ai timp s` te ocupi de sufletul copilului!”

„La nivel genera]ional, evolu]ia are o pant` descendent` zdrav`n`…” spune fosta dirigint`. Apoi, „Aici la noi

a fost dintotdeauna ideea c` ceea ce este pe lâng` Târgu Neam] este provincia. Material, informa]ional, sunt practic la

acela[i nivel. Dar elevii resimt discrimin`rile astea iar integrarea este greoaie. […] Pentru o parte dintre ei! Ceilal]i sunt

flexibili, b`g`cio[i, afecta]i mai pu]in de cei din jur [i de p`rerile lor”.

Cu cei mici e \ns` mai greu. „|n momentul \n care un copil de clasa a III-a lucreaz` \nc` 3 ore acas` pe lâng`

cele 5 de la [coal`, e mai mult. Nici adultul nu lucreaz` atât!” (profesor) Dar „i-ar \ncânta s` fac` orice decât se face \n

mod tradi]ional, obi[nuit, la clas`. Sistemul [i regulile ]in de interpretarea pe care o poate face o persoan`”.


Dup` cum \i spune [i numele, Humule[ti era locul unde (printre altele) erau foarte buni meseria[i \n

prelucrarea c`r`mizilor. |n fapt, a fost men]ionat` [i anterior implicarea, de-a lungul timpului, a localnicilor \n sus]inerea

[colii, munca fizic` [i contribu]ia concret` cu resurse materiale fiind una dintre modalit`]ile prin care a fost realizat

acest lucru. {i considerându-se c` este benefic` furnizarea unei solu]ii de ocupare profesional`, s-a recurs la \nfiin]area

unor clase cu specific.

Fiind singura [coal` din comunitate [i având istoria relatat` mai sus, rela]iile [colii cu p`rin]i, cu institu]ii [i

al]i actori comunitari nu pot fi decât normale. Doar c` „lipse[te dragostea… E[ti p`rinte, deci comport`-te firesc, asta

e normal!” (diriginte, \n maximum o lun`, \nc` o dat` mam`).


70

II.4. Aspira]iile [i a[tept`rile de la instruc]ia [colar`

Elevii spun c` vin la [coal` „din pl`cere” dar opiniile de profunzime mai degrab` nesubstan]iale iar

r`spunsurile elevilor cli[eistice: „{coala ne ajut` ca s` fim cineva, s` ajungem undeva”. „Te ajut` s`-]i faci un viitor”.

„{coala ne face mari” Un singur respondent din 15 spune c` „ne preg`te[te pentru meserie” sau c` „f`r` [coal` n-am

[tii s` purt`m un dialog” de[i to]i actualii elevi de clasa a IX-a sunt de acord c` „asigur` un viitor”. Nu uit` c` „sunt

care n-au \nv`]at [i tot au un viitor. Nu mi se pare normal ca unul care \nva]` s` fie \n rând cu unul care d` bani”.

„A[ fi ipocrit` dac` a[ spune c`-mi place [coala, din toate punctele de vedere. Sunt momente \n care simt c`

nu fac fa]`! Se adun` prea multe: teme, de \nv`]at, de scris, n-avem timp…” spune o elev`. „E monoton s` te treze[ti

\n fiecare diminea]` [i s` vii la [coal`…”, spune un alt intervievat, completat de o fost` coleg` de clasa a VIII-a: „Nu

suntem deloc obi[nui]i cu programul `sta!”

Dar „venim la [coal` pentru c` profesorul ne explic` mai bine decât dac` am \nv`]a singuri” (sau de pe net,

ca r`spuns la provocarea moderatorului). „Venim pentru prieteni”, pentru comunicare, pentru ca apoi s` „mergem la

o facultate”, „pentru cultura noastr` general`”. Sau, pentru prestigiu social („s` ajungem cineva, nu doar printre vecini”,

dup` cum spune actualii elevi de clasa a IX-a de la „{tefan cel Mare”).

„P`rin]ii ne spun s` nu ne lu`m \n gur` cu profesorii, s` fim aten]i la ore, s` \nv`]`m”. (elev`, clasa a IX-a).

„To]i p`rin]ii vor s` ajung` copilul ceva” (elev clasa a IX-a, singurul cu ambii p`rin]i angaja]i: tat`l sculptor, mama „nu

[tiu unde”).

„P`rin]ii ne \ncurajeaz` s` mergem la [coal`. |ncearc` s` ne ofere ce pot” [i necesarul cotidian. „S` ne

scuteasc` de treburile de prin curte” de[i numero[i intervieva]i au responsabilit`]i speciale \n gospod`rie: animale de cas`

[i pasiuni specifice (columbofilie, iepuri, papagali).

„Doar familia \i ajut`! Poate printre profesori se mai g`se[te unul sau 2… Poate [i dup` ce termin` [coala

general`! E talme[-balme[… Nimic nu e pus la punct! Nici \n familie, nici la [coal`… {i-atunci fiecare supravie]uie[te

cum poate”. (diriginte)


III.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii din Humule[ti

Absolv` la [coala din Humule[ti aproximativ 40 de elevi \n fiecare an. „Dar nu r`mân aici. Rar dac` r`mâne

câte unul. Au medii mari [i doar distan]a \i re]ine!” spune directoarea. Transportul local nu exist` iar microbuzul

[colar…”. Din relat`ri ale localnicilor validate de propria observare, transportul [colar asigurat de c`tre prim`rie face

mai mult rù decât bine: elevii – care urc` primii, de la locul de pornire – sunt \nghesui]i pe locurile din spate iar [oferul

binevoitor \i „ajut`” pe concet`]enii prelua]i de pe traseu, care-[i fac spa]iul necesar.

Absolven]ii continu` \n totalitate la clasa a IX-a.

Colegiul Na]ional „{tefan cel Mare”a fost prima op]iune, chiar [i pentru fo[tii absolven]i ce au fost distribui]i

la Colegiul Economic „Vasile Conta” (cu care am interac]ionat \n totalitate). „Am pus acolo: [tiin]ele naturii, mate-info,

[tiin]e sociale. Chiar [i licee din Piatra-Neam]”, spun elevii acum \n clasa a IX-a. Dar mersul \n municipiul re[edin]`

de jude] e complicat! Distan]a nu e mare dar leg`turile rutiere sunt pu]ine, „c`minul sau gazda cost` [i ele”.

Cei care sunt elevi „la {tefan” au satisfac]ia de a studia \ntr-un „liceu bun, cu renume” specializ`rile pe care

le-au dorit. Le place aici sala de sport (2, de fapt), „mediul” [i dot`rile (la interior, \n general, parc` peste medie). Sunt

oarecum dezam`gi]i de diferen]ele mari \ntre clase din punct de vedere al inventarului de mobilier, de uniformele care

\nc` nu au fost introduse dar care nici nu prea se poart`. Sau de selec]ia defectuoas` ce permite doar celor cu note mari

s` ajung` la liceu.

„Nu mai suntem copiii r`sf`]a]i de la gimnaziu. Profesorii vor mai mult de la noi! S` \nv`]`m mai mult, s`

acord`m mai mult timp \nv`]`turii…” (elev, clasa a IX-a) „Temele sunt date cu un rost, s` \n]elegem, s` aplic`m ceea


71

ce ni se spune la nivel teoretic”, \l completeaz` o fost` coleg` de clas`. Schimb`rile survenite la nivelul con]inutului [i

disciplinei \n \nv`]are sunt cele mai vizibile [i mai profunde. „La matematic` avem aproape dublu”, profesorii predau

mai repede, cu mai pu]ine explica]ii. „Se consider` c` am ajuns la liceu [i ne putem descurca…” Elevii spun c` la Istorie

trebuie ]inute minte date, ani… La Limba Român` se lucreaz` cu bibliografie suplimentar`… |n cazul disciplinelor

socio-umane, de exemplu, din durata orei circa 5’ sunt destinate organiz`rii, 20-25 diverselor explica]ii [i restul de 30’

transcrierii \n caiete a informa]iilor comunicate de profesor oral sau prin scriere pe tabl`.

„Nu prea cerem ajutorul!” spun fo[tii absolven]i. „Când eram \n [coala general` discutam mai \ntâi \ntre noi,

\n clas`, \ntrebam pe al]ii iar cu 10’ \nainte de pauz` ceream profesorului s` ne ajute [i \ncercam s` l`murim… Uneori

st`team [i-n pauz`!”

Acum [i-ar dori mai mult timp \n afara [colii. „Pentru teme”, pentru „alte lucruri”, pentru „treburile de

acas`”. E vreme pu]in` [i pentru interac]iune cu prietenii sau colegii, \n afara [colii. „Celor care stau la internat, le e

mai u[or. Dac` nu [tiu ceva, \ntreab` \ntre vecini, comunic`…” (elev de clasa a IX-a ce locuie[te \n casa p`rinteasc`

din Humule[ti)

Profesorii sunt „de treab`, buni”. „Unii glumesc. Nu neap`rat cei tineri…” Ca stil, din punct de vedere „al

felului de a fi, sunt cam la fel cu cei din [coala general`”. |n opinia absolven]ilor, cei mai tineri \ncearc` s` se impun`,

par mai exigen]i. Dar „ne \n]eleg, comunic`m mai u[or cu ei…” Despre orice. „Noi suntem mai re]inu]i pentru c` avem

colegii noi”.

Cu ace[tia din urm`, acomodarea a fost rapid`. Efectivele num`r` circa 30 de persoane, \n mare parte fete…

Mul]i dintre elevi sunt or`[eni, o parte stau \n c`minul internat din apropierea unuia dintre licee, al]ii fac naveta \n

fiecare zi, chiar [i de la 25-30 km. Dar cei din urm` sunt mai pu]ini. „Sunt OK”, mai sunt [i „cu fi]e”, spun liceenii.

De câ]iva ani, absolven]ii de la Humule[ti au \nceput s` mearg` la seminarul teologic, g`zduit de c`tre unul

dintre complexele mân`stire[ti din apropiere. Câte 2-3 (bìe]i, \n special) \n fiecare an, la specializ`ri precum

„patrimoniu”. Altfel, pe lâng` clasa a IX-a unde ar putea s` urmeze \n continuare, merg la cele 2 institu]ii deja amintite

mai sus sau la Colegiul Tehnic „Ion Creang`”, tot din Târgu-Neam].

Uneori, m-am gândit s` m` duc la liceu la Piatra. Am vrut s` m` duc la liceul militar la Câmpulung… Familia

]ine la noi, noi \ncerc`m s` ne p`str`m familia aproape. A[a consider`m noi c` e bine! La distan]`, nu \i ai pe cei

apropia]i s` te sprijineasc` sau s`-]i dea sfaturi… E un alt sistem, e altceva!

De[i par maturi [i temerari, tinerii liceeni graviteaz` \nc` \n universul familial. Poate fi un modus vivendi sau

doar iner]ie. Sau team`… „Uneori, m-am gândit s` m` duc la liceu la Piatra. Am vrut s` m` duc la liceul militar la

Câmpulung…” zice un bìat. Fetele cred c` „familia ]ine la noi, noi \ncerc`m s` ne p`str`m familia aproape. A[a

consider`m noi c` e bine! La distan]`, nu \i ai pe cei apropia]i s` te sprijineasc` sau s`-]i dea sfaturi… E un alt sistem,

e altceva!”

Dintre interlocutorii elevi, foarte mul]i cunosc pu]in din istoria personal` a p`rin]ilor. Nu [tiu foarte mare lucru

despre studiile lor, când [i ce liceu au terminat. {i nu cunosc nici ocupa]iile prezente.

|n ce-i prive[te, acei ce s-au gândit deja, \[i doresc profesii apropiate de specialit`]ile pe care le urmeaz` („poate

ceva contabil dar nu m-am gândit”, farmacist, laborant, profesor de chimie – pe de o parte) sau doar tangen]iale (asistent

medical sau chiar medic pediatru sau psiholog). Sau arhitect („din clasa a VII-a am un vise pe care cred c` am s`-l

p`strez. De[i am v`zut c` [i prin clas` mai sunt oameni ce-[i doresc asta!”, elev`), sau „cu calculatoarele” (bìat).

Exerci]iul de proiec]ie este \ns` greoi [i pare a avea caracter de noutate…

„Sportiv, dac` nu pot s` devin contabil! Eu fac sport de performan]`, handbal. CS Târgu-Neam]… 2 ani.

Acum nu m-am potrivit ca genera]ii. Juc`m \n campionat regional. |mi doresc sa antrenez. Sau s` arbitrez. Dar sportul

e prima op]iune!” spune o elev`.

Iar [coala din Humule[ti a avut \n performan]ele sportive ale elevilor o tu[` clar` pe cartea de vizit`. La clubul

sportiv din ora[ au fost \nscri[i mul]i elevi [i au \ncercat traiectorii de specialitate, la nivel mediu [i \nalt, cel pu]in o

perioad`…

„Vor s` schimbe [coala, mediul, s` vad` altceva. De obicei r`mân acolo [pentru clasa a IX-a] cei care nu sunt

orienta]i [i sprijini]i din familie, nu atât din cauza rezultatelor. {i acolo sunt copii slabi, ca peste tot, \ns` media lor este

parc` peste a altor zone”. (diriginte) Iar „Sistemul \i \mpiedic`. Selec]ia. Sau posibilit`]ile financiare ale familiei… To]i


72

copiii din genera]ia lor \[i doresc o meserie bine pl`tit`, s` poat` trì. Mul]i doreau finan]e… Familia a[teapt` s` le

trìasc` mai bine copiii decât ei”. Din spusele fostei diriginte se pare c`, da, comunic` [i copiilor acest lucru… „Se vede

[i dup` evolu]ia elevului. El [tie ce a[teapt` p`rintele [i de regul` \ncearc` s` intre \n gra]iile p`rintelui”.

Continuând exerci]iul proiectiv, „termin`m liceul. Apoi o facultate, ce mai urmeaz`… Dar noi nu [tim! Nu

[tim ce urmeaz`… Poate n-o s` ie[i din prima contabil. Poate va mai fi nevoie de alte cursuri, de calificare”. Dar, de

principiu, o facultate este de ajuns. „Ne irosim anii din via]`, pe de o parte…” Cea de-a doua este considerat` doar ca

alternativ` la schimb`rile pie]ii muncii. Estimeaz` c` \ntre 23 [i 25 de ani vor deveni autonomi din punct de vedere

financiar, „pe picioarele noastre”, activând profesional \n domenii \n care activitatea [i efortul fizic sunt excluse.

Despre fo[tii elevi ai [colii din anii trecu]i ce acum ar putea urma cursuri universitare, informa]iile sunt pu]ine.

Datele pe care [coala le p`streaz` sunt doar cele de la intrarea \n liceu, dup` aceea doar rela]iile personale ce furnizeaz`

ve[ti.

|ntr-un alt exerci]iu de liber` asociere cu „ingredientele” necesare succesului, absolven]ii de clasa a IX-a \n

prezent liceeni, indexeaz` aten]ia, munca, perseveren]a, seriozitatea, voin]a, bugetul necesar, norocul, sprijinul familiei.

„Trebuie s` ne dorim mult”. „S` fim optimi[ti” [i „s` faci tot posibilul s` realizezi” ce \]i propui.


Cei ce renun]` la [coal` se selecteaz` \ncepând cu clasele mici. Chiar de dup` clasa a II-a. Accentuat se

\ntâmpl` la clasa a V-a. Poate uneori se simt da]i deoparte, poate percep]ia social` c` primii ani de [coal` [i priceperile

de pân` acum sunt \ndeajuns.

Absenteaz` intens copiii care au un singur p`rinte acas` sau cei cu probleme de \nv`]are. „Li se pare mai u[or

s` munceasc` cu c`ru]a”. (diriginte) „Sunt copii cu un singur p`rinte. Majoritatea lucreaz` cu salariul minim pe

economie, veniturile-s mici aici \n zon`”. Fosta dirigint` mai spune c` sunt pu]ini cei care chiulesc sau care pleac` de

la ore. Colectivele sunt mici [i dac` se \ntâmpl` o dat` sau de dou` ori, se sesizeaz` [i nu este un comportament care

s` capete r`d`cini”

Niciodat` nu se pot afla cu exactitate motivele pentru care abandoneaz` [coala. Sunt [i p`rin]i care au nevoie

de ajutorul copiilor ([i aici depinde foarte mult ce are mai mare prin cas`) dar cred c`, de cele mai multe ori, este

hot`rârea copilului, pe care p`rintele nu o mai poate gestiona ulterior. Dar „cel pu]in \n anii \n care am stat acolo, nu

am g`sit elevi care s` nu \[i poat` continua studiile”. (diriginte)

Nu mai exist` abandon la popula]ia român`. Tragi de ei [i-i sco]i! Copiii au capacit`]i intelectuale diferite…

„a[a zi[i cu CES, cum \i nume[te lumea”. Eu am propus peste tot: dac` ei tot doresc s` desfiin]eze [colile speciale, c`

tot nu le place cum arat`, de ce nu ne las` pe noi \n [coli cu o comisie care s` se priceap` s`-i testeze psihico… psihologic,

c` eu poate nu am atuurile astea. Se poate face o clas` de copii care poate face fa]` \nv`]`mântului de mas`. Iar cea

de-a doua, paralel`, s-o pot face cu ace[ti copii care nu neap`rat c`-s debili mintal sau nu [tiu ce grad de schizofrenie

au… Dar ace[ti copii s` poat` fi trata]i diferen]iat. Ei nu pot mai mult! De ce \i for]`m s` fac` mai mult decât pot? Iar

acolo la ce pot, m`car cultura aia general` cât \i trebuie lui s` [tie s` socoteasc`, s` scrie, ce face la [coala special`. Plus

o arie de ceva practic, care s` \nve]e o meserie pentru… C` el mai mult de clasa a VIII-a… Mul]i, s` [ti]i, dvs. s` [ti]i

de la mine: copiii `[tia b`ga]i for]a]i din a[a zisele clase de liceu transformate din SAM-uri, ace[tia nu fac fa]` liceului.

Ace[tia nu vor merge mai mult de clasa a IX-a! Ei nu vor face, ei nu vor… E inutil! E inutil ce se \ntâmpl`! Nu fac fa]`,

nu pot! Eu v`d ce am aici… Am copii reu[i]i de la media 7 (cea mai mare) pân` la 5!

III.3.Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat

„Clasa era una omogen`. Erau, mai comunicativi, deschi[i”, spune fosta dirigint`.

Elevii spun despre ei c` se \n]elegeau [i se \n]eleg [i acum bine \ntre ei. Aveau rezultate bune [i disciplinele

profilului de acum (matematic`, informatic` etc.) erau privilegiate [i pentru c` aveau note mai mari, [i pentru c` „le

pl`cea s` \nve]e” [la ele – NB], [i pentru c` le pl`cea profesorul. {i acum „depinde de profesor. Nu avem timp s` \nv`]`m

la toate obiectele! Dac` nu ne place, nu \nv`]`m…”


73

{coala cu clasele I-VIII nr. 5 Cartier D`rm`ne[ti, PIATRA-NEAM}, jude]ul NEAM}


Andrei Pârvan

Expert local:

Elena Preda



m Directorul unit`]ii [colare;m Dirigintele fostei clasei a VIII-a (din anul [colar precedent);m Agent, poli]ist de proximitate;m Asistentul social al unor copii institu]ionaliza]i \nscri[i \n aceast` [coal`; m Elevi de diverse vârste ce au abandonat [coala \n perioada 2005-2009, \n prezent cursan]i \n programul

„A doua [ans`”;m Elev anterior \nscris \n alt` institu]ie de \nv`]`mânt, \n prezent aici datorit` repet`rii anului.



Piatra Neam] este un ora[ de circa 100.000 de locuitori aflat pe valea Bistri]ei, \n nord-estul României. Este

re[edin]` a jude]ului Neam] [i concentreaz` majoritatea institu]iilor publice cu rol administrativ. Din punct de vedere

industrial, \n prezent este al doilea centru industrial al jude]ului iar dup` 2004 \ncearc` un reviriment evident din punct

de vedere economic [i al dezvolt`rii urbane. Beneficiaz` de un cadru natural de excep]ie, fiind amplasat \ntr-un bazin

intramontan, la altitudinea de 310 m, str`juit de culmi \mp`durite, cu \n`l]imi \ntre 460 [i 859 de metri.

Una dintre cele mai vechi culturi existente \n spa]iul românesc este originat` \n apropiere. Continuitatea

existen]ei umane poate fi urm`rit` de-a lungul secolelor, prin perioada geto-dac` (din care exist` fortifica]ii nu departe

de ora[), pân` \n 1387 când este men]ionat sub numele de Kamena (Piatra) \ntr-o list` a ora[elor sub ocupa]ie rus`. |n

anul 1431 apare sub denumirea de Târgul de la Piatra lui Cr`ciun dar statutul de târg domnesc \l prime[te doar \n anul

1453 (Curtea domneasc` de aici construita de {tefan Cel Mare fiind men]ionat` \n mai multe rânduri: 1552, 1570,

1594). Abia la \nceputul secolului al XIX-lea Piatra se impune ca fiind cel mai important centru urban [i comercial al

]inutului. Apar atunci primele fabrici (hârtie, ]es`turi, cherestea, s`pun, chibrituri, bere etc.) dezvoltarea ora[ului ducând

la construirea caii ferate Piatra Neam] – Bacù.

|n 1832 este amintit` prima [coala public` iar \n 1871 se construie[te primul teatru. |n 1859 devine Piatra

Neam], pentru a putea fi deosebit de numeroase alte localit`]i cu denumiri similare.

Dup` primul r`zboi mondial popula]ia ora[ului \ncepe s` creasc`, odat` cu num`rul fabricilor [i atelierelor sau

cu proiectele de sistematizare [i \mbun`t`]irile edilitare. Cel de al II-lea r`zboi mondial a stopat avântul economic iar

pierderilor [i distrugerilor suferite \n acei ani li se adaug` jafurile [i teroarea practicate de c`tre Armata Ro[ie dup`

momentul August 1944.

Perioada imediat urm`toare este momentul \n care se \nregistreaz` o semnificativ` cre[tere a popula]iei. Dup`

reforma administrativ-teritorial` din 1968 ora[ul redevine re[edin]` de jude] [i cunoa[te o dezvoltare accelerat`. Sunt

integrate \n aria urban` zonele limitrofe [i se construiesc numeroase cartiere (\n majoritate de blocuri).


Ritmul este rupt dup` 1990 când, pe fondul contextului economic [i social (\nchiderea fabricilor, cre[terea

numeric` a popula]iei) nivelul standardului de via]` se pr`bu[e[te, situa]ia redresându-se treptat abia \n ultimii ani. |n

acest sens, merit` aten]ie ritmul dezvolt`rii urbei [i cel de cre[tere a num`rului popula]iei, respectiv descre[terea de

dup` schimbarea regimului comunist.

{COALA CU CLASELE I-VIII NR. 5 CARTIER D~RM~NE{TI, PIATRA-NEAM}, JUDE}UL NEAM}

75

Istoria acestor ani poate fi explicat` uzând de dou` elemente, foarte strâns legate \ntre ele: industrializarea

accelerat` (construc]ia platformelor industriale din sudul ora[ului, S`vine[ti - Roznov) [i suprapopularea urban`

(datorit` cre[terii natalit`]ii [i migra]iei de la sat la ora[). Ambele fenomene pot fi fixate \n jurul anului 1960, dup`

construc]ia combinatului chimic \nceput` \n 1958.

Figura 28. Cartierul D`rm`ne[ti, vedere de ansamblu

Fotografie disponibil` la http://www.flickr.com/photos/coldfiremgd/2695618651/

Reprezentativ din acest punct de vedere este cartierul D`rm`ne[ti.


Distan]a dintre Bacù (punct nodal \n zona central` a Moldovei \n materie de leg`turi de comunica]ie sau

oportunit`]i economice) [i Piatra-Neam] se parcurge \n circa o or`. Pu]in mai mult dureaz` c`l`toria pe calea ferat`.

De aici c`tre mun]i (spre Bicaz) mai sunt al]i circa 25-30 km, cu leg`tur` spre Transilvania, 60 de km pe [osea c`tre

Roman [i E 85, circa 45 spre Târgu-Neam] [i apoi \nc` 70 pân` la Suceava. Cel mai apropiat aeroport este cel din

Bacù, fiind un important punct de tranzit \n drumul nem]enilor c`tre locurile de munc` din ]`rile europene.


76

Figura 29. Harta zonei

disponibil` la http://www.casabilbor.ro/images/harta-turistica.gif

{coala nr. 5 se afl` \n cartierul D`rm`ne[ti, pozi]ionat \n partea de nord-est a municipiului, cu acces direct

din artera de circula]ie ce duce spre nordul ]`rii [i spre Târgu-Neam]. |n zon` predomin` blocurile de \n`l]imi diferite,

construite \ntre deceniile 7 [i 9 ale secolului trecut. Apartamentele sunt mici ca num`r de camere [i suprafa]`, str`zile

interioare relativ \nguste [i aglomerate de autovehicule.

Administra]ia public` local` (cel pu]in \n ultimii ani), a derulat proiecte de reabilitare a infrastructurii rutiere,

a re]elelor de canalizare [i telecomunica]ii. S-au f`cut parc`ri, au \nceput s` apar` locuri de joac` pentru copii iar

tendin]ele de modernizare au adus \ntre blocuri unit`]i bancare sau magazine mai bine aprovizionate. Cet`]enii

beneficiaz` practic de tot confortul urban, de acces la mijloace moderne informare, comunicare [i divertisment.

Figura 30. Cartierele ora[ului Piatra Neam]

Imagine disponibil` la http://www.immo-land.ro/images-up/2009-09-10_11353_sp_depozit_piatra-neamt_60168-9570.jpg


77

De aici pân` \n centrul ora[ul sunt cam 20 de minute de mers lejer, pe jos. Accesul se poate face [i cu

transportul public urban, existând linii (microbuz, autobuz, troleibuz) ce poart` c`l`torii atât c`tre punctele de interes

comercial sau administrativ cât [i c`tre locurile de munc`. Sau pentru copiii, nu foarte mul]i ce ajung la [coli sau licee.


Pietrenii spun despre ora[ul lor c` este „Perla Moldovei”. S-a dezvoltat aici un nucleu cultural-artistic (2

teatre, liceul de profil), sunt câteva muzee (de art`, de istorie, de etnografie, Muzeul de Art` Neolitic` Cucuteni),

biblioteci, galerii de art`, 2 teatre, vestigii arhitecturale [i cl`diri de patrimoniu.

De asemenea, s-au diversificat oportunit`]ile de petrecere a timpului liber, de relaxare sau divertisment:

telegondol`, baz` hipic`, stadion, complex de agrement. |n Piatra-Neam] sunt câteva cluburi cu tradi]ie (fotbal, handbal

masculin, volei feminin, baschet) ce furnizeaz` oportunit`]i pentru exerci]iu fizic sau de \nalt` performan]`.

Din punct de vedere economic, lucrurile \ncep a se remedia. „Pe val” sunt investi]iile \n turism \ns` nu am

intrat \n posesia unor date statistice sau a informa]iilor suplimentare. Nici referitor la proiectele de dezvoltare urban`,

nici la planurile referitoare la cartierul unde este situat` {coala nr. 6.



|n incinta {colii nr. 5 se ajunge lejer din str. Nicolae Iorga, [oseaua ce duce c`tre Târgu-Neam], \n nordul

ora[ului. De fapt, sunt cel pu]in 3 cì de acces (chiar [i pentru mijloacele de transport auto), printre parc`ri, garaje sau

spa]iile dintre blocuri. Are o curte mare, este vizibil` [i foarte cunoscut` localnicilor, ce tranziteaz` zona \n drum spre

destina]iile limitrofe din proximitate.

A fost \nfiin]at` [i construit` \n 1974, \ntr-un moment \n care cartierul era \n plin` dezvoltare iar primii copii

din familiile muncitorilor de pe platforma industrial` din sud-estul ora[ului aveau nevoie de [colarizare. Avea un singur

corp de cl`dire \n form` de C, cu parter [i dou` etaje, \n curtea vast` ce o distan]a de vecin`t`]i. |n 1982, de partea

cealalt` a cur]ii, a fost construit un corp nou, ce \n prezent g`zduie[te sala de sport (potrivit conducerii, cea mai mare

din ora[), biblioteca (circa 1800 de volume) [i câteva s`li de clas`.

Cu o singur` excep]ie (un cadru didactic navetist, de la o distan]` de câ]iva kilometri), personalul este localnic,

mul]i locuind \n cartier.

{coala este chiar frumoas`! Culoarele sunt foarte-foarte curate, baza material` pare a fi una extrem de bun`

iar clasele arat` foarte bine. Tâmpl`ria [i toc`ria par a fi schimbate de dat` recent` iar pere]i proasp`t decora]i. Elevii

nu par atât de g`l`gio[i cum se \ntâmpl` de regul` \n [colile „de cartier” iar din spusele [colarilor sau fo[tilor [colari

atmosfera nu este una indus` de vizita \n sine… La parter sunt spa]ii afectate elevilor de la clasele cu predare Step-by-

Step iar u[ile s`lilor sunt deschise, contribuind la impresia unui spa]iu destins.

|nc` de la \nceput, peste 95% de elevi proveneau din cartier, din rândul muncitorilor. Omogenitatea s-a redus

dup` 1990, când s-au \mpu]inat angaja]ii de la FIBREX [i RIFIL S`vine[ti [i au ap`rut micii \ntreprinz`tori, lucr`torii

pe cont propriu, migran]ii „de profesie” sau cartierul de case relativ s`r`c`cioase din apropiere s-a transformat

\ntr-unul de vile. Din to]i „un sfert au studii superioare, cel mult…” (diriginte) [i pu]ini sunt [i p`rin]ii pensiona]i pe

caz de boal`…”

|n apropiere este o alt` [coal`, geografia social` fiind diferit` doar dintr-un singur punct de vedere: num`rul

mai mare de etnici romi. |n {coala nr. 5 \ns` cei mai mul]i dintre ace[tia „refuz` s` se declare. Le-am spus despre

avantaje, despre locurile la liceu care se ob]in mai u[or \ns` doar 3 avem declara]i” (director). Sunt \n mare parte

romaniza]i de[i mai vorbesc \nc` romani (doar \ntre ei, la [coal` deloc!).


78

Componenta social` [i dimensiunea uman` a situa]iilor problematice reies, din interac]iunile avute \n [coal`,

ca fiind de maxim` importan]`. |n fapt, nevralgic` este situa]ia copiilor [i a tinerilor, a celor de vârst` [colar` (\n special).

Din estim`rile cadrelor didactice, circa 40% la sut` dintre p`rin]ii propriilor elevi sunt [omeri. Dintre ace[tia,

foarte mul]i (cel pu]in un sfert, tot estimativ) sunt \n Italia, Spania, Belgia, chiar Statele Unite. De asemenea, dintre cei

pleca]i, jum`tate au familii „dezorganizate”: copii care nu-[i cunosc p`rin]ii sau au \ntrerupt leg`tura cu ace[tia de mult

timp („s` vede]i \n catalog câte liniu]e avem \n dreptul p`rin]ilor”, profesor), cu p`rin]i desp`r]i]i, divor]a]i \n fapt sau

copiii ce sunt crescu]i \nc` de mici de c`tre bunici sau alte rude.

|ntre ace[tia, \ngrijor`tor pare a fi num`rul „copiilor care stau singuri”. Iar exemplele sunt numeroase, unele

chiar neverosimile: copil minor, elev` a [colii, ce locuia cu prietenul mamei, mama fiind plecat` \n Italia.

|n condi]iile date, conducerea [colii spune c` face tot ce poate pentru a g`si solu]ii. „Am dat [i telefoane la

p`rin]i \n Italia… Le-am spus c` dac` nu vin s` vad` ce e cu copilul, mergem la Poli]ie. {i unii au venit, ce era s` fac`!”

(director) Tot cu ajutorul agentului de proximitate se recurge la m`suri extreme: „aveam un bìat de la casa de copii

care nu venea la [coal`. Dar lipsea [i de la centrul de minori unde era institu]ionalizat! Am \ntrebat printre minori (avem

[i noi sursele noastre…) [i am aflat c` era dus la un amic, la Gârcina. Amicul furase bani de acas`… Noaptea, cu Poli]ia

echipat` \n civil… frig, iarn`, st`team \n ma[in` mâncând mere [i covrigi iar bìatul era la pizza. S-a dovedit pân` la urm`

c` maic`-sa [tia dar avea ni[te bube [i era un soi de [antaj, bìatul s` nu-l spun` lui taic`-sù (plecat \n Italia) o avea la

mân`” (director).

La nivel de reprezentare social`, munca \n strìn`tate [i fenomenul migra]iei circulatorii beneficiaz` de o

percep]ie aproape complet negativ`. „V` spun c` exodul acesta e nùcitor… Oamenii pleac`, trimit bani foarte mul]i

copiilor iar ace[tia, ce s` fac`” (profesor). „Când s-au deschis grani]ele, \n semestrul al doilea am fost nevoi]i s` comas`m

clasele s` putem continua activitatea cu elevii de clasa a V-a”. (director)

Din cauza condi]iilor economice, au fost p`rin]i care intra]i \n [omaj, [i-au stabilit domiciliul definitiv \n

mediul rural. Ritmul plec`rilor spre sat nu a fost \ns` nici pe departe atât de sus]inut pe cât a fost cel al emigr`rii… Pe

de alt` parte (cel pu]in la {coala nr. 5), mai exist` un fenomen atipic: p`rin]i care, dup` ce anterior \i \nscriseser` la [coli

din strìn`tate unde studiaser` [i locuiser` un num`r de ani, \i aduc pentru clasa a VIII-a, „acas`”. Iar explica]iile pot

fi doar speculate: amenin]area recesiunii [i/sau (mai degrab`) continuitatea \n sistemul educa]ional.

|n aceea[i ordine de idei, repatrierile sunt pu]ine. De regul`, când p`rin]ii se \ntorc fie nu mai au copii de vârst`

[colar`, fie nu reu[esc s`-i motiveze pe ace[tia din urm` s` reia [coala, a[a cum vom ar`ta ulterior…

Dintre p`rin]ii afla]i acas`, „nu vin. M`car o dat` la o lun`, dac` nu la dou` s`pt`mâni. Sunt unii p`rin]i care

nici nu [tiu \n ce clas` e copilul!” (diriginte, vorbind despre copiii din clasele de gimnaziu [i p`rin]ii lor).

P`rin]ii [colarilor mici se ocup` singuri de copii. After-school nu a fost o idee cu foarte mare priz` la public

\nainte \n zon`, \ncercarea din {coala nr. 5 transformând clasele \n sistem Step-by-Step. (4 la num`r, cu masa de prânz

servit` \n spa]iul [colar)

|n contextul social [i afectiv ilustrat anterior, „O treime dintre elevi nu-[i cunosc p`rin]ii” (diriginte) sau nu

au men]inut leg`tura cu ei. „S` v` dau catalogul s` vede]i câte liniu]e am trase la p`rin]i f`r` date de contact sau

informa]ii…” Aceast` „lips` de interes” ajunge s` „\ntrerup` dezvoltarea normal`” (asistent social) dar produc [i muta]ii

severe: „\i vezi de pe o genera]ie la alta c` sunt din ce \n ce mai gra[i [i nu fac mi[care. {i-ar lua scutiri de la educa]ie

fizic`”. (profesor) De[i, acela[i profesor continu`, sunt „mul]i care fac sport (handbal, karate [i la noi, aici), cercuri de

matematic`”. „Cu toate c` de la clasa a V-a \n sus \[i pierd interesul…” (diriginte)

Apoi, „mai exist` o problem`: moda asta cu bolnavii… ADHD. Dar [i `[tia-s integrabili!” (diriginte)

Restul motivelor de nemul]umire vizeaz` consumabilele („aducem de acas` [i noi dar nu putem”, profesor),

stresul cotidian [i „micile [icane, care nu sunt insurmontabile” \n opinia profesorilor. „[tiu c` e nevoie de bani [i

managementul se str`duie[te. Mai \ntâi cu p`rin]ii, dac` nu…”

|n chestiunea absenteismului [colar masiv sau abandonului, agentul de proximitate consider` c` „dup`

numeroasele cazuri avute”, este vorba „\n primul rând, de s`r`cie. E ru[inea de a veni la [coal` \mbr`cat mai s`r`c`cios”.

Motiv valid [i \n cazul celor ce stau la distan]` [i „nu au bani de autobuz”, a[a cum s-a \ntâmplat cu o elev` ce invoca

lipsa mijloacelor de transport. (|n consecin]`, solu]ia a fost mutarea la o [coal` din apropiere, \ns` lipsesc informa]ii

despre parcursul [colar ulterior al fetei.)


79

Transportul [colar este o problem` doar \n unele dintre cazuri (ar exista, din spusele poli]istului de proximitate

un microbuz [colar ce aduce elevi din Speran]a la [coala din Gârcina – ambele, cartiere din Piatra Neam]).

„S`r`cia [i frustr`rile…” sunt alte cauze \n opinia reprezentantului Poli]iei. „Am avut un caz unde tat`l e

violent [i fa]` de mam`. Nu are de nici unele [i bea…”, exprimându-[i nefericirea [i sup`rarea prin agresiune fizic`.

Fenomenul se \ntâmpl` s` fie reprodus [i \n [coal` \ns` cazurile sunt mai degrab` izolate. {i, \n opinia interlocutorilor

atrage „marginalizarea de c`tre ceilal]i elevi, ce \i evit`”.

Relevant \n acest sens este un caz al unui copil urm`rit [i penal, dup` ce [i-a \njunghiat un coleg cu un

instrument de scris. Provenea dintr-o [coal` ajut`toare, dificult`]ile de \nv`]are fiind strâns legate de caren]ele afective

[i instabilitatea emo]ional` din „dotarea genetic`”. Drept pentru care personalul specializat a considerat schimbarea

repetat` a mediului ca fiind o posibil` solu]ie.

Un mare motiv de mândrie pentru conducerea unit`]ii [colare este reu[ita programului „A doua [ans`”, cu

participan]i ce au vârste cuprinse \ntre 14-15 ani [i peste 50. Frecven]a este sus]inut`, participarea deosebit` iar cursan]ii

„vin din tot ora[ul aici la noi” (profesor). {i vom dezvolta \n cele ce urmeaz` perspectiva acestor elevi aparte…

II.2. Reprezent`ri asupra [colii

„Eu predau [i la A DOUA {ANS~. {i-am [i elevi de etnie rom`. Trebuie s` le ar`t cum se a[eaz` degetele pe

taste… Iar prima dat` când am pus mâna pe mâna lor s-au uitat mira]i la mine. Dar ce e, m` murd`resc?” spune

directorul unit`]ii. Unul dintre ei, acum la vreo 20-22 de ani, dup` prima lec]ie, a deschis un document iar primul rând

pe care l-a tastat a fost „Voi spune la toat` lumea s` \nve]e la timp ca s` nu piard` \n via]` cât am pierdut eu”.

Elevii cuprin[i anterior [i \n \nv`]`mântul obligatoriu observ` mai degrab` aspectele formale. Spune despre

[coal` c` „arat` bine. |nainte \nainte era a[a-[i-a[a” sau „cât de cât OK” (elevi). Sau „foarte curat`” (elev \nscris anterior

la alt` [coal`).

Profesorii erau [i \nainte [i acum „buni, \n]eleg`tori, ne ajutau unde nu [tiam”, [i „au r`bdare cu mine”. Al]ii

„au alt` p`rere despre tine. Dac` prinzi un profesor rù…” spune acela[i elev cu mobilitate ridicat`. „Eu n-am reu[it

s` prind firul \napoi. Au \ncercat s` m` ajute dar din moment ce ai goluri…” [i „mi-a[ dori doar o schimbare de atitudine:

s` fie mai pu]in severi [i corec]i \n notare! S` nu cedeze la flori sau a[a ceva”.

Altfel, „[coala e foarte bun`. Nu ca \n pu[c`riile din occident unde se fac ore multe [i pauze pu]ine… N-am

fost dar mi-au povestit al]ii. E foarte bine aici la noi!” Acela[i elev mai crede c` „se studiaz` exagerat! Prea multe ore,

multe degeaba. Mi-a[ dori un calculator conectat la net \n fiecare clas`. Multiplicare gratis pentru chestionare sau

altceva…”

„Avem elevi care [tiu c` [coala nu-i ajut` prea mult. Pe de alt` parte, majoritatea con[tientizeaz` c` au nevoie

de [coal`, m`car de diplom`…” spune fosta dirigint` despre realismul sau pragmatismul elevilor sau fo[tilor elevi.

„Acum am \n]eles de ce am nevoie de [coal`. Acum e criz` [i nu ai ce face. Trebuie s` te duci!” (elev)

„|nainte [coala era pentru mine ca un joc. St`team cu p`rin]ii, nu m` interesa… De ce s` fac eu [coala? De

când sunt cu cineva, s-au schimbat lucrurile. Aveam nevoie de bani, s` pl`tesc chiria… Nu g`seam, cùtam. Am realizat

c` am nevoie de [coal`” spune o elev` ce a reluat cursurile \n programul A doua [ans`. „Mama, ce poate s` mai zic`? E

sup`rat`! Dar a v`zut c` am \nceput s` m` reglez, \i pare bine…” (elev)

|n clasa a II-a \mi pl`cea [coala de atunci. Voiam s` m` duc [i sâmb`ta [i duminica. Dup-aia nu mai voiam

s` m` duc…” (elev`). „Veneam la [coal`, m` distram. Uitam ce am de f`cut… De asta am [i repetat!” (elev).


„Colabor`m foarte bine cu toat` lumea: prim`ria, protec]ia copilului, poli]ia, brigada antidrog, jandarmeria.

Pentru copil, noi facem orice!”, spune directorul [colii. Iar pân` de dat` recent`, un fost profesor al [colii era membru

\n consiliul local, fiind un bun sprijin [i reprezentant la nivel de autorit`]i.


80

De anul acesta, [coala are [i consilier [colar. Mediator [colar „poate c` ar fi bun” (profesor) \ns` \n Piatra

Neam] nu prea sunt.

„Marea problem` este cooperarea cu familia… Când un copil este l`sat de izbeli[te e l`sat definitiv

(dirigintele). Iar „cu p`rin]ii lucr`m greu. Pleac` \n Italia s` fac` bani iar noi \ncerc`m s`-i con[tientiz`m c` via]a nu e

numai din bani: lectorate cu p`rin]ii, multe… alte activit`]i”. (director).

„Sunt din ce \n ce mai mul]i p`rin]i care cred c` [coala este singura care educ`. P`rin]ii sunt absen]i, au lipsuri

materiale etc. Dar mie verificarea periodic` a unui copil mi se pare esen]ial`! {i m`car s` dea un telefon odat` pe lun`…”,

spune fosta dirigint` de la clasa a VIII-a.

II.4. Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la instruc]ia [colar`

„Copiii viseaz`”, spune unul dintre intervieva]ii adul]i. „Cei de clasa a VIII-a [i-au f`cut un drum al vie]ii…

Majoritatea vor s` fie poli]i[ti, factori de ordine. Cei mici doctori, astronau]i…” (diriginte). Spune c` sunt \ns` din ce

\n ce mai mul]i cei reali[ti \n privin]a expecta]iilor, pe lâng` numero[ii elevi f`r` orientare sau sens….

„Nu \mi doresc nimic deosebit. Când eram mic` \mi doream s` fiu vânz`toare” (elev`). Al]ii spun c`-[i doresc

s` lucreze, s` fac` orice, s` aib` „o carier`, o familie”, sau „s` termin cât mai repede [coala, s` m` angajez undeva. |mi

doresc s` am un loc de munc` asigurat. {coala e cel mai important lucru…” (elev A doua [ans`)

„Mi-a[ dori s` fiu asistent social. P`rin]ii [tiu, s-au schimbat foarte mult… Spun s` \nv`], s` nu mai plec de

la [coal`”, spune un fost elev al c`rui frate a repetat a avut un traseu similar. „F`r` carte nu faci nimic \n via]`! E nevoie

de [coal`. Dac` nu este o diplom`….Acum lucrez la „mo[u’ meu” [unchi - NB] la service, m`run]i[uri… Dar m-am

g`tit s` fiu buc`tar!” (cursant A doua [ans`)

„Nu am visuri prea mari. NU m` a[tept s` devin cine [tie ce… Ce face tot românul! Un magazin de

calculatoare…” spune un fost elev care a studiat la modul intensiv clarinetul, \ntr-o institu]ie de profil. „M-am l`sat

acum, nu mi-a prea pl`cut!”

|n compara]ie cu al]i covârstnici afla]i ce au renun]at la studiile [colare, cei ce urmeaz` acum la „A doua

[ans`” men]ioneaz` [coala [i educa]ia ca factori decisivi ai succesului \n via]`, al`turi de dorin]` [i munc`. De asemenea,

condi]ie obligatorie a fericirii \n via]` sunt \n primul rând banii (alte variante de r`spuns fiind absente) iar pentru reu[ita

proiectelor pe care le vizeaz`, cei intervieva]i identific` elementele asociate unui proiect de succes (acolo unde acesta

exist`): „pentru business, e nevoie de clien]i [i ni[te asocia]i” sau „liceu de specialitate, activitate practic`, apoi facultate”.


III.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii

Din cartier, p`rin]ii cu posibilit`]i financiare \[i duc copii la [colile din centru, spun cei din conducerea

institu]iei. De altfel, se pare c` num`rul celor cu statut social superior este mai redus iar astfel de cazuri sunt rare. Dar

disponibilitate familiilor de a-[i ajuta [i sus]ine copiii este mare, „majoritatea având o deschidere deosebit` pentru

sus]inerea trasului acestora” (diriginte).

Asta nu \nseamn` c` {coala nr. 5 nu are elevi performan]i din punct de vedere al rezultatelor [colare, sportive

sau artistice. |n special sportive… Dar „avem un fost elev al [colii olimpic la fizic`, acum \n Statele Unite, foarte bun”.

(director) Sau la liceele din centru. Destina]ii preponderente pentru absolven]i, doar cei ce se \ndreapt` c`tre liceele

voca]ionale p`r`sind ora[ul.

„Dintre absolven]ii clasei mele din promo]ia 2009, to]i sunt la licee din ora[” spune dirigintele. „Dac` nu ar

continua, ar fi acelea[i motive pentru care abandoneaz` chiar \nainte de clasa a VIII-a”. Iar cei ce renun]` sunt fie cei

ce repet` clasa, fie cei care (a[a cum am ar`tat pân` acum) „nu au motive s` motive s` mearg` \nainte”.


81

Chiar [i copii institu]ionaliza]i ajung la universitate: 6 „boboci” anul acesta [i un student la cursuri masterale,

spune asistentul social. De altfel, „mai devreme sau mai târziu, 3 sferturi din ei fac [i studii universitare, \ntr-un fel sau

\n altul” (dirigintele). Ajung „oameni frumo[i, la ASE, fac psihologie [i lucreaz` prin centrele de \mprejurimi, avem [i

la un post de radio \n Bucure[ti”, „cu servicii onorabile [i bine pl`tite…” chiar dac` nu ajung somit`]i. {i, a[a dup` cum

este probabil previzibil, informa]iile despre parcursul profesional \ncep a se pierde chiar dup` accederea la un nivel

superior de [colaritate, \n clasa a IX-a.

Dintre elevii de anul trecut, erau vizate meserii de la „[ofer pe TIR” pân` la asistent social, contabil sau

specializ`ri cu profil informatic. „Fetele sunt un pic mai l`murite cu ceea ce vor s` fac` \n via]`”, doar bìe]ii fluctueaz`:

„de la aviator la…Familiile \i doresc s`-i vad` intra]i la licee, s`-i vad` oameni! Iar tezele cu subiect unic au fost o de

\ncercare…” (dirigintele)

Istoria celor ce renun]` la [coal` este \ns` mai complicat`, a[a cum o relateaz` cei care ajung, \ntr-un final,

\napoi la [coal`. {i vom detalia câteva dintre istoriile personale, foarte pe scurt.


Cazul I

Fat`, „foarte r`cit`” dar \nc`l]at` \n sandale [i \mbr`cat` oarecum sub]ire pentru gradele pu]ine ale dimine]ii.

Nu mai [tie când a terminat clasa a IV-a… „Aveam multe absen]e, nu m-a trecut clasa. N-am venit la [coal`,

n-aveam note… primeam 3-4 pentru c` nu [tiam, nu \nv`]am”.

„Aveam [i probleme cu p`rin]ii… N-aveau posibilitatea s` m` ]in`, lucrau de diminea]a pân` seara, n-avea

cine s` aib` grija de mine. Mai aveam 2 fra]i mai mici de care trebuia s` m` ocup… St`team la curte, aveam grij` de

gìni, f`ceam cam o or` pân` la [coal`”.

Dar, pur [i simplu, n-a mai vrut! „Nu-mi pl`ceau materiile…. Doar Istoria. Atât! Era despre str`mo[ii no[tri…

Profesoara ne explica, era bun`”. Din când \n când o „mai ajuta mama la teme. Dar nu aveam timp! Nu aveam timp

de teme, nu [tiam ce-s alea teme…”

„Nu prea aveam prieteni nici \n clas`, nici \n cartier. Nu m` \mprieteneam cu nimeni… N-a venit nimeni s`

m` \ntrebe” de ce a renun]at sau nu a mai venit la [coal`. „Poate c` mi-a[ fi dorit s` se intereseze, poate nu… Dar dac`

ar fi venit, nu cred c` s-ar fi schimbat ceva \n decizia mea”.

Fratele mai mare a abandonat [i el, la 15 ani. Spune despre p`rin]i c` n-au zis nimic despre [coal`, nici \nainte.

Nici dup` ce a renun]at… „Acum se bucur` c` m` duc la [coal`”. {i mie \mi place s` vin la [coal` acum. Chiar dac`

„de când a \nceput [coala n-am putut s` vin…”

Situa]ia familial` sau material` nu s-a schimbat prea mult. Acum „stau cu cineva. Are facultate, e profesor de

sport!”

Cazul II

Bìat, 19 ani \mplini]i. Mai are un frate \n prezent la facultate (\nfiat de bunici), o sor` \n Fran]a („\ntr-un fel,

\nfiat`” de c`tre ni[te rude) [i un frate cu câ]iva ani mai mic, ce a \ntrerupt studiile \n urm` cu câ]iva ani. Provine

dintr-o familie \n care p`rin]ii sunt desp`r]i]i de mult` vreme („Maic`-mea cu taic`-meu s-au desp`r]it. |nainte st`team

cu mama, mai departe de [coal`. Acum stau cu tata”).

Pleca de la [coal` cu ni[te prieteni. |n clasa a VII-a (2003), venea, l`sa ghizdanul, apoi pleca cu amicii…

„Jocuri, ]ig`ri, de bùt nu beau!” Amicii \ns` au renun]at la el imediat dup` ce el abandonat definitiv [i [i-au v`zut de

[coal`. „Tata nu [tia, c` nu aveam leg`tur` cu el, mama n-avea ce s` ne fac`. Noi ziceam da, da, da… Doamna directoare

a vorbit cu mine, cu mama. Dar nu putea s` ne aduc` \n fiecare zi”.

„La [coal` \mi pl`cea engleza, sportul. Am fost la clubul sportiv dar am renun]at… Nu m-am mai dus. |ntre

timp ne mutasem [i la ]ar`…” Apoi a fost plecat \n Italia cu mama, imediat dup` renun]area la [coal`. Iar dup` ce s-a

\ntors n-a mai continuat… „N-am mai vrut eu”.


82

„Anul trecut am lucrat \n construc]ii. Anul `sta nu!” Trìe[te din banii pe care \i d` tat`l cu care [i locuie[te

(\n prezent pensionar), face [coala de [oferi dar a auzit [i de A doua [ans`, unde acum este \n anul II [i unde „probabil

am venit s` \nv`] ca s` \mi asigur un loc de munc` mai târziu”. Pare matur, vorbe[te ap`sat iar palmele \i transpir` din

abunden]`… „{i-acum ne mai ]in moral` p`rin]ii… Dar ne zic s` ne continu`m via]a!”

Cazul III

Bìat, fratele celui de mai sus. Pare un pic timorat [i are un tremur necontrolat al piciorului stâng pe toat`

durata interviului….

„Veneam des la [coal` [i aveam note bune”. Fratele mai mare abandonase [coala \ntre timp, cu tata nu avea

leg`turi a[a c` mama nu avea cu cine s`-i lase [i i-a luat pe amândoi \n Italia. „Era greu acolo… Nu am fost la [coal`.

Noi aveam grij` de cas`”.

S-au \ntors de la Roma dup` un an dar n-au mai venit la [coal`. „Mama \mi spunea s` m` duc la [coal` dar

nu-mi mai pl`cea la [coal`. M` dezobi[nuisem. Nu am mai vrut eu!”. Acas`, „nu f`ceam nimic… Ie[eam pe afar`, o

ajutam pe mama”. Apoi mama s-a mutat \ntr-o localitate la circa 40 km de Piatra Neam] iar cei doi fra]i s-au hot`rât

s` revin` la [coal`.

Cazul IV

Bìat, 17 ani, \n clasa a VIII-a. Mai are o sor` de \n vârst` de 20 de ani, „cânt` la clarinet, e… excep]ional`!

A fost [i la OTV… Nu are bani de facultate. Nici de munc` nu g`se[te. Cu timpul, s` vedem… ”

{i el are studii de specialitate la clarinet [i pian tehnic, la Liceul de Art` din localitate, unde a fost elev pân`

acum doi ani, \n clasa a VII-a. Când, datorit` nepromov`rii la disciplinele de specialitate, potrivit uzan]elor, a fost nevoit

s` se transfere. {i a venit la [coal`, la {coala nr. 5, aproape de cas`, tot \n clasa a VII-a dar (datorit` p`str`rii stilului de

via]` [i obiceiurilor [colare) a repetat din nou anul. Pân` când „mi-a p`rut rù… Am v`zut c` acum se poate orice!”

„Nu \mi cunosc tat`l. Mama e-n Italia. Bunica avea grij` de noi… Acum st`m to]i \mpreun`. […] Pân` \n clasa

a VI-a avea note „excelente, \ntre 7 [i 9, diplome la englez`… Am dat de internet [i m-am stricat de tot”. Mergea \n

localuri specializate, c` „cas` n-ai cum, c` erau p`rin]ii” [i „sunau [i de la [coal`, se sup`ra bunica, iar certuri…Au

venit [i la mine acas`. Dar nu se putea face nimic!”

Spune despre sine c` „\n viziunea prietenilor, sunt un frate mai mare. |i mai \nv`]…” Recunoa[te \ns` c` „am

nevoie de ajutor, c` nu-s as. Mai ales \n matematic`”. Dar profesorii m` \n]eleg, eu m` \n]eleg bine cu ei [i m` ajut`!”

„M` ab]in foarte mult s` nu chiulesc din nou….Absentatul creeaz` un fel de dependen]`. Vrei mai mult!

Odat` ce ai \nceput, nu te mai po]i opri…” A[a explic` [i lipsa interesului pentru [coal` dar [i a notelor care oblig` la

corijen]`.

Alte situa]ii de abandon (permanent sau temporar)

Cazuistica {colii nr. 6 este foarte bogat`. Sau deschiderea comunica]ional` a intervieva]ilor, ce furnizeaz`

explica]ii detaliate pentru fiecare dintre situa]iile pe care [i le amintesc…

Dintre ele, se eviden]iaz` cele ale copiilor \nscri[i târziu la [coal`, sau care (din varii motive, repet` clasa pe

motiv de abandon cauzat de lipsa de frecven]`). Concret, elev de 14 ani \n clasa a IV-a cu bunic` dependent` de

consumul de alcool, internat \n centrul de zi de unde face eforturi (\n fapt, autorit`]ile tutelare se str`duiesc s`-l motiveze

s` manifeste con[tiinciozitate [i responsabilitate) s` absolve finalizeze.

Sau doi fra]i f`r` tat` (elevi ai [colii), cu mam` consumatoare de alcool, ce nu dorea s` discute cu autorit`]ile

[colare. |n prezen]a poli]iei a permis accesul \nv`]`toarei [i func]ionarilor de profil ai Prim`riei, to]i fiind „\ngrozi]i”

(director) de situa]ia \n care se afla apartamentul.

Or o feti]` abandonat` de tat` imediat dup` moarte mamei, la na[tere. Tat`l (care locuie[te \ntr-un sat din

apropiere) nu o recunoa[te [i a fost crescut` de bunic \ns`, dup` decesul acestuia, iar apartamentul \n care a locuit cu

bunicul a fost revendicat iar fata (elev` a [colii) „a venit s`-mi spun` c` vrea la casa de copii. V` da]i seama ce \nseamn`

c` vrea s` se duc` acolo c` n-are unde s` doarm`?” (director)


83

|ntr-o alt` situa]ie „dup` ce au crescut la casa de copii mama a cerut s`-i fie \napoiat copilul”. S-au mutat

\mpreun` cu mul]i al]i copii [i cu un tat` care nu era al nici unuia dintre ace[tia \n condi]ii improprii… Mama (cu

tendin]e de suicid), a cerut transferul dar acesta nu s-a realizat iar apoi informa]iile lipsesc… „Copilul n-a mai venit la

teste” [i a fost declarat ca fiind \n abandon, spune conducerea [colii.

|ntr-un alt caz, o elev` „a disp`rut!”. Nu avea p`rin]i, r`m`sese repetent`, a fost \nscris` \n anul urm`tor dar

nu venea la [coal`. S-a aflat ulterior c`, din mil`, fusese g`zduit` de o familie \mpreun` cu sora ei ce era croitoreas` [i

avea tulbur`ri de comportament pe fond nervos…

Dincolo de situa]iile sociale critice, exist` „conjuncturi dubioase: persoane cunoscute de c`tre poli]ie”

(diriginte). Elevi care „pur [i simplu, chiulesc: nu mai pleac` de acas` sau pleac` la s`li de jocuri”.


Am \ncercat s` radiografiem contextul general, istorii de via]` [i situa]ii concrete, semnificative pentru elevii

cu poten]ial de risc sau cu experien]a renun]`rii la [coal`. Pe lâng` acestea, exist` [i factori pe care deopotriv`, elevi sau

profesori, \i identifica drept esen]iali pentru \n]elegerea motivelor abandonului [colar.

Elevii cred despre unii dintre colegii lor c` „unii au bani [i nu-[i mai pun problema [colii”. Cu ei ([i nu numai)

\ncep derapajele. „Am 2 prieteni. Cu ei am absentat” (acela[i elev). Chiar dac` nu sunt posibilit`]i financiare, tot se va

g`si „un anturaj, cu bìe]ii… L`sam ghiozdanul [i plecam prin ora[. 360 de absen]e. Note n-aveam deloc! (fost elev)

Elevii care valideaz` ideea grupului social ca factor disturbator, confirm` [i existen]a unor prieteni sau

cunoscu]i cu experien]e similare. „Fiind p`rin]ii pleca]i, nu s-au mai dus la [coal`…”

„Frica de profesor” este un element cu caracter de noutate, specific \ns` absenteismului \ndelungat. „Dup`

ce ai lipsit, s` mai dai ochii cu el”, s-a \ntâmplat s` spun` un elev.

Din perspectiva profesorilor [i conducerii, relevante sunt aspectele formale: „nu avem [tiri despre cei pleca]i

care nu urmeaz` [coal` acolo. Pentru noi sunt copii care nu frecventeaz` aici [i unii (cunoscu]i) care au plecat f`r` acte

[colare. Acela[i lucru se \ntâmpl` \n caz de divor]…” [i to]i, \n lipsa unor date concrete [i a certitudinilor sunt \ncadra]i

ca fiind \n abandon [colar.


Din descrierea extins` a specificului zonei, f`r` a generaliza, se poate sumariza un profil al elevilor cu poten]ial

de risc ce frecventeaz` {coala nr. 5: provin din familii numeroase, cu stoc educa]ional redus, cu un grad mare de

precaritate financiar` [i material` dar cu consum de alcool peste medie. {i, uneori, apare institu]ionalizarea precoce [i

de durat` pentru mul]i dintre copiii cu astfel de „dot`ri” familiale… Disciplina personal` sc`zut`, abuzul prin absen]`

[i lipsa suportului emo]ional conduc la reproducerea modelului familial, \n acela[i timp cu o „cùtare a libert`]ii”

(asistent social).

Situa]ia descris` mai sus este poate cea mai pu]in dezirabil` \ns` este autentic`. F`r` a fi generalizat`,

influen]eaz` decisiv climatul mediului.

„Pot s` fiu foarte sincer`? O clas` eterogen` din toate punctele de vedere…”, spune fosta dirigint`. Mai spune

c` la acel moment dat s-a operat o selec]ie \ntre absolven]ii de clasa a IV-a iar \n clasa dumneaei a fost restul. A fost

nevoie s` \nve]e to]i „cum se st` \n banc`, cum se face”… „S-au scuturat” „|n clasa a VIII-a erau oameni. De[i z`p`ci]i,

erau foarte responsabili. {i acum, când vin la [coal`, regret` anii trecu]i”.

Webografie, accesat` \n 23.10.2009

http://www.piatra-neamt.net/istoric.php

http://ro.wikipedia.org/wiki/Piatra_Neam]


84

{coala General` nr. 3 (M`gura),CODLEA, Jude]ul BRA{OV


Georgiana Br`tulescu

Expert local:

Mariana Gavril`



m Diriginte clasa a VIII a \n anul [colar precedent, la o clas` \n care s-a \nregistrat un abandon [colarm 3 elevi care au continuat educa]ia la clasa a IX a, [i care au fost la clasa dirigintelui respectivem 1 elev care a abandonat educa]ia \n clasa a VIII a (\n prezent repet` anul [colar \n care a abandonat)m 1 p`rinte (tutore) al elevului care a abandonat

l Informa]iile rezultate dintr-o discu]ie scurt`, informal`, cu directorul [colii.



Codlea este situat \n centrul ]`rii, \n depresiunea Bra[ovului, la 15 km distan]` fa]` de municipiul Bra[ov, pe

DN 1 (Bucure[ti-Bra[ov-Sibiu).

|n limba român` localitatea se nume[te Codlea, \n limba maghiar` Feketehalom, iar sa[ii din Codlea \[i

numesc ora[ul natal \n dialectul lor Zäöeden. Dup` Bra[ov, Codlea reprezint` cea mai important` localitate a ]`rii

Bârsei din perspectiva trecutului istoric [i a dezvolt`rii politice, economice [i culturale actuale. Prin decretul num`rul

5/1950 Codlea ob]ine dreptul de ora[. Titlul sù onorific de ora[ al florilor \l prime[te datorit` tradi]iei sale de mai mult

de un secol \n gr`din`rit.

Figura 31. Localizarea Codlea

Sursa: Google Maps (http://maps.google.com).

Hotarul Codlei se \nvecineaz` \n est cu H`lchiu [i Ghimbav, \n sud cu Vulcan, \n vest cu Holbav, {inca Nou`

[i Vad, [i \n nord cu Dumbr`vi]a [i Satu Nou.

Emblema ora[ului este M`gura Codlei, care cu cei 1294 m \n`l]ime este cel mai \nalt masiv al lan]ului muntos

Per[ani.


86

Figura 32. Drumuri ce unesc Codlea de a[ez`rile din jur

Figura 33. Stema Codlei

Stema Codlei corespunde aproximativ stemei Bra[ovului [i

reprezint` o coroan` aurit` pe o buturug` cu 5 r`d`cini. Ceea ce are \n

plus fa]` de stema Bra[ovului este câte o stea \n stânga [i dreapta

coroanei, iar buturuga are 5 r`d`cini, fa]` de 13 \n cazul ora[ului Bra[ov.

Cele mai vechi urme omene[ti de pe teritoriul Codlei de azi

provin din Bronzul târziu (2000-1500 \Hr) [i apar]in culturii

Schneckenberg, numit` astfel dup` Dealul Melcilor din Bra[ov. |ntre

anii 1211-1225 \n ]ara Bârsei se afla Ordinul cavalerilor Teutoni care,

pentru ap`rarea ]`rii, ridic` 5 cet`]i, printre care Cetatea Neagr`, pe un

vârf de deal, aflat la 980 m, aflat la poalele M`gurii Codlei. Cetatea se

afla la a[a-zisul drum al sa[ilor, drum care lega }ara Bârsei de provincia

Sibiului, fiind men]ionat` prima dat` \n documente \n 1265 ca [i „castro

Feketewholum”.

Se presupune c` a[ezarea Codlea a fost fondat` de coloni[ti germani \n perioada \n care Ordinul Teutonilor

mai activa \n }ara Bârsei. Localitatea a fost conceput` ca sat cu o singur` strad`, al c`rui centru era reprezentat de o

pia]` cu o biseric`.

|n documentele de la \nceputul secolului XV Codlea nu mai este numit` sat, ci târg (Târgul Regal Liber

Codlea).

{COALA GENERAL~ NR. 3 (M~GURA), CODLEA, JUDE}UL BRA{OV

87


Locuitorii municipiului Codlea se ocup` cu cre[terea animalelor, agricultura, prelucrarea lemnului [i a

metalului [i cu mecanica fin`. Angajatorii sunt atât localnici, cât [i din afara municipiului, iar cel pu]in unul dintre

angajatori este din afara ]`rii (Draexlmaier – cu 2 loca]ii: DTR Sisteme tehnice [i Rolem).

Pe raza ora[ului func]ioneaz` 5 gr`dini]e, 3 [coli generale, 3 licee, un spital, 3 farmacii, 4 b`nci, 2 centre de

plasament: unul pentru copii [i unul pentru b`trâni.

I.3. Utilit`]i

Din punct de vedere al utilit`]ilor publice [i infrastructurii, municipiul Codlea este dotat: str`zile sunt asfaltate,

exist` canalizare, ap` curent`, sta]ie de epurare, re]ea de gaze, iluminat public. Exist` telefonie fix` [i mobil` [i

majoritatea gospod`riilor sunt conectate la cablu.

Transportul \n cadrul municipiului [i transportul Codlea-Bra[ov [i Bra[ov-Codlea se realizeaz` prin

intermediul microbus-elor, care circul` din 15 \n 15 minute. Exist` [i transport feroviar care favorizeaz` dezvoltarea

economic`.


|n municipiul Codlea se poate dezvolta turismul deoarece exist` multe atrac]ii turistice. Astfel prestigiul [i

starea economic` ale ora[ului vor cre[te. Obiectivele turistice care pot fi exploatate sunt: vechea prim`rie, Casa parohial`

evanghelic`, [colile germane evanghelice, Biserica ortodox` româneasc`, cetatea [i pia]a din centrul Codlei, numeroasele

mori, case ]`r`ne[ti care sunt monumente de arhitectur`.

De pe site-ul Prim`riei Municipiului Codlea am aflat c` exist` un proiect de planificare strategic` pentru

municipiul Codlea, urm`rindu-se urm`toarele direc]ii: dezvoltarea capacit`]ii intrasectoriale a mediului nonprofit din

Codlea, dezvoltarea rela]iilor intersectoriale \ntre mediul neguvernamental, nonprofit, respectiv mediul de afaceri [i cel

al administra]iei publice, \mbun`t`]irea capacit`]ii ONG-urilor locale de a atrage, gestiona eficient resursele locale pe

baza nevoilor locale, cre[terea vizibilit`]ii sectorului la nivelul comunit`]ii locale.


{coala general` num`rul 3 din Codlea este situat` \n cartierul M`gura, pe strada Freziei, la num`rul 2.

Cartierul M`gura este situat \n zona centrului vechi al ora[ului. |n acest cartier sunt atât case, cât [i blocuri cu 4 etaje.

Str`zile sunt asfaltate, iar zonele verzi nu sunt numeroase. Cartierul are \n general un aspect pl`cut. Nici casele [i nici

blocurile nu sunt noi, dar sunt \ngrijite. Nu se poate spune c` este un cartier \n care locuiesc oameni boga]i, ci mai

degrab` oameni cu o stare financiar` medie. Pe strada pe care se afl` [coala se afl` o pia]` [i câteva magazine mici, de

cartier. Pe partea opus` [colii se afl` blocuri.


88

Figura 34. Harta str`zilor Municipiului Codlea

|n [coala general` nr. 3 din Codlea exist` 12 clase I-IV [i 12 clase V-VIII, care \[i desf`[oar` orele de curs \n

16 s`li [i \ntr-un singur schimb. |n prezent sunt 580-590 elevi, fiind \nscri[i la 14 septembrie 609 copii, aflând de la

director c` se \nregistreaz` o fluctua]ie mare. De aceea s-au comasat clasele, fiind 30 de elevi \ntr-o clas`: „Practic a

disp`rut o clas`, nu e un lucru dramatic la ora asta, dar e deranjant”. Cele 24 de clase s-au format dup` comasarea

men]ionat` de directorul [colii.


89

{coala este o cl`dire pe 3 nivele. Este dotat` cu laborator de biologie, de fizic`-chimie [i informatic` (toate

func]ionabile), bibliotec`, cabinet psihologic. Exist` un birou de secretariat, unul al directorului, o cancelarie [i un birou

pentru contabilitate.

Exist` grupuri sanitare pentru elevi [i grupuri sanitare pentru cadrele didactice, ambele aflându-se nu \n cea

mai bun` stare, dar cele destinate elevilor sunt mai degradate.

Figura 35. Grupul sanitar al elevilor

Nu exist` sal` de sport, orele de educa]ie fizic` [i sport desf`[urându-se \ntr-o sal` de clas` improvizat` atunci

când vremea nu este favorabil`. Atunci când vremea este bun`, orele se desf`[oar` pe terenul de sport, dar acesta nu

este asfaltat.


90

Figura 36. Terenul de sport

Figura 37. Intrarea dinspre curtea [colii

S`lile de clas` sunt luminoase [i au jaluzele verticale viu colorate. Dup` spusele diectorului mobilierul este

„50% bun, 50% nu e bun, dar func]ionabil”.


91

Figura 38. O sal` de clas`


Fa]ada [colii este proasp`t renovat`, toate geamurile [i u[a de la intrarea [colii sunt de termopan. U[ile de la

s`lile de clas` sunt vechi. Exist` tabl` cu cret` \n fiecare sal` de curs.

Pe pere]ii [colii exist` numeroase panouri cu diplome ob]inute de elevi [i de [coal`, panouri careilustreaz` activit`]ile elevilor, h`r]i. |n holul [colii exist` o vitrin` \n care sunt expuse cupele ob]inute deelevii [colii la diferite concursuri [i o expozi]ie de monede, bancnote [i obiecte vechi.


92

Figura 40. Panoul de onoare

Deasupra u[ii Secretariatului [i \n biroul directorului exist` icoane pictate pe sticl`.

|ntr-unul din holurile [colii exist` obiecte periculoase la \ndemâna copiilor: dou` lope]i [i alte ustensile.

|n [coal` exist` paz`, sistem de alarm` [i de supraveghere (acesta din urm` nu func]ioneaz` momentan).

Calculatoarele conectate la Internet sunt cele din Secretariat, Direc]iune, Cancelarie [i Contabilitate.

Personalul didactic, cel didactic auxiliar [i cel nedidactic \nsumeaz` 40-42 de persoane. Din cele 33 de cadre

didactice, 26 sunt titulare [i 7 suplinitoare.

|n 2010 [coala aniverseaz` 30 de ani de când func]ioneaz`.

|n opinia directorului perspectivele [colii sunt urm`toarele: cât mai mul]i elevi, ceea ce \nseamn` c` [coala va

beneficia de bani [i prestigiu, precum [i \mbun`t`]irea aspectului [colii.

Anul trecut au terminat 3 clase de a VIII-a, dup` spusele directorului printre acestea aflându-se o clas` foarte

bun` [i 2 mai pu]in bune, cu corijen]i [i repeten]i, cu abandon par]ial [i frecven]` redus`. Directorul [colii exemplific`:

un bìat de etnie rrom` a fost obligat de p`rin]i s` renun]e la [coal`, de[i acesta era un elev bun, premiant chiar, deoarece

nu puteau accepta ca acesta s` se afle \n compania unei fete, aceasta fiind românc`.

Elevii de clasa a VIII-a de anul trecut [i-au continuat studiile atât la liceu, cât [i la [coli profesionale. Directorul

[colii este de p`rere c` un procent de 60-70% dintr-o genera]ie vor ajunge la facultate: „…unii abia se descurc`, dar ajung

s` fac` studii superioare”.


93

Directorul se mândre[te \n mod deosebit cu o elev` care \n prezent lucreaz` ca cercet`tor la un Centru de fizic`

atomic` \n SUA, o fat` care acum este institutor, fiind coleg` cu cadrele didactice care i-au fost profesori [i cu al]i fo[ti

elevi care sunt pleca]i cu burse \n strìn`tate.

|n ceea ce prive[te atragerea cadrelor didactice, directorul consider` c` acest lucru este u[or, dar nu este

necesar: „...le tragem degeaba pentru c` renun]`... ori renun]` ori nu mai vin pentru c` se duc \n alte p`r]i o dat` cu

concursurile care au loc la nivel jude]ean, na]ional, dar fluctua]ia de cadre didactice la noi este mic`... pentru c`

majoritatea sunt titulari”. Dintre cadrele didactice un sfert fac naveta [i ceilal]i sunt localnici.

|n opinia directorului principalele probleme ale [colii sunt urm`toarele: cadrele didactice mai \n vârst` nu

sunt atât de receptive \n ceea ce prive[te perfec]ionarea, directorul crezând c` sursa problemei vine din faptul c` acestea

ar trebui s` se deplaseze la Universitatea Transilvania din Bra[ov. Directorul d` urm`toarea rezolvare a problemei:

realizarea stagiilor de perfec]ionare \n cadrul [colii. O alt` problem` men]ionat` este lipsa calculatoarelor [i a Internetului

peste tot. Dar cea mai mare problem` este lipsa s`lii de sport, problem` care exist` de 30 de ani: „...copiii sunt afar`,

nu este normal, nu este s`n`tos, nu am sal` de sport [i asta este durerea cea mai mare”.

Doi dintre elevii intervieva]i, indiferent dac` au p`r`sit sau nu sistemul [colar, au identificat drept problematic`

atitudinea unor profesori [i a unor elevi: „cu nasul pe sus”, „\n general` am avut o clas` \hhhh”. Trebuie s` men]ionez

faptul c` trecând pe holurile [colii \mpreun` cu directorul, unul dintre elevi i-a spus directorului c` \i e fric` s` mearg`

la ora unui anumit profesor, deoarece a f`cut un lucru gre[it [i \i este team` c` va fi b`tut. Directorul nu a avut nici o

reac]ie.

Dirigintele clasei a VIII-a afirm` c` principala problem` este disciplina elevilor: „...sunt foarte rì, unii cel pu]in

sunt dezastru... 106

[i la ore r`spund, deci nu mai e...v` spun sincer c` dac` \n '81 când am intrat \n \nv`]`mânt, dac` erau copiii

ca acuma, era un semn de \ntrebare dac` \mi alegeam meseria asta”. Alt` problem` men]ionat` este faptul c` p`rin]ii

nu sprijin` profesorii \n ceea ce prive[te indisciplina copiilor lor, ba mai mult aprob` purtarea necuviincioas` a elevilor.

Al]i p`rin]i nu se intereseaz` deloc de situa]ia [colar` a copiilor lor, fiind p`rin]i pe care dirigintele „nici nu i-a v`zut la

ochi”. De asemenea p`rin]ii critic` profesorii, chiar de fa]` cu elevii. Concluzia dirigintelui este c` sursa indisciplinei

elevilor este reprezentat` de p`rin]i. Alt` problem` amintit` este lipsa motiva]iei elevilor pentru a \nv`]a.

Dup` spusele directorului [colii comunitatea local` [i p`rin]ii se implic`, dar \ntr-o m`sur` mai mic` decât

\nainte, deoarece sunt nevoi]i s` munceasc` mai mult [i astfel scade ajutorul dat copiilor. Un ajutor vine [i din partea

psihologului [colii, care face terapie individual` [i de grup atât cu elevii, cât [i cu p`rin]ii.

III. ASPIRA}IILE {I A{TEPT~RILE DE LA EDUCA}IE ALE ELEVILOR

Unul dintre elevii absolven]i de clasa a VIII-a are aspira]ii foarte mari, dorind s` urmeze cursurile unui

masterat. Doi dintre elevi doresc s` se opreasc` la terminarea facult`]ii, iar elevul care a abandonat, [i-a reluat studiile.

Printre facult`]ile preferate de elevi se afl` cea de Psihologie, Comunicare, Limbi strìne, de Studii Economice: „\nc`

nu m-am hot`rât a[a...psiholog, sau ceva...Jurnalism, Comunica]ii, acolo pe undeva....deocamdat` s` termin liceul [i

apoi s` fac facultatea de Psihologie cred...[i Limbi strìne a[ vrea...[i master...doctorat nu cred”, „...pì dac` o s` iau

bac-ul vreau s` fac o facultate \n Anglia, s` merg mai departe pe acest profil de Contabilitate...dac` nu, s` termin o

facultate de Psihologie acolo”, „...doar liceu [i facultate pentru c`, cred eu c` e de ajuns”.

To]i elevii intervieva]i au afirmat c` [coala este important`: „[coala e un lucru care m` ajut` \n via]`”, „e

important s` merg la [coal`”, „[coala e o surs` de informare, de educare, de formare a persoanei, de comunicare mai

bun` cu persoanele din jur”, „numai a[a pot deveni ceva mai târziu \n via]`, \]i formezi [i o cultur` general`”, „fac

[coal` pentru a \nv`]a, pentru a face o facultate [i s` ajung bine \n viitor”, „eu cred c` toat` lumea ar trebui s` mearg`

la [coal`”, „merg la [coal` ca s` \nv`] [i s` ajung s` am un loc de munc` bine pl`tit”.

Dirigintele intervievat afirm` c` atitudinea genera]iilor de elevi fa]` de [coal` s-a modificat [i nu \n sens pozitiv.

S-a pus \n discu]ie problema motiva]iei de a veni la [coal`, a lipsei de interes pentru \nv`]`tur`. Acesta spune despre

elevi c` nu mai sunt interesa]i s` \nve]e deoarece \i iau ca model pe p`rin]ii lor [omeri: „Nu mai au nici o motiva]ie: „fac


94

atâta [coal` [i cu ce m` ajut`? {i mama a f`cut a[a [i n-are serviciu!”, „Copiii nu mai \nva]`, nu-i mai motiveaz` nimic,

nici nota!”. Dirigintele continu` spunând c` doar sc`derea notei la purtare \i mai stimuleaz` pe elevi, dar doar pân` \n

clasa a VIII-a.

Putem spune c` elevii intervieva]i \[i imagineaz` cu greutate viitorul. Cei care [i-au continuat studiile spun c`

viitorul le va aduce \mplinire pe plan profesional \mplinirea vie]ii personale, pe când elevul care a abandonat dore[te

siguran]a locului de munc`: „...\mplinit` din punct de vedere profesional [i s` am o meserie, s` am banii mei, s` am poate

o cas`, cam asta...”, „...nici m`car nu [tiu dac` o s` iau bac-ul, sper s`-l iau, s`-mi deschid un cabinet de Psihologie [i

s`-mi \ntemeiez o familie”, „...s` fiu la casa mea, s` am un copil, s` nu depind de al]ii...”, „...dac` o s` fac [coal`, o s`

ajung undeva, s` plec din c`min [i s` am un loc de munc`”. Fiind \ntreba]i ce \i va ajuta s` \[i ating` ]elurile, elevii au

r`spuns: „...\nv`]`tura, familia, mediul, [coala”.

Tutorele elevului care a \ntrerupt educa]ia spune c` acestuia i-ar pl`cea s` lucreze noaptea la bar: „...mai

târziu dac` nu-[i vede de [coal` [i se ]ine dup` cine nu trebuie, s-ar putea s` fie cu probleme”. Apoi tutorele afirm` cu

t`rie c` \nv`]`tura \i va oferi elevului cel pu]in un loc de munc`: „...dac` \nva]`...poate acolo o porti]` la Metro, Baumax,

din `stea, poate g`si...”.

To]i elevii care au fost intervieva]i au sus]inut faptul c` [coala este foarte important` pentru reu[ita lor \n

via]`.

IV. PROBLEMA ABANDONULUI {I A TRECERII LA NIVELUL SECUNDAR SUPERIOR

Elevul care a abandonat educa]ia \n clasa a VIII a [i-a reluat studiile, repetând anul pierdut. Acesta studiaz`

la aceea[i [coal`, cu aceia[i profesori, nemaifiind nevoie de timpul necesar acomod`rii. Locuie[te la acela[i centru de

plasament, \n condi]ii foarte bune, unde beneficiaz` de tot ceea ce are nevoie.

Directorul [colii sus]ine c` printre elevii care abandoneaz` studiile sunt cei care pleac` \mpreun` cu p`rin]ii

\n strìn`tate la munc`. Dup` 1-2 ani, dup` ce acumuleaz` o sum` de bani, ace[tia se \ntorc \n ]ar` [i \[i continu`

studiile.

Dirigintele intervievat a men]ionat faptul c` unii elevi veneau la [coal` doar pentru a ob]ine aloca]ia.

V. PROFILUL ELEVILOR CARE ABANDONEAZ~ {COALA

Dirigintele intervievat face un profil foarte sumar al elevilor care abandoneaz`: ace[tia lipsesc de la ore, au

probleme de s`n`tate, sunt indisciplina]i \n timpul orelor de curs. Atunci când nu vin la [coal` ace[tia frecventeaz`

Internet café-urile [i pierd timpul prin parcuri.

V.1. Cazuri de abandon

|n timpul interviurilor ni s-au prezentat dou` cazuri de abandon [colar: cel al elevului intervievat, care locuie[te

\n centrul de plasament [i cel al unui bìat de etnie rrom`, caz relatat de directorul [colii.

Elevul din centrul de plasament este o fat` de 15 ani care are p`rin]i, dar nu dore[te s` locuiasc` \mpreun`

cu ace[tia. |n interviu a declarat c` nu are pe nimeni, c` nu are cine s` o sprijine. Lipsea de la [coal` deoarece nu \i pl`cea

programul strict de la centrul de plasament, neavând libertate. Astfel, lipsind de la [coal`, se sim]ea liber` „s`-[i fac`

poftele”. Atunci când mergea la [coal` „o dat` pe lun`” avea note bune, \nv`]a bine, \i pl`ceau Engleza, Limba român`,

\n special Literatura. Acum are \ns` probleme la Matematic`. Se \n]elegea bine cu colegii de clas`, având chiar prieteni

printre ei. {i-ar dori „un program mai domol”, libertate dup` ce \[i face lec]iile la c`min. Din comentariile tutorelui [i

al directorului am aflat c` aceasta se \ntâlnea cu un b`rbat \n timpul când trebuia s` fie la [coal`. La rândul lui, acesta

a locuit \n centul de plasament, iar acum lucreaz` \ntr-un bar.


95

Cel de-al doilea caz \l are \n centrul aten]iei pe un bìat de etnie rrom`, care \nv`]a foarte bine, fiind chiar

premiant. Abandonul sù [colar a survenit din cauza tat`lui sù, care nu era de acord ca acesta s` aib` o rela]ie de

prietenie cu o fat` care nu era de etnie rrom`. Nici insisten]ele directorului [i ale profesorilor nu l-au \nduplecat pe

acesta. |n cadrul acestei familii de rromi banii nu erau o problem`.

Elevul intervievat care a abandonat [coala are o p`rere foarte bun` despre institu]ia de \nv`]`mânt pe care o

frecventeaz`, spunând c` „este apoape cea mai bun` General`”. Atât profesorii cât [i [coala ca atare \i sunt pe plac. Acest

elev recunoa[te c` frecventarea [colii este un lucru necesar.

V.2. Motivele invocate pentru abandon

Cadrele didactice spun c` motivele invocate pentru abandon sunt urm`toarele: absenteismul de la ore, faptul

c` elevii cred c` nu au motiv s` \nve]e, pentru c` vor ajunge [omeri, la fel ca p`rin]ii lor, opunerea p`rin]ilor de a

continua studiile, neimplicarea p`rin]ilor \n via]a [colar` a copiilor, problemele de s`n`tate ale copiilor [i plecarea

acestora cu p`rin]ii \n strìn`tate.

Din punctul de vedere al elevilor, ei nu mai continu` studiile deoarece programul de la [coal` este v`zut ca o

\ngr`dire a libert`]ii lor (vezi interviul cu elevul care a abandonat).

Din perspectiva tutorelui intervievat, fata a abandonat [coala deoarece b`rbatul cu care se vedea i-a cerut

acest lucru.

De cealalt` baricad` sunt elevii care [i-au continuat studiile. Motivele lor sunt urm`toarele: [coala este foarte

important` deoarece va fi o ramp` de lansare \n via]a profesional`. Mergând la [coal`, ei \[i vor \mbog`]i cultura general`,

vor comunica mai bine [i \[i vor da seama ce domeniu \i atrage.

|n ceea ce prive[te \ndeplinirea dorin]elor legate de continuarea \n sistemul educa]ional, unul dintre elevii

intervieva]i este foarte mul]umit. Liceul pe care \l urmeaz` este exact acela la care visa cu mult timp \n urm`, fiind

\ndrumat de veri[oara sa care a urmat acela[i liceu. De asemenea elevul a afirmat c` acest liceu (Unirea, din Bra[ov)

este cel mai bun \n domeniul Uman, domeniu \n care exceleaz`. Ceilal]i doi elevi intervieva]i nu au vrut de la \nceput

s` mearg` la un liceu din Codlea, dar pentru c` nu au avut media cerut` pentru un liceu din Bra[ov, au fost nevoite s`

mearg` la un liceu din ora[ul lor. |ns` acum se declar` mul]umi]i de alegerea f`cut`, datorit` proximit`]ii spa]iale, a

colegilor \ntâlni]i [i a profesorilor.

V.3. Profilul clasei din care a abandonat elevul

Dirigintele a spus c` \n clasa \n care elevul a abandonat au existat 5-6 premian]i, cu media peste 8. P`rin]ii

acestora aveau studii medii [i o situa]ie financiar` medie. |n clas` nu au fost vârfuri, dar au existat copii care veneau la

[coal` doar pentru aloca]ie. Unii dintre elevi erau lini[ti]i, dar unii erau foarte rì: „...abia dac` am reu[it ca la ore s` \i

fac s` fie cumin]i...la \nceput nu se puteau ]ine nici orele...existau unii care erau certa]i cu disciplina, nici nu puteai

discuta cu ei...dac` \i \ntrebai ceva, \ncepeau s` râd`...cei buni doreau s` fac` o facultate”. Elevul intervievat care a

abandonat sus]ine c` acea clas` din care provenea era una foarte unit`, \n care elevii se sprijineau unii pe al]ii, \[i

\mp`r]eau mâncarea, se ajutau la teme.

Fo[tii colegi ai acestui elev au intrat cu to]ii la liceu, dar dirigintele spune: „..câ]i vor termina (liceul) r`mâne

de v`zut”.


96

{coala general` nr. 5 (Gârcini)S~CELE, Jude]ul BRA{OV


Georgiana Br`tulescu

Expert local:

Mariana Gavril`



m Diriginte clasa a VIII a \n anul [colar precedent, la o clas` \n care s-a \nregistrat un abandon [colarm 14 elevi care au continuat educa]ia la clasa a IX a [i care au fost la clasa dirigintelui respectivm 2 elev care a abandonat educa]ia \n clasa a VIII a (\n prezent repet` anul [colar \n care a abandonat)m 1 p`rinte al elevului care a abandonat




Municipiul S`cele este situat \n sud-estul Jude]ului Bra[ov, la 15 km fa]` de centrul Municipiului Bra[ov [i

este str`b`tut de DN1A (Bra[ov - V`lenii de Munte - Predeal) [i DN1 (Bucure[ti - Bra[ov, principala arter` na]ional`).

|ntre Municipiul S`cele [i Municipiul Bra[ov s-au format rela]ii strânse de colaborare \n multe domenii: \ntre unit`]i

economice, for]` de munc` ce se deplaseaz` \n fiecare zi din S`cele spre Bra[ov [i invers, acces la cultur`, s`n`tate,

\nv`]`mânt, transport ale Municipiului Bra[ov.

Figura 41. Localizare S`cele

Sursa: Google Maps. (maps.google.com).

Suprafa]a Municipiului S`cele este de 32000 ha. Conform datelor furnizate de Direc]ia Jude]ean` de Statistic`

a jude]ului Bra[ov, \n iulie 2007 popula]ia municipiului era de 31.796 de locuitori. Dintre ace[tia, aproximativ 2.000

sunt localiza]i in Gârcini, un cartier locuit \n majoritate de c`tre rromi.

Denumirea de S`cele este atestat` documentar \n secolul XV. Ora[ul S`cele a fost constituit administrativ, \n

anul 1950, din teritoriul a 4 din cele 7 comune s`celene: Cernatu, Baciu, Turche[, Satulung (restul de 3 fiind

T`rlungeni, Purc`reni, Zizin). La data de 6 iunie 2000 ora[ul a devenit unul din cele 4 municipii ale jude]ului Bra[ov.

Istoria municipiului S`cele este legat` de istoria }`rii Bârsei, care reprezint` vatra de genez` [i continuitate a

poporului roman, descoperindu-se chiar a[ez`ri dacice. |n a doua jum`tate a secolului XI, moment \n care forma]iunile

statale au intrat \n st`pânirea regatului maghiar, satele s`celene sunt amintite \n izvoarele istorice ale vremurilor cu

termenul de „septem villae valacheles”. Prima men]iune documentar` este realizat` prin actul emis la data de 16 mai

1366 de c`tre Ludovic I de Anjou, regele Ungariei, prin care acesta \i d`ruie[te comitelui Stanislav, un curtean al sù,


98

posesiunile din }ara Bârsei, Satulung, Cernatu, Turche[, Baciu cu drept de mo[tenire. Denumirea de „S`cele” apare

prima dat` \n scrisorile lui Vlad C`lug`ru, domnitorul }`rii Române[ti \ntre anii1482 – 1495, c`tre magistratul ora[ului

Bra[ov.

Mocanii s`celeni au fost a cei mai vechi locuitori ai acestei zone. Ocupa]ia lor de baz`, oieritul, este atestat`

documentar \n acte oficiale. Ace[tia de]ineau mii de oi, (cele [apte sate s`celene erau printre cele mai bogate sate ale

localit`]i), bucurându-se de o stare material` \nfloritoare. De asemenea mocanii aveau [i o via]` cultural` activ`, fiind

creatori de miori]e [i doine, dar [i \ntemeietorii a numeroase biserici. Prin procesul de transhuman]`, mocanii s`celeni

au constituit unitate, coeziune na]ional`, contribuind \n acest mod la men]inerea leg`turilor dintre provinciile române[ti.

|ntre secolele XIII-XIV s-a stabilit \n zona S`celelor o popula]ie numeroas` maghiar`. Ace[tia erau numi]i [i

ceangì. Etnografia acestora p`streaz` atât elemente autohtone foarte vechi, cât [i elemente care au fost asimilate datorit`

convie]uirii cu românii [i sa[ii.

Cartierul Garcini este cunoscut mai ales prin activit`]i ilegale, numele sù reap`rând la câteva luni \n presa

local` [i central`. De regul` este vorba de furturi generalizate de lemne (din p`dure), dar [i de persoanae cùtate cu

mandat de arestare [i care se ascund \n cartier. Un articol ap`rut \n Gândul \n 28 noiembrie 2006, sub semn`tura lui

Adrian Popescu, men]iona: „De câteva zile, autobuzele Regiei de Gospod`rie Comunal` S`cele, care asigur` noaptea

leg`tura cu Bra[ovul, sunt \nso]ite de echipe de poli]i[ti comunitari \narma]i. Decizia a fost luat` de edilii s`celeni din

cauza necontenitelor atacuri ale rromilor din cartierul Garcini, care bat [oferii, jefuiesc pasagerii [i devasteaz` autobuzele.

Ultima agresiune s-a consumat la mijlocul s`pt`mânii trecute, când, imediat dup` plecarea unui autobuz din Bra[ov spre

S`cele, mai mul]i ]igani l-au „confiscat" cu tot cu c`l`tori, dup` care i-au pus [oferului cu]itul la gât, ordonându-i s` nu

mai opreasc` decât \n Garcini. Din fericire pentru victime, autobuzul a fost interceptat, la intrarea \n S`cele, de un

echipaj al poli]iei, dar procurorii au decis c` atacatorii pot fi cerceta]i [i \n stare de libertate!” Cotidianul Adev`rul din

23 septembrie 2009, nota c` 23 de persoane au fost arestate la o razie efectuat` \n Garcini de 300 de poli]i[ti. Cei 23

erau suspecta]i de furturi de la numeroase case de bani ale unor societ`]i comerciale din Bra[ov. Astfel de [tiri revin

extrem de frecvent \n mass-media.


Ocupa]iile tradi]ionale ale locuitorilor acestei zonei au fost numeroase: prelucrarea laptelui, a pieilor de

animale, oieritul, me[te[ug`ritul casnic (acesta consta \n confec]ionarea de topoare [i cu]ite, confec]ionarea stofelor, a

]es`turilor [i a \mbr`c`mintei: cioareci, z`bunele cu gìtane). Dup` primul r`zboi mondial au fost \nfiin]ate unit`]i

industriale mici. La sfâr[itul primei jum`t`]i a secolului al XX-lea \n S`cele existau [i func]ionau 2 gatere, 2 mori, un

atelier de mobil`, 3 darace de lân` [i câteva ateliere mici de \nc`l]`minte [i \mbr`c`minte. Dup` anul 1990 s-au dezvoltat

[i alte activit`]i economice, comer]ul luând o amploare mare. S-au \nfiin]at [i s-au dezvoltat firme \n domeniul prelucr`rii

lemnului (gatere, fabrici de mobil`), al serviciilor auto, al prelucr`rii c`rnii, dar [i \n domeniul altor sectoare industriale

[i de servicii. La 31 Decembrie 1999 num`rul de firme erau \nregistrate \n municipiului S`cele era de 1008, la care se

adùgau 150 de firme care [i-au \nfiin]at puncte de lucru \n municipiul S`cele. La aceea[i dat` mai erau \nregistrate un

num`r de 94 de asocia]ii familiale [i 492 persoane fizice independente. De asemenea exist` 6 asocia]ii agricole [i

numero[i produc`tori agricoli care doresc valorificarea poten]ialului agricol [i zootehnic. Existen]a filialelor B`ncii

Române de Dezvoltare, B`ncii Raiffeisen [i a Cooperativei de Credit sprijin` mediul economic local.

Municipiul S`cele dispune de materii prime care sunt necesare pentru dezvoltarea sectoarelor economice:

l prelucrarea lemnului (cantitatea de mas` lemnoas` ce se poate exploata anual de pe teritoriul

municipiului S`cele fiind de 73.520 mc);

l prelucrarea produselor agrozootehnice (suprafa]a de teren agricol este de 9434 ha, din care 2881 ha sunt

teren arabil [i 6553 ha sunt fâne]e [i p`[uni; se cultiv` cartofi, sfecl` de zah`r, secar`, grâu, orzoaic`,

porumb, ov`z [i plante de nutre]).

Cele mai multe firme care func]ioneaz` fac parte din categoria IMM. Dintre cele 754 firme care existau \n

2006, doar 3 (adic` 0,4% din total) sunt \ntreprinderi mari [i foarte mari. Cei mai mul]i investitori sunt autohtoni.

|n S`cele se g`sesc atât terenuri [i cl`diri disponibile, ce pot fi valorificate atât de investitori locali, cât [i strìni.

Apropierea de Bra[ov, care este un centru mare comercial [i industrial, faciliteaz` dezvoltarea afacerilor \n aceast` zon`.

{COALA GENERAL~ NR. 5 (GÂRCINI) S~CELE, JUDE}UL BRA{OV

99

|n municipiul S`cele func]ioneaz` un spital, o sta]ie de ambulan]` (care a fost inaugurat` \n anul 2002), o

policlinic`, 11 dispensare medicale, 6 cabinete stomatologice [i 5 unit`]i farmaceutice. De asemenea exist` 8 gr`dini]e,

7 [coli generale, 2 [coli profesionale [i de ucenici, 4 licee (dintre care unul cu predare \n limba maghiar`) [i nu \n ultimul

rând {coala Ajut`toare de la Br`det. Unit`]ile de \nv`]`mânt au fost dotate [i modernizate \n ultimul timp. Unele dintre

acestea au dezvoltat rela]ii de parteneriat cu unit`]i similare din strìn`tate, având ca rezultat organizarea schimburilor

de experien]` [i ob]inerea sprijinului material din partea acestora. Func]ioneaz` un club al elevilor, o bibliotec` [i o sal`

de sport.

S`cele este recunoscut datorit` celor 15 l`ca[uri de cult: 7 sunt ortodoxe, 5 evanghelice, una reformat` [i 2

romano - catolice, fiecare dintre contribuind la evolu]ia spiritualit`]ii române[ti.

Nu \n ultimul rând func]ioneaz` 4 b`nci, precum [i Administra]ia Finan]elor Publice.

I.3. Utilit`]i

Transportul public \n comun este asigurat de RAGPS S`cele, societate care gestioneaz` serviciul public de

transport al c`l`torilor. Exist` o singur` linie de transport urban, care are o vechime de 50 de ani, [i care s-a pliat pe

necesit`]ile ora[ului. Parcul auto este \n mare parte \nvechit [i necorespunz`tor din punct de vedere ecologic. Sta]ia cea

mai apropiat` este Dârste, care se afl` la o distan]` de 3 km de municipiu.

Re]eaua care alimenteaz` cu ap` potabil` dateaz` din 1917 [i are o lungime de 32 de kilometri. |n anul 2006,

93% din popula]ia Municipiului S`cele beneficia de alimentarea cu ap` potabil` din aceast` re]ea public`. Canalizarea

se realizeaz` ori prin sistemul centralizat, ori prin fos` septic`. Sistemul public de canalizare dateaz` din 1991, are o

lungime de 32 de km, de care beneficiaz` 30% dintre locuitori.

|n prezent \n S`cele nu exist` un sistem centralizat de \nc`lzire. Sursa de \nc`lzire este asigurat` 90% de

re]eaua de gaze naturale (centrale proprii), iar restul 10% este reprezentat de combustibilul solid (lemne). Toate

locuin]ele sunt dotate cu energie electric`, excep]ie f`când cartierul Gârcini.

De altfel, la modul general, problemele de infrastructur` sunt localizate predominant \n Gârcini.


Obiectivele de dezvoltare ale Municipiului S`cele pentru perioada 2008-2015 se desprind prin corelarea

propunerilor comunit`]ii [i analiza situa]iei actuale. La baz` se pune accentul pe punctele tari, \n vederea valorific`rii

oportunit`]ilor de cre[tere [i \n vederea minimiz`rii efectelor punctelor slabe, dorindu-se eliminarea factorilor care

blocheaz` dezvoltarea. Obiectivele de dezvoltare sunt menite a urm`ri impulsionarea [i coordonarea dezvolt`rii generale,

toate acestea urmând a fi realizate prin valorificarea poten]ialului care exist`. Obiectivele propuse spre realizare se \nscriu

[i converg spre \ndeplinirea perspectivelor de dezvoltare ale jude]ului Bra[ov.

Viziunea strategic`: Dezvoltarea municipiului S`cele ca loca]ie competitiv` din punct de vedere economic,

social, cultural.

Obiectivul strategic global: Utilizarea eficient` a resurselor existente pentru dezvoltarea economic` [i social`

durabil`, dezvoltare care s` duc` pe termen lung la cre[terea standardului de via]`. Se dore[te o dezvoltare durabil` [i

responsabil`.

Viitoarele direc]ii de dezvoltare ale municipiului S`cele sunt urm`toarele:

1. Dezvoltarea infrastructurii de baz` a ora[ului la standarde de calitate european`

l dezvoltarea/reabilitarea infrastructurii de transport

l rezolvarea problemelor de infrastructur` \n zona Gârcini

l extinderea [i reabilitarea re]elelor de utilit`]i

l cre[terea confortului [i a eficien]ei energetice \n spa]iul locuibil

l \mbun`t`]irea sistemelor de management \n domeniul protec]iei mediului


100

2. Dezvoltarea capitalului social-uman [i a calit`]ii vie]ii

l integrarea social` a grupurilor defavorizate

l adaptarea for]ei de munc` la cerin]ele pie]ei

3. Consolidarea durabil` a economiei [i transformarea structural` a mediului de afaceri, a turismului [i a

agriculturii.


{coala general` nr. 5 din S`cele este situat` \n cartierul Gârcini, cartier aflat la periferia Municipiului S`cele.

Acest cartier este unul foarte s`rac, \n care casele par a se d`râma din moment \n moment. Casele sunt formate

dintr-o singur` camer`, \n care stau to]i membrii familiei. Casele nu au ap` curent`, canalizare, electricitate sau c`ldur`.

Nu exist` trotuar pe lâng` [osea, iar aceasta este plin` de gropi, bolovani [i mizerii. Locuitorii cartierului sunt to]i de

etnie rrom`. Posibilit`]ile lor financiare sunt foarte reduse, veniturile constând \n ajutorul social [i aloca]iile copiilor.

Starea financiar` este tr`dat` de locuin]ele lor, de hainele pe care le poart`, de \ntregul aspect al cartierului \n care

locuiesc. Nivelul educa]iei este de asemenea tr`dat de comportamentul [i aspectul locuitorilor de aici. Oamenii de aici

circul` pe [osea, f`r` a se da la o parte atunci când ma[inile claxoneaz`. Nu au grij` ca animalele cu care circul` pe

mijlocul [oselei s` nu \ncurce circula]ia sau s` nu loveasc` ma[inile.

Figura 42. Localizarea cartierului \n care se afl` [coala

{coala general` din acest cartier este format` din 3 corpuri: unul la „garaj”, care este corpul vechi al [colii,

unde \nva]` 450 de copii [i 2 corpuri mai noi, unul pe post de gr`dini]` [i pentru birouri (cancelarie, secretariat, biroul

directorului) [i unul pentru desf`[urarea orelor de curs. |n aceste 2 corpuri \nva]` restul de elevi pân` la 1358. Corpul

vechi a fost \nfiin]at \n 1849, iar celelalte dou` corpuri \n anul 1950. Corpul vechi se afl` \ntr-o stare mai bun` decât

celelalte, deoarece este proasp`t renovat, având geamuri [i u[i de termopan [i central`.


101

Figura 43. Intrarea \n corpul nou al [colii

La construirea corpurilor \n anul 1950 au contribuit locuitorii, \n prima faz` realizându-se strictul necesar,

func]ionând un singur rând de clase I-VIII. |n prezent sunt 54 de clase formate din cei 1358 de elevi.

Exist` clase speciale pentru cei care au dep`[it vârsta pentru [coala general`. Acest program se nume[te „{ansa

a 2-a “ [i are clase atât pentru I-IV, cât [i pentru V-VIII.

Exist` [i programul „{coal` dup` [coal`” [i cel „{coala de sâmb`t`”, unde copiii fac activit`]i distractive, iar

apoi \[i realizeaz` temele de cas`, deoarece acas` nu au condi]iile necesare pentru a face acest lucru.

Aceast` [coal` este cea mai mare [coal` de etnie rrom` cu clasele I-VIII din ]ar`.

S`lile de clas` sunt mici, b`ncile sunt \ngr`m`dite, iar mobilierul este destul de vechi. Mobilierul mai nou este

ob]inut cu ajutorul funda]iei FAST. Exist` table \n s`lile de curs. Clasele nu sunt foarte luminoase, dar au pe pere]i

nenum`rate panouri pe care sunt expuse lucr`rile elevilor, dar [i materiale didactice care vin \n ajutorul elevilor. Exist`

panouri, lucr`ri decorative [i diplome pe to]i pere]ii [colii, ceea ce arat` atât implicarea [i devotamentul profesorilor, cât

[i al elevilor. Exist` un laborator de informatic`, dar conectare la Internet este doar \n birouri. |n corpurile noi sala de

sport lipse[te, dar exist` una \n corpul vechi. Curtea [colii nu este amenajat`, existând doar câ]iva copaci cu ajutorul

c`rora elevii realizeaz` trac]iunile la orele de Educa]ie fizic` [i sport. Exist` o bibliotec`, dar este departe de a fi complet`

[i o sal` de logopedie, dar din p`cate nu exist` personal specializat.


102


Figura 45. Curtea [colii, ora de Educa]ie Fizic` [i Sport


103

Figura 46. Laborator de Informatic`

De[i exist` un paznic \n [coal`, siguran]a las` de dorit. Exist` personal pentru cur`]enie, dar nu este suficient,

iar profesorii \mpreun` cu elevii fac cur`]enie \n sala de curs \mpreun`, pentru a-i \nv`]a pe ace[tia ce reprezint`

cur`]enia.

De câ]iva ani [coala dispune de un microbus.

Exist` grupuri sanitare, unul pentru cadre didactice [i personalul auxiliar [i unul pentru elevi.

|n ceea ce prive[te manualele, [coala st` foarte rù, deoarece nu poate oferi fiec`rui elev câte un manual.

Perspectivele [colii sunt numeroase. Exist` 38 de proiecte [i parteneriate \n derulare, colabor`ri cu funda]ii,

\n urma c`rora bìe]ii \nva]` tâmpl`rie, iar fetele aranjament floral [i croitorie. {coala este \nscris` la „Romani Cris”.

Se dore[te implicarea elevilor \n cadrul corului [i \n cadrul dansurilor specifice lor, dar [i \n cadrul dansurilor române[ti.

Nu \n ultimul rând se dore[te mansardarea [colii pentru a cre[te num`rul s`lilor de curs.

{coala se mândre[te cu o elev` care a ob]inut locul I la un concurs de desen pe jude]ul Bra[ov, premiul fiind

o excursie la Disneyland. De asemenea mai exist` rezultate excep]ionale \n privin]a activit`]ilor cultural-artistice. Elevii

[colii au cântat colinde de Cr`ciun la TVR, experien]` care se va repeta [i anul acesta. Anul trecut elevii [colii au câ[tigat

un concurs la Tulcea [i au participat la concursul „Proetnica” la Timi[oara, \mpreun` cu alte 21 de ]`ri. {coala din

Gârcini a ob]inut locul III pe ]ar` la proiecte educa]ionale [i locul I \n proiectul PHARE, iar pe municipiul S`cele [coala

ocup` primul loc. Putem preciza c` [coala se mândre[te cu singurul absolvent de liceu din Gârcini, care este Buliba[a

rromilor de aici.


104

Figura 47. Poze ale elevilor de la Cr`ciunul trecut

Atât elevilor cât [i p`rin]ilor li se face o orientare profesional` la sfâr[itul clasei a VIII-a. Din p`cate nu au fost

elevi care s` participe la examenul de capacitate, \ns` ei urmeaz` cursurile SAM \n S`cele. Astfel nici unul dintre ei nu

va urma cursurile unei facult`]i.

Atragerea noilor cadre didactice nu este dificil`, conform spuselor unui profesor intervievat. Dar ajunse aici,

acestea se lovesc de o realitate dureroas`: locuitorii li se adreseaz` necuviincios, le ating \ntr-un mod nepl`cut [i vin la

[coal` pu[i pe ceart`. Astfel cadrele didactice din aceast` [coal` trebuie s` fie mereu preg`tite s` fac` fa]` situa]iei.

Exist` 10 cadre didactice localnice, iar restul fac naveta, care la \nceput a fost dificil`, profesorii fiind nevoi]i s` schimbe

2-3 autobuze [i apoi s` mearg` pe jos. De câ]iva ani exist` microbusul care faciliteaz` drumul de la „Garaj” la [coal`,

dar [i acesta circul` la anumite ore.

Principalele probleme ale [colii, din punctul de vedere al cadrelor didactice sunt: lipsa spa]iului, a materialelor

didactice, neimplicarea p`rin]ilor, siguran]a celor din jur. Elevii au probleme sociale: sunt foarte s`raci, nu \[i pot face

temele acas` deoarece nu au condi]ii (10 persoane locuiesc \ntr-o camer` de 6 m p`tra]i), nu au ap` [i curent. Sunt \n

medie 10 copii \ntr-o familie. O alt` problem` a elevilor este lipsa timpului: fetele trebuie s` aib` grij` de fra]ii mai mici,

iar bìe]ii trebuie s` ajute \n gospod`rie sau s` mearg` cu p`rin]ii dup` lemne. P`rin]ii au probleme de natur` financiar`,

social` [i au idei preconcepute. Directorul [colii se lupt` cu birocra]ia [i face zilnic eforturi pentru a solu]iona problemele

[colii.

Comunitatea local` se implic` foarte pu]in, spre deosebire de autorit`]ile locale. Când este chemat`, Poli]ia

vine, iar Prim`ria „pare deschis`”.


105


Absolven]ii clasei a VIII-a care au fost intervieva]i \[i doresc, \n cea mai mare parte, s` termine 12 clase: „12

clase pentru un viitor mai bun, s` facem ceea ce ne dorim noi”, „…facultate? Mai \ntâi s` termin`m 12 clase [i apoi ne

mai gândim”. Câ]iva dintre ei [i-ar dori s` ajung` [i la facultate. Elevii de clasa a IX-a \[i imagineaz` cu greu viitorul:

„…e foarte greu s` ne d`m acuma o p`rere…”, \ns` printre dorin]ele lor se num`r` un loc de munc`, \ntemeierea unei

familii, continuarea studiilor: „...facultate, m-a[ angaja, mi-a[ g`si de lucru, a[ \nv`]a \n continuare...” Al]i elevi afirm`:

„director”, „sportiv`, un fel de firm`, mai multe lucruri... dac` nu reu[esc cu ceva sportiv...”, „c`s`torite, 2 copii, un

so] iubitor”.

Figura 48. Elevii care au absolvit clasa a VIII-a

Elevii care au \ntrerupt educa]ia au a[tept`ri ceva mai mici pentru viitorul lor: „pì a[a... cu [coal` \n cap...

munc`, 12-13 clase atât”, „stau acas` cu copiii, [i eu [i el s` lucreze... nimic...”

P`rintele unuia dintre elevii care a abandonat studiile [i-ar fi dorit ca acesta s` \[i fi continuat [coala, pentru

a avea un viitor mai bun: „...s` fie [i ea ceva, a[a... s` fiu mândr` de ea, cum s` v` spun eu? ... s` aib` un viitor \n fa]`,

nu la m`ritat s` se gândeasc`... s` ajung` [i ea ca orice fat`... mai multe de la noi care are 20 de ani [i care nu s-a m`ritat

a terminat [coala [i uite a ajuns doctori]`, ba una alta la aliment`ri vinde, ce s`-i fac eu? ... nu pot s` m` mai zbat cu ea,

mi-e greu, tare greu, c` ea a fost cea mai mare fat`”.

To]i elevii intervieva]i consider` c` [coala este important`, fiind lucrul care \i va ajuta \n via]`: „...s` \nv`] cât

mai multe, s` ajung cineva \n via]`”, „...s` \nv`]`m mai multe lucruri, s` ne ajut`m p`rin]ii, s` \nv`]`m, s` nu lipsim,

s` lu`m note mari, e important”. {coala este v`zut` ca un facilitator pentru ob]inerea unui loc de munc`: „...s` \nv`],

s` m` angajez a[a, la o fabric` a[a, atâta deocamdat`...e important s` m` angajez, s` aduc bani, s` pot s` trìasc` [i ei

(p`rin]ii)”. Observ`m c` ace[ti copii se gândesc [i la p`rin]ii lor.


106


Rata abandonului [colar pentru [coala general` nr. 5 din Gârcini este 10%.

Primul dintre elevii intervieva]i care a abandonat [coala este un bìat de 15 ani, care locuie[te cu p`rin]ii \n

Gârcini. El a avut un abandon par]ial [i acum frecventeaz` [coala, dar lipse[te din când \n când, atunci când are treab`

acas`. Din spusele lui, 4 zile din cele 5 zile lucr`toare ale s`pt`mânii, vine la [coal`. Când nu vine la [coal` face treab`

acas`, se ocup` de cal din proprie ini]iativ`, având responsabilit`]ile unui adult. El merge \n p`dure cu calul dup` lemne

[i \i d` de mâncare. P`rin]ii nu au un serviciu stabil, dar merg la munc` cu ziua. Familia sa trìe[te din ceea ce câ[tig`

de pe urma muncii zilnice [i a aloca]iei.

Al doilea elev care a abandonat studiile este o fat` de 14 ani, m`ritat` de curând [i care locuie[te al`turi de

so]ul ei, \n casa familiei acestuia, \n cartier. Ea este casnic`, se ocup` de gospod`rie, face mâncare, cur`]enie al`turi de

soacra sa.

Dirigintele spune c` elevii care abandoneaz` [coala se angajeaz` la firmele care presteaz` servicii de cur`]enie

\n S`cele [i Bra[ov, fie nu se angajeaz` [i merg la munc` cu ziua, fie beneficiaz` de ajutor social [i sunt obliga]i s`

participe la orele de cur`]enie \n municipiul S`cele.

Familiile care locuiesc \n acest cartier sunt de etnie rrom`, unele având probleme financiare mari, iar altele

fiind pu]in mai \nst`rite. Ele formeaz` un grup omogen, au un num`r mare de copii, nu au utilit`]i, muncesc cu ziua.

Astfel putem spune c` nu exist` un grup anume \n cadrul c`ruia se \nregistreaz` abandonuri.

Aceste familii trìesc \n mare parte de pe urma aloca]iei copiilor, a ajutorului social, iar „cornul [i laptele” nu

reprezint` un stimulent pentru frecventarea [colii, deoarece de la \nceputul anului [colar 2009-2010, acesta nu a sosit.


Dirigintele fostei clase a VIII-a a creionat profilul elevilor care abandoneaz` [coala astfel: fete mai mari care

trebuie s` stea acas` cu fra]ii mai mici, bìe]i care merg la muncile câmpului, elevi care \[i formeaz` o familie \n clasele

VII-VIII, fete care r`mân \ns`rcinate \n clasa a VIII-a, bìe]i care [i-au \ntemeiat o familie [i trebuie s` munceasc`

pentru a o \ntre]ine, copii proveni]i din familii dezorganizate. Familiile din care ace[tia provin sunt foarte s`race, nu au

resurse materiale. P`rin]ii copiilor sunt indiferen]i \n ceea ce prive[te educa]ia lor sau ei nu mai au nici o putere asupra

lor din momentul \n care copiii [i-au \ntemeiat propria familie. Unii dintre p`rin]i nu au studii deloc, sau au f`cut doar

câteva clase, au mul]i copii [i locuiesc cu to]ii \ntr-o singur` camer`. Veniturile lor sunt foarte mici. Locuin]ele lor sunt

degradate [i nu au utilit`]i. Este prezent` violen]a domestic`. Toate familiile sunt de etnie rrom`.

Performan]a [colar` a celor care au abandonat studiile nu se diferen]iaz` de cea a colegilor de clas`. Ei

consider` c` [coala este important` pentru viitorul lor [i au \ncredere \n profesori [i \n ceea ce le ofer` o institu]ie de

\nv`]`mânt, dar din variate motive ei renun]` la educa]ie.

V.1. Motivele invocate pentru abandon

Cadrele didactice includ motivele abandonului \n profilul elevilor care renun]` la [coal`. Ele adaug` [i ideile

preconcepute ale p`rin]ilor, care a[teapt` de la copiii lor s` munceasc` de la o vârst` fraged` [i s` aduc` bani \n cas`.

De asemenea tot de la cadrele didactice am aflat c` p`rin]ilor le este team` de distan]a pe care trebuie s` o parcurg` copiii

lor pân` la un liceu din S`cele. Dep`rtarea de comunitate este perceput` ca o amenin]are.

Din punctul de vedere al elevilor care au abandonat, motivele par a fi mai pu]ine [i mai simple. Fata care s-a

m`ritat spune: „...mi-a pl`cut [coala pân` când m-am m`ritat. Dup` aceea nu, nu-mi mai place, gata! Nu mai vreau

nici io [i nici el (so]ul) nu m` las`. Este important s` merg la [coal`, dar acum pentru mine nu mai e. {coala m` ajut`

cu ceva [i p`rin]ii m-au sf`tuit s` merg, dar io nu mai vreau”. Un alt motiv invocat de aceast` fat` este ceea ce \i spuneau


107

colegii [i cazurile similare ale colegilor ei: „...când am vrut s` vin la [coal` [i copiii \mi zicea: „Fat` m`ritat` tu mai vii

la [coal`? Tu Raluca nu mai vii la [coal` c` e[ti m`ritat`, râd [i copiii de tine, \nv`]`toarea!... nu mai...” Bìatul care a

abandonat par]ial studiile a motivat spunând c` trebuie s` se ocupe de gospod`rie, observându-se un ata[ament mare

fa]` de calul sù.

Mama fetei care a abandonat total [coala spune c` nu a mai avut nici o influen]` asupra fiicei sale. Dumneaei

a insistat foarte mult ca fata s` continue studiile, dându-i exemple de fete care au un loc de munc` bine pl`tit, dar f`r`

nici un rezultat.

Absolven]ii clasei a VIII-a au continuat [coala deoarece acest lucru este foarte important pentru ei. Ace[tia au

planuri de viitor pe care le pot atinge doar prin intermediul \nv`]`turii. Familiile acestora i-au sprijinit, dându-le \ncredere

\n for]ele proprii. Majoritatea sunt mul]umi]i de SAM-urile la care au ajuns, pl`cându-le profesorii [i colegii pe care

i-au \ntâlnit aici. Un singur elev a spus c` ar fi dorit s` mearg` la liceu \n Bra[ov, dar acest lucru nu a fost posibil din

cauza faptului c` nu a avut media necesar`.

V.2. Profilul clasei din care au abandonat elevii

Dirigintele spune c` din cei 24 de elevi de clasa a VIII-a de anul trecut, 5 puteau fi considera]i vârfuri, restul

aveau rezultate medii, iar 2-3 erau la un nivel mai jos. Clasa era omogen`, num`rul de fete fiind aproximativ egal cu cel

al bìe]ilor. Zona \n care locuiau era cam aceea[i. P`rin]ii erau [i mai \nst`ri]i, [i mai s`raci. Elevii au fost „pu]in mai

n`zdr`vani”, dar cu ajutorul celorlal]i profesori ace[tia au putut fi „]inu]i \n frâu”. Elevii care nu au abandonat au urmat

SAM-uri.

Elevii care au abandonat erau integra]i \n colectiv. Bìatul \mp`r]ea dulciurile, se juca \mpreun` cu colegii \n

timpul orelor de sport [i mai pu]in dup` [coal`. De asemenea se \n]elegea bine cu cadrele didactice [i \i pl`ceau

Matematica, Româna. Fata care a abandonat spune c` uneori se \n]elegea bine cu colegii, alteori nu. Nu se \ntâlnea cu

ei \n afara [colii. |i pl`ceau Engleza, Matematica [i Româna, precum [i profesorii care \i predau aceste materii.


108

{coala General` Nr. 13cartier Tractorul, Bra[ov


Alexandra M\]`

Expert local:

Mariana Gavril`

Prezentul raport este \ntocmit pe baza datelor ob]inute \n teren prin interviuri [i observa]ie, discu]ii informale cuprofesorii [i elevii, precum [i a datelor statistice furnizate de Institutul Na]ional de Statistic`.

Pentru colectarea informa]iilor s-au folosit urm`toarele metode:

1. Interviu individual cu un diriginte al unei clase a VIII-a din anul [colar 2008-2009.

2. Interviu de grup cu elevi care \n prezent sunt \n clasa a IX-a [i care au fost \n clasa dirigintelui mai sus men]ionat.La acest interviu au participat 5 persoane (3 fete [i 2 bìe]i).

3. Interviu de grup cu un elev care a abandonat [coala temporar, \n clasa a VII-a, dar a revenit anul acesta.

4. Discu]ii cu directorul – acesta a sprijinit operatorul de interviu \n g`sirea participan]ilor pentru celelalte interviuri[i a fost foarte deschis \n a comunica [i a oferi informa]ii despre [coal`.

I. DESCRIEREA CARTIERULUI

Ora[ul Bra[ov este unul dintre cele mai mari ora[e ale României, atât ca suprafa]`, cât [i ca num`r de locuitori.

Zona metropolitan` a Bra[ovului se dezvolt` \ntr-un ritm alert, peste media na]ional`.

{coala General` Nr. 13 este situat` \n Cartierul Tractorul. Acest cartier este situat \n Nordul ora[ului, la

periferie. Cartierul a fost construit la inaugurarea uzinei „Tractorul”, pentru a g`zdui muncitorii din aceast` fabric`.

Astfel, majoritatea blocurilor dateaz` din era comunist`. La \nceput, au existat multe blocuri pentru „nefamili[ti”, dar,

de-a lungul timpului, au fost modificate [i transformate \n cl`diri cu apartamente.

Figura 49. Localizarea {colii nr. 13 pe harta Municipiului Bra[ov

Sursa: http://maps.google.com

Fiind un cartier de periferie, este perceput \n mod negativ, cu toate c` s-au f`cut renov`ri [i moderniz`ri aici.

Acest lucru poate fi observat la nivelul pie]ei imobiliare, prin pre]ul relativ sc`zut al locuin]elor. Un num`r mare de

blocuri de locuin]e au fost reabilitate termic, consolidate, zugr`vite. Toate str`zile cartierului sunt asfaltate. Cartierul

„Tractorul” este str`b`tut de linii de cale ferat`.

|n cartier exist` o pia]` agro-alimentar` mare (situat` chiar lâng` [coal`), un parc foarte mare, un stadion [i

sediul universit`]ii particulare „Spiru Haret”. La fel ca [i \n celelalte cartiere, Prim`ria a construit locuri de joac` pentru

copii. |n spa]iile unde a func]ionat uzina, s-au construit hale (fabrici de confec]ii [i \nc`l]`minte) [i sedii de firme. Aici

[i-au g`sit locuri de munc` o mare parte dintre persoanele disponibilizate de la „Tractorul”, \n special femeile.

Planurile de urbanism prev`d construirea, \n Tractorul, a unui cartier de lux, cu peste 4000 de apartamente

[i spa]ii comerciale pe 200.000 mp.


110

Figura 50. Vedere mai detaliat` a cartierului unde este localizat` {coala nr. 13




{coala General` Nr. 13 este o [coal` relativ veche, cu tradi]ie. Primul corp de cl`dire a fost construit \n anul

1949, imediat dup` al Doilea R`zboi Mondial. Acestui corp i s-a al`turat un altul, \n anii ’60. Corpul B respect`

arhitectura cl`dirii mai vechi, astfel \ncât cele dou` par construite \n aceea[i perioad`. Dup` 1990, a mai fost construit

un corp de cl`dire, \ns` acesta prezint` din construc]ie o serie de defecte, cum sunt cele la sistemul de canalizare, care

fac folosirea lui dificil`.

|n toate cele trei corpuri, care au \mpreun` un num`r de 23 de s`li de clas`, \nva]` \n prezent 650 de elevi.

Dup` Revolu]ia din 1989 num`rul elevilor a sc`zut datorit` unor fenomene demografice mai largi: sc`derea natalit`]ii.

Astfel, \n anul [colar 2009-2010, elevii \nscri[i la clasa I formeaz` doar 3 clase, spre deosebire de anii trecu]i, când erau

5-6 clase I.

Dup` cum ne spune chiar conducerea [colii, cl`direa \n care func]ioneaz` aceasta nu mai corespunde

standardelor moderne. Este vorba \n primul rând despre \nc`lzirea [colii, care se face prin intermediul sobelor ce

func]ioneaz` cu gaz metan. Apoi, mobilierul [colar este \nvechit [i deteriorat, pe el se v`d urmele trecerii a genera]ii

\ntregi de elevi. De asemenea, ferestrele sunt vechi [i abia se mai pot \nchide, lambriurile sunt [i ele deteriorate, iar

{COALA GENERAL~ NR. 13 CARTIER TRACTORUL, BRA{OV

111

parchetul arat` foarte rù datorit` faptului c` nu a mai fost ra[chetat de ani \ntregi. Domnul director a declarat: „nu mai

corespunde normelor. Din aceast` cauz` ast`zi suntem pu]in vitregi]i pentru c` nu s-a f`cut mare lucru \n ceea ce

prive[te recondi]ionarea ei astfel \ncât s` corespund` nevoilor moderne”.

{coala dispune de dot`ri satisf`c`toare. Exist` aici dou` laboratoare de informatic`, un cabinet de geografie,

material didactic bine pus la punct, sal` de sport. |n proiectul pentru anul \n curs este inclus` [i \nfiin]area unui cabinet

de biologie [i a unuia de chimie. Exist` deja un laborator de chimie, \ns` trebuie \mbun`t`]it. De asemenea, direc]iunea

dore[te schimbarea sistemului de \nc`lzire, schimbarea mobilierului [colar, recondi]ionarea sau schimbarea parchetului

[i lambriurilor.

Pentru a le asigura elevilor un climat de securitate \n interiorul [colii, gardul [colii a fost schimbat, la intrarea

profesorilor a fost montat un sistem de \nchidere-deschidere pe baz` de interfon, \n curtea [colii exist` gardieni care

supravegheaz` activitatea atât \n pauze, cât [i \n timpul orelor. De asemenea, a fost montat un sistem de supraveghere

video, care monitorizeaz` \n permanen]` intr`rile \n [coal` [i holurile.

Cu toate c` este evident faptul c` [coala are nevoie de lucr`ri de modernizare, atmosfera de pe culoare [i din

s`lile de clas` este una pl`cut`, \n principal datorit` contribu]iei profesorilor [i elevilor. Pe pere]ii colora]i cu vopsele \n

ulei sunt afi[ate lucr`ri ale elevilor, fotografii din cadrul activit`]ilor extra-curriculare [i panouri de onoare. Acestea din

urm` \i a[eaz` la loc de cinste pe elevii premian]i ai [colii, sub inscrip]iile „Ne mândrim cu ei” [i „Ei sunt mândria

[colii”. Din loc \n loc, pe pere]ii holurilor, sunt realizate tablouri \n ulei direct, care amintesc de epoca comunist` prin

colorit [i modele.

|n cadrul [colii se organizeaz` frecvent excursii, serb`ri, vizite la diferite companii [i organiza]ii, campionate

[i concursuri. Pentru a-i recompensa pe elevii care au ob]inute rezultate bune la \nv`]`tur`, dar [i pentru a-i motiva pe

elevii cu rezultate mai slabe s` se str`duiasc` mai mult, [coala organizeaz`, \n fiecare semestru, Balul Premian]ilor. Este

vorba despre o petrecere exclusivist`, la care particip` doar elevii cu rezultate bune [i care, se pare, are un impact

puternic asupra elevilor.

II.2. Cadrele didactice

La [coala General` Nr. 13 \[i desf`[oar` activitatea 49 de cadre didactice titulare pe post. Dintre ace[tia, 42

au gradul didactic I [i 7 gradul didactic II, fapt care \l face pe domnul director s` vorbeasc` despre un „colectiv de

elit`”. Toate persoanele care \[i desf`[oar` activitatea la aceast` [coal` locuiesc \n Bra[ov, astfel c` nu exist` probleme

legate de navetism.

Din discu]iile cu angaja]ii [colii, reiese c` nu exist` probleme \n atragerea cadrelor didactice [i asigurarea

continuit`]ii. |n ultimii 4 ani, doi profesori au plecat la alte [coli, \ns` acest lucru nu a avut efecte negative asupra

catedrelor didactice.

Colectivul profesoral al [colii este unul cu experien]`, cei mai mul]i profesori având vârste cuprinse \ntre 41

[i 60 de ani. 40 dintre cadrele didactice au o vechime de peste 15 ani \n [coal`.


|n cadrul discu]iei cu directorul [colii, acesta vorbe[te despre problemele [colii \n termenii condi]iilor pe care

aceasta le poate oferi elevilor: „problemele care ne deranjeaz` pe noi, atât profesorii, cât [i elevii sunt cele generate de

o dotare mult mai bun`, de lipsa unei \nc`lziri centrale [i de lipsa unui program prelungit. Mul]i p`rin]i au solicitat [i

noi am fost interesa]i, dar condi]iile pe care le avem, dar [i sus]inerea financiar` de care p`rin]ii trebuiau s` dea dovad`

ne-au f`cut s` renun]`m. Unii copii s-au retras \n clasa I din acest motiv”.

Un alt aspect considerat o problem` este sc`derea interesului [i motiva]iei pentru [coal`, sc`dere accentuat`

de la o genera]ie la alta: „Elevii nu \[i mai aleg modele \n via]`, ci \i v`d pe cei din jurul lor, pe cei de pe strad` c` mai

repede se descurc` cei cu 4 clase [i au buzunarul plin de bani decât cel care are una sau dou` facult`]i sau cinci facult`]i.

Scade [i interesul lor”.


112

Problema interesului sc`zut pentru [coal` este amintit` [i de diriginte, care mai vorbe[te despre disciplin`,

lipsa de colaborare \ntre cadrele didactice [i p`rin]i, ocuparea timpului liber cu activit`]i contra-productive pentru

[coal`: „e o dec`dere a nivelului de \nv`]are, deci nu mai sunt motiva]i”, „Problema de baz` e problema disciplinei. A

doua problem` – de \nv`]are, deci nu mai au niciun motiv de a \nv`]a. Astea ar fi cele dou` puncte tari care le-am

constatat eu de-a lungul anilor”, „timpul ocupat cu calculatorul, lucru care pentru ei e ca un drog. Se joac` mai mult,

nu este un lucru de a cùta, de a se interesa, de a-l motiva pentru ce are la [coal`, deci mai mult jocul este pe calculator.

{i de asta cred c` [i sunt rezultatele astea slabe la \nv`]are. Dac` \l \ntrebi, <pì am stat pân` la 12-1...>”.

Elevii, atât cei care sunt \n clasa a IX-a, cât [i cel care [i-a reluat studiile dup` o perioad` de abandon, spun

c` nu erau probleme \n [coal`. Din punctul lor de vedere, o problem` era atunci când erau asculta]i la o materie [i nu

erau preg`ti]i.


Rela]ia [colii cu agen]ii comunit`]ii locale este descris` ca fiind foarte bun`. {coala dispune de sprijinul

Inspectoratului {colar Jude]ean, Prim`riei [i a Consiliului Local. Cu ajutorul acestor institu]ii se organizeaz` diferite

activit`]i \n cadrul [colii [i se fac demersuri pentru renovarea [i modernizarea [colii. Pân` acum, cu ajutorul Consiliului

Local, s-a asfaltat curtea interioar`, unde se acumula ap` \n urma ploilor, iar copiii nu puteau s` se joace \n pauze sau

\n orele de sport.

P`rin]ii elevilor sunt [i ei destul de implica]i \n via]a [colii. Domnul director vorbe[te descrie rela]ia cu p`rin]ii

ca fiind „bun`, \ntre]inut` \n primul rând de \nv`]`toare [i de profesori, dirigin]i. Sigur c` mai avem [i probleme cu

p`rin]i care vin din familii dezorganizate. Ace[tia au o anumit` atitudine pu]in mai rebel` fa]` de regulamentul [colar,

mai ales cu privire la uniforma [colar`”.


To]i elevii intervieva]i recunosc importan]a [colii pentru viitor, aceasta fiind v`zut` ca o condi]ie minim`

pentru a avea succes. Elevii care \[i continu` educa]ia doresc s` mearg` cu studiile pân` la terminarea unei facult`]i sau

chiar mai departe, dac` este necesar pentru a-[i \mplini visul, [i consider` c` f`r` [coal` este pu]in probabil s` ai succes.

Pentru bìatul care a fost \n situa]ia de abandon, [coala reprezint` independen]` [i posibilitatea de a face ceea ce dore[te.

El spune c` a revenit la [coal` pentru c` s-a gândit \ndelung [i [i-a dat seama c` este cel mai bine. Vrea s` urmeze [i

liceul: „nu mul]umesc, vreau mai departe”.

Caseta 1 – Ce reprezint` [coala pentru voi?


113

Elevii care au fost \n clasa a VIII-a \n anulprecedent [i acum sunt clasa a IX-a

„Un viitor \n via]`. Pentru c` \nve]i, \nve]i [i po]i s`

lucrezi mai departe”.

„Asta e cel mai important, prieteni noi. Ei zic c`

prietenii din liceu \i ai pe via]`”.

„Dac` nu \nve]i acuma, nu mai ai când dup` aceea. Po]i

s` regre]i mai \ncolo. Toat` lumea regret` c` n-a mers

la [coal`. {i acuma se apuc` la b`trâne]e s` fac`

facultate [i…”

„S` [tii s` te descurci \n via]`”.

„Dac` nu ai [coal`... pe [antier. Dar e o munc`

josnic`”.

Elevul care a abandonat [coala dup` clasa a IV-a

„Mai mult ca un viitor, c` când o s` am 18 ani pot s` m`

duc s` m` angajez unde vreau eu”.

„|mi place mai mult decât acas`, acolo m` plictisesc”.

|ntreba]i ce doresc s` fac` \n viitor, majoritatea elevilor din clasa a IX-a vorbesc despre urmarea facult`]ii [i

[tiu ce profesie vor s` aib`. Totu[i, ei spun c` o [colarizare prea lung` nu este de dorit, c` „trebuie s` mai [i trìe[ti”.

Sper` s` termine ultima etap` a educa]iei lor \n jurul vârstei de 26 de ani, dar sunt dispu[i s` studieze [i dincolo de acest

prag dac` este nevoie. Vorbesc despre urmarea unui vis pentru care [coala este doar o etap`.

Chiar dac` nu a vorbit despre facultate, [i elevul care a abandonat temporar [coala [tie ce dore[te s` fac` \n

viitor [i ce pa[i trebuie s` urmeze pentru a ajunge acolo.

Caseta 2 – Ce dori]i s` face]i \n viitor?



Aproximativ 90% dintre elevii \nscri[i \n clasa a VIII-a reu[esc s` termine ciclul gimnazial, iar din restul de

10% majoritatea sunt repeten]i. |n ultimii cinci ani s-au \nregistrat doar dou` cazuri de abandon [colar. To]i absolven]ii

sus]in examenul de capacitate/teze unice, iar procentul de promovabilitate este mare (90-95%)

Elevii care \nva]` bine, vârfurile, merg la liceele considerate cele mai bune din ora[, cum sunt Colegiul Na]ional

Andrei {aguna [i Colegiul Na]ional Ioan Me[ot`. Peste 60% se \ndreapt` spre Colegiul Tehnic Mircea Cristea, care este

aproape de locuin]ele lor [i de [coala general` unde au \nv`]at. De asemenea, mul]i elevi merg la Colegiul Nicolae

Titulescu, [i el situat aproape de cartier. 82% dintre absolven]i merg la licee, \n timp de 18% merg la [coli profesionale.

De la o genera]ie la alta, profesorii observ` o sc`dere a interesului pentru continuarea educa]iei. Dirigintele

intervievat spune: „pot s` zic c` e cam dezinteres. Nu total, c` nu pot s` vorbesc \n general, dar dac` lu`m o clas` de

27 de elevi, drag de [coal` s` zic 7, \n rest nu”, „o sc`dere de la o genera]ie la alta”.

Aceast` sc`dere a motiva]iei se observ` [i \n cazul facult`]ii, nu doar la liceu. Tot mai pu]ini elevi ai [colii merg

la facultate, \n ciuda posibilit`]ii de a urma o facultate privat`. Totu[i, \n lipsa unor statistici exacte, se vorbe[te despre

un procent de 45% dintre absolven]i [colii ca mergând la facultate.


Reunind aspectele corelate cu abandonul relatate de profesori, elevi [i p`rin]i, putem contura un profil al

elevului care abandoneaz` [coala. El provine dintr-un mediu dezavantajat, dintr-o familie s`rac`. |n familie el se simte

ne\n]eles [i lipsit de sprijinul p`rin]ilor, care consum` alcool, sunt violen]i sau absen]i (emigrare temporar` pentru

munc`). P`rin]ii lui nu ]in leg`tura cu [coala, fie din dezinteres, fie din teama de a nu fi judeca]i [i apostrofa]i de

profesori. Majoritatea copiilor care abandoneaz` lipsesc frecvent de la [coal`, motiv pentru care r`mân \n urm` cu

materia. |n numeroase cazuri, elevul care abandoneaz` are un grup de prieteni care \l \ncurajeaz` la ac]iuni [i modalit`]i


114


„Acuma cu o facultate nu prea...trebuie s` mai continui,

s` faci master. Mergi mai departe dac` chiar vrei s` \]i

\mpline[ti visul”.

„Dac` asta trebuie s` faci, faci cât` [coal` trebuie”.

„medicin`”, „design vestimentar sau la banc` s`

lucrez”, „[tiin]e economice”, „[tiin]e politice”, „director

de ceva”.

Elevul care a abandonat [coala dup` clasa a IV-a

„mecanic auto, Liceul Auto”.

de petrecere a timpului \n dezavantajul [colii. |n anturajul celor care abandoneaz` sunt, adesea, al]i elevi care au

abandonat [coala. Elevul care renun]` la [coal` este slab motivat pentru educa]ie, are rezultate slabe [i este lene[. Toate

acestea pot fi completate [i de anumite boli cronice.

Cadrele didactice intervievate \[i aduc cu dificultate aminte de cazurile de abandon, care sunt rare. |n ultimii

ani, au fost \nregistrate doar dou` astfel de cazuri, iar unul dintre elevi a revenit la [coal` \n anul urm`tor.

P`rerea despre cei care abandoneaz` [coala este, \n general, una negativ`. Profesorii [i ceilal]i elevi cred c`

ace[tia au foarte pu]ine [anse de succes \n viitor, c` vor fi nevoi]i s` fac` munci grele [i \njositoare pentru a supravie]ui.

De asemenea, se crede c` ei vor sta \n \ntre]inerea p`rin]ilor o perioad` mai lung` de timp decât cei care \[i continu`

educa]ia. Nimeni nu [tie ce fac ace[tia dup` ce abandoneaz` [coala, dar se crede c` „taie frunz` la câini”.

Bìatul care a abandonat temporar [coala declar` c` cea mai mare dificultate cu care s-a confruntat a fost

ru[inea fa]` de p`rin]i. Ace[tia nu au aflat c` fiul lor nu a mers deloc la [coal` decât la sfâr[itul anului. Atât elevul, cât

[i profesorii, plaseaz` o parte din responsabilitate pentru abandon [i asupra dirigintelui, deoarece acesta ar fi putut s`

]in` o leg`tur` mai strâns` cu familia [i ar fi putut s` le aduc` la cuno[tin]` p`rin]ilor c` bìatul absenteaz` mult. De

asemenea, se vorbe[te despre indiferen]a p`rin]ilor, care nu s-au interesat de situa]ia fiului lor, cu atât mai mult cu cât

fratele mai mare a acestuia a trecut prin aceea[i situa]ie \n urm` cu câ]iva ani.


Cadrele didactice intervievate tind s` explice abandonul [colar mai degrab` prin prisma factorilor externi

decât prin factori care ]in de copil. Ei vorbesc despre mediul de provenien]` al copilului, condi]iile \n care trìe[te familia

[i sprijinul pe care \l acord` acestuia, despre modul \n care p`rin]ii colaboreaz` cu [coala. De asemenea, un rol important

este atribuit de c`tre director comunit`]ii [i societ`]ii mai largi, \n special modelelor promovate. Desigur, se recunoa[te

[i un grad de dezinteres al copilului fa]` de [coal` [i o \nclina]ia a lui spre alte activit`]i, de timp liber.

Dirigintele a vorbit [i despre faptul c` mul]i p`rin]i aleg pentru copiii lor, f`r` s` ]in` cont de dorin]ele [i

\nclina]iile acestora. Spune c` a observat acest lucru la completarea op]iunilor pentru liceu, când, \n majoritatea cazurilor,

p`rintele \[i impune punctul de vedere. Ar fi nevoie de o colaborare a p`rin]ilor cu copilul [i o decizie de comun acord.

Acesta poate fi un motiv pentru abandonul [colar.

Caseta 3 – Motivele abandonului din perspectiva cadrelor didactice


115

l „din p`cate elevii nu \[i mai aleg modele \n via]`, ci \i v`d pe cei din jurul lor, pe cei de pe strad` c` mai repede

se descurc` cei cu 4 clase [i au buzunarul plin de bani decât cel care are una sau dou` facult`]i sau cinci facult`]i.

Atunci scade [i interesul lor”

l „atitudinea aceasta de del`sare apare la familiile dezorganizate [i neinstruite. Din acest motiv, \n rândul acestor

familii \nregistr`m [i o tendin]` de absentare de la ore. Absentare care, \n cele \n cele din urm` poate duce [i la

abandon [colar”

l „familia care nu se intereseaz`, \i las` a[a, de capul lor, calculatorul, preferabil timpul liber sau alte ocupa]ii

extra[colare g`site de ei”

l „o dat` plecatul acestor p`rin]i pe dincolo. Deci, marea majoritate, mai mult de jum`tate sunt pleca]i ori ambii

p`rin]i ori unul, l`sa]i \n grija bunicilor [i bunicii sunt juca]i pe deget”

l „dup-aia ar mai fi familiile dezorganizate, v`d certuri, scandaluri [i a[a mai departe”

l „lips` de comunicare \ntre el [i colegii de clas`, \ntre el [i colegii mei”

l „situa]ia din familie, alcoolici”

l „\n primul rând, p`rin]ilor le e ru[ine s` zic` c` copilul lor a r`mas repetent. Al doilea motiv ar fi lipsa de \ncurajare,

deci nu sunt \ncuraja]i. De multe ori chiar \i \ncurajeaz` <Ce rost are? Cheltuieli…>. La unii exist` [i

imposibilitatea, situa]ia material`. Consider` c` au mult de cheltuit pe caiete, creioane...”

l „bolile cronice pe care le au”

La fel ca [i dirigintele, elevul care a abandonat temporar [coala \[i explic` abandonul prin cauze externe.

Pentru el, a existat un singur motiv s` nu mai mearg` la [coal`: faptul c` nu \i pl`ceau anumi]i profesori. Spune c`

ace[tia nu aveau un comportament adecvat cu elevii: „\[i b`teau joc de noi, ne \njurau, ]ipau la noi”. |ntrebat ce l-ar fi

ajutat s` \nve]e mai bine [i s` r`mân` la [coal`, a r`spuns „mai nimic”.

Elevii care sunt \n prezent la liceu, au o perspectiv` pu]in diferit` fa]` de cele prezentate mai sus. Ei recunosc

importan]a unor factori de mediu, cum sunt tipul de familie \n care este crescut copilul, anturajul, dar cred c` „totul

depinde de noi”, deci responsabilitatea este a celui care abandoneaz`.

Caseta 4 – Motivele abandonului din perspectiva elevilor care \[i continu` educa]ia

|n urma discu]iilor avute, reiese faptul c` importan]a [colii este recunoscut` atât de p`rin]ii elevilor care \[i

continu` educa]ia, cât [i de p`rin]ii celor care au abandonat [coala. P`rin]ii celor intervieva]i \i sf`tuiesc pe ace[tia s`

mearg` la [coal`, s` \nve]e, s` lucreze acas` [i s` respecte regulamentul interior deoarece [coala \i va ajuta \n viitor.

Caseta 5 – Opiniile [i sfaturile p`rin]ilor cu privire la [coal`


Vorbind despre clasa \n care a \nv`]at \nainte s` renun]e la [coal`, elevul \n situa]ie de abandon spune c` era

o clas` unit` [i colegii se ajutau unii pe ceilal]i. Nu \[i aminte[te s` fi avut conflicte cu colegii, dar dup` ce a \ncetat s`

mai mearg` la [coal` niciunul dintre ei nu l-a cùtat.

Din punctul de vedere al dirigintei, clasa era una medie, cu care se putea lucra cu u[urin]`, „u[or de modelat”.

Doamna consider` c`, pentru parcursul individual al elevului, este important \ntr-adev`r [i nivelul clasei, iar \n ultimii

ani rezultatele clasei au fost destul de sl`bu]e.


116

l „e de vin` [i anturajul \n care se afl`. De cele mai multe ori sunt to]i la fel, adic` to]i s-au l`sat de [coal`”

l „poate [i din cauza p`rin]ilor care pleac` pe dincolo sau le-au murit p`rin]ii”

l „profit` de bun`tatea p`rin]ilor”

P`rin]ii elevilor care \[i continu` educa]ia

„f`r` \nv`]`tur` nu faci nimic \n via]`”

„e foarte important s` mergi zi de zi la [coal`, s` \nve]i,

s` \]i faci lec]iile [i mai ales s` por]i uniforma”

P`rin]ii elevului \n situa]ie de abandon

„nu [tiu”

„s` ascult, s` \nv`], s` stau cuminte la [coal`, s` nu

chiulesc”

{coala General` Nr. 14cartier Bartolomeu, Bra[ov


Alexandra M\]`

Expert local:

Mariana Gavril`

Prezentul raport este \ntocmit pe baza datelor ob]inute \n teren prin interviuri [i observa]ie, discu]ii informale cuprofesorii [i elevii, precum [i a datelor statistice furnizate de Institutul Na]ional de Statistic`.

Pentru colectarea informa]iilor s-au folosit urm`toarele metode:

1. Interviu individual cu un diriginte al unei clase a VIII-a din anul [colar 2008-2009.

2. Interviu de grup cu elevi care \n prezent sunt \n clasa a IX-a [i care au fost \n clasa dirigintelui mai sus men]ionat.La acest interviu au participat 5 fete.

3. Interviu de grup cu elevi care au abandonat [coala \n ciclul gimnazial Patru participan]i, to]i persoane care auabandonat \n trecut [coala [i acum s-au \nscris la programul „A doua [ans`” \n septembrie 2009 [i \nc` nu auprimit aprobarea, deci se afl` \nc` \n situa]ia de abandon.

4. A fost intervievat din perspectiva p`rintelui un domn care a participat [i la interviul de grup: domnia sa a abandonat[coala \n ciclul gimnazial [i are un fiu care, la rândul sù, a abandonat pentru o perioad` [coala.

5. Discu]ii cu directorul – deoarece doamna director [i-a \nceput activitatea \n [coal` doar la \nceputul acestui an[colar, la discu]ie a participat [i doamna director adjunct, care lucreaz` \n cadrul [colii de 25 de ani.

I. DESCRIEREA CARTIERULUI

{coala nr. 14 este localizat` \n cartierul Bartolomeu, \n Estul Bra[ovului. Bartolomeu este unul dintre cele mai

vechi cartiere ale ora[ului, fiind ini]ial locuit de c`tre sa[i. |n prezent, el este locuit \n cea mai mare parte de români,

dar exist` [i un num`r mare de romi.

Cartierul este \mp`r]it \n mai multe zone, \n func]ie de tipul locuin]elor, astfel c` exist` aproximativ 50% case

[i 50% blocuri. O alt` \mp`r]ire fizic` a zonelor cartierului este f`cut` de liniile de cale ferat` [i de Gara Bartolomeu la

o apropiere mic` de aceast` gar` exist` [i o autogar`, de unde pleac` microbuze c`tre localit`]ile \nvecinate: Ghimbav,

Codlea, Prejmer etc.

Figura 51. Localizarea {colii nr. 14 pe harta Municipiului Bra[ov


Deoarece se afl` la periferie [i este locuit de un num`r mare de romi, cartierul este perceput \n mod negativ.

La aceast` imagine contribuie [i zona g`rii-autog`rii, unde \[i petrec timpul multe persoane f`r` locuri de munc` [i care

desf`[oar` activit`]i ilicite.

|n cartier mai sunt \nc` multe blocuri de nefamili[ti [i blocuri d`r`p`nate, \ns` majoritatea blocurilor au un

aspect obi[nuit, ca [i cele din alte cartiere.

|n cartier este cap`t de linie pentru mijloacele de transport \n comun, deci leg`tura cu centrul [i cu alte cartiere

este asigurat` eficient. |n Bartolomeu exist` centre comerciale mari [i depozite pentru materiale de construc]ii, un

stadion [i terenuri de fotbal acoperite.


118

Figura 52. Vedere mai detaliat` a cartierului unde este localizat` {coala nr. 14



{coala General` Nr. 14 este o [coal` cu tradi]ie \ndelungat`, fiind una dintre cele mai vechi [coli din ora[ul

Bra[ov. |n registrele [colii, prima atestare dateaz` din 1889, când se vorbe[te despre existen]a unei [coli pe lâng` Biserica

Sfântul Bartolomeu. La aceast` [coal` \nv`]au 11 bìe]i, iar predarea se f`cea exclusiv \n limba german`. |n urm`torii

ani, num`rul elevilor cre[te, predarea se face \n limba maghiar` [i român`, iar \n anul 1939 se construie[te primul sediu

de sine st`t`tor al institu]iei. Dup` modific`ri succesive ale titulaturii [colii [i unirea cu alte unit`]i de \nv`]`mânt, \n

anul 1962 este finalizat` construc]ia corpului de pe Str. Lung` nr. 229.

{COALA GENERAL~ NR. 14 CARTIER BARTOLOMEU, BRA{OV

119

Figura 53. Fa]ada Corpului A al [colii

|n prezent, [coala dispune de 2 corpuri de cl`dire. Corpul A este cel finalizat \n anul 1962 [i cuprinde 10 s`li

de clas`, birourile direc]iunii, secretariatului [i cancelaria, un laborator de informatic` dotat cu 10 computere si aparatur`

video, bibliotec`, un laborator de chimie [i unul de fizic`, sal` de sport. Cl`direa a fost renovat` \n anul 2008: pardoseala

veche a fost \nlocuit` cu parchet laminat, s-a trecut la \nc`lzirea central` [i s-au instalat geamuri termopan, au fost

\nlocuite tablele [i mobilierul [colar, u[ile [i gardul exterior. De asemenea, la ini]iativa direc]iunii a fost montat un

sistem de supraveghere video-electronic care monitorizeaz` \n permanen]` accesul \n [coal` [i culoarele. |n acest corp

\nva]` 150 de elevi.

Corpul B a luat na[tere \n anul 1979, când Inspectoratul {colar a repartizat [colii 10 s`li de clas` dintr-o

cl`dire de pe Str. Agricultorilor, care apar]inea Grupului de {antiere II Electromonatj Câmpina, deoarece spa]iul din

Corpul A devenise ne\nc`p`tor. Pân` \n anul 1987, \n restul spa]iului din aceast` cl`dire a func]ionat firma Rankxerox.

|n prezent, \ntreaga cl`dire se afl` \n proprietatea [colii. Aceasta este compus` din 15 de s`li de clas`, sal` de sport,

birourile direc]iunii. Aici \nva]` 370 de elevi. {i acest corp de cl`dire a fost renovat de curând, dispunând de acelea[i

condi]ii ca [i Corpul A.

Figura 54. Fa]ada Corpului B al [colii

Elevii [colii sunt grupa]i \n 13 clase primare (I-IV) [i 11 clase gimnaziale (V-VIII). |n cadrul [colii se desf`[oar`

[i programul „A doua [ans`”, care \[i propune s` reintegreze \n sistemul public de \nv`]`mânt elevii care au abandonat


120

Corpul B - Str. Gr`dinarilor

Corpul A - Str. Lung`

[coala la un moment dat. Exist` deja, \n cadrul programului, o clas` pentru ciclul primar [i s-au f`cut demersurile

pentru o clas` pentru ciclul gimnazial. Num`rul elevilor care particip` la program este de 30 de persoane.

Pere]ii s`lilor de clas`, precum [i cei ai holurilor, sunt decora]i cu lucr`ri ale copiilor, fotografii din cadrul

activit`]ilor extra-[colare, diplome [i distinc]ii ob]inute de elevii [colii. Reprezentan]ii [colii organizeaz` activit`]i extra-

curriculare de tipul excursiilor, serb`rilor, \ncurajeaz` participare elevilor la concursuri [i competi]ii, \nscrierea lor \n

cluburi sportive [i de aptitudini, precum [i experien]ele multiculturale (programul E-twinning).

Figura 55. Lucr`ri ale elevilor, expuse \n fa]a cancelariei [i direc]iunii (Corpul A)

Figura 56. Sal` de clas` (Corpul B)

Figura 57. Sc`rile elevilor (Corpul B)


121


La {coala General` Nr. 14 \[i desf`[oar` activitatea 39 de cadre didactice. Dou` treimi dintre persoanele care

predau aici sunt titulare pe post, iar \ntre acestea 17 au gradul didactic I [i 8 au cadrul didactic II.

|n urma discu]iilor avute cu doamnele directoare [i analiza Fi[ei [colii, rezult` c` nu exist` niciun fel de

problem` \n atragerea cadrelor didactice [i asigurarea continuit`]ii pe post, \n ciuda reputa]iei nu tocmai favorabile pe

care o are [coala. |n ultimii 4 ani niciun angajat nu a renun]at la post pentru a preda \n alt` institu]ie de \nv`]`mânt.

Cinci dintre cadrele didactice, cu vechime mai mare de zece ani \n [coal`, fac naveta din alte localit`]i. Ele se

deplaseaz` la serviciu cu mijloace de transport public de tipul microbuzelor ce fac leg`tura cu ora[ele \nvecinate sau cu

ma[ina personal`. Navetismul nu a constituit niciodat` o problem` \n [coal`, nici motiv de nemul]umire pentru cadrele

didactice.


Din discu]iile cu directorul [i directorul adjunct, singura problem` identificat` este cea legat` de amplasarea

[colii. |n timp ce corpul A se afl` la aproximativ 100 metri de strad`, protejat de o mic` gr`din`, corpul B se afl` la doar

20 de metri de strad`, fiind supus unui nivel destul de ridicat de zgomot, cu atât mai mult cu cât drumul respectiv este

tranzitat de camioane ce alimenteaz` cu materiale dou` [antiere aflate \n cartierul al`turat. De asemenea, corpul B este

amplasat dup` liniile de cale ferat` [i este greu accesibil pentru elevii care locuiesc \n zona str`zii C`r`mid`riei.

Doamna director se declar` foarte mul]umit` \n ceea ce prive[te dot`rile [colii (referitor la aspectul [colii - „la

cum arat` [coala sunt absolut convins` c` nu mai trebuie nicio renovare. Este una dintre pu]inele [coli puse la punct.

{i cu instala]ii electrice, [i cu tencuial` ... {i cu parchet [i cu mobil`, cu totul. Nu mai e cazul acum”, referitor la dot`rile

[colii - „avem noi profesorii o vorb`: se poate [i mai bine, dar este bine. Dac` ar fi a[a, ar trebui s` mai cerem fiecare

profesor s` aib` cabinetul lui, laboratorul lui, s` \ncuie cu cheia [i s` aduc` elevii acolo, dar greu a[a ceva”) [i declar`

c` nu exist` probleme deosebite \n [coal` („nu, problemele [colii noastre sunt problemele pe care le \ntâlnim \n fiecare

[coal`, adic`...probleme, dac` le putem spune a[a. Familii destr`mate, asta este societatea. Ne pare rù, suferim când

vedem un copil c` vine cu ochii ro[ii, <Ce ai p`]it?>, <Mama, tata>...”).

Un aspect care le nemul]ume[te foarte tare pe cele dou` doamne director, este reputa]ia nu tocmai bun` a

[colii, \ntre]inut` de zvonuri [i informa]ii false. Doamna director adjunct spune: „problemele deosebite sunt f`cute de

al]ii, care stric` reputa]ia [colii”. Printre informa]iile neadev`rate prezentate de doamna directoare se num`r` dificult`]ile

[colii de a p`stra cadrele didactice, preg`tirea slab` a cadrelor didactice, preponderen]a elevilor rromi \n totalul elevilor.

Aceast` problem` este recunoscut` [i de elevii care acum sunt \n clasa a IX-a: „despre [coala noastr` se zicea tot timpul

c` ah, [coala 14 nu te \nva]`, golani, nu [tiu ce, [i am ajuns la liceul economic. Cine vroia \nv`]a [i avea rezultate bune”.

Dirigintele intervievat a recunoscut faptul c` s-au \mbun`t`]it multe aspecte legate de [coal` \n ultimii ani,

mai ales dup` terminarea lucr`rilor de renovare [i dup` sosirea noii directoare. Totu[i, el a identificat câteva probleme

care sunt \nc` nerezolvate. Prima pe care a men]ionat-o, [i care are leg`tur` cu formarea sa, este lipsa unui teren de sport

amenajat \n aer liber: „\n primul rând, ce m` doare pe mine, baza material`. Terenul de aici [de sport], am avut atâ]ia

accidenta]i, am vorbit la Prim`rie, am vorbit la toate organele de decizie [i de r`spundere s` toarne un covor asfaltic.

Pericol de luxa]ii, de alte probleme. La sport nu s-a f`cut deocamdat` nimic, numai vorbe. {coala arat` \ntr-adev`r foarte

bine din punct de vedere material, dot`rile, vorbesc [i de cabinetul de informatic`”.

Continuând discu]ia, domnul diriginte vorbe[te despre performan]a sc`zut` a elevilor [colii, despre lipsa de

motiva]ie a profesorilor [i despre colectivul didactic, care este mai degrab` dezbinat, iar acest lucru ac]ioneaz` \mpotriva

intereselor [colii [i ale elevilor: „Iar probleme mai mari, ce m` doare pe mine, sunt performan]a \n [coal`. Deci, la toate

nivelurile s` fie performan]`. [...] a[ dori [i la celelalte materii ca copilul s` ias` din mediul Bartolomeu, s` mearg` ora[-

jude] [i mai departe. Pentru c` el, dac` r`mâne \n mediul `sta, el crede c` `sta e nivelul lui, dar dac` \l duc eu la sport,

\l duce la desen, \l duce la muzic` [i alte materii, el zice „stai, c` eu am alte calit`]i [i trebuie s` le dezvolt [i s` ajung mai

sus [i mai sus”. Dar dac` r`mâne la nivelul `sta, el va r`mâne [i \n via]`, probabil, la un nivel undeva sudor sau un

muncitor simplu, care se mul]ume[te cu atât, nu cu mai sus [i mai...”, „La ora actual`, de când a venit directoarea nou`,

nu sunt mari probleme. Singura care ar fi, \nchegarea colectivului. Sunt câteva g`[ti \n [coal`, fiecare cu interesele lui [i


122

atunci \ncep contradic]iile. {i dac` se ive[te o problem`, se adun` respectivii [i \ncep s` bârfeasc`. Cred c` asta ar fi una

din probleme [i a doua problem` ar fi probabil [i motiva]ia profesorilor. |n]eleg, salariul e cum e, dar eu le spun [i la

profesori [i la profesoare [i la to]i care sunt \n sistem, au timp s` mai aib` un job. Nu \nseamn` c` dac` sunt profesor [i

m` duc s` sap la [an]uri e ceva. Suntem economie de pia]` [i conteaz` banul. E problema mentalit`]ii. Se vait`, f` altceva!”

Elevii din clasa a noua au vorbit doar despre conflicte \ntre colegi [i cu unii profesori mai exigen]i. Dar cred

c` este vorba doar despre incidente minore, nu despre probleme adev`rate.

Cei care au abandonat [coala \n ciclul gimnazial men]ioneaz` discriminarea ca principala problem` pe care

au \ntâmpinat-o. Povestesc faptul c` erau judeca]i dup` originea etnic` [i modul \n care se \mbr`cau: „cu al]i colegi

aveam probleme, te f`cea ]igan. Sau dac` e[ti pu]in mai brunet e[ti negru”, „eu nu aveam s` m` \mbrac ca ei, c` eram

[ase fra]i, veneam 3-4 zile cu acelea[i haine. Dac` n-aveai hainele lor, ghiozdanul lor, gata, zicea <uite ]iganu’>”. O alt`

problem` invocat` este lipsa de interes a unor profesori fa]` de elevi, manifestat` prin faptul c` treceau mai departe cu

materia, chiar dac` lec]iile anterioare nu erau \n]elese de to]i elevii.


Rela]ia [colii cu agen]ii comunit`]ii locale este descris` ca fiind foarte bun`. {coala prime[te dona]ii [i este

cadrul de organizare a unor activit`]i extra-curriculare pentru care prime[te sprijin de la organiza]ii din comunitate.

Tot \n termeni pozitivi este descris` [i rela]ia cu autorit`]ile locale, \n special cu Inspectoratul {colar Jude]ean. Cu

sprijinul autorit`]ilor locale este organizat [i func]ioneaz` Programul „A doua [ans`”.

P`rin]ii elevilor sunt [i ei destul de implica]i \n via]a [colii. Doamna director poveste[te despre consiliul

p`rin]ilor, care a avut loc la sfâr[itul lunii septembrie [i care a avut o rat` de participare de 95%.


To]i elevii intervieva]i recunosc importan]a [colii pentru viitor, aceasta fiind v`zut` ca o garan]ie pentru succes.

Elevii care \[i continu` educa]ia doresc s` mearg` cu studiile „pân` la cap`t” [i consider` c`, f`r` educa]ie, succesul nu

este imposibil de ob]inut, dar foarte greu de atins. Ei se gândesc la beneficiile pe termen lung ale [colii. De cealalt` parte,

cei care au abandonat [coala \n ciclul gimnazial [i acum doresc s` participe la programul „A doua [ans`”, \[i pun toate

speran]ele \n terminarea celor opt clase pentru a-[i \mbun`t`]i via]a. Ei doresc s` \nve]e o meserie care s` le asigure un

trai mai bun, deoarece „a fost foarte greu f`r` [coal`”. De asemenea, vorbesc despre beneficiile imediate ale [colii:

scrierea propriului nume [i semn`tura, \nv`]area calculelor matematice pentru a se descurca la cump`r`turi, citirea

subtitr`rii la filme.

Caseta 1 – Ce reprezint` [coala pentru voi?


123

Elevii care au fost \n clasa a VIII-a \n anulprecedent [i care acum sunt clasa a IX-a

„Noi poate nu realiz`m acum ce reprezint` [coala, dar

dac` ne str`duim s` \nv`]`m, o s` ne d`m seama pe

parcurs c` ne va ajuta pe viitor”

„Am observat c` mul]i copii nu \nva]`, nu-i intereseaz`

pur [i simplu, m` gândesc uneori ce-o s` fie de via]a lor”

„Un viitor asigurat. Cum spune [i proverbul, dac` n-ai

carte, n-ai parte”

„La fel, este un loc unde po]i s` cape]i cuno[tin]e, unde

cape]i mai mult` educa]ie, unde po]i s` te dezvol]i”

Elevi care au abandonat [coala dup` clasa a IV-a

„Viitorul \nainte. Am v`zut acuma, f`r` [coal` e foarte

greu. Pentru un loc de munc`, pentru tine, s` [tii s`

scrii, s` cite[ti, s` te descurci \n via]`”

„S` pot s` scriu, s` citesc, pentru c` am nevoie de

[coal`. {i \mi doresc mult s` [tiu s` scriu, s` citesc”

„Ce s` v` zic? Cultura general`, \n primul rând, s` nu

mergem prea departe, locurile de munc` mai bune [i

chiar [i pentru tine, ca s` [tii s` cite[ti [i s` te descurci

\n via]` e mult mai u[or, consider. Acuma deocamdat`,

nu [tiu, dar a[a cred”

|ntreba]i ce doresc s` fac` \n viitor, majoritatea elevilor din clasa a IX-a vorbesc despre urmarea facult`]ii [i

[tiu ce profesie vor s` aib`. O singur` elev` a declarat c` este \nc` prea devreme s` se gândeasc` la o profesie [i c` se va

hot`r\ \n clasa a XI-a, când \[i va alege [i facultatea. Ei sunt hot`râ]i s` fac` tot ceea ce este necesar pentru a ajunge unde

doresc [i spun c` pu]ine lucruri i-ar putea \mpiedica: „dac` ne dorim, avem r`bdare, orice lucru se ob]ine greu. Dar cu

cât se ob]ine mai greu, cu atât e[ti mai satisf`cut”.

Cei care au reluat [coala dup` o perioad` lung` de abandon se gândesc cu team` [i speran]` la terminarea

ciclului gimnazial. Fiecare afirma]ie legat` de [coal` este \nso]it` de „dac` ne ajut` Dumnezeu”. Diploma de absolvire

a opt clase este un scop \n sine, un motiv de mândrie. Ei nu au vorbit despre facultate sau liceu, au vorbit despre

\nv`]area unei meserii, a unor abilit`]i.

Caseta 2 – Ce dori]i s` face]i \n viitor?



Din discu]iile cu profesorii reiese c` \n [coal` nu sunt probleme mari legate de abandonul [colar. Aproximativ

85% dintre elevii \nscri[i \n clasa a VIII-a reu[esc s` termine ciclul gimnazial, iar din restul de 15% majoritatea sunt

repeten]i. |n ultimii cinci ani s-au \nregistrat doar [ase cazuri de abandon [colar. Circa 80% dintre absolven]ii clasei a

VIII-a sus]in examenul de capacitate/teze unice, iar procentul de promovabilitate este mare. |n ultimii trei ani, to]i cei

care au sus]inut examenul au promovat.

Elevii care au rezultate bune la \nv`]`tur` pe parcursul anilor merg la licee bune, cu renume \n ora[, precum

Liceul de Informatic` „Grigore Moisil”, Liceul de {tiin]e ale Naturii „George Racovi]`”, Liceul Economic „Andrei

Bârseanu”. Majoritatea, \ns`, se orienteaz` spre licee mai slabe sau [coli de arte [i meserii. Profesorii spun: „foarte mult

\i educ`m spre perspectiv` [i spre economia de pia]`. Pentru c` dac` se duc la licee numai industriale...”

De la o genera]ie la alta, profesorii observ` o sc`dere a interesului pentru continuarea educa]iei. Dirigintele

intervievat spune: „a[a, din genera]ie \n genera]ie, motiva]ia pentru [coal` scade. {i pentru [coal`, [i pentru sport, \n


124

„Da, e important`, pentru fiecare e important` [i mai

ales acuma, pentru fete sau pentru oricine. Dac` n-ai

[coal` e[ti considerat nimeni. {i e întotdeauna bine s` ai

o [coal` f`cut`”

„|n orice caz, mai trebuiesc oameni [i la munca de jos.

Oamenii care nu au studii superioare”

„Este important`, te ajut` s` î]i formezi un viitor”

„C`, pe viitor, dac` \nv`] cum trebuie [i dac` ob]in...

pot s` ajung [i eu s` \nv`] o meserie c`... sper c` nu o s`

m` opresc aicea [i o s` ajung pu]in mai departe, s` \nv`]

o meserie, s` pot s` am un loc de munc` mai bun, s` pot

s`-mi ajut familia pu]in cu mai mult` u[urin]` fa]` de

pân` acum”


„Pân` la master, c` to]i acuma fac master. N-am \n]eles

eu prea bine ce \nseamn`, dar...pân` acolo”

„Da, pì s` termin`m o facultate, dou`. |mi doresc s`

fac mai multe chestii”

„Nu neap`rat [dou` facult`]i], po]i s` ai o facultate [i s`

ai o afacere sau... Una sau dou`, totu[i e bine s` le ai”

Elevi care au abandonat [coala dup` clasa a IV-a

„Ne-a mai dat o [ans` [i, dac` ne ajut` Dumnezeu,

poate o s` fim [i noi cu studii, m`car cu câteva clase

acolo, nu a[a, f`r` nicio [coal`”

general pentru tot. Motivele: cred c` lipsa motiva]iei, exemplul la p`rin]i c` nu au locuri de munc`, sunt da]i afar`,

exemplul celor care au facult`]i care au salarii mizere [i... Pe când unul care face bi[ni]` sau face una-alta sau, eu [tiu, apar

pe la televizor, bìe]i de cartier, o duc foarte bine. Asta \nseamn` mass media [...] \i arat` bìe]i de cartier, cei care sunt

cu manele, plin de bani, care arunc` cu bani, lipesc bani pe frunte, cu ma[ini tari, patroni care ignor` legea [i altele, sunt

motive serioase pentru ei s` nu mai fac` [coal` foarte serios”. Aceast` sc`dere a motiva]iei se observ` [i \n cazul facult`]ii,

nu doar la liceu. Tot mai pu]ini elevi ai [colii merg la facultate, \n ciuda posibilit`]ii de a urma o facultate privat`. Totu[i,

\n lipsa unor statistici exacte, se vorbe[te despre cel pu]in un sfert dintre absolven]i [colii ca mergând la facultate.


Reunind aspectele corelate cu abandonul relatate de profesori, elevi [i p`rin]i, putem contura un profil al

elevului care abandoneaz` [coala. El provine dintr-un mediu dezavantajat, unde se reg`sesc s`r`cia, segregarea,

discriminarea. De multe ori, are o familie care nu \l \n]elege [i nu \l sprijin`, p`rin]i care consum` alcool, sunt violen]i,

p`rin]i absen]i (fie pleca]i la munc` \n alte ]`ri, fie condamna]i la \nchisoare, suferind de diferite afec]iuni cronice), care

nu se intereseaz` de copil, p`rin]i care exploateaz` copilul pentru diverse munci (activit`]i de gospod`rire, munci

agricole, munca zilier`). Majoritatea copiilor care abandoneaz` lipsesc frecvent de la [coal`, motiv pentru care r`mân

\n urm` cu materia [i nu sunt sprijini]i nici de profesori, care urmeaz` programa [colar` [i evolu]ia elevilor buni din clas`.

|n numeroase cazuri, elevul care abandoneaz` are un grup de prieteni care \l \ncurajeaz` la ac]iuni [i modalit`]i de

petrecere a timpului \n dezavantajul [colii. |n anturajul celor care abandoneaz` sunt, adesea, al]i elevi care au abandonat

[coala. Elevul care renun]` la [coal` este slab motivat pentru educa]ie, are rezultate slabe [i este lene[. Toate acestea

pot fi completate [i de un coeficient de inteligen]` sc`zut.

Cadrele didactice intervievate \[i aduc cu dificultate aminte de cazurile de abandon, care sunt rare. Se

presupune c` 90-95% dintre absolven]ii [colii merg la licee sau [coli profesionale. |n cadrul discu]iilor a fost dat un singur

exeplu al unui elev care a renun]at la [coal` \n ciclul gimnazial. De asemenea, se vorbe[te despre faptul c` mul]i dintre

elevii care au abandonat [coala au revenit prin intermediul programului „A doua [ans`” [i s-au „redresat”.

Caseta 3 – Exemplu de abandon [colar

Caseta 4 – Exemplu pozitiv de revenire post-abandon

P`rerea despre cei care abandoneaz` [coala este, \n general, una negativ`. Profesorii [i ceilal]i elevi cred c`

ace[tia au foarte pu]ine [anse de succes \n viitor, c` sunt vor fi dependen]i de alte persoane mai mult decât cei care \[i

continu` educa]ia [i c`, dup` abandon, ei fie \ncep s` lucreze, fie \ncep s` comit` infrac]iuni: „\n construc]ii, pleac` cu

p`rin]ii \n strìn`tate [i nu prea cunosc cazuri, mai izolate a[a, dar \n unele cazuri mai fac [i prostii. Intr` \n g`[ti din

`stea mai dubioase”. Exist` chiar un sentiment de mil` fa]` de ei: „p`cat de ei, o s` se descurce mai greu a[a. Pentru

c` nu po]i s` stai \ntotdeauna pe spinarea p`rin]ilor”.

Persoanele care nu au absolvit ciclul primar \[i descriu via]a dup` abandon \n termeni negativi. Se consider`

dezavantaja]i fa]` de cei care \[i continu` educa]ia, mai ales pe pia]a muncii, unde g`sesc mai greu locuri de munc` [i

sunt pl`ti]i mai prost. Ei mai vorbesc [i despre dificult`]ile legate de scris [i citit \n via]a social`.


125

l „probleme de abandon nu prea au fost, deci izolat. {i exact la familiile la care p`rin]ii sunt pleca]i, care a intrat

\ntr-un grup din ̀ sta mai dubios [i atunci au \nceput problemele. Bine\n]eles c` noi am ]inut leg`tura [i cu p`rin]ii

[i cu bunicii, la [coal`, dar...aici [i comunitatea local` ar trebui, [i Protec]ia Copilului, noi am [i anun]at, dar n-

au prea fost cazuri...”

l „de exemplu, acuma am avut o elev` care a avut situa]ia ne\ncheiat`. Am luat leg`tura cu p`rin]ii, i-am spus s`

vin` \n toamn` s` \[i \ncheie situa]ia. Tata mi-a spus c` da, mama era plecat` \n Italia, ca s` aflu cu dou` zile

\nainte de a veni la [coal` s` sus]in` examenul la materia la care avea situa]ia ne\ncheiat` c` ea a plecat \n Italia.

O fat` foarte bun` la \nv`]`tur` \n clasa a V-a, a VI-a. Apoi mama a plecat \n Italia, a r`mas cu tata. Pe tata nu \l

asculta [i atunci...”

l „au mai trecut copiii care au abandonat [i, spre surprinderea mea, mul]i s-au redresat. M-am \ntâlnit cu copii care

au abandonat \n clasa a V-a, au terminat la alte [coli, la f`r` frecven]` [i acum lucreaz` \n construc]ii. Chiar unul

lucreaz` \n Italia. Era certat rù cu disciplina [i s-a schimbat. Nu l-am crezut ini]ial”.

Caseta 5 – Cum s-a schimbat via]a voastr` dup` ce a]i renun]at la [coal`?


Cadrele didactice intervievate tind s` explice abandonul [colar mai degrab` prin prisma factorilor externi

decât prin factori care ]in de copil. Ei vorbesc despre mediul de provenien]` al copilului, condi]iile \n care trìe[te familia

[i sprijinul pe care \l acord` acestuia, despre modul \n care p`rin]ii colaboreaz` cu [coala [i m`sura \n care profesorii

[tiu s` \ndrume un elev \n func]ie de tr`s`turile sale individuale. De asemenea, un rol important este atribuit de c`tre

diriginte comunit`]ii [i societ`]ii mai largi, \n special modelelor care sunt promovate prin intermediul mijloacelor de

comunicare \n mas`. El contest` ideea c` abandonul [colar se \ntâmpl` doar din vina elevului.

Dirigintele a vorbit [i despre faptul c` mul]i p`rin]i aleg pentru copiii lor, f`r` s` ]in` cont de dorin]ele [i \nclina]iile

acestora. Este vorba despre un „vis frânt” al copilului, care poate s` duc` la o motiva]ie sc`zut` pentru [coal`, manifestarea

unui interes foarte slab fa]` de materiile/domeniile/activit`]ile impuse de p`rinte [i chiar renun]area la aspira]iile proprii,

pierderea interesului pentru domeniul care i-a fost interzis. Acesta poate fi un motiv pentru abandonul [colar.

Caseta 6 – Motivele abandonului din perspectiva cadrelor didactice


126

l „era mai dificil, c` \mi p`rea rù de multe ori, b` uite `la s-a dus [i [i-o terminat [coala [i a ajuns cineva [i eu

trebuia s` sparg la bolovani, s` sap [an]uri. Unde mergeam: domne, ai 8 clase? Pì nu...[i atuncea ce s` fac cu tine,

nu te pricepi la nimic, nici m`car s` ]ii mistria sau bidineaua \n mân` sau chestii de genul ̀ sta. Dar [i dac` te duci

la s`pat se uit` la tine, uite `la, dac` n-a fost la [coal` acuma s`racul sparge, lucreaz`”.

l „nu eram la o vârst` la care s` ne d`m seama pe moment c` ce se \ntâmpl`, de ce. Mie \ntr-adev`r mi-a pl`cut

[coala [i am plâns pentru [coal` c` n-am putut ca s` mai merg la [coal`. Atunci eram bucuros \ntr-un fel c` aveam

mult mai mult timp liber, m` jucam mai mult. Dar când am \nceput s` cresc pu]in mai mare am \nceput s` merg

la cinematograf. {i to]i colegii când ie[eam afar` povesteau: uite aia a zis a[a, `la a zis a[a. Eu nu [tiam, vedeam

un desene animate. |n]elegeam ceva, dar dac` nu [tiam s` citesc...dac` putem s` vorbim mai \ncoace de diferen]`,

am \nceput ca s` \mi dau seama \n momentul \n care am \nceput s` umblu dup` bani. Am suferit foarte mult. Am

\nv`]at meseria de zidar, sunt zidar, dar toat` via]a mea am lucrat ca necalificat. Am lucrat ca zidar [i pl`tit ca

necalificat. Numai din cauz` c` nu e [coal`”.

l „pentru mine s-a schimbat, dar prea pu]in poate dac` aveam o [coal` nu mai st`team ca acuma la 21 de ani s`

stau acas`, poate munceam, poate era altceva”.

l „a trebuit s` umblu pe la ICRAL [i m-am rugat de cineva s` \mi scrie o cerere. E ru[inos”.

l „pì, legat de abandon, c` spune]i de abandon, problema care eu o v`d de mai mul]i ani cu abandonul care e:

copilul e tot mereu vinovat. Numai el e vinovat, dar copilul trìe[te \ntr-un mediu, adic` vine la [coal`, pleac` acas`

[i e [i comunitatea local`, ̀ [tia sunt factorii. El, de exemplu vine la [coal`, dac` \ntâlne[te un profesor mai nervos,

unul care e mai exigent, se duce acas`, p`rin]ii, c` a luat un 4, \l ia la \ntreb`ri, iar vine la [coal`, iar, eu [tiu, ia

un 4, se duce acas`, poate \l mai [i bate [i, pân` la urm` g`se[te un refugiu. {i refugiul care e? Abandonul [colar.

Nu \l ajut` comunitatea, nu \l ajut` p`rintele, nu \l ajut` [coala, profesorul \n general s` \i \ntind` o mân`. {i,

atunci, de ce abandoneaz`? {i al doilea aspect: cercul de prieteni \n care se \nvârte. Eu am avut copii foarte buni,

care au fost premian]i \n clasa a V-a, a VI-a, [i au ajuns \n clasa a VII-a a VIII-a s` fie delincven]i, s` fure, s` ajung`

rù de tot. Iar fete care au fost premiante, f`ceau podul spre Ghimbav [i \mbr`cate extraordinar, veneau le luau

ma[ini. Deci, aici sunt problemele. Comunitatea, p`rin]ii, [coala [i al]i factori”.

l „alt` problem` care ar fi e problema cu mentalitatea p`rin]ilor. O mentalitate de multe ori care las` de dorit.

Dac` un copil e talentat la o materie, la sport, la desen sau... [i eu \l promovez sau al]i profesori, la un club, la o

[coal` de arte. A luat o not` de 7 sau 8 [i a avut 8 sau 10 – „Nu te mai las de mâine”. {i le-am explicat, trebuie

s` \n]elege]i c` fiecare copil e pe un segment, nu se poate s` fie foarte bun la toate. {i dac` \l lua]i din segmentul

lui care \i place, \i frânge]i aripile [i pân` la urm` nu mai \nva]` nici la alte materii”.

l „pì, ar fi, eu [tiu, copii care nu au modele \n familie, poate nu \[i g`sesc nici la [coal` [i \[i g`sesc modele din

mass media, diferite modele dubioase. Sau, efectiv, de pe strad`. {i copiaz` acel model. Eu de multe ori am

\ntrebat la clas` „ce modele ave]i voi?”, am dat chestionar [i v` spun, au ap`rut ni[te modele plecând de la Becali.

Borcea [i terminând cu Gu]` de m-au l`sat perplex. De multe ori, p`rintele nu constituie model pentru ei. Se

refugiaz` \n mass media sau câteodat` la [coal`, dac` [i la [coal` are modele, c` [i aici e o problem`. C` dac` el

La fel ca [i dirigintele, elevii care au p`r`sit prematur [coala \[i explic` abandonul prin cauze externe. Pentru

ei, cauza cea mai important` care a dus la abandon a fost s`r`cia, imposibilitatea p`rin]ilor de a-i \ntre]ine \n [coal`. Mai

sunt discutate, apoi, responsabilit`]ile avute \n cadrul familiei, care f`ceau imposibil` prezen]a la [coal`, un anumit tip

de gândire al comunit`]ii \n care trìesc [i anumite a[tept`ri fa]` de persoane din afara comunit`]ii, etichetarea, lipsa

sprijinului din partea colegilor [i a unora dintre profesori.

Ace[tia sunt de p`rere c` ar fi putut s` \[i continue educa]ia [i s` aib` o via]` mai bun` \n prezent dac` ar fi

avut familii care s` \i sprijine, dac` p`rin]ii ar fi avut o situa]ie financiar` suficient de bun` \ncât s` \[i permit` s` le

cumpere rechizite, uniforme, sandvi[ la pachet. De asemenea, alta ar fi fost situa]ia pentru ei dac` ar fi trìt \ntr-o

comunitate \n care s` existe o preocupare mai mare pentru [coal`: „m-ar fi ajutat foarte mult dac` a[ fi avut o familie

unit`, s` avem bani din ce s` m` [colarizeze”. „Da, dac` trìam \ntr-o comunitate unde mai mul]i copii s` mearg` la

[coal`, s` fie \nv`]a]i s` \[i fac` temele, vorbeam mai mult de [coal`, eu cred c` [i asta ne-ar fi ajutat”.

Caseta 7 – Motivele invocate de elevii care au abandonat


127

l „la mine a fost o problem` ceva mai... Cu tata, cu p`rin]ii [i a trebuit s` renun]. Tata a avut un accident cu

tractorul, deci a[a, cum s-ar zice o crim`, a f`cut pu[c`rie 11 ani [i a r`mas mama \ns`rcinat` cu fratele meu mai

mic, care acum are 14 ani. {i a trebuit s` ne creasc` singur` [i, bine, am mers la [coal` fiecare, dar nu a terminat

niciunul 8 clase”.

l „s`r`cia. Tot a[a, tata, tat`l vitreg pe care l-am avut [i el m` cre[tea a f`cut pu[c`rie pe vremea aceea [...] Mama

nu muncea, el era singura persoan` care aducea bani \n cas` [i n-a putut ca s` ne cumpere mama nevoile care era

la [coal`. Nici caiete, nici creioane, nici... {i m-a f`cut s` renun] la [coala ceva, un lucru care... n-aveam caiete,

n-aveam creioane, n-aveam nimica. {i doamna \nv`]`toare de atuncea a rugat pe al]i copii care s`...cine are caiete

\n plus, creioane, gume de [ters, ca a doua zi s` vin` s` aduc` ca s` \mi dea mie. {i, v` spun, a doua zi când mi-

au adus, le-am luat, le-am mul]umit [i de a treia zi n-am mai mers la [coal`. De ru[ine n-am mai mers”.

l „eu aveam [ase fra]i...mama lucra, taic`-meu lucra, fratele mai mare lucra [i, la un moment dat m-a scos de la

[coal` c` nu avea cine s` stea cu `[tia mici. Trebuia s` \i schimb, s`-i \nf`[or, s`-i sp`l. Eram ca o femeie de

serviciu cum ar veni. {i din cauza asta n-am avut cum s` merg”.

l „datorit` faptului c` nimeni nu s-a interesat [i nu a \ncercat s` fac` ceva pe latura asta a [colariz`rii sau...consider

c` asta e principala vin`. C` dac` nu-[i d` cineva... Vede]i dvs., noi romii, ca s` fim \n]ele[i, realitatea, adev`rul

care este, de obicei romii, datorit` faptului c` au fost pu]in marginaliza]i, ei s-au autosegregat \n mijlocul lor. {i

atuncea, automat, noi am a[teptat cumva ca s` fim ajuta]i. Dar [ti]i cum? Ca s` vin` cineva s` ne ia de mân` [i

s` ne duc` . |n]elege]i? Eu unul spun cu mâna pe inim`, datorit` faptului c` nu a fost nimeni s` bat` la u[`, s` se

\nfiin]eze clase, s` vin` dup` aceea la noi acas`, s` fac` ni[te recens`mânturi [i s` vad` [i ei cam ce ne-am dori,

adic` un studiu...”

nu are acas` model, se refugiaz` la [coal`. Dac` nu are nici la [coal`, \ncepe s` caute strânga, dreapta [i probabil

uneori caut` [i modele negative. {i conteaz` foarte mult modelul care \l are \n via]`”.

l „[i, copilul v`zând unele probleme, eu [tiu, certuri \n familie, eu [tiu, tata bea, mama nu [tiu ce face, probabil c`

de multe ori sunt pu]ine [anse s` \nve]e foarte bine, s` aib` o comportare deosebit`. Are un an, doi, dup` aceea

\ncepe s` vad` st\nga-dreapta, s` lipseasc`, s` intre \ntr-un anturaj dubios [i \ncep problemele de aici. 7 ani de

acas` \[i pune amprenta”

l „eu zic c` ar fi [i geneza [i, eu [tiu, p`rin]i desp`r]i]i, c`s`tori]i de 2-3 ori, rec`s`tori]i... <dac` nu \nve]i, nu [tiu

ce \]i fac>, pedepse din astea aspre care cred c` \nc` mai sunt \n vog`... nu vine motivat pentru [coal`, vine [i

plimb` ghiozdanul”.

l „el a plecat din clasa a IV-a, vine \n clasa a V-a. |n clasa a V-a \ncepe s` se fac` o selec]ie: cei foarte buni, medii

[i mai slabi. Cei foarte buni merg \nainte cu materia, cei medii se apropie, iar cei slabi r`mân pe loc. Profesorul

continu` materia dup` programa [colar`. Cei care r`mân \n urm` stau, se uit` pe pere]i, deranjeaz` ora [i plimb`

ghiozdanul. Dup` capul meu, ar trebui s` \i ia pe segmente. ~[tia sunt foarte buni, am materia respectiv`, `[tia

medii iar `[tia slabi alt` materie. Nu s`-i b`g`m pe to]i \n aceea[i oal`. Pentru c` `la sl`bu] nu \n]elege ce scrie

profesorul pe tabl`, pe când al` mai bun, dac` \l iei la un nivel mai jos, se plictise[te. {i atunci s` se fac` diferen]iat,

cu toate c` e foarte greu, dar nu imposibil”.

l „dup` clasa a VIII-a [i \n vacan]e, mul]i muncesc, la negru. Sunt ademeni]i de unul, de altul, hai lucreaz` pentru

mine, \]i dau atâta pe zi, hai [i tu, hai, [i... nu mai continu` mai departe. Zice mai bine iau un ban decât s` m`

duc la [coal`”.

Elevii care sunt \n prezent la liceu, au o perspectiv` pu]in diferit` fa]` de cele prezentate mai sus. Ei recunosc

importan]a unor factori de mediu, cum sunt tipul de familie \n care este crescut copilul [i situa]ia financiar` a acestora,

credin]ele p`rin]ilor cu privire la educa]ie, anturajul, dar cred c` „dac` vrem cu adev`rat, putem”, deci responsabilitatea

este a celui care abandoneaz`. Se pun \n discu]ie lenea, lipsa de interes pentru [coal`.

Caseta 8 – Motivele abandonului din perspectiva elevilor care \[i continu` educa]ia

|n urma discu]iilor avute, reiese faptul c` importan]a [colii este recunoscut` atât de p`rin]ii elevilor care \[i

continu` educa]ia, cât [i de p`rin]ii celor care au abandonat [coala. P`rin]ii celor intervieva]i \i sf`tuiesc pe ace[tia s`

mearg` la [coal` [i s` \nve]e deoarece [coala \i va ajuta \n viitor. Argumentele se refer` la posibilitatea unei cariere [i a

unui loc de munc` bine remunerat, dar [i la beneficiile imediate ale [colii: scrisul, cititul, socotitul.

Caseta 9 – Opiniile p`rin]ilor cu privire la importan]a [colii

Elevii care sunt acum \n clasa a IX-a [i cei nu au terminat \nc` gimnaziul mai sunt de acord asupra unui lucru:

[coala \n care au \nv`]at le-a oferit toate condi]iile de care aveau nevoie. Ei sunt mul]umi]i de aspectul [i dot`rile [colii,

chiar dac` recunosc c` \n urm` cu câ]iva ani erau incomparabil mai proaste decât ast`zi. Ei spun: „dac` vrem, \nv`]`m,

nu ne trebuie neap`rat o condi]ie s` \nv`]`m, trebuie s` avem bun`voin]`, ]ine de noi”, „[coala nu trebuie s` aib` ceva

ce vreau eu, ca elev. {coala e [coal` [i e a[a cum se poate”.

P`rintele care a participat la interviu, vorbe[te despre anturajul copilului ca principal motiv al abandonului.

Cu toate c` la unele \ntreb`ri a declarat c` familia se descurc` relativ greu din punct de vedere financiar, situa]ia

economic` nu a fost adus` \n discu]ie legat de abandon. Acesta spune c` fiul sù a avut un debut impresionant la [coal`,

\n clasele primare, dar pe parcurs motiva]ia sa [i rezultatele au \nceput s` fie mai slabe. Bìatul lipsea mult de la [coal`,

iar pentru asta, tat`l consider` c` tot anturajul este vinovat: „Eu cred c` datorit` faptului c` a ajuns \ntr-o conjunctur`

din asta. Prieteni, colegi mai mul]i. Nu am avut probleme cu el. So]ia mea mergea la [edin]e, a fost lùdat... {i am avut

chiar acuma probleme cu el, \n ultimii ani. Deci, chiar \n ultimul an lipsea de la [coal`, chiulea. Lipsea de acas`, dar nu

se ducea la [coal`, se ducea cu colegii pe aici, pe acolo. Am \nceput s` observ lucruri care nu \mi pl`cea [i m-am speriat

ca s` nu devin` un vagabond din cauza la prietenii care \i avea”. Spune c` a avut [i el o contribu]ie la abandon, \ns` spune

c` a avut \n vedere doar binele copilului: „Principala mea vin` e c` dac` \l scoteam din [coala respectiv` [i \l mutam \n

alt` [coal`, atuncea era mult mai simplu. Nu m-am gândit [i am preferat mai bine s` nu \l las la [coal`”.


128

l „dac` trìm \ntr-o comunitate [i majoritatea erau cu abandonul `sta [colar... Vede]i dvs. dac` ie[im la o joac` [i

to]i copii joac` prinselea, juc`m [i noi”.

l „vede]i dvs. Ca [i dvs. dac` ajunge]i la un râule] [i vre]i s` \l trece]i, v` e fric`, dar dac` zice altul hai, sari, n-ai

fric`, parc` s`ri]i mai u[or. Exact asta se \ntâmpl` [i cu noi”.

l „dac` un copil st` toat` ziua cu p`rin]i care sunt be]ivi [i \njur` [i a[a, nu cred c` va fi altfel. Dac` p`rin]ii sunt

indiferen]i, zice ah, nu te du sau ceva de genul, iar ei stau acolo, fac ce zic p`rin]ii”.

l „anturajul, poate [i familia, lenea, nu le place s` \nve]e”.

P`rin]ii elevilor care \[i continu` educa]ia

„Ei \[i doresc un viitor bun pentru noi. {i mereu spun

c` <|nva]`, \nva]`! Te va ajuta \n viitor >”.

„Normal c` orice p`rinte vrea s` \[i vad` copilul realizat

[i to]i p`rin]ii ne sf`tuiesc c` <|nva]`!> [i e bine”.

P`rin]ii elevilor care au abandonat [coala

„S` mergem la [coal`. Nu [tiu, \n cazul meu, mama nu

[tie s` citeasc`, ea nu a mers la [coal`, a renun]at din

cauza fra]ilor, s` ajute fra]ii [i n-a mers la [coal` [i a zis

c` dac` ea nu [tie s` scrie [i s` citeasc` m`car eu s` [tiu”.

„P`rin]ii mei au fost [coli]i [i ei s-au certat mult cu mine

s` merg la [coal`. Rudele s-au certat [i ele cu mine c` s`

vin la [coal`. Dar, vede]i, ceart`. Cu ajutorul nu a s`rit

nimenea”.


Vorbind despre clasele \n care au \nv`]at \nainte de abandon, to]i cei care au p`r`sit prematur sistemul

educa]ional spun c` f`ceau parte dintr-un colectiv foarte unit, \n care to]i colegii se ajutau unii pe al]ii. Acest lucru pare

s` contrazic` ceea ce spuseser` mai devreme \n interviu, respectiv faptul c` mul]i dintre colegii de clas` râdeau de ei

pentru c` aveau haine mai modeste [i \i umileau, numindu-i „]igani” ori de câte ori ie[eau din tiparul clasei. Nivelul

performan]elor clasei a fost descris ca fiind unul mediu, f`r` s` se men]ioneze existen]a unor elevi foarte buni. Cei care

au abandonat [coala [i \[i descriu propriile rezultate [colare ca fiind destul de sl`bu]e.

Profesorii spun c` \n toate clasele exist` câ]iva elevi care \nva]` mai bine decât ceilal]i: „erau câteva vârfuri care

erau sus de tot, dup` aceea erau câ]iva mediu [i ceilal]i mai sl`bu]i. Am avut [i plimb`tori de ghiozdan”. Eterogenitatea

acestor clase nu este dat` doar notele ob]inute, ci de tr`s`turile de personalitate ale elevilor, mediile lor de provenien]`

[i atitudinea fa]` de [coal`.


129

{coala general` nr. 3 (CERNELE),CRAIOVA, Jude]ul DOLJ


Irina Iordan

Expert local:

Geanina Ghirigiu

Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice, dup` cum urmeaz`:

l Studiul documentelor existente pe situl web al Prim`riei locale;l Documentarea unor resurse disponibile on-line;l Interac]iuni informale cu diver[i actori locali, observa]ii reie[ite din observ`rile proprii etc. Date statistice


m Diriginte clasa a VIII a \n anul [colar precedent, la o clas` \n care s-a \nregistrat un abandon [colar;m 4 elevi care au continuat educa]ia la clasa a IX a, [i care au fost la clasa dirigintelui respectiv;m 2 elevi care au abandon urmat de reintegrare \n clasele mici - clasa a III-a [i a VIII-a. Cei doi (A. [i

F.) sunt fra]i [i acum sunt \nscri[i \n clasa a IX-a, dar \n primele trei s`pt`mâni au mers o singur` dat`la [coal`;

m P`rintele celor 2 elevi cu abandon intervieva]i. l Informa]iile rezultate dintr-o discu]ie scurt`, informal`, cu directorul [colii.


Drumul din Craiova, zona central` [i pân` \n cartierul Cernele a durat pu]in. |n soarele dimine]ii de toamn`

ie[im parc` din civiliza]ie [i ne \ndrept`m spre zona crepuscular`. Hârtoapele drumului mai de mult asfaltat ne trezesc

la realitate. Am timp s` admir, dac` pot spune a[a, gunoaiele depozitate de-a lungul [oselei. La un moment dat parc`

intr`m cu ma[in` cu tot \n zona crepuscular`. Cea]a ne \nv`luie. Lunca Jiului trimite v`l`tucii de cea]` s` acopere casele

modeste, nu toate cu ogr`zi \ngrijite. |n curtea [colii ne salut` paznicul. Nu prea se vede cl`direa [colii. E \nv`luit` \n

cea]`. Nici urm` de soare.

Figura 58. Localizarea satului Cernele

Sursa: http://map.cimec.ro

„La noi e ca \n Anglia”, \mi explic` domnul director adjunct. „E mereu cea]`. Vine din lunca Jiului”.

La [coal` doamna director zâmbe[te a bun venit. Cu dânsa discut despre localitate, [coal` [i altele: „Pân` \n

1990 a fost comuna Cernele, cu prim`rie, organizare proprie. Fiind prima comun` din apropierea municipiului Craiova

a fost \ncorporat`... a fost [i un lucru bun [i un lucru rù. Bun pentru c` Craiova chiar avea nevoie de extindere, rù

pentru c` acum depindem de prim`ria Craiova [i trebuie s` ne limit`m la banii pe care ni-i d` prim`ria”.

Cartierul este unul m`rgina[. Industria nu este dezvoltat`.

Aici nu exist` ap` curent` [i este nevoie de canalizare. Drumurile nu sunt asfaltate. Singura investi]ie dup`

1990 a fost extinderea re]elei de gaze.

{COALA GENERAL~ NR. 3 (CERNELE), CRAIOVA, JUDE}UL DOLJ

131

Ë

Popula]ia care locuie[te \n acest cartier, include \n principal oameni care au lucrat \n general la Combinatul

Chimic care s-a desfiin]at, apoi a fost privatizat dup` 1990. Foarte mul]i au pierdut locurile de munc`... |ncepând de

acum 2-3 ani cartierul se extinde. S-au construit 2 cartiere reziden]iale de vile [i probabil va ajunge [i re]eaua de gaze

[i ap` curent` [i canalizare, pentru c` nu po]i s` construie[ti un cartier reziden]ial f`r` s` ai facilit`]i!

P`rin]ii sunt oameni cu care po]i comunica, care sunt aproape de [coal`. Rromii \i po]i num`ra pe degete dar

avem rudari foarte mul]i, rudari care de când cu plecarea aceasta \n strìn`tate ne cam creeaz` problemele la unele

clase. Oamenii pleac` \n strìn`tate, se \ntorc, \[i fac case dar \n perioada \n care ei sunt pleca]i, copiii lor sunt l`sa]i fie

cu bunica fie singuri.


II.1. Istoric, dot`ri

{coala este relativ nou`, din 1960, de[i \nainte de 1960 a func]ionat \n cl`direa C`minului Cultural. |ntre timp

prim`riei i s-a f`cut mil` de noi [i ne-a dat [i C`minul Cultural \n administrare. |ntâi vom dota o sal` de festivit`]i.

{coala beneficiaz` de gaze, având central` proprie. Exist` [i apa \n [coal` prin forarea unui pu] propriu.

Directorul spune c` este singura [coal` din jude]ul Dolj care are sta]ie de clorinare a apei.

Figura 59. Cl`direa [colii Cernele

|n 2005 [coala a beneficiat de un program al B`ncii Mondiale [i prin Comisia Na]ional` de Investi]ii a ob]inut

bani pentru reabilitarea [colii. S-a umblat inclusiv la structura cl`dirii [colii. S-au f`cut s`p`turi la temelia cl`dirii, s-au

\nt`rit stâlpii de rezisten]`, s-a ref`cut funda]ia.

Pe ansamblu [coala arat` bine. S`lile de clas` sunt pavoazate, au mobilier nou [i calculator. Vizitându-le dup`-

amiaza, se observ` c` este curat peste tot, de parc` nu ar fi \nv`]at elevii \n schimbul de diminea]`!

Figura 60. S`li de clas`


132

{coala Cernele: directorul [i dou` cadre didactice Cl`direa anex` a [colii

Laboratorul de biologie \mparte spa]iul cu chimia. Mobilierul nou ascunde bog`]ii deosebite prin rafturile

dulapurilor, atât pentru chimie cât [i pentru orele de biologie.

Figura 61. Laboratoare

Holurile sunt pavoazate cu panouri pe care sunt expuse lucr`rile copiilor confec]ionate \n orele de abilit`]i

practice la elevii din ciclul primar sau \n orele de educa]ie plastic` de la gimnaziu - picturile pe care o elev` le-a expus

\n tablouri \nr`mate.

Figura 62. Holuri

|n urma reabilit`rii mobilierul este nou, la gr`dini]` este f`cut pe comand`, laboratoarele sunt dotate cu

materiale cump`rate din fonduri de la Ministerul |nv`]`mântului.

Sala de sport, de[i nu are dimensiunile corespunz`toare, fiind o fost` sal` de clas`, are \n dotare tot

echipamentul necesar desf`[ur`rii \n bune condi]ii a orelor de educa]ie fizic`.

Biblioteca are \n dotare peste 6000 de volume, unele dintre ele luate din fondurile primite de la Minister, alte

volume aduse prin intermediul unui membru al Consiliului de Administra]ie al [colii, un agent economic care are o

editur` prin intermediul c`reia a donat o serie de c`r]i, la sfâr[it de an [colar oferind pe lâng` diplom` [i c`r]i elevilor

premian]i.

Re]eaua de calculatoare permite desf`[ur`rii orelor CDS pe op]ional de informatic`, toate cadrele didactice

desf`[urând [i ore \n programul AEL.

Exist` \n plan construirea unei s`li de sport, cu spa]iu conform standardelor europene (dimensiuni specifice

ale s`lii, cu ferestre asigurate prin gratii de protec]ie \mpotriva loviturilor de mingie, cu spaliere, co[uri pentru baschet,

por]i pentru handbal [i mini-fotbal), patru s`li de clas` pentru gr`dini]`, un spa]iu de joac` pentru copiii de la gr`dini]`,

dotarea cu un xerox necesar claselor primare. Curtea [colii trebuie ref`cut`, fiind necesar` p`rerea unui specialist.


133

Lucr`rile elevilor mici Expozi]ia de icoane din holul de lâng`

cancelarie

Figura 63. Curtea [colii, vedere spre strad`

II.2. Elevii, cadrele didactice, comunitatea local`

Vorbind despre popula]ia [colar`, doamna director recunoa[te: „Noi \ncerc`m s` nu renun]`m prea u[or la

copii!... am r`mas la vechile mentalit`]i: ne ducem acas` la copii, vedem ce m`nânc`. Vin la [coal`”. „Spun: doamn`,

vin la [coal` dar nu am ce s` \mbrac, nu am ce s` \ncal]! Atunci de la noi, de la nepo]ii no[tri le facem pache]ele [i venim

[i le aducem [i ghiozdane... chiar \i dorim lâng` noi s` termine [i ei o form` de \nv`]`mânt! Dup` aceea, dac` mai

urmeaz`, cam greu urmeaz` mai departe dar...”

Elevii care finalizeaz` cele 8 clase la Cernele merg la licee de prestigiu din Craiova: Colegiul Na]ional Fra]ii

Buze[ti, Colegiul Na]ional Elena Cuza, Colegiul Na]ional {tefan Verban, fostul Liceu Pedagogic din Craiova, al]ii merg

la Grupuri [colare unde \nva]` o meserie Grupul [colar Transporturi, de exemplu preg`te[te [oferi, electricieni,

depanatori etc. „Avem [i elevi care merg la Grupuri [colare. Nu e o ru[ine. Sunt f`cu]i pentru o meserie. Nu pot urma

altceva [i sunt convins` c` cei care merg la Grupuri [colare se opresc la acest nivel. Restul... avem absolven]i de facultate

care sunt profesori...”

Cadrele didactice din [coal` sunt majoritatea venite din 1990, „suntem o adev`rat` familie”, afirm` cu mândrie

doamna director. |n [coal` se face practic` pedagogic`, uneori vin fo[ti elevi ai [colii, acum profesori stagiari care se

consult` cu profesorii din aceea[i specialitate. Se \ncurajeaz` apropierea fo[tilor elevi, fie c` sunt elevi sau deja profesori,

sunt primi]i la bibliotec`, la documentele [i materialele didactice, \mp`rt`[ind din experien]a profesorilor, fo[ti dasc`li:

„Cu o singur` condi]ie, \ntotdeauna le-am spus s` nu ne fac` de ru[ine acolo unde se duc! Suntem al`turi de ei [i ne

mândrim. N-au creat niciodat` probleme!”

To]i \nv`]`torii au terminat [i studii superioare, \ns` nu au plecat din [coal`.

Cadrele didactice nu se pot numi naveti[ti, locuiesc \n apropierea [colii, \n cartier sau \n Craiova, \n cartiere

apropiate, distan]a se parcurge \n 20 de minute maxim.

Directorul [colii vorbe[te despre o „colaborare foarte bun` cu sec]ia de poli]ie. Diminea]a, la prânz [i seara

exist` o ma[in` a poli]iei care tot timpul vine la [coal`. La \nceput de tur`, la schimbarea turelor [i la finalul orelor vine

cineva de la poli]ie. Plus c` avem serviciu de paz` 24 din 24 de ore. Deci probleme \n ceea ce prive[te siguran]a elevilor

n-avem!... nici probleme de disciplin`... Elevii ace[tia sunt crescu]i \ntr-un cartier m`rgina[, \n familii cu foarte mult bun

sim]!... ~[tia sunt copiii. Vin educa]i de acas`!”


134

Altfel \ns`, colaborarea cu p`rin]ii este definit` in termeni contradictorii. Aparent ea este redus`: „De doi ani

de zile p`rin]ii se implic` financiar doar la distrugerile pe care le fac copiii lor \n [coal`. ... aici se implic` p`rin]ii. A distrus

copilul, p`rintele se implic`...”. Pe de alt` parte \ns`, afl`m c` p`rin]ii r`spund solicit`rilor imediat: „Dac` noi, [coala

avem de organizat o activitate, un proiect, un cerc, p`rin]ii sunt al`turi de noi.... Am un monument \n curtea [colii...

noi am cerut s`-l mute aici... rudarii ajunseser` s`-[i \ntind` hainele pe el!... |mi aduc aminte când am sfin]it

monumentul... foarte mul]i p`rin]i au venit.. le-am spus: dumneavoastr` [ti]i ce trebuie s` face]i... cu mese \ntinse, cu

colaci... obiceiuri... {i lumea de aici le p`streaz`...”

[…]„Am fost [i dirigint`... le-am spus p`rin]ilor: aici e copilul meu, dumneata nu vii in clas` s` \]i ba]i copilul...

deci nu te amesteci! {i au \n]eles. Dar nu am \ntâlnit pân` acum un p`rinte la care s` apelez [i s` nu r`spund`. Sunt

oameni simpli [i cu foarte mult bun sim]!... acum p`rin]ii sunt fo[tii no[tri elevi [i acum ne d`m seama dac` i-am educat

cum trebuie!”


Absolven]ii [colii sunt acum la licee de prestigiu din zona central` a Craiovei. De[i le este pu]in mai greu, au

timp liber mai pu]in, exigen]ele sunt mai mari, le place la liceu.

Declara]iile lor sunt \n general pozitive: „Petrecem foarte mult timp la [coal`. E ca o a doua familie. […] Ne

\n]elegem ca o familie,, nu suntem grupuri ... dac` facem facem ceva \mpreun` [i nu separat. […] Dac` vrei s` ajungi

ceva trebuie s` depui un efort, altfel nu ai cum s` ajungi!”

Un alt absolvent adaug` „Dac` mai faci ceva pe lâng` [coal`, trebuie s` \]i alegi una din ele: ori [coal` ori sport!

... eu \ncerc s` le fac pe amândou`! […] F`r` [coal` nu po]i s` faci nici altceva! […] |n orice meserie \]i trebuie [coal`!

[…] F`r` [coal` nu te-ai putea descurca”.

|[i doresc s` urmeze o facultate, au ales profilul [tiin]ele naturii. Vor s` se fac` asistente, s` urmeze medicina.

Bìatul care a participat la discu]ia de grup vrea s` se fac` fotbalist. „E p`cat s` pierd atâ]ia ani!”. De[i vrea

s` fac` mai pu]ine ore la liceu, vrea s` mearg` [i la facultate. |nc` nu s-a gândit la ceva anume.

P`rin]ii \i sus]in moral, \ncurajându-i, sus]inându-i material. Fetele de la fostul Liceu Pedagogic fac medita]ii

la matematic`, limba englez`.

Unul dintre elevii cu abandon intervieva]i (F.) are 16 ani. Nu a r`mas repetent la [coal`, s-a \nscris la liceu,

a fost la ore doar o singur` zi. Acum st` acas`. „Fac treab` acas`, \n rest nimic...” F. sus]ine c` nu a mai mers la liceu

pentru c` nu mai are posibilit`]i. „N-aveam bani s`-mi cump`r haine s` m` duc la [coal`!”

{coala reprezint` pentru el „foarte mult... s` ajung [i eu la un servici...”

P`rin]ii lui \l \ncurajeaz` s` mearg` la [coal`. Ei spun c` „nu e bine s` stau acas`, s` m` duc la [coal`”.

Ceea ce [i-ar dori fostul elev este s` aib` bani s`-[i cumpere haine s` mearg` la liceu. „Eu sper s` m` duc \n

continuare la liceu”.

A. este fratele mai mare al lui F. El a abandonat deja [coala de dou` ori \n clasele anterioare: o dat` \n clasa

a III-a [i dat` \n a VIII-a. Acum are aproape 18 ani. Ca [i fratele sù mai mic, A. este \nscris la liceu. {i el, [i F. au mers

la [coal` \ns` o singur` dat` in primele trei s`pt`mâni.

A. nu [i-a imaginat \nc` viitorul \ns` [tie c` un loc de munc` l-ar ajuta s`-[i fac` un viitor. |ntrebat dac` se

gânde[te s` se \ntoarc` la [coal`, A. spune: „Da, s-ar putea, acum dac` vine iarna [i n-o s` mai am un loc de munc`...

Vreau m`car s` fac 10 clase [i s` ies cu o diplom` ca s` pot s` m` angajez undeva unde s` iau mai mul]i bani. A[a, cu

8 clase doar la fabric` la taic`-meu! Acolo o s` [i m` duc... dar conteaz` [i diploma de 10 clase!”


135

Mama lui F. [i a lui A. consider` c` [coala „...ajut`... dac` nu ai [coal` nu ai un servici, nu [tii s` vorbe[ti.

[…] {coala este important`. Te ajut` la multe. Dac` nu ai [coal` nu te prime[te pe nicìeri. […] Cel pu]in 10- 12 clase

ca s` te angajeze pe undeva. Cu 8 clase nu te mai angajeaz` nimeni!” […] Mama sper` ca bìe]ii ei s` ob]in` totu[i

carnetul de [ofer... „Vor s` dea [ie ei... s` dea de-un carnet... La auto e cel mai bine c` se câ[tig` mult la ma[ini!”


„Pe majoritatea copiilor nu-i mai intereseaz` \nv`]`tura, sus]ine dirigintele fostei clase a VIII-a. Sunt foarte

pu]ini care chiar \nva]`”.

Dup` cum sus]ine [i doamna director, abandonul este determinat de cauze sociale. Copiii nu au cu ce s` se

\ncal]e, cu ce s` se \mbrace. Nu au bani pentru rechizite. P`rin]ii lor pleac` \n strìn`tate la munc` [i ei fie \i urmeaz`,

fie sunt nevoi]i s` r`mân` cu bunicii [i fra]ii mai mici de care trebuie s` aib` grij`.

„|n principal `[tia s`r`cu]ii care nu prea au ce s` \mbrace,ce s` m`nânce...de-asta nici nu prea vin la [coal`! declar`

domnul diriginte. Am \ntâlnit un copil la clasa a VI-a, anul trecut care nu putea s` vin` la [coal` pentru c` nu avea

\nc`l]`minte. St`tea câte dou` s`pt`mâni pân` f`ceau p`rin]ii rost de bani s`-i ia \nc`l]`minte s` vin` la [coal`”.

O alt` cauz` ar fi concep]ia rromilor despre [coal`: nu este util`! Fetele sunt re]inute acas` de team` s` nu fie

furate sau sunt c`s`torite la vârste fragede.

„Cam 90% \[i continu` studiile, ceilal]i s-au \nscris la licee dar nu frecventeaz`, afirm` dirigintele”.

Familia este cea care decide \n majoritatea cazurilor ca elevul s` abandoneze, sus]ine dirigintele subliniind

faptul c` se refer` la familiile de rudari.

Mama lui A [i a lui F. afirm` c` bìe]ii nu se prea duc la liceu pentru c` nu are bani pentru bilete, trebuie s`

le scoat` abonamente, nu are bani s` le dea s`-[i cumpere de mâncare: „Mai e [i treab` pe acas`... c` nu pot nici eu

singur`... trebuie s`-i mai opresc [i pe ei!”


Elevii care au abandonat nu mai p`streaz` leg`tura cu fo[tii colegi. Exist` motive de jen`, ru[ine, de[i le este

greu s` recunoasc` acest lucru. Cei doi elevi afla]i \n situa]ie de abandon sunt elevi care au avut o serie de situa]ii de

repeten]ie \n timpul [colii. Au sentimente de re]inere \n momentul \n care sunt \ntreba]i dac` au p`strat leg`tura cu fo[tii

lor colegi de aceea[i vârst` cu ei, colegi care acum sunt \n clasele mai mari, la liceu.

Elevii cu abandon stau acas`, \[i \ntre]in familiile numeroase sau sunt \ntre]inu]i, cazul lui A. [i al fratelui sù

F.

Mama \[i descrie fiii - unul de 16 ani, cel`lalt de 18 ani: „`l mic e mai cuminte dar e mai a[a, mai ar]`gos.

Asta mare e mai t`cut dar e mai n`rod! Nu prea m` mai ascult`. Acum eu sunt mai mare, nu mai sunt ca bebicu, mai

mic! La vârsta lui nu fumeaz`, nu pleac` de acas`... la discotec`”.

|ntrebat` cu ce se ocup` bìe]ii, mama r`spunde c` merg la [coal`, c` mai stau pe acas`. |ncercând s` aflu mai

multe, plusez \ntrebând: mai mult la [coal`, mai mult pe acas`?!... la care mama r`spunde prompt, ap`rându-[i puii...

sau disculpându-se pe ea \ns`[i: „Ei \nva]` diminea]`! C` or mai chiuli ei... eu nu [tiu ce fac! Ei pleac` de acas`!”

Sunt unii elevi din alte clase care, afla]i \n situa]ie de abandon duc o altfel de via]`, dup` cum descrie dirigintele

fostei clase a VIII-a: „\n strìn`tate merg la cules... pe aici... sap` prin p`mânt... caut` fier...”


136

VI. MOTIVELE INVOCATE PENTRU ABANDON (RESPECTIV PENTRU IE{IREA DIN SISTEM DUP~ CLASA A VIII-A)

Copiii provin din familii s`race, cu venituri foarte mici sau inexistente. P`rin]ii lor sunt nevoi]i s` plece s`-[i

câ[tige existen]a peste hotare. Majoritatea sunt de etnie rrom`, se declar` ca fiind rudari. Familiile de rudari au o

concep]ie aparte despre [coal` [i posibilitatea educa]iei copiilor lor. Ei prefer` s` \i trimit` la munc`, s` \i ]in` acas` s`

aib` grij` de fra]ii mai mici iar fetele le m`rit` de timpuriu.

Dirigintele prezint` situa]ia: „Fac o [coal` degeaba [i mai bine nu se duc decât s` piard` timpul pe acolo. Mai

bine se duc la munc`. Le-a intrat \n cap c` [coala se face degeaba [i eu \i \n]eleg. Pe vremea lui Ceau[escu f`ceai o [coal`

[i g`seai de lucru. Acum termini o facultate [i nu g`se[ti...”

P`rintele elevilor afla]i \n abandon consider` c` trebuie s` \l ajute copii la treburile casei: „Mai e [i treab` pe

acas`... c` nu pot nici eu singur`... trebuie s`-i mai opresc [i pe ei!”

|ntrebat de ce nu merge la liceu, A. recunoa[te destul de greu: „Nu [tiu ce v` spun... nu s-a \ntâmplat nimica

da... dac` tot timpul sunt la munc`, sunt obosit, nu mai pot s` m` scol diminea]a!... dac` vin seara de la munc`... mai

pot s` m` duc diminea]a la [coal`?!!”

VII. PROFILUL CLASEI DIN CARE A/AU ABANDONAT ELEVUL/ELEVII CARE AU ABANDONAT

Din cei 23 de elevi \nscri[i 20 au absolvit clasa a VIII-a, 2 au abandonat [i 1 repet` clasa. Cei doi afla]i \n

abandon sunt \n prezent pleca]i cu p`rin]ii la munc` \n strìn`tate sau \n ]ar`.

Sunt o serie de elevi care au primit ajutor social \n clasa a VIII-a, 3 la num`r, printre elevii clasei existând 5

copii care au unul sau ambii p`rin]i pleca]i la munc` \n strìn`tate. 3 dintre copii vin din familii dezorganizate.

Dirigintele enumer` o \ntreag` list` cu elevi pe care [coala nu prea i-a interesat, to]i fiind de etnie rrom`.

„Dou` fete tot de etnie rrom` care se m`ritaser`, nu au venit la [coal`... m-am dus la ele, p`rin]ii au semnat declara]ii...

Sunt dep`[ite de vârst`...”

Despre clas`, ni se spune c` „\n general era omogen`. Se \n]elegeau \ntre ei. De exemplu, dac` voiau s`

chiuleasc` se \n]elegeau \ntre ei [i plecau to]i odat`... Unii din ei erau de etnie rrom`... Pe `[tia chiar nu-i interesa de

nimic... Le spuneam s` vin`, s`-[i fac` op]iunile... Unii chiar au renun]at. […] Cred c` unul sau doi p`rin]i aveau studii

superioare, \n rest doar liceu... 50%, ceilal]i 50%, rromii”, nu aveau studii, afirm` dirigintele clasei referindu-se la

studiile p`rin]ilor fo[tilor elevi de clasa a VIII-a. „Chiar unii p`rin]i, noi având aici \n [coal` [i „[ansa a doua” au venit

[i s-au \nscris...”

Directorul [colii spune c` nu sunt probleme \n ce prive[te continuarea educa]iei: „Cam to]i au reu[it s` urmeze

liceul pe care \l voiau. Prima op]iune... To]i [cei care au absolvit], 100% au mers la liceu. Acum, ceilal]i care lipsesc [cei

doi afla]i \n abandon] nu [tiu ce vor face... ceilal]i vin odat` la dou` s`pt`mâni”.


137

{coala general` B~ILE{TI,Jude]ul DOLJ


Irina Iordan

Expert local:

Geanina Ghirigiu




m Diriginte clasa a VIII a \n anul [colar precedent, la o clas` \n care s-a \nregistrat un abandon [colar;m un elev care a continuat educa]ia la clasa a IX-a, [i care a fost la clasa dirigintelui respectiv;m 1 elev care a abandonat educa]ia \n clasa a VIII-a, ulterior re\nscriindu-se la [coal` [i promovând clasa

a VIII-a;m 1 p`rinte (tutore) al elevului care a abandonat.



Dup` un drum destul de lung, cu o [osea extrem de \ngust`, periculos de strâmt` pe unele por]iuni, aici pân`

[i pe [osele s-a f`cut economie, parc` au intrat la ap`!!... doar suntem \n Oltenia, drum care leag` Craiova de Bìle[ti,

iat` c` ajungem, \ntr-un târziu, eu [i domnul profesor de informatic`, \n Bìle[ti. Dar nu intr`m bine pe stada principal`,

c` sunt anun]at` c` am ajuns. O curb` la stânga [i [oseaua mai mult neasfaltat` [i plin` de gropi se transform` \ntr-o

strad` pietruit`. Ma[ina s-a oprit scurt, lâng` o curte imens`, verde, care \mbr`]i[eaz` o cl`dire f`r` etaj. E o cl`dire

albastr`, sc`ldat` \n razele soarelui de toamn`... pare totul parc` ie[it dintr-o poveste, \ns` extrem de real. Clo[ca cu 8-

10 pui[ori clonc`ne printre firele \nalte de iarb` proasp`t`. Coco[ul le ]ine companie, f`los nevoie mare de odraslele care

nu prea-i seaman`, ce-i drept!! (p`rin]ii sunt din rasa pitic` pe când odraslele par a fi uria[e...) La intrare, pe o banc` o

]iganc` [i un bìat, parc` seam`n` un pic cu ea, ne salut` politico[i. Pe ce t`râm de basm am ajuns?!!

Figura 64. Localizarea municipiului Bìle[ti

Am ajuns la Bìle[ti. {coala albastr`, care, culmea, prin culoare, soare [i tot ce o \nconjoar` este extrem de

vesel` [i primitoare! Intr`m. Directorul ne a[teapt` \n cabinet. Mare, uria[, troneaz` dincolo de biroul care parc` a

intrat la ap`... Vorbe[te la telefon cu cei pe care \i a[tept`m la interviuri. E ferm, sigur pe faptul c` [i-a convins deja

oamenii. Ne salut`m [i trecem la treab`. Facem planuri pentru interviuri [i ce mai trebuie.

{COALA GENERAL~ B~ILE{TI, JUDE}UL DOLJ

139

Figura 65. Harta de ansamblu a ora[ului

Sursa: http://www.ro.map24.com/

„Am \n]eles de la telefon c` vre]i s` merge]i pe la casele lor...” spune domnul director \ncântat de propunerea

mea, dup` ce am stabilit toate detaliile.

Din vorb` \n vorb` aflu o mul]ime de lucruri despre ora[ul Bìle[ti, despre oameni [i locuri:

„- Din ce trìesc oamenii aici, domn’ director?- Cine [tie?! E o \ntrebare la care r`spunsul... nu [tiu ce s` v` spun... Oamenii nu prea lucreaz` pe plan

local, nu fac naveta spre Craiova. Pe vremuri erau 3 fabrici iar la Bìle[ti veneau oamenii. Acum nu mai

lucreaz` mai nimeni. Popula]ia ora[ului a sc`zut. Oamenii [i-au vândut apartamentele, s-au dus la ]ar`, cei

care nu erau localnici. Iar cei care sunt aici, majoritatea sunt bugetari. Sunt unii care lucreaz` la negru, un

procent destul de important c` pe la toate firmele nu lucreaz` cu carte de munc`. Al]ii pleac` \n strìn`tate.

Sunt unii care nu pleac` \n strìn`tate. Se duc prin ]ar`, dup` fier. Se duc, se a[eaz` lâng` Deva, am \n]eles,

\[i pun un cort acolo, taie un porc [i adun` fier. |l duc la Hunedoara. |[i iau [i copiii cu ei, dac` \i las` acas`

oricum nu vin la [coal`, au grij` de fra]ii mai mici.... Asta chiar e o ciud`]enie, asta e fascinant, \ntr-adev`r!

Cump`r` diverse produse de plastic: licheane, g`le]i. De unde le cump`r` [i la ce pre] nu [tiu... le vând,

dac` nu m` \n[el, o dau pe plinul cu fìn`. O dat`, de dou` ori, de trei ori, depinde!...”

|n Bìle[ti sunt case [i blocuri, str`zile sunt asfaltate, pietruite, cele de la periferie nu sunt \ntre]inute. Ap`

curent` [i canalizare exist`, inclusiv pe strada [colii.

Cartierul [coli se distinge prin cur`]enie. Str`zile pietruite [i trotuarele parc` au fost de curând modernizate.

Cur]ile sunt curate. Oamenii gospodari au casele zugr`vite \n culori vii, majoritatea au picturi pe pere]ii exteriori.

Pornind prin cartier am v`zut o mul]ime de locuin]e: unele \ngrijite, pân` [i dalele din curte erau m`turate de

ultima frunz` la Cristi acas`, pere]ii multor case erau pica]i, casele vopsite proasp`t iar cur]ile dereticate. Prin cur]i

femeile aveau grij` de copii mici, chiar foarte mici iar de peste tot se auzea muzic`: oamenii petreceau \n apusul soarelui,

dup` o zi de munc`.


140

La por]i, pe terasele caselor sunt flori. Ghivecele cu flori se leag`n` \n b`taia vântului, flori naturale sau

artificiale dar totu[i flori. Gardurile sunt bine \ntre]inute la majoritatea caselor. Rareori vezi câte o curte sau un gard mai

sc`p`tat. Domnul diriginte prezint` familia care locuie[te acolo ca fiind una nevoia[` sau ai c`ror membri \n putere au

plecat la munc` \n strìn`tate, acas` r`mânând doar vârstnicii [i copiii foarte mici.

Pare a fi o rat` destul de ridicat` a migra]iei interna]ionale. Oamenii vin [i pleac`. Profesorul de matematic`

sus]ine c` multe din rudele fo[tilor dumnealui elevi au f`cut bani \n strìn`tate, s-au \ntors, [i-au ridicat locuin]e, [i-au

\ntocmit gospod`rii pe munca proprie dar [i prin munca celor mai mici membri ai familiei, elevi ai [colii sau pruncii nou

n`scu]i pu[i \mpreun` cu mamele lor, elevele [colii, s` cer[easc` pe str`zile altor ora[e din alte ]`ri! Este un fenomen

specific romilor [i a romilor c`ld`rari, cum singuri \ncearc` s` se diferen]ieze de ceilal]i din cartier. Alt aspect interesant:

exist` o competi]ie \ntre cele dou` clanuri, ca s` m` exprim a[a, fiecare \ncercând s` \[i prezinte situa]ia prosper` prin

construc]iile din propria ograd` [i prin luxul din interiorul caselor.

Transportul \n comun este asigurat prin CFR [i microbuze spre Craiova.


{coala a fost \nfiin]at` prin anii 1950, ca [coal` de sine st`t`toare. Doar clasele primare, la gimnaziu copiii

mergeau la alt` [coal`. Dup` revolu]ie a c`p`tat [i un nume, {coala Nr. 6, având clasele I-VIII.

Ini]ial, din câte ni se spune, a existat un anumit prestigiu al [colii: „{coala noastr` a fost odat` prima \n

Bìle[ti. Acum nu mai e ce a fost! Veneau copii din tot Bìle[tiul. Azi nu mai sunt decât ]igani”.

P`rin]ii veneau la \nceput pentru profesori. |[i aduceau copiii aici: „Pentru profesori au venit atunci.... domnul

de matematic`... |nc` un domn de român` [i domnul de istorie... st` peste drum... S-au mutat de la o [coal`

\ndep`rtat`... {i-au adus [i copiii dumnealor. Era ca o alternativ`, \n ora[ e o singur` [coal` bine-v`zut`, {coala nr. 5.

am prins [i eu o buc`]ic`! Ultima clas` foarte bun` acum sunt studen]i \n anul III. Deci acum 7 ani au plecat de aici de

la noi [i ei au venit aici acum 12 ani! Erau clasa a III-a când am venit eu!” (directorul [colii)

„Dup` p`rerea mea s-au f`cut gre[eli de management foarte mult. Gre[eli grave!! |ncepând cu domnul de

istorie... se pare c` la un moment dat s-au l`comit ... aveau 5 s`li [i 4 clase. S-au gândit s` nu o ]in` nefolosit`, s` mai

\nfiin]eze o clas` paralel`, unde se poate [i pentru ore suplimentare... {i aia a fost o clas` de ]igani, fiind cartierul de

]igani. Ei, asta a dus la situa]ia actual`! Asta [i cu \nc`... s-a \ntâmplat la un moment dat ... {ti]i c` erau ciclurile primar,

\nva]` diminea]a... aduceau dup`-amiaza o clas` de ]igani [i... |n câ]iva ani lucrurile nu au mai mers... s-au \ntâlnit mai

multe clase [i neavând unde s` bage o clas`, singura solu]ie a fost ca dou` clase de a IV-a care terminau anul acela [i

treceau \n clasa a V-a s` devin` una singur`! {i s-a luat o hot`râre la modul.... s`-i trecem doar pe cei care merit` [i cei

care nu merit` \i l`s`m repeten]i [i vor intra \n clasa de a III-a care va fi a IV-a. |n momentul acela to]i p`rin]ii de la

clasele a III-a A [i B [i-au luat copiii [i au plecat! ...” (directorul [colii)

„{i la gr`dini]`... din p`cate, `sta e adev`rul, li s-a p`rut cam grea munca [i n-au prea f`cut nimic [i din ce \n

ce mai mul]i p`rin]ii nemul]umi]i \[i luau copiii... cu mult timp \nainte... noi \nc` nu aveam pe niciunul \n [coal`... {i

fiind principalul nostru furnizor din cartier... cu timpul... exact ca un pahar de ap`... ultima genera]ie cred c` a fost acum

doi ani... La un moment dat aveam gimnaziul numai români [i primarul numai rromi [i una dintre clase, a IV-a sau a

V-a era jumate- jumate. Se \ntâmpla un lucru interesant: c`p`taser` [i copiii români acelea[i obiceiuri: min]eau, se

ap`rau...” (directorul [colii)

Majoritatea copiilor \[i continu` studiile \n ora[ la Grupul [colar.

Pe vremuri peste 70% mergeau la facultate, \n prezent nu se mai pune problema. Fostul primar este absolvent

al [colii, fiica profesorului [colii este absolventa [colii.

Dotarea este deosebit`. Se vede! Spune directorul mândru. Sunt \n dotare multe obiecte: tehnologia

informa]ional`: calculatoare, table tridimensionale, plan[e, mulaje [i tot ceea ce ]ine de materialele utilizate \n

laboratoarele de fizic`, chimie [i biologie... „Problema este c` nu le putem folosi! Din p`cate au fost folosite doar o

singur` dat`.... {i cadrele didactice sunt de vin`... cu orice copil se poate lucra, mai ales aici m` tem c` s-a \ntâmplat

ceva. Atâ]ia ani de subfinan]are.... am fost \nv`]a]i s` lucr`m f`r` materiale didactice. Acum când le avem nu prea le

folosim... nu prea [tim! St`m rù cu spa]iile de depozitare. M` mir c` nu le-au distrus pân` acum! ...”


141

Directorul consider` c` banii necesari pentru anumite servicii se pot economisi dac` se antreneaz` angaja]ii

[colii: „Am preferat s` facem prin for]ele proprii. Cu \ngrijitorul care st` tot timpul aici, cu o borma[in` pe care o aduci

de acas`...”. Poveste[te cu mândrie c` [coala dispune de camere de supraveghere pe care s-au hot`rât s` le monteze

singuri. Materialul didactic este suficient pentru laboratoarele de fizic`, biologie, chimie, sunt plan[e pentru toate

disciplinele. Inclusiv o bibiotec` activ`, care func]ioneaz` \n secretariat.

Mobilierul este nou, inclusiv \n cele dou` gr`dini]e aferente [i \n satul Balasan, cu dou` clase de simultan,

[coal` aflat` sub tutela {colii Nr. 6.

Cadrele didactice pleac` frecvent pentru c` [coala este mic`, neavând norme \ntregi. Acest lucru determin`

absen]a profesorilor titulari. Sunt mul]i naveti[ti, vin [i pleac` pentru c` au statut de suplinitori [i salariul este mic:

Naveti[tii fac naveta cu microbuzele. „Continuitate nu se d` decât de la jum`tate de catedr` \n sus...” Spre exemplu,

catedra de chimie s-a acoperit foarte greu pentru c` nu existau amatori. „{i chiar dac` nu au reu[it s` se transfere dup`

un an, m`car se deta[eaz` [i nu mai vin!... se schimb` rândurile ca la rugbi, \n fiecare an!”

„La gr`dini]` am avut dou` titulare, s-au transferat... la alt` gr`dini]` au venit dou` suplinitoare, una a venit

[i a zis: eu sunt student`, \mi iau concediu de studii, la revedere!”

Problema principal` sunt rromii care au o atitudine special` despre educa]ie.

La ciclul primar nu e problem`, dar la ciclul gimnazial, clasele a IV-a, a VII-a foarte greu \i mai aducem la

[coal`. |ncep s` se m`rite fetele. Dac` nu se m`rit` nu le mai aduc s` nu le fure p`rin]ii sunt pleca]i [i le las` acas` s`

g`teasc`, s` aib` grij` de ceilal]i fra]i.

|ntrebat despre implicarea comunit`]ii locale \n via]a [colii, directorul r`spunde destul de mul]umit referindu-se

nu la participarea p`rin]ilor sau implicarea autorit`]ilor, ci la faptul c` nu sunt distrugeri ale propriet`]ilor [colii:

„Comunitatea noastr` nu ! Ce m` bucur` c` nu mai fac rù!!... g`rdu]ul din fa]a [colii... |ntr-o diminea]` l-am g`sit rupt

[i l`sat jos. Nu l-au luat ca s`-l bage pe foc... numai s` distrug`! la fel [i pe la magazie... e o vreme bunicic` de când nu

au mai f`cut rù!”

„Cred c` v-a povestit domnul profesor de matematic`! Acum vreo trei ani... seara... a luat ma[ina [i aplecat

acas`. Când a ajuns acas` a v`zut c` ie[eau aburi din motor. A ridicat capota [i a v`zut c` nu mai avea radiatorul!...”

Rela]iile cu p`rin]ii \ns` iau alt` turnur`: „Cu p`rin]ii nu avem nicio rela]ie pentru c` nu vin la [olicit`rile

noastre. Nu-i intereseaz`. Ei nu vin decât dac` se d` ceva...”

Cu o s`pt`mân` \naintea \nceputului anului [colar curent, \n cadrul unui parteneriat cu prim`ria [i o funda]ie

elve]ian` - Terre des hommes - s-a demarat proiectul [coala de dup`-amiaz`, pentru 12 elevi din clasa a IV-a.

„De dou` ori pe s`pt`mân` [vine] un alt \nv`]`tor care nu este din [coala noastr` [i asta m` bucur`, este total

strìn de tot ce se \ntâmpl` aici. Vine [i ia copiii de aici, c` nu avem spa]iu, \i duce la gr`dini]`, c` \ntre timp se elibereaz`,

\i pune s` se spele... constat c` au pielea destul de alb, totu[i.. le d` s` m`nânce... {i timp de trei ore \i re\nva]` literele...

|i ajut` s` fac` [i buc`]ica de tem` de la [coal`... le-am spus celor de la Terre des hommes: cea mai mare problem` o

ve]i avea când \i ve]i alege pentru c` vor veni to]i! {i ne-am pomenit cu... se certa o profesoar` cu un t`tic care era a 2-

a [i ultima oar`... venise foarte revoltat de ce nu e luat [i copilul lui!.. |n prima zi a trebuit cordon de jandarmi s`-i

izoleze pe ìa 12 pentru c` toat` [coala venise...”

Referindu-se la un alt parteneriat, cu o biseric` baptist` care s-a oferit s` dea cadouri copiilor, directorul

poveste[te despre un eveniment petrecut cu ocazia s`rb`torilor de iarb` din 2008: „...au cerut voie s` le dea cadouri.

Au venit, au prezentat [i ei câteva colinde [i le-au dat cadouri. Bine\n]eles c` am avut de furc` o sapt`mân` cu cei care

au lipsit \n ziua aia! Au venit p`rin]ii: c` ne-au luat cadoul, unde e cadoul... cei de la biserica respectiv` au fost mai

vehemen]i decât noi, nu au vrut s` dea decât celor prezen]i. Am ajuns chiar \ntr-o situa]ie hilar`. Am ajuns s` m` rog:

da]i-le ca s` sc`p`m de ei!!”


142


Elevi care au continuat \n clasa a IX-a nu sunt \n aceast` [coal`.

Cei 4 (din 16) care au luat note de trecere la teze nu s-au prezentat la [coal` s` se \nscrie la liceu. Unul a avut

treab`, s-a sus s` zugr`veasc` o camer` la un vecin din cartier. Fetele nu au mai avut voie s` mearg` la liceu, mama sau

tata nu le-a l`sat, ele provenind din familii de rromi/ ]igani sau c`ld`rari, cum se numesc ei \n[i[i.

F., unul dintre elevii care au abandonat spune c` nu-i place [coala, de[i sus]ine: Dac` nu-]i place nu ai ce face.

„Acum m` cìesc [i acum c` nu am veit, c` nu am \nv`]at... e mai rù pentru mine acuma...” De ce e mai rù? „Pentru

c` nu am \nv`]at...”

|ntrebat cum \[i imagineaz` el viitorul, fostul elev r`spunde cu ochii \n podea: „Nu [tiu... nu m-am gândit ce

s` fac \n viitor!...”

O alt` fost` elev`, C., st` acas`. A renun]at s` se mai duc` la liceu. St` acas` cu mama, cu fra]ii. Trìesc din

aloca]ie [i din ajutorul social. Au o cas` s`r`cacioas`. Hainele ei [i ale mamei sunt destul de \nvechite. Nu au curajul s`

vorbeasc`, mai ales fata. {coala nu este important` pentru ea. Sus]ine c` profesorii stau mult la cafea. La liceu nu s-a

dus motivând: „Dac` nu mai am avut cu cine s` m` duc... mi-a fost urât... pì nu am mai avut cu cine s` merg...”

Fata \[i imagineaz` viitorul ca fiind frumos „- M` angajez... s` iau permisul...” - {i unde ai vrea s` te angajezi?

„- La un magazin...”

M. este o fat` frumoas`, delicat`, \nalt` [i cochet`. E din neamul c`ld`rarilor. „Nu [tiu dac` am trecut \n

clasa a IX-a! Pentru c` nu m-am mai interesat! […] Mie mi-ar fi pl`cut s` merg la liceu dar dac` am r`mas anul trecut

repetent`... trebuia s` fiu acum \n clasa a X-! […] Am avut... eram, cum s-ar spune, o elev` bun`. Pentru c` nu m`

duceam la [coal` am r`mas repetent`, nu pentru c` nu \nv`]am! […]... acum m` cìesc...”

La \ntrebarea dac` se gânde[te s` reia [coala, M. r`spunde „Nu mai am speran]e... pì nu [tiu de ce... {i la

anii `[tia, s` reiau [coala...”

Un alt bìat, C. a abandonat la sfâr[itul clasei a VIII-a. A renun]at s` mearg` la liceu. A preferat s` zugr`veasc`

o camer` la un vecin. Locuie[te cu mama [i o parte din fra]i. Din 8 unii sunt la Calafat, al]ii \n strìn`tate. Tat`l se afl`

la pu[c`rie. Casa \n care stau cu to]ii este extrem de curat`: pere]ii sunt pica]i, C. fiind mândru c` [i-a pus singur gresia

de pe hol [i nu numai.

C. munce[te pe unde poate. {i-ar dori s` continue la liceu. Mi-a zis una din secretare s` m` duc la Craiova,

la seral. I-am zis: doamn`, eu sunt de Craiova?! Am bani.... taic`’meu e \n pu[c`rie... {i nu m` duc tocmai la Craiova!!

P`rin]ii consider` c` ar trebui s` continue [coala, indiferent dac` au abandonat \n ciclul gimnazial sau la liceu.

Unii dintre p`rin]i nu mai aduc vorba despre [coal`/ este vorba despre M., din familia c`ld`rarilor: De [coal` nu prea

mai vine vorba, c` nu mai m` duc de mult la [coal`...

Tat`l fostei eleve C. este [i el c`ld`rar. Este mândru de familia lui. M., cea mai mic` dintre ele st` cu familia.

Poveste[te c` a muncit \n strìn`tate: „Drept s` v` spun ne merge mai bine acum. Pentru c` am plecat de acas`. Dac`

stam acas` nu aveam nici ce pune pe mas`!” E modest când i se laud` avutul, consider` c` face ce poate. Munce[te cu

ziua, mai mult \n trecut. Sus]ine c` se pleac` de acas` pentru c` nu sunt locuri de munc`. Tat`l lui M. este mândru

povestind cum lucra pe vremuri la turn`torie, \n Bìle[ti. Ar vrea ca fiica sa, s` se \ntoarc` la [coal` dar se \ntreab`: „Ce

rost are? Tot la munca de jos ajunge! […] Numai c` s`r`cia serviciului ne face s` ne retragem copii .. noi muncim vara

s` avem iarna! […] F`r` [coal` nu se poate!”

Totu[i sus]ine cu t`rie convingerile c`ld`rarilor: „M. [o s` aib`]... meseria mamei. O s` fie acas`, cu copii.

B`rbatu’ s` munceasc` cum muncim noi...”


143

To]i elevii afla]i \n abandon sus]in c` [coala este important`. M. consider` c` \n viitor se va aprecia [coala:

„Este foarte important pentru c` \n viitor o s` fie zile care trebuie...[coala, diploma [i e bine s` te duci la [coal`...m`

cìesc foarte mult c` nu m-am dus...”

|ntrebat ce p`rere are despre [coal`, fostul elev C. afirm`: „E rù s` nu ai [coal`. N-o s` mai mearg` nici

strìn`tatea, n-o s` mai mearg` nimica! Mergi [i tu la munc`... nu te angajeaz`!”

„Dac` nu \nve]i e rù!”, sus]ine [i F.

Domnul profesor de matematic` vorbe[te despre aspira]iile elevilor „Absenteismul de la [coal`... o frecven]`

foarte slab` i-a f`cut s` nu-[i poat` urma drumul dorit. Deci au prins goluri foarte mari [i cuno[tin]ele sunt sub nivelul

normal al unui elev de gimnaziu”.


Copiii abandoneaz` [coala pentru c` nu-i motiveaz`. Nu-i atrage cu nimic. |n cultura c`ld`rarilor, fetele

trebuie s` aib` grij` de familiile lor, b`rba]ii s` munceasc`, s` asigure venitul familiei, a[a cum au procedat [i p`rin]ii

lor.

Copiii ar vrea s` revin` la [coal` daca primesc benii de liceu. C. nu prea \[i dore[te s` continue [coala din alte

motive, de[i nici pe acesta nu-l declar` cu sinceritate. Face \ns` calcule câ]i bani ar fi câ[tigat el dac` mergea la liceu,

lucru pe care l-a \ncercat, \ns`, datorit` vârstei nu s-a mai \ncadrat \n \nv`]`mântul de zi: „M` duceam [i eu la [coal`...

mergeam [i eu la agricol acolo... mai aveam [i eu ni[te b`ni[ori...”

Abandonul apare [i din nevoia de a munci, de a completa veniturile familiei. Cristi munce[te la negru. Pe la

vecini sau pe unde este pl`tit, dar [i acas`. Are cal [i c`ru]`. |n momentul vizitei la domicilul sù tocmai venise cu c`ru]a

de la munc`. Era descul], cu picioarele pline de norioul prin care fusese nevoit s` p`[easc`... {i acum era nevoit s`

vorbeasc` despre [coal`!! Ce ciudat` [i plin` de surprize, nepl`cute, spun eu, era via]a \n acel moment!!

Abandonul apare din prea mult` s`r`cie [i din nivelul redus de [colarizare a p`rin]ilor. C., fost` elev`, este un

exemplu \n acest sens. Provenind dintr-o familie de ]igani, ea nu reu[e[te s` \ntre]in` o conversa]ie. Sus]ine c` nu a

\nv`]at nimic de la [coal`. Mama [i m`tu[a sunt \nteresate de vizita mea doar \n m`sura \n care le pot oferi ceva. |n

momentul \n care au \n]eles c` nu vor c`p`ta nimic, nu [i-au mai manifestat amabilitatea de pân` atunci, amabilitate

reie[it` din temenelele pe care le f`ceau \n fa]a mea [i prin vorbele urâte la adresa profesorului de matematic`, domnul

care m` \nso]ea \n vizitele la domiciliu.


Unii elevi sunt deja maturi. Fete sau bìe]i, ei consider` c` via]a lor \nseamn` munc` [i au hot`rât s`

munceasc`. Dac` mai aduc sau nu vorba despre [coal` o fac doar \n m`sura \n care ea ar prezenta un beneficiu direct.

Alt` categorie este cea a elevilor care nu au nici un plan de viitor. Nu [tiu ce vor face. Deocamdat` stau acas` [i atât.


144


Motivele abandonului sunt cultura, \n cazul c`ld`rarilor, la ei fetele stau acas` [i cresc copiii, bìe]ii muncesc

pentru \ntre]inerea familiilor, s`r`cia, valabil` atât pentru c`ld`rari cât [i pentru ceilal]i, cei care \[i spun sau li se spune

de c`tre c`ld`rari c` sunt ]igani.

S`r`cia \i \ndemn` s` plece la munc` pentru c` nu au ce pune pe mas`! S`r`cia \i ]ine \n cas` pentru c` nu au

cu ce s` se \mbrace. S`r`cia vine la unii din s`r`cie iar la al]ii din comoditate: \nc` m` mai \ntreb dac` rochia mamei

Ceraselei nu s-ar fi putut cârpi, totu[i, ea prefera s` o poarte a[a rupt`...

Un alt motiv este absen]a educa]iei din partea membrilor adul]i ai familiei: ace[tia nu s-au interesat de situa]ia

[colar` a copiilor, nu s-au interesat de procedurile de \nscriere la liceu, pentru c` oricum nu le pas`, având alte concep]ii

despre [coal`: La ce folose[te?!!


Clasa a VIII-a, sursa abandonului, a fost constituit` din 16 elevi, elevii au declarat chiar mai pu]ini colegi...

sau poate au uitat s` se mai numere [i pe ei!!... Au trecut de tezele unice doar 4 elevi, copiii spun c` vreo 5... dar ei [tiu

doar din auzite... din colectivul din ultimul an 8 elevi au provenit din rândul repeten]ilor. Elevii proveneau din familii

s`race, numeroase, 13 dintre ei primind ajutor social. Familiile acestora sunt \n majoritate dezorganizate. Ca motiv

poate fi plecarea \n strìn`tate, la munc`, pu[c`ria sau separarea, divor]ul nefiind posibil deoarece nu sunt c`s`torii

legitime.

Unul dintre profesori, actualmente pensionar, vorbind despre clasa a VIII-a, spune: „Omogen` spre

mediocritate. Nu existau vârfuri. P`rin]ii erau sub media satului. Absenteism foarte mare. Trebuiau adu[i la [coal`. |n

clas` nu am avut probleme deosebite dar erau foarte libertini. Mergeau pe ideea c` noi \i aducem la [coal`. S` fim

mul]umi]i c` ei vin la [coal` c` ne lu`m salariul. Voiau s` fac` doar 3-4 ore, c` au de dat la animale, ce fac caii dac` nu

m`nânc`...”

Directorul [colii poveste[te despre momentul \nscrierii la liceu: „Dintr-o clas` de a VIII-a au promovat decât

5. Restul nu au venit la teze. Au dat o fug` \n Italia, \n Spania. Nu mai e [coala ce era odat`! Nu-i mai intereseaz` s`

\nve]e. Unul din cei 5 nu a venit s` completeze fi[a de \nscriere \n clasa a IX-a. A zis c` are treab`. A plecat pân` dincolo!

Când s-a \ntors a venit la mine s`-mi spun` c` vrea la liceu!”


145

{coala general` MOFLENI,CRAIOVA, Jude]ul DOLJ


Irina Iordan

Expert local:

Geanina Ghirigiu




m Diriginte clasa a VIII a \n anul [colar precedent, la o clas` \n care s-a \nregistrat un abandon [colar;m un elev care a continuat educa]ia la clasa a IX-a, [i care a fost la clasa dirigintelui respectiv;m 1 elev care a abandonat educa]ia \n clasa a VIII-a, ulterior re\nscriindu-se la [coal` [i promovând clasa

a VIII-a;m 1 p`rinte (tutore) al elevului care a abandonat.



Mofleni este una dintre cele mai vechi a[ez`ri din Oltenia. Perendava, ca denumire istoric` este datat` de pe

vremea dacilor, castrul roman cu acela[i nume cl`dindu-se cu c`r`mizile vechii cet`]i dacice.

Denumirea de Mofleni dat` a[ez`rii apare men]ionat` \n anul 1813, la 30 decembrie, \ntr-un act adresat

Divanului din Craiova scris de c`tre Dimitrie Bibescu.

Despre locuitorii sì se pomene[te \ntr-un alt document pe la anul 1842, când Egumenul M`n`stirii Bucov`]ul

Vechi/ denumire pe care a mai luat-o M`n`stirea Co[una de-a lungul veacurilor, porunce[te: „...ca o familie de ]igani

s` fie ispr`vnicel p` mo[ia Mofleni. La cl`ca[ii de la Mofleni va r`mâne toat` claca iob`giei neb`nuit`. Reparatul

gardului, adic` gra]ia se va face de la vale cu cheltuiala arenda[ilor. }iganii ce au fost cu [ederea lâng` m`n`stirea veche

epistolul \i va amenin]a s` \nceap` a-[i cl`di bordeie, s` se fac` \mprejurul m`n`stirii, \ns` la un oc, unde nu va aduce

sup`rare m`n`stirii”.

Figura 66. Localizarea Mofleniului \n periferia Municipiului Craiova

Sursa: map24.com.

Situat` pe malul Jiului, a[ezarea Mofleni devine cartier al Craiovei \n anul 1990. |n cartierul de azi, locuit \n

propor]ie de 98% de romi, am ajuns destul de repede, str`b`tând o p`durice, pe o strad` nu tocmai asfaltat`... sau

parc` gropile din asfaltul de alt` dat` aminteau de ceva civiliza]ie \n trecut... E un drum secundar ce duce peste Jiu, c`tre

alte localit`]i izolate.

Casele par cur`]ele, unele r`s`rite. Afl`m \ns` c` „doar pe strada principal` vede]i case \nst`rite”, dup` cum

sus]ine doamna director. „Pe celelalte str`zi, alei, ba nu, eu zic uli]e, c` pe alee stau eu \n Craiova!” afirm` profesoara,

„rromiii stau \n cocioabe vechi, d`r`p`nate...” la margine de sat... pe malul Jiului, „prin acoperi[urile lor se vede cerul

liber... sunt s`raci [i nec`ji]i”.

{COALA GENERAL~ MOFLENI, CRAIOVA, JUDE}UL DOLJ

147

Mofleniul se afl` la 5 Km. fa]` de centrul Craiovei [i are 2300 locuitori care locuiesc \n 380 gospod`rii.

Informa]iile privind structura etnic` variaz`, ponderea romilor fiind \ntre 60% (\nregistra]i la recens`mânt) [i 98%

(heteroidentifica]i).

Dincolo de strada principal` care prezint` o mul]ime de gùri \n asfalt, nu \ntâlne[ti decât uli]e pr`fuite.

|n privin]a celor câteva case mai \nst`rite, informa]iile de la fa]a locului spun c` proprietarii acestor gospod`rii

nu au venituri din munc` cinstit` ci „munca la negru”. La [coal` afl`m c` afacerile familiilor \nst`rite au fost adesea

mediatizate la televiziune.

Num`rul de 60 sarcini la minore subliniaz` starea cultural` a romilor. Pe ei nu \i intereseaz` [coala. Ei \[i

\ntemeiaz` familii. Directoarea men]iona c` evenimentul \ntemeierii unei familii, evident neoficiale, f`r` acte la prim`rie,

se nume[te logoan` [i particip` \ntreaga comunitate.

Dincolo de strada principal` casele sunt \nghesuite pe uli]e pr`fuite, nepietruite. Cocioabele, mai degrab`, sunt

gata s` cad` peste locuitorii lor, locuitori numeric peste posibilitatea spa]iului g`zduirii a 7/ 12, poate chiar mai mul]i

indivizi de diferite vârste \n 1-2 camere destul de mici. La romi exist` obiceiul ca to]i copiii s` locuiasc` \mpreun` cu

familiile proasp`t \ntemeiate \n aceea[i cas` cu p`rin]ii bìatului. A[a se adun` [i bunici [i p`rin]i [i copii care la rândul

lor fac copii [i se \nghesuie pe 20 m. p`tra]i. Un alt aspect interesant, se pare c` familiile numeroase sunt printre cele

mai s`race din cartier, locuiesc pe str`zile l`turalnice.

200 de persoane sunt salariate din 2300 locuitori [i 700 persoane plecate temporar la munc` \n strìn`tate din

160 gospod`rii.


Documentele vechi atest` existen]a [colii din Mofleni \nc` din anii 1864. Dac` la \nceput [coala a func]ionat

ca d`sc`lie, pe lâng` M`n`stirea Co[una, \ntr-o cas` particular`, ea a luat fiin]` ca [coal` elementar`. Documentele atest`

primele foi matricole \n care elevii au fost \nscri[i \n clasa I / 33 de elevi [i a II-a/ 7 elevi \nc` din anul [colar 1894-1895.

Citez din manuscrisul monografiei cartierului Mofleni: „|ncepând din anul [colar 1934, sub \ndrumarea

inginerului Dumitrescu, fabrica Petre [i Titu Andreescu va asigura fiec`rui elev al [colii câte o gogoa[e [i o can` cu

lapte. Programul a func]ionat pân` \n 1948, când a fost na]ionalizat` fabrica”.

Un aspect extrem de interesant era modul \n care, \n acea vreme, se comb`tea absenteismul [i chiar abandonul

[colar. |n monografie apar detalii: „...cei care nu frecventau cursurile [colii primare, dup` reforma din 1864, erau pasibili

de amend`. Amenda era gradat` \n func]ie de num`rul de absen]e. Ceea ce este interesant, frecven]a elevilor era notat`

[i se \ncadra \n notarea elevilor la disciplin` al`turi de nota la purtare”.

{coala are un num`r de 240 de elevi, dintre care 228 elevi de etnie rrom`. La un moment dat se punea

problema desfiin]`rii [colii datorit` num`rului mic de elevi si a frecven]ei reduse. Doamna director consider` totu[i c`

situa]ia de la Mofleni este una special` [i ar trebui tratat` altfel: „Eu [tiu c` sunt ni[te norme. Ei le au pentru... aici nu

putem s` le aplic`m mot a mot! Trebuie s` ne pliem cumva pe realitatea din teren!! Ar desfiin]a [coala de aici [i \i vor

duce \n alt` parte… Dac` se vor duce 10 e mult!! De ce?!.. nu se trezesc niciodat` ca s` ajung` la ora 8! La ora 8

de-abe \ncep s` vin` [i pân` la ora 9 se tot strâng!! {i vin [i la ora 10!... nu te-ai trezit... chiar dac` ai \ntârziat! Eu te

primesc... ai pierdut o or` sau dou`, dar vino! Am avut o problem`.. la ce or` ai avut tu o problem`? Pì la 9. {i cât timp

]i-a luat? Pì doamna, cam o or`. {i dup` aceea de ce nu ai mai venit? Pì doamna am crezut c` nu m` mai primi]i...

Pì nu las` casele singure!! |n permanen]` trebuie s` fie cineva!”

„Deci asta ar fi una! C` nu se vor duce cu microbuzul `la, c` nu st` s` a[tepte 7 ore dup` fiecare... O alt`

problem` sunt fetele! Nu le-ar trimite la o alt` [coal` sub nicio form`. Aici. Aproape. Mai vin, mai v`d ce fac...”

„Ca s` nu v` mai spun c` anul trecut... c` fusese \n ziua cu tezele unice... c` fusese \n cartier [i o logoan`, cum

spun ei [i n-au mai venit [i al]ii care au venit, doar ce veniser` din strìn`tate de o s`pt`mân`. {i acuma, \ntr-o s`pt`mân`

cât s` recuperezi cu ei, c` nu au baza... nu a trecut niciunul! C` nu era s` le dictez...”


148

Doamna director poveste[te cum a colaborat cu poli]ia comunitar` s` aduc` elevii de clasa a VIII-a la [coal`

pentru a da tezele unice. Au luat ma[inile de la poli]ie, au plecat prin cartier pentru a-i aduna pe to]i:

„M-am dus [i i-am adunat cerând sprijinul sec]iei de poli]ie de care apar]inem... am vorbit cu domnul comisar

[ef: v` rog important!! {i s`racul om [i-a pus la dispozi]ie to]i oamenii [i i-am adunat pe to]i!! Poli]ia [i oamenii din [coal`

pentru c` v` \nchipui]i c` dac` se duce poli]ia iese cineva la poart`! S` vad` profesorul! Dar fetele n-au fost l`sate s`

vin` decât cu condi]ia ca poli]ia s` le p`zeasc` [i s` le duc` \napoi!!”

Directoarea vorbe[te de absenteism [i abandon [i de faptul c` nu mai exist` instrumente de constrângere:

„C`, m`car de fric`, s` nu fie amenda]i... De când nu se mai dau aloca]iile prin [coal` e jale... te rog eu frumos vino la

[coal`!! Hai, te rog eu frumos!!”

Cadrele didactice care lucreaz` \n [coal` vin [i pleac`. Nu au motiva]ie pentru a r`mâne sau nu rezist`. Nu

au cum, nu sunt titulari [i sunt obliga]i s` plece. |nv`]`torii [i educatorii r`mân. Frac]iile de norm` nu se dau la

titularizare. Profesorii pleac` dac` g`sesc norm` \ntreag` \n alt` [coal`.

„Nu pleac` neap`rat pentru c` sunt aici ]igani...”

„{i profesorii, ca s` nu mai fie fluctua]ia asta de cadre, ar trebui stimula]i!... pentru c` volumul de munc` e

mult mai mare... nu ca performan]`... aici, pe lâng` faptul c` trebuie s`-i dai m`car minimum de cuno[tin]e, trebuie s`

te duci acas` aproape zilnic, ori asta nu scrie \n fi[a postului... A, ca diriginte faci o vizit` acas` ca s` faci o fi[`... dar s`

te duci zilnic... de aici mânc`m o pâine... iar elevii sunt materia prim` cu care lucr`m! Ei sunt obiectul muncii noastre,

dar e foarte greu!”

„Chiar dac` se mut` cu locuin]a nu-[i vor da copiii acolo. Ei tot aici \[i aduc copiii. Nu-i las` s` mearg` acolo

pentru c` sunt conflicte interclanice! Am p`rin]i care \[i aduc copiii la [coala din Prundul Ro[u. Sunt mai altfel decât

cei de aici. Mai agresivi, mai impulsivi. |n cartierul acela nu se intr` decât... poli]ia nu... au fost b`tì... nu prea \i las`

s` mergem cu ei la [coala 13. Totul pân` la copii. Noi trebuie s` respect`m!... a]i auzit ce a zis: moare cu ea de gât!”

P`rin]ii \[i \mpletesc via]a [i tradi]iile cu via]a [colii. Se confund` cu ea. Fie c` este o logoan`, cum poveste[te

directoarea, fie c` este poman`, membrii [colii trìesc \mpreun` cu comunitatea via]a [i evenimentele acesteia.

|[i respect` propriile tradi]ii. Nu le \ncalc` pentru nimic \n lume. „Au ni[te chestii ale lor pe care trebuie s` le

respec]i... s` ]ii cont de ele dac` vrei s` ai o rela]ie... m`car de bun` vecin`tate, c` altfel nu po]i s` rezi[ti!!”

Altfel, din punct de vedere al echipamentului, accesarea câtorva programe3 au asigurat o anumit` stabilitate:

„{coala este dotat`. Poate c` [colile din centru poate nu au dotarea [colii 27! |ncerc s`-i stimulez. Avem calculatoare.

|i las dup` orele de curs doar dac` vin la [coal` [i dac` \nva]`! |ncerc s` fac tot felul de lucruri... de genul `sta. Pân` [i

la forma]ia de dansuri. V` primesc la forma]ia de dansuri dac` veni]i la [coal`. Dac` nu veni]i la [coal` nu ave]i ce s`

cùta]i! Trebuie s`-i \nv`]`m câte ceva!”

P`rin]ii nu contribuie financiar. Nu cump`r` copiilor rechizite. Profesorii le aduc de acas`.

Discutând despre elevii care au finalizat \n timp studiile universitare, diriginta [i directoarea numesc acela[i

elev: Fiul domnului profesor de romani, care a terminat tot la [coala asta...

III. CONTINUAREA EDUCA}IEI, ASPIRA}IILE {I A{TEPT~RILE DE LA EDUCA}IE ALE ELEVILOR

Diriginta, profesor de educa]ie fizic` cu o vechime de 8 ani \n [coal` vorbe[te despre elevii sì [i despre

aspira]iile acestora: „Sunt prea democra]i... de fapt trebuie s`-i ascult`m \ntâi pe ei [i apoi s` lu`m noi... sunt mai

libertini! ... sunt titular` [i la o [coal` de români. Am v`zut c` sunt mai cumin]i... romii. Românii sunt mai obraznici!

{i respect` mai mult statutul de profesor. Rromii \n general!... asta vine [i din partea familiei!”


149

3 |ntre programele derulate se num`r`: Terre des Hommes (cu parteneri elve]iei), {coal` pentru [coal`.

De altfel, reprezentarea despre interesul fa]` de educa]ie are multe aspecte pozitive: „...ei vor s` \nve]e care,

vor s` mearg` mai departe... am avut unul acuma care le-a pl`cut s` mearg` mai departe. Chiar a venit unul din Italia

[i mi-a zis: doamn`, dar noi nu suntem? Ba da, mì, sunte]i... ei dac` le au rezervate, totul a fost computerizat... chiar

am dus un copil...” (diriginta)

Anual, conform informa]iilor, majoritatea elevilor \nscri[i \n clasa a VIII-a trec \n clasa a IX a: \n anul trecut,

2008/2009, au absolvit 24 din 24, cu un an \n urm`, 2007/2008, 18 din 21, \n 2006/2007 15 din 22. De[i ace[tia au

trecut \n clasa a IX-a, nu frecventeaz` liceul decât bìe]ii. 60% este procentul oferit de statisticile [colare. Conform

obiceiurilor locului, fetele se m`rit`, \[i \ntemeiaz` familii, renun]ând la [coal`. Directoarea [i profesoara povesteau

despre situa]ia unei eleve de etnie rrom` care s-a \nc`p`]ânat s` urmeze liceul, fiind repudiat` de membrii comunit`]ii.

Eleva este silitoare [i \[i dore[te s` continue. Acum este clasa a X-a la liceu.

E. este unul din rromii care merge la Liceul Industrial Construc]ii de ma[ini, Nr. 2. De[i are o problem`

acas`, familia face poman` tat`lui sù decedat de curând, a venit s` stea de vorb` cu noi. Diriginta chiar vorbe[te frumos

despre el, e \ncântat` când aude c` bìatul [i-a f`cut timp s` treac` pe la [coal`.

E. este \ncântat de via]a de licean. |i place. Subliniaz` cu mândrie c` el urmeaz` profilul economic [i nu

mecanica. Liceul este \n centru [i ajunge cu autobuzul. Pentru el [coala este „cea mai frumoas` parte a vie]ii! |n anii

`[tia de liceu e cel mai frumos!”

Consider` c` e important s` mearg` la [coal`: „Dac` nu \nve]i e[ti un nimic! Dac` nu \nve]i, nu [tii s` cite[ti,

nu aia, nu aia, e foarte urât când e[ti mare. Mai ales majoritatea rromilor care nu prea [tiu to]i s` citeasc`... e foarte jenant

dac` dai de ceva s` scrii sau s` cite[ti... e foarte urât!!”

P`rin]ii \i sus]in [i \l \ncurajeaz` s` mearg` la [coal`: „Majoritatea familiei mele a f`cut [coal`! ...m` ceart` dac`

lipsesc...”

Bìatul se laud` cu sora mai mare care, de[i acum e m`ritat`, a f`cut la aceea[i [coal` 8 clase [i fratele sù mai

mic merge la [coal` \n clasa a 7-a.

Emil are \ncredere \n [coal`, consider` c` este foarte important pentru el s` urmeze o [coal` „Nu [tiu, poate

ajung [i eu ceva \n via]`. Dac` pot, cât se poate! Facultate, tot... - De ce spui dac` pot?!! Nu sunt sigur dac` pot m` ]in

atât. Eu a[ vrea s` m` ]in, dar nu sunt sigur ce-mi rezerv` via]a...”

|ntrebat cum \[i imagineaz` viitorul prive[te pierdut \n podea [i spune: „Viitorul... chiar nu [tiu ce s` zic... nu

[tiu, chiar nu [tiu!!”

Copiii rromi privesc cu maturitate momentul din via]` prin care trec. Fie c` merg la liceu, fie c` r`mân acas`,

cu copilul, precum M. Are propria ei familie de care estre mândr`.

Vorbe[te foarte frumos despre [coal`, \ns` pentru ea viitorul \nseamn` familie, copii, o cas` a ei unde s`

locuiasc` \mpreun` cu so]ul [i câ]i mai mul]i copii ai lor. „{coala... o cultur`, o desfacere de minte. Un lucru de unde

po]i face ceva \n via]`. Pentru c` dac` nu ai o [coal` \n via]` este foarte greu!... Nu ai carte, \n via]` nu ai parte. Nu ai

unde s` lucrezi, nu te bag` nimeni \n seam`, nu [tii s` scrii, s` cite[ti, este foarte greu!”

Poveste[te cum p`rin]ii o sf`tuiau s` mearg` la [coal`, s`-[i fac` temele. „Am renun]at... pentru c` m-am

c`s`torit. N-am f`cut foarte bine dar asta e tradi]ia la noi [i n-am avut ce s` fac!”

„Mi-a fost pu]in greu dar m-am obi[nuit...” poveste[te tân`ra m`mic` despre via]a ei de familist` care a

renun]at la [coal` \n favoarea altor bucurii.

M. vede viitorul \n sânul familiei. Nu vrea s` se mai \ntoarc` la [coal`: „S` am lini[tea mea casa mea. S` am

o cas`... vreau [i eu s` am lini[tea mea, familia mea [i copiii mei!”


150

IV. PROFILUL ELEVILOR CARE ABANDONEAZ~ {COALA

S`r`cia ar fi principala problem` a elevilor: „S`r`cia... sunt s`raci rù! |i mai aducem cu cornul [i laptele...

sunt s`raci...”

Copiii vor s` \nve]e, dar nu \[i permit s` vin` la [coal`. Pleac` \n strìn`tate la munc`, merg prin gunoaie s`

caute fier vechi, se c`s`toresc devreme... „... sunt unele fete frumoase care au [ofer... c` nu le las` p`rin]ii, s` nu le fure

]iganii!! Sau mergem noi [i le aducem...”

Fetele \n general nu mai vin la [coal`. Se c`s`toresc. Bìe]ii pleac` la munc`.

V. MOTIVELE INVOCATE PENTRU ABANDON (RESPECTIV PENTRU IE{IREA DIN SISTEM DUP~ CLASA A VIII-A)

Diriginta clasei a VIII-a prezint` motivele abandonului [colar astfel: „Sunt s`raci. Merg s` munceasc` de mici.

[…] 11 copii cu mama, cu tata [i stau to]i \ntr-o camer` [i cel mare e \nsurat... dar uite, totu[i, au venit la [coal`...

m-am dus [i i-am luat... muncesc pe la lume ca s` \[i ajute familia...copiii mici... trebuie s` vede]i... pentru c` lu’ cine-i

spun nu crede...”

M. spune despre faptul c` s-a c`s`torit, renun]ând la [coal`: „...asta e tradi]ia la noi [i n-am avut ce s` fac!...

Mi-a fost pu]in greu dar m-am obi[nuit...”

Tutorele fetei care s-a c`s`torit ne explic` tradi]ia: doar reprezentan]ii pe linie masculin` urmeaz` [coli \nalte,

respectiv liceu, facultate. Dumnealui chiar se mândre[te cu fiul cel mare licen]iat \n sport, care urmeaz` un master.

Fetele, \n schimb, trebuie s` stea acas`. Vorbe[te, evident cu mândrie despre fiica sa cea mic`. Aceasta st`

acas`. |ntrebat cu ce se ocup`, tat`l detaliaz` treburile casei pe care le face fata, inclusiv s` spele adida[ii fra]ilor [i s` le

dea tricouri... Despre M. vorbe[te de asemenea frumos. E mândru c` este la casa ei, are familie [i un copil. Consider`

c` fata a ajuns cumva \n rândul lumii: „Un copil devenit dintr-o dat` femeie! Plin` de responsabilit`]i, de griji, angoase...

este o vârst` extraordinar de critic`! La 17 ani s` ai copil, s` te gânde[ti ce va urma. E greu. Ea pare optimist` dar nu e

chiar a[a!!”


151

Grupul {colar Auto CRAIOVA,Jude]ul DOLJ


Irina Iordan

Expert local:

Geanina Ghirigiu




m Diriginte clasa a VIII a \n anul [colar precedent, la o clas` \n care s-a \nregistrat un abandon [colar;m 4 elevi care au continuat educa]ia la clasa a IX a, [i care au fost la clasa dirigintelui respectiv;m 1 elev care a abandonat educa]ia \n clasa a VIII a (\n prezent repet` anul [colar \n care a abandonat);m 1 p`rinte (tutore) al elevului care a abandonat.



Cartierul Romanescu este parte a ora[ului Craiova. Este un cartier m`rgina[. Oamenii locului sunt \n

majoritate rromi, aurari [i c`ld`rari. Printre ei sunt [i familii de români. Unii lucreaz`, acum pu]ini, la spitalul Perendava,

la fabrica de confec]ii din apropiere.

„Mul]i sunt obliga]i s` fac` tot felul de munci, mai mult sau mai pu]in ortodoxe, de la caz la caz, dar mul]i

dintre ei muncesc cinstit, muncesc cu ziua... Muncesc \n tot felul de domenii, de ramuri de activitate, nu neap`rat din

cele mai elevate”.

Figura 67. Localizarea cartierului \n cadrul Municipiului Craiova

Majoritatea \ns` pleac` peste hotare, \n tot ce \nseamn` Europa, pentru a câ[tiga un ban necesar familiilor lor.

C`ld`rarii au un alt obicei. Ei se deplaseaz` cu familiile, caii [i c`ru]ele \n ]ar`, unde \[i petrec o parte din timp la munc`.

To]i se \ntorc \n Romanescu mai devreme sau mai târziu. Unii \[i iau copiii cu ei, dac` pleac` peste hotare, al]ii \i las`

\n grija rudelor.

GRUPUL {COLAR AUTO CRAIOVA, JUDE}UL DOLJ

153

Casele din zon` sunt modeste, doar câteva se disting prin opulen]a lor. Aspectul gospod`riilor indic` gradul

de civiliza]ie [i progres al oamenilor din zon`. Modest. Sunt multe gunoaie pe marginea str`zii principale iar str`zile

l`turalnice nu prea sunt pietruite, unele fiind doar uli]e cu p`mânt. Exist` gaze [i canalizare.

„O parte din case sunt arondate. Depinde cum sunt casele [i cum sunt st`pânii lor, ca s` zic a[a. Pentru c`

sunt cei care stau \n case foarte d`r`p`nate care deja ar trebui demolate, acolo chiar nu exist` condi]ii. |n ceea ce prive[te

asfaltarea, grosul str`zilor sunt asfaltate, m`car pietruite”.

Din centrul ora[ului se ajunge \n 20 de minute cu un autoturism. Mijloacele de transport \n comun fac leg`tura

dintre celelalte zone ale Craiovei [i Romanescu pe o [osea destul de pu]in \ngrijit`, adesea cu asfaltul deteriorat.


{coala Profesional` Auto s-a \nfiin]at \n 1976. Din 1977 s-a transformat \n Grup {colar Auto. Pân` \n 1982

a fost doar {coal` Profesional`. Ulterior, dup` 1986 s-a trecut [i la {coal` de Mai[tri. Din 1998 s-a unit cu {coala

General` Nr. 17 din cartier [i s-a format Grupul {colar Transporturi Auto. Sunt clase pân` la clasa a 13-a, la anul pân`

la a 14-a, clase pe rut` progresiv`. Din 2009 au arondat` [i gr`dini]a 18. Exist` dou` corpuri de cl`diri, laboratoarele

fiind parte dintr-o alt` cl`dire unde se deplaseaz` pe jos, destul de aproape \ns`.

Elevii, aproape 1200, care frecventeaz` sunt majoritatea din afara ora[ului, cei din ora[ fiind nevoi]i s` fac`

naveta pe cei 6 km. distan]`. Majoritatea aleg s`-[i continue studiile, 90%, \n cadrul institu]iei. P`rin]ii, fo[ti elevi,

prefer` s` aduc` copiii la aceea[i [coal` unde au \nv`]at ei, de[i sunt cazuri \n care locuind \n alte cartiere, fac naveta

pentru a aduce copiii la [coal`. Sunt elevi olimpici, merg la facultate \n propor]ie de 10%.

Elevii rromi continu` [i ei [coala „atât cât le permite lor [i educa]ia [i obiceiurile. |n ceea ce prive[te

abandonul... s-a mers efectiv dup` ei acas` de N ori... Chiar dac` poate nu i-a fost profesor sau poate nu i-a fost

diriginte... stând colegii mei pe aici prin zon` au putut s` se duc` acas` la ei. S-au luat informa]ii despre fiecare copila[

\n parte... cei despre care [tim c` au intrat \ntr-un abandon, \n sensul c` poate-s pleca]i sau la feti]e c` s-au c`s`torit dar

le [tim situa]ia \ntr-un fel sau altul”.

{coala este renovat`, pornind de la clasele de curs, laboratoare [i pân` la grupurile sanitare. Holurile nu sunt

pavoazate, d` o not` de impersonalitate iar clasele nefolosite [i laboratoarele sunt \nchise, doar profesorii deschid \n

momentul \n care se desf`[oar`. Materialele didactice sunt prezente din abunden]` \n laboratoare, clasele au, unele

dintre materiale expuse pe pere]i, mobilierul este nou, \n multe clase sunt calculatoare. Exist` laborator de informatic`

[i laborator doar pentru ore \n programul AEL.

Figura 68. Dot`rile [colii


154

laborator de informatic` laborator de chimie

Curtea [colii este \mprejmuit` cu un gard \nalt, au gheret` [i paznic la intrare, o singur` intrare pentru to]i,

elevi, p`rin]i [i profesori. Se intr` cu ecuson, iar elevii poart` uniforme/ tricouri albastre cu sigla [colii.

Cadrele didactice locuiesc \n apropierea [colii, doar un singur maistru face naveta. Profesorii se implic` activ

\n antrenarea elevilor \n procesul didactic, merg pe teren s` afle informa]ii despre cei care lipsesc [i motivele pentru care

o fac, informa]ii adunate de la familiile acestora sau de la vecini. Programul \ncepe diminea]a la 7,30, toate cadrele

didactice putând fi prezente la ore.

Probleme inerente cu plata utilit`]ilor. Problemele [colii sunt rezolvate cu ajutorul „p`rin]ilor care s-au

constituit \n Asocia]ia P`rin]ilor, cu statut juridic, de sine st`t`toare. Practic dumnealor decid ce [i cum cu ceea ce se

investe[te \n [coal`... tot ceea ce se face cu banii, fiecare b`nu] e monitorizat... poate având acest statut se simt mai liber

s` spun` ceea ce le place [i ce nu... S-a dat la toate clasele un chestionar [i pentru copii [i pentru p`rin]i... avem [i noi

o imagine mai bun` a ceea ce \[i doresc oamenii... s` vedem ce se poate face de comun acord...”


Absolven]ii de clasa a VIII-a urmeaz` \n mare majoritate cursurile \n aceea[i institu]ie. Ei aspir` la studiile

superioare ale unor facult`]i de prestigiu: medicin`, farmacie, Academia Militat`.

„Pentru c` facultatea are [i ea un rol [i trebuie f`cut`... F`r` facultate nu po]i avea un post bun, adic` care s`

m` mul]umeasc` pe mine!”

Profesorii sunt respecta]i. Elevii consider` c` au ce \nv`]a de la profesorii pe care \i cunosc \nc` din gimnaziu,

\i privesc cu respect. P`rin]ii \i \ncurajeaz` [i \i sus]in s` studieze.

Elevii care au abandonat la un moment dat din diferite motive au hot`rât, unii dintre ei, s` continue [coala

\n programul A doua [ans`.

„Acum am coborât cu picioarele pe p`mânt [i mi-am dat seama c` am gre[it [i trebuie s`-mi repar gre[eala

\ntr-un fel sau altul”. C., bìatul care a abandonat [coala sus]ine c` a fost un elev care a \nv`]at foarte bine, \ns` colegii

l-au \ndemnat s` p`r`seasc` [coala. El a abandonat, colegii \ns` nu. Acum regret` pasul f`cut anterior [i \[i dore[te s`

\[i finalizeze studiile. „Nicio problem`. Am creat probleme!... pì dac` st`team aicea aproape... nu putea nimenea

s`-mi zic` d`-te mai \ncolo!... eu am fost tare \n chestia asta!... {ti]i, poate [i asta m-a influen]at s` m` las de [coal`!”

Este \ns` dezam`git de atitudinea elevilor de vârst` [colar` care frecventeaz` cursurile \n cadrul [colii. El \i

acuz` c` sunt obraznici, c` nu mai au atitudine respectuoas` fa]` de profesori, cum era pe vremea lui.


155

laborator de fizic`

|ntrebat cum \[i imagineaz` viitorul, r`spunde:

„Asta chiar nu pot s`-mi dau seama. Deci nu m-am gândit la a[a ceva. Am o vârst` când nici nu m` gândesc...

M` gândesc s`-mi termin, s` reu[esc de data asta s`-mi termin [coala [i chiar vreau s-o termin. Dup` aia nu [tiu mai

departe. Ce meserie o s` \nv`] la [coal`, dac` o s` \nv`], asta o s` pun \n aplicare”.

L. este fata care a abandonat datorit` amenin]`rilor din cartier/ rromi care au amenin]at c` le fur`, pe ea [i pe

sora mai mare. Acum urmeaz` [coala \n programul A doua [ans`. A venit \nso]it` de m`tu[`, fiindu-i ru[ine de motivul

pentru care a abandonat. Accept` s` discute de fa]` cu m`tu[a ei.

„Mi-a fost greu pentru c` mi-a fost fric`... din cauz` c` se luau ni[te ]igani de mine [i o a[teptau pe sora mea

s` o bage \ntr-o ma[in` [i s` plece...”

|[i dore[te s` termine [coala. M`tu[a ei i-a spus despre programul A doua [ans` [i s-a \nscris [i ea \n primul

an, asemeni elevului C..

„Dac` \ncep, s` termin! Vreau s`-mi fac un rost \n via]`. F`r` [coal` nu po]i s` faci nimic!.. cu [coal` poate

e ceva!”


Elevii care au abandonat \n ultimii ani sunt dintre cei care au fost nevoi]i s` plece cu p`rin]ii \n strìn`tate, o

parte fiind rromi care migreaz` sezonier pentru ca \mpreun` cu p`rin]ii lor s` munceasc` \n România. Majoritatea

abandoneaz` \n ciclul gimnazial, problema supravie]uirii [i asigurarea traiului minim fiind pe ordinea de zi. Mai exist`

o categorie de elevi care abandoneaz` datorit` anturajului de calitate inferioar`, printre ace[tia fiind unii care sunt

con[tien]i de gre[elile \nf`ptuite, le regret` [i se \ntorc la [coal`/ vezi elevul Costache Costel. O categorie aparte o

constituie fetele de origine rrom` care se c`s`toresc, conform tradi]iei, renun]ând la [coal`.

Elevii care au abandonat stau \mpreun` cu familiile lor. Dac` familiile sunt plecate la munc`, ace[tia le

\nso]esc, \ns` mai sunt [i elevi care stau acas` f`r` s` aib` o ocupa]ie, aflându-se \n \ntre]inerea altor membri ai familiei.

Ca element de atragere a elevilor la [coal` ar putea fi considerat programul Cornul [i laptele doar \n situa]ia celor

foarte s`raci, \ns` dac` p`rin]ii hot`r`sc s` \[i câ[tige existen]a pe alte meleaguri, române[ti sau nu, [i ace[tia pleac`.


Elevii care abandoneaz` [coala sunt majoritari rromi, provenind din familii numeroase, cu situa]ie \n general

sub medie. Veniturile acestor familii provin din munca prestat` adesea la negru, cu ziua sau \n urma muncii de peste

hotare. Educa]ia familiilor este precar`, \ns` nu sunt men]ionate evenimente gen ho]ie, violen]` domestic` sau divor]uri.

De[i pare uimitor, elevii intervieva]i, afla]i \n stare de abandon au sus]inut c` le-a f`cut pl`cere s` vin` la

[coal`, aveau chiar rezultate bune/L. {i foarte bune/C., elevi care au abandonat \n timpul ciclului doi de studii.


156

„- {i ce faci acum?

- Nimic.

- Stai acas`?

- Unde locuie[ti?

- Aici...”

Faptul c` este prezent \n [coal` [i se deruleaz` programul A doua [ans` subliniaz` importan]a pe care elevii

\n situa]ie de abandon o acord` [colii. Ei au \ncredere c` vor reu[i s` \[i fac` un viitor numai venind la [coal`. |[i doresc

o meserie, vor s` \[i fac` un rost, cum sus]ine L.


De[i pare greu de \n]eles din afar`, motivele abandonului sunt prezentate \n mod similar atât de cadrele

didactice, de copii [i de p`rin]i \n acela[i fel. Acestea ]in de s`r`cie, lipsa educa]iei [i prezen]a unor obiceiuri specifice

culturii rromilor.

Motivele pentru care au abandonat sunt multiple: p`rin]ii au plecat la munc` \n strìn`tate [i copiii i-au urmat;

au plecat la munc` \n România [i fenomenul s-a repetat; fetele de origine rrom`, din familii declarate ca fiind de etnie

rrom` sau nu, s-au c`s`torit sau au renun]at la [coal` de team` s` nu le fure ]iganii. Exist` [i categoria elevilor cu

abandon datorit` unui anturaj de calitate inferioar`/ prieteni care i-au \ndemnat s` fug` de la ore, prieteni pe care nu \i

refuzau din mândrie.

Elevii absolven]i ai clasei a VIII-a sunt \ncrez`tori \n viitorul pe care li-l ofer` [coala. Sunt \ncânta]i c` urmeaz`

studiile la aceea[i institu]ie de \nv`]`mânt unde profesorii le ofer` posibilitatea unei preg`tiri pe m`sura aspira]iilor

personale: ei vor s` urmeze studii superioare la medicin`, farmacie, Academia Militar`.


De[i nu sunt elevi cu performa]e deosebite la \nv`]`tur`, dirigintele clasei este preocupat de oferta [colii f`cut`

\n beneficiul elevilor.

{coala le ofer` [ansa s` \[i continue studiile \n aceea[i loca]ie, preg`tirea asigurându-le elevilor perspectiva

urm`rii unei facult`]i.

Elevii cu abandon s-au identificat ca f`când parte din familii s`race, dezorganizate, cu unul dintre p`rin]i

plecat la munc` \n strìn`tate, cu o educa]ie minim`, unii dintre ei nici m`car nu [tiu s` scrie [i s` citeasc`, p`rin]ii

prezentând un dezinteres v`dit fa]` de educa]ia copilului lor.

Abandonul este cauzat de situa]ia ne\ncheiat` la unele discipline. Dirigintele identific` lipsa motiva]iei ca fiind

cauza atât la români cât [i la rromi.

Elevii cu abandon nu au rela]ii cu fo[tii colegi deoarece fetele s-au c`s`torit, bìe]ii au alt cerc de prieteni sau

au plecat la munc` \n strìn`tate.

Colectivul de elevi s-a fragmentat pe parcursul celor 4 ani ai ciclului secundar. Diriginta sus]ine c` i-a preluat

\n clasa a VIII-a \n num`r de 14 elevi, de[i este convins` c` nu atâ]ia au fost \n clasele anterioare.


157

{coala „Pompei Samarian”C~L~RA{I, jude]ul C~L~RA{I

Investigator:

Loredana Manasia

Expert local:

Mari-Elena Belciu

Informa]iile utilizate \n acest raport provin din surse variate.

l Scurte interviuri cu diver[i actori locali, observa]ii proprii, date statistice raportate de INS sau MEC au fostutilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional.

l Ele completeaz` informa]iile rezultate din interviurile aprofundate listate \n continuare:m interviu cu directorul [colii4;m interviu diriginte clasa a VIII-a (anul [colar precedent);m Interviuri elevi afla]i \n abandon;m Interviuri p`rin]i ai elevilor \n abandon;

4 Directorul a preluat [i dirigen]ia clasei a VIII-a \n anul [colar trecut.



Cartierul M`gureni este cea mai veche vatr` de locuire a ora[ului C`l`ra[i. Este a[ezat \n partea sud-estic` a

ora[ului; unii dintre locuitorii ora[ului \i spun „cartierul de dup` linia de cale ferat`”.

Cartierul are o popula]ie de aproximativ 3500 de locuitori. Mul]i dintre ei au plecat \n Spania sau Italia,

pentru a munci acolo. G`sirea unui loc de munc` \n ora[ este destul de problematic`, dat fiind faptul c` mai pu]in de

9% din locuitori au studii superioare. Din declara]iile directorului [colii afl`m c` 90% dintre p`rin]ii copiilor care \nva]`

la [coala Pompei Samarian nu au un loc de munc`. Ofertele de angajare sunt pu]ine; singura solu]ie fiind plecarea \n

strìn`tate.

Principala surs` de venit a celei mai mari p`r]i a locuitorilor este ajutorul social, la care se adaug` aloca]iile

[colare ale copiilor.

Locuin]ele sunt prost \ntre]inute [i deloc spa]ioase. Este frecvent` situa]ia \n care mai multe familii locuiesc

\n aceea[i cas`, \ntr-o singur` camer` chiar, ceea ce reduce pân` la eliminare posibilit`]ile elevilor de a avea un spa]iu

propriu de lucru acas`.

|n urma inuda]iilor din urm` cu 4-5 ani, multe dintre case au fost distruse \n mare parte sau \n totalitate.

Prim`ria a dat despagubiri celor afecta]i (constând \n materiale de construc]ie), \ns` mul]i dintre localnici nu au reu[it

s` \[i reconstruiasc` locuin]a, fiind nevoi]i s` se mute la alte rude.

De la o prim` vedere se remarc` antenele de televiziune prin cablu, \ns` sunt nefunc]ionale, pentru c` mul]i

dintre localnici au fost debran[a]i de la re]eaua de alimentare cu energie electric`.

De curând a fost exitins` re]eaua de conectare la internet prin band` larg`. Existen]a cìi ferate nu permitea

decât extinderea re]elei de cablu prin fibr` optic`. Dintre elevii unei clase unul, cel mult doi au un calculator propriu

acas`.

|n apropierea [colii se afl` o fabric` de P.A.L.

{COALA „POMPEI SAMARIAN” C~L~RA{I, JUDE}UL C~L~RA{I

159

Figura 69. Localizarea cartierului M`gureni \n Municipiul C`l`ra[i


Multe dintre locurile de munc` pe care le ofer` unit`]ile economice din ora[ nu le sunt accesibile locuitorilor

din cartierul M`gureni, dat fiind faptul c` nu au studii.

Majoritatea locuitorilor nu are un loc de munc` stabil. Lucreaz` „la negru” sau „cu ziua” pe unde se ivesc

ocazii.

Sursa de venit principal` este reprezentat` de ajutoarele sociale. Din declara]iile unui angajat al fabricii din

cartier, afl`m c` salariul \n rare cazuri atinge 700 de lei lunar, dar de cele mai multe ori nu este pl`tit, ci le sunt date

pl`ci aglomerate, \n locul banilor.


Perspectivele de dezvoltare sunt mai mult decât limitate. Locuri de munc` nu exist`, iar apari]ia altora noi este

foarte pu]in probabil`.

Un poten]ial de dezvoltare ar putea fi reprezentat de extinderea fabricii de P.A.L., care se afl` \n zon`, dar

mul]i dintre localnici au fost concedia]i tocami pentru c` vindeau \n mod ilegal pl`cile produse \n fabric`.


160



{coala se afl` situat` \n cartierul ,,M`gureni’’- fostul sat Cr`nceni, având o vechime de aproape cinci secole,

prima vatr` de locuire a municipilui C`l`ra[i.

Dup` cum spun documentele vremii, prima [coal` din cartierul M`gureni dateaz` din anul 1838, \ns` mult

mai târziu avem date concrete despre existen]a [i func]ionarea unei [coli cu dou` clase, abia \n 1926.

|ntre anii 1945-1946 se \nfiin]eaz` [i gimnaziul, iar \n anii 1961-1962 se construie[te un local nou. Numele

[colii este {coala nr. 6 C`l`ra[i sau [coala M`gureni.

Reabilitarea [colii s-a f`cut \ntre 2001-2002.

Personalizarea [colii are loc \n mai 2004, aceasta purtând numele medicului [i omului de cultur` c`l`r`[ean

Pompei Samarian.

Pere]ii sunt albi, atât \n afara [colii cât [i \n interior. Dot`ri sunt \n [coal`: b`nci noi \n unele clase, plan[e vechi

pe pere]i, câteva diplome din zilele de glorie ale [colii”. Nici partea tehnic` nu st` rù: table inteligente, videoproiector,

calculatoare [i diverse alte mijloace moderne pentru sus]inerea lec]iilor: „Avem calculator, videoproiector, lec]iile se pot

desf`[ura atât \n mod tradi]ional, cât [i modern” (Directorul [colii).


Cadrele didactice reprezint` una dintre problemele majore ale [colii, \n sensul c` principala caracteristic` a

colectivului didactic este instabilitatea acestuia.

Din declara]iile directorului afl`m c` singurul profesor calificat este cel de limba [i literatura român`:

„Profesorii, din p`cate, se schimb` cam \n fiecare an. Singurul profesor titular este doamna care pred` limba român`,

\n rest to]i profesorii se schimb` absolut \n fiecare an. Când se admite o continuitate, da... eu, de exemplu, dar nici eu

nu sunt titular` aici”.

Problema dirigin]ilor care nu au continuitate apare ca fiind [i mai stringent`. Este o [coal` de cartier, cu multe

probleme de natur` „social`’, iar dirigin]ii care vin [i pleac` nu \ncurajeaz` prea mult comunicarea cu elevii sau p`rin]ii

ale c`ror probleme viciaz` activitatea [colii: „Niciun diriginte nu are continuitate ca s` poat` s` aprofundeze problemele

lor, cu toate c` fiecare \[i d` interesul”.

Fluctua]ia cadrelor didactice nu este determinat` doar de a[a-numita mi[care a personalului didactic, ci [i de

problemele personale cu care se confrunt`. Diriginta clasei a VIII-a din anul [colar 2008-2009 a renun]at la \nv`]`mânt

(motive personale) [i a fost \nlocuit` de directoarea [colii, [i a[a destul de afectat` de problemele cu care se confrunt`,

pentru c`, a[a dup` cum declar`, face o munc` de asistent social. Este evident c` activitatea [colii trece \n plan secund

atunci când elevii sau profesorii au nevoie de „domni[oara directoare” pentru a-i asculta [i a le da sfaturi.

Statutul de director popular atrage aten]ia din primele momente, cand un elev \i spune deschis: „A venit

domni[oara Carmela, lumina ochilor mei”!!!

De[i laboratoarele de informatic` sunt o binecuvântare \n orice [coala, profesorii nu cadreaz` cu acela[i tipar.

Primim unele informa]ii negative despre cadrele didactice. Despre unul dintre profesori ni se spune c` este

„o nulitate \n domeniul proiect`rii didactice”, \n timp ce predecesorul sù (\nlocuit \n anul [colar curent) avea serioase

probleme cu violen]a [i alcoolul. Un p`rinte ne arat` tomografii, analize [i certificate medicale. Spune despre copilul

sù c` fusese b`tut de amintitul fost profesor al [colii (un an \n urm`).


161


Problemele cu care [coala se confrunt` sunt multe [i nu neap`rat specifice: lipsa banilor \n familiile din care

provin elevii, p`rin]ii pleca]i la munc` \n strìn`tate, prostitu]ia, sarcini nedorite sunt doar câteva dintre problemele

care au fost semnalate.

Eticheta de „[coal` de cartier” planeaz` asupra a tot ce se \ntâmpl` \n [coal`: „Este o [coal` de cartier, sunt

diver[i, diverse personaje ciudate cum exist` cam peste tot, care devin pentru ei modele...” (Directorul [colii)

Problema cadrelor didactice care vin [i pleac` din [coal` este important` [i semnalat` de directorul [colii

ca atare, dar importan]a acesteia este dobândit` \n raport cu nenum`ratele probleme de natur` social` cu care se

confrunt` [coala. Faptul c` elevii nu sunt preocupa]i de [coal` \i determin` \ntr-o oarecare m`sur` pe profesori s`

renun]e la posturile ocupate la [coala „Pompei Samarian”: „Profesorii prefer` alte [coli, pentru c` aici nu prea \nva]`

copiii”.

Efectivele de elevi sunt reduse numeric, iar p`strarea acestora se dovede[te a fi [i mai dificil`. Mul]i dintre

p`rin]i au plecat s` munceasc` \n strìn`tate, iar unii dintre ei [i-au luat [i copiii. Ace[tia nu mai continu` studiile \n

]ara \n care ajung, date fiind barierele de cunoa[tere a limbii ]`rii de destina]ie.

O parte dintre copiii r`ma[i \n cartier sunt nevoi]i s` munceasc` pentru a suplimenta veniturile familiei, fapt

care reduce frecven]a lor de a veni la [coal`. |ns` cu sprijinul profesorilor, p`rin]ilor [i, câteodat`, al Poli]iei, copiii ajung

s` finalizeze opt clase.

Revenind la problema „modelelor de cartier”, directorul [colii detaliaz` diferite aspecte care par a fi sc`pate

de sub controlul oric`rei autorit`]i. „De exemplu, acum la clasa a VIII-a, sunt \nnebunit`, pentru c` [i a[a din unsprezece

copii, 3 fete5 sunt cam pe calea prostitu]iei. Una st` cu prietenul ei, iar celelalte dou` se duc efectiv \ntr-un loc ... Abia

au terminat clasa a VII-a; am tras de ele [i cu poli]ia, [i cu p`rin]ii, dar \n timpul vacan]ei efectiv s-au pierdut. Am

vorbit cu p`rin]ii, p`rin]ii au vorbit cu poli]ia, poli]ia abia le-a g`sit, c` una a fost plecat`, sechestrat` la Giurgiu [i

cealalt` la fel. [...] Acum vin la [coal`, dar vin cu \ntreruperi, vin 2-3 ore [i apoi pleac`; le a[teapt` diverse persoane la

poarta [colii”. (Directorul [colii6).

Problemele cu care se confrunt` [coala din punct de vedere institu]ional (profesori, dot`ri, efective mici de

elevi) par insignifiante pe lâng` cele cu care se confrunt` elevii acas`.

Lipsa banilor este una din principalele cauze pentru care elevele aleg s` se prostitueze. Prostitu]ia este o cauz`

determinant` a abandonului [colar.

De asemenea, problemele din familie au un efect negativ puternic asupra activit`]ii pe care elevii o desf`[oar`

la [coal`. Mul]i dintre p`rin]i au probleme cu consumul excesiv de alcool, sunt „efectiv alcoolici” dup` cum poveste[te

directoarea [colii. Majoritatea p`rin]ilor nu sesizeaz` implica]iile pe care stilul lor de via]` le are asupra copiilor. Din

relat`ri afl`m c` un singur p`rinte a mers cu copilul la un centru special, unde acesta din urm` a fost diagnosticat cu

un handicap de intelect u[or [i s-a f`cut recomandarea de a-l integra \n colectivul de elevi, cu ajutorul unui profesor de

sprijin. Profesorul de sprijin ajunge la clasa respectiv` odat` pe lun`, pentru c` este unul singur \n tot jude]ul: „... {i vine

un psiholog special o dat` pe lun` s` \l ajute s` se integreze [...] dar e pu]in [i el (s.n. copilul) creeaz` probleme celorlal]i

copii, \i strânge, \i bate, \i d` cap \n cap, le arunc` ghiozdanele. [...] Avem o doamn` psiholog care vine [i st` de vorb`

cu to]i copiii cu probleme, vinerea” (Directorul [colii).

Suportul p`rin]ilor \n activitatea pe care elevii o desf`[oar` este aproape inexistent. |n afara faptului c` vin la

[coal` atunci când sunt probleme majore de disciplin`, [coala este complet ignorat`.

Problemele de disciplin` sunt ceva mai vechi \n [coal`: „Am avut un copil care avea probleme de disciplin`

\nc` din clasa a VII-a, cred c` avea [i probleme psihice. Dup` ce a terminat clasa a VIII-a a s`vâr[it o infrac]iune [i acum

este la un centru de corec]ie. Au furat fier vechi [i au b`tut un b`trân” (Directorul [colii).


162

5 N.O. Nu am putut discuta cu cele 3 fete, pentru c` nu se aflau la [coal` [i nici în localitate.6 N.O. Directoarea [colii vorbe[te [i din postura de diriginte al clasei a VIII-a în anul [colar 2008-2009.

De[i este o [coal` mic` din punctul de vedere al num`rului elevilor, natura, cantitatea [i dificultatea

problemelor cu care se confrunt` [coala [i, mai ales, elevii sunt cople[itoare pentru profesorii [colii [i director, care \[i

planific` \n fiecare zi s` \[i dea demisia din postul pe care \l ocup` tocmai pentru a se putea ocupa de via]a personal` [i

a fi mai aproape de elevi [i nu de rapoarte, situa]ii sau alte documente cerute de Inspectoratul {colar: „Chiar m`

gândeam... fel de fel de situa]ii, de rapoarte care se cer de la Inspectorat sau de la Minister [i nu se prive[te problema

\n substan]`, de fapt”.

„Elevii au nevoie de afec]iune [i p`rin]ii nu pot s` le ofere mare lucru” (Directorul [colii).

Elevii \n abandon sau p`rin]ii acestora deja privesc [coala ca pe o realitate \ndep`rtat`, inutil` [i ca pe un

deziderat imposibil de atins. Eleva \n abandon, este, la rândul ei, p`rinte. A fost sechestrat`, abuzat` sexual, obligat` s`

se prostitueze [i acum cre[te un copil care abia a \mplinit 2 luni de via]`.

Din vagi amintiri se gânde[te la [coal` ca la un loc „frumos” [i cam atât. E doar locul unde nu se va mai

\ntoarce niciodat`, pentru c` de acum \nainte va prima educa]ia copilului, nu a ei. Din punctul ei de vedere, [coala nu

avea probleme sau, dac` erau nu [i le mai aminte[te. Eviden]a lipsei de importan]` a [colii este clar`. Nici pentru tat`l

r`mas singur s` creasc` doi copii [i un nepot [coala nu mai e important`: „...[i ce dac` are probleme... eu cresc singur

doi copii... so]ia a plecat \n Spania, mi-a luat casa [i acum am fost nevoit s` fac astea dou` camere ca s` aib` fetele unde

s` stea [i acuma [i asta mic` (s.n. nepo]ica). {coala e degeaba, po]i s` faci copii [i f`r` [coal`” (P`rinte elev \n abandon).

Sintetizând, problemele de natur` social` sunt dominante \n [coala Pompei Samarian: lipsa banilor, p`rin]i

alcoolici [i dezinteresa]i sau pleca]i la munc` \n strìn`tate, elevi agresivi, obliga]i s` munceasc` pentru venituri

suplimentare \n familie sunt doar câteva dintre realit`]ile surprinse. Acestora li se adaug` profesorii care nu au

continuitate [i care, probabil, nici nu \[i doresc acest lucru sau lipsa unor profesori specializa]i \n consiliere sau

psihopedagogie special`.


Rela]ia cu autorit`]ile locale este caracterizat` ca fiind bun`: „Ne \n]elegem destul de bine. Anul acesta, din

punct de vedere al banilor, bine\n]eles c` suntem \n criz` [i ne-au acordat bani mai pu]ini, dar anul trecut ori de câte

ori am avut nevoie de ceva ne-au ajutat. A fost o problem` cu [coala c` au vrut s` o transforme \ntr-o [coal` pentru copii

cu nevoi speciale [i copiii nostri s` fie muta]i la [coala 9. P`rin]ii au f`cut un memoriu la domnul primar, iar domnul

primar a luptat foarte mult ca [coala s` r`mân` pe loc” (Directorul [colii).

Prim`ria se implic` atunci când vine vorba de finan]are, dar nu exist` parteneriate sau colabor`ri pentru alte

proiecte.


La {coala Pomepei Samarian am putut avea o discu]ie cu un singur elev, aflat \n abandon, care nu \[i dorea

s` se mai \ntoarc` la [coal`. Singurul orizont spre care aspira era cel de timp: „S` treac` vremea, s` creasc` [i asta mic`,

s` mearg` la gr`dini]`. [...] Eu... vreu s` intru [i eu undeva ca vânz`toare...” (elev \n abandon)7.


163

7 Eleva cu care am discutat avea cu totul alte preocup`ri fa]` de cele [colare: un copil de doar o lun` [i jum`tate de crescut, stâng`cie în a avea grij`

de copil, banii care nu erau suficien]i pentru a satisface toate nevoile copilului [i foarte pu]ine dorin]e. Era un copil fr`mântat de griji, devenit p`rinte

mult prea devreme [i care nu putea beneficia nici m`car de sprijinul unei mame sau al tat`lui copilului. Dat fiind contextul, unele \ntreb`ri s-ar fi

dovedit irelevante [i poate stânjenitoare, mai ales c` interviul s-a desf`[urat \n prezen]a tat`lui, directoarei [colii [i a surorii mai mici.


III.1.Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii Pompei Samarian, C`l`ra[i

Elevii care sunt absolven]i ai {colii „Pompei Samarian” merg mai departe; [i cum SAM nu mai exist`, singura

filier` posibil` este liceul: auto, economic sau filologie.

Procentul este mare, aproape 100%, dar fenomenul abandonului intervine la nivelul claselor a IX-a sau a

X-a, dup` cum spune directoarea [colii.

Nu acela[i lucru se poate spune atunci când vine vorba de absolvirea unei institu]ii de \nv`]`mânt superior.

Dintr-o genera]ie, poate 1-2 ajung la absolvirea unei facult`]i. |n ultimii 3-4 ani situa]ia s-a modificat, \n sensul c` sunt

mai mul]i absolven]i de facultate o dat` cu \nfiin]area \n C`l`ra[i a unor filiale ale Universit`]ii Spiru Haret.

„Oricum opt clase le termin` [i to]i au intrat la liceu [i s-au dus. }inem leg`tura cu ei, c` lor le e drag` [coala

mai mult dup` ce termin` opt clase” (Directorul [colii)


Elevul care abandoneaz` [coala provine dintr-o familie destr`mat` sau \n care p`rin]ii au plecat \n strìn`tate

s` munceasc`, iar copiii au r`mas \n grija bunicilor sau a altor membri ai familiei (unchi sau m`tu[i \n cazul de fa]`).

Situa]ia material` a familiei este una precar`: „Condi]ii materiale nu sunt. Sunt foarte, foarte s`raci. Trìesc

2-3 familii \ntr-o singur` cas`, format` dintr-o singur` camer`. A fost o perioada cu inunda]ii acum 3-4 ani [i chiar au

c`zut unele case vechi”. (Directorul [colii)

Elevii care provin din astfel de familii se simt atra[i de „diverse personaje” din cartier care pot s` le ofere ceea

ce au nevoie: bani.

„Este o [coal` de cartier, sunt diver[i, diverse personaje ciudate cum exist` cam peste tot, care devin pentru

ei modele, doar nu pot s` fiu eu model pentru toata lumea, eu care sunt un simplu profesor. Cu salariul meu nu \mi

permit s` am o ma[in`, s` am mai nimic [i atunci admir` personajele ciudate din cartier [i care pot s` le dea bani”.

(Directorul [colii)

Elevele care au abandonat [coala sau sunt pe cale s` o fac` se prostitueaz`. Nu este vorba de o op]iune proprie,

pentru c` la \nceput au fost sechestrate [i obligate s` se prostitueze: „O fat` provine dintr-o familie \nchegat`. P`rin]ii

s-au interesat tot timpul de ea, au fost pu]in cam duri, dar nu au posibilit`]i materiale [i atunci s-a dus cu un bìat

pentru a-i lua haine, ce mai avea nevoie, pentru a-i da bani [i apoi el a obligat-o s` se prostitueze”. (Directorul [colii)

„Una dintre fetele care se prostitueaz` nu are tat`. Sunt foarte s`raci” „Cealalt` provine dintr-o familie

destr`mat`, tat`l a plecat cu o alt` femeie [i au datorii de milioane [i milioane la b`nci”.

S`r`cia este o realitate evident`. Casa elevei care a abandonat [coala pentru a-[i cre[te copilul are doar dou`

camere, \n care locuiesc 4 persoane: tat`l, cele dou` fete [i nou-n`scutul. De curând a fost electrificat`. Mama a plecat

cu 4-5 ani \n urm` \n Spania. S-a \ntors \n România, dar [i-a format o alt` familie. Pentru cei doi copii nu pl`te[te

pensie alimentar`, pentru c` nu are banii necesari. Tat`l este fost vice-campion european la box, iar acum ar face orice

ca s` poat` câ[tiga bani: lucreaz` la fabrica de P.A.L., cur`]` canalele ora[ului sau orice altceva se mai ive[te. E evident

c` banii nu ajung, iar cheltuielile sunt din ce \n ce mai multe. {coala nu mai e ceva realizabil, doar un trecut. Proasp`ta

mam` nu \[i dore[te decât ceva mai bun pentru copilul ei. M`car copilul s` poat` merge la [coal`. Pentru ea, doar un

post de vânz`toare \n ora[ va fi suficient.

Povestea nu e singular`. Mul]i p`rin]i nu au un loc de munc` stabil, aproximativ 90%, dup` cum estimeaz`

domni[oara director. Pot s` munceasc` la negru din când \n când, dar nimic mai mult. Copiii sunt adesea nevoi]i s` \[i

\nso]easc` parin]ii la munc`. Se \nvoiesc de la [coal`, pentru c` nu au alt` solu]ie.


164

Pe fondul situa]iei materiale intervine mirajul cartierului, pres`rat cu personaje care \i pot ajuta pe elevi s`

ob]in` bani mult mai u[or. O re]ea bine pus` la punct care se ocup` cu traficul de carne vie func]ioneaz`, iar elevele

destul de naive sunt u[or atrase. Bìe]ii merg spre re]ele care \i pun s` fure sau s` comit` alte infrac]iuni.

Copiii se las` u[or atra[i de banii care sunt mult mai mul]i decât acas`.

Aspira]iile acestor elevi se opresc la orizonturi destul de limitate: mecanic auto, coafez`, cosmetician` sau

vânz`toare. Acestea sunt r`spunsurile pe care le d` majoritatea elevilor cu privire la viitorul lor.

Nici ora[ul nu le ofer` prea mult: locuri de munc` pu]ine [i calific`ri de baz`.

Pe scurt, profilul elevului predispus la abandon are câteva aspecte esen]iale: provine dintr-o familie s`rac`,

monoparental`, care de]ine o locuin]` insalubr`. P`rintele nu lucreaz`, iar copilul este nevoit el \nsu[i s` lucreze pentru

a participa la \ntre]inerea familiei. E naiv [i u[or de atras de persoanele care \i ofer` bani \n schimbul unor favoruri

sexuale sau de o alt` natur` ilegal`.


|n cazul elevei a c`rei poveste am relatat-o deja, motivul este na[terea copilului [i obliga]ia de a sta acas` s` \l

\ngrijeasc`. |n familie nu mai exist` o alt` persoan` care ar putea avea grij` de copil. Sora mai mic` merge la [coal`, iar

tat`l lucreaz` toat` ziua. Mama a p`r`sit-o. O bunic` vine din când \n când s` \i mai dea sfaturi.

Renu]area la [col` a fost treptat`. A terminat opt clase [i s-a \nscris la liceu. Atunci a fost sechestrat` [i obligat`

s` se prostitueze. A lipsit câteva luni de la [coal`. Dup` ce a g`sit-o poli]ia s-a \ntors la [coal`, dar [i-a dat seama c` era

\ns`rcinat` [i nu mai putea s` continue [coala.

Acum nu \[i mai dore[te s` se \ntoarc`. |i e ru[ine de colegi [i de ce ar spune ei \n momentul \n care ar afla

povestea ei. |[i aminte[te cu pl`cere de [coal`, mai ales de momentele \n care st`tea cu prietenii.Acum singurele ie[iri

sunt la magazinul de pâine, dar [i acolo foarte rar, pentru c` tat`l \i interzice, temându-se c` ar putea fugi de acas`.


Elevii clasei a VIII-a din anul [colar 2008-2009 au fost \n aceea[i clas` din clasa I. Se cuno[teau foarte bine

[i erau uni]i. Atunci când ap`reau probleme le rezolvau \mpreun`.

Aveau rezultate bune, fiind o clas` de nivel mediu: „Aveau un nivel mediu, având \n vedere c` de acum \ncolo

clasele se duc spre slab [i foarte slab”. (Directorul [colii)

P`rin]ii erau oarecum mai \nst`ri]i [i mul]i dintre ei aveau servicii stabile, fiind angaja]i cu carte de munc`.

Veneau la [coal` [i se interesau de felul \n care \nv`]au copiilor, colaborând cu [coala.


165

{coala „Gheorghe Florea”C~L~RA{I, jude]ul C~L~RA{I

Investigator:

Loredana Manasia

Expert local:

Mari-Elena Belciu



l Ele completeaz` informa]iile rezultate din interviurile aprofundate listate \n continuare:m Interviu cu directorul [colii;m Interviu diriginte clasa a VIII-a (anul [colar precedent);m Interviuri elevi afla]i \n abandon;m Interviuri p`rin]i ai elevilor \n abandon;m Interviu de grup cu elevi de clasa a VIII-a (anul [colar precedent).



Cartierul C`r`midari este unul vechi al ora[ului C`l`ra[i, num`rându-se printre cartierele rù famate, din

cauza numeroaselor infrac]iuni care au loc aici, dar [i a faptului c` este un cartier multietnic, \n care convie]uiesc români,

care sunt majoritari, romi [i turci.

Figura 70. Localizarea {colii „Ghe. Florea” pe harta municipiului C`l`ra[i

Popula]ia este redus` numeric, comparativ cu celelalte cartiere ale ora[ului, \n jur de 1000 de locuitori.

Majoritatea locuin]elor sunt case, unele destul de vechi. Fiind un cartier u[or inundabil, precipita]iile

abundente ridic` probleme localnicilor \n sensul deterior`rii grave locuin]elor.

Multe dintre gospod`rii nu au utilit`]ile de baz` necesare unui trai decent: grupuri sanitare, ap` curent`,

energie electric` sau combustibil pentru c`ldur` \n anotimpul rece.

{COALA „GHEORGHE FLOREA” C~L~RA{I, JUDE}UL C~L~RA{I

167

Lipsa igienei este una dintre problemele majore cu care se confrunt` locuitori cartierului, dar [i autorit`]ile.

|n aceast` toamn` cartierul C`r`midari a fost un focar de infec]ie hepatic`, 7 persoane fiind diagnosticate cu hepatit`

viral` acut`. Raportul \ntocmit de ASP precizeaz` c` principala cauz` este mizeria.


Posibilit`]ile de ocupare profesional` a locuitorilor sunt extrem de reduse, principalul motiv fiind nivelul

coborât al studiilor pe care ace[tia le au. Mul]i dintre romi sunt analfabe]i, iar foarte pu]ini au terminat 8 clase.

Peste 90% dintre gospod`rii au un venit minim garantat, care este asigurat, \n cea mai mare parte, de ajutorul

social [i aloca]iile copiilor.

Activit`]ile frecvente sunt cele de realizare a unor servicii remunerate mai mult sau mai pu]in legal; \n aceast`

parte a ora[ului, num`rul angajatorilor este redus. Cei care au posibilitatea de a se angaja prefer` s` fac` naveta \ntr-o

alt` parte a ora[ului sau s` lucreze \n construc]ii ca personal necalificat.


Din perspectiva autorit`]ilor locale, perspectivele de dezvoltare sunt axate pe investi]ii \n calificarea locuitorilor,

prin \nscrierea acestora la cursuri organizate la nivel local.

Opiniile localnicilor nu coincid cu ale autorit`]ilor, ace[tia nev`zând nicio posibilitate de a-[i g`si un loc de

munc` \n viitorul apropiat (urm`torii doi ani).

Printre problemele pe care p`rin]ii le-au enun]at se num`r` faptul c` persoana care aduce cele mai mari

venituri \n gospod`rie (tat`l) este \n \nchisoare pentru a isp`[i diferite pedepse.



A[ezat` din punct de vedere geografic \n partea de nord a ora[ului C`l`ra[i, [coala cu clasele I-VIII ,,Gheorghe

Florea” a fost construit` \n vara anului 1965, pentru ,,a prinde toamna”.

{coala a avut sprijinul comunit`]ii locale, dar cu accent pe cel al locuitorilor acestei zone m`rgina[e, numit`

C`r`midari, dornici ca ai lor copii s` aib` [coala lor [i s` nu mai fie nevoi]i s` parcurg` un drum ce devenea iarna tot

mai lung pân` \n centrul ora[ului. A[adar cuprin[i de o mândrie local`, oamenii locului au ridicat o [coal` ce cu timpul

\[i va câ[tiga un respect bine meritat \n comunitatea educa]ional` c`l`r`[ean`, \n ciuda localiz`rii sale \ntr-un cartier

multietnic.

|n [coal` \nva]` 220 de elevi; mai mult de 50% dintre ace[tia sunt romi. Pe lâng` elevii români [i romi, \n [coal`

\nva]` [i elevi turci.

Ast`zi [coala se bucur` de dot`ri demne de o [coal` modern`, având laboratoare de informatic` renovate,

mobilier nou \n toat` [coala, sistem de alarm` modern, sal` de sport.

Exist` dou` laboratoare de informatic`, unul destinat op]ionalelor pentru elevi, iar cel`lalt pentru cursurile

AEL, prin programul Siveco.

Laboratoarele de biologie [i chimie au o dotare veche.


168

Lipsesc baza sportiv` din exterior [i terenul de joac` pentru copiii de la gr`dini]`: „Sala de sport e micu]`, cu

saltea, nu se poate alerga sau practica un joc de echip`, dar pentru exerci]ii este util`”. (Directorul [colii).

Biblioteca, de[i nerenovat`, arat` acceptabil doar c`, la nivelul dot`rilor cu mobilier, nu a suferit nicio

modificare; exist` 6000 de volume.

Una dintre cele mai mari realiz`ri ale [colii, dup` aprecierea domnului director, este construc]ia unor grupuri

sanitare noi, \n interiorul [colii: „Toaletele noi - un câ[tig enorm, ceea ce pentru mine reprezint` principalul punct de

interes al unei [coli. Mie asta mi se pare câ[tigul num`rul 1. Avem toalete moderne”.

{coala a fost implicat` \n programul ,,{anse egale pentru copiii romi” derulat de CEDU 2000+, program

care a relansat [coala \n comunitate [i care a reu[it s` identifice probleme curente [i s` ofere solu]ii locale de rezolvare,

a apropiat p`rin]ii de [coal`.

Scoala este \ncadrat` fizic de dou` cimitire.


„Anul acesta am avut o \ncadrare bun`; majoritatea posturilor au fost acoperite de titulari”. (Directorul [colii)

{coala are câte o singur` clas` pe nivel [i acest fapt creeaz` dificult`]i \n atragerea cadrelor didactice care s`

\[i doreasc` s` se titularizeze pe posturile din [coal`. De regul`, vin doar pentru completare de norm`: „Noi, având un

singur rând de clase, lumea se titularizeaz` mai greu, pentru c` sunt pu]ine ore [i iau \n completare de norm`. Cu greu

au acceptat s` se titularizeze. [...] Anul acesta s-au titularizat pe matematic`, pe român`, ceea ce este un câ[tig enorm.

Anul trecut s-a titularizat pe istorie”. (Directorul [colii)

Pentru clasele 1-4 to]i \nv`]`torii sunt titulari.

|ntre cadrele didactice din [coal`, exist` doi naveti[ti. Ace[tia fac zilnic naveta de la o distan]` de 50 km,

respectiv 20 de km.


{coala din C`r`midari are o structur` multietnic` a elevilor care \i frecventeaz` cursurile. Mai mult de 50%

dintre elevi sunt de etnie rom`.

Principala problem` pe care directorul [colii o semnaleaz` este abandonul [colar, fenomen care se manifest`

doar \n cazul copiilor romi: „Una dintre problemele cu care ne confrunt`m este abandonul [colar. Aici am f`cut ac]iuni,

am vorbit la Prim`rie s` ne sprijine cu Poli]ia. O parte din ei \i recuper`m, o parte, nu. Cei care abandoneaz` sunt

romi”. (Directorul [colii)

|n ultimii 5 ani [colari, am num`rat 21 de abandonuri [colare!

Abandonul [colar apare ca o consecin]` a posibilit`]ilor financiare reduse ale p`rin]ilor: „Colaborarea cu

p`rin]ii este bun`, dar posibilit`]ile lor financiare sunt reduse [i dac` vrem s` facem o ac]iune la [coal` vin imediat [i

spun: «N-avem bani, nu putem» [i ne-au tìat tot elanul”. (Directorul [colii)

S`r`cia este o problem` general`, atât pentru romi, cât [i pentru români. |n viziunea dirigintelui, s`r`cia este

principala problem`: „Sunt s`raci. Nu au ce s` m`nânce. Le aduceam pache]ele de acas` [i haine de la copiii mei. [...]Trìesc din cantin`; de multe ori copiii \ntârziau la [coal` pentru c` se d`dea masa târziu la cantin` [i unii chiar veneau

cu vasele de la cantin` la [coal`”.

Elevii [colii, dup` cum poveste[te doamna dirigint`, dup` o experien]` de 40 de ani \n \nv`]`mânt, nu

beneficiaz` de un suport financiar [i emo]ional real acas`: „Unii dintre ei vin pentru corn [i lapte, dar mul]i vin pentru

c` stau de vorb` cu ei, \i ascult, ei \mi povestesc. Chiar m` \ntrebau dac` nu pot s` vin` [i sâmb`ta la [coal`”. (Diriginte)


169

Un factor motivator pentru a veni la [coal` este faptul c` \n timpul iernii exist` c`ldur`, ceea ce elevii nu au

acas`. Mul]i dintre ei locuiesc \n condi]ii insalubre complet, lipsind chiar [i grupurile sanitare.

Familiile din care provin copiii sunt majoritar monoparentale: divor], unul dintre p`rin]i (tat`l, de regul`)

este \n \nchisoare sau p`rin]i pleca]i la munc` \n strìn`tate, care nu s-au mai \ntors.

Principala surs` de venit este ajutorul social. Posibilit`]ile de a se angaja sunt aproape inexistente. Mul]i dintre

p`rin]i sunt analfabe]i [i foarte pu]ini au terminat 8 clase.

|n acest context, elevii sunt foarte pu]in controla]i de p`rin]i.

Astfel, apar probleme de adaptare. Mult` vreme s-a \ncercat organizarea unui banchet la sfâr[itul clasei a

VIII-a \mpreun` cu o alt` [coal` „din centru”. Eforturile au fost zadarnice. Anul acesta diriginta a reu[it acest lucru.

Au avut multe reticen]e \n ceea ce prive[te comportamentul elevilor din C`r`midari fa]` de cel al elevilor din centru.

Pe holul [colii, elevele de clasa a IX-a acum \i spuneau dirigintei: „Dumneavoastr` ne-a]i \nv`]at s` ]inem

furculi]a \n mân`”.

S`r`cia este principala problem` cu care se confrunt` [i p`rin]ii. Mama intervievat` [i-a convins copilul s` nu

mearg` mai departe la liceu, pentru c` nu \i va putea da bani pentru a-[i cump`ra mâncare \n fiecare zi [i nici nu \i poate

preg`ti ceva acas`: „I-am spus: «Pì tu vrei s` te duci, da’ acolo nu te mai \n]elege nimeni c` nu ai s` dai fondul [colii

sau ce bani se mai cere [i nici nu te po]i duce a[a \mbr`cat` ca s` râd` copiii de tine. Uniformele cost` bani [i nu avem

de unde”. (P`rinte elev \n abandon).

S`r`cia este cople[itoare \n compara]ie cu alte probleme minore. Doamna dirigint`, profesor de biologie,

explic` faptul c` „ce s` le mai dau eu date despre dimensiunile unui stomac, când ei nu [tiau decât c` le e foame [i

sim]eau stomacul mai bine decât puteam eu s` le explic c` e”.

Din punctul de vedere al elevilor [coala nu avea probleme. Era o [coal` bun`, care i-a \nv`]at multe [i de care

le e dor mai ales când resimt greut`]ile adapt`rii la liceu [i la noii colegi.

Dincolo de [coala bine amenajat`, cu mobilier vesel [i nou, r`zbate o atmosfer` trist`: profesorii [tiu c`

probabil niciuna dintre aspira]iile copiilor nu se va materializa. Resursele financiare ale p`rin]ilor sunt mai mult decât

reduse.


Directorul [colii descrie rela]ia cu autorit`]ile locale „de la bun` la foarte bun`”: „O rela]ie de la bun` la foarte

bun`. De fiecare dat` când am avut probleme \n [coal`, Prim`ria a s`rit”.

Rela]ia este bazat` mai mult pe finan]area primit` de la Prim`rie decât pe colabor`ri sau parteneriate \n diferite

proiecte.


Eleva care a abandonat [coala a terminat opt clase. S-a \nscris la liceu, unde a [i intrat. Nu a continuat studiile,

iar motiva]ia este una foarte pragmatic`: „Pì de ce s` m` duc la [coal`? Nu tot la crati]` ajung?!”

Cât a \nv`]at pân` acum este suficient. Tot ce \[i dore[te s` poat` face cu cele opt clase este s` se angajeze ca

osp`t`ri]` la restaurantul chinezesc din ora[, urmând un model deja implementat \n familie. Tat`l isp`[e[te o pedeaps`

\n \nchisoare pentru furt, iar veniturile familiei sunt limitate. Nu poate s` mearg` la liceu pentru c` nu are uniform` [i

nici bani de mâncare.

Perspectiva este diferit` \n cazul elevilor care au intrat la liceu, chiar la unul dintre cele mai bune licee din ora[.

|[i doresc s` termine liceul [i apoi, eventual, s` urmeze cursurile unei facult`]i. {i \n aceste cazuri func]ioneaz` modelele


170

deja existente \n familie: „Vreau s` m` duc [i eu la Constan]a, pentru c` veri[oara mea e acolo [i a ajuns foarte bine.

Este student` la un Colegiu”.

Orizontul de timp nu este proiectat foarte departe \n viitor; este mult mai important` dep`[irea problemelor

[i dificult`]ilor de adaptare la noile cerin]e impuse de liceu [i de profesorii care nu mai sunt a[a apropia]i de ei, ci sunt

mai duri, mai exigen]i.

Domeniile de activitate spre care se \ndreapt` sunt cele de cosmetic`, estetic` (manichiur`, coafur`, etc.).


III.1.Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor {colii Gheorghe Florea, C`l`ra[i

La finalul anului [colar 2008-2009, to]i elevii care au terminat opt clase la {coala Gheorghe Florea s-au \nscris

la liceu [i au fost admi[i. Un singur elev nu a continuat liceului la care a fost admis. Elevul este de etnie rom`.

Pân` la desfiin]area SAM, aproximativ 70% dintre elevi urmau cursurile unei [coli de arte [i meserii, \n timp

ce doar 30% mergeau la liceu.

Procentual, mult mai pu]ini elevi absolven]i ai acestei [coli ajung s` urmeze o facultate: 10-15%. Cei care

termin` o facultate nu se mai \ntorc \n comunitate, de unde [i rata sc`zut` a ocup`rii profesionale \n cartierul C`r`midari.

Posibilit`]ile financiare ale familiilor din care provin elevii sunt reduse [i nu pot sus]ine financiar cheltuielile

pe care le implic` alegerea de a urma cursurile unei institu]ii de \nv`]`mânt superior.

Din comunitatea rom`, exist` elevi ai [colii care au urmat cursurile unei facult`]i, dar au r`mas \n ora[ul de

destina]ie sau au migrat \n altul apropiat.


Elevii care abandoneaz` [coala sunt de etnie rom`. |ntre elevii români sau turci nu a fost \nregistrat abandon

[colar.

Ace[ti elevi provin din familii foarte s`race, \n care p`rin]ii nu sunt angaja]i, având ca principal` surs` de venit

ajutorul social.

Lipsa banilor este una din principalele cauze pentru care mama elevei aflate \n abadon [i-a convins fiica s` nu

urmeze cursurile unui liceu, de[i se \nscrisese [i fusese admis`.

A merge la liceu implic` multe cheltuieli auxiliare, pe care familia nu are cum s` le suporte: cump`rarea unei

uniforme, banii zilnici „de buzunar”, plata fondului [colii [i al clasei sau diferite alte cheltuieli ad-hoc ap`rute.

Din alt punct de vedere, elevul aflat \n abandon nici nu \[i dore[te s` mearg` la liceu, tocmai pentru c` ea nu

vede o alt` finalitate a [colii decât cea care a fost replicat` \n familie: „Pì de ce s` merg la [coal`? Nu tot la crati]` ajung?”

(elev \n abandon).

Educa]ia p`rin]ilor este cel mult de nivel mediu, mul]i dintre p`rin]i fiind analfabe]i sau au terminat cele patru

clase primare.

De cele mai multe ori este vorba de familii numeroase, care nu pot s` sprijine mai mul]i copii pentru a-[i

continua studiile [i \l selec]ioneaz` „pe cel mai bun la carte” pentru a-l putea sprijini s` mearg` mai departe, s` aib` un

traseu educa]ional diferit de cel deja instituit \n familie.


171


Elevii clasei a VIII-a se cuno[teau \nc` din clasa I, având continuitate ca [i clas` pân` la finalul clasei a VII-a.

Erau o clas` unit` [i, dincolo de activit`]ile cu caracter [colar, didactic, erau prieteni: se cuno[teau, \[i [tiau

pove[tile fiec`ruia [i puteau s` vorbeasc` deschis, fapt care le lipse[te \n noile colective de la liceu.

Printre ei se aflau [i elevi cu apeten]` mare spre anumite discipline de studiu, care participau la activit`]i

extra[colare [i concursuri [colare, dar f`r` a putea vorbi de o clas` cu vârfuri; o clas` de nivel mediu, dar care comunica

foarte bine cu profesorii din punct de vedere emo]ional.

Felul \n care colaborau [i comunicau \ntre ei a fost condi]ionat [i de schimbarea mai multor dirigin]i, cu care

au rezonat mai mult sau mai pu]in.


172

{coala „Mircea Nedelciu”FUNDULEA, jude]ul C~L~RA{I

Investigator:

Loredana Manasia

Expert local:

Mari-Elena Belciu



l Ele completeaz` informa]iile rezultate din interviurile aprofundate listate \n continuare:m interviu cu directorul [colii8;m interviu diriginte clasa a VIII-a (anul [colar precedent);m Interviuri elevi afla]i \n abandon;m Interviuri p`rin]i ai elevilor \n abandon;m Interviu de grup cu elevi de clasa a VIII-a (anul [colar precedent).

8 Directorul a fost înlocuit de un alt profesor al [colii, dat` fiind starea de s`n`tate nefavorabil` a acestuia.



Ora[ul Fundulea este situat \n partea de S-E a ]`rii [i \n partea de N-V a jude]ului C`l`ra[i.

Localitatea este pozi]ionat` de-a lungul DN 3, la 95 km de municipiul C`l`ra[i [i la 32 de km de Bucure[ti,

pe Autostrada Soarelui (Bucure[ti-Constan]a).

Este traversat de calea ferat` Bucure[ti-Constan]a (\n curs de modernizare).

Este traversat de râul Catana, la 2 km de confluen]a cu râul Mosti[tea.

Atestat documentar ca sat \n 1778 (\n „Memorialele istorice [i geografice asupra Valahiei“ publicate la Leipzig

de c`tre germanul Baner), a luat na[tere \n urma a[ez`rii pe acest teritoriu a unor comunit`]i bulg`re[ti care au migrat

din sudul Dun`rii [i s-au intergrat \n modul de via]` al popula]iei autohtone; localitatea a fost declarat` ora[ la 18 aprilie

1989, având \n subordine administrativ` satul Gostilele (atestat documentar \nc` din 1583).

Denumirea localit`]ii s-ar trage de la faptul c`, \n urm` cu câteva sute de ani, drumul comercial, care lega

dealurile subcarpatice cu ]inuturile de la Dun`re [i care trecea prin marginea Codrilor Vl`siei era tare anevoios \n dreptul

actualei a[ez`ri, iar carele cu m`rfuri (sare) se \nfundau \n solul cleios al luncii Mosti[tei.

|n prezent, localitatea Fundulea are o popula]ie de 6648 locuitori, cu o densitate medie de 65,5 loc/km2. |n

ceea ce prive[te structura popula]iei pe sexe:

l 3256 persoane de sex masculin;

l 3392 de persoane de sex feminin.

Structura etnic` se prezint` astfel:

l români - 6145 persoane

l romi - 497 persoane

l aromâni - 5 persoane

l ucraineni - 1 persoan`

Suprafa]a agricol` a ora[ului este de 8200 ha, din care arabil 95,8%, urmat de vii cu 2,7%. Principalele culturi

agricole sunt: porumbul, floarea soarelui, grâul, sfecla de zah`r. Cre[terea animalelor este dominat` de bovine, porcine,

ovine [i p`s`ri de curte.

Figura 71. Localizarea ora[ului Fundulea


174

Cìle de comunica]ie sunt bine reprezentate \n localitate: prin sudul ora[ului trece magistrala feroviar` ce

leag` Bucure[tiul de Constan]a M800, sta]ia de cale ferat` fiind inaugurat` \n 17.10. 1886. Tot prin sud, din 2004, trece

Autostrada Soarelui. Prin partea central` a ora[ului trece drumul na]ional DN3. Din localitate pornesc dou` drumuri

jude]ene, unul spre Mân`stirea, f`când leg`tura cu DN 31; altul spre Curcani la DN 4, spre Olteni]a. Drumuri

comunale: 26 \n satul Gostilele [i 90 de str`zi (4-betonate, 15 bituminate, \n anul 2009, 25-pietruite [i 50-de p`mânt)

\n localitatea Fundulea.

|n localitatea Fundulea nu exist` re]ea central` de alimentare cu ap` potabil` [i canalizare, existând proiecte

\n acest sens.

Alimentarea cu gaze naturale nu este realizat` pân` \n prezent, aceasta se g`se[te \n faza de ob]inere de avize

pentru emiterea autoriza]iei de construc]ie.

Caracteristicile urbane sunt mai degrab` absente, aspectul tradi]ional al gospod`riilor ]`r`ne[ti amintind mai

degrab` de mediul rural.


O parte important` din popula]ia activ` a localit`]ii lucreaz` la \ntreprinderile de pe DN3, precum [i \n

Bucure[ti; naveta se realizeaz` fie cu microbuzul care leag` Fundulea de Bucure[ti, fie cu ma[ini puse la dispozi]ie de

intreprinderile respective.

Migra]ia zilnic` este puternic` spre Bucure[ti, dar exist` [i o mic` deplasare din Bucure[ti spre Fundulea \n

cazul speciali[tilor ce lucreaz` \n cadrul Institutului de Cercetare [i Dezvoltare Agricol` Fundulea.

Fundulea este un ora[ cu func]ie agro-industrial` dominat` de I.C.D.A. (fostul Institut de Cercetare pentru

Cereale [i Plante tehnice - I.C.C.P.T.), cu activit`]i de cercetare [i experimentare \n domeniul agriculturii, dispunând

de o suprafat` de 1500 ha - terenuri experimentale; al`turi de acest institut mai exist` un institut de cercetare pentru

plante medicinale, un centru pentru protec]ia plantelor.

Poten]ialul economic se mai bazeaz` pe Kemwater, S.C. Piscicola, Soemma S.A., etc.


Perspectivele de dezvoltare nu sunt neap`rat maximal valorificate, dat fiind faptul c` for]a de munc` tân`r`

p`r`se[te localitatea, f`r` posibilitatea de a se mai \ntoarce.

Faptul c` A2 traverseaz` localitatea \i spore[te poten]ialul, dar f`r` a fi \nc` valorificat la un anumit nivel.



Pe 12 noiembrie 2002, [coala a fost „rebotezat`”, primind numele de Mircea Nedelciu. Cl`direa \n care a

\nv`]at Mircea Nedelciu este \ntr-o stare avansat` de degradare, elevii \nv`]ând ast`zi \ntr-un corp nou construit (\n anii

’70).

La o prim` vedere, [coala este un amestec de vechi [i nou, f`r` un stil anume care s` o caracterizeze. Mobilierul

este vechi [i nou, amestecat, f`r` a excela prin calit`]ile sale ergonomice. La fel arat` [i cabinetul directorului: mese mari,

scaune vechi, dar restaurate \n varii \ncerc`ri.

{COALA „MIRCEA NEDELCIU” FUNDULEA, JUDE}UL C~L~RA{I

175

Materialele didactice sunt depozitate \ntr-o \nc`pere separat`, care este ]inut` sub cheie. Este o [coal` mare,

fiind singura din localitate, fapt care face s` fie concentrate asupra ei fondurile venite din partea autorit`]ilor locale,

Prim`rie.

|n prezent, \n [coal` \nva]` aproximativ 360 de elevi, distribui]i \n 16 clase.


{coala Mircea Nedelciu are 21 de cadre didactice, dintre care mai mult de jum`tate sunt titulari (12 titulari).

13 profesori au gradul I [i II. Din punctul de vedere al vârstei, intervalul de vârst` \n care se \ncadreaz` cele mai multe

dintre cadre didactice au \ntre 51 [i 60 de ani.

Mu]i dintre profesorii [colii fac neveta din localit`]ile \nvecinate sau din Bucure[ti. Principalele mijloace de

transport pentru navet` sunt autoturismele personale sau microbuzele care fac leg`tura \ntre diferite localit`]i ale

jude]ului sau c`tre Bucure[ti.


Principala problem` a acestei [coli o reprezint` faptul c` elevii absenteaz` de la [coal` [i adopt` atitudini [i

comportamente nesuportive pentru activitatea [colar`.

105 elevi ai [colii sunt de etnie rom`, iar [coala nu reu[e[te s` dezvolte o rela]ie optim` de comunicare cu

ace[tia: „Sunt p`rin]i romi pie]ari, unii vin [i \[i aduc copiii la [coal` pentru c` nu au cu cine s` \i lase, iar al]ii iau [i

copiii cu ei la pia]`. Avem o \n]elegere cu ei: OK merge]i [i la pia]`, bìe]ii mai mari [i fetele mai mari ca s` v` ajuta]i

p`rin]ii, dar mai veni]i [i la [coal`, nu lipsi]i cu s`pt`mânile”. (profesor)

De asemenea, profesorii resimt ca fiind tensionat` rela]ia dintre ei [i elevii romi: „Nu [tiu dac` apar probleme

din cauza faptului c` sunt [i elevi romi [i au o atitudine mai rebel`... adic` ei consider` c` noi nu \i trat`m ca pe orice

copii, c` ei sunt romi [i c` dac` \i mai cert`m, de ce ne certa]i din cauz` c` suntem romi...” (profesor)

Pe lâng` absenteismul elevilor, la problemele [colii se mai adaug` [i incertitudinea care caracterizeaz` situa]ia

elevilor de clasa a VII-a [i a VIII-a: „... incertitudinea asta care ne cuprinde... mai ales elevii de clasa a VII-a [i a VIII-a,

nu [tiu dac` mai dau teze, dac` nu mai dau...” (profesor)

Situa]ia incert` nu pare \ns` s` \i afecteze foarte mult pe elevi: „Vedem noi ce o fi atunci, c` [i a[a noi venim

mai mult la [fâr[itul anului când trebuie s` ne \ncheie mediile”. (elev)

A[a cum men]ionam anterior, [coala nu are o rela]ie de comunicare permanent` cu p`rin]ii; de regul`, \n

aceast` rela]ie exist` [i un mediator, Poli]ia comunitar`: „Când elevii acumuleaz` 40-50 de absen]e, [coala face un tabel

cu cei care absenteaz` sau manifest` comportamente violente, iar respectivul tabel ajunge la Poli]ia de proximitate, cu

care [coala are o rela]ie foarte bun` [i poli]ia trimite cita]ii p`rin]ilor, pentru c` profesorii nu reu[esc s` \i aduc` la

[coal`”. (profesor)

Unii dintre p`rin]i renun]` la contactul pe care l-au avut cu [coala, tocmai pentru c` nu \[i mai pot controla

propriii copii: „Am observat c` mul]i p`rin]i, indiferent de clas`, nu se mai implic` \n educa]ia lor, nu-i mai

supravegheaz` nici acas`, nu \i mai controleaz`”. (diriginte)

Dezinteresul p`rin]ilor este dublat de cel al elevilor, care \[i dezvolt` preocup`ri complementare [colii, dar care

le ocup` mai mult timp: „Veneau la [coal` cu mâinile \n buzunar, cu un pix, eventual cu un caiet \ndoit \n buzunarul

de la spate. Tulburau ora, veneau f`r` niciun temei la [coal`”. (diriginte)

Faptul ca multe dintre familii au venituri mici, \i determin` pe elevi s` fie dornici \n a se implica \n activit`]i

care nu au leg`tur` cu [coala [i care \i \mpiedic` s` ajung` la [coal`. Un exemplu aproape hilar este campania electoral`

de anul trecut, care i-a ]inut pe copii ocupa]i pentru mai multe s`pt`mâni.


176

Relativa independen]` financiar` pe care elevii o dobândesc \n urma prest`rii unor astfel de servicii se

proiecteaz` [i la nivel atitudinal: sfidare pentru profesori [i reguli, refuzul de a face teme sau de a r`spunde la or` sau

chiar abandonarea [colii.

Disciplina este perceput` ca o cauz` universal` a tuturor problemelor care apar \n [coal`. Elevii „rebeli” intr`

adesea \n conflict cu profesorii care \[i doresc s` impun` reguli [i ca acestea s` fie respectate.

Doamna dirigint` insist` asupra problemei „emancip`rii elevelor”, care, \n loc de caiete [i c`r]i purtate \n

tradi]ionalul ghiozdan, aleg farduri [i gen]i moderne pentru a veni la [coal`. Profesorii se arat` surprin[i \n fa]a atitudinii

de sus]inere pe care p`rin]ii o manifest` fa]` de aceste comportamente ale elevelor.


Rela]ia este una bun`, Prim`ria investind bani \n reamenajarea trotuarelor, aleilor [i a unei p`r]i din mobilierul

[colar.

Se remarc` [i rela]ia cu Poli]ia de proximitate, care se ocup`, \n acest caz, de medierea rela]iilor dintre p`rin]i

[i elevi, de aducerea la [coal` a elevilor absen]i sau de rezolvarea conflictelor care apar la [coal`, de exemplu, elevii care

cer taxe de protec]ie celor mai mici ca vârst` decât ei.


Elevii de liceu nu par a fi foarte hot`râ]i \n ceea ce urmeaz` s` fac` \n viitor. A merge la [coal` este echivalent

cu a avea un loc de munc` mai bun sau a accede la un statut social mai bun.

Din acest punct de vedere, viziunile p`rin]ilor [i ale elevilor coincid. P`rin]ii, mai ales cei cu o educa]ie de nivel

mediu, au a[tept`ri de la copii s` finalizeze un liceu sau chiar s` mearg` la facultate. |n discursul p`rin]ilor, [coala

\nseamn` mai bine, \nseamn` ceva diferit de ce au putut ei s` dobândeasc` \n via]` [i posibilitate de a-[i realiza visuri

proprii prin proiec]ia lor asupra copiilor.

{coala este singura posibilitate pentru elevi de a evada din localitate. De[i ora[, acesta nu ofer` posibilit`]i de

petrecere a timpului liber sau alte activit`]i de „entertainment”.

Mul]i doresc s` ajung` contabili, informaticieni sau jurnali[ti.


III.1.Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor {colii Mircea Nedelciu, C`l`ra[i

Dup` absolvirea celor opt clase, 90% dintre absolven]i merg la grupul [colar din localitate, iar foarte pu]ini

dintre ei ajung la un liceu \n Bucure[ti. Posibilit`]ile materiale ale familiilor elevilor sunt reduse [i nu reu[esc s` acopere

cheltuielile necesare [colariz`rii \n alt ora[.

|nainte de desfiin]area SAM, apoximativ 15% dintre absolven]i optau pentru o astfel de form` de [colarizare;

restul, de 85%, mergeau la un liceu.

Profesorii opineaz` c` majoritatea elevilor are toate [ansele s` finalizeze o facultate. Cei care nu vor urma o

facultate sunt cei dezinteresa]i de [coal`, care prefer` un loc de munc` sezonier \n locul facult`]ii sau studiilor liceale.

{COALA „MIRCEA NEDELCIU” FUNDULEA, JUDE}UL C~L~RA{I

177

|ntre elevii [colii sunt [i elevi care nu au reu[it s` promoveze, r`mânând repeten]i. Exemplul unei clase a

VIII-a de anul trecut este relevant: 3 elevi r`m`seser` repeten]i [i nu au mai venit s` repete clasa, abandonând \n totalitate

[coala.


Elevul care este predispus abandonului este dezinteresant de [coal`: „Veneau la [coal` cu mâinile \n buzunar,

cu un pix eventual, cu un caiet \ndoit \n buzunarul de la spate”.

Dezinteresul este repercutat [i asupra implic`rii \n activit`]ile didactice desf`[urate \n clas`: tulburau ora,

sfidau profesorii, \i luau peste picior sau se amuzau singuri \n banc`.

Elevul pe cale s` abandoneze este cel care prefer` s` mearg` la pia]` s` \[i ajute p`rin]ii \n loc de a merge la

[coal`. De asemenea, este printre cei implica]i activ \n desf`[urarea campaniilor electorale.

Acest elev ajunge la [coal` \n momentele de final, dornic [i interesat atunci de a trece clasa. Uneori reu[e[te,

alteori nu.

Familiile din care provin sunt cu educa]ie de baz` sau medie [i au venituri mici.


Motivele adesea invocate sunt concentrate \n jurul lipsei voin]ei: „Nu am mai vrut ca s` mai vin. Pì ce, dac`

ei m` las` repetent eu la ce s` mai vin. Am plecat [i eu la munc`... nu mai aveam timp ca s` vin”. (elev)

Faptul c` trebuie s` munceasc` este unul dintre motivele de abandon. |n cazul elevelor, acestea decid s` \[i

\nceap` via]a de cuplu, s` se c`s`toreasc`.

|n opinia profesorilor, g`sirea unui loc de munc` este doar un fals motiv, pentru c` mul]i dintre ei nu reu[esc

s` g`seasc` un loc de munc`, fie [i temporar. Destina]ia preferat` este Bucure[ti.

De asemenea, resursele financiare sunt reduse [i p`rin]ii nu pot s` sprijine elevul \n continuarea studiilor:

„Pì nici ai mei nu au bani s` m` trimit` la [coal` [i trebuia s` fac cumva bani”.


Din punctul de vedere al dirigintei, clasa a fost una cu probleme: „Ei au fost obi[nui]i s` fie liberi, indisciplina]i.

Nu comunicau, nu erau ata[a]i nici de diriginte, nici de niciun profesor”.

Comunicarea se realiza dificil atunci când nu era refuzat` \n totalitate de elevi [i de p`rin]i.

Atitudinea elevilor era reticent` atât fa]` de profesori, cât [i fa]` de p`rin]i. Cei viza]i erau mai mult profesorii

tineri, diriginta aflându-se \n aceast` situa]ie.

Printre ace[ti elevi se num`r` [i unii interesa]i de [coal`, care [tiau ce \[i doresc \n viitor [i care primeau sprijin

din partea familiilor.

P`rin]ii erau s`raci, câ]iva dintre ei având studii liceale finalizate.


178

{coala „George Topârceanu”din MIOVENI, jude]ul ARGE{


Iulia Cristea

Expert local:

Emil Necu]`


l Interviuri cu diver[i actori locali, observa]ii proprii, informa]ii publice listate pe site-ul primariei ora[ului, datestatistice raportate de INS [i de MEC, prin unit`]ile [colare studiate, au fost utilizate pentru descrierea generalà contextului social [i educa]ional.

l Ele completeaz` informa]iile rezultate din interviurile aprofundate listate \n continuare:m Interviu cu directorul [colii;m Interviu cu diriginta clasei a VIII-a (anul [colar precedent);m Interviu de grup cu elevi de clasa a VIII-a (anul [colar precedent);m Interviu cu un elev care a abandonat studiile;m Interviu cu mama elevilor care au abandonat studiile (doi fra]i);m Interviu cu una din fostele diriginte ale elevilor care au abandonat studiile (acest interviu nu figura \n

lista prestabilit`, dar cadrul didactic cuno[tea foarte bine situa]ia elevilor care au abandonat [i a furnizatmai multe informa]ii cu privire la cazurile de abandon – interviu ne\nregistrat audio).


I.1. Istoric, amplasare, dimensiuni

Mioveni este un ora[ situat la 15 km Nord-Est de Pite[ti. A fost atestat documentar \n anul 1485. O perioad`,

Mioveniul a purtat denumirea de Coliba[i, dar \n anul 1996 revine la vechea denumire la insisten]ele intelectualit`]ii

locale. Ora[ul este amplasat pe vatra fostului sat Mioveni, nu a Coliba[iului. Are \n componen]a administrativ` cinci

cartiere: Mioveni, Racovi]a, Coliba[i, F`get [i Clucereasa.

Figura 72. Amplasarea ora[ului Mioveni

Popula]ia ora[ului era de 35.849 locuitori la recens`mântul din martie 2002. |ntre 2000 [i 2002 se manifest`

o sc`dere a num`rului de locuitori, fapt datorat restructur`rilor de la SC Automobile Dacia Renault SA. |n urma

evenimentului, mul]i locuitori ai ora[ului Mioveni s-au restabilit \n localit`]ile lor natale.

I.2. Principalele ocupa]ii [i principalii angajatori

Din punct de vedere economic, ora[ul Mioveni are un caracter industrial. Mare parte din popula]ia activ` este

angajat` \n sectorul industrial. Principalii angajatori sunt Grupul Dacia Renault plus firme ce desf`[oar` activit`]i de

produc]ie complementare construc]iei de ma[ini (cablaje, tapi]erii, elemente pentru echiparea autoturismelor), Fabrica

de Combustibili Nucleari ce lucreaz` \n strâns` leg`tur` cu Societatea de Cercet`ri Nucleare. |n afar` de acest sector,

este activ sectorul produc]iei agroalimentare (produse de panifica]ie, alcool) [i sectorul industriei u[oare (confec]ii,

tricotaje, prelucrarea lemnului).


180

I.3. Infrastructura [i perspective de dezvoltare

Re]eaua de drumuri din jude] intervine \n organizarea circula]iei \n ora[ul Mioveni prin:

l Artere de penetra]ie – cele 5 drumuri publice care penetreaz` \n Mioveni (DN 73 din direc]ia Pite[ti,

DC 80 din direc]ia Pite[ti – Valea Mare – F`get, DC 82 din direc]ia Clucereasa [i DN 73B din direc]ia

Racovi]a). Aceste drumuri sunt foarte importante pentru circula]ie, importan]` sporit` [i de num`rul

mare de naveti[ti care folosesc aceste drumuri.

l Alte drumuri situate la distan]e mai mari fa]` de ora[: DN 73 (trece la nord de ora[ [i din care pornesc

DN 73D, DC 82 [i DC 83), DN 73B racordat la DN 73 \n localitatea Piscani \n apropierea punctului

de racordare al DC 82 la acela[i DN 73, DC 79 [i Dc 78 la care se racordeaz` DC 80 \n zona localit`]ii

Valea Mare, lâng` Pite[ti.

Lungimea total` a str`zilor orasului Mioveni este de 48,1 km (modernizate 33,1 km). Exist` cale ferat`:

Bucure[ti – Gole[ti – Mioveni – Câmpulung.

Sistemul de alimentare cu ap` este administrat de c`tre SC Automobile Dacia SA [i asigur` necesarul de ap`

pentru:

l Platforma industrial` DACIA

l Cartierul Mioveni [i Cartierul Coliba[i

l Al]i utilizatori de pe raza ora[ului Mioveni

Sursa de ap` este asigurat` din surse de suprafa]` – râul Târgului, priza de ap` Clucereasa [i cele 2 sta]ii de

pompare administrate de Compania Apele Române – Direc]ia Apelor Arge[ – Vedea Pite[ti.

Sistemul de canalizare func]ioneaz` gravita]ional acoperind \ntreaga suprafa]` a ora[ului (cartier Mioveni).

Ora[ul este racordat la energie electric` [i termic`.

Transportul rutier de persoane se face cu autobuze [i microbuze. Transportul elevilor din cartierele ora[ului

la [i de la [coal` se asigur` de c`tre autobuzul [i microbuzele prim`riei \n regim de gratuitate.

Se estimeaz` o cre[tere a sectorului serviciilor datorit` impactului crizei economice resim]ite la nivelul

popula]iei. Mul]i dintre locuitorii ora[ului Mioveni lucrau la Dacia, pân` ca acolo s` se fac` restructur`ri masive.

Unit`]i [colare pe raza ora[ului Mioveni:

- {coala General` Coliba[i

- {coala General` F`get

- {coala General` George Topârceanu

- {coala General` Liviu Rebreanu

- {coala General` Racovi]a de Jos

- {coala General` Racovi]a de Sus

- Liceul Iulia Zamfirescu

- Grupul {colar Coliba[i


{coala „George Topârceanu” este situat` \n cartierul Mioveni, Zona Robea, \n partea de Nord-Vest a

ora[ului. Cartierul Mioveni mai cuprinde zonele Centru [i Auri. |n Zona Robea predomin` blocurile cu patru nivele.

Casele sunt mai rare [i \ncercuiesc zona de blocuri, fiind amplasate mai la periferie. Majoritatea oamenilor din zon`

lucreaz` la uzinele Dacia, loca]ia fiind considerat` una rezidential` muncitoreasc`.

{COALA „GEORGE TOPÂRCEANU” DIN MIOVENI, JUDE}UL ARGE{

181

Nu exist` minorit`]i etnice semnificative, popula]ia fiind de etnie român` \n propor]ie de 99%. Restul

popula]iei apar]ine etniei rome. Popula]ia din zon` este mediu \nst`rit`. Se estimeaz` c` 2 persoane la mia de locuitori

sunt plecate la lucru \n strìn`tate, principalele destina]ii fiind Spania, Italia [i Germania.

Figura 73. Localizarea {colii „George Topârceanu” din Mioveni

Sursa: maps.google.com.

II.1. Dimensiune, istoric

{coala „George Topârceanu” din Mioveni (I-VIII) a fost dat` \n folosin]` \n anul 1996, având \n componen]`

52 de clase, 4 dintre ele cu profil sportiv.

Elevii [colii sunt implica]i \n activit`]i extra[colare de ecologizare.

Cadrele didactice solicit` [coala datorit` vecin`t`]ii municipiului Pite[ti. |n a asigura continuitatea sunt

probleme, datorit` aceluia[i motiv: apropierea municipiului Pite[ti care transform` [coala \n ramp` de lansare c`tre

Pite[ti. Sunt 40 cadre didactice localnice [i 20 naveti[tii, mare parte venind da la Pite[ti (18) [i de la Câmpulung (2).

„Faptul c` dintr-o localitate cu sate declarate cartier au ap`rut elevi care s`-[i \nsu[easc` la un anumit nivel

cunostin]ele, deprinderile, e un lucru \mbucur`tor. {i faptul c` oamenii (referindu-se la cadrele didactice) care nu to]i

erau din Mioveni, mul]i f`ceau naveta din Pite[ti sau din localit`]i din jur, au depus efort pentru a ajunge la un anumit

nivel \nv`]`mântul, cel pu]in \n [coala asta, e ceva deosebit. Sim]eau, probabil, c` e [coala lor, c` vin cu drag, c` au un

rezultat, [i asta \i mobiliza, [i pe profesori [i pe copii”. (directorul)


182

{coala „GeorgeTopârceanu”

{coala Nr.1 „LiviuRebreanu”

Figura 74. Cl`direa [colii

Sursa: http://www.georgetoparceanu.go.ro/

II.2. Unde continu` studiile absolven]ii cls a VIII-a?

Absolven]ii clasei a VIII-a continu` studiile la Grupul {colar de Construc]ii Ma[ini Nr. 2 Coliba[i (30), Liceul

Teoretic „Iulia Zamfirescu” Mioveni (32), Colegiul Na]ional „I.C. Br`tianu” (17), „Zinca Golescu”(11), „I. Barbu”(3),

„M. Teiuleanu”(11), Col. Tehnic „D. Dima” (7), „Al. Odobescu” (3) din Pite[ti, Gr. {c. M`r`cineni (5), Gr. {c.

„Armand C`linescu” Pite[ti (4), militar Breaza (2), Lic. Sportiv Pite[ti (5)…

60 % dintre copiii din fosta clas` au avut medii peste 8 : „Au avut o ambi]ie de a reu[i, de a termina cu bine

clasa a VIII-a [i de a merge la un liceu, ceea ce s-a [i \ntamplat. {efa de promo]ie a fost de la noi din clas` [i a intrat cu

9,90 ca medie de admitere. Eu zic c` au fost ni[te copii motiva]i de \nv`]atur`”. (diriginta) „Preferau Pite[tiul cei ce

depuneau [i eforturi \n acest sens [...] e o \nc`rc`tur` financiar` pe p`rinti s` fac` naveta la Pite[ti, pierd [i o groaz` de

timp [...] Faptul c` a luat fiin]` acest liceu teoretic, „Iulia Zamfirescu” (\n Mioveni) este un avantaj pentru p`rin]ii care

n-au venituri suficiente”. (directorul)

Dintr-o genera]ie ajung la facultate aproximativ 40. Din genera]iile mai vechi ajungeau aproximativ 80 (trebuie

]inut cont de faptul c` num`rul elevilor a sc`zut \n fiecare an).

Scoala se mândre[te \n mod deosebit cu elevii care particip` la olimpiade. |n istoria recent` a [colii exist`

elevi care au câ[tigat premii [i men]iuni la olimpiadele na]ionale de matematic` [i chimie. Directorul [colii se mândre[te

cu elevii ce provin din Mioveni [i ajung s` termine [efi de promo]ie la liceele frunta[e din Pite[ti.

II.3. Impresia general` l`sat` de dot`rile [colii

{coala este mare [i are un aspect pl`cut. Mobilierul, de[i nu este nou, este \n stare bun`.

Criterii urm`rite:

l clase luminoase – da;

l mobilier – \n stare bun`;

l whiteboard – nu; doar table cu cret`;

l laborator informatic`, Internet – da, dou` laloratoare (5 calculatoare au fost furnizate de c`tre

Inspectorat, mult mai multe cumparate din banii comitetului de p`rin]i, aproximativ 20, iar cel de-al

doilea laborator de informatic` a fost dotat prin Programul AL);

l alte laboratoare, material didactic – fizic`, chimie, biologie, material didactic suficient;


183

l sal` de sport – da;

l teren de sport – da;

l curte a [colii – da;

l grup sanitar \n interiorul [colii – da;

l starea cancelariei – bun`;

l nr. de volume din bibliotec` – 12.000 de volume \n stare bun`.

Elevii claselor a IX-a intervieva]i sunt mai mul]umi]i de condi]iile de studiu [i dotarile din Liceul „Iulia

Zamfirescu”, unde studiaz` \n prezent.

Prin colaborarea Consiliului Local Mioveni [i a Prim`riei, [coala este dotat` cu un grup de microcentrale care

\i asigur` independen]a energetic`. Din anul 2007, [coala beneficiaz`, tot cu ajutorul autorit`]ilor locale de sistem

modern de supraveghere video. Primarul a investit \n toate [colile din Mioveni [i a organizat programe de igienizare [i

dotare.

II.4. Problemele cu care se confrunt` [coala

Principalele probleme ale [colii (\n opinia) cadrelor didactice se concretizeaz` \n:

- Probleme ce ]in de disciplina elevilor (agresivitatea elevilor, refuzul de a purta uniforma) „Trebuie

schimbat` atitudinea fa]` de elevi. Nu trebuie s`-i vedem pe copii ca pe ni[te mici sclavi care trebuie

s` stea \n banc` [i s` asculte ce-i spun eu cu orice pre], adic` ̀ la n-are dreptul s` comenteze”. (diriginta)

- Sc`derea popula]iei [colare \n zon`, ceea ce implic` problema unor posturi ce se vor desfiin]a [i

problema unor profesori ce vor r`mâne f`r` loc de munc`.

- Materia foarte \nc`rcat`

- Lipsa unor resurse pentru \nv`]area metodelor alternative de predare.

|n opinia dirigintei fostei clase a VIII-a, problemele de disciplin` pot fi mai u[or \n]elese dac` ne raport`m la

cauzele care declan[eaz` fenomenul, cauze ce ]in de specificul societ`]ii \n care trìm [i care \[i pune amprenta asupra

personalit`]ii [i comportamentului copiilor: „Toat` lumea spune c` acum 20 de ani elevii erau mai cumin]i. ~sta-i un

slogan. <Acum sunt zv`pìa]i, agita]i...> S-au schimbat [i vremurile. {i ei se adapteaz` la vremurile pe care le trìm.

Acum au alte op]iuni, alte perspective, alte atrac]ii. [...] Trebuie s`-i \n]elegem a[a cum sunt ei [i s`-i accept`m. [...]dar da, sunt diferi]i copiii pentru c` sunt vremurile diferite”. (diriginta)

Directorul completeaz` imaginea, identificând [i el propira-i list` de probleme ale [colii:

- Unii din colegii titulari pleac` s` lucreze \n alte domenii mai bine pl`tite, locul lor este luat de suplinitori,

iar calitatea \nv`]`mântului scade.

- Este total gre[it faptul c` nu mai exist` examen de admitere la liceu.

- Disciplina elevilor: influen]ele societ`]ii, familiei, ale str`zii, mass-mediei sunt mult mai puternice decât

influen]ele [colii. „{coala nu are al`turi decât familia, [i \ntr-o propor]ie foarte mic` pentru c` p`rin]ii

sunt ocupa]i, au câte 2 slujbe, ca s` fac` fa]` nevoilor. Timpul alocat copiilor este infim [i atunci [coala

r`mâne prima care s` influen]eze, dar e dificil”.

Elevii definesc altfel problemele cu care se confrunt`: „La liceu e destul de bine, dar nu prea, e mult prea greu,

ar trebui s` scrie c` e pu[c`rie `sta, nu e liceu. Ne \nchid por]ile”. „Profesorii cer prea mult de la noi”.

Elevii de la „Iulia Zamfirescu” sunt foarte critici cu privire la sistemul de \nv`]`mânt din România. |n opinia

lor, vina este atât a Ministerului, cât [i a profesorilor, a p`rin]ilor [i nu \n ultimul rând, a elevilor. „Educa]ia e bun`, dar

\n România nu prea [...] profesorii vor mereu mai mul]i bani [i noi suntem mereu prin[i la mijloc. [...] Nu vin a[a de

motiva]i s` vin` s` predea”.


184

III. ASPIRA}IILE {I A{TEPT~RILE DE LA EDUCA}IE

III.1. Absolven]ii de clasa a VIII-a

Trei din cei patru liceeni intervieva]i nu au vrut s` ajung` la Liceul „Iulia Zamfirescu”, ci vroiau s` mearg` la

Pite[ti, dar nu le-au dat p`rin]ii voie.

|n continuare, to]i elevii intervieva]i ar dori s` mearg` la facultate. Printre facult`]ile vizate se num`r`

Psihologie, Inginerie auto [i Medicin`. Elevii vor s` \[i continue studiile la Pite[ti sau Craiova.

III.2. Cum \[i imagineaz` via]a lor elevii intervieva]i?

Elevii ce au continuat studiile se v`d intra]i la facultate, fie la Pite[ti, fie la Craiova, [i consider` c`, pentru a

ajunge acolo unde \[i doresc, este nevoie s` treac` de pragul bacalaureatului, s` \nve]e [i s` fie ambi]io[i.

Elevii ce au \ntrerupt educa]ia au o imagine mai \nce]o[at` despre viitor: „Nu m` mai gândesc deloc (la

viitor)...”

P`rin]ii elevilor care au abandonat [coala prezint` a[tept`ri relativ modeste pentru viitorul copiilor lor:

„Muncitor, om de rând. Muncitor, ca orice om [...] Visurile mele erau, când erau ei mici, s` ias` oameni mari, nu ca

mine, s` muncesc...”

III.3.|ncrederea \n educa]ie a celor intervieva]i. Cât de important` este [coala pentru reu[ita \n via]`?

To]i cei intervieva]i afirm` importan]a educa]iei pentru reu[ita \n via]`. Atât elevii, cât [i profesorii sunt

con[tien]i de hibele sistemului educa]ional din ]ar`. La nivel conceptual, educa]ia este un lucru benefic \n opinia tuturor.

|ns` felul \n care este ea aplicat` este deficitar. Diriginta consider` c` metodele de predare sunt \nvechite, c` atitudinea

fa]` de elevi este gre[it`; directorul [colii este de p`rere c` legile \nv`]`mântului sunt prost gândite, iar elevii sunt

ne\ncrez`tori \n sistemul educa]ional, simt c` aten]ia care ar trebui s` li se acorde \n procesul \nv`]`mântului este

lacunar` atât din partea p`rin]ilor, cât mai ales din partea profesorilor.

Directorul [colii consider` c` elevii din ziua de ast`zi nu mai au modele la care s` se raporteze, sau, \n orice

caz, modelele lor sunt gre[ite pentru c` intr` \n sfera persoanelor de tipul lui G. Becali sau Monica Columbeanu.

Gre[elile \ns` pornesc de undeva, de sus, sunt gre[eli ale sistemului educa]ional. Copiii au ca modele mini[tri ai educa]iei

ce nu [tiu câte stele are steagul UE.

De asemenea, elevii trateaz` [coala cu mult mai mult` superficialitate. Referatele pe care ace[tia le descarc`

de pe Internet sunt un bun exemplu \n acest sens, câteodat` le aduc la cursuri f`r` m`car s` le verifice dac` sunt scrise

corect. „Cei mai mul]i sunt nemotiva]i. Nu-i pasioneaz`, nu-i intereseaz` pentru c` avem programe \nc`rcate, materie

mult`, suntem tributari metodelor (\nvechite) [i atunci nu prea sunt atractive lec]iile [...] Toat` lumea discut` problemele

astea, dar nimeni nu face nimic”. (diriginta)


185

IV. PROBLEMA ABANDONULUI

IV.1. Prezentarea cazurilor de abandon [colar

(1)V. (bìat) [i A. (fat`) sunt doi fra]i care au abandonat [coala anul trecut. Provin dintr-o familie

dezorganizat`, mama este divor]at` de tat`l copiilor, dar continu` s` locuiasc` to]i \n acela[i apartament.

Mama lor consider` c` scandalurile pe care le avea cu so]ul, violen]a [i alcoolismul acestuia, au afectat

psihicul copiilor: „El venea la 1-2 noaptea, ne lua la omor din pat”. Copiii au fost diagnostica]i de c`tre

psihologul pe care l-au consultat la Pite[ti cu un nivel de inteligen]` sc`zut, dar nu \ndeajuns de sc`zut

pentru a li se \ntocmi dosare de handicap. V. are 15 ani [i ar fi trebuit s` fie \n clasa a IX-a (este a

VI-a), iar sora lui are 14 ani [i ar fi trebuit s` fie clasa a VIII-a (este a V-a). Dosarele celor doi fra]i nu

au fost retrase \n mod oficial de la [coal`, ei \nc` figureaz` \n catalog, doar c` A. nu a mai venit la

cursuri din semestrul I al anului trecut, iar V. din semestrul al II-lea. Ambii au r`mas repeten]i anul

[colar trecut din cauza num`rului mare de absen]e nemotivate [i pentru ca nu aveau destule note s` \[i

\ncheie situa]ia. |n acest an [colar ei au fost repartiza]i la alte clase, dar nu s-au prezentat la [coal` nici

m`car o dat`. Copiii au fost muta]i de la o [coal` la alta pe parcursul studiilor. „I-am mutat \n toate

[colile aici: i-am avut la [coala veche de aicea, i-am avut \n partea cealalt` la Liviu Rebreanu, i-am avut

pe la Stâlpeni, de acolo l-am adus aici, deci numai a[a... S`-i schimb, s` vedem...” (mama)

(2)O fat` ce venea de la casa de copii (pentru c` p`rintii sì naturali au solicitat s` fie institu]ionalizat`,

din cauza situa]iei financiare precare), ar fi trebuit s` fie a VIII-a. Fata a abandonat [coala pentru c` a

ramas \ns`rcinat` [i a n`scut. Momentan fata este \n satul C`ld`raru.

(3)Un baiat, provenind tot dintr-o locuin]` social` a abandonat [coala când era \n clasa a VII-a. Cadrele

didactice nu [tiu unde locuie[te momentan, nici cu ce se ocup`.

IV.2. Ce fac acum cei care au abandonat?

Conform spuselor dirigintei, elevii care abandoneaz` ajung delincven]i, nu au nici un viitor. Cu toate acestea,

exist` [i excep]ii: „am avut cu ani \n urm` un elev, nu abandon efectiv (a renun]at dup` ce a absolvit clasa a VIII-a).

Tr`geam de el s` vin` la [coal`, cu suta de absen]e. [...] [i tot timpul m` \ntrebam, Dumnezeule, ce-o s` se aleag` de

asta? {i pân` la urm` am v`zut c`-[i g`sise loc de munc` [...] [i-a reg`sit drumul normal”. (diriginta)

Referindu-ne la cazurile studiate, unul dintre elevii ce au abandonat (V., din primul exemplu), spune: „Via]`

plictisitoare, câteodat` nu am ce face”. „{i nu te gânde[ti s` te \ntorci?” „Câteodat` da, câteodat` nu... când m` gândesc

la teste... nu”. „Pot s` stau (la [coal`) o or`, dou`, dup` aia nu mai rezist, tre’ s` stau o zi, trei acas`”.

Mama lui V. [i A. nu [tie foarte bine cu ce se ocup` cei doi atunci când ea este la serviciu. Exist` calculator

\n cas`, dar momentan este stricat. Copiii nu au internet acas`, mama a preferat s` nu le dea acces liber de teama

modului \n care ar putea fi folosit Internetul. Totu[i, V. poate fi g`sit mai mereu \n sala de Internet din ora[, dup` cum

el \nsu[i o spune: „Merge la munc`, [i de multe ori n-am [tiut”. Lucra cu ziua la o livad`, contribuia cu bani \n cas`.

„Acuma e prea mic s` mearg` la munc`, el a[a ar vrea, e muncitor, e s`ritor, dar e copil \nc`”. (mama)

A. st` acas`, se uit` la televizor. Uneori mai iese cu prietenele ei, dar din cauza firii sale dificile, se ceart`

mereu cu ele [i rup leg`tura pentru o s`pt`mân`, dou`. Fosta ei dirigint` spune c` o vede mereu pe strad` \mpreun`

cu cele dou` prietene ale sale, alergând de colo-colo. Nu salut` pe nimeni [i nu manifest` respect fa]` de cadrele

didactice. „Stau la televizor. Andreea mai iese pe afar`, dar nu comunic`, cu to]i se ceart`... [i s-o las singur`, s` stea

singur` \n camer`”. „A. e foarte rea, e jignitoare, d`râm` c` nu-i place casa, c` nu i-am f`cut o cas` mai mare [...]Odat` m-a pus s`-mi dau cerceii jos, i-a b`gat la amanet [i [i-a luat pantaloni. Dac` acum vrea ceva, eu acum trebuie

s` fac”. (mama)


186

IV.3. Profilul elevilor care au abandonat [coala

V. [i A.

Familie de provenien]`:

l num`r fra]i – 2

l educa]ia p`rin]ilor – mama a absolvit 12 clase

l venituri – familia este sus]inut` de salariul de 600 de lei al mamei. So]ul nu pl`te[te pensie alimentar`

copiilor [i nu contribuie \n nici un fel la cheltuielile gospod`riei pe care o \mparte cu familia sa. „Eu stau

cu copiii mei \n dormitor, el st` \n sufragerie, cu toate c` sp`l, \i fac mâncare tot eu, doar c` nu se mai

ia de noi, vine, se culc`, ne las` \n pace. |nainte luam b`taie, c` altfel mai suportam, mai st`team, ne

luam omor, m-a luat salvarea”. (mama)

l ocupa]ii – ambii p`rin]i lucreaz`

l locuin]` – apartament cu dou` camere

l etnie – român`

l una din surse ne-a spus c` A. ar fi fost violat` de c`tre tat`l sù. Nici mama, nici fratele nu au men]ionat

acest aspect.

Performan]` [colar`:

Diriginta copiilor care au abandonat sus]ine c` elevii nu \nv`]au deloc. Directorul \i nume[te „spectatori la

orele de curs”. Ambii au r`mas repeten]i din cauza num`rului mare de absen]e dobândite [i din cauza neimplic`rii \n

activit`]ile [colare. Fosta lor dirigint` sus]ine c` elevii [tiau literele alfabetului, dar c` nu aveau cursivitate \n scriere [i

vorbire. Cu toate acestea, ea nu consider` ca s-ar fi potrivit mai bine la o [coal` special`.

Atitudinea fa]` de educa]ie:

V. pare indiferent. Sus]ine c` e bine s` faci [coal`, dar nu ar vrea s` se \ntoarc`. Este speriat de teste, de

examene, de atitudinea colegilor fa]` de el.

IV.4. Motive invocate pentru abandon

Cadrele didactice identific` urm`toarele cauze ale abandonului:

1) Situa]ii familiale deosebite (abuzuri, violen]`, alcoolism)

2) Problema situa]iei financiare modeste nu este una real`: „Sunt [i copii care provin din familii cu venituri

nu foarte generoase, chiar restrânse [i vin la [coal`. {i eu am \n clas` chiar \n momentul `sta. Este

serios, curat, \ngrijit, vine la [coal`”.

3) Modul deficitar \n care li s-au inoculat copiilor ni[te no]iuni despre educatie: ce \nseamn` [coala? De

ce trebuie s` \nve]i? Cât trebuie s` \nve]i? „Nu po]i s` faci mare lucru cu [coala, dar f`r` [coal` nu po]i

s` faci nimic”.

4) Copiii \ncep s` chiuleasc`, familia nu poate s` \i controleze [i apoi se constat` c` nu mai e nimic de f`cut.

5) Programul prelungit de lucru al p`rin]ilor.

Dac` elevul revine la [coal` dup` ce a abandonat: „eu sunt `la cu pata deasupra capului c` am chiulit, se

simte prost... sau deja a prins gustul unei lenevii”. (diriginta)

P`rin]ii au o perspectiv` diferit`: „Deci nu mai vor. Dac` nu-mi d`deam interesul, nu-i mai ]ineam atâ]ia ani,

totu[i au fost bani cheltui]i [i `[tia... Au zis nu, <deci ori fugim de acas`, \n]elegi c` nu ne mai ducem [i gata> [...] Eu

plecam la munc`, ei ziceau c` pleac` la [coal`, primeam telefon c` n-au fost la [coal`”. (mama lui V. [i A.)


187

l „E ca orice [coal`. La început eram încântat... pe urm` am început s` m` las”.

l „Ce reprezint` [coala?”„Profesori, teme, teste, ahh!”.

l „E important s` mergi la [coal`?” „Pì da, pentru servici, pentru carnet”.

Pân` \n clasa a IV-a, \i aducea mama la [coal`, avea mai mult timp liber pentru c` nu lucra. Din momentul

\n care mama [i-a luat un serviciu solicitant, copiii au \nceput s` lipseasc` sistematic. Când erau copiii la [coala „Liviu

Rebreanu” din localitate, mama lor [i-a pierdut serviciul pentru c` venea cu fata la [coal` [i st`tea cu ei la toate orele,

ca s` nu plece.

Elevii prezint` alte puncte de vedere. V. sus]ine c` a renun]at la cursuri pentru c` a fost \ndemnat de sora sa.

Punctul sù de vedere este sus]inut [i de profesori. |ntâi, cei doi fra]i au absentat foarte mult, profesorii nu au putut s`

le \ncheie situa]ia, apoi ei au renun]at de tot. Motivele sale ]in \n primul rând de slaba sa voin]`: „Dar a[a sunt eu, când

zic c` fac ceva, dup` aia dau \napoi, când fac ceva, dup` aia gre[esc [i tot a[a”. |n cel de-al doilea rând, nu \i place [coala,

nu \i place s` \nve]e [i nici s` fac` teme. Ultimul sù motiv, dar la fel de puternic, este atitudinea clasei fa]` de el, are

impresia c` restul colegilor \l privesc cu superioritate.

IV.5.Motive pentru a merge mai departe (conform absolven]ilor clasei a VIII-a ce au continuat educa]ia)

Cei mai multi dintre absolven]ii intervieva]i nu au reu[it s` intre la liceul unde [i-au dorit, chiar dac` ei sus]in

c` ar fi avut [anse reale. P`rin]ii nu i-au l`sat s` p`r`seasc` Mioveniul pentru a-[i urma studiile la Pite[ti.

Ei [tiu c` educa]ia este bun` [i c` nu pot reu[i \n via]` f`r` a \nv`]a. P`rin]ii sunt cei care \i „\mping” de la

spate s` \nve]e, dar ei nu percep aceasta ca fiind un lucru rù. Am discutat cu o elev` care [i-ar fi dorit ca p`rin]ii ei s`

fie mai implica]i \n educa]ia ei: „P`rin]ii nu prea se ocup` c` sunt cu serviciile, uit` c` mai au [i copii”.

IV.6. Profilul clasei din care au abandonat copiii

Clasele \n care au fost cei doi fra]i erau foarte omogene. Nivelul claselor era destul de ridicat. A. [i V. au ajuns

la [coala „George Topârceanu” prin transfer. Ei nu au fost accepta]i de restul clasei, fiind [i mai mari ca vârst` decât

restul copiilor. Colegii au fost acuza]i de discriminare, elevii care au abandonat sus]inând c` ei reprezentau un motiv

de amuzament pentru restul clasei. Diriginta clasei afirm` \ns` c` acestea sunt „motive inventate” de cei doi fra]i.

Prietenii celor doi nu se num`r` printre colegii de clas`, sunt copii din vecin`tate sau de la fosta lor [coal`,

„Liviu Rebreanu”. Cadrele didactice povestesc despre Valentin c` este un bìat cu un caracter agresiv; a fost implicat

\n multe conflicte:

„Mai râdeau de mine... unii, nu to]i. Mai f`ceau câte-un mi[to... m` ab]ineam s` nu-i bat”.

„Te-ai b`gat vreodat` \ntr-o b`taie?”

„O dat`”.

„O dat`?”

„De mai multe ori, cu toat` clasa”. (V.)


188

{coala Nr. 15 din Pite[ti,jude]ul Arge[


Iulia Cristea

Expert local:

Emil Necu]`


l Interviuri cu diver[i actori locali, observa]ii proprii, informa]ii publice listate pe site-ul primariei ora[ului, datestatistice raportate de INS si de MEC, prin unit`]ile [colare studiate, au fost utilizate pentru descrierea generalà contextului social [i educa]ional.

l Ele completeaz` informa]iile rezultate din interviurile aprofundate listate \n continuare:m Interviu cu directorul [colii;m Interviu cu diriginta clasa a VIII-a (anul [colar precedent);m Interviu de grup cu elevi de clasa a VIII-a (anul [colar precedent).

Au existat trei cazuri recente de abandon [colar la {coala Nr.15. Doi dintre copiii care au abandonat au plecat\mpreun` cu p`rin]ii lor \n strìn`tate, iar cel de-al treilea nu a putut fi localizat de c`tre persoanele implicate \n acest proiect.Am reu[it s` reconstituim povestea sa din m`rturiile celor ce l-au cunoscut sau au auzit de cazul sù.


Pite[tiul a fost atestat documentar la 20 mai 1388, printr-un act al domnitorului Mircea cel B`trân. El s-a

dezvoltat ca ora[ul-târg, predominante fiind sectoarele comercial, me[te[ug`resc [i agricol.

Municipiul Pite[ti, re[edin]` a jude]ului Arge[, este situat \n partea de centru-sud a României la 120 de km

de capital`. Suprafa]a municipiului Pite[ti este de 4.073 ha (m`surat` \n anul 2003). Populatia municipiului Pite[ti era

\n 2006 de 170.217 locuitori.

Tabelul 1. Evolu]ia popula]iei municipiului Pite[ti

Datele au fost extrase din fi[a localit`]ii, oferit` de Direc]ia Jude]ean` de Statistic` Arge[ \n iunie 2008.

Pite[tenii sunt angaja]i \n principal \n industria constructoare de ma[ini, SC Automobile Dacia SA fiind

principalul angajator. Industria este dezvoltat` [i pe alte subramuri: chimie [i petrochimie (marii angajatori din aceast`

subramur` fiind ARPECHIM a SNP PETROM.), industria metalurgic` [i a construc]iilor metalice, industria textil`,

industria de prelucrare a lemnului, industria alimentar` [i construc]ii.

Tabelul 2. Structura agen]ilor economici din Pite[ti pe criterii de activitate

Sursa: http://www.primariapitesti.ro/portal/arges/pitesti/portal.nsf/AllByUNID/6513F6D9C0438C0FC22572EB001FD2E1?OpenDocument


{coala este amplasat` \n zona de Nord a ora[ului, \n cartierul G`vana II. |n spatele [colii se afl` o p`dure.

G`vana este un cartier de blocuri muncitore[ti. Majoritatea oamenilor din zon` lucreaz` la Uzinele Dacia [i la Arpechim,

dar [i la IMM-uri cu profil industrial. Zona este compus` din indivizi cu un nivel mediu de educa]ie. Nivelul de trai al

cartierului este unul mediu, ca [i \n restul ora[ului. Structura etnic` a zonei nu se diferen]iaz` cu mult de structura

etnic` a Pite[tiului, cu popula]ie majoritar român`.


190

Activitate Num`r societ`]i |n func]iune

Comer] 5.986 4.950

Industrie 1.358 1.111

Servicii 5.872 5.449

Agricultur` 158 133

Construc]ii 668 613

Total 14052 12.266

Indicator 2003 2004 2005 2006

Popula]ia total` – la 1.VII (stabil`) 173739 171498 171071 170217

Popula]ia la 1.VII - femei 90046 89068 89034 88723

Popula]ia cu domiciliul \n localitate la 1.VII 173100 171531 170511 169980

Stabiliri de domiciliu \n localitate 2090 1771 1641 2294

Plec`ri cu domiciliul din localitate 3361 3815 2760 3230

Figura 75. Localizarea [colii pe harta ora[ului



{coala a fost \nfiin]at` \n 1977. La vremea aceea \n zon` existau doar dou` [coli, iar {coala nr. 15 func]iona

cu un num`r mare de elevi. La un moment dat [coala a avut 3000 de elevi care \nv`]au \n trei schimburi. Dup` 1990,

a mai fost dat` \n folosin]` o nou` [coal` \n cartier, iar num`rul elevilor de la {coala nr. 15 s-a diminuat. Momentan \n

[coal` se \nva]` \n dou` schimburi.

{coala nr. 15 are un efectiv de 556 de elevi, 13 clase primare [i 10 clase la \nv`]`mântul gimnazial. |n plus,

[coala g`zduie[te 151 de pre[colari, 5 grupe de gr`dini]`.

{coala este amplasat` \n zona de Nord a ora[ului, \n cartierul Gavana II. Dup` cum afirm` [i directoarea, „este

o [coala de cartier, un cartier muncitoresc, unde majoritatea p`rin]ilor sunt muncitori. Mai pu]ini sunt cu studii

superioare. [...] Clasele sunt omogene [...] la nivel mediu, pot spune. Sunt [i copii cu posibilit`]i de[i provin din p`rin]i

mode[ti, copii dornici s` \nve]e, care s-au afirmat [i care au mers la licee foarte bune, chiar avem cazuri din familii

dezorganizate când copiii au fost [efi de promo]ie”. (directorul)

{COALA NR. 15 DIN PITE{TI, JUDE}UL ARGE{

191

II.2. Impresia general` l`sat` de [coal`

{coala este una obi[nuit`, o cl`dire destul de mare, dar cu aspectul unei [coli de cartier. Construc]ia nu se

eviden]iaz` cu nimic \n mod deosebit. Holurile sunt gri, dar s`lile de clas` sunt \nc`p`toare [i luminoase. Spa]iul destinat

gr`dini]ei arat` mai prietenos decât restul [colii.

Figura 76. Elevii ciclului primar \n recrea]ie

Criterii urm`rite:


l mobilier – \n stare bun`;

l whiteboard – nu;

l laboratoare, material didactic – cabinet de român`, matematic`, informatic` (calculatoare, Internet),

cabinet de geografie, cabinet metodic al \nv`]`torilor, psihopedagogic, de istorie, de limba englez`;

l sal` de sport – este impropriu denumit` sal` de sport deoarece este de dimensiunea unei sali de clas`;




l starea cancelariei – bun`;

l nr. de volume din bibliotec`, vechimea acestora – 14.000 de volume, [i vechi [i noi, ultimele volume

provenind din fonduri de la Guvern destinate \mbun`t`]irii fondului de carte din [coli.

Elevii sus]in c` liceele unde sunt \n prezent le sunt oferite mai multe facilit`]i din punct de vedere al dot`rii

s`lilor de clas`, laboratoarelor [i s`lilor de internet. Cu excep]ia unei eleve care \nva]` acum la Liceul Economic [i c`reia

„\i cade tavanul \n cap” la [coal`, to]i sunt mai mul]umi]i de condi]iile de la liceu decât de cele din [coala general`.

Principalele atrac]ii sunt dotarea complet` a laboratoarelor [i s`lile de sport mult mai mari.


192


Principalele probleme ale [colii (\n opinia) directorului sunt listate mai jos:

- {coala nu are o sal` de sport adev`rat`, ci o \nc`pere de m`rimea unei s`li de clas`. Pe timpul iernii,

elevii nu \[i pot desf`[ura \n mod adecvat orele sportive. |n plus, nu exist` posibilitatea ca dou` clase

s` participe simultan la ora de sport.

- Directoarea dore[te ca \n fiecare clas` s` existe cel pu]in un calculator [i un video-proiector.

- Ar fi nevoie de \nfiin]area unui afterschool ([coal` dup` [coal`): „Ar fi nevoie de un spa]iu, pentru c`

trebuie [i sal` de mese... {i profesorii trebuie pl`ti]i [...] P`rin]ii nu au timp [i acicea ne confrunt`m cu

foarte mari probleme, ei pleac` diminea]a, vin seara, ei nu au timp... Se vede copilul nesupravegheat,

ei stau pe afar`, sunt copii care nu pun absolut deloc mâna pe carte. Vin la [coal` de multe ori cu c`r]ile

pe care le-au avut \n ziua precedent`”. (directorul)

Elevii, la rândul lor spun c` ar trebui s` existe o comunicare mai bun` \ntre elevi [i profesori. Ar trebui s` se

desfiin]eze uniforma obligatorie.

Diriginta intervievat` este nemul]umit` de rela]ia [colii cu p`rin]ii elevilor. Ea nu consider` c` [coala ar avea

vreo problem`, ci p`rin]ii nu \[i aloc` timp suficient pentru a se implica mai mult \n via]a copiilor. De aici deriv`

problemele de atitudine [i de comportament ale elevilor, care devin \n mod implicit problemele [colii.

Rela]ia [colii cu Prim`ria [i Consiliul Local este foarte bun`. |n ultimii ani [coala a primit mul]i bani, din care

a reu[it s` deschid` gr`dini]a. De asemeni, tot din fondurile primite de la Primarie, s-a renovat parterul [colii.

Directoarea este foarte mul]umit` de rela]ia cu autorit`]ile locale, dar mai pu]in de implicarea p`rin]ilor \n via]a [colii.

Cei mai angaja]i \n problemele [colii sunt p`rin]ii pre[colarilor, care sus]in financiar institu]ia prin sponsoriz`ri.

II.4. Unde continu` studiile absolven]ii cls. a VIII-a?

Dup` \ncheierea clasei a VIII-a, 70% merg la licee, restul la [coala profesional` (licee tehnologice). „To]i au

fost cuprin[i \ntr-un ciclu superior. Deci nu a r`mas nici un copil necuprins, cu excep]ia celor dou` cazuri pe care le-

am avut anul trecut, care au abandonat, de fapt au abandonat acum doi ani [...] exact \n clasa a VIII-a au abandonat”.

(directorul)

To]i fo[ii elevi ai dirigintei cu care am discutat au continuat studiile, cei mai mul]i la licee foarte bune,

consider` diriginta. „Unde vroiau s` ajung` au [i ajuns, la liceele respective”. (diriginta) Dintr-o clas` cu un efectiv de

23 de elevi, 18-19 au mers la licee teoretice, restul la licee cu profil industrial. |n genera]iile trecute existau mai mul]i

elevi care s` urmeze cursurile [colilor de arte [i meserii. Noile genera]ii de elevi se orienteaz` mai mult spre liceele

teoretice.

Directoarea [colii afirm` c` exist` clase unde aproximativ 80% dintre elevi ajung la facultate, dar exist` [i

clase care dau facult`]ilor mai pu]ini studen]i. „Copiii buni, copiii care sunt interesa]i de [coal`, fac [i o facultate. Fa]`

de acum 5-6 ani merg mai mul]i. Probabil c` s-a [i intrat mai u[or la facultate fa]` de acum câ]iva ani când intrau \n

urma unui examen. Acuma au intrat pe unde au avut locuri”. (directorul)

Diriginta este foarte \ncântat` de fosta ei clas`. M`rturise[te c` la \nceput era o clas` eterogen`, dar spre

finalul clasei a VIII-a „au str`lucit”, media cea mai mic` fiind de 8,42 la sfâr[itul anului [colar. „Din genera]iile celelalte,

trei sferturi au urmat facultatea... \n Pite[ti. Mul]i [i-au g`sit de lucru, cel`lalt sfert, [i-au g`sit de lucru \n strìn`tate”.

(diriginta)


193

l „{colii în mod deosebit cred c` îi lipse[te colaborarea cu p`rin]ii. Îi lipse[te [colii, nu [coala are deficien]e în

colaborare”. (diriginta)

l „(Din problemele emo]ionale ale copiilor) deriv` [i deregl`ri de comportament, pentru c` ne[tiind s` socializeze

într-un grup de colegi, atunci ei î[i aplic` propriile lor metode de a aborda discu]ia [i de multe ori acestea nu sunt

chiar amicale”. (diriginta)

Copiii cu care [coala se mândre[te sunt cei ce particip` la concursuri [i olimpiade [colare. Din câte au povestit

directorul [i diriginta fostei clase a VIII-a, destui elevi ai {colii Nr. 15 ajung premian]i la olimpiade, mai ales \n fazele

jude]ene. „Avem copii cu care ne mândrim, avem. Am avut [i la olimpiada na]ional` de chimie \n 2003- 2004 un elev

care a luat locul 7 pe ]ar`. Avem la olimpiad` la fazele jude]ene copii premian]i, la concursuri de matematic`. La cei de

clasa a IV-a chiar am luat... numai anul trecut s-au luat trei premii intâi la olimpiada de matematic` ” (directorul)

„Avem elevi care au luat chiar locul II la olimpiada jude]ean`”. (diriginta)

Copiii care au avut performan]e proveneau din familii \n care p`rin]ii erau implica]i \n via]a elevului, iar elevul

era mult mai bine supravegheat. |n plus, elevii premian]i au con[tientizat rolul pe care [coala \l are \n via]a lor [i „au

reu[it pe propriile lor puteri”.

III. ASPIRA}IILE {I A{TEPT~RILE ELEVILOR DE LA EDUCA}IE

III.1. Cât` [coal` \[i doresc s` fac` absolven]ii de clasa a VIII-a?

Diriginta consider` c`, la nivelul aspira]iilor [i inten]iilor de viitor, fo[tii ei elevi nu se \ndep`rteaz` de tendin]a

general` a copiilor de vârsta lor, majoritatea dorind s` devin` avoca]i, medici, profesori.

Trei dintre elevii de clasa a IX-a intervieva]i au ajuns la liceul „Zinca Golescu”, o eleva la liceul „Br`tianu”,

iar cealalt` elev` la „Liceul Economic”, toate \n Pite[ti. To]i au ajuns la liceul unde [i-au dorit.

Elevii clasei a IX-a care au fost intervieva]i vor s` continue studiile la facultate, la ASE, Drept si Medicin`

(Cardiologie, Stomatologie). Mul]i s-au gândit chiar s` fac` dou` facult`]i; o parte din ei \[i doresc s` lucreze \nc` din

timpul studiilor universitare.

Elevii par destul de maturi [i \[i doresc independen]` financiar` cât mai curând. O singur` elev` pare c` nu

se poate desp`r]i de familie, nici m`car cu gândul, ea se imagineaz` peste [apte ani „la mama [i la tata acas`”.

III.2. Diferen]e \ntre [coala general` [i liceu

Din câte spun elevii, totul e diferit la liceu fa]` de [coala general`, „profesorii sunt mai cumin]i”, modul de

predare e diferit, e „mai calm”. Patru din cinci elevi au afirmat c` le place mai mult la liceu decât la [coala general`.

Eleva care reprezint` excep]ia \n cazul de fa]` consider` c` la [coala general` profesorii erau mai \ng`duitori [i mai

toleran]i decât sunt la liceu.

|n zon`, se folose[te sintagma „profesor cuminte”, venind din partea elevilor. Am cerut elevilor de clasa a IX-a

o defini]ie a profesorului cuminte: „Care nu este exigent, nu ]ip`, care, dac` nu [tii, nu \]i pune 2, \]i pun doar dat`...”

Elevii par c` s-au integrat foarte bine \n noile clase de la liceu, [i-au f`cut deja prieteni, cu care \[i petrec [i o

mare parte din timpul lor liber. „Suntem mai uni]i, adic` foarte uni]i, c` \n general` nu eram deloc. Dac` e s` plec`m

de la or`, plec`m to]i”. „Colegii sunt de treab`, dar se roag` de unii copii s` plece chiar dac` ei nu vor [...] Da, eu sunt

din cei care vor s` r`mân`. [...] Nu vreau s` am nota sc`zut` la purtare din cauza unor absen]e”.

Comparativ cu fo[tii colegi din general`, colectivele se \ncheag` mai bine atunci când exist` cooperare mai ales

\n ceea ce prive[te chiulul \n mas`. Cei ce sunt de acord s` lipseasc` de la ore sunt mai u[or accepta]i \n grup decât cei

ce prefer` s` r`mân`.

|ntreba]i care este cel mai frumos aspect care le place la liceu, elevii claselor a IX-a au r`spuns \n unanimitate:

„colegii”.


194


Elevii ce au continuat studiile se v`d intra]i la facult`]ile pe care [i le doresc, la Bucure[ti. Unii merg [i mai

departe [i se viseaz` \n propriul cabinet stomatologic sau cardiologic, dotat cu cele mai performante aparaturi. Eleva care

vrea s` dea la Drept \[i imagineaz` viitorul \ntr-un cabinet de avocatur`. Ei par c` [i-au conturat destul de bine ceea ce

vor s` fac` \n viitor, majoritatea [tiind deja ce facult`]i \[i doresc s` urmeze [i ce specializ`ri s`-[i aleag`. Profilul clasei

la care sunt acum la liceu coincide cu drumul de viitor pe care [i l-au ales: cei ce studiaz` [tiin]e ale naturii s-au orientat

spre Medicin`, cei de la [tiin]e sociale spre Drept.

III.4. |ncrederea \n educa]ie a celor intervieva]i

De[i elevii sus]in c` vin la [coal` mai mult din obliga]ie decât de dragul [colii, to]i par con[tien]i de importan]a

pe care o are educa]ia pentru reu[ita \n via]`. Ei recunosc c` sunt „\mpin[i din spate” de p`rin]i, care nu [tiu decât un

cuvânt, pe care \l repet` obsesiv: „|nva]`! |nva]`! |nva]`!” P`rerile elevilor cu privire la elementul cel mai important care

\i va ajuta s` ajung` acolo unde \[i doresc converg [i ele c`tre acela[i cuvânt magic: „\nv`]`tura”.

Atitudinea fa]` de educa]ie a elevilor \n general: \n viziunea dirigintei, copiii sunt influen]a]i \n mod negativ

de modelele pe care le ofer` societatea centrat` pe valori capitaliste [i mai pu]in pe valori culturale. De aici, elevii pornesc

cu o viziune distorsionat` asupra educa]iei, cu modele ce reprezint`, de fapt, non-valori. Vinova]i pentru aceast` situa]ie

sunt p`rin]ii, care nu \[i g`sesc timpul necesar pe care s`-l dedice copiilor.

III.5. Ce reprezint` [coala pentru elevii clasei a IX-a?

{coala este pentru ei un spa]iu de socializare, un loc unde \]i \mbog`]e[ti cuno[tin]ele, dar temele [i prezen]a

la ore este câteodat` perceput` ca fiind o povar`. |n cadrul discu]iei cu liceenii s-a format opinia general` c` elevii vin

la [coal` \n virtutea unui sentiment de obliga]ie (de teama p`rin]ilor sau a sanc]iunilor). Una dintre eleve [i-a sus]inut

punctul de vedere pân` la cap`t, pe acela c` ea chiar vrea s` \nve]e, \n timp ce colegii sì \ncercau s` o conving` de natura

motiva]iilor constrâng`toare ce o determinau, de fapt, pe aceasta s` vin` la [coal`.


195

l „E important s` mergi la [coal`, altfel am fi ni[te analfabe]i... bine, unii chiar sunt [i a[a”. (elev cls. a IX-a)

l „Dac` vrei s` ajungi ceva în via]`, chiar trebuie s` vii la [coal`”.

l „Dac` nu vii la [coal`, nu ai cultur` general`”.

l „Atitudinea elevilor fa]` de educa]ie este copiat` din mass-media. [...] Valorile lor activeaz` prin sfera mondenului.

[...] Copiii s-au schimbat de la o genera]ie la alta: pe plan intelectual au evoluat, pe planul afectivo-emo]ional, mai

pu]in, asta având în vedere deschiderea p`rin]ilor c`tre ei, sau, mai bine zis, lipsa de timp a p`rin]ilor. Se izoleaz`

\n activit`]i personale, de multe ori singuri: în fa]a televizorului, în fa]a calculatorului... [i atunci î[i creeaz` lumea

lor [i nu mai interac]ioneaz` cu ceilal]i”. (diriginta)

l „Tortura”.

l „M` duc la [coal` ca s` am de unde s` vin”.

l „Copiii se duc la [coal` mai mult din obliga]ie, nu c` vor s` înve]e”.

l „Eu m` duc la [coal` c` vreau s` înv`], nu e obliga]ie [...] [i aici îmi fac mai mul]i prieteni”.

l „({coala e locul în care) po]i s` afli mai multe lucruri noi”.


IV.1. Prezentarea cazurilor de abandon [colar din 2008

Sunt trei elevi ce au abandonat:

l F. – fat`, clasa a VIII-a

l S. – fat`, clasa a VIII-a

l A. – bìat, clasa a VII-a

„F. [i S. au r`mas repetente \n primul an, nevenind s` \[i \ncheie situa]ia la sfâr[itul anului [colar [i au plecat

din semestrul II al anului [colar 2007-2008. {i un bìat care a abandonat \n clasa a VII-a”. (director)

„Sunt foarte pu]ine cazuri, dac` ar fi un caz la genera]ie. […] De obicei cine termin` clasa a VIII-a continu`

[i la liceu”. (diriginta)


Elevele care au abandonat \n clasa a VIII-a sunt plecate \n strìn`tate. Cadrele didactice au discutat cu mama

elevului care a renun]at la studii \n clasa a VII-a. Pe atunci, bìatul se mutase la ]ar`, la bunica lui [i lucra. Mama a depus

la secretariatul [colii o declara]ie prin care \[i d`dea acordul ca fiul sù s` nu mai continue studiile, motivând dorin]a

acestuia de a munci. Din p`cate, respectiva declara]ie nu a mai fost gasit` \n arhiva secretariatului.

IV.3. Profilul elevilor care a abandoneaz` [coala

Majoritatea copiilor care abandoneaz` provin din familii dezorganizate. P`rin]ii fie sunt pleca]i din ]ar`, fie,

dac` sunt \n ]ar` [i lucreaz`, nu au timp s` \[i supravegheze copiii. Elevii care abandoneaz` sunt copii sc`pa]i de sub

controlul p`rin]ilor.

Diriginta consider` c` problemele financiare nu ar fi o piedic` \n calea educa]iei [i c` familiile nu au nevoie

de foarte mul]i bani pentru a investi \n educa]ia obligatorie. Punctul sù de vedere este \nt`rit de programul „Cornul [i

laptele” [i de bursele sociale pe care le primesc elevii din familii cu posibilit`]i sc`zute.

V. MOTIVE INVOCATE PENTRU ABANDON

Cadrele didactice identific` mai multe surse ale abandonului:

1 - familii dezorganizate „Din cauza familiei dezorganizate. Mama s-a rec`s`torit cu un alt tat`, au

probleme... Pe el l-a cam renegat tat`l actual [i a stat mai mult pe la ]ar`. Nu a vrut, efectiv nu a avrut,

am adus-o aici (pe mama), aici a spus c` efectiv nu vrea s` mai vin` la [coal`, el vrea s` munceasc`”.

(directoarea); „Din cauza familiei dezorganizate, din lipsa de timp, p`rintele care are grij` de el nu are

timpul suficient s`-l urm`reasc`”. (diriginta)

2 - plecarea din ]ar` a p`rin]ilor – \ntr-un final, copilul renun]` la [coal` [i pleac` din ]ar` \mpreun`

cu unul din p`rin]i. Astfel de cazuri provin din familii dezorganizate. P`rin]ii se despart [i unul din ei

se hot`r`[te s` plece \n alt` ]ar` s` lucreze. Cele dou` fete care au abandonat [coala \n clasa a VIII-a

sunt plecate \n strìn`tate.

3 - copiii aleg s` munceasc` – Bìatul care a abandonat studiile \n clasa a VII-a nu vrea s` se mai

\ntoarc` la [coal` deoarece lucreaz`. Pentru c` nu era dorit de tat`l sù vitreg, s-a mutat la ]ar` \mpreun`

cu bunica sa. Nu l-am putut localiza.


196

V.1. Motive pentru a merge mai departe (date de absolven]ii de a VIII-a)

O bun` parte dintre elevi vorbesc despre meritul p`rin]ilor care s-au ocupat de ei, le-au pl`tit medita]iile [i

s-au implicat activ \n activitatea lor [colar`. De[i cei mai mul]i privesc [coala ca pe o povar`, [tiu c` munca lor va fi

\ncununat` de succes la finalul drumului. Ei merg mai departe cu gândul la o carier` \mplinit` [i cu teama de a nu

dezam`gi familia care a investit \n educa]ia lor.

V.2. Cine decide \n cazurile de abandon

|n opinia dirigintei, \n cazurile de abandon, p`rin]ii sunt responsabili deoarece nu \[i g`sesc timpul necesar s`

se preocupe de copiii lor, \ns`, când se pune efectiv problema de a abandona [coala, elevii sunt cei care au ultimul

cuvânt, ei iau decizia. Fiind deja ie[iti de sub controlul p`rin]ilor, ace[tia din urm` nu mai au autoritatea s` se opun`.

„Cred c` elevul... tocmai pentru c` au sc`pat de sub observa]ia p`rin]ilor, iar ei nu-l mai pot controla”. (diriginta)


197

{coala Nr.16 din Pite[ti,jude]ul Arge[


Iulia Cristea

Expert local:

Emil Necu]`


l Interviuri cu diver[i actori locali, observa]ii proprii, informa]ii publice listate pe site-ul prim`riei ora[ului, datestatistice raportate de INS [i de MEC, prin unit`]ile [colare studiate, au fost utilizate pentru descrierea generalà contextului social [i educa]ional.

l Ele completeaz` informa]iile rezultate din interviurile aprofundate listate \n continuare:m Interviu cu directorul scolii;m Interviu cu diriginta clasei a VIII-a (anul [colar precedent);m Interviu de grup cu elevi de clasa a VIII-a (anul [colar precedent);m Interviu cu un elev care a abandonat studiile; m Interviu cu un elev care a fost transferat la programul de studii f`r` frecven]`;m Interviu cu mama elevului care a a fost transferat la programul de studii f`r` frecven]` (sora lui a

abandonat [coala din motive de s`n`tate).


I.1. Istoric, amplasare, dimensiuni, perspective de dezvoltare

Pite[tiul a fost atestat documentar la 20 mai 1388, printr-un act al domnitorului Mircea cel B`trân. El s-a

dezvoltat ca ora[ul-târg, predominante fiind sectoarele comercial, me[te[ug`resc [i agricol.

Municipiul Pite[ti, re[edin]` a jude]ului Arge[, este situat \n partea de centru-sud a României la 120 de km

de capital`. Suprafa]a municipiului Pite[ti este de 4.073 ha (m`surat` \n anul 2003). Popula]ia municipiului Pite[ti era

\n 2006 de 170.217 locuitori.

Pite[tiul este alc`tuit din cartierele Banat, Calea Bucure[ti, Central, Dacia, Eremia Grigorescu, Exerci]iu,

Craiovei, Fra]ii Gole[ti, G`vana, Negru Vod`, Popa {apc`, Prundu, R`zboieni, Teilor-M`r`[e[ti, Trivale [i Tudor

Vladimirescu. Cartierul Banat, cel \n care este amplasat` {coala Nr. 16 „I.L. Caragiale” este unul majoritar

muncitoresc, foarte mul]i oameni din zon` lucreaz` la Arpechim [i la uzinele Dacia, dar exist` si o propor]ie \nsemnat`

de intelectuali \n zon`.

Popula]ia cartierului se afl` \n jurul valorii de 11.000. Este un cartier \ngrijit, format \n mare parte de str`zi

cu blocuri. Strada Banat, cea care d` numele cartierului, este format` exclusiv din blocuri de patru etaje, construite

\nainte de Revolu]ie. Cei care locuiesc \n aceste blocuri par a avea un nivel mediu de trai, \n parc`ri vedem ma[ini de

toate felurile, cele mai multe Dacia, modele vechi [i noi. Pu]ine apartamente sunt dotate cu instala]ii de aer condi]ionat.

Cartierul este m`rginit de str`zi de case noi [i vile. Cei de aici au un nivel mai bun de trai decât cei ce locuiesc \n zona

de blocuri.

I.2. Principalele ocupa]ii si principalii angajatori

Pite[tenii sunt angaja]i \n principal \n industria constructoare de ma[ini, SC Automobile Dacia SA fiind

principalul angajator. Industria este dezvoltat` [i pe alte subramuri: chimie [i petrochimie (marii angajatori din aceast`

subramur` fiind ARPECHIM a SNP PETROM.), industria metalurgic` [i a construc]iilor metalice, industria textil`,

industria de prelucrare a lemnului, industria alimentar` [i construc]ii.



{coala este situat` \n partea de Vest a ora[ului Pite[ti, \n cartierul Banat. Deoarece Pite[tiul are o form`

alungit`, putem spune c` [coala este destul de aproape de centru.

{COALA NR.16 DIN PITE{TI, JUDE}UL ARGE{

199

Figura 77. Amplasarea {colii Nr.16 „I.L. Caragiale” (cartierul Banat)


{coala a fost construit` \n 1977. Motivul pentru care a fost construit` este num`rul mare de elevi de vârst`

[colar` din zon`. |n primii ani de func]ionare, [coala a avut 1800 de elevi ce \nv`]au \n trei schimburi.

Din 1996 pân` \n 2004, \n [coal` a func]ionat [i Liceul Sportiv, care nu a avut niciodat` o cl`dire proprie.

II.2. Unde continu` studiile absolven]ii cls. a VIII-a?

70% dintre elevii fostei clase a VIII-a cu a c`rei dirigint` am discutat au mers la licee teoretice, restul la licee

industriale. To]i au continuat studiile. Nu au existat niciodat` cazuri de abandon la clasele unde a fost dirigint`. Mai

mult, diriginta nu a auzit s` existe \n [coal` cazuri de abandon [colar. Dup` spusele sale, \n propor]ie de 90% to]i au

intrat la liceul unde au vrut, fapt sus]inut [i de opiniile elevilor intervieva]i. A avut [i copii olimpici \n clas`. Ei ajung,

de obicei, pân` la faza jude]ean`.


200

l „(Elevii de la Sportiv) aveau program diferit [i atitudine diferit` fa]` de ceilal]i copii. Ei prefer` cumva s` î[i degaje

tensiunile [i nervii acumula]i în timpul sporturilor pe care le practic` [i aveam numai nepl`ceri prin [coal`. [...]Nu po]i s` pui copii mici de clasa întâi lâng` cei mari de clasa a XII-a. S-au mutat, dar împ`r]im cu ei sala de sport:

deci, diminea]a de la 8 pân` la 16 noi avem sal` de sport [i de la 16 î[i desf`[oar` voleiul [i handbalul la noi”.

(directorul)


{coala este mare [i are un aspect pl`cut. Mobilierul, de[i nu este nou, este \n stare bun` de func]ionare. {coala

se mândre[te cu s`lile de sport.

Figura 78. Panou cu realiz`rile elevilor, situat lâng` cancelarie

Criterii urm`rite:


l mobilier – \n stare bun`, b`nci schimbate \n 1998;

l whiteboard – Tablele sunt de trei tipuri: table vechi cu cret`, table noi, din silicon, cu cret` [i table tip

whiteboard cu markere;

l laborator informatic`, Internet – Exist` laborator de informatic`: 10 calculatoare AL [i \nc` 10

calculatoare ale unei firme ce \[i desf`[oar` activitatea \n laborator [i care pl`te[te chirie [colii. {coala

a oferit spa]iul, firma a oferit calculatoarele pe care pot lucra [i elevii;

l alte laboratoare, material didactic – da, material didactic oferit de Minister;

l sal` de sport – da, prin programul „400”;




l starea cancelariei – bun`.


201

l „Am avut [i copii care au mers la licee voca]ionale, avem [i copii care fac sport de performan]` [i automat `[tia

merg la Liceul sportiv, înot`tori sau fotbali[ti”.

l „La clasa pe care am avut-o anul trecut, p`rin]ii s-au implicat foarte mult, de asta a fost [i o clasa bun`, chiar foarte

bun`”. (diriginta)

Exist` clase \n programul alternativ step-by-step. Se \nva]` de diminea]a de la 8 pân` dup`-amiaza la 16 –

mobilier nou, specific, mochet` pe jos, dou` cadre didactice care supravegheaz` elevii.

Referitor la dot`rile liceelor, elevii consider` c` sunt mult sub nivelul {colii Nr. 16, \n afara de liceul „Dimitrie

Dima”, care este proasp`t renovat. Singurele avantaje ale liceelor sunt c` au sal` de fitness [i camere de supraveghere.

{coala a fost renovat` pe exterior \n 2000. Interiorul a fost zugr`vit anul acesta cu for]e proprii. „Prim`ria ne

acord` pentru repara]ii, \n fiecare an, \n func]ie de m`rimea [colii, o anumit` sum` de bani. Anul acesta, pentru c`

suntem pe timp de criz`, s-au alocat numai 50 de milioane (de lei vechi) pentru grupurile sanitare ale elevilor. |n rest

ce pl`te[te prim`ria: lumina, caldura, gazele de la sala de sport”. (directorul)


Principalele probleme ale [colii (\n opinia):

Cadrelor didactice:

- Materie foarte stufoas`.

- Elevii sunt mai dezinteresa]i.

- „Referitor la abandonul [colar, nu prea sunt probleme. Mai sunt ei a[a, mai chiulesc o or` - dou`, dar

sunt remediabili”. (diriginta)

Elevilor:

- Cum e la liceu? Unii s-au adaptat mai repede statutului de liceeni, al]ii se acomodeaz` mai greu. E

diferit la liceu, profesorii sunt mai exigen]i, iar modul lor de predare este diferit.

- Cu vechii colegi din general` erau prieteni mai buni, \[i petreceau [i timpul liber \mpreun`. De[i situa]ia

nu este deocamdat` o problem` real`, elevii de liceu nu s-au acomodat prea bine cu noii colegi,

majoritatea sunt deocamdat` „doar colegi”.

- Elevii de la liceu sunt nemul]umi]i de pauzele foarte mici (când merg la magazin [i este coad` r`mân

pe dinafar`, c` se \nchid por]ile liceului).

- Mul]i dintre ei [i-ar dori s` se schimbe unii profesori. Un alt aspect care \i deranjeaz` este obligativitatea

echipamentului de sport, chiar dac` elevii respectivi sunt scuti]i sau nu particip` activ la orele de

educa]ie fizic`.

- I., elevul care a abandonat studiile este foarte mul]umit de [coala \n care a \nv`]at: „Ca [coal` este o

[coal` foarte bun` [...] Cu profesorii foarte bine m` \n]elegeam”. (I.)

P`rin]ilor: Mama elevilor cu situa]ii problematice \i este recunosc`toare directoarei c` a \ncercat s` rezolve

lucrurile spre binele lui G., elevul care a trecut la studii f`r` frecven]` pentru c` este nevoit s` lipseasc` de la cursuri din

cauza antrenamentelor de box. „De aia nici n-am vrut s`-l mut`m de la [coal`, de aia nici n-am vrut s`... Dânsa [i-a

dat foarte mult interesul, nu am ce s` \i zic doamnei directoare”.

Directorului: |n opinia directoarei, p`rin]ii sunt vinova]i de majoritatea problemelor [colii. Neimplicarea [i

dezinteresul p`rin]ilor, atitudinea del`s`toare [i faptul c` p`rin]ii sunt p`rtinitori cu odraslele lor conduc la probleme

de atitudine ale elevilor. Ea a argumentat \n felul urm`tor:


202

l „(Profesorii de la liceu) ne cred mai mari [i ne repro[eaz` c` scriem foarte încet”.

l „Noi suntem boboci... (Cei mari) mai râd de noi c` suntem mai mici”.


III.1. Cât` [coal` \[i doresc s` fac` absolven]ii de clasa a VIII-a?

Cinci din cei 6 elevi cu care am discutat au ajuns la liceul la care [i-au dorit: 4 dintre ei sunt la „Ion Barbu”,

unul la „Dimitrie Dima” [i o fat` la „Br`tianu”. Doi dintre elevii intervieva]i practic` sport de performan]`: volei (fata),

respectiv fotbal (bìatul).

|n continuare, nici unul dintre cei chestiona]i nu [tiu sigur cât` [coal` \[i doresc s` fac`. O singur` fat` [i-a

exprimat dorin]a de a ajunge actri]`, dar nu [tia ce facultate trebuie s` urmeze pentru aceasta. Bìatul care practic`

fotbalul [tie c` vrea o carier` \n acest domeniu, dar nu [i-ar dori s` urmeze cursurile unei facult`]i de profil, mizeaz`

mai mult pe talent. Restul sunt nehot`râ]i [i consider` c` au mult timp la dispozi]ie pentru a se decide.


Elevii ce au continuat studiile nu au reprezentarea unui plan concret de viitor. Declar` c` mai au timp s` se

gândeasc`. Totu[i, se observ` tendin]a de dependen]` fa]` de p`rin]ii lor. Singurul lor plan, dac` ar fi s` \l numim a[a,

este s` le cear` p`rin]ilor sprijinul dup` eventuala absolvire a vreunei facult`]i. Nu au \ncredere c` se vor putea realiza

prin puterile lor. Viseaz` la \mplinirea unei condi]ii financiare foarte bune, prin orice mijloace. Accentul este prea pu]in

pus pe educa]ie \n acest demers, ei se bazeaz` mai mult pe: talent, ajutorul familiei [i noroc.


203

l „Atitudinea p`rin]ilor care nu gândesc realist, ei spun: <Las` c` merge [i a[a, nu trebuie s` se oboseasc` copilul

înv`]ând, îi g`sesc eu ceva de lucru pân` la urm`. Sunt foarte mul]i care gândesc a[a>”.

l „P`rin]ii nu se implic` în activit`]ile [colii, s` participe la [edin]e... doar la copiii mici, în clasa I, a II-a, a III-a, deja

într-a IV-a se r`resc, într-a V-a se r`resc [i mai [i, pân` într-a VIII-a ajung [i sunt la [edinte 2, 3, 4. Spun c` nu

pot s` mai vin`, c` sunt ocupa]i... dar ce-a mai f`cut copilul?”

l „P`rin]ii cred mai degrab` elevul decât cred profesorul”.

l „Dac` elevul minte cu ceva, este adev`rat ce spune copilul acas`, nu ce spunem noi”. (directorul)

l „Vreau sa fiu actri]` pentru asta trebuie s` înv`], chiar foarte mult. Vreau s` merg la Facultatea de Jurnalism, nu

la Jurnalism, la Scenariu [...] ceva de genul, nu [tiu...”

l „Consider c` de la orice liceu po]i s` ajungi orice vrei”.

l „Pân` unde vre]i s` ajunge]i cu studiile?” „Pân` la sfâr[it... master, facultate [i mai departe”.

l „Dac` se poate, facultate. N-a[ vrea s` urmez ceva, a vrea s` m` duc cu fotbalul. [...] A[ vrea la o facultate, dar

nu s` urmez o cale sau o meserie [...] Am timp s` m` gândesc, nu [tiu”.

l „Cred c` facultate...” „În ce domeniu ]i-ar pl`cea?” „Nu [tiu”.

l „O cas` mare, cu bani mul]i”.

l „Trebuie s` înv`]`m [i dup` aceea primim sprijinul p`rin]ilor. Dac` avem nevoie de bani, ne pot sprijini”.

l „S` v` începe]i o afacere?” „Da, da. Nu au cum s` refuze, în nici un caz”.

l „Eu pe calea fotbalului, am nevoie doar de talent”.

l „În primul rând s` reu[im s` facem o facultate bun` [i apoi sprijinul p`rin]ilor”. „Dar nu v` gândi]i s` v` angaja]i

voi, dup` facultate?” „Da, dar e mai greu...”

l „Sau s` g`sim unu’ cu bani”.

Cei ce au \ntrerupt educa]ia declar`: „Pe o parte, f`r` [coal`, nu-l v`d bine (viitorul), dar [i pe partea cealalt`,

cred c` voi avea o [ans`, nu s` ajung un om mare, s` fiu director sau cine [tie, nu, dar o s` ajung un om normal, care o

s` am la un moment dat [i o familie a mea, o s` am [i o cas` a mea [i o s` am o via]`, un trai normal, s`-mi cresc copiii

[...] dac` o s` am copii, o s` trebuiasc` s` am mult mai mult` grij` de ei decât au avut ai mei de mine. Dac` faci un copil

[i \]i ba]i joc de el, mai bine nu-l mai faci. A[a c`, copilul meu vreau s` aibe de toate când e mic, vreau s` se duc` la o

[coal`, vreau s` ajung` cineva \n via]`”. (I.)

Mama celor doi fra]i cu probleme legate de abandon (G., care a trecut la f`r` frecven]` [i sora sa, care a

abandonat [coala din motive de s`n`tate), \[i dore[te ca G. s` termine clasa a VIII-a [i apoi, sper` ea, s` fac` 12 clase.

Cât despre fiica sa, nu are mari speran]e de viitor pentru c`, din cauza st`rii ei grave de s`n`tate, aceasta s-ar putea stinge

din via]` \n orice moment. „Ea n-o duce foarte mult, deci la un moment dat o s` trecem prin necazuri”. „Pe viitor \l

vede]i f`când box (pe G.)?” „Nu [tim deocamdat`, s` sper`m... deci trebuie s` fac` ceva \n via]`, s` fie spre binele lui,

so]ul a fost cu ideea”. (mama)


Pentru p`rin]i, [coala este foarte important`. Mama intervievat` \[i dore[te ca G. s` termine o form` de

\nv`]`mânt. Ea sus]ine c` G. nu absenteaz` nemotivat, chiar dac` directoarea este de alt` p`rere. Problema sa e c` e

cam necomunicativ, nu vrea deloc s` \nve]e, iar explica]ia sa e c` „nu prea \l duce capul”. G. \n]elege utilitatea practic`

a educa]iei [i [tie c` are nevoie de o diplom` pentru a se angaja. Nu poate continua nici cu sportul dac` nu este \ncadrat

\n \nv`]`mânt, este o condi]ie pe care o impun cluburile sportive. |ns` nu \i place la [coala [i nici nu se \n]elege cu

colegii sì. |n opinia sa, conflictele pe care le-a avut de-a lungul timpului cu ceilal]i elevi l-au \mpiedicat s` r`mân` \n

\nv`]`mântul normal.

Despre atitudinea fa]` de educa]ie a elevilor \n general, ne poveste[te diriginta: „Sunt cam dezinteresa]i fa]`

de genera]iile trecute, dar \ntr-un fel este [i explicabil: materia este stufoas`, e un volum mare de cuno[tin]e, nu reu[esc

s` le asimileze, apar golurile”. (diriginta)


IV.1. Prezentarea cazurilor de abandon scolar

1) Cazul lui I. – elev care a abandonat [coala când era \n clasa a V-a, \n urm` cu 8 ani. El are acum 18

ani [i jum`tate. S-a n`scut \n Pite[ti [i momentan locuie[te la ]ar`, la Bradu, \mpreun` cu bunica sa.

P`rin]ii sì sunt desp`r]i]i, mama sa l-a abandonat practic, l`sându-l \n grija unui tat` alcoolic. Pe

perioada copil`riei sale, a fost \ngrijit de concubina tat`lui sau, o „doamn`” care lucra la {coala Nr.16

[i care l-a ajutat pe baiat s` \nve]e. La patru ani dup` ce a abandonat, s-a \ntors la f`r` frecven]`, \ns`

nu i-a mai pl`cut [coala, se obi[nuise cu libertatea [i a abandonat din nou.


204

l „De ce e important` [coala?”„pentru a reu[i în via]` dac` î]i propui asta, pentru un viitor mai bun”

l „P`rin]ii ne spun c` nu înv`]`m pentru ei, înv`]`m pentru noi, s` nu chiulim, s` fim aten]i, s` nu ne zboare gândul

la orice alt` chestie în ore”. (elevi de liceu)

l „Am timpul ocupat, n-am timp de [coal` [...] M-am mutat la box c` era mai bine, aveam o [ans`”. (G.)

l „Î]i place la [coal`? Sincer”. „Nu prea. Îmi pl`cea înainte, când eram mai mic. Îmi pl`cea c` erau mai mul]i copii

mici, ne alergam pe coridoare. Acum nu prea”. (G.)

l „{coala e un loc în care te înva]` s` înve]i ceva, s` nu te duci la un magazin s` nu [tii cât s`- i dea rest, s` alea...

mai multe lucruri, s` po]i s` te angajezi undeva”. (G.)

l „{coala conteaz` pentru c` mâine - poimâine cresc, via]a e a[a cum e, [i f`r` un liceu sau f`r` o [coal` nu poate

s` se încadreze în munc`, nu s` munceasc` [i ei, trebuie s` fac` ceva în via]`”. (mama lui G.)

2) Cazul lui G. [i a surorii sale. G. absenteaz` foarte mult de la [coal` pe motiv c` practic` box de

performan]`. Directorul [colii consider` c` boxul nu e singurul motiv pentru care G. lipse[te de la

[coal`. „Ca s` nu mai r`mân` repetent [i anul acesta...” directorul [i mama copilului au ajuns la o

solu]ie de compromis: s` \l \nscrie pe G. la o form` de \nv`]`mânt f`r` frecven]`. El are 14 ani [i este

\n clasa a VI-a. Conform spuselor directorului, G. a r`mas repetent de dou` ori. Mama sa sus]ine c`

doar o dat`.

G. are o sor` de 15 ani [i jum`tate care a fost violat` de tat`l sù. Fata s-a \mboln`vit psihic \n urma experien]ei

traumatizante „[i au luat-o razna cred c` cu to]ii, au scris [i ziarele la vremea aia. Nu a mai venit la [coal` feti]a deloc,

nici el nu mai venea atunci”. |n afar` de problemele psihice, fata este bolnav` [i fizic: „are handicap, nu poate merge la

[coala deoarece are crize foarte dese, are cardiomiopatie dilatativ`, facem curse la Bucure[ti, are spasmofilie, hepatit`

cronic`, epilepsie secundar`”. (mama copiilor)


I. este barman \ntr-un club din Pite[ti. Pentru c` locuie[te la ]ar` cu bunica, este nevoit s` fac` naveta de trei

- patru ori pe s`pt`mân` pentru a veni la serviciu.

Din spusele mamei, sora lui G. st` \n cas` [i \nva]` singur`, atunci când nu face tratamente la Bucure[ti.

IV.3. Profilul elevilor care au abandonat [coala

Cazul 1- I.Familie de provenien]`:

I. nu mai p`streaz` leg`tura cu rudele sale de gradul I. Tat`l sù locuie[te la o cuno[tin]` \n acela[i sat (Bradu)

unde st` [i el cu bunica sa. De mama lui nu [tie nimic.


205

l „Noi am avut o cas`. În casa aceea am stat tata [i înc` doi fra]i [i mamaie. La un moment dat au fost ni[te chestii,

nu s-au mai în]eles ei din anumite puncte de vedere, unul pl`tea, unul nu pl`tea [i hai s-o vând`. {i au vândut-o

pân` la urm` [i hai s` împ`r]im banii [i fiecare face ce vrea. [...] {i fiecare [i-a luat banii [i s-a realizat cât de cât,

numai c` tata nu prea a vrut s` fac`, nu a avut con[tiin]a aia în momentul `la, nu s-a gândit, zic eu, c` nu e bine

s` judeci un p`rinte... A bùt banii, am r`mas f`r` cas`, am r`mas cu o situa]ie foarte, foarte grea. Trebuia s` m`

descurc singur, trebuia s`-mi fac rost singur de mâncare, trebuia s` muncesc”. (I., elev care a abandonat [coala)

l „El practic nu era din zona noastr` [...] El când s-a înscris la noi în clasa întâi nici nu a spus c` mai r`m`sese un

an repetent la {coala 17. A r`mas [i la noi, tot a[a...[i pe urm` l-au trecut, mai de mil`... El [i lipse[te mult, dar

nu numai din cauza sportului lipse[te [...] L-am trecut la f`r` frecven]` pentru c` deja r`m`sese corigent la mai

multe materii [i nu mai venea la [coal`. [...] {i chiar [i a[a, la patru materii nu a venit s` î[i \ncheie situa]ia. Pân`

la urm` a trecut, cu mare greutate”. (directorul)

l „M-am descurcat pân` acuma [i am putut s` m` angajez undeva [i f`r` [coal`...sunt barman la un club, deci am

o meserie cât de cât frumoas`. [...] A munci, în orice meserie de pe lumea asta nu e o ru[ine. [...] „În momentul

de fa]` m` descurc destul de bine, îmi merge destul de bine, pe parcurs [tiu c` îmi va merge prost din cauza

[colii”. (I.)

l „Ea î[i dore[te foarte mult s` fie la [coal`, dar nu avem posibilitatea, ea scrie foarte mult acas`, înva]`, ea niciodat`

nu a r`mas, a f`cut patru clase. Când este obosit`, trebuie s` se odihneasc`, are tendin]a de a dormi foarte mult

sau, în cel mai rù caz, face crize”. (mama)

l num`r fra]i - 0

l venituri – se \ntre]ine singur din salariul de barman, banii \i ajung pentru strictul necesar (navet`, haine,

alimente). Din când \n când mai prime[te bani de la femeia care „i-a fost ca o mam`” [i a avut grij` de

el pe perioada copil`riei, fosta concubin` a tat`lui sù. Aceasta este plecat` la lucru \n Italia.

l Ocupa]ie: barman.

l locuin]` – casa bunicii \n comuna Bradu.

l etnie – român`


- I. a fost elev premiant pe vremea când venea la [coal`:

Directorul, care [i-l aminte[te foarte bine, are o p`rere bun` despre capacit`]ile sale intelectuale:


I. {tie c` f`r` educa]ie este posibil s` nu reu[easc` s` aib` ce [i-a propus: un serviciu stabil, o cas` [i o familie.

Cu toate acestea, ceva \l impiedic` s` se \ntoarc` la studii: libertatea pe care o are acum [i de care nu se poate desp`r]i.

A promis c` va lua \n calcul posibilitatea de a se \ntoarce la [coal`, dar i-ar fi de ajutor s` aib` un domiciliu \n Pite[ti.

Momentan are un serviciu [i acest fapt \i confer` un anumit confort, dar nu [tie cât va mai dura acesta. „|n afar` de [coala

asta, eu mai am \nc` o [coal`, [coala vie]ii”.

Cazul al II-lea - G. [i sora sa (G. nu a abandonat studiile, a trecut la f`r` frecven]` pentru càbsenteaz` mult; sora sa a abandonat [coala)


- Copiii provin dintr-o familie dezorganizat`. Tat`l [i-a violat fiica grav bolnav`. Starea ei de s`n`tate

s-a \nrùt`]it [i aceasta a renun]at la [coal`. G., bìatul mai mic, absenteaz` [i urmeaz` o form` de

[colarizare la f`r` frecven]`. Mama a divor]at de fostul so] [i acum locuie[te cu un alt b`rbat \n uniune

consensual`. Din cea de-a doua rela]ie mai are un bìe]el care are un an [i trei luni.

l num`r fra]i – \n total sunt 3 copii \n familie.

l educa]ia p`rin]ilor – mama a absolvit 12 clase.

l venituri – „Trìm de azi pe mâine, dintr-un salariu al so]ului”, din care trebuie s` pl`teasc` tratamentul

[i regimul fetei, echipamentele de box ale bìatului [i s` cumpere [i ceea ce este nevoie pentru copilul

cel mic.

l Ocupa]ie: tat`l vitreg al copiilor lucreaz` \n construc]ii, mama este casnic`. „Am lucrat \n croitorie, am

lucrat ca vânz`toare, dar când s-a agravat boala feti]ei n-am mai putut”.

l locuin]` – au o locuin]` care momentan este \n construc]ie.

l etnie – român`.


G. se consider` ca fiind un elev de nota 7-8. Mama sa recunoa[te c` bìatul nu vrea s` \nve]e [i c` nici

intelectul nu \l ajut` prea tare, dup` cum ea \nse[i recunoa[te. G. a r`mas repetent de dou` ori, conform spuselor

directoarei, are probleme grave de comportament [i este agresiv verbal.

Sora lui G. a f`cut 4 clase pân` s` se \mboln`veasc` grav. Ea nu a fost \n situa]ia de a repeta anul asemenea

fratelui sù.

Atitudinea fa]` de educa]ie. Cât` [coal` \[i dore[te s` fac`?

Constrâns mai mult de faptul c` nu poate face sport de performan]` dac` nu termin` \nv`]`mântul obligatoriu,

G. ar vrea s` continue [coala.


206

l „Am întrerupt [coala, a venit dup` 4 ani la f`r` frecven]`...[i am dat o lucrare la matematic`... [i am luat 8... Cel

pu]in de la a III-a pân` la a IV-a am fost un copil exemplu, un copil care a avut numai premiul I, numai 10 pe

linie”. (I.)

l „~la nu era un bìat prost. {i l-am rugat s` vin` acuma s` vedem ce se poate face [...] Îl duce capul, pì îl ducea

bine”.


|n reprezent`rile cadrelor didactice, principalele cauze care conduc la abandon sunt:

1) Abuzuri ale p`rin]ilor asupra copiilor

2) Familii dezorganizate

3) Mentalit`]ile familiilor

4) P`rin]i pleca]i \n strìn`tate s` lucreze

Elevii propun o imagine u[or diferit`, \ns` concordant` cu reprezent`rile cadrelor didactice. Când a abandonat

prima oar`, I. a avut ni[te motive solide, situa]ia \n care se afla chiar nu \i permitea s` \[i continue studiile: „A fost

decizia mea, pentru c` eu ca copil nu mi-a pl`cut niciodat` s` ies murdar pe strad`, s` râd` lumea de mine [i automat,

când stai pe str`zi nu mai ai posibilitatea s` te duci la [coal` [...] am stat \n sc`rile de bloc [...] mi-a fost foarte ru[ine s`

vin la [coal` nesp`lat sau s` nu am caiete”.

Când a abandonat [coala pentru a doua oar`, dup` ce s-a \nscris la programul f`r` frecven]`, I. admite ca s-a

sim]it constrâns [i privat de libertate \n [coal`. Se obi[nuise deja cu un alt stil de via]`: „{i chestia asta de a nu avea p`rin]i

lâng` tine [i de a fi liber tot timpul, dup` aia dac` te duci la o [coal`, dac` stai câ]iva ani \n libertate [i faci ce vrei tu \n

fiecare sear`, vii la când vrei tu acas`, faci ce vrei tu, o [coal` ]i se pare dup` aia ca un fel de \nchisoare. Pentru c` te-ai

\nv`]at liber. Ce nevoie am eu de [coal`? Dar nu-i a[a, c` la un moment dat, to]i care am abandonat [coala [i care nu

ne-am mai dus [...], dar o s` ne lovim mai târziu, foarte, foarte rù. Se [tie c` f`r` [coal` n-ai ce s` faci”.

IV.5. Motive pentru a merge mai departe (date de absolven]ii de a VIII-a)

Printre factorii motivan]i ai elevilor care au continuat studiile \n clasa a IX-a se num`r` dorin]a unui trai mai

bun, visul reu[itei \n via]`, atrac]ia unor func]ii \nalte: „Dac` nu am merge la liceu, dac` am renun]a pe clasa a X-a, poate

c` nu am ajunge directori sau ceva de genul...” Un element foarte important este [i implicarea p`rin]ilor \n educa]ia

copiilor; to]i au declarat c` p`rin]ii lor s-au ocupat atent de \ndrumarea lor.

IV.6. Profilul clasei din care au abandonat copiii

Clasa lui I., asa cum [i-o aminteste, era una frumoas`, \i pl`cea foarte mult la [coal`. Ceilal]i colegi ai sì au

continuat educa]ia [i chiar [i acum \i sunt foarte buni prieteni. Nu a avut niciodat` conflicte cu el, ba dimpotriv`: „Cu

colegii m` \n]elegeam foarte bine, pentru c` sunt [i prieteni pe care \i cunosc de-atâta timp, de când eram mic, am

r`mas foarte buni prieteni, ie[im la sucuri, la distrac]ii [...] Am prieteni care au foarte mul]i bani, dar nu au zis niciodat`:

<Mi-e ru[ine s` ies cu tine \n ora[>, dar nici eu n-am fost genul s` \mi fie mie ru[ine s` ies \n ora[ [...] Ne ajut`m unul

pe altul când e nevoie”.

Situa]ia lui G. este mult diferit` din acest punct de vedere. El nu s-a putut adapta \n clasa \n care a fost, avea

mereu conflicte cu ceilal]i copii. „Cu colegii cu care am fost din clasa \ntâi ne \n]elegeam foarte bine, cu \not`torii care

au venit nu prea. Fac \not [i sunt mai rì. Am fost desp`r]i]i unii de al]ii, nu ne \n]elegeam. Eu n-am vrut s` plec din

clasa aia, dirigintele m-a dat afar` din clas` [...] Noi aveam profesori buni [i de când au venit ei, s-au stricat to]i profesorii.

[...] (\not`torii) l`sau mizerie \n clas`, aruncau cu lapte pe geam dup` cine vedeau, dup` profesori [i ne luau pe noi, ̀ [tia

vechii. [...] [i de atuncea s-a stricat tot, de când au venit ei”. „{i dac` nu veneau ei, ai mai fi r`mas \n clasa aia?” „Da,

a[ fi r`mas \n clas`, dar dac` sunt ei... nu mai avem ce face”.

De cealalt` parte, directoarea afirm` c` nu au existat probleme cauzate de bìe]ii \not`tori [i consider` c` G.

era cel agresiv [i cu probleme de adaptare.


207

l „Cât` [coal` vrei tu s` faci?” „Toate... S` fac a VIII-a [i s` m` duc la liceul sportiv”. „Îmi doresc s` devin antrenor,

s` am copiii mei, s` înfiin]ez club”.

{coala Nr.1 din TOPOLOVENI,jude]ul ARGE{


Iulia Cristea

Expert local:

Emil Necu]`


l Interviuri cu diver[i actori locali, observa]ii proprii, informa]ii publice listate pe site-ul prim`riei ora[ului, datestatistice raportate de INS [i de MEC, prin unit`]ile [colare studiate, au fost utilizate pentru descrierea generalà contextului social [i educa]ional.

l Ele completeaz` informa]iile rezultate din interviurile aprofundate listate \n continuare:m Interviu cu directorul [colii (ne\nregistrat audio);m Interviu cu diriginta clasei a VIII-a (anul [colar precedent);m Interviu de grup cu elevi de clasa a VIII-a (anul [colar precedent);m Interviu cu eleva care a abandonat studiile \n anul [colar prededent, clasa a V-a;m Interviu cu mama elevei care a abandonat studiile \n anul [colar precedent.


Zona a fost atestat` documentar \n anul 1421, pe vremea lui Radu Prasnaglava, fiul domnitorului Mircea cel

B`trân. |n anul 1968, Topoloveni a devenit ora[.

Printre resursele cele mai de pre] ale ora[ului Topoloveni se num`r` re]eaua hidrografic`, ]i]eiul, gazele

naturale [i lemnul.

Figura 79. Amplasarea ora[ului Topoloveni

Majoritatea localnicilor lucreaz` la ISB Piese Auto, la croitoria Francesca (Topoloveni) sau la Dacia(Pite[ti). Naveta pân` la Pite[ti nu este foarte dificil`, \ntre cele dou` localit`]i fiind 20 de km distan]` [i microbuze care

asigur` periodic transportul. |n afara de cei implica]i \n industrie, exist` localnici care sunt implica]i \n agricultur`:

cultivarea legumelor, a vi]ei-de-vie, a pomilor [i cre[terea animalelor. Topoloveniul este pe harta produc`torilor de vin

din ]ar`.

„Ora[ul dispune de: surse ecologice de ap` - 150-200 m adâncime, re]ea de gaze naturale, re]ea de

electricitate [i telefonie, sta]ie de cale ferat`, re]ea de drumuri na]ionale, jude]ene [i comunale”. (Sursa:

http://www.topoloveni.ro/index_site.php)

Perspective de dezvoltare: proiect pentru bazin de \not, un nou bloc ANL, proiect pentru amenajarea unui nou

parc, o nou` sal` de sport, construirea unei gr`dini]e cu program normal [i prelungit, restaurarea unor biserici,

construirea unei [osele de centur`.

{COALA NR.1 DIN TOPOLOVENI, JUDE}UL ARGE{

209


Figura 80. Ora[ul Topoloveni



Topoloveniul are dou` [coli generale, {coala Nr. 1 [i {coala din }ig`ne[ti, sat ce apar]ine administrativ de

Topoloveni \mpreun` cu Batârcani, Gorone[ti [i Crinte[ti. {coala Nr. 1 este amplasat` pe [oseaua Bucure[ti- Pite[ti ce

traverseaz` ora[ul, \n partea dinspre Bucure[ti.

Topoloveniul nu este \mp`r]it pe cartiere. La [osea sunt mai multe blocuri, dar \n localitate exist` [i case,

ele fiind amplasate pe str`zile mai l`turalnice. Majoritatea caselor sunt \n stare bun`, sunt \ngrijite; exist` [i case vechi,

]`r`ne[ti. Blocurile sunt bine \ntre]inute, proasp`t vopsite [i am aflat c` au fost reabilitate termic anul acesta. Chiar

dac` vorbim de un ora[, exist` destui oameni \n zon` care trìesc din agricultur` (viticultur`, legumicultur`, zootehnie)

[i turism. De[i exist`, ca peste tot, oameni care \[i duc existen]a de pe o zi pe alta, se poate spune c` nivelul general de

trai al topolovenilor este unul mediu.

Popula]ia este compus` oficial din români 100%. Exist` câ]iva romi, pu]ini, dar oficial nici o persoan` nu

este de etnie rom`, nu s-au declarat. Nivelul de trai \n Topoloveni este unul mediu, tendin]a este de sc`dere datorit`

[omajului \n cre[tere. |n jur de 0,3% din popula]ie este plecat` la munc` \n strìn`tate, principalele destina]ii fiind

Italia, Spania [i Elve]ia.

|nv`]`mântul gimnazial din localitate a fost g`zduit \n spa]iul liceului pân` \n anul 1968, cand s-a \nfiin]at o

nou` [coal`, {coala Nr.1.


210

{coala are o suprafa]` de 4265 de metri p`tra]i, 15 s`li de clas`, laboratoare (de biologie, informatic`, limba

englez`), sal` de sport, teren de handbal [i curte a [colii.

Figura 81. Fa]ada [colii

Cl`direa [colii este compus` dintr-un corp vechi reabilitat \n \ntregime [i unul nou. Nu se pot sesiza vizual

diferen]e \ntre cele dou` corpuri, ele ar`tând ca [i cum ar data din aceea[i perioad`. Reabilitarea a fost posibil` cu

fonduri de la bugetul local.

{coala are tradi]ie \n activit`]i extra[colare, mândrindu-se cu un ansamblu de dansuri populare [i cu un grup

vocal.

|n anul [colar 2008-2009 s-au \nregistrat un num`r de 31 de clase de elevi, din care 16 clase I-IV cu un efectiv

de 374 de elevi [i 15 clase V-VIII cu un num`r de 332 de elevi.

Profesorii sunt califica]i \n propor]ie de 100%, majoritatea cu grade didactice, din care 24 gradul I [i 9 gradul II.


Cl`direa [colii este una primitoare [i prietenoas`. Atât holurile cât [i clasele sunt luminoase, \nc`p`toare [i

curate. {coala este \ngrijit` [i se vede imediat c` e proasp`t renovat`. Holurile sunt pline de picturi ale elevilor [i de

diplome ob]inute de elevii [colii la diverse concursuri. {coala p`streaz` \ns` [i elemente tradi]ionale, cum ar fi animalele

\mpìate din vitrine.

Criterii urm`rite:

l clase luminoase - da

l mobilier – nou, ob]inut cu sprijinul consiliului local

l whiteboard – doar \n laboratorul de englez`

l laborator informatic`, Internet – da, laborator de 10 calculatoare + server, ob]inute prin Programul

SEI. Vor s` instaleze fir de internet \n clase. |n s`lile de clas` exist` câte un computer, acestea fiind

cump`rate din banii strân[i de la comitetul de p`rin]i.

l alte laboratoare, material didactic – laborator de limba englez`, dotat cu sistem audio, c`[ti [i plan[e

cu gramatica limbii engleze, laborator de biologie.

l sal` de sport – da


211

l teren de sport – da

l curte a [colii – da

l grup sanitar \n interiorul [colii – da

l starea cancelariei – bun`, modern`

l nr. de volume din bibliotec`, vechimea acestora – 16.000 de volume, [i vechi [i noi, cele mai noi fiind

dona]ie din partea unei b`nci.

l {coala este racordat` la gaze [i canalizare; are central` proprie.

La liceul „Ion Mihalache”, unde au ajuns elevii care au promovat clasa a VIII-a sunt condi]ii mai pu]in bune

decât \n {coala nr. 1 din Topoloveni, afirm` elevii.

Figura 82. Urs \mpìat (material didactic / decor) amplasat la intrarea principal` \n [coal`

Figura 83. Panou cu realiz`rile elevilor


212


|n opinia cadrelor didactice, principalele probleme ale [colii sunt legate de:

- problemele familiale ale copiilor care devin problemele [colii (familii dezorganizate, unul dintre p`rin]i

sau ambii pleca]i \n strìn`tate, copiii care r`mân \n grija rudelor.

- abia de anul acesta exist` psiholog \n [coal`, pân` acum nu avea cine s` se ocupe de problemele

personale ale elevilor, ace[tia neavând curajul s` se „deschid`” \n fa]a profesorilor.

- problemele financiare nu sunt atât de importante:

Elevii descriu [coala \n general \n culori pozitive: „Mi s-a p`rut frumos, este frumos la [coal`, aveam de toate

[...] Profesorii au fost cumin]i” (eleva care a abandonat;) „Unii profesori n-au [tiut s` se apropie a[a de mult de elevi

astfel \ncât s` \i fac` s`-[i dea silin]a”; „La liceu stilul de predare e diferit...mai repede”; „Se predau multe materii care

nu ]in de profilul nostru”; „Ar trebui s` existe diferite activit`]i \n [coal` la care s` participe to]i elevii”.

Directorul define[te drept problematic faptul c` [coala nu mai reu[e[te s` atrag` sponsori de 2-3 ani.

Rela]ia [colii cu actorii locali este foarte bun`. |n afar` de ajutorul p`rin]ilor ce sunt foarte implica]i \n via]a

[colii [i au sprijinit financiar proiectele de dotare cu calculatoare a claselor [i proiectele de reabilitare, sunt importante

contribu]iile primite de la Consiliul Local, care a achizi]ionat mobilier nou, contribu]iile Prim`riei, care a pl`tit renovarea

acoperi[ului. O nou` arip` a cl`dirii a fost construit` din fonduri primite de la Banca Mondial`.

II.4. Unde continu` studiile absolven]ii cls a VIII-a?

80-85% dintre absolven]ii [colii generale din Topoloveni merg \n continuare la „Ion Mihalache”. Mai sunt

copii care intr` la profesional` la {tef`ne[ti sau la M`r`cineni, dar din cauza problemei navetei se v`d nevoi]i s` se

transfere la liceu la Mihalache.

Din cei 23 de elevi ai fostei clase a VIII-a, trei dintre ei sunt la Pite[ti [i restul au intrat la liceul „Ion Mihalache”

din Topoloveni.

Directoarea [colii afirm` c`, \n general, mai mult de jum`tate ajung la facultate, procentul celor care merg la

facultate \n ziua de azi fiind mai mare decât \n cazul genera]iilor trecute.

{coala se mândre[te \n mod deosebit cu elevii care s-au \ntors \n ora[ul natal: M.M., A.S., O.B. sunt cazuri

de eleve care au f`cut facultatea la Bucure[ti [i s-au \ntors la {coala nr.1 din Topoloveni ca profesoare. De asemenea,

au fost re]inute cazurile care ie[eau din tipar:


213

l „Probabil c` e greu s` nu ai bani, dar eu cred c` atunci când exist` în]elegere, din pu]inul `la... po]i s`-l împar]i

în a[a fel încât toat` lumea s` fie mul]umit`”. (diriginta)

l „To]i au intrat la liceu, acolo unde [i-au propus [...] a fost o clas` de excep]ie [i un an foarte bun pentru ei [...]{i rezultatele tezelor cu subiect unic au fost remarcabile, note foarte bune”. (diriginta).

l „Din genera]ia trecut`, cred c` to]i sunt la facultate... bine, unii la facult`]i de stat, al]ii la facult`]i private, cu tax`

sau f`r` tax`, dar tot s-au orientat [...] E posibil s` nu termine to]i. Admiterea nu mai e cum era odat`”. (diriginta)


III.1. Absolven]ii de clasa a VIII-a

Cei intervieva]i au ajuns acolo unde [i-au dorit, la liceul „Ion Mihalache”, singurul liceu din Topoloveni (fost

liceu industrial, devenit liceu teoretic)

|n continuare, to]i elevii intervieva]i ar dori s` mearg` la facultate. Printre facult`]ile vizate se num`r`

Academia de Poli]ie, Facultatea de Litere, Academia de Teatru [i Cinema.


Diriginta spune despre fo[tii sì elevi c` „To]i \[i doresc s` devin` prezentatori TV sau sportivi, fotbali[ti de

talia lui Mutu. [...] Foarte pu]ini sunt p`mânteni \n clasa a VIII-a [i reali[ti... ei se reorienteaz` \n liceu”. (diriginta)

Cei ce au continuat studiile se v`d intra]i la facultate, fie la Pite[ti, fie la Bucure[ti [i consider` c`, pentru a

ajunge acolo unde \[i doresc, este nevoie de mult` munc` [i talent. Liceenii sunt convin[i c` se face „mai mult` [coal`”

la Bucure[ti, de aceea tind s`-l prefere Pite[tiului. |n orice caz, to]i vor s` urmeze cursurile vreunei facult`]i. Iar, din câte

am discutat cu ace[ti copii, aspira]iile lor nu sunt atât de greu realizabile [i nerealiste.

Cei ce au \ntrerupt educa]ia nu au reprezent`ri prea concrete despre viitorul propriu: „Vreau s` m` fac

cânt`rea]`”. „Ai voce?” „Nu prea...dar \mi place s` cânt”. P`rin]ii lor sunt de asemenea nepreg`ti]i pentru o astfel de

\ntrebare: „Nu [tiu ce s` zic...dac` nu \nva]` carte unde s` se duc`? [...] Eu mi-a[ dori cât mai mult s` fie cât mai

cuminte”.


Absolut toate persoanele intervievate au sus]inut importan]a educa]iei \n dezvoltarea personalit`]ii individului.

Educa]ia reprezint`, pentru to]i cei \ntreba]i, cheia reu[itei \n via]`. Nimeni nu mai crede \n „[coala vie]ii”. Cea mai

„aprig`” ap`r`toare a educa]iei este chiar mama elevei care a abandonat [coala \n clasa a V-a. Ea se mândre[te cu

diploma de 10 clase pe care a cùtat-o s` mi-o arate; a recurs chiar [i la for]` pentru a-[i determina copilul s` mearg`

la [coal`, dar f`r` rezultat.


214

l „Cunosc persoane din etnia rom` care vin la [coal` [i chiar un caz, Feraru cred, al unei feti]e care a luat olimpiada

pe ]ar` la limba român` (când a ajuns la liceu), de etnie rom` [i care a intrat la facultate prima. Cred c` acum

vreo patru ani s-a întâmplat asta”. (diriginta)

l „Dac` muncim, visele noastre se pot realiza”.

l „{tiu c` pot [i înv`] pentru mine”.

l „A[ vrea s` fac 10 clase [i mai multe chiar [...] O s` m` ]in de treab`”. (eleva care a abandonat studiile)


IV.1. Prezentarea cazurilor de abandon [colar din 2008

Elev ce a abandonat \n clasa a VIII-a (L.V., bìat):

Elev ce a abandonat \n clasa a V-a: C.

C., o fat` de 14 ani, care ar fi trebuit s` fie cls. a VII-a, dar a abandonat [coala \n cls. a V-a. Provine dintr-o

familie dezbinat` cu ambii p`rin]i alcoolici. Mama sa este bolnav` [i este maltratat` de c`tre so]ul ei. I-am luat interviu

acestei eleve. Am fost acas` la ea, unde am g`sit-o doar pe mama ei [i pe fratele de 5 ani. Dup` ce am discutat cu mama

fetei, a venit [i C. acas`. Ea a fost g`sit` la Centrul de Zi de c`tre directoare [i expertul nostru local. De[i sus]ine c` a

frecventat toate cursurile \ncepând din acest an [colar, to]i ceilal]i actori implica]i infirm` spusele feti]ei. Ei afirm` c`

acea zi a fost prima \n care C. a venit la centru s` \[i fac` „temele”, ea nemaivenind la [coal` de un an de zile.


Fata o mai ajut` pe sora ei de la Oarja la cre[terea copiilor.

Am cunoscut prea pu]ine cazuri pentru a afirma dac` exist` sau nu un grup ce prezint` un risc mai ridicat de

abandon. Din cei doi copii care au abandonat [coala \n anul precedent, unul din ei este de etnie rom`. Cu toate acestea,

„Avem destule situa]ii de copii romi care vin la [coal`. Sunt foarte bine \mbr`ca]i, printre cei mai cura]i, printre cei cu

mai mult bun sim] [i cu rezultate bune la \nv`]`tur`”. (diriginta)

Ceea ce au \n comun cele dou` cazuri se refer` la situa]ia familial` [i la starea de s`r`cie. Ambii copii provin

din familii dezorganizate, care se confrunt` cu mari probleme financiare. Cu toate acestea, mama fetei care a abandonat

sus]ine c` nu problema banilor este cea care a determinat-o pe fiica sa s` renun]e la studii, ci un factor intrinsec pe care

nu [i-l poate explica. Ea a insistat de multe ori ca fiica ei s` se \ntoarc` la [coal`.


215

l „Copiii nu au modele în ziua de ast`zi [i asta mi se pare foarte grav. Sau dac` sunt, sunt foarte pu]ine [i ei nu [tiu

s` [i le aleag`. [...] Educa]ia se face în familie [i e ca [i gramatica, degeaba îl înve]i la [coal` s` nu fac` un dezacord,

dac` în familie se vorbe[te a[a [...] Noi, la [coal`, facem mai mult transmitere de informa]ii, decât educa]ie.

(diriginta)

l „{coala e locul în care înve]i lucruri noi, cuno[ti oameni [i legi prietenii”. (elev clasa a 9-a)

l „Deocamdat` [coala nu e o povar`, dar poate mai târziu va deveni”. (elev clasa a 9-a)

l „Sunt cazuri restrânse, izolate, foarte pu]ine din câte [tiu eu, dar [tiu sigur un caz pe care eu l-am avut în clas`,

un elev pe care eu l-am preluat repetent. [...] Nu a venit niciodat` la [coal`. În prima faz` am luat leg`tura cu

doamna directoare s` v`d ce este de f`cut, am fost la poli]ie s` m` interesez c` nu [tiam nimic despre el. El nu

venise nici cu un an înainte, dar noi suntem obliga]i s`-l înscriem de trei ori. [...] Am fost acas` la el, îns` nu mi

s-a r`spuns; [tiu c` face parte dintr-o familie dezorganizat` de romi, oameni care se descurc` foarte greu, am

în]eles c` mama lui se ocup` cu m`turatul stradal, ceva de genul `sta. {i este nevoit s` lucreze copilul, fiind [i de

o vârst` mai înaintat` c` a r`mas repetent de vreo dou` ori, s` lucreze pentru a-[i câ[tiga existen]a.” (diriginta)

l „Mi-a sp`lat rufe...[i a[a la mâncare, dac` îmi toac` o ceap`... N-a umblat cu bìe]i, se joac` cu copii”. (mama)

l „Ies pe la poart`, m` plimb cu fratele meu”. (C.)

„Cornul [i laptele” nu poate fi considerat un factor determinant al particip`rii [colare. Acest program nu

func]ioneaz` ca element de atragere a elevilor cu posibilit`]i financiare sc`zute. Exist` o metod` mult mai bun` de

atragere a acestor cazuri [i aceea este Centrul de Zi, care func]ioneaz` sub supravegherea unei profesoare care \i ajut`

pe elevii - cazuri sociale s` \[i preg`teasc` temele. |n plus, elevii primesc [i o mas` gratuit.

IV.3. Profilul elevei care a abandonat [coala


l num`r fra]i – 4

l educa]ia p`rin]ilor – mama a absolvit 10 clase

l venituri – evaluare subiectiv` a s`r`ciei: mama feti]ei declar` c` trìe[te foarte rù, sursele de venit ale

gospod`riei sunt ale fiului cel mare, care are 21 de ani [i este c`ru]a[ [i ale so]ului ce munce[te cu ziua.

„Bìatul cel mare a vândut [i el un cal [i a pl`tit lumina, a dat un milion jum`te la lumin`. Barbat`-miu

vine acas` [i sparge becurile”. (mama)

l ocupa]ii – tat`l lucreaz` cu ziua, mama casnic`

l locuin]` – casa cu trei camere se afl` \n stare jalnic`, gata s` se pr`bu[easc`, este mizerie [i dezordine

l etnie - român`

l evenimente ce au afectat / afecteaz` starea elevului – conflicte \n familie, mama agresat` fizic de tat`l

copiilor, tat`l alcoolic. „Mai beau [i eu, m` iau dup` el, ce s` fac?!”. Mama spune c` „Nu mai am

r`bdare s-o ajut la teme, m-am \mboln`vit pe sistem nervos din cauza traiului”.


C. {tie c` fo[tii ei colegi de clas` sunt \naintea ei la \nv`]`tur`. |[i dore[te ca ruptura s` nu se fi produs anul

trecut, cu toate acestea, nu este capabil` s` ofere o motiva]ie coerent` pentru comportamentul sù.


Fata pare con[tient` de faptul c` [coala este important` [i \[i dore[te s` nu fi renun]at la [coal`. Acum \i vine

foarte greu s` ]in` pasul cu materia predat`, spre deosebire de colegii ei care au mers la [coal`.


Cadrele didactice aduc \n prim plan 3 tipuri de cauze ale abandonului:

- 1 - p`rin]i pleca]i la lucru \n strìn`tate „Cel mai bun lucru pe care po]i s` \l faci pentru copilul

tù este s` stai lâng` el, indiferent de situa]ia \n care e[ti, chiar dac` \i oferi bani, nu cred c` \i oferi

dragoste. Copilul se pierde. Am \ntâlnit situa]ii \n care copilul nu mai venea la [coal`, chiulea, situa]ia

la \nv`]`tur` era dezastruoas` din acest motiv, c` mama nu era lâng` el”. (diriginta)

- 2 - familii dezorganizate – violen]a [i limbajul agresiv al p`rin]ilor, preluate de copii [i aduse pe

b`ncile [colii


216

l „Avea note buni[oare”. (mama)

l „Înve]i bine?”

l „Nu prea”.

l „La ce not` te situezi?”

l „7... [i la sport, la muzic`, la desen, am numai 10, la matematic` iau 7, 6”. (C.)

l „Dac` mergeam la [coal`, via]a mea ar fi fost mai frumoas`, eram a VII-a, eram cu copiii [...] cu care m`

în]elegeam mai bine”.

- 3 - „probleme sociale, familii dezorganizate, s`r`cia, lipsa locurilor de munc` pentru p`rin]i,

mirajul banului câ[tigat rapid \n construc]ii, cizm`rie... (pentru copii)”. (directorul)

Elevii care au abandonat \[i explic` situa]ia \n moduri diferite:

IV.5. Motive pentru a merge mai departe (date de absolven]ii clasei a VIII-a)

Cei mai mul]i dintre absolven]i au reu[it s` intre la liceul unde [i-au dorit.

Ei sunt convin[i c` nu po]i reu[i \n via]` f`r` educa]ie. Fiecare dintre elevii intervieva]i \n discu]ia de grup are

\n minte o reprezentare a ceea ce \[i doresc s` fac` \n viitor. Cu toate c` [i p`rin]ii au avut un rol important \n continuarea

studiilor, rolul lor nu este unul decisiv, hot`rârea pare s` vin` din interior, din teama unui eventual e[ec \n via]`. Elevii

\nva]` pentru c` a[a trebuie, pentru c` a[a au fost \nv`]a]i c` e bine [i pentru c` sunt convin[i c` f`r` educa]ie [i mult

efort depus, nu vor ajunge nicìeri.

IV.6. Profilul clasei din care a abandonat eleva

Clasa din care provine C. este una destul de omogen`, de nivel mediu. Ea este singura care a abandonat

studiile, ceilal]i colegi continuând \n aceea[i clas`. Eleva care a abandonat sus]ine c` a fost [i a r`mas prieten` cu elevii

din fosta ei clas`, c` se \ntâlnesc [i acum, ea \i a[teapt` când ei ies de la cursuri.

Ea regret` decizia de a abandona [coala, dar nu g`se[te factori motivan]i care s` o determine s` afirme cu

siguran]` c` e hot`rât` s` se \ntoarc` la [coal`. Cu siguran]`, tentative au existat, faptul c` a fost g`sit` la Centrul de Zi

fiind un mic pas \nainte. C. {i-a cunoscut [i noua clas`, afirm` c` se \n]elege bine cu noii colegi, dar e nostalgic` dup`

cei din genera]ia ei, de-o vârst` cu ea.


217

l „Vina cea mai mare o au p`rin]ii. P`rintele poate decide în numele copilului pân` la o vârst`. Nu cred c` în

calitate de p`rinte nu po]i g`si o modalitate prin care s`-]i trimi]i copilul la [coal`”. (diriginta)

l „Vroiam s` stau acas`”

l „Mama ta nu te trimitea la [coal`?”

„Ba da, mereu m` certa, m` [i b`tea câteodat`”;

l „Întâi am început s` lipsesc, m` duceam vreo 3 zile apoi nu m`..., timp de 2 luni [...] Au venit doamna dirigint`

cu doamna directoare acas` s` m` caute [i a mai venit o dat` doamna directoare, au vorbit cu mine [i cu mama”.

Editura VANEMONDE

Tel: 021-331.02.00





Lucrare realizat` [i tip`rit` \n 1.000 de exemplare, cu suportul financiar al Reprezentan]ei UNICEF \n România, cu fonduri oferite cu generozitate de c`tre Comitetul Na]ional UNICEF din Germania.

Editura VANEMONDEISBN: 978-973-1733-15-9

Coordonator:

Bogdan VoicuR

enun

]are

a ti

mpu

rie

la e

duca

]ie:

posi

bile

cì d

e p

reve

nir

e

Documents

posibile c`i de prevenire