Upload
others
View
4
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
lAcnAuroARA LovrN
POSrBrLrrATr DE innsrxARE A
METODELOR DTDACTTqE MODER|IE CU
CELB TRADITIONALE iN LECTIILE DE
MATEMATICA
ffiibROVIMEDttffipilBrii*aRs
cu celeL,,o'r-in; ref. St.: conf.
li13
CUPRTNS
Argument ......:.......... .............3
Capitolul IPregitirea psihologicfl a copilului pentru invlfarea qcolari..................... 9
1. 1. Condiliile psihologice necesare insuqirii cunogtinlelor
diferitelordisciplinedeinvd!6mdn1............ ...................11
1.2. Cunoagterea psihologicd a copilului de 6 - 7 ani ..............,..............17
1.3. Particularitdtile gdndirii qcolarului mic qi accesibilitatea
noliunilor matematice ...............26
1.4. Stimularea motivatiei invdldrii in lectiile de matematicd ................32
Capitolul IIValoarea formativi a metodelor didactice moderne in activitlfile
matematice................ ............ 35
2.1. Metode interactive de invdlare - predare .....42
2.2.Metodedefixare,consolidareqievaluare ......................62
2.3. Metode de creativitate........... .....87
2.4. Metode de rezolvare de probleme.. ..............93
Concluzii ............ 105
Bibliografie ............... ...........107
. de creativitate
h wmetoarea iPotezd
contribuie
gi prin aceasta
ei*ilor. eficacitate,
sretdrii aplicative.
FEzentat Probele de
frnal capitolului sunt
g h test final, de elevii
i studiate pentru
caracterul formativ al
printre altele, qi
ui este de a crea
eficientd pentru fiecare
6e inv6!6tor ar trebui sd
ive- care sd antreneze toli
onmogtinleior, dezvoltarea
lui qcolar.
la
la
Capitalul IPREGATIREA PSIHOLOGICA A COPILULUI PENTRU
INvATIREA $coLARA
$colarul poate fi asemdnat cu o floare sensibild, pldpAndd, care udatd
gi ingrijitd la timp cregte gi infloreqte, iar dacd o ajuti, o sprijini cu un arac
nu poate fi inclinati de niciun v6nt puternic. insd dacd este ldsatd la voia
intAmpldrii neglijatd, lipsitd de iubire, ndpdditd de buruieni, cregte incet qi
poate rdmdnAnd in umbra acestora pentru mult timp sau pentru totdeauna.
Educatorul are rolul grddinarului cate, cu grijd qi strddanie, face sd
incolteascd sdmAnta cea bun6, sd creasc[ pomul gi sd dea roadele agteptate.
Iat[ deci c6, pentru a indruma pe drumul cel bun conduita copilului, se cere
din partea noastrd acelagi comportament: sd devenim in multe situalii copii,
sd incercdm sd gAndim copildreqte, dar prin prisma adullilor fard. a face insd
paradd de experienla noastrd (Sima L, Petrutiu R., Sima M., (1998):
Psihopedagogie, Studii qi cercetiri, vol. I, Bucuregti, Editura Didacticd gi
Pedagogicd, pag. 7).
Adaptarea reprezintd, proprietatea fundamentald a organismului de a-qi
modifica funcJiile gi structurile corespunzdtoare schimbdrilor calitative gi
cantitative ale mediului inconj urdtor.
Adaptarea reprezintd capacitatea omului de a fi prezent la solicitdrile
anturajului gi de a face fatd cerin{elor, indeplinind totodatd gi cerin}ele
individuale.
Adaptarea este o fazd a integrdrii individului in mediul social.
O atenlie deosebitd o acordb psihologia gi pedagogia in a fi optimd
adaptarea omului la mediu.
Capacitatea de adaptare la diferitele situalii din viatd se formeaz[ la
timp qi prin modalitdli optime de instruire gi de invdlare.
Lucrul, munca cadrului didactic se rcalizeazd in condi{ii de relativd
incertitudine, deoarece nu intotdeauna mdsurarea afe loc in timp real la ce qi
cdt au inleles elevii din mesajul didactic, nici ce i-a interesat in mod real qi
este nevoit sd adopte decizii cu promptitudine gi totul numai cu o bund
cunoaqtere psihologicd poate adecva metodele pedagogice situafiilor in
schimbare.
Activitatea didacticd este o profesie sociald qi cadrul didactic este un
actor la scend deschisd a clasei qi reprezintd modul cel mai potrivit de a
rczolva o ,,situa!ie" acliondnd imediat astfel incAt procesul lecJiei sd se poatd
desfrgura cu maximd promptitudine gi eficien{d.
Educatorul cu o bund formare psiho-pedagogicd qi concentrare
maximd poate rezolva conqtient gi eficient complexitatea situafiilor.
,,Adaptarea gcolard implicd acliunea de modificare, de ajustare, de
transformare a copilului pentru a deveni ,,apt de gcolarizare", ,,capabll" de a
face fa\d cerinlelor gcolare, dea fi ,,compatibil" sub aspectul
disponibilitd{ilor bio-psiho - sociale qi ,,in acord" cu normele gi regulile
activitdlilor gcolare" (Coagan, Aurelia, (1991): ,,Adaptarea qcolar6" - in
Revista invd{dmAntului, vol. I, Bucuregti, pag. 29).
tntreaga activitate qcolard se bazeazd.pe asigurarea,,stdrii de pregdtire
psihologicb" necesare adaptdrii qi integrdrii copilului la mediul qcolar.
Scopul fundamental al procesului instructiv - educativ din gradinip il
reprezintd pregdtirea copilului pentru activitatea gcolard.
Activit[lile instructiv-educative in gcoald sunt realizate conform
programei instructiv-educative ?n qcoald gi prevede ca: ,,educalia qcolard sd
fie in esen!6 o pregdtire pentru via{[ qi o construc]ie abazelor personalitdlii
/./. Crr*n,@nk poO
dtscry{r"nr dr,i
Concep,ni" ie :le:ruceselor psi-ii!-e. c a.:e
Ku]csar. TiL'eriu-, liEucwe;ti. E.D.P.. Fag. .
De cdnd ne rlE<ter
Jen oltare gi pe parcu.
-{ceste schimbiri con<ri
cuno;tintelor gi depri:rdr
Dezvoltarea cop'itr
cantitative gi transforma
Dezvoltarea psih
psihologicd a copilului
pentru qcolaritate.
10
liati se formeazd la
in condilii de relativS
lils itr timp real la ce gi
imisresat in mod real qi
mrl numai cu o bun6
ice situaliilor in
salrul didactic este un
;d mai potrivit de a
lecliei sd se poatd
gi concentrare
situaflilor.
de ajustare, de
--..capabil" de a
sub aspectul
cu mrmele qi regulile
;colard" - in
serii de pregdtire
"ul rliul ;colar.
4l:r r r-,!:l\-'Jin glAdinip il
::alizate conform
" i:-icalia gcolard sd
,-.-lr personalit[1ii
ulterioare potrivit idealurilor societdlii gi pe aceast| bazd, sd se asigure
dezvoltarea multilaterald a copiilor in vArstd de 5-7 ani potrivit
particularitdlilor psiho-fizice ale acestora, pregdtifea corespunzdtoare a
gcolarilor pentru o mai bund integrare in qcoald" (Coaqan, Aurelia, (1991):
-.Adaptarea qcolar6" - in Revista invSldmdntului, vol. I, Bucureqti,pag.29).
Pentru arealiza o calitate ridicatd a procesului instructiv - educativ in
qcoald trebuie sd se {ind cont de: funclia pedagogicd esenliald pregdtirii in
gcoald, func{ia sociald, functia educativd care conduce spre o dezvoltare
intelectuald, comportamentald armonio asd qi sdndto as6.
1.1. Condiliile psihologice necesme tnsugirii cunostinlelor diferitelor
dis cipline de inv dldmfrnt
Conceptul de pregdtire reprezintd ,,echilibrul realizat de ansamblul
proceselor psihice, care deschide calea unei depdqiri qi a unor achizilii noi"
(Kulcsar, Tiberiu, (1978): ,,Factorii psihologici ai reuqitei gcolare",
Bucuregti, E.D.P., pag. 19).
De cAnd ne nagtem pdnd devenim maturi strdbatem un drum lung de
dezvoltare qi pe parcursul anilor se produc schimbdri fizice qi psihice.
Aceste schimbdri constau in creqterea in greutate qi in61!ime qi in sporirea
cuno gtintelor qi deprinderilor copilului.
Dezvoltarea copilului reprezinth un proces liniar de schimbdri
cantitative gi transformdri calitative in dezvoltarea psihic6.
Dezvoltarea psihicd este o noliune echivalentd cu pregdtirea
psihologicd a copilului, egal cu maturitatea, conducdnd spre aptitudinea
pentru qcolaritate.
11
Nivelul dezvoltdrii ftzice gi psihice asigurd preg6tirea copilului pentru
gcoald capabil de arealiza obiectivele principale ale programei gcolare.
Deci, prin ,,dezvoltate trebuie sd inlelegem in primul rdnd
transformdrile cantitative, de naturd ftzicd ce se produc in viata copilului"
(xxx, (1972): ,,Psihologia copilului pregcolar", Bucuregti, E.D.P., pag. 18).
,,Dezvoltarea psihicd a copilului constd, in primul rAnd, in ldrgirea,
complicarea qi ad6ncirea activitilii sale de cunoaqtere" (xxx, (1972):
,,Psihologia copilului preqcolar", Bucuregti, E.D.P., pag. 18).
Pe lAngd cele enumerate, dezvoltarea psihicd reprezinth gi imbogdlirea
sferei emotive a copilului in rela{iile cu cei din jur, cu lumea inconjur6toare,
precum qi dezvoltarea conduitei voluntare.
Dezvoltarea psihicd reprezintd transformdrile in plan intelectual,
afectiv-volitiv, in trdsdturile qi insugirile personalitdlii.
Dezvoltarea psihicd a copilului este influentatd de factori intemi ca:
ereditatea, insugirile psihice individuale, experienla de viald gi factori
externi ca: mediul, educatia.
Rezultatul imbindrii dintre cei doi factori externi qi interni precum gi
capacitateade invdlare a copilului conduce la dezvoltarea psihic6.
,,Prin termenul de invdlare, psihologia desemneazd acele modificdri
comportamentale adaptative care se formeazd, pe baza experien{ei cdqtigate
de individ ca urmare a asimildrii, a interioizdnii informaliilor externe"
(Kulcsar, Tiberiu, (1978): ,,Factorii psihologici ai reugitei qcolare",
Bucureqti, E.D.P., pag. 158).
tnvdlarea este premisa esenliald de formare a conduitelor inteligente,
creatoare, inovatoare fiind o complexitate ce implicd toate compartimentele
activitdlii psihice.
ftftu m$Islea
imr{ilea
f,%itnrla didactit
de educ4i
Earyectele, asig
fin riryut.dezvol
rrqhriz:are. Matu
h mrcordant6 cu
nmiqiisociale.ff,aturizarea psihi
flfiqteie mediului sol
Cele mai imporhl
- cunoaqterea sistr
- folosirea unei n
gcolarizdrii;
- asigurarea calitr
Farkaq Magdaleru
de dezvoltare a copilr
activitatea de tip gcolar
a personalitdlii sale" t
copilului in clasa I" in !
T., Bucuregti, E.D.P., pPregdtirea gi intel
gi dezvoltarea unui siste
Dupd E. Bernart
,,personalitatea maturd 1
o maturitate fizic
o maturitate men
12
copilului pentru
in primul rdnd
n:c in r-ia{a copilului"
pag. 18).
in ldrgirea,
E.D.P.,
Pentru. insuqirea noliunilor prin acliune, prin operalii mentale
concentrate, invdlarea trebuie sd fie activd, operativd, functionald gi
aplicabild.
Legdtura didacticd ce existd intre invdJare qi dezvoltarea psihicd
condilionatd de educa{ii conduce cdtre ,,maturizarea" copilului / gcolarului
sub toate aspectele, asigurAnd integrarea in mediul qcolar.
in timpul dezvolt[rii intrd in funcliune factorii genetici conducdnd
cbtre maturizare. Maturizarea biologicd conduce cdtre maturizare psihicd
hind in concordanld cu cerin{ele interne qi externe ale individului qi cele ale
comunitdlii sociale.
Maturizarea psihicd este determinatd de activitatea intelectuald gi de
hfl uenlele mediului socio-educativ.
Cele mai importante condilii ale maturizdrii psihice sunt:
- cunoaqterea sistematicd qi longitudinald a qcolarului;
- folosirea unei metodologii de psiho-diagnozd diferenliald in timpul
qcolarizdrii;
- asigurarea calitdlii mediului socio-cultural - familial.
Farkaq Magdalena considerd maturitatea qcolard ca,,expresi a unei faze
de dezvoltare a copilului, ea marcAnd acel nivel al dezvoltdrii la care
aclivrtatea de tip qcolar poate contribui din plin la dezvoltarea in continuare
a personalit[1ii sale" (Farkag, Magdalena, (1979): ,,Premise ale intrdrii
copilului in clasa I" in Studii de psihologie gcolard, coord. Zorgo, B., Radu,
T., Bucuregti, E.D.P., pag. 300).
Pregdtirea qi integrarea copilului in mediul gcolar comportd formarea
qi dezvoltarea unui sistem de insuqiri bio-psiho-sociale.
Dupa E. Bernart - 1961, ce a rcalizat schema maturitAtii qcolare,
,,personalitate a maturd p entru gco ald se c aracteri zeazd pnn'.
. maturitate fizicd(rezistenfd la efort);
. maturitate mental[ (capacitd{i intelectuale);
'nul rAnd,
re" (xxx, (1972):
trde. 18).
reimzinta qi imbogdtirea
.n lumea inconjurdtoare,
in plan
de factori
intelectual,
;a de viald
interni ca:
gi factori
gi interni precum qi
:oitarea psihic6.
acele modificdri":'aza experienlei cdqtigate
ii informa{iilor externe"
i ai reugitei qcolare",
a conduitelor inteligente,
Iica toate comPartimentele
13