Potential Comercial

UNIVERSITATEA CRETIN "DIMITRIE CANTEMIR"

ROLUL FONDURILOR STRUCTURALE IN REALIZAREA INVESTITIILOR IN SIBIU

C U P R I N S

1I N T R O D U C E R E

21.ROLUL PROGRAMULUI OPERATIONAL REGIONAL(POR)

21.1 Programul Operatinal Regional

21.1.1 Tipuri de proiecte finantate prin POR

21.1.2 Cine poate solicita finantarea

21.1.3 Rezultatele preconizate ale Programului Operational Regional

1.1.4 Fondurile Structurale ale UE pentru perioada 2007-2013..............................................2

31.2 Axa prioritara 4

31.2.1 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local

31.2.2 Domeniul de intervenie Dezvoltarea durabil a structurilor de sprijinire a afacerilor de importan regional i local

1.3 Alocare financiara (orientativa)......................................................................................3

1.4 Ajutor de stat(regional)......................................................................................................342. PoTENTIALUL COMERCIAL AL PRODUCTIEI DE DULCIURI

42.1 Elemente definitorii ale pietei

42.1.1 Capacitatea pietei

42.1.2 Analiza competitorilor

52.2 Analiza Nationala SWOT a SNE 2010-2014)

52.2.1 SNE 2010-2014 : Viziune, Obiective, Direcii, Iniiative

52.2.2 Perspectiva dezvoltarii

63. analiza comparativa a comunicarii de marketing pentru marcile de ciocolata

63.1 Elemente definitorii ale pietei ciocolatei

63.1.1 Caracterizare generala

63.1.2 Structura pietei

63.2 Concurenta

63.2.1 Pozitia marcilor Poiana si Kandia pe piata ciocolatei

3.2.2 Analiza marcii Kandia si Poiana....................................................................................6 84. TITLUL CAPITOLULUI 4 (HEADING 1)

84.1.1 Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)


84.2 SUBTILU CAPITOLUL 4 (HEADING 2)



10CONCLUZII I PROPUNERI

11B I B L I O G R A F I E

12A N E X E

I N T R O D U C E R E

Uniunea European este una dintre cele mai prospere i competitive zone din lume, att din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare economic, ct i al potenialului de dezvoltare. Cu toate acestea, disparitile privind prosperitatea i productivitatea dintre statele membre i regiunile acestora reprezint o slbiciune structural major. Coeziunea economic i social reprezint unul din obiectivele prioritare ale Uniunii Europene, alturi de la Piaa Unic i Uniunea Economic i Monetar (tratatul de la Maastricht). Politica de coeziune economic i social cuprinde toate aciunile Uniunii Europene care vizeaz realizarea dezvoltrii economice armonioase i echilibrate a acesteia, n special prin promovarea reducerii disparitilor de dezvoltare ntre diferitele regiuni/state ale Uniunii Europene, a egalitii anselor i a dezvoltrii durabile. Extinderea Uniunii Europene la 27 de membrii, ncepnd cu anul 2007, reprezint o provocare fr precedent pentru competitivitatea i coeziunea intern a Uniunii Europene.n acest context, pentru perioada de programare 2007-2013, politica de coeziune este considerat principalul instrument prin care se va realiza modernizarea economiei Uniunii Europene.

1. ROLUL PROGRAMULUI OPERATIONAL REGIONAL

1.1 Programul Operational Regional Modalitatea de intervenie prin POR se articuleaz pe mai multe etape pentru a lua n mod real n considerare capacitatea limitat de programare i planificarea de la nivel local i experiena dobndit n anii de construcie instituional n domeniu, realizat cu sprijin UE. Alocrile financiare orientative sunt realizate la nivel regional, pe baza gradului de dezvoltare local, dndu-se prioritate regiunilor subdezvoltate, printr-un mecanism de alocare financiar invers proporional cu mrimea PIB/locuitor, ajustat cu densitatea populaiei, astfel nct Regiunile mai puin dezvoltate primesc proporional, alocri financiare mai mari n cadrul axelor prioritare agreate la nivel naional i n concordan cu strategiile de dezvoltare agreate la nivel regional de ctre autoritile locale prin Consiliile de Dezvoltare Regional. Aceste fonduri vor fi utilizate pentru finanarea unor proiecte cu impact major asupra dezvoltrii locale, i care vor stimula creterea: reabilitarea i modernizarea infrastructurii locale de transport pentru a mbuntii accesibilitatea, infrastructura educaional i de sntate, pentru a asigura formarea capitalului uman i populaie sntoas, ntrirea structurilor de sprijinire a afacerilor (parcuri industriale, logistice, de afaceri etc) pentru atragerea investitorilor, sprijinirea crerii de microntreprinderi, pentru a permite pieei locale s ating o mas critic de auto-susinere, valorificarea potenialului turistic local, a patrimoniului cultural i natural, prin sprijinirea dezvoltrii infrastructurii turistice i a iniiativelor antreprenoriale n acest domeniu, i, de asemenea, msuri specifice pentru sprijinirea centrelor urbane, pentru a aciona ca o reea de motoare de cretere i pentru a stimula oportunitile de dezvoltare n arealele nvecinate, contribuind astfel la crearea de legturi economice regionale, care lipsesc n prezent n majoritatea regiunilor Romniei. Programul Operational Regional este unul din programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala. Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare a Romaniei. Cele 8 Regiuni de Dezvoltare sunt:

Regiunea 1: Nord-Est include 6 judee: Bacu, Botoani, Iai, Neam, Suceava, Vaslui

Regiunea 2: Sud-Est include 6 judee: Brila, Buzu, Constana, Galai, Tulcea, Vrancea

Regiunea 3: Sud include 7 judee: Arge, Clrai, Dmbovia, Giurgiu, Ialomia, Prahova, Teleorman

Regiunea 4: Sud-Vest include 5 judee: Dolj, Gorj, Mehedini, Olt, Vlcea

Regiunea 5: Vest include 6 judee: Arad, Cara Severin, Hunedoara, Timi

Regiunea 6: Nord-Vest include 6 judee; Bihor, Bistria-Nsud, Cluj, Maramure, Satu Mare, Slaj

Regiunea 7: Centru include 6 judee: Alba, Braov, Covasna, Harghita, Mure, Sibiu

Regiunea 8: Bucureti Ilfov include capitala rii Bucureti i Judeul Ilfov

Fig.nr.1.1 Regiunile de Dezvoltare ale Romniei Regiunile de Dezvoltare sunt uniti teritorial - statistice, alctuite din 4-7 judee (cu excepia Regiunii Bucureti-Ilfov), prin asocierea liber a Consiliilor Judeene. Ele corespund nivelului NUTS II potrivit clasificrii EUROSTAT, i reprezint cadrul de colectare a datelor statistice specifice la nivel teritorial NUTS II.

Obiectivul general al Programului Operational Regional(POR) consta in sprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile,atat din punct de vedere economic,cat si social,in regiunile Romaniei, prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri,care sustin cresterea economica.Aceasta inseamna ca Programul Operational Regional urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cel mai putin dezvoltate. Clasificarea NUTS a Romniei, pe cele trei niveluri teritoriale recomandate de EUROSTAT

Tabel 1.1

Nivel corespunztor NUTSUnitateNr. de uniti(iunie 2004)

IRomnia1

IIRegiuni8

IIIJudee i Municipalitatea Bucureti42

Regiunile de Dezvoltare reprezint cadrul pentru elaborarea, implementarea, monitorizarea i evaluarea strategiilor de dezvoltare regional i a programelor de coeziune economic i social prin care aceastea se implementeaz. Scopul Programului Operational Regional este s sprijine, pe ct posibil, o cretere echilibrat a tuturor zonelor rii, nu att prin redistribuirea resurselor publice, ct mai ales prin asigurarea, ca toate zonele s aib un nivel minim de infrastructur de afaceri, social i capital uman, care s permit creterea economic. n acest sens, trebuie s se asigure c exist precondiii adecvate i c nu s-au creat prin anumite mecanisme care se ntreasc unele pe altele (politica fiscal i piaa muncii) pericole de subdezvoltare. Este evident c POR nu poate singur s impulsioneze dezvoltarea regional, nici s joace rol de echilibrare dac acioneaz izolat de interveniile structurale n domeniul transportului, competitivitii economice, mediului, dezvoltrii rurale i a resurselor umane, care sunt incluse n alte programe operaionale i care constituie ntr-un fel precondiii pentru succesul Programului Operaional Regional. POR i propune s sprijine acest proces de cretere distribuit geografic, dndu-i o dimensiune local mai pregnant, i permind diferitelor zone ale rii s-i valorifice resursele specifice pe baza nevoilor locale i a potenialului local, iar diversitatea cilor de dezvoltare a diferitelor zone ale rii poate avea loc pe baza propriei lor istorii a resurselor i a punctelor lor forte. Cu alte cuvinte, POR va sprijini dezvoltarea local pe o abordare de jos n sus complementar cu abordarea dezvoltrii structurale naional sectoriale de sus n jos prevzut n majoritatea Programelor Operaionale. POR va sprijini, de asemenea, interveniile locale n zonele cu un nivel ridicat de cretere, pentru a face fa problemelor generate de cretere cum ar fi congestionarea, pentru a evita anumite situaii de decuplare de la dezvoltarea economic la scar mic i de a asigura durabilitatea creterii, prin sprijinirea interveniilor strategice pe termen lung. 1.1.1 Tipuri de proiecte finantate prin Programul Operational Regional Programul Operaional Regional va fi finanat n perioada 2007- 2013 din bugetul de stat i bugetele locale, ct i din surse private, fiind cofinanat din Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR) - unul din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene. Contribuia financiar a UE poate ajunge pn la 85% din totalul cheltuielilor naionale (publice i private).Proiectele finantate prin Programul Operational Regional urmaresc,printre altele: Imbunatatirea calitatii vietii si a infatisarii oraselor,precum si cresterea rolului lor in regiune; Imbunatatirea accesibilitatii regiunilor prin dezvoltarea retelelor de infrastructura-drumuri judetene,sosele de centura;

Modernizarea serviciilor sociale:scoli,clinici,servicii de interventie in situatii de urgenta,etc.

Cresterea investitiilor in afaceri,prin acordarea de sprijin microintreprinderilor,imbunatatirea retelei de utilitati si a infrastructurii de afaceri;

Modernizarea si reabilitarea infrastructurii turistice existente.1.1.2 Cine poate solicita finantareaSolicitantii de fonduri pot fi:

Autoritatile administratiei publice (primarii,consilii locale,consilii judetene,etc.)

Institutiile publice,cum ar fi cele de sanatate,institutiile academice,serviciile de interventie in situatii de urgenta;

Organizatiile nonguvernamentale(ONG-uri)

Companiile private, in special IMM-urile (intreprinderi mici si mijlocii) si microintreprinderile.

Rezultatele preconizate ale Programului Operational Regional

Aceasta subsectiune prezinta o parte din rezultatele POR preconizate pana in anul 2015. Acesti indicatori nu prezinta doar o lista de dorinte,ei putand fi indepliniti insa numai prin implicarea autoritatilor publice, a ONG-urilor, a IMM-urilor si a cetatenilor.

Obiectivul strategic al POR urmareste:

Crearea a 15000 de noi locuri de munca pana la sfarsitul anului 2015; Stoparea cresterii disparitatilor interregionale in ceea ce priveste PNB pe cap de locuitor;

Rezultate specifice urmarite pana in 2015:

Peste 800km de drumuri judetene-reabilitate\construite\modernizate;

Peste 200km de sosele de centura-reabilitate\construite\modernizate;

50 de centre de sanatate reabilitate sau modernizate;

510 unitati mobile pentru situatii de urgenta,echipate;

3000de noi locuri de munca,prin sprijinirea microintreprinderilor;

4000 de noi locuri de munca in cadrul infrastructurii de afaceri sprijinite;

500 ha de spatii industriale reabilitate;

50 de cladiri de patrimoniu reabilitate;

50 proiecte de investitii pentru dezvoltarea potentialului turistic al zonelor naturale;

400 de scoli reabilitate sau modernizate.

Politica de Coeziune a Uniunii Europene este aplicabila tuturor statelor membre,totalul alocarilor financiare fiind de 336 mld.Euro in perioada 2007-2013.Fondurile Structurale contribuie la realizarea celor trei obiective ale Politicii de Coeziune a Uniunii Europene prin implementarea Programelor Operationale,acestea din urma fiind elaborate la nivel national.

1.1.3 Fondurile Structurale ale Uniunii Europene in perioada 2007-2013

Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR): investitii in transport,crearea de noi locuri de munca,proiecte de dezvoltare locala,antreprenoriat.

Fondul Social European (FSE): promoveaza integrarea somerilor si a grupurilor dezavantajate pe piata muncii,prin finantarea unor masuri de instruire si a unor sisteme de recrutare si asistenta.

Fondul de Coeziune (FC): asista cele mai putin prospere state membre ale Uniunii Europene cu un produs national brut (PNB) pe cap de locuitor de mai putin de 90% din media comunitara.

In perioada 2007-2013, toate regiunile de dezvoltare ale Romaniei sunt eligibile pentru Programele Operationale sunt obiectivele Convergenta si Cooperare Teritoriala. In perioada 2007-2013 Romania va primi 19.667 miliarde Euro din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene. Aproximativ 98% din aceasta suma va fi alocata pentru sapte Programe Operationale in cadrul obiectivului Convergenta(diminuarea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala intre regiunile UE).

Cele 2% ramase vor fi alocate pentru sase Programe Operationale sub obiectivulCooperare teritoriala cu tarile invecinate.

1.2 Axa prioritara 4. 1.2.1 Consolidarea mediului de afaceri regional i local Aceast ax prioritar vizeaz crearea i dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor, de importan regional i local, reabilitarea siturilor industriale i sprijinirea iniiativelor antreprenoriale regionale i locale, care s faciliteze crearea de noi locuri de munc i creterea economic durabil.

POR se va concentra pe dezvoltarea de structuri de sprijinire a afacerilor, n special n zonele mai puin dezvoltate, aflate n declin economic, care s atrag investiii i s creeze locuri de munc.

POR va sprijini i reabilitarea siturilor industriale acestea urmnd s devin un factor economic important pentru dezvoltarea local i regional.

Sprijinirea dezvoltrii microntreprinderilor va avea totodat un rol important n dezvoltarea economic regional i local i crearea de noi locuri de munc.ObiectiveAceast ax prioritar are ca scop nfiinarea i dezvoltarea structurilor de afaceri de importan regional i local, reabilitarea siturilor industriale i sprijinirea iniiativelor antreprenoriale regionale i locale, pentru a facilita crearea de noi locuri de munc i creterea economic durabil.Fundamentare Decalajele n dezvoltarea antreprenorial/ industrial a diferitelor Regiuni ale rii, msurate prin numrul ntreprinderilor la 1000 locuitori, s-au adncit n ultimii ani. Regiunea Bucureti-Ilfov are de 3 ori mai multe ntreprinderi comparativ cu Regiunea Nord-Est, aceasta din urm avnd cea mai slab dezvoltare. Mai mult, n Romnia exist de 2,5 mai puine ntreprinderi la 1000 locuitori, comparativ cu rile UE-15, avnd o distribuie inegal n cele opt Regiuni de Dezvoltare.

Motivul const n faptul c premisele pentru afaceri sunt insuficient dezvoltate n majoritatea regiunilor, n timp ce IMM-urile, n special microntreprinderile au dificulti n accesarea fondurilor, n special n regiunile slab dezvoltate i n localitile monoindustriale aflate n declin sever dup 1990, cnd ara a intrat ntr-un proces complex de restructurare. Aceast situaie necesit o abordare specific la nivel local i regional prin intermediul POR, n special, datorit soluiilor specifice i promovrii proiectelor adecvate ce pot fi identificate la nivel local i deoarece acesta reprezint cel mai adecvat nivel de guvernare n conformitate cu principiul subsidiaritii, contribuind n acest fel la consolidarea mediului de afaceri local. n acest sens, exist dou argumente i anume experiena acumulat de ctre ADR-uri, ca organisme de implementare a proiectelor privind IMM-urile finanate din Phare-CES i localizarea acestora lng beneficiari, ceea ce poate asigura o implementare de succes a proiectelor de afaceri. 1.2.2 Domeniul de intervenie Dezvoltarea durabil a structurilor de sprijinire a afacerilor de importan regional i local Structurile de sprijinire a afacerilor reprezint structuri clar delimitate, care asigur o serie de faciliti i/sau spaii pentru desfurarea activitilor economice de producie i de prestare servicii. Acestea au ca scop atragerea investiiilor pentru valorificarea potenialului resurselor zonei. Activitile POR vor sprijini autoritile locale i societile comerciale (societile administrator) pentru a crea i dezvolta propriile structuri regionale de sprijinire a afacerilor, avnd ca scop atragerea ntreprinderilor, n special a IMM-urilor. Structurile de sprijinire a afacerilor reprezint un factor vital pentru creterea atractivitii regiunilor ca locaii pentru investiii n activiti economice i sociale, i un instrument cheie pentru impulsionarea mediului de afaceri regional i local. Mai mult, structurile de sprijinire a afacerilor vor contribui la creterea gradului de competitivitate al Romnie n contextul Uniunii Europene lrgite, i vor constitui un punct de plecare pentru integrarea economiei naionale n economia european.

1.2.3 Alocarea financiara

Alocarea financiar orientativ pentru Programul Operaional Regional 2007 2013 este de 4.568,34 milioane euro, din care 3.726,02 milioane euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regional (FEDR), restul reprezentnd fonduri publice naionale i fonduri private.

Din totalul fondurilor alocate pentru Programul Operaional Regional, alocarea financiar pentru axa prioritar 4 Sprijinirea dezvoltrii mediului de afaceri regional i local este de 795,65 milioane euro, din care 633,42 milioane Euro din FEDR i 162,23 milioane euro co-finanare naional.

Alocarea financiar orientativ pentru perioada 2007-2013, pentru domeniul de intervenie 4.1 Dezvoltarea durabil a structurilor de sprijinire a afacerilor de importan regional i local este de 274,4 milioane euro, din care 233,25 milioane euro din FEDR, restul fiind reprezentat de co-finanarea naional. 1.2.4 Ajutorul de minimis Proiectele eligibile n cadrul acestui domeniu de intervenie, indiferent de tipul solicitantului (beneficiarului) se supun regulilor privind ajutorul de stat, respectiv ale ajutorului naional regional pentru investiii.

Conform Tratatului asupra Comunitii Europene, ajutorul de stat acordat n scopul promovrii dezvoltrii economice a anumitor regiuni dezavantajate ale Uniunii Europene poate fi considerat compatibil cu piaa intern a UE. Acest tip de ajutor de stat este denumit ajutor naional regional pentru investiii (ajutor regional).

Scopul ajutorului regional este de a promova dezvoltarea regiunilor mai puin favorizate, n principal prin susinerea investiiilor iniiale i crearea de locuri de munc. Specificitatea geografic distinge ajutorul regional de celelalte tipuri de ajutor de stat: ajutor pentru cercetare, dezvoltare i inovare, ocupare, instruire sau mediu.Intensitatea maxim a ajutorului regional

Intensitatea maxim a ajutorului reprezint procentul maxim calculat la valoarea eligibil a proiectului (suma cheltuielilor eligibile) care poate fi finanat din fonduri nerambursabile, respectiv din FEDR i/sau din bugetul de stat.

Hotrrea Guvernului nr. 946/2006 privind intensitatea maxim a ajutorului de stat regional pentru investiii iniiale stabilete procentele pentru ajutorul ce poate fi acordat ntreprinderilor ce nu intr n categoria ntreprinderilor mici i mijlocii, pentru toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale Romniei. n cazul ajutorului acordat ntreprinderilor mici i mijlocii (inclusiv microntreprinderilor), la pragurile stabilite n Hotrrea Guvernului se adaug 20% pentru microntreprinderi i ntreprinderi mici i 10% pentru ntreprinderi mijlocii. Astfel, intensitatea maxim a ajutorului regional, n funcie de ncadrarea solicitantului n categoria IMM este prezentat mai jos:

Regiunea

de dezvoltareIntensitatea maxim a ajutorului regional

ntreprinderi mari*ntreprinderi mijlociintreprinderi mici i micro

Regiunea de dezvoltare Nord Est50%60%70%

Regiunea de dezvoltare Sud Est50%60%70%

Regiunea de dezvoltare Sud Muntenia50%60%70%

Regiunea de dezvoltare Sud Vest Oltenia50%60%70%

Regiunea de dezvoltare Vest50%60%

Regiunea de dezvoltare Nord Vest50%60%70%

Regiunea de dezvoltare Centru50%60%70%

n categoria ntreprinderilor mari sunt eligibile doar unitile administrativ-teritoriale (APL) i parteneriatele ntre acestea.

O ntreprindere reprezint orice entitate angajat ntr-o activitate economic, indiferent de forma juridic de constituire.

Astfel, toi solicitanii de finanare nerambursabil, n cadrul domeniului de intervenie 4.1. Dezvoltarea durabil a structurilor de sprijinire a afacerilor de importan regional i local, sunt considerai ntreprinderi, indiferent de forma juridic de constituire.

n conformitate cu prevederile Recomandrii CE 361/2003 privind definirea microntreprinderilor, ntreprinderilor mici i mijlocii, o ntreprindere nu poate fi considerat IMM dac 25% sau mai mult din capitalul sau drepturile de vot ale acesteia sunt controlate direct sau indirect, individual sau n comun, de una sau mai multe organisme publice.

Astfel, n vederea stabilirii intensitii maxime a ajutorului regional, autoritile publice locale (unitile administrativ teritoriale, inclusiv parteneriatele ntre acestea, constituite n scopul implementrii proiectului cofinanat prin POR) sunt ncadrate n categoria ntreprinderilor mari. Intensitatea maxim a ajutorului n funcie de tipul solicitantului

Tabelul nr.1.5

Tipul solicitantuluiLocul de implementare a proiectuluiContribuia proprie minim a solicitantului la valoarea eligibil a proiectuluiFinanarea nerambursabil maxim din FEDR (din valoarea eligibil a proiectului)

APL, parteneriate ntre APL23Regiunea de dezvoltare 8Bl2460%40%

Celelalte regiuni de dezvoltare 50% 50%

CC/AS/SC ncadrate n categoria ntreprinderilor mijlociiRegiunea de dezvoltare 8 BI 50% 50%


CC/AS/SC ncadrate n categoria ntreprinderilor micro sau miciRegiunea de dezvoltare 8 BI 40% 60%


APL- autoritate a administraiei publice locale (unitate administrativ teritorial), CC- camer de comer, AS- asociaie care reprezint mediul de afaceri, SC- societate comercial sau cooperativ.

n ntocmirea bugetului, solicitantul va ine cont att de condiiile n care cheltuielile prevzute n proiect pot fi considerate eligibile, ct i de pragurile de mai sus, pentru a stabili contribuia proprie i a determina cuantumul maxim al finanrii nerambursabile (intensitatea ajutorului) pe care l poate solicita. Pentru mai multe detalii, vezi Seciunea II.3.3. ntocmirea bugetului.

Regula de cumul al ajutoarelor de stat

Ajutoarele de stat acordate prin schema de ajutor regional care se aplic acestui domeniu de intervenie, nu se cumuleaz cu alte ajutoare de stat, n sensul art. 87 alin (1) din Tratatul de Instituire a Comunitii Europene, i nici cu ajutoarele de minimis, acordate pentru aceleai costuri eligibile, n cazul n care acest cumul duce la o intensitate a ajutorului care depete nivelul stabilit. Plafonul maxim al intensittii ajutorului de stat stabilit trebuie respectat, indiferent dac finanarea provine din surse locale, regionale, naionale sau comunitare.

Pentru respectarea regulilor de cumul, beneficiarul de ajutor de stat va completa i anexa la cererea de finanare Declaraia de eligibilitate din care s reias dac a mai beneficiat, sau este n curs de solicitare, a altor ajutoare de stat sau ajutoare de minimis pentru aceleai costuri eligibile care fac obiectul prezentei cereri de finanare. Autoritatea responsabil (Autoritatea de Management pentru POR) va monitoriza sumele pentru a nu depi intensitatea maxim admis.

2. POTENTIALUL COMERCIAL AL PRODUCTIEI DE DULCIURI

2.1 Elemente definitorii ale pietei: Romnia tinde s devin doar o pia de desfacere pentru productorii mari de ciocolat n contextul n care au mai rmas doar trei fabrici mari de ciocolat i dulciuri, iar consumul intern este acoperit n cea mai mare parte de importuri.

Businessul n ciocolat este dificil la ora actual pentru c preurile la materiile prime au crescut n ultimii doi ani i au crescut i costurile de producie, din cauza scumpirii electricitii, a combustibililor, deci i profitabilitatea a sczut, a declarat pentru ZF Mihu Crciun, cel care a condus timp de doi ani productorul de ciocolat Kandia.

Consumul de ciocolat din Romnia este acoperit n proporie de 80% din importuri, potrivit estimrilor ZF. Ciocolata - categorie in care intra praline,tabletele,batoanele,napolitanele invelite in ciocolata,figurinele si produsele de sezon - reprezinta unul dintre segmentele cele mai importante ale pietei de bunuri de larg consum. Potrivit unor studii Euromonitor, Romania se afla pe unul dintre ultimele patru locuri, intr-un top al tarilor din Uniunea Europeana, la consumul de ciocolata. Romanii au consumat, anul trecut, aproximativ 1,9 kilograme de ciocolata pe cap de locuitor, fata de Elvetia, care este lider european, cu 11 kilograme pe cap de locuitor. In Ungaria se consuma, in medie, anual, patru kilograme de ciocolata pe cap de locuitor, in Grecia - trei kilograme, iar in Portugalia, 1,95 kilograme pe cap de locuitor. Potrivit sursei citate, din punctul de vedere al valorii vanzarilor inregistrate in anul 2010, aceasta categorie se situeaza pe locul sase in totalul pietei de bunuri de larg consum (FMCG), fiind devansata de tigari, bere, bauturi racoritoare, apa minerala si cafea.Piata totala a crescut constant, cu aproximativ 20% pe an, ajungand in prezent la un volum de 23.487 de tone.In acest moment, exista aproximativ 70 de ofertanti care activeaza pe piata ciocolatei din Romania, cu 90 de branduri. Dintre acestia, doar trei - patru producatori si marci domina piata pe fiecare dintre segmentele care o compun. Principalii jucatori de pe piata dulciurilor din Romania sunt European Food, detinuta de fratii Micula, Nestle Romania, filiala celei mai mari companii de pe piata produselor alimentare la nivel mondial si Kandia Romania, recent preluata, anul acesta, de Cadbury Schweppes. Produsele sub forma de praline se vand in continuare cel mai bine, acestea detinand 64% din totalul pietei, ca volum, si 58%, ca valoare. Ciocolata care are lapte in continut domina acest segment, cu peste 13 mii de tone vandute anul trecut, urmata la mare distanta de ciocolata alba (1,2 tone). Daca ne referim la pralinele cu diferite umpluturi, se pare ca gusturile romanilor se indreapta preponderent spre cremele de cappuccino, capsuni, visine, brandy si caramel, in timp ce crema de lamaie detine o pondere nesemnificativa in topul vanzarilor (0,1 tone).2.1.1 Capacitatea pietei Capacitatea pietei firmei este un indicator care exprima dimensiunea pietei unei firme. Se exprima prin intermediul unor indicatori fizici si valorici, cum sunt: volumul ofertei, volumul cererii pietei, volumul tranzactiilor, cota de piata. Capacitatea pietei poate fi efectiva (volumul vanzarilor realizate efectiv de firma, intr-o perioada determinata) sau potentiala (volumul maxim al vanzarilor pe care firma le-ar putea realiza intr-o perioada determinata).Desi o plac, romanii consuma putina ciocolata, in special sub forma de praline (70% din piata), considerate energizante (chiar inlocuitor al cafelei). Piata romaneasca de ciocolata a crescut semnificativ din 2003 incoace si are o valoare estimata la 120-150 milioane de euro. Trei mari jucatori concentreaza peste 90% din aceasta piata:- Kandia-Excelent, producator autohton, intre 30 si 40%- PoianaSupreme Chocolat, producator autohton, parte a Supreme Group, aproximativ 25%- Heidi Chocolats Suisse, membra a grupului elvetian Laderach Chocolatier Suisse, aproximativ7%.

In toate segmentele de pret (premium, mediu si economic), brandurile acestor jucatori domina clar rafturile cu tablete de ciocolata ale marilor retaileri din mediul urban:- segmentul premium este impartit de Milka, Poiana Senzatii (Kraft), Heidi si Anidor (Supreme)- segmentul mediu apartine brandurilor Kandia, Poiana (Kraft) si Primola (Supreme)- segmentul economic include Laura (Kandia-Excelent) Africana (Kraft) si Novatini (Supreme). Alegerile pe care le are la dispozitie consumatorul roman de tablete de ciocolata sunt asadar destul de limitate in materie de branduri (3-4 in fiecare segment). Dar preferintele de consum par sa fie influentate in primul rand de ingredientele ciocolatei, domeniu in care optiunile sunt mult mai numeroase, atat la nivel de brand cat si la nivel de segment de piata.Ca si in alte domenii de activitate, identitatea verbala a brandurilor de ciocolata, pralinele reflecta cu concizie specifica elemente din respectivele strategii de brand. O scurta privire asupra lucrurilor care apropie si a celor care despart aceste identitati ne poate dovedi acest lucru.In Romania, brandurile de ciocolata praline poarta nume scurte , feminine. Asa cum e si firesc, segmentul premium este poliglot si, cel mai adesea, atent si rafinat.2.1.2 Analiza competitorilor

In cadrul Strategiei Nationale de Export a Romaniei, a fost realizat n cursul anului 2012 un studiu de catre ITC in colaborare cu grupa de lucru pentru Strategia Nationla deExport din cadrul Ministerului Economiei i Comerului. Au fost evaluate, competivitatea comerciala a Romaniei in cadrul unui grup de tari in care au fost inclusi principalii competitori - Bulgaria, Croaia, Italia, Polonia, Tunisia, Turcia i Ucraina - n zonele care sunt importante pentru competitivitatea comerului. Domeniile examinate se refer la factorii de producie: munca, capital, fond funciar, infrastructur i inovaie, precum i mediul de afaceri, cum ar fi situatia politica i macroeconomica, cadrul juridic i administrativ, eficiena comerciala i relatiile intersectoriale.

Acest studiu are ca punct de referin competitivitatea comerului din Romnia n comparaie cu apte ri din proximitatea regionala: Bulgaria, Croaia, Italia, Polonia,Tunisia, Turcia i Ucraina. Aceste apte ri sunt printre principalii concureni ai Romniei in comerul internaional bazat pe

un indicator combinat dintre portofoliul lor de export i pieele int pe care exporta, conform tabelului de mai jos. n acelai timp, fiecare dintre aceste apte ri, are o caracteristic specific suplimentar care scoate n eviden diferite aspecte ale indicatorilor de msurare a performanei Romniei.

2.2 . Analiza Nationala SWOT a SNE 2010-2014

Analiza SWOT a economiei romneti, n comparaie cu analiza SWOT 2005, arat c Romnia continu s pastreze avantaje competitive n ceea ce privete costul resurselor umane, dar rmn nc vulnerabiliti importante. Apartenena la UE amplific oportunitile economice i de export. Cu toate acestea, lipsa de capital social, situatia mediului de afaceri i slabe abiliti manageriale de a face fa concurenei bazate pe tendina de inovare i noilor modele de afaceri sunt n continuare un obstacol n calea performantelor globale la export.

Conform abordarii SNE corespunzator cu metodologia ITC Geneva, analiza SWOT de mai jos a fost fcuta, pentru fiecare din angrenajele SNE: oferta de export (border-in), mediul de afaceri si costurile tranzactiei (border), accesul pe pia (border-out), i dezvoltarea.

Figura 2.2 Analiza SWOT

PUNCTE TARI:

-Domeniul ofertarii (Border-In)-Resurse naturale bogate

-O buna infrastructura de telecomunicatii

-Pregatire relativ ridicata pentru utilizarea

internetului

-Resursa umana eficienta, vorbitoare de

limba engleza sau alte limbi straine, bine

instruita, in domeniul tehnic

PUNCTE SLABE

- Domeniul ofertarii (Border-In)

- Productivitatea muncii scazuta

-Lipsa competentelor pentru nevoile

inovative

- Lipsa de coordonare la nivel sectorial

pentru cresterea competentei inovative

- Incapacitatea de a oferi pe nise de piata la

furnizori exteri specializati, precum si de

ISD

-Mediul de afaceri(Border)- Reprezentare buna a investitiilor straine in

tara

- Cadru legal si de reglementare , precum si

cel de stimulente relativ bine dezvoltate- Mediul de afaceri(Border)- Atitudini si practici antreprenoriale locale

- Politicile economice guvernamentale

- Finantare dificila

- Legislatia muncii restrictiva

- Domeniul cererii (Border-Out)

- Branduri de produse recunoscute, in

particular in industria auto

- Apartenenta la UE

- Proximitatea fata de Rusia, una din pietele

cheie pentru export

- Acorduri comerciale favorabile

___________

- Domeniul Dezvoltarii-Stabilitate politica si guvernare

Democratic

- Pozitie geografica strategica fata de

principalele piete si linii de transport

-ISD la un nivel bun


- Deschidere redusa a companiilor locale

pentru oportunitaile la export

- Brandurile pozitive de produse si servicii

pentru export au un impact limitat

- Dependenta ridicata de piata UE

___________

- Domeniul Dezvoltarii

- Procent ridicat de falimente in special

printre IMM-uri

- Costuri in crestere pentru desfasurarea

de afaceri

- Coordonare regionala si planificare

urbana/rurala slaba

OPORTUNITATI


- Nivel inalt al transferului tehnologic

facilitat de ISD si al dezvoltarii

(infrastructurii) ulterioare

- Dezvoltare exportului pentru sectoare noi

- Potential de export al regiunilor mai putin

dezvoltate

-Inovatii tehnologice existente si pentru

imbunatatirea productivitatii si eficientei


- Reluarea exportului la clienti si pe piete

traditionale

- Cerere pentru produse si servicii noi

romanesti

AMENINTARI


- Atitudinea fortei de munca

- Dependenta ridicate de productia

investitorilor straini


- Perceptie favorabila a investitorilor pentru

alte destinatii pentru afacerile lor

- Evolutia economica a UE in viitor

- Domeniul Dezvoltarii

- Conditiile de creditare internationale

(acordurile cu FMI)

- Finantarea educatiei si cercetarii46

Conform analizei, Romnia are resurse importante de competitivitate, care sunt insuficient valorificate n ceea ce privete stabilitatea mediului de afaceri, predictibilitatea, sau infrastructura fizic si de afaceri, eficiena instituionala si de afaceri. Nu este un accident ca Raportul Forumului Economic Mondial Competitivitatea globala 2009-2010 constat c, n ciuda faptului c Romnia a fost capabil s urce, in topul tarilor, de la poziia 68 la pozitia 64, exist nc domenii foarte importante pentru o economie naionala care reprezinte dezavantaje competitive:

- funcionarea instituiilor;

- infrastructur, n special drumuri;

- gradul complexitatea a afacerilor;

- inovare;

- instabilitatea macroeconomic;

- eficienei pieei muncii.

n ceea ce privete relevana pentru export, aceste dezavantaje au un impact direct asupra

capacitii de a ptrunde pe pieele strine. n acest scop, este obligatoriu ca in urmatoarea

perioada de timp, Romnia sa utilizeze mai bine oportunitile si punctele sale forte, conform

acestei strategii, n acelai timp sa acioneaz pentru reducerea ameninrilor i a riscurilor i

diminuarea efectelor punctelor sale slabe. De asemenea nu trebuie neglijat ca in orice puncte slabe sau risc exista si sans aunei oportunitati. Astfel prin eforturi bine concentrate un punct slab precum capacitatea de inovare scazuta poate deveni o oportunitate de a patrunde pe anumite piete de nisa pe masura ce creste nivelul de intelegere si abilitatea manageriala de a valorifica o oportunitate de piata. n acest scop, SNE 2010-2014 va reprezenta o continuare a unor actiuni strategice care anterior a dus la mbuntirea performanei de export.

2.2.1 SNE 2010-2014 : Viziune, Obiective, Direcii, Iniiative Viziune

Aceasta aseriune se bazeaz pe urmtoarele considerente:

Romnia se va angaja ntr-un comer internaional din ce n ce mai diversificat, att n privinta produselor materiale, cat i a serviciilor, n care lanurile de producie la nivel mondial, globalizarea i tehnologia informaiei modifica radical modul n care se desfoar comerul internaional. Criza economic a artat ca n orice situatie o duc mai bine companiile inovative, concentrarile regionale de companii inovative, cele care s-au bazat pe avantaje competitive durabile i pe un mediu de susinere naional iregional. Capitalul uman si social, abilitatea de a coopera ntr-o reea teritorial sau naional, formarea factorului uman, noi abiliti de management si competene i un mediu 47de afaceri favorabil, vor continua s reprezinte factori critici de succes. Statutul de membru al UE presupune, de asemenea, o aliniere a viziunii i a obiectivelor strategiei la obiectivele Agendei de la Lisabona i ale strategie "Europa global" a UE. Calea de urmat este, aadar, cea a noilor competene, abiliti i competitivitatea bazat pe active mai puin tangibile i competente noi, la nivelul persoanelor, precum i al societilor, clusterelor, autoritilor centrale i locale, toate vzute prin prisma celor patru perspective a SNE.

Atingerea viziunii propuse presupune stimularea si cresterea capacitatii firmelor de a obtine

avantaje competitive durabile, de a fi inovative, de a crea si adauga valoare consistenta prin export.

SNE 2010-2014 integreaz iniiative si strategii de la nivelul UE privind o mai bun coordonare a politicilor naionale cu politicile comunitare n ceea ce privete: accesul pe piee strine, competitivitatea la nivel de intreprinderi, regiuni si clustere.

Susinerea la export a productorilor care sunt asociati si exporta folosind indicaiile geografice

si denumirile de origine.

Dezvoltare regionala

Consultan pentru elaborarea unei strategii de susinere a formrii i dezvoltrii de clustere n

sectoare cu potenial de cretere a exporturilor, conform Strategiei Naionale de Export 2010-2014 i a Strategiilor Regionale de Export la nivelul tuturor regiunilor de dezvoltare.

Managmentul strategiilor de branding regional.

Dezvoltarea de centre promoionale si expoziionale interne cu grad nalt de internaionalizare

si specializare la nivelul regiunilor de dezvoltare, capabile sa promoveze oferta de export

romneasca la nivelul de impact al expoziiilor internaionale.

Dezvoltare structurilor regionale in parteneriat public- privat capabile sa asigure managementul strategiilor regionale de export (Consilii de export regionale) a unor centre de promovare la nivel regional.

Sustinerea sectoarelor prioritare la nivel regional.

Dezvoltarea potenialul de export al regiunilor i a capacitii acestora de ofertare la export pe pieele externe.Competitivitate sectoriala

Promovarea de parteneriate, aliane i platforme de cooperare ntre companii, organizaii din

sectorul public la nivel naional. Dezvoltarea exporturilor pe baza capacitilor de producie local care sa asigure durabilitatea procesului.

Dezvoltarea culturii de afaceri din Romnia n managementul calitatii i infrastructurii calitatii.

Dezvoltarea si alinierea exportatorilor la standarde de certificare avansate cerute de pieele

externe.

Program multianual de utilizare a instrumentelor de promovare a exporturilor.

Client

Creterea capacitii exportatorilor romni de a aduga, retine i capta valoare.

Dezvoltarea de servicii i produse inovative, dar i a unei culturi a inovaiei n ceea ce privete organizarea i managementul in retea.

Program de susinere a IMM-urilor exportatoare prin reeaua EEN (Enterprise Europe Network)cu conectarea structurilor asociative si autoritarilor la nivelul regiunilor de dezvoltare.Transformarea designului de la nivel de competena individuala ntr-o micare naional de cunoastere, parteneriat i aliane ntre productori, designeri profesionisti i universiti.

Realizarea de programe i campanii de promovare a brandurilor/mrcilor romneti pentru

sectoarele, regiunile de dezvoltare i operatorii economici cu potenial de export.

Dezvoltarea portalului de comer exterior prin: realizarea versiunii portalului in limba Engleza prin: introducerea de noi instrumente de analiz, conectarea portalului cu alte portaluri de comerexterior i cu site-urile sociale, realizarea interfazei interactive pentru operaiuni online.

Instituional

Dezvoltarea serviciilor de sprijin a comertului, eficiente si de nalt calitate , puse la dispoziia mediului de afaceri, att de ctre sectorul public, cati de ctre structurile asociative ale mediului de afaceri sau de companii private.

Grupuri de suport pentru promovarea intereselor de afaceri ale Romniei. Promovarea de parteneriate, aliane i platforme de cooperare ntre companii, organizaii din sectorul public la nivel regional i naional.

Finanarea exporturilor prin instrumente de tip Fond de risc, dedicat sprijinirii expansiunii

societilor romneti pe piee de interes din afara UE.Sistem informatizat integrat pentru susinerea exportului romanesc.

Dezvoltare structurilor regionale in parteneriat public- privat capabile sa asigure managementul strategiilor regionale de export(Consilii de export regionale) a unor centre de promovare la nivel regional.

Managementul comunicrii SNE 2010-2014 si a Strategiei Global Europe, a instrumentelor

naionale si europene (fonduri structural, de coeziune, programe) de susinere a exportatorilor si programul Exportul romanesc in teritoriu.

2.2.2 . Perspectiva dezvoltarii

Regiunea CENTRAL SIBIU

n anul 2009, exportul regiunii Centrale a atins 3,6 miliarde Euro, n scdere cu 14,7% comparativ cu valoarea nregistrat n anul 2008. Principalele seciuni de produse la export, care au realizat 65,2% din exporturile regiunii, au fost:

Seciunea XVI - Maini i aparate, echipamente electrice i pri ale acestora; aparate

de nregistrat sau de reprodus sunetul, aparate de nregistrat sau de reprodus imagine

i sunet de televiziune i pri i accesorii ale acestora cu o pondere n exportul regiunii

de 25,6%, nregistrnd o scdere valoric a exportului de 10,3%

Seciunea XI - Materiale textile i articole din aceste materiale cu o pondere n exportul

regiunii de 16,7% nregistrnd ns o scdere valoric a exportului de 14%

Seciunea XVII - Vehicule, aeronave, vase i echipamente auxiliare de transport cu o

pondere n exportul regiunii de 12,7%, nregistrnd o scdere valoric a exportului de

10,8%

Seciunea IX - Lemn, crbune de lemn i articole din lemn; plut i articole din plut;

articole din mpletituri din fibre vegetale sau din nuiele cu o pondere n exportul

regiunii de 10,2%, nregistrnd ns i o cretere de 1,3% a valorii exportului.3 ANALIZA COMPARATIVA A COMUNICARII DE MARKETING PENTRU MARCILE DE CIOCOLATA3.1 Elemente definitorii ale pietei ciocolatei3.1.1 Caracterizare generala

Daca avem in vedere ritmul de crestere relativ redus al consumului de ciocolata in Romania putem spune ca piata ciocolatei este inca in crestere,avand ca tinta varietatea brandurilor si a tipurilor de ciocolata. Tendinta de crestere se reflecta in modificarea vanzarilor in volum si valoare,impulsionata in acest an de diminiuarea preturilor la produsele de import care treptat isi adjudeca un procent tot mai ridicat din piata."Consumul de ciocolata in Romania este mult sub media consumului mediu in Europa, ceea

ce inseamna ca suntem jucatori pe o piata cu excelent potential de crestere. Pentru a beneficia cat mai mult din aceasta crestere, cheia succesului este sa anticipam asteptarile consumatorilor si sa raspundem cu produse inovative, diversificate si surprinzatoare. Cresterea puterii de cumparare in urmatorii ani va contribui la cresterea consumului de ciocolata", sustine Doina Cavache,Corporate Affairs Manager de la Kraft Foods Romania. In prezent, pietei de ciocolata i se asociaza ca definitoriu procesul de maturizare, proces ce tinde spre nivelul occidental pe care,inevitabil, Romania il are drept etalon.

3.1.2 Structura pietei

Segmentul economic: Veniturile mici ii determina pe consumatorii din acest segment sa fie preocupati de bugetul acordat traiului zilnic, comportamentul lor de cumparare fiind influentat de pret. Incearca insa, pe cat posibil, sa gaseasca o calitate de siguranta, in segmentul marcilor ieftine de ciocolata printre care Laura (Kandia-Excelent), Africana (Kraft) si Novatini (Supreme). Procentul mare de consumatori pe care-i reuneste acest segment se datoreaza in mare parte varietatii de oferte ce provin de la companii cu prestigiu si in segmentele premium si mediu. Persoanele ce pot fi incluse in acest segment sunt in proportie dominanta femei si au varste cuprinse intre 20-25 ani si peste 60 de ani. In functie de mediul de provenienta, consumul de ciocolata din segmentul economic are o pondere mai mare in mediul rural. Persoanele incluse in acest segment prefera in proportie de 70% sa achizitioneze ciocolata de la chioscuri, magazine alimentare sau patiserii. Segmentul economic:Egal repartizati in toate categoriile de varsta,consumatorii sunt in marea lor majoritate casatoriti,cu venituri si educatie medii,cea mai mare parte fiind reprezentata totusi de sectorul feminin.Sunt oameni simpli,nesofisticati,iar valorile care ii motiveaza sunt:familie,stabilitate si prietenie.Sunt oameni multumiti,optimisti,care stiu sa se bucure de viata. Ciocolata este un prilej de bucurie,de distractie si de celebrarea intalnirii cu prietenii. Sunt cumparatori chibzuiti,restrictiile bugetului familial indreptandu-i spre cautarea unui compromis intre pret si calitate. . Rational, o marca de ciocolata apreciata de acest grup trebuie sa reuseasca sa imbine armonios prestigiul (calitate, traditie, etc) cu disponibilitatea ( pret accesibil, distributie buna). Marcile care intrunesc aceste calitati pe piata romaneasca sunt: Kandia (Kandia-Excelent), Poiana (Kraf). Acest segment isi face cumparaturile atat in supermarketuri si hypermarketuri, cat si in magazinele alimentare, chioscuri.

Segmentul premium: Persoane (30-50 de ani) ce locuiesc mai ales in orasele mari, au venituri mari si educatie superioara. Sunt persoane de succes, constiente de acest lucru si apreciate ca atare de cei din jurul lor. Sunt foarte atenti cu propria imagine, individualisti si independenti. Alegerea brandului este foarte importanta, fiind unul din elementele constitutive ale statutului lor social si care ii departajeaza de ceilalti. Casa, masina, hainele si stilul de viata toate indica statutul social ridicat. Cand merg la cumparaturi aleg cele mai scumpe magazine, pretul neavand o influenta prea mare pentru achizitiile pe care le fac. Au o viata sociala activa, restransa insa la un grup de prieteni destul de elitist,acest lucru contribuind la nevoia de detasare de celelalte clase sociale. In timpul liber prefera confortul,rasfatul si experientele sofisticate. Marcile de ciocolata care le castiga interesul sunt cele care, pe langa recunoasterea internationala, transmit rafinament si exclusivitatea consumului. Aceste persoane isi fac cumparaturile in proportie de 80% in supermarketuri, marcile preferate de acestia fiind Poiana Senzatii (Kraft) si Kandia.Dinamica pietei :

Foarte concentrata si beneficiind de o crestere puternica in ultimii patru ani, cu o rata medie de 18%, piata ciocolatei a atins in 2013 o valoare de aproximativ 200 milioane euro. Din punctul de vedere al evolutiei, piata ciocolatei a crescut foarte mult in ultimii patru ani, rata medie anuala de crestere fiind de aproximativ 30% in 2009 fata de 2008 si de 15%, cu un plus de 4 procente in 2011 fata de 2010. Astfel, vanzarile de produse din ciocolata pe piata locala au crescut cu 19% in volum, anul trecut, fata de 2011, ajungand la 28.000 de tone, echivalentul a 280 de milioane de tablete de 100 de grame. Din punct de vedere valoric, piata ciocolatei a fost, anul trecut, de 186 milioane euro, cu 23% mai mare fata de 2011. Pentru acest an se asteapta o crestere cu minimum 10% atat a volumelor comercializate (30.800 tone), cat si a totalului valoric.

Aceasta evolutie s-a bazat pe cresterile realizate pe produsele din categoria cea mai bine reprezentata respective pe segmental pralinelor de ciocolata,vanzarile anului trecut totalizand un volum de 19.600 tone,corespunzatoare unei valori de circa 130milioane euro.

3.2 CONCURENTA Scurta prezentare a concurentilor: Poiana si Kandia Poiana este pozitionata in segmentul mediu fiind produsa in Romania sub licenta Supreme Chocolat. Se caracterizeaza prin calitate si rafinament. Publicul tinta este reprezentat de tineri, ce vor sa evadeze din rutina zilnica si sa se bucure de savurarea unei ciocolate desavarsite.

Deoarece vizeaza un public tanar si fara responsabilitati, ciocolata pierde din vedere sectorul familial, abordand un slogan destul de egoist: Poiana, o placere personala. Un alt punct slab al

ciocolatei Poiana este accentul pus pe individualism si nu pe familie, ciocolata fiind consumata de cele mai multe ori in familie.

Un punct forte al ciocolatei Poiana il reprezinta sortimentele variate, cu arome noi, care nu se regasesc la nici o alta marca. Ambalajul este un alt punct forte, fiind foarte usor de remarcat si foarte placut la vedere datorita paletei largi de culori utilizate.

Kandia-: Un brand este viu atata timp cat are puterea de a declansa reactii in cei cu care intra in contact iar Kandia are cu siguranta un potential enorm., spune Ioana Moga, Marketing Manager Kandia-Excelent. Noua campanie de imagine este sustinuta printr-un TVC de 1 minut,cu o executie spectaculoasa, in care elementele filmate alterneaza cu scene integral construite in post productie.

Autorii spun c, pornind de la un atribut de produs gustul desvrit al ciocolatei care se topete acum i mai uor - execuia TV Topirea dramatizeaz, n opinia lor,spectaculos, conceptul Simi cum lumea ntreag se topete precum noua ciocolata Kandia. n opinia Criei Coman, Group Creative Director, noul spot "e o experien care pornete de la ciocolat, dar care, multiplicat apoi la infinit de simurile tale, ajunge s cuprind totul".

3.2.1 Pozitia marcilor Poiana si Kandia pe piata ciocolatei Pe piata tabletelor, cea mai vanduta marca este ciocolata Poiana, brand al producatorului Kraft Foods Romania, aceasta detinand aproximativ un sfert din piata, Primola - marca a celor de la Supreme Chocolat - ocupa pozitia a doua, iar Kandia este pe locul trei la vanzarile de ciocolata tablete.

Creata si lansata in 1995 de Kraft Foods Romania, Poiana este ciocolata cea mai bine vanduta din Romania peste 36.000 de tone de ciocolata Poiana au fost vandute in ultimii 11 ani, ceea ce inseamna mai mult de 360 de milioane de tablete. Conform studiilor GFK din luna august 2006,peste 80% dintre consumatorii romani recunosc Poiana drept cea mai cunoscuta marca de ciocolata din Romania, iar 54% dintre consumatorii romani considera ca este ciocolata cea mai apreciata de pe piata datorita calitatii sale superioare.Kandia este un nume cu rezonanta pentru toti romanii, ducandu-ne cu gandul la ciocolata de calitate. Si asta pentru ca a fost odata ca niciodata o fabrica de dulciuri la Timisoara a carei poveste a ramas vie, chiar daca timpurile si generatiile s-au schimbat. Brandul Kandia preia o propunere de valoare tipica esalonului inferior, dar nu combina o identitate si un produs modest cu un pret minim (asa cum fac proponentii clasici ai lui "ieftin dar bun") ci ofera identitate si calitate superioare la un pret mediu, asigurandu-si resursele necesare pentru construirea unui brand puternic si expresiv. Kandia-Excelent urmareste astfel o eficienta maxima, tintind doua segmente de consumatori (afluenti si de mijloc) cu un singur brand venerabil, remodelat prin asocieri noi de brand, atent studiate.

3.2.2 Analiza marcii Kandia-Poiana Kandia este un brand senzorial, viu care are puterea de a declansa reactii in cei cu care intra in contact. Mai mult toate asocierile legate de acest nume de marca sunt pozitive, Kandia fiind o ciocolata romaneasca de calitate, cu o traditie indelungata. Kandia sugereaza senzualitate pura, fiind un brand provocator, pasional si seducator, ce imprima tendinte. Inca de la lansare Kandia a surprins si a trezit dragoste, iar dragostea pentru un nume ramane mereu vie si presupune reinventare. Astfel, valorile transmise sunt finetea gustului si senzatiile placute care apar la savurarea unei tablete de ciocolata.

Identitate: denumirea de Kandia provine din anul 1917, de la numele pe care insula Creta l-a avut in timpul ocupatiei venetiene din secolul XIII, proprietarul fabricii apreciand enorm dulciurile facute de locuitorii Cretei.

Kandia este o marca-gama deoarece contine tablete, moments, editii speciale, praline si minitablete, dar si omarca-garantie, tabletele Kandia reprezentand un etalon al calitatii

brandului. Kandia este pozitionata pe segmentul mainstream, fiind un produs al companiei Kandia-Excelent. Admitand ca un brand puternic nu poate insemna o multitudine de lucruri pentru o multitudine de consumatori, publicul tinta al brand-ului Kandia a fost restrans la femei. Ele sunt cele care intra cel mai mult in relatie cu produsul: pentru ele, ciocolata este o tentatie careia i se abandoneaza, insa nu fara puternice sentimente de vinovatie. O vinovatie comuna cu a altor tentatii... De aici si ideea creativa: ciocolata este mai buna sau la fel de buna ca sexul. Pornind de la o asemenea idee, campania de imagine nu putea fi decat cu totul diferita pentru aceasta categorie de produse, indraznind sa exploateze senzualitatea in forma pura. Kandia se adreseaza femeii moderne, active, cu pasiuni si aspiratii, care are incredere in ea insasi, are curajul de a declara ce doreste si initiativa de a obtine ceea ce vrea si care se regaseste, totodata, completa doar in cadrul cuplului.

Poiana este o ciocolata cu o traditie indelundata in Romania,fiind produsa de peste 100 de ani,bucurandu-se de un mare prestigiu in randul consumatorilor romani.

Vanzarile-record sunt dovada suprema a succesului marcii Poiana: insirate, tabletele vandute ar depasi lungimea Ecuatorului (49.600 km) cu 9.000 de kilometri. Stivuite intr-un turn cu baza de trei metri patrati, tabletele s-ar urca la aceeasi inaltime cu Everestul,spun reprezentantii companiei.

Prima in topul celor mai vindute branduri de ciocolata, Poiana, se dovedeste una dintre cele mai puternice marci de bunuri de larg consum din Romania, fiind preferata, potrivit datelor furnizate de compania producatoare, de peste noua milioane de romani. Identitate: denumirea consta intr-un substantiv comun, de gen feminin, scurt, astfel incat sa fie usor retinut si sa trimita cu gandul la un produs romanesc de calitate. Emblema este reprezentata de o coronita alba, care sugereaza traditia indelungata si calitatea marcii. Logo-ul este unul complex, numele marcii fiind redat prin scrierea stilizata a numele sau, fiind in plus incadrat intr-un trapez de culoare rosie si pe margini galben. Culoarea rosie este o culoare puternica, calda ce sugereaza calitate si finete, contrastul dintre alb si rosu sugerand valorile

marcii si scotand-o usor in evidenta. Sloganul ciocolatei Poiana a devenit Delicios de ciocolata.

Poiana este pozitionata pe segmentul mediu, fiind un produs al companiei Kraft Foods. Se adreseaza familiei, punand accentul pe sentimentul de afectiune si de impartasire a momentelor dulci cu cei dragi. Se adreseaza unui segment de varsta foarte larg, aici fiind inclusi atat copii, cat si persoanele in varsta. Insa in intervalul 2012-2013 Poiana trece printr-o schimbare de strategie de pozitionare, care se reflecta atat la nivelul identitatii vizuale si a ambalajului, cat si la nivelul comunicarii above the line. Poiana face un pas indraznet si trece dupa 10 ani de consum colectiv, la consum individual, campania publicitara reorientandu-se de la imaginea familiei, la imaginea unei tinere protagoniste care savureaza singura noua ciocolata Poiana.

4. STUDIU DE CAZ4.1 SUBTILU CAPITOLUL 4 (HEADING 2)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rnduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rnduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rnduri.

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rnduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rnduri.





Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rnduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rnduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rnduri,


4.2 SUBTILU CAPITOLUL 4 (HEADING 2)









CONCLUZII I PROPUNERI Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rnduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rnduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rnduri.

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rnduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rnduri. Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rnduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rnduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rnduri.


B I B L I O G R A F I E

1. Numele autorului, P. Titlul crii. Editura, Oraul, 2008 ..

.

12. Nortcraft, M.E., Neale, M.A. - Organizational Behavior. The Dryden Press, London, 1990 ..

.

25A N E X E

Vezi ajutor de stat: Orice ajutor acordat de stat sau din resurse ale statului n orice form care distorsioneaz sau amenin s distorsioneze concurena prin favorizarea unor ntreprinderi sau producia anumitor bunuri, n msura n care afecteaz comerul ntre statele membre

Vezi investiie iniial Investiie n active corporale i/sau necorporale referitoare la nfiinarea unei noi uniti, la extinderea unei uniti existente, la diversificarea produciei unei uniti prin realizarea de produse noi, suplimentare sau la o schimbare fundamental a procesului global de producie a unei uniti existente

Publicat n Monitorul Oficial nr. 663 din 2 august 2006. Vezi i Harta ajutoarelor de stat cu destinaie regional, aprobat prin Decizia CE N-2/2007, publicat n HYPERLINK "http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2007:073:0015:0017:RO:PDF" Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C/73/2007

Conform prevederilor Recomandrii CE 361/2003 privind definirea microntreprinderilor, ntreprinderilor mici i mijlocii

Cu execpia unitilor administrativ-teritoriale care au un buget anual mai mic de 10 milioane EUR i mai puin de 5.000 locuitori, care intr n categoria IMM.

Documents

Potential Comercial