Potentialul Turistic Al Romaniei

Potentialul turistic al RomanieiPublicat de Marius Boeriu

Carpatii Romnesti, att prin desfasurarea lor, pe circa o treime din suprafata tarii (66.303kmp), ct si prin pozitia centrala, configuratia generala si altitudinala, se impun ca uncomponent de baza n structura geografica si peisagistica a Romniei. Cu aceeasi importantase nscriu si n activitatea de turism prin bogatia si varietatea potentialului lor turistic. Sistemul carpatic din tara noastra se caracterizeaza prin trei trasaturi generale si anume:diversitatea de aspecte peisagistice, care prin specificul si modul de mbinare n spatiu conferaoriginalitatea si atractivitatea turistica muntilor, facndu-i cautati de catre turisti n orice anotimp. Aceasta caracteristica este data de: particularitatile diferitelor structuri geologice si tipuri derelief (glaciar, carstic, vulcanic, petrografic, structural etc.); diferentierile altitudinale si geologicentlnite n mod frecvent, ndeosebi n Carpatii Occidentali; alternanta muntilor cu depresiunile siculoarele de vale, varietatea si configuratia nvelisului vegetal, de la padurile de foioase siconifere pna la pajistile montane si alpine, care alterneaza sau se ntreptrunnd n functie deconditiile naturale concrete; ntinsa si diversa retea de ruri, izvoare minerale si lacuri, feluritedupa origine si caracterele fizico-chimice ale apei; bogatia faunistica si piscicola etc.;frumusetea si specificul gospodariilor taranesti, care urca pna la 1.200-1.300 m n munte, saua oraselor si statiunilor turistice, care ntregesc farmecul natural al muntilor. Toate acestea se mbina armonios, dar se diferentiaza n teritoriu, crend originalitatea siatractivitatea peisagistica mai sus amintita. Astfel, n contextul montan european, peisajele alpine din Carpatii Meridionali si Muntii Rodnarivalizeaza cu cele din Alpi si Tatra, iar cele mai umanizate din Muntii Apuseni, Brgaie siObcinele Bucovinei se aseamana cu cele din Elvetia si Austria, dupa cum fizionomia peisajelorcacaroase din Muntii Bihor, Padurea Craiului, Aninei, Mehedinti si Cernei sau Piatra Craiului,Culoarul Rucar-Bran ne duce cu gndul la Masivul Central Francez, Alpii Dinarici si alte masivecarstice de pe continent.

- mare complexitate de potential turistic, ca structura si volum, n care se regasescimportante resurse turistice generatoare de turism si anume: ntins domeniu schiabil de la 800m pna la 2000 m, dar cu optim ntre 1.500 si 1.800-1.900 m, cu expuneri nordice, nord-esticesau nord-vestice, cu un climat moderat, confort termic, viscole reduse, avalanse putine etc. can Muntii Bucegi, Parng - Cindrel, Tarcu - Muntele Mic, Semenic, Vladeasa - Muntele Mare,Rodna etc.; domeniu alpin la peste 1.900-2000 m, dar si montan, pentru drumetie; fond balnearbogat si diversificat (ape minerale, namol si gaze terapeutice, bioclimat etc.); retea de ruri silacuri variate; fond cinegetic de mare valoare si piscicol; paduri de interes social-recreativ, dar sistiintific; rezervatii naturale si parcuri nationale; domenii pentru practicarea alpinismului si

1 / 8


speoturismului etc. - multiple posibilitati de dezvoltare a turismului, ceea ce da o functionalitate complexaCarpatilor Romnesti n tot timpul anului, dar cu precadere iarna si vara.

Se pot practica mai mult de zece forme de turism, dupa cum urmeaza: drumetie, odihna,sporturi de iarna, tratament balnear, de interes stiintific, pentru cunoastere, pentru alpinism sispeoturism, vnatoare si pescuit sportiv, pentru agrement nautic, foto-safari, sporturi deaventura etc. In cadrul Muntilor Carpati se remarca o mare diferentiere ntre masivele montane dupavaloarea si complexitatea de potential sau preponderenta unor anumite componente, care daunota dominanta n turism.Astfel, n Carpatii Orientali, apele minerale prin bogatia si valoarea balneara sunt principaliifactori generatori de turism, dupa cum, n Carpatii Meridionali, varietatea peisagistica si maiales, peisajele alpine-glaciare si calcaroase, ca si ntinsele domenii schiabile dau afectivitateaturistica deosebita a acestora.Carpatii Romnesti - date generale Suprafata 66.303 kmp (27,9 %); naltime medie: 1.000 m; naltime maxima: 2.544 m (Vf. Moldoveanu); Lungimea: aproximativ 1.000 km; Latimea maxima: aproximativ 160 km ntre Baia Mare (la vest) si Cacica (la est) n grupa denord a Carpatilor Orientali; Latimea minima: 3,5 km ntre Nucsoara (la sud) si orasul Victoria (la nord) n Muntii Fagaras; Extindere: 4 latitudine N si 6 longitudine E; Energia de relief: 500-750 m; Fragmentarea pe orizontala: 0,5 - 6 km/kmp; Prezenta arealelor depresionare si a vailor: 1/3 din masa carpatica; Altitudinea medie: 1.200 m n Carpatii Meridionali; 950 m n Carpatii Orientali; 550m nCarpatii Occidentali; Suprafete: Carpatii Orientali: 33257 kmp (50,2 %; Carpatii Meridionali: 15332 kmp (23,1 %);Carpatii Occidentali: 17.714 kmp (26,7 %).

Potentialul Carpatilor Meridionali Au un important potential turistic, dat mai ales devarietatea si atractivitatea peisagistica, marea bogatie a formelor glaciare si carstice, ntinseledomenii alpine si schiabile, multimea lacurilor glaciare etc. Cu toata masivitatea lor, Carpatii Meridionali sunt accesibili pe drumurile transcarpaticemodernizate, n parte, nationale sau internationale si care strabat defileele Oltului si Jiului,culoarele Bran-Rucar si Timis-Cerna, Valea Prahovei, sau trec muntii, la peste 2000 m caTransfagarasanul si "Transalpina" (peste Parng - Cindrel), fie pe magistraleleferoviare ce urmaresc aceleasi vai. O serie de drumuri forestiere sau industriale patrund, adnc,n interiorul muntilor (Bucegi, Sureanu, Lotru, Retezat, Vlcan, Cernei, Tarcu etc) usurndaccesul. Din acestea porneste reteaua de poteci turistice, n marea majoritate marcate, care

2 / 8


preiau fluxurile turistice spre cele mai nalte culmi montane.Potentialul turistic natural, foartevariat, este reprezentat prin: Unntins domeniu alpin - cel mai dezvoltat din Carpatii Romnesti - care, prin aspectelepeisagistice, relieful si lacurile glaciare, constituie atractia turistica de baza si fondul drumetieimontane (Muntii Retezat, Parng, Bucegi etc.).Relieful glaciar, cel mai dezvoltat din Carpatii cu circuri si vai glaciare, creste alpine semete,stncarii, grohotisuri etc. (Muntii Fagaras, Retezat, Parng, Tarcu, Bucegi, Lotru). Relief carstic bine dezvoltat (1600 kmp, peste 400 pesteri), cu abrupturi spectaculoase, chei sidefilee, pesteri, poduri suspendate, doline, peisaj agro-carstic etc. (Muntii Bucegi, Parng,Mehedinti, Cerna, Vlcan, Retezat etc.).Impunatoare defilee (Jiu, Olt), vai montane (Strei, Rul Sadu, Cerna) si chei (cheile Sohodolului,Gilortului, Oltetului, Bistritei, Dmbovitei etc.). Lacuri glaciare - cele mai raspndite din Carpati, si de un pitoresc deosebit (Muntii Fagaras,Retezat, Parng, Tarcu). Lacuri antropice de interes hidroenergetic, dar care sporesc, totodata, atractivitatea muntilor siconstituie destinatii certe pentru turism: Vidraru pe Arges, Vidra pe Lotru, cele de pe ValeaCernei si Bistritei gorjene, Poiana .Marului (pe Bistrita Marului), Negovanu pe valea Sadului,Sebes pe valea Sebesului, Gura Apei pe Rul Mare etc. Intinse paduri de conifere si foioase de mare interes estetic, recreativ, bioclimatic, cinegeticetc. Peisaje variate si atractive, date de mbinarea armonioasa a elementelor de mai sus. Sentlnesc: peisaje alpine de mare spectaculozitate si salbaticie; peisaje ale padurilor de coniferesi fag; peisaje ale defleelor si depresiunilor; peisaje carstice de un pitoresc aparte. Domeniul schiabil ce se desfasoara pe mari diferente altitudinale (ntre 1000 - 2000 m), ceeace permite persistenta stratului de zapada ntre 180-200 zile/an (Muntii Parng, Fagaras,Bucegi etc.). Domeniul pentru alpinism destul de ntins si cuprinde trasee de toate dificultatile n MuntiiPiatra Craiului, Bucegi, Retezat etc.Bogat si variat fond cinegetic - urs, cerb, caprior, mistret si piscicol - pastrav, lipan, (MuntiiFagaras, Parng, Cindrel, Sureanu, Retezat, Godeanu, Tarcu). Apele minerale sulfuroase, clorurate, bromurate, calcice, sodice, magncziene, oligo-mincralc,termale Ia Baile Olanesti si Calimanesti - Caciulata, la poalele Muntilor Capatnii. Apele termominerale, sulfuroase, clorurate, sodice, calcice, oligominerale si sulfuroaseoligominerale (Baile Herculane). Parcuri nationale si rezervatii naturale: Parcul National Retezat inclus pe lista Natiunilor Unitede parcuri si rezervatii naturale omoloage; alte zone protejate de interes national n MuntiiBucegi, Piatra Craiului, Cozia, Gradistea de Munte - Cioclovina (Muntii Sureanu), Domogled -Valea Cernei; rezervatii naturale: floristice si peisagistice n Muntii Cozia, Bucegi, Domogled -Muntii Mehedinti, Piatra Craiului etc.; rezervatii speologice: pesterile Closani (Muntii Mehedinti),Muierilor (Muntii Parng), Sura Mare si Tecuri (Muntii Sureanu) etc; rezervatii forestiere:Padurea de castan de la Tismana (Muntii Vlcan) etc. Potentialul turistic cultural-istoric cuprinde importante monumente istorice, vestigiiarheologice, muzee, elemente de etnografie si folclor, ntre cele mai importante amintim: Vestigiile cetatilor, fortificatiilor si constructiilor religioase dacice de la Gradistea de Munte (cuSarmizegetusa dacica), Costesti, Blidaru, Piatra Rosie etc. din Muntii Sureanu, vechi de peste2060 ani.

3 / 8


Vestigiile capitalei Daciei - Sarmizegetusa Ulpia Traiana din Depresiunea Hateg. Ruine ale castrelor si bailor romane de la Calan, Tibiscum (Jupa lnga Caransebes), BaileHerculane, Lainici si Bumbesti -Jiu etc.Vestigii de cetati medievale: Podul Dmbovitei, Poienari - Dmbovita, Cmpulung si Ru deMori-Hateg (cetatea Colt).Monumente istorice si de arhitectura cum sunt castelele Peles, Pelisor, Bran si Corvinestilor(Hunedoara) etc. Edificiile de cult, renumite monumente istorice si de arta medievala de la Cozia, Bistrita,Arnota, Hurezi, Polovragi (Muntii Capatnii), Lainici (Defileul Jiului), Tismana (Muntii Vlcan),Sinaia (Valea Prahovei), Sntamaria - Orlea, Densus si Snpetru (Hateg).Muzeele si casele memoriale de la Namaiesti, Baile Herculane, Sinaia, Petrosani,Sarmizegetusa, Hunedoara, Deva etc. Elemente de etnografie si folclor, cu arhitectura populara, mestesuguri, port si folclortraditionale, manifestari culturale stravechi ntlnite n localitatile din zonele folcloriceBran-Rucar, Tara Lovistei, Oltenia de sub Munte, Hateg, Marginimea Sibiului etc.

In ansamblul Carpatilor Meridionali se individualizeaza prin particularitatile si pitorescullor urmatoarele zone si masive:Culoarul Bran-Rucar (1254 m) reprezinta una dintre principalele axe turistice de legatura ntrepartile centrala si sudica ale tarii. Predomina ca atractii turistice cele naturale de marespectaculozitate: forme carstice (cheile Dmbovicioarei, Ghimbavului, Rudaritei, pesterileDmbovicioara, Ursilor, Coltu Surpat, abruptul vestic si nord-vestic alf Bucegilor). Ca vestigiiistorice se remarca ruinele unor castre romane si fortarete feudale (Podul Dmbo-vitei), castelulBran. Se evidentiaza elementele de etnografie si folclor (artizanat, sculptura n lemn siarhitectura populara, port popular, sarbatori traditionale) specifice asezarilor rurale:Dragoslavele, Rucar, Podul Dmbovitei, Fundata, Sirnea, Bran, Moeciu etc. unele dintre eledeclarate "sate turistice". Destinatie: tranzit; drumetie montana; alpinism;speoturism; odihna si recreere; agroturism. Dotari: cabane: Bran - castel, Brusturet; hanuri:Rucar, Piatra Craiului, Bran. Muntii Piatra Craiului (2238 m) seevidentiaza ca o creasta calcaroasa impunatoare si prin numeroasele si variatele forme carstice(chei, pesteri, doline); important domeniu pentru alpinism (128 trasee); Destinatie: drumetiemontana (24 trasee); alpinism; speoturism; sporturi de iarna (Plaiul Foii). Dotari: cabane: PlaiulFoii, Gura Rului, Curmatura.Muntii Fagaras (2544 m), cei mai nalti din tara, ofera numeroase atractii naturale si antropice,precum: impunatorul peisaj alpin, dominat de o creasta lunga de circa 70 km, pe care suntaxate cele mai mari naltimi din tara; culmi semete si vai abrupte; cel mai extins (127 km patrati)si mai pitoresc relief glaciar din tara (circa 175 de circuri si 50 de vai glaciare, vestigii aleghetarilor cuaternari, creste, vrfuri, imense pnze de grohotis etc.); numeroase lacuri glaciare(30) situate la mare altitudine ca: Blea, Capra, Podragu Mare, Avrig, Urlea etc.; ntinse paduride conifere; fond cinegetic bogat si fond piscicol; barajul si lacul Vidraru de pe versantul sudic;Transfagarasanul, drum alpin, ce urca la 2040 m, strabatnd creasta montana printr-un tunel

4 / 8


lung de 890 m; o deasa retea de poteci marcate (54), care pornesc de pe versantii nordici sisudici sau de la extremitatile de vest si est, urmnd creasta alpina; domeniul schiabil,neamenajat, dar concentrat pe versantul nordic (Blea Lac) si pe cel sudic; domeniu pentrualpinism (de vara, de iarna - creasta principala, circa 11 trasee); accesibilitatea pe drumurileforestiere. Destinatiile: drumetie montana: odihna-recreere; cunoastere; alpinism; sporturi deiarna. Dotari: cabane: 18 cu 913 locuri; telecabina Blea Cascada - Blea Lac.Muntii Iezer (2469 m) ocupa arealul sud-estic al Muntilor Fagaras si se prezinta ca o cununa deculmi nalte si golase depasind pe alocuri altitudinile de 2300-2400 m, cu ntinse circuri glaciaresi cteva lacuri, pasuni montane si alpine etc. care trezesc interesul turistilor. Se evidentiaza caatractii turistice peisajele alpine de mare pitoresc cu punctele de belvedere si panorameatractive, forme de relief glaciar (circuri, stncarii, grohotisuri, creste), lacuri glaciare de marepitoresc (Iezer), fond piscicol (pastrav), stne, ca punct de sprijin pentru turisti, trasee turisticemontane pitoresti. Dotari: cabane: Voina, Batrna; refugii turistice: Iezer, Cuca.Defileul Oltului ntre Turnu Rosu (400 m) si Cozia (309 m), impunator prin lungime (40 km) sispectaculozitatea abrupturilor, constituie o axa turistica de importanta nationala si internationala(DN 7- E81). Pe lnga atractiile naturale, se impune si prin noile realizari ingineresti: soseauasuspendata, barajele lacurilor de acumulare si salba de hidrocentrale, care se mbina armonioscu vestigiile istorice romane sau medievale (Turnul Romanilor, manastirea Cozia); ape mineralebicarbonatate, sulfuroase, clorurate, sodice etc. n statiunile balneoclimaterice de renumeinternational Calimanesti-Caciulata si Olanesti cu profil de cura interna (afectiuni ale tubuluidigestiv si hepatobiliare, metabolice si de nutritie, ale rinichiului etc.) si de cura externa(reumatismale, ginecologice etc.) completeaza gama obiectivelor din defileu. Dotari: hanulLotrisor; hotel la Brezoi.Muntii Cozia (1668 m) cu rezervatia complexa geologica de flora, fauna si zona protejata deinteres national, forme de relief interesante, trasee montane marcate (10); Destinatie: turism decirculatie; turism montan; tratament balnear; drumetie; cunoastere; odihna-recreere. Dotari:cabane: valea Oltului, Cozia, hanul Lotrisor.Muntii Parng (2519 m) dispun de un valoros potential turistic natural, reprezentat prin: unntins domeniu alpin cu pajisti alpine si un relief glaciar reprezentativ (47 kmp) cu circuri si vaiglaciare, creste semete, stncarii si numeroase lacuri glaciare (28) din care amintimcomplexele: Clcescu, Rosiile, Slaveiul; vai pitoresti (Jietul cu afluentii sai, Gilortul, Oltetul);peisajul padurilor de conifere; pe rama, montana un spectaculos peisaj carstic cu pesteri si cheiimpresionante (Citetului, Galbenului s.a.); important domeniu schiabil amenajat n jurulcomplexului Rnca (1600-1800 m) cu prtie si telescaun si pe versantul nord-vestic n zonacabanei Rusu - Complexul ANEFS - Parngul Mic (2403 m) si Poiana Slima, unde stratul dezapada persista 150-160 zile/an, amenajat si dotat cu teleschiuri si babyschiuri; acces usor pe"Transalpina" (DN 67 C) si DN 7 A din Valea Oltului pe Lotru si pe Jiet; pe versantulvestic, acces din DN 66 la cabana Rusu si telescaunul spre cabana ANEFS. Destinatie:drumetie montana (13 trasee montane slab marcate); odihna-recreere, sporturi de iarna. Dotari:cabane: Rnca, Rusu; telescaune: Cabana Rusu - ANEFS, Cabana Rnca: teleschiuri, 5 prtiide schi.

5 / 8


Muntii Capatnii (2124 m), calcarosi, se impun prin formele carstice reprezentate prinabrupturi, chei (Bistrita, Cheia, Pestera), pesteri, peisaje pitoresti si domeniul pentru alpinism(33 trasee).La poale, ape minerale sulfuroase, bicarbonatate, calcice, sodice etc. n statiunile Baile Olanestisi Calimanesti - Caciulata. Destinatie: odihna-recreere, tratament balnear, drumetie montana(20 trasee), alpinism, speoturism. Dotari: cabana Brazilor, statiunile Baile Olanesti,Calimanesti-Caciulata.Muntii Lotrului (2242 in) se remarca prin domeniul alpin si glaciar cu circuri si vai glaciare,peisaje pitoresti, domeniu schiabil de mare extindere si vai glaciare, constructiilehidroenergetice de aici: barajul si lacul Vidra, hidrocentralele de la Ciunget si Malaia n urmacarora s-a realizat drumul national DN7 A (dinspre Valea Oltului), n parte modernizat, si care vaface jonctiunea cu "Transalpina" (DN 67 C) si cu DN 66 de pe valea Jiului, pesteParng (pe valea Jietului). Destinatie: drumetie montana (18 trasee); odihna-recreere, sporturide iarna si agrement nautic (n perspectiva). Dotari: statiunile Voineasa (650 m) si Vidra (1200m) cu telescaun si prtia schi (1300 m) si cabana Obrsia Lotrului.Muntii Cindrel (2244 m) prezinta un potential turistic de mare frumusete, mai ales n zonanalta cu domeniu alpin si glaciar, pajisti, circuri si vai glaciare, vai pitoresti lacuri de acumulare:Negovanu, Sadu pe rul Sadu si Sebes pe rul Sebes, fond cinegetic si piscicol; n rest, secaracterizeaza prin forme domoale, favorabile practicarii sporturilor de iarna, ndeosebi npreajma statiunii Paltinis, cea mai veche si nalta din tara (1452 m). Ca regiune agropastoralade mare traditie, se evidentiaza si elemente etnografice si folclorice n Marginimea Sibiului(Jina, Gura Rului, Poiana Sibiului, Sibiel, Rasinari) reprezentate prin port popular si folclormuzical, arhitectura populara, artizanat, manifestari populare etc. Rasinari - localitate turisticacu interesante obiective turistice: cetate de pamnt (sec. XIII-XIV), casa memoriala O. Goga,colectie etnografica, iar Sibielul este declarat "sat turistic" interesant prin arhitecturacaselor, muzeul cu icoane pictate pe sticla si oua ncondeiate, portul popular si folclorul muzicalsi coregrafic. Destinatie: odihna-recreere, sporturi de iarna, drumetie montana (26 trasee);alpinism; cunoastere. Dotari: statiunea Paltinis; cabane: 8 cabane (l 10 locuri); telescaun;teleschi; prtii de schi.Muntii Sureanu (2139 m) sub aspect turistic se impun prin aspectele peisagistice alpine simontane, vaile deosebit de pitoresti, dar mai ales prin peisajul carstic spectaculos din partea denord-vest si vest (platforma Luncanilor, platoul Ohaba - Ponor, Jiul de est), cu chei, abrupturi,pesteri, unele de certa valoare stiintifica si estetica (Sura Mare si Cioclovina, unde s-audescoperit urme de cultura materiala din paleolitic), fond cinegetic si piscicol, domeniu schiabil,vestigiile fortificatiilor dacice din nordul muntilor (Gradistea de Munte, Costesti, Blidaru, PiatraRosie); valea Sebesului, care a capatat noi valente prin realizarea salbei de baraje, lacuri sihidrocentrale, lacul Sebes constituind o atractie turistica interesanta, pe malul sauconstruindu-se o adevarata statiune montana cu vile rezidentiale; domeniul schiabilneamenajat; accesibilitate pe DN 67 C, DN 7 A, pe drumurile forestiere si industriale locale.Destinatie: drumetie montana (10 trasee); speoturism; alpinism (18 trasee, mai ales, n zonacalcaroasa a Jiului de Est); sporturi de iarna; turism cultural si de cunoastere. Dotari: cabane:Sureanu, Oasa, Costesti, Voivodu si Lunca Florilor.

6 / 8


Defileul Jiului, lung de circa 33 km si cuprins ntre Livezeni (556 m alt.) si Bumbesti-Jiu (305 malt), se nscrie n turism prin spectaculozitatea si salbaticia abrupturilor stncoase, castrul romansi manastirea Lainici. Drumul national DN 66 (E79) asigura legatura ntre centrul si sudul tarii.Destinatie: tranzit, odihna-recreere, drumetie montana, turism cultural. Dotari: cabana Lainici cucasute, hanul Garnbrinus.Depresiunea Hateg, arie de veche si continua locuire romneasca, se remarca prin:elementele etnofolclorice (artizanat, port popular, manifestari culturale traditionale); vestigiilecivilizatiei romane (Sarmizegetusa, baile romane de la Calan); monumente istorice si de artafeudala ca bisericile de la Densus, Sntamaria - Orlea si Strei, Cetatea Colt; aspectepeisagistice, atragatoare la adapostul muntilor din apropiere; lacul Cincis (agrement nautic);rezervatia de zimbri de la Slivut-Hateg. Destinatie: odihna-recreere, tranzit, cunoastere, turismcultural, agrement nautic. Dotari: cabana Cincis, hanul Sntamaria - Orlea.

Muntii Retezat (2509 m) detin un valoros potential turistic, fiind considerati a fi cei mai pitorestimunti din tara noastra, ntre atractiile turistice amintim: un ntins domeniu alpin si subalpin,dominat de peste 20 de vrfuri ce depasesc 2300 m si cu aspecte peisagistice dintre cele maispectaculoase; relief glaciar de circa 54 kmp, care cuprinde cel mai complex relief glaciar dinCarpati; circuri glaciare complexe (peste 130), vai glaciare (circa 28) din care multe cu trei pnala opt lacuri glaciare n salba (Gales, Bucura, Valea Rea, Radesul etc.); pnze de grohotisuriimense, povrnisuri si abrupturi, creste semete, custuri si stncarii, care dau aspectepeisagistice alpine dintre cele mai salbatice si pitoresti; lacurile glaciare, cele mai numeroasedin tara (peste 80): Galesu, Gemenele, Taul Negru, Pietrele, valea Rea etc. unele prezintaadevarate performante, ca de exemplu: Bucura (cel mai ntins din tara, 10,5 ha), Zanoaga (celmai adnc din tara, 29 m), salba de lacuri, Lia, Ana, Florica, Viorica din Complexul Bucura etc.;peisaj carstic spectaculos n muntele Soarbele - lorgovanu de la izvoarele Jiului de vest (pesteri- Pestera cu Corali, chei - Butii, Scorota, Soarbele, Jiului de Vest, abrupturi); Parcul NationalRetezat (38.047 ha); organizat n 1936 si inclus pe lista Natiunilor Unite si care ocrotestenumeroase specii de plante si animale, unele pe cale de disparitie, peisajele alpine pitoresti,turme de capre negre etc.; aici s-a constituit si rezervatia stiintifica Gemenele, vizitarea careiase face cu aprobare speciala; fondul cinegetic si piscicol; barajul si lacul Gura Apei pe RulMare, ca si drumul de acces pe Rul Mare - Lapusnic pna sub Poarta Bucurei; domeniuschiabil neamenajat n caldarile glaciare, unde stratul de zapada persista 150-160 zile/an;domeniu pentru alpinism (peste 71 trasee, de maxima dificultate); peisaje carstice si pesterivaloroase la izvorul Jiului de vest sub Muntele Piule - lorgovanu; accesibilitate usoara pedrumurile forestiere (pe Rul Mare, Rul Barbat, Buta) si apoi pe reteaua de poteci (17 trasee),n mare parte marcate si de creasta; Destinatie: drumetie cu cortul; odihna-recreere;cunoastere; speoturism; alpinism; sporturi de iarna. Dotari: cabane situate la poalele masivului,ceea ce face dificila strabaterea acestuia: Pietrele, Baleia, Buta, Rotunda, Gura Zlata; babyschila Pietrele.Muntii Godeanu (2291 m) se remarca printr-un ntins domeniu alpin (51 kmp) cu pasuni, reliefglaciar, lacuri glaciare (8) si terenuri pentru schi pe versantul sudic, spre Valea Cernei.Destinatie: drumetie; cunoastere; alpinism; sporturi de iarna. Nu are dotari.

7 / 8


Muntii Tarcu (2190 m) - Muntele Mic (1805 m). Muntii Tarcu se remarca prin carcaterul alpinsi subalpin al peisajelor cu circuri si vai glaciare, creste si lacuri (3), domeniu schiabil ncaldarea Cuntu si n mprejurimi etc. Cteva poteci (8), n general marcate, permit strabaterealor. Muntele Mic se impune prin posibilitatile mari de practicare a sporturilor de iarna (un ntinsdomeniu schiabil amenajat la circa 1500-1400 m) si excursiile la sfrsit de saptamna. Dinspresud, o sosea modernizata, Caransebes- Borlova (25 km pna la telescaun) si un telescaunnlesneste accesul n munte; la poalele nordice, pe valea Bistra Marului se afla complexulturistic Poiana Marului-Scorillo, situat la 5 km de lacul Poiana Marului si accesibil de la OtelulRosu pe drum modernizat de circa 23 km. Destinatie: odihna - recreere; sporturi de iarna;drumetie; Dotari: hotel, cabane, teleschiuri (2) prtii de schi amenajate, scoala de schi (MunteleMic).Culoarul Timis-Cerna (Orsova - Domasnea - Caransebes), o salba de depresiuni strajuite deMuntii Tarcu - Muntele Mic la est si Muntii Semenic catre vest se nscriu prin aspectepeisagistice de mare pitoresc, dar mai ales prin valoarea traditiilor etnofolclorice de facturabanateana, ca si Culoarul Bistrei, ntre Muntele Mic si Muntii Poiana Rusca (aici, la RuscaMontana se afla singurul "Monument al Turistului" din lume, 1936), unde se gasescmulte asezari ce pot deveni "sate turistice".Muntii Cernei (1928 m), Mehedinti (1466 m), Vlcan (1946 m), se nscriu prin formele carsticedeosebit de spectaculoase, unele de certa valoare peisagistica/stiintifica. Amintim abrupturile sicheile de pe vaile Cerna, Motru, Tismana, Bistritei, Sohodol etc.; pesterile Closani - rezervatiespeologica si Gura Plaiului; monumente ale naturii ca pesterile Grota Haiducilor, Grota cu Aburisi Cheile Corcoaia, Arsasca si cascada Bobot de pe Valea Cernei; pe aceasta vale, una dintrecele mai spectaculoase, se afla statiunea balneoclimaterica Baile Herculane, cu apetermominerale sulfuroase, bicarbonatate, calcice, sodice, oligomi-nerale etc. renumita nca depe vremea daco-romanilor (afectiuni reumatismale, ginecologice, digestive, neurologiceperiferice etc.); deasupra statiunii, pe abrupturile calcaroase este rezervatia stiintificaDomogled, cu flora si fauna submediteraneana. La obrsia vaii Cernei s-a amenajat lacul deacumulare Cerna, ale carui ape trec pe sub Muntii Mehedinti n Valea Mo-trului (cu lacul ValeaMare), unde intra n hidrocentrala Valea Mare. Pe Tismana si Bistrita se afla lacurihidroenergetice, dar si de interes piscicol; toate aceste amenajari fac parte din sistemulhidroenergetic Cerna- Motru - Tismana. La 5 km amonte de Baile Herculane s-a amenajat laculPrisaca, iar pe malul acestuia un hotel. Destinatie: tratament balnear si odihna - recreere nstatiune; drumetie montana, alpinism (21 trasee), n munti etc. Dotari: statiunea Herculane,cabanele Sohodol, Tismana si, recent, un complex de agrement, odihna si recreere la CernaSat: camping, strand (45 km de statiune).

8 / 8

Documents

Potentialul Turistic Al Romaniei