Prof. Cornelia CucuLiceul cu Program Sportiv Bacău

POVESTEA CRĂCIUNULUI

Istoria Istoria

Crăciunului Crăciunului

Peste tot în lume, oamenii sărbătoresc Crăciunul. Peste tot în lume, oamenii sărbătoresc Crăciunul. Această sărbătoare sfântă are loc de mai bine de Această sărbătoare sfântă are loc de mai bine de 2000 de ani, cu propriile tradiţii sau cu altele, 2000 de ani, cu propriile tradiţii sau cu altele, împrumutate. împrumutate. Multe dintre acestea au apărut însă Multe dintre acestea au apărut însă cu mult înainte de naşterea lui Iisus. Crăciunul se cu mult înainte de naşterea lui Iisus. Crăciunul se serbează de mai bine de 4000 .Cele 12 zile ale serbează de mai bine de 4000 .Cele 12 zile ale Crăciunului, aprinderea lumânărilor, oferirea Crăciunului, aprinderea lumânărilor, oferirea cadourilor, paradele, colindătorii din casă în casă,cadourilor, paradele, colindătorii din casă în casă,mesele de sărbătoare şi procesiunile religioase mesele de sărbătoare şi procesiunile religioase au "rădăcinile" departe în timp, de la au "rădăcinile" departe în timp, de la mesopotamieni. mesopotamieni.

Multe din aceste tradiţii au început cu celebrarea Multe din aceste tradiţii au început cu celebrarea mesopotamiană a Anului Nou. Mesopotamienii mesopotamiană a Anului Nou. Mesopotamienii credeau în existenţa mai multor zei şi a celui care-i credeau în existenţa mai multor zei şi a celui care-i conducea - Marduk. În fiecare an, la sosirea iernii conducea - Marduk. În fiecare an, la sosirea iernii se credea că Marduk purta război cu forţele răului, se credea că Marduk purta război cu forţele răului, şi avea nevoie de susţinători - mesopotamienii şi avea nevoie de susţinători - mesopotamienii serbând astfel serbând astfel ZagmukZagmuk, pentru ultimele 12 zile ale , pentru ultimele 12 zile ale anului. Regele mesopotamian trebuia să jure anului. Regele mesopotamian trebuia să jure credinţă zeului Marduk şi să moară până la credinţă zeului Marduk şi să moară până la

sfârşitul sfârşitul anului, alăturându-se astfel zeului şi oferindu-i anului, alăturându-se astfel zeului şi oferindu-i ajutor ca să câştige războiul. În haine regeşti era ajutor ca să câştige războiul. În haine regeşti era însă îmbrăcat un criminal de rând şi sacrificat în însă îmbrăcat un criminal de rând şi sacrificat în locul regelui. locul regelui.

Persanii şi babilonienii aveau o sărbătoare Persanii şi babilonienii aveau o sărbătoare asemănătoare, numită asemănătoare, numită SacaeaSacaea, aceasta incluzând , aceasta incluzând şi o parte în care rolurile erau inversate: sclavii şi o parte în care rolurile erau inversate: sclavii deveneau stăpâni , iar aceştia sclavi. deveneau stăpâni , iar aceştia sclavi. Primii europeni credeau în spirite, vrăjitoare, Primii europeni credeau în spirite, vrăjitoare, stafii şi spiriduşi. Când se apropia Solstiţiul de stafii şi spiriduşi. Când se apropia Solstiţiul de iarnă, cu nopţi lungi şi zile scurte, oamenii se iarnă, cu nopţi lungi şi zile scurte, oamenii se temeau că Soarele nu se va mai întoarce şi ţineau temeau că Soarele nu se va mai întoarce şi ţineau serbări şi ritualuri închinate acestuia,serbări şi ritualuri închinate acestuia,implorându-l să revină. implorându-l să revină.

În Scandinavia, pe timpul iernii, Soarele În Scandinavia, pe timpul iernii, Soarele dispărea pentru multe zile. După 35 de zile, dispărea pentru multe zile. După 35 de zile, cercetaşi erau trimişi în munţi să vadă când va cercetaşi erau trimişi în munţi să vadă când va apare acesta, iar la aflarea veştilor bune se apare acesta, iar la aflarea veştilor bune se sărbătoarea sărbătoarea YuletideYuletide, cu ruguri uriaşe aprinse şi , cu ruguri uriaşe aprinse şi uneori cu crengile copacilor împodobite cu uneori cu crengile copacilor împodobite cu mere, care sămere, care să reamintească de revenirea reamintească de revenirea primăverii şi a verii. primăverii şi a verii. Grecii antici aveau o sărbătoare similară cuGrecii antici aveau o sărbătoare similară cu Zagmuk/SacaeaZagmuk/Sacaea închinată zeului Cronos care închinată zeului Cronos care purta război cu Zeus şi Titanii lui.purta război cu Zeus şi Titanii lui.

Romanii îl sărbătoreau pe zeul Saturn, Romanii îl sărbătoreau pe zeul Saturn, sărbătoarea numindu-se sărbătoarea numindu-se Saturnalia şSaturnalia şi ţinea de la i ţinea de la mijlocul lunii decembrie până pe 1 ianuarie. mijlocul lunii decembrie până pe 1 ianuarie. Sărbătoarea includea carnavaluri pe străzi, mese Sărbătoarea includea carnavaluri pe străzi, mese festive, vizite la prieteni şi schimburi de cadouri festive, vizite la prieteni şi schimburi de cadouri aducătoare de noroc. Romanii îşi împodobeau aducătoare de noroc. Romanii îşi împodobeau casele cu ghirlande din laur şi brad în care casele cu ghirlande din laur şi brad în care aprindeau lumânări, iar stăpânii şi sclavii îşi aprindeau lumânări, iar stăpânii şi sclavii îşi inversau rolurile. Saturnalia romanilor era o inversau rolurile. Saturnalia romanilor era o sărbătoare a bucuriei,dar creştinii au considerat-o sărbătoare a bucuriei,dar creştinii au considerat-o păgână pentru că onora un zeu păgân. Primii păgână pentru că onora un zeu păgân. Primii creştini au vrut ca naşterea Pruncului Iisus să fie creştini au vrut ca naşterea Pruncului Iisus să fie o sărbătoare religioasă solemnă, nu una plină de o sărbătoare religioasă solemnă, nu una plină de excese, păgână, precum Saturnalia. excese, păgână, precum Saturnalia.

Pe măsură ce creştinismul câştiga teritoriu, biserica era alarmată de faptul că cei convertiţi continuau să serbeze Saturnalia. Deşi iniţial a încercat să interzică această sărbătoare păgână, biserica a decis ca aceasta să fie schimbată şi închinată naşterii Pruncului Sfânt, fiul lui Dumnezeu.Unele surse susţin că sărbătoarea Crăciunului a apărut ca o competiţie a sărbătorii păgâne Saturnalia în luna Decembrie.

Ziua de 25 Decembrie nu era sfântă doar pentru romani, ci şi pentru persani, a căror religie – mithraism- era în competiţie cu creştinismul. În final însă, biserica creştină a reuşit să preia entuziasmul, luminile şi cadourile de la Saturnalia pentru sărbătoarea Crăciunului.

Povestea naşterii Povestea naşterii Pruncului SfântPruncului Sfânt

În vremea Imperiului Roman condus de împăratul Cesar Augustus, şi a Israelului guvernat de regele Irod, în Nazareth trăia un tâmplar pe nume Iosif şi o tânără virgină Maria, care avea să-i devină mai târziu soţie. Maria îi povesti într-o zi lui Iosif că a fost vizitată de un înger ce i-a spus că ea este cea aleasă să dea naştere Fiului lui Dumnezeu, pe care avea să-l numească Iisus.

Într-o zi împăratul a trimis înştiinţare ca toţi oamenii să se reîntoarcă în oraşul natal pentru a fi înregistraţi pentru o nouă taxă. Deşi Maria era însărcinată şi aştepta să nască , a părăsit Nazarethul împreună cu Iosif, şi s-au îndreptat spre oraşul Bethlehem. Călătoria a durat multe zile şi se puteau odihni doar noaptea.

În noaptea în care s-a născut Iisus, o stea mare a apărut deasupra Bethlehemului, vizibilă de la depărtare. Ciobanii ce se îngrijeau de turmele de oi în câmp s-au speriat şi au vrut să o ia la fugă când un înger le-a apărut deodată în faţa ochilor şi le-a spus: "Nu vă temeţi, căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul. Astăzi în cetatea lui David, vi s'a născut un Mântuitor, care este Hristos, Domnul. Iată semnul, după care-L veţi cunoşte: veţi găsi un prunc înfăşat în scutece şi culcat într-o iesle".

Şi deodată cerul s-a umplut de îngeri lăudând pe Dumnezeu şi zicând: "Slava lui Dumnezeu în locurile prea înalte, şi pace pe pământ între oamenii plăcuţi Lui." După plecarea îngerilor, ciobanii s-au îndreptat spre Bethlehem şi l-au găsit pe pruncul Iisus căruia i s-au închinat.

La răsărit de Ierusalim trăiau trei regi (crai): Caspar - regele Tarsusului, Melchior - liderul Arabiei şi Balthazar - regele Etiopiei, iar când fiecare a văzut steaua strălucitoare deasupra Bethlehemului a plecat spre ea. Oamenii cred că cei trei Crai de la Răsărit au călătorit 12 zile după naşterea lui Iisus,călăuziţi de steaua strălucitoare, şi au ajuns în Bethlehem în cea de a 12-a noapte, cunoscută şi sub numele de Epifania. Aflându-l pe Iisus în iesle,cei trei Crai i s-au închinat şi i-au pus în faţă daruri: aur, tămâie şi mir. După o noapte petrecută în cavernă s-au reîntors în propria ţară să vestească naşterea Mantuitorului.

Moş CrăciunMoş Crăciun

Partea cea mai interesantă pentru copii este Partea cea mai interesantă pentru copii este venirea Moşului. Acest obicei îşi are originile în venirea Moşului. Acest obicei îşi are originile în culturile vestice, unde Crăciunul este de mulţi ani culturile vestice, unde Crăciunul este de mulţi ani un prilej pentru a face schimb de cadouri. O parte un prilej pentru a face schimb de cadouri. O parte din aceste cadouri sunt atribuite personajului pe din aceste cadouri sunt atribuite personajului pe care îl numim Moş Crăciun. În unele culturi se care îl numim Moş Crăciun. În unele culturi se spune că Moş Crăciun ar fi proprietarul hanului în spune că Moş Crăciun ar fi proprietarul hanului în al cărui grajd s-a născut Iisus. Căsindual cărui grajd s-a născut Iisus. Căsindu-se-se că a că a refuzat să o primească în casă pe Fecioara Maria, refuzat să o primească în casă pe Fecioara Maria, Crăciun, a promis să facă în fiecare an cadouri Crăciun, a promis să facă în fiecare an cadouri tuturor copiilor din lume.tuturor copiilor din lume.

În unele ţări, în special în America Latină, tradiţia spune că Moş Crăciun este cel care face jucăriile apoi le dă copilului Iisus care le împarte copiilor. Este o modalitate de a împăca tradiţia, religia şi consumerismul caracteristic secolului nostru.Imaginea Moşului, aşa cum o ştim astăzi a fost realizată de desenatorul Thomas Nast, care a creat în fiecare an o imagine, începând din 1863. Până în 1880 Moş Crăciun s-a transformat în personajul pe care îl ştim astăzi, iar imaginea sa a fost oarecum standardizată prin publicitate în anii 1920.

O oarecare influenţă la crearea personajului a avut tradiţia nordică, care spune că Moş Crăciun colindă întreaga lume în noaptea de Crăciun, într-o sanie trasă de reni zburători. Întrucât sărbătoarea are loc iarna, a apărut mitul că Moşul ar trăi într-un loc friguros şi înzăpezit, şi anume Laponia finlandeză. Foarte aşteptat de copii este şi momentul în care împodobim bradul. Deşi nu se ştie foate clar originea sa, se crede că bradul de Crăciun provine din tradiţiile şi ritualurile păgâne care însoţeau solstiţiul de iarna şi includeau ramuri de brad.

Bibliografie:Bibliografie:

1.www.crestinortodox.ro/craciun/1.www.crestinortodox.ro/craciun/ 2.www.descopera.org/originea-si-istoria-2.www.descopera.org/originea-si-istoria-

craciunului/craciunului/ 3.ro.wikipedia.org/wiki/Crăciun3.ro.wikipedia.org/wiki/Crăciun