Click here to load reader

Povestea fetitei pierdute - Libris.ro fetitei pierdute... · POVESTEA FETITEI PIERDUTE 13. si dorea si sublinieze ci eram cea mai rea mami, ci le provo-."* lo, suferintri numai ca

  • View
    21

  • Download
    6

Embed Size (px)

Text of Povestea fetitei pierdute - Libris.ro fetitei pierdute... · POVESTEA FETITEI PIERDUTE 13. si dorea...

  • 1.

    Din octombrie 1976 pini in 1979, cb,nd m-am intors si locu--.:c la Napoli, am evitat si. reinnod o relagie stabili cu Lila. Dar

    n-a fost qor. Ea a incercat aproape imediat si intre din nou cu:ona in viaga rnea si eu am ignorat-o, am tolerat-o, am suPor-:ar-o. Desi se comporta ca s,i cum nu si-ar fi dorit decAt s5-miie aproape intr-un moment dificil, nu puteam uita dispreplJu care mi tratase.

    Asti.zi mi gindesc ci dacl la mijloc ar fi fost doar jigni-rEa aceea care m-a rlnit - egti o cretini",

    imi urlase ia telefonci.rrd ii spusesem despre Nino, si nu se intimplase niciodatiinainte, niciodatd, sl-mi vorbeasci in felul acela - m-ag fi linig-dr repede. in realitate, mai mult decAt jignirea aceea, a contataluzia la Dede qi la Elsa. GXndeqte-te la rlul pe care-l faci fiice-Ior tale, imi reprogase gi, pe moment, nu didusem importangiacestui fapt. Dar cuvintele acelea au clpitat in timp din ce ince mai muitl greutate, mi-au revenit adesea in minte. Lila numanifestase niciodati nici cel mai mic interes fagi de Dede gi deElsa, aproape sigur nici nu-gi amintea numele lor. De fiecare datictnd mengionasem, la telefon, vreo replici inteligenti de-a lor,

    mi-o retezase scurt, schimbAnd subiectul. Iar cind le intAlnisepentru prima oari in casa lui Marcello Solara, se mulgumise sI.le priveasci cu indiferengi gi le aruncase c6'teva fraze generice,

    nu acordase nicio atengie modului in care erau frumos imbrl-cate, frumos pieptinate, capabile amA'ndou1, degi inci mici, sise exprime cu elegangi. $i totugi eule ?acusem, eez le crescusem,

    erau parte din mine, prietena ei dintotdeauna: ar fi trebuit sifaci loc - nu spun de drag,

    dar micar din politele - mlndrieimele de mami. in schimb, nu strecurase nici micar puginl ironie

    bonomi., afigase indiferengi gi atAt. Acum insi - din gelozie,cu sigurangi, pentru ci Nino era a1 meu -

    iqi amintise de fete

    13POVESTEA FETITEI PIERDUTE

  • si dorea si sublinieze ci eram cea mai rea mami, ci le provo-

    ."* lo, suferintri numai ca si fiu eu fericiti' Imediat cum migAndeam la asta mi enervam. Lila igi fhcuse cumva griji pentru

    L.rrr"ro cAnd il pirisise pe Stefano, cAnd il abandonase pe copil

    la vecini din catzamuncii la fabrici, cind il trimisese la mine

    aproape ca si se debaraseze de el? Ah, aveam picatele mele' dar

    eram, flri indoiali, o mami mai buni decAt ea'

    futfel de gAnduri au devenit ceva obign-uit in anii aceia' A fost ca

    si cum Liia, care in privinga lui Dede 9i a Elsei, in fond' rostise

    doar acea singuri frazi perfidi, ar fi devenit avocatul apiririi

    nevoilor fiiceior mele 9i eu m-aq fi simgit obligati si-i demon-

    strez ci gregea de fiecare dati cAnd le neglijam ca si mi dedic

    mie. Dar era doar o voce dictati de toane, nu gtiu ce credea cu

    adevirat despre comportamentul meu de mami' Numai ea poate

    povesti asta, daci intr-adevir a reugit si devinl parte din aceaste

    inlinpire foarte lungi de cuvinte Pentru a-mi modifica textul'

    pentru a introduce voit verigi lipsi, pentru a desprinde altele

    ftri si se vadI, pentru a spune despre mine mai mult decit vreau

    eu, mai mult deci't sunt eu in stare si spun' E bineveniti aceaste

    intruziune a ei, mi-o doresc de cdnd am inceput si schilez Poves-

    tea noastri, dar trebuie si ajung la final ca si pot verifica toate

    aceste pagini. Daci as incerca acum, sigur m-aq bloca' Scriu de

    prea mult timp gi sunt obositi, e tot mai dificil si pistrez intins

    firul povestirii in haosul anilor, al evenimentelor mici 9i mari'

    al sterilor. lqa ci fie tind si trec lesne peste problemele mele ca

    imediat s-o ingfac din nou pe Lila;i toate complicaliile pe care

    le poarti cu ea, fie, ;i mai riu, mi las prinsi de intAmplirile vie-

    fli mele doar pentru ci le schiiez cu o mai mare usurinli' Dar

    trebuie si mi feresc de aceasti riscruce' Nu trebuie si merg pe

    ELENA FERRANTE

  • ::.:::::r drum, de-a lungul ciruia - pentru ci" natura relagiei

    :r:.Li:re impune in esenEi ca eu si pot ajunge la ea doar trecind:.:::: mine - ag sflrgi, daci stau deoparte,

    prin a gisi tot mai: -:-::e urme ale Lilei. $i, pe de alti parte, nici pe al doilea nu-:::*:e s-o apuc. Ei i-ar conveni ca eu, intr-adevir, s5" vorbesc:r)r:e experienga mea din ce in ce mai neclar. Hai - mi-ar:-:.. - si aflim ce

    intorsituri a luat viaga ta, cui ii pasi de a--::. marturisegte ci nici micar fle nu-gi pasi. $i ar conchide: eu

    -,-: o mi.zgllituri peste aiti mXzgilituri, complet nepotriviti:.::r:;u una dintre ci4ile tale; renungi la mine, Lenr), ;tersitu--_. nu se povestesc.

    Ce si fac, agadar? Sl-i dau inci o dati dreptate? Si accept-.: : n adult inseamni a inceta si te expui, inseamni a inviga si:- .iscunzi pAni la disparigie? SI recunosc faptul ci, pe misuri:: anii trec, stiu tot mai pulin despre Lila?

    in dimineaga asta gin in frAu oboseala gi mi agez din nou--:. birou. Acum, cAnd sunt aproape de momentul cel mai dure- .:os al povestii noastre, vreau si caut pe hArtie un echilibru intre:rine gi ea pe care in viagi n-am reugit sl-l gisesc nici micar:ntre mine si mine.

    Din zilele petrecute la Montpellier imi amintesc tot, mai pupin

    orasul. E ca gi cum n-as fi fost niciodati acolo. Afari din hotel,afari din amfiteatrul monumental unde se ilnea conferinga aca-

    demici cu care era ocupat Nino, vid astizi doar o toamni. vAn-roasi si un cer azuris sprijinit pe nori albi. $i totugi, acel topo-

    nim, Montpellier, mi-a rl.mas din multe motive in memorie ca

    un semn al sustragerii din fapa unor responsabilitigi. Iegisem deja

    o dati din ltalia, la Paris, cu Franco, gi mi simgisem electrizatide indrizneal a mea. Dar atunci mi se pl"rea ci lumea mea era si

    3

    POVESTEA FETITEI PIERDUTE

  • ar fi rimas pentru totdeauna cartierui, Napoli, in timp ce restul

    semina cu o scurti excursie lagari' intr-o atmosferi excepgio-

    nali in care m5. Puteam imagina aqa cum, de fapt, n-ag fi fost

    niciodatl. Montpellier, in schimb, care degi era mult mai pugin

    incitant decAt Parisul, mi-a dat impresia cizlgazutile mele s-au

    rupt ;i eu m-am revirsat. Simplul fapt de a mi afia in loculacela constituia in ochii mei dovada ci tot cartierul, Napoli,Pisa, Florenta, Milano, Italia inslgi erau doar minuscule a;chii

    de lume gi flceam bine sl nu mi mai mulgumesc cu acele agchii'

    La Montpellier am constientizat ingustimea vederilor pe carc

    le aveam, a limbii in care mi exprimam 9i in care scrisesem' La

    Montpellier mi s-a piLrut evident cAt este de limitat, la treizeci

    gi doi de ani, si fiu solie gi mami. $i in toate acele zile pline de

    iubire m-am simgit pentru prima datl eliberati de langurile pe

    care le cipitasem de-a lungul anilor, cele datorate originii mele,

    cele pe care le dobindisem avAnd succes la qcoali, cele rezultate

    din alegerile de viagl. pe care le frcusem, intAi de toate din cis-

    nicie. Acolo am ingeles si motivele plicerii pe care o simgisem,

    in trecut, cAnd mi-am vizut prima carte tradusi in alte limbi

    si, totodati, motivele neplicerii fiindci in afara Italiei gisisem

    pupini cititori. Era minunat si treci granige, si te relaxezi in alte

    culturi, si descoperi condilia de provizorat a lucrurilor pe care le

    considerasem definitive. Daci in trecut iudecasem faptul ci Lila

    nu iegise niciodati din Napoli, ci, dimpotrivi, se speriase chiar j;i de San Giovanni a Teduccio, ca Pe o alegere de-a ei discuta- jbili pe care insi, ca de obicei, ea gtia s-o preschimbe in avantaj, Nacum mi s-a pirut pur gi simplu un semn de minte ingusti' Am {reacfionat asa cum reacgionezi fali de cine te insulti, cu aceeaqi Iformuli carc te-ajignit. Tu te-ai fi in;elat in priuinpa mea? Nu, Idraga mea, €u., eu sant ced cAre m-am iryelat in priuinya ta: uei f,rd.rnh.ne toata uiapa sd priue;ti camioanele cd.re trec Pe fzsea' I

    Zilele aurb.r."t' Organizatorii ii rezervaseri din timp lui INino o cameri. single la hotel gi, pentru ci mi hotirAsem pea

    N

    16 ELENA FERRA-" IIN

  • rarziu sil insogesc, n-avusese cum s-o schimbe intr-una matri-moniali. Aveam, a;adar, camere separate, dar in fiecare searieu frceam dug, mi pregiteam pentru noaPte ;i apoi, cu inimabltAndu-mi ugor, mI duceam in camera lui. Dormeam impre-una, stri,n;i unul in c.elilalt ca gi cum ne-am fi temut cI o forgi

    ostili o si ne separe in somn. DimineaEa ceream micul dejunla pat, ne bucuram de luxul acela pe care eu il vizusem doarin filme, rideam mult, eram fericigi. in timpul zilei il insogeamin sala mare a conferingei gi, degi vorbitorii citeau pagini dupipaglni ei insigi pe un ton plictisit, era entuziasmant si fim impre-

    uni. Stiteam alituri de el, flri siJ deranjez. Nino urmirea cumulti atengie interventriile, lua nctife gi, din cind in cind, imigoptea la ureche comentarii ironice gi cuvinte de dragoste" La

    prAnz 9i la cini ne amestecam printre universitari venili dinjumitate de lume, cu num€ strline, in limbi striine. Desigur,oratorii mai prestigiogi stiteau la o masi rezervatl'lor, noi frceam

    parte din adunarea din jurul unei rnese de cercetltori rnai tineri.

    Dar m-a impresionat flexibilitatea lui Nino, atAt in timpul lucri-

    rilor, cAt gi la restaurant. Ce diferit era de studentul de odini-

    oari, chiar gi de tAnirul care imi luase apirarea in libriria dinlvfiiano cu aproape zece ani in urmi. Diduse uitirii tonalitiEilepolemice, trecea cu tact peste barierele academice, stabilea relagii

    cu o atirudine serioasi 9i totodati captivanti. CAnd in englezl(perfecti), cAnd in francezl (buni), conversa in mod srilucit,etalindu-gi vechiul cult pentru cifre gi eficiengi. M-am simgit

    foarte mindri ci lumea ll plicea atit de mult. in citeva ore le-adevenit simpatic tuturor, trigeau de el in toate pi4ile.

    A existat un singur moment in care s-a schimbat brusc,s-a intAmplat in seara dinaintea intervengiei lui la conferingS.. Adevenit distant gi nepoliticos, mi s-a pirut coplegit de nelin[te.A tnceput sI discrediteze textul pe careJ pregitise, a rePetat de

    mai multe ori cI nu-i venea si scrie la lel de ugor ca mie, s-a ener-

    vat pentru ci nu avusese timp si lucreze ata cum trebuia. M-am

    17POVESTEA FETITEI PIERDUTE

  • simgit vinovatd - situagia noastri complicatl ii abituse aten-

    gia? -

    gi am incercat si repar atrnosfera imbrigigAndu-I, siru-

    t6'ndu-1, indemnAndu-l si-mi citeasci paginile lui. Mi le-a cititsi pe mine m-a induiosat aerul lui de gcolirel speriat. Intervengia

    mi s-a pirut nu mai pugin plictisitoare decit cele pe care leascultasem in amfiteatru, dar l-am liudat mult gi s-a linigtit. indimineaga urmitoare s-a dat in spectacol cu o cilduri afectatl",l-au aplar-rdat. Seara, unul dintre universitarii prestigioqi, un

    american, l-a invitat si stea lingl el. Eu am rirnas singurl, darnu mi-a pirut riu. Cind era Nino, nu vorbeam cu nimeni, invreme ce in absenga lui am fost obligati si mi descurc cu fran-ceza mea chinuiti si rn-am imprietenit cu un cuplu din Paris.

    Mi-au plicut pentru ci am aflat repede ci erau intr-o situaqienu foarte diferiti de a noastri. AmAndoi considerau sufocantlinstituqia famiiiei, amXndoi, cu tristeqe, lisaseri in urmi consorfi

    si copii, amAndoi plreau fericiii. El, Augustin, in jur de vreocincizeci de ani, era rosu la fatri, avea ochi albastri foarte vioi,

    mustiqi irnense care bateau in blond. Ea, Colombe, pupin peste

    treizeci de ani, ca mine, avea un pI.r negru foarte scurt, ochi 9ibuze conturate viguros pe un chip mic, o elegangi seducitoare.

    Am vorbit mai ales cu Colombe, care avea un biiat de gapte ani.

    - Mai sunt citeva luni, am spus' pini cind fiica mea cea

    mare implinegte gapte ani, dar anul acesta merge deja in clasa a

    doua, e foarte silitoare.

    - Al meu e foarte isteq gi plin de imaginagie.

    - Cum a primit despi4irea?

    - Bine.

    - N-a suferit nici micar un Pic?

    - Copiii nu au rigiditigile noastre, sunt flexibili.

    A insistat in privinla flexibilitilii pe care o atribuia copiliriei,

    mi s-a pirut ci asta o consoleazd'. Aadiugat: in mediul nostru e

    destul de rlspandit ca pirinlii si se desparti, copiii gtiu ci se poateintimpla. f)ar tocmai in timp ce-i spuneam ci nu cunogteam alte

    ELENA FERRANTE

  • :-:mei despirgite in afard, de o prieteni de-a mea, ea a schimbat:';:rsc registrul, a inceput si se plingi de copil: e bun, dar lent, ari ia poali spun ci e dezordonat. M-a tulburat mult ci incepuse'i'.orbeasci. frrI pic de duiogie, aproaPe cu ranchiunl, ca si cumi; ei s-ar fi comportat in felul acela ca si-i faci in ciudl ;i asta=-a nelinistit. Partenerul ei ;i-a dat probabil sealna, a intervenit,

    .-: laudat cu cei doi bdi,egi ai lui, :unlrl de paisprezece si unul de:3isprezece, a glumit in legS.turi cu cit de simpatici erau amin-:.'ri atAt femeilor tinere, cAt;i celor mature. CAnd Nino s-a intors

    -:agi mine, cei doi birbagi - mai ales Augustin - au inceput

    .a-i discrediteze pe majoritatea vorbitorilor. Colombe s-a blgatiproape imediat in discugie cu o veselie pugin artificiali. Clevetirea

    :. creat repede o legituri, Augustin a vorbit qi a biut mtllt toatllrara, partenera lui rAdea imediat ce Nino reugea si deschidi gura.

    \e-au invitat si mergem la Paris cu ei, ctt magina.Conversagiile despre copii gi invitagia aceea la care noi n-am

    rirspuns nici da, nici nu m-au readus cu picioarele pe pimXnt.Pina in acel moment, Dede si Elsa imi reveneau in minte inpermanengl, chiar;i Pietro, dar suspendaf parcl intr-un universparaiel, nemiscagi in jurul mesei din bucitlria de la Florenga,sau in faga televizorului, sau in paturile lor. Brusc, lumea mea

    ;i a lor au inceput sI comunice din nou. Mi-am dat seama ciziiele din Montpellier erau pe sfhrgite, ci, inevitabil, Nino gi cumine ne vom intoarce la casele noastre, ci va trebui si infruntimrespectivele crize conjugale, eu ia Florenga, ei la Napoli. rSi corpul

    fetelor s-a reunit cu al meu, am perceput, violent, acest contact.

    De cinci zile nu stiam nimic de ei gi cAnd mi-am dat seama deasta am simEit o greafi puternici, dorul a devenit insuportabil.Mi s-a ficut teaml nu de viitor in general, ce pirea de-acum inmod inevitabil ocupat de Nino, ci de orele care urmau si vini,de mAine, de poimAine. N-am putut rezista si, degi era aproape

    miezul noptii - ce importanti are, mi-am zis, Pietro e mereu

    treaz -, am incercat si telefonez.

    POVESTEA FETITEI PiERDUTE