Embed Size (px)
Citation preview
Intrarea Camil Petrescu nr.5, Sector 1, București
Tel.: +4 021 313 0059
www.anes.gov.ro
Poziționarea României în baza de date on-line a Institutului European pentru
Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați privind
echilibrul de gen în poziții de decizie în administrația publică centrală
Analiză comparativă 2016 – 2017
2
Cuprins
1. Ce reprezintă baza de date on-line a EIGE privind echilibrul de gen în poziții de
decizie? ................................................................................................................................................... 3
2. Poziționarea României în baza de date on-line în anii 2016 și 2017 ................................... 4
2.1 Gradul decizional 1 ................................................................................................................... 4
2.2 Gradul decizional 2 ................................................................................................................... 7
2.3 Media celor 2 grade decizionale ........................................................................................... 11
3. Echilibrul de gen în poziții de decizie conform tipologiei BEIS – metodă a
EIGE/Comisiei Europene de clasificare a ministerelor naționale .............................................. 14
3.1 B - Funcții de bază .................................................................................................................. 15
3.2 E - Economice .......................................................................................................................... 17
3.3 I – Infrastructură ...................................................................................................................... 19
3.4 S - Socio-culturale ................................................................................................................... 21
3
Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE), a dat
publicității, pe site-ul oficial, baza de date cu privire la echilibrul de gen în poziții de
decizie în administrația publică, pentru anul 2017 (http://eige.europa.eu/gender-
statistics/dgs/indicator/wmidm_adm_nat__wmid_natadmin).
Așa cum s-a procedat și în anii anteriori de către Comisia Europeană, în anul 2017,
EIGE a centralizat datele cu privire la echilibrul de gen în poziții de decizie
comunicate de administrațiile naționale din 34 țări: 28 state membre ale Uniunii
Europene (UE), patru țări candidate la UE (Muntenegru, Fosta Republică Iugoslavă a
Macedoniei, Turcia și Republica Serbia) și țările Spațiului Economic European (Islanda
și Norvegia).
Pentru România, responsabil de comunicarea către EIGE a datelor referitoare la
domeniul administrație publică este Ministerul Muncii și Justiției Sociale, prin Agenția
Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați.
1. Ce reprezintă baza de date on-line a EIGE privind echilibrul de gen în poziții
de decizie?
Dezvoltată începând cu anul 2003, baza de date on-line a Comisiei Europene (COM) a
fost preluată în anul 2017 de EIGE și reprezintă un instrument important pentru
diseminarea de informații comparabile referitoare la femeile și bărbații aflați în
posturi de decizie, pentru următoarele domenii: a) politic; b) administrație publică;
c) judiciar; d) afaceri și finanțe; e) parteneri sociali și ONG-uri; f) mediu; g) mass-
media; h) date suplimentare (populație, ocupare, conducători în companii și
întreprinderi mici).
Metodologia de culegere și centralizare a datelor în baza de date europeană este
aceeași pentru toate statele care raportează date iar tabelul centralizator de
comunicare a acestora are un format standard. Pentru domeniul administrație
publică, baza de date a EIGE are în vedere distribuția pozițiilor de decizie non-
politice pe criteriul de gen la nivelul administrației publice centrale (nivel național):
ministere sau departamente la nivel național conduse de un ministru.
Pozițiile de decizie acoperite de baza de date sunt primul înalt nivel administrativ
(non-politic) - denumit grad decizional 1 și al doilea nivel administrativ (non-politic,
după gradul decizional 1) - denumit grad decizional 2 - așa cum sunt ele definite în
fiecare stat membru.
Pentru România, administrația publică la nivel național cuprinde toate ministerele și
Secretariatul General al Guvernului iar gradele decizionale cuprind următoarele
poziții:
Gradul decizional 1: secretar general, secretar general adjunct, director
general și director general adjunct.
Gradul decizional 2: director și director adjunct.
4
2. Poziționarea României în baza de date on-line în anii 2016 și 2017
Analiza poziționării României în baza de date on-line a EIGE privind echilibrul de
gen în poziții de decizie în administrația publică este realizată din perspectiva
ocupării de către femei a gradelor decizionale mai sus menționate.
2.1 Gradul decizional 1
La acest grad decizional, România, conform datelor colectate și centralizate, a
raportat 49,1% femei și 50,9% bărbați. Cu acest procentaj feminin, țara noastră se
află pe cea de-a 3-a poziție atât în clasamentul UE-28 cât și în clasamentul tuturor
statelor care au raportat date, după Slovenia (54,7%) și Polonia (50%).
Media europeană este de 35,4% femei și 64,6% bărbați. Peste această medie se află 11
state iar 1 stat înregistrează procentaj egal cu cel al mediei europene.
45.350 50.9 54.2 54.3 57.1 58.8
62.2 63 64.5 64.5 64.6 64.669.2 69.3 69.8 70 70.1 71 71.4
75.2 76.1 76.7 79.2 80 81.3 82.6 84.290
54.750
49.1 45.8 45.7 42.9 41.237.8 37 35.5 35.5 35.4 35.4
30.8 30.7 30.2 30 29.9 29 28.624.8 23.9 23.3 20.8 20 18.8 17.4 15.8
10
Grad decizional 1Clasament UE-28
2017
Bărbați % Femei %
În ceea ce privește procentajul României, în anul 2017, acesta a scăzut cu 3 pp față
de anul 2016, fapt ce a condus la pierderea celei de-a 2-a poziții ocupate în anul
2016, în clasamentul UE-28. Cu toate acestea, țara noastră se află pe „podium”.
52.052.6
52.1
54.7
50.0
49.1
SLOVENIA POLONIA ROMÂNIA
Comparație procentaje feminine primele 3 clasate2016-2017
Procentaje feminine 2016 Procentaje feminine 2017
5
În ceea ce privește procentajele deținute de statele membre UE-28 în anii 2016 și
2017, acestea se regăsesc în graficul următor.
52 52.6 52.1
45.8
41.7
35.7 36.8
20
35.6
42.9
21.9
35.432.9
25
29.9
36.5
27.3
30 30.4
46.2
24 22.8 23.3 22.6 22.2
6.3
1922.2
13.3
54.7
50 49.145.8
45.742.9
41.237.8 37
35.5 35.535.4
35.4
30.830.7
30.2 30 29.9 29 28.624.8 23.9 23.3
20.8 20 18.8 17.4 15.8
10
Procentaje feminine UE-282016-2017
Procentaje feminine 2016 Procentaje feminine 2017
Față de anul 2016, în 2017 cea mai mare creștere procentuală înregistrează Croația
(+17,8 pp) iar cea mai mare scădere înregistrează Letonia (-17,6 pp).
2.7
-2.6 -3.0
0.0
4.0
7.2
4.4
17.8
1.4
-7.4
13.6
0.0
2.5
5.8
0.8
-6.3
2.7
-0.1-1.4
-17.6
0.8 1.10.0
-1.8 -2.2
12.5
-1.6
-6.4
-3.3
Evoluție procentaje feminine UE-28 2017 față de 2016
6
În clasamentul tuturor statelor care au raportat date, în anul 2016, România a ocupat
cea de-a 3-a poziție, poziție pe care și-a păstrat-o și în anul 2017.
Referitor la statele care depășesc media europeană, în clasamentul tuturor statelor
care au raportat date se alătură 2 state, respectiv Islanda și Muntenegru.
45.3 50 50.9 54.2 54.3 55.6 57.1 58.8 58.8 62.2 63 64.5 64.5 64.6 69.2 69.2 69.3 69.8 70 70.1 70.8 71 71.4 75.2 76.1 76.7 79.2 80 81.3 82.6 84.2 84.290
95.5
54.7 5049.1 45.8 45.7 44.4 42.9 41.2 41.2 37.8 37 35.5 35.5 35.4 30.8 30.8 30.7 30.2 30 29.9 29.2 29 28.6 24.8 23.9 23.3 20.8 20 18.8 17.4 15.8 15.8
104.5
Grad decizonal 1 Clasament toate statele care au raportat date
2017
Bărbați % Femei %
În ceea ce privește evoluția procentajelor, Croația rămâne cu cea mai mare creștere
procentuală (+17,8 pp) iar Islanda a înregistrat cea mai mare scădere (-18,1 pp).
2.7
-2.6 -3.0
0.0
4.0
-18.1
7.2
3.74.4
17.8
1.4
-7.4
13.6
0.0
2.5
5.8
-15.9
0.8
-6.3
2.7
-0.1
0.0
-1.4
-17.6
0.8 1.10.0
-1.8 -2.2
12.5
-1.6
-14.5
-6.4 -3.3
4.5
Evoluție procentaje feminine - Toate statele care au raportat date2017 față de 2016
7
Procentajele feminine naționale înregistrate în perioada 2003-2017 se regăsesc în
graficul următor.
24
13.3
28.6 27.3
37.2
44.3
2021.3
51.146.4 46.6 46.1 44.7
52.149.1
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
RomâniaGrad decizional 1
Procentaje feminine 2003-2017
Pe marginea situației mai sus prezentate, putem face următoarele observații:
- În România, ponderea femeilor aflate în poziții decizionale de grad 1 a scăzut
cu 3 procente în anul 2017 față de anul precedent și țara noastră se află, în
continuare, într-o poziție de top, atât la nivelul statelor UE-28 cât și la nivelul tuturor
statelor care au raportat date. Față de media UE-28 pentru pozițiile decizionale de
grad 1, procentul înregistrat de România este unul net superior;
- Slovenia este singurul stat membru UE în care numărul femeilor aflate în
poziții de decizie de grad 1 îl depășește pe cel al bărbaților aflați în gradul decizional
similar, în anul 2017, iar Polonia este statul care are procentaje echilibrate de gen
(50%);
- Cele mai „slabe” procentaje feminine se înregistrează în Belgia (10%) și Turcia
4,5%). Comparativ cu anul 2016, în anul 2017, Turcia înregistrează totuși o creștere
de 4,5 pp, fiind singurul stat care, la acest grad decizional, în anul 2016, avea
procentaj maxim masculin.
2.2 Gradul decizional 2
Procentajele pe care România le-a comunicat, pentru acest grad decizional, sunt:
46,1% bărbați și 53,9% femei. În general, la gradul decizional 2 procentajele feminine
sunt mai mari comparativ cu gradul decizional 1. Cu toate că țara noastră are un
procentaj feminin de peste 50%, aceasta se clasează pe cea de-a 7-a poziție, atât la
nivelul UE-28 cât și la nivelul tuturor statelor care au raportat date.
Media europeană pentru acest grad decizional este de 56,8% bărbați și 43,2% femei.
Peste această medie se regăsesc 14 state.
8
37.9 39.1 41.7 44.9 45.3 45.7 46.1 48.0 48.4 48.7 49.751.0 54.4 56.4 56.8
60.5 61.9 63.3 63.6 64.5 67.6 68.0 68.4 69.2 72.1 72.4 72.9 72.976.6
62.1 60.9 58.3 55.1 54.7 54.3 53.9 52.0 51.6 51.3 50.349.0 45.6 43.6 43.2 39.5 38.1 36.7 36.4 35.5 32.4 32.0 31.6 30.8 27.9 27.6 27.1 27.1 23.4
Grad decizional 2 Clasament UE-28
2017
Bărbați % Femei %
Comparativ cu anul 2016, România a scăzut în anul 2017 cu 0,3 pp, însă sunt state
care au crescut ușor în procentaje și au devansat țara noastră.
33.3
55.3
59.8
53.551.8 53.1
54.2
62.1 60.9
58.3
55.1 54.7 54.3
53.9
CROAȚIA LETONIA SLOVENIA ESTONIA SUEDIA FINLANDA ROMÂNIA
Comparație procentaje feminine primele 7 clasate 2016-2017
Procentaje feminine 2016 Procentaje feminine 2017
În ceea ce privește procentajele deținute de statele UE-28 în anii 2016 și 2017,
acestea se regăsesc în graficul următor.
33.3
55.3
59.8
53.5 51.8 53.154.2
52 50 48.651.6
4645.5
38.541.6
38.8 37.440.2
34.1 3332.2
32.4
29.8 30.527.4
20.8
27.123.9
17.6
62.1 60.9
58.3 55.1 54.7 54.353.9
5251.6 51.3
50.3 49 45.6
43.6 43.239.5 38.1
36.7 36.4 35.532.4 32
31.6 30.8
27.927.6
27.127.1
23.4
Procentaje feminine UE-282016-2017
Procentaje feminine 2016 Procentaje feminine 2017
9
Față de anul 2016, în anul 2017 cea mai mare creștere procentuală înregistrează
Croația (+28,8 pp) iar cea mai mare scădere înregistrează Marea Britanie (-3,5 pp).
28.8
5.6
-1.5
1.62.9
1.2-0.3 0
1.62.7
-1.3
3
0.1
5.1
1.6 0.7 0.7
-3.5
2.3 2.50.2 -0.4
1.80.3 0.5
6.8
0
3.2
5.8
Evoluție procentaje feminine UE-28 2017 față 2016
În clasamentul tuturor statelor care au raportat date, în anul 2016 România a ocupat
cea de-a 4-a poziție iar în anul 2017, ocupă poziția a 7-a.
Peste media UE-28 se alătură 2 state, respectiv Serbia (51,5%) și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (45,2%).
37.9 39.1 41.7 44.9 45.3 45.7 46.1 48 48.4 48.5 48.7 49.7 5154.4 54.8 56.4 60.5 61.9 63.3 63.6 64.5 65.2 66.2 66.7 67.6 68 68.4 69.2 72.1 72.4 72.9 72.9 76.6
97.9
62.1 60.9 58.3 55.1 54.7 54.3 53.9 52 51.6 51.5 51.3 50.3 49
45.6 45.2 43.6 39.5 38.1 36.7 36.4 35.5 34.8 33.8 33.3 32.4 32 31.6 30.8 27.9 27.6 27.1 27.1 23.4
2.1
Grad decizional 2 Clasament toate statele care au raportat date
2017
Bărbați % Femei %
10
Referitor la evoluția procentajelor, Croația deține, în continuare, cea mai mare
creștere (+28,8 pp) în timp ce Muntenegru are cea mai mare scădere a acestora (-9,7
pp).
28.8
5.6
-1.51.6 2.9
1.2-0.3 0
1.6
-2.9
2.7
-1.3
30.1 1.2
5.1
1.6 0.7 0.7
-3.5
2.3 2.50
-9.7
4.7
0.2 -0.41.8
0.3 0.5
6.8
03.2
5.8
-3.7
Evoluție procentaje feminine - Toate statele care au raportat date2017 față de 2016
În ceea ce privește evoluția procentajelor feminine înregistrate de țara noastră,
acestea se regăsesc în graficul următor.
48.7
15.6
36.338.8
34.5
41.844.7
32.1
61.1
55.753.1
57.2 56.454.2 53.9
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
RomâniaGrad decizional 2
Procentaje feminine 2003-2017
Față de cele prezentate, se pot face următoarele precizări:
- În România, ponderea femeilor aflate în poziții decizionale de grad 2 a scăzut,
în anul 2017, cu 0,3 pp față de anul 2016 și a înregistrat o pierdere a poziției
anterioare (poziția a 7-a în anul 2017 față de poziția a 4-a în anul 2016);
- Cu toate acestea, țara noastră înregistrează un procentaj superior atât la
nivelul UE-28 cât și la nivelul tuturor statelor care au raportat date (53,9% față de
43,2% - UE-28);
- România se află printre statele care au procentaj feminin peste 50%, 6 dintre
acestea poziționându-se înaintea acesteia și 5, după țara noastră;
11
- Comparativ cu gradul decizional 1 unde media de 50% este depășită de un
singur stat iar un altul are acest procentaj, la gradul decizional 2, numărul acestora
este mai mare (12 state);
- Ca și în anii precedenți, Turcia rămâne, în continuare, statul cu cel mai mic
procentaj feminin (2,1%).
2.3 Media celor 2 grade decizionale
În ceea ce privește media celor 2 grade decizionale pentru anul 2017, la nivelul
statelor UE-28 procentajul a crescut cu 1,3 pp (de la 40,4% în anul 2016 la 41,7% în
anul 2017) iar România a înregistrat o scădere de 1,5 pp (de la 53,4% în anul 2016 la
51,9% în anul 2017). Cu toate acestea, media țării noastre depășește în mod constant
media europeană cu cel puțin 10 procente, în anul 2016 aceasta având cu 13 pp mai
mult decât media europeană iar în anul 2017 cu 10,2 pp.
40.4 41.7
53.4 51.9
2016 2017
Procentaje feminine 2016-2017
UE-28 România
59.6 58.3
46.6 48.1
2016 2017
Procentaje masculine 2016-2017
UE-28 România
Cu procentajul obținut, România ocupă cea de-a 5-a poziție în clasamentul UE-28.
43.043.6
46.7 47.0 48.1 48.6 49.5 49.9 50.2 50.9 51.754.0
57.8 58.3 59.261.3 62.7 63.6 64.9 66.4
68.5 69.1 69.2 70.0 71.373.6
75.3 75.577.9
57.0 56.4
53.353.0 51.9 51.4 50.5 50.1
49.8 49.1 48.346.0
42.2 41.7 40.838.7 37.3 36.4 35.1
33.631.5 30.9 30.8 30.0 28.7
26.424.7 24.5
22.1
0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
60.0
70.0
80.0
90.0
Clasament UE-28Total Grade decizionale 1 + 2
2017
Bărbați % Femei %
12
Și în clasamentul tuturor statelor care au raportat date, România își păstrează cea
de-a 5-a poziție.
43 43.6 46.7 47 48.1 48.6 49.5 49.9
50.2 50.9 51.7 54 56 57.8 58.2 59.2 61.1 61.3 62.7 63.6 64.9 64.9 66.4 66.4 68.5 69.1 69.2 70 71.3 73.6 75.3 75.5 77.9
97.4
57 56.4 53.3 53 51.9 51.4 50.5 50.1 49.849.1 48.3 46 44 42.2 41.8 40.8 38.9 38.7 37.3 36.4 35.1 35.1 33.6 33.6 31.5 30.9 30.8 30 28.7 26.4 24.7 24.5 22.1
2.6
Clasament toate statele care au raportat dateTotal Grade decizionale 1+2
2017
Bărbați % Femei %
Procentajele feminine înregistrate de România, în perioada 2003-2017, se regăsesc în
graficul următor.
44.4
15.2
34.7 36.3 35.2
42.439.6
30.8
59.1
51.6 50.2 52.4 51.7 53.4 51.9
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
RomâniaGrade decizionale 1+2
Procentaje feminine 2003-2017
13
Față de cele prezentate cu privire la media celor 2 grade decizionale, putem face
următoarele precizări:
- România ocupă o poziție de top atât în clasamentul UE-28 cât și în clasamentul
tuturor statelor care au raportat date, având un „avans” față de media UE-28 de
10,2 pp;
- Începând cu anul 2011, țara noastră are procentaje feminine de peste 50% și se
află peste media UE în mod constant (media europeană nu a depășit procentajul
de 41,7 în această perioadă).
Pozițiile ocupate de România în baza de date a Institutului European pentru
Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați
5
3
7
General Grad decizional 1 Grad decizional 2
14
3. Echilibrul de gen în poziții de decizie conform tipologiei BEIS – metodă a
EIGE/Comisiei Europene de clasificare a ministerelor naționale
În procesul de prelucrare și analiză a datelor, EIGE/COM utilizează tipologia BEIS ce
clasifică ministerele1 în 4 categorii (includerea ministerelor din România în tipologia
BEIS este realizată de EIGE/COM):
B - Funcții de bază: afaceri interne și externe, apărare și justiție. Instituțiile
din România care aparțin acestei categorii sunt: Ministerul Afacerilor Externe,
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Ministerul Justiției, Ministerul Apărării
Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Secretariatul General al Guvernului și
Ministerul pentru Relația cu Parlamentul.
E - Economice: finanțe, comerț, industrie și agricultură. Instituțiile din
România care aparțin acestei categorii sunt: Ministerul Finanțelor Publice,
Ministerul Economiei, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și
Antreprenoriat, Ministerul Turismului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și
Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.
I - Infrastructură: transport, comunicații și mediu. Instituțiile din România
care aparțin acestei categorii sunt: Ministerul Transporturilor, Ministerul
Comunicațiilor și Societății Informaționale, Ministerul Energiei, Ministerul Mediului
și Ministerul Apelor și Pădurilor.
S - Socio-culturale: muncă și afaceri sociale, sănătate, copii, familie, tineret,
vârstnici, educație, știință și cultură. Instituțiile din România care aparțin acestei
categorii sunt: Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Educației Naționale,
Ministerul Cercetării și Inovării, Ministerul Culturii și Identității Naționale,
Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Sănătății și Ministerul Consultării
Publice și Dialogului Social.
1 Denumirea ministerelor din România incluse celor 4 categorii BEIS este cea de la data
calendaristică a culegerii datelor (august 2017)
15
3.1 B - Funcții de bază
În clasamentul UE-28, la gradul decizional 1, România a scăzut la această categorie
cu 3,9 pp (39,1% în anul 2017 față de 43% în 2016), dar cu 12 pp peste media
europeană de 27,1%. Dacă în anul 2016 ocupa cea de-a 3-a poziție, în anul 2017 se
clasează pe cea de-a 4-a poziție, după Slovenia (45%), Suedia (43,8%) și Lituania
(40%). Este de precizat faptul că 3 state înregistrează procentaj maxim masculin,
respectiv Polonia, Irlanda și Cipru.
Slovenia Suedia Lituania România Grecia Croația Luxemburg BelgiaMarea
BritanieItalia Malta Germania Portugalia UE-28 Spania Danemarca Slovacia Finlanda Franța Letonia Bulgaria
RepublicaCehă
Estonia Austria Olanda Ungaria Polonia Irlanda Cipru
Bărbați % 55 56.3 60 60.9 61.5 65.4 66.7 66.7 68.4 69.2 70 70 71.4 72.9 75 75 76.1 76.3 77.3 80 80 82.1 83.3 84.6 90.3 90.5 100 100 100
Femei % 45 43.8 40 39.1 38.5 34.6 33.3 33.3 31.6 30.8 30 30 28.6 27.1 25 25 23.9 23.7 22.7 20 20 17.9 16.7 15.4 9.7 9.5 0 0 0
Funcții de bazăGrad decizional 1Clasament UE-28
În clasamentul tuturor statelor care au raportat date, statele UE-28 clasate pe
primele locuri, trec cu o poziție mai jos datorită procentajului înregistrat de
Muntenegru (80%). Așadar, România se clasează pe poziția a 5-a, poziție deținută și
în anul 2016. Statelor UE-28 cu procentaj maxim masculin li se alătură Turcia și
Serbia.
Muntenegru Slovenia Suedia Lituania România Grecia Croația Belgia Luxemburg IslandaMarea
BritanieItalia Norvegia Malta Germania Portugalia Spania Danemarca Slovacia Finlanda Franța Letonia
FostaRepublică
Iugoslavă aMacedoniei
BulgariaRepublica
CehăEstonia Austria Olanda Ungaria Turcia Serbia Polonia Irlanda Cipru
Bărbați % 20 55 56.3 60 60.9 61.5 65.4 66.7 66.7 66.7 68.4 69.2 70 70 70 71.4 75 75 76.1 76.3 77.3 80 80 80 82.1 83.3 84.6 90.3 90.5 100 100 100 100 100
Femei % 80 45 43.8 40 39.1 38.5 34.6 33.3 33.3 33.3 31.6 30.8 30 30 30 28.6 25 25 23.9 23.7 22.7 20 20 20 17.9 16.7 15.4 9.7 9.5 0 0 0 0 0
Funcții de bază Grad decizional 1
Clasamentul tuturor statelor care au raportat date
16
La gradul decizional 2, în clasamentul UE-28, cu un procentaj de 45,2 (cu 9,8 pp
mai puțin față de anul 2016 – 55%), România se clasează pe cea de-a 10-a poziție,
având cu 7,5 pp peste media europeană. Estonia este statul care are egalitate
perfectă între femei și bărbați, la acest grad decizional.
Cipru Letonia Croația Slovenia Estonia Finlanda Slovacia Grecia Suedia România Malta Lituania Polonia Luxemburg UE-28 PortugaliaMarea
BritanieRepublica
CehăAustria Italia Olanda Bulgaria Franța Belgia Danemarca Irlanda Spania Germania Ungaria
Bărbați % 33.3 35.7 45.1 47.5 50 50.4 50.6 53.2 54.2 54.8 55.8 55.9 58 61.5 62.3 63.6 64.3 68.1 68.8 68.9 69.6 71.2 72.2 73.9 75 76 79.5 79.5 80.4
Femei % 66.7 64.3 54.9 52.5 50 49.6 49.4 46.8 45.8 45.2 44.2 44.1 42 38.5 37.7 36.4 35.7 31.9 31.2 31.1 30.4 28.8 27.8 26.1 25 24 20.5 20.5 19.6
Funcții de bază Grad decizional 2 Clasament UE-28
La nivelul tuturor statelor care au raportat date, România rămâne pe aceeași
poziție ca în clasamentul UE-28. Islanda trece pe prima poziție, alături de Cipru,
ambele având procentaj feminin de 66,7. Turcia este statul care are procentaj
maxim masculin.
Islanda Cipru Letonia Croația Slovenia Estonia Finlanda Slovacia Grecia Suedia România Malta Lituania
FostaRepublică
Iugoslavă aMacedoniei
Polonia Serbia Luxemburg Muntenegru PortugaliaMarea
BritanieNorvegia
RepublicaCehă
Austria Italia Olanda Bulgaria Franța Belgia Danemarca Irlanda Spania Germania Ungaria Turcia
Bărbați % 33.3 33.3 35.7 45.1 47.5 50 50.4 50.6 53.2 54.2 54.8 55.8 55.9 56.4 58 61.5 61.5 62.5 63.6 64.3 67.6 68.1 68.8 68.9 69.6 71.2 72.2 73.9 75 76 79.5 79.5 80.4 100
Femei % 66.7 66.7 64.3 54.9 52.5 50 49.6 49.4 46.8 45.8 45.2 44.2 44.1 43.6 42 38.5 38.5 37.5 36.4 35.7 32.4 31.9 31.2 31.1 30.4 28.8 27.8 26.1 25 24 20.5 20.5 19.6 0
Funcții de bazăGrad decizional 2
Clasamentul tuturor statelor care au raportat date
17
3.2 E - Economice
La această categorie, grad decizional 1, România înregistrează un procentaj de 60
și se clasează pe cea de-a 3-a poziție, în clasamentul UE-28, după Polonia (80%) și
Slovenia și Letonia, ambele cu 66,67%. Față de anul 2016, procentajul țării noastre
a scăzut cu 3 pp, însă a rămas pe aceeași poziție în clasament, respectiv a 3-a.
Lituania, Grecia și Bulgaria sunt statele care au procentaje egale la ambele sexe.
Media feminină europeană este de 40,6%, cu aproape 20 procente sub procentajul
României. Luxemburg este statul care nu a raportat date pentru funcțiile
economice iar Danemarca și Belgia sunt statele cu procentaje maxime masculine.
Polonia Slovenia Letonia România Lituania Grecia Bulgaria Franța Croația Finlanda UE-28 Portugalia Spania Irlanda Cipru Austria SlovaciaRepublica
CehăOlanda Malta Suedia Estonia Ungaria
MareaBritanie
Italia Germania Danemarca Belgia Luxemburg
Bărbați % 20 33.3 33.3 40 50 50 50 52.2 55.6 59.1 59.4 65 66.7 66.7 66.7 66.7 68.8 75 75 75 77.8 80 81.3 83.3 88.2 88.9 100 100 0
Femei % 80 66.7 66.7 60 50 50 50 47.8 44.4 40.9 40.6 35 33.3 33.3 33.3 33.3 31.3 25 25 25 22.2 20 18.8 16.7 11.8 11.1 0 0 0
Funcții economice Grad decizional 1 Clasament UE-28
Și în clasamentul tuturor statelor care au raportat date, România rămâne pe cea
de-a 3-a poziție. Turcia, Norvegia și Islanda se alătură statelor UE-28 cu procentaje
maxime masculine. Cu toate acestea, putem aprecia că numărul statelor care dețin
procentaj masculin maxim a scăzut în anul 2017 la 5, față de anul 2016 când 8
state înregistrau astfel de procentaje.
Polonia Slovenia Letonia România Lituania Grecia Bulgaria Franța Croația Finlanda Serbia Portugalia Spania Muntenegru Irlanda
FostaRepublică
Iugoslavă aMacedoniei
Cipru Austria SlovaciaRepublica
CehăOlanda Malta Suedia Estonia Ungaria
MareaBritanie
Italia Germania Belgia Turcia Norvegia Islanda Danemarca Luxemburg
Bărbați % 20 33.3 33.3 40 50 50 50 52.2 55.6 59.1 60 65 66.7 66.7 66.7 66.7 66.7 66.7 68.8 75 75 75 77.8 80 81.3 83.3 88.2 88.9 100 100 100 100 100 0
Femei % 80 66.7 66.7 60 50 50 50 47.8 44.4 40.9 40 35 33.3 33.3 33.3 33.3 33.3 33.3 31.3 25 25 25 22.2 20 18.8 16.7 11.8 11.1 0 0 0 0 0 0
Funcții economiceGrad decizional 1
Clasament toate statele care au raportat date
18
La gradul decizional 2, România înregistrează un procentaj de 63,6, ceea ce îi
aduce clasarea pe cea de-a 2-a poziție (față de cea de-a 4-a poziție, în anul 2016),
în clasamentul UE-28, după Slovenia (63,8%), fiind urmată de Lituania (63%). Față
de anul 2016, țara noastră a înregistrat o creștere procentuală de 7,3 pp (2016 –
56%). Este de remarcat faptul că România depășește media europeană cu 20,9 pp.
Slovenia România Lituania Croația Bulgaria Suedia Finlanda Grecia Slovacia Polonia Estonia Luxemburg Portugalia UE-28 Letonia AustriaMarea
BritanieSpania Olanda Franța
RepublicaCehă
Malta Ungaria Italia Germania Cipru Irlanda Belgia Danemarca
Bărbați % 36.2 36.4 37.0 37.8 38.0 42.6 42.9 49.7 52.1 52.7 53.6 55.6 56.3 57.3 60.0 64.5 66.7 68.4 68.8 69.2 70.4 70.8 71.1 74.5 76.7 76.9 77.8 83.3 94.4
Femei % 63.8 63.6 63.0 62.2 62.0 57.4 57.1 50.3 47.9 47.3 46.4 44.4 43.8 42.7 40.0 35.5 33.3 31.6 31.3 30.8 29.6 29.2 28.9 25.5 23.3 23.1 22.2 16.7 5.6
Funcții economiceGrad decizional 2 Clasament UE-28
În clasamentul tuturor statelor care au raportat date, România își păstrează cea
de-a 2-a poziție. În anul 2016, țara noastră s-a clasat pe poziția a 6-a.
La nivelul celor 34 state care au raportat date, Turcia și Islanda sunt statele în care
posturile sunt ocupate exclusiv de bărbați.
Slovenia România Lituania Croația Bulgaria Serbia Suedia Finlanda Grecia Slovacia Polonia Estonia Luxemburg Portugalia Muntenegru Letonia Norvegia AustriaMarea
Britanie
FostaRepublică
Iugoslavă aMacedoniei
Spania Olanda FranțaRepublica
CehăMalta Ungaria Italia Germania Cipru Irlanda Belgia Danemarca Turcia Islanda
Bărbați % 36.2 36.4 37 37.8 38 42.4 42.6 42.9 49.7 52.1 52.7 53.6 55.6 56.3 59.1 60 61.1 64.5 66.7 66.7 68.4 68.8 69.2 70.4 70.8 71.1 74.5 76.7 76.9 77.8 83.3 94.4 100 100
Femei % 63.8 63.6 63 62.2 62 57.6 57.4 57.1 50.3 47.9 47.3 46.4 44.4 43.8 40.9 40 38.9 35.5 33.3 33.3 31.6 31.3 30.8 29.6 29.2 28.9 25.5 23.3 23.1 22.2 16.7 5.6 0 0
Funcții economiceGrad decizional 2
Clasament toate statele care au raportat date
19
3.3 I – Infrastructură
La gradul decizional 1, față de anul 2016, în anul 2017, România înregistrează o
creștere de 5,9 pp (de la 36% în anul 2016 la 41,9% în 2017) și ocupă în clasamentul
UE-28 cea de-a 9-a poziție. Se poate spune că această categorie este una a
contrastelor, având în vedere faptul că 2 state au procentaje maxime feminine
(Marea Britanie și Lituania), 5 state au procentaje maxime masculine (Malta,
Letonia, Irlanda, Danemarca și Cipru) iar un stat are egalitate perfectă între sexe
(Suedia). Media europeană feminină la această categorie este 37,9%. Belgia,
Ungaria și Luxemburg sunt statele care nu au reprezentare la această categorie.
MareaBritanie
Lituania Portugalia Spania Polonia Bulgaria Italia Slovenia Slovacia Suedia Finlanda România UE-28 Grecia Franța Germania Croația Austria Olanda EstoniaRepublica
CehăMalta Letonia Irlanda Danemarca Cipru Belgia Ungaria Luxemburg
Bărbați % 0.0 0.0 25.0 33.3 33.3 33.3 40.0 42.1 48.1 50.0 55.6 58.1 62.1 66.7 73.9 75.0 75.0 75.0 77.8 83.3 84.6 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 0.0 0.0 0.0
Femei % 100.0 100.0 75.0 66.7 66.7 66.7 60.0 57.9 51.9 50.0 44.4 41.9 37.9 33.3 26.1 25.0 25.0 25.0 22.2 16.7 15.4 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Funcții InfrastructurăGrad decizional 1Clasament UE-28
La nivelul celor 34 de state care au raportat date, România rămâne, în continuare,
pe poziția a 9-a, datorită faptului că cele 2 state care nu sunt membre UE-28 și au
procentaje mai mari decât țara noastră, au procentaje egale cu cele ale unor state
UE-28, respectiv Norvegia (66,67%) și Islanda (50%). Turcia se alătură statelor cu
procentaj maxim masculin iar Islanda obține procentaje egale ale ambelor sexe.
MareaBritanie
Lituania Portugalia Spania Polonia Norvegia Bulgaria Italia Slovenia Slovacia Suedia Islanda Finlanda România Muntenegru Grecia Franța Germania Croația Austria Serbia Olanda EstoniaRepublica
CehăTurcia Malta Letonia Irlanda Danemarca Cipru Belgia Ungaria Luxemburg
FostaRepublică
Iugoslavă aMacedoniei
Bărbați % 0.0 0.0 25.0 33.3 33.3 33.3 33.3 40.0 42.1 48.1 50.0 50.0 55.6 58.1 66.7 66.7 73.9 75.0 75.0 75.0 77.8 77.8 83.3 84.6 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Femei % 100.0 100.0 75.0 66.7 66.7 66.7 66.7 60.0 57.9 51.9 50.0 50.0 44.4 41.9 33.3 33.3 26.1 25.0 25.0 25.0 22.2 22.2 16.7 15.4 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Funcții InfrastructurăGrad decizional 1
Clasament toate statele care au raportat date
20
Și în cazul gradului decizional 2, România ocupă cea de-a 9-a poziție, în
clasamentul UE-28, cu un procentaj de 51,4, înregistrând o creștere de 2,4 pp față
de anul 2016. Media feminină europeană este 42,3%. Cipru este statul cu
procentaje împărțite în mod egal între femei și bărbați. Ungaria nu are
reprezentare la această categorie și grad decizional.
Estonia Bulgaria Finlanda Suedia Portugalia Slovenia Belgia Croația Slovacia România Austria Cipru IrlandaMarea
BritanieLetonia UE-28 Polonia Spania Luxemburg Olanda Grecia Germania Malta Italia Franța
RepublicaCehă
Danemarca Lituania Ungaria
Bărbați % 26.3 31.4 31.8 40 40 41.4 42.9 43.2 45.9 48.6 48.8 50 53.3 54.5 55.6 57.7 58 60 62.5 62.8 63.6 66.7 68.9 70 75 79.1 80 84.6 0
Femei % 73.7 68.6 68.2 60 60 58.6 57.1 56.8 54.1 51.4 51.2 50 46.7 45.5 44.4 42.3 42 40 37.5 37.2 36.4 33.3 31.1 30 25 20.9 20 15.4 0
Funcții Infrastructură Grad decizional 2Clasament UE-28
România se menține pe cea de-a 9-a poziție și în clasamentul tuturor statelor care
au raportat date. Islanda are procentaj maxim masculin la acest grad decizional,
procentaj deținut și în anul 2016.
Estonia Bulgaria Finlanda Suedia Portugalia Slovenia Belgia Croația Slovacia România Austria Cipru Irlanda SerbiaMarea
BritanieLetonia Polonia Spania
FostaRepublică
Iugoslavă aMacedoniei
Luxemburg Olanda Grecia Germania Malta Norvegia Muntenegru Italia FranțaRepublica
CehăDanemarca Lituania Turcia Islanda Ungaria
Bărbați % 26.3 31.4 31.8 40 40 41.4 42.9 43.2 45.9 48.6 48.8 50 53.3 53.8 54.5 55.6 58 60 61.5 62.5 62.8 63.6 66.7 68.9 69.2 70 70 75 79.1 80 84.6 94.4 100 0
Femei % 73.7 68.6 68.2 60 60 58.6 57.1 56.8 54.1 51.4 51.2 50 46.7 46.2 45.5 44.4 42 40 38.5 37.5 37.2 36.4 33.3 31.1 30.8 30 30 25 20.9 20 15.4 5.6 0 0
Funcții Infrastructură Grad decizional 2
Clasament toate statele care au raportat date
21
3.4 S - Socio-culturale
Ponderea femeilor scade la gradul decizional 1, la nivelul UE-28 (de la 46% în 2016
la 43,1% în 2017), scăderea fiind de 2,9%. Și în România, procentajul scade cu 13,3
puncte procentuale (de la 59% în 2016 la 45,7% în 2017). Cu acest procentaj,
România se clasează pe poziția a 8-a în clasamentul UE-28. Marea Britanie și
Austria înregistrează procentaje echilibrate de gen iar Malta, Luxemburg și Belgia
au reprezentare masculină maximă.
Suedia Polonia Cipru Finlanda Grecia SloveniaMarea
BritanieAustria Olanda România UE-28 Portugalia Italia Croația Slovacia Irlanda Bulgaria Franța
RepublicaCehă
Ungaria Spania Germania Estonia Lituania Letonia Danemarca Malta Luxemburg Belgia
Bărbați % 25 33.3 33.3 40 41.2 41.7 50 50 52.6 54.3 56.9 57.1 57.1 57.1 60 60 60 63.6 64.9 66.7 66.7 71.4 71.4 75 75 75 100 100 100
Femei % 75 66.7 66.7 60 58.8 58.3 50 50 47.4 45.7 43.1 42.9 42.9 42.9 40 40 40 36.4 35.1 33.3 33.3 28.6 28.6 25 25 25 0 0 0
Funcții socio-culturaleGrad decizional 1 Clasament UE-28
În clasamentul celor 34 state care au raportat date, România se clasează pe cea
de-a 9-a poziție, fiind devansată de Islanda care are procentaj maxim feminin.
Serbia se aliniază cu statele UE-28 care au procentaj maxim masculin.
Islanda Suedia Polonia Cipru Finlanda Grecia SloveniaMarea
BritanieAustria Olanda România Portugalia Italia Croația Slovacia Irlanda
FostaRepublică
Iugoslavă aMacedoniei
Bulgaria FranțaRepublica
CehăUngaria Spania Norvegia Germania Estonia Lituania Letonia Danemarca Turcia Muntenegru Belgia Serbia Malta Luxemburg
Bărbați % 0 25 33.3 33.3 40 41.2 41.7 50 50 52.6 54.3 57.1 57.1 57.1 60 60 60 60 63.6 64.9 66.7 66.7 71.4 71.4 71.4 75 75 75 83.3 83.3 100 100 100 100
Femei % 100 75 66.7 66.7 60 58.8 58.3 50 50 47.4 45.7 42.9 42.9 42.9 40 40 40 40 36.4 35.1 33.3 33.3 28.6 28.6 28.6 25 25 25 16.7 16.7 0 0 0 0
Funcții socio-culturaleGrad decizional 1
Clasament toate statele care au raportat date
22
La gradul decizional 2, media UE-28 crește cu 1,4 pp (52,4% în 2017 față de 51% în
2016). România înregistrează și ea o creștere de 2,9 pp (56,9% în 2017 față de 54%
în 2016) și cu acest procentaj ocupă cea de-a 12-a poziție în clasamentul UE-28.
Danemarca și Cipru înregistrează procentaje egale în cazul ambelor sexe.
Letonia Croația Lituania Bulgaria Suedia Slovenia Estonia Grecia Polonia Finlanda Portugalia România Slovacia UE-28 Danemarca Cipru Austria Malta Olanda Franța UngariaRepublica
CehăIrlanda Germania Italia
MareaBritanie
Spania Luxemburg Belgia
Bărbați % 15.4 23.1 28.6 29.1 33.3 34 36.8 37.4 37.9 42.5 42.9 43.1 46.2 47.6 50 50 51.5 52.5 55.4 55.6 57.1 58.1 58.1 61.5 62.8 63.6 70.8 71.4 79.4
Femei % 84.6 76.9 71.4 70.9 66.7 66 63.2 62.6 62.1 57.5 57.1 56.9 53.8 52.4 50 50 48.5 47.5 44.6 44.4 42.9 41.9 41.9 38.5 37.2 36.4 29.2 28.6 20.6
Funcții socio-culturale Grad decizional 2 Clasament UE-28
În ceea ce privește clasamentul tuturor statelor care au raportat date, România se
clasează pe poziția a 13-a, fiind devansată de Serbia (58,1%). Islanda se alătură
statelor care au procentaje împărțite în mod egal ambelor sexe.
Letonia Croația Lituania Bulgaria Suedia Slovenia Estonia Grecia Polonia Serbia Finlanda Portugalia România
FostaRepublică
Iugoslavă aMacedoniei
Slovacia Islanda Danemarca Cipru Austria Malta Olanda Franța UngariaRepublica
CehăIrlanda Germania Italia Norvegia
MareaBritanie
Spania Luxemburg Muntenegru Belgia Turcia
Bărbați % 15.4 23.1 28.6 29.1 33.3 34 36.8 37.4 37.9 41.9 42.5 42.9 43.1 44.2 46.2 50 50 50 51.5 52.5 55.4 55.6 57.1 58.1 58.1 61.5 62.8 63 63.6 70.8 71.4 73.7 79.4 96
Femei % 84.6 76.9 71.4 70.9 66.7 66 63.2 62.6 62.1 58.1 57.5 57.1 56.9 55.8 53.8 50 50 50 48.5 47.5 44.6 44.4 42.9 41.9 41.9 38.5 37.2 37 36.4 29.2 28.6 26.3 20.6 4
Funcții socio-culturaleGrad decizional 2
Clasament toate statele care au raportat date
Pe marginea situației privind posturile decizionale încadrate în tipologia BEIS, mai
sus prezentate, putem face următoarele observații:
Conform datelor colectate de EIGE, în anul 2017, la gradul decizional 1, media UE-
28 a crescut, față de anul 2016, pentru 2 tipologii BEIS. Astfel, la funcțiile
economice, creșterea a fost de 1,6 pp și la funcțiile infrastructură de 4,4 pp iar
23
pentru celelalte 2 categorii s-au înregistrat scăderi procentuale, de 0,9 pp la
funcțiile de bază și 2,9 pp la funcțiile socio-culturale.
La gradul decizional 2, comparativ cu 2016, la nivelul UE-28 s-au înregistrat
creșteri la toate tipologiile BEIS, după cum urmează: 0,9 pp la funcțiile de bază,
3,3 pp la funcțiile economice, 0,9 pp la funcțiile infrastructură și 1 pp la funcțiile
socio-culturale.
Pentru anul 2017, pe marginea celor prezentate, se pot formula următoarele
concluzii:
- La nivel european, se poate vorbi de o “masculinizare” semnificativă a pozițiilor
de decizie din administrația publică centrală: în majoritatea ministerelor
aparținând celor 4 categorii BEIS, bărbații dețin procentaje mai mari decât cele
ale femeilor în ocuparea pozițiilor de decizie, la ambele grade decizionale.
Doar categoria socio-culturală, la nivelul decizional 2, este ocupată majoritar
de femei, acestea având un procentaj de 52,4.
- Situația din România este, însă, diferită. La gradul decizional 1 bărbații sunt
majoritari în 3 categorii BEIS (funcții de bază, infrastructură și socio-culturale)
iar la gradul decizional 2, într-o singură categorie, respectiv funcții de bază.
Este de remarcat faptul că poziționarea femeilor în posturi decizionale este
distribuită într-un mod mult mai echilibrat în toate categoriile tipologiei BEIS,
iar procentul de femei ce ocupă poziții de decizie este, de asemenea, superior
mediei europene, la toate categoriile BEIS.
- Este de remarcat faptul că România, în anul 2017, continuă să depășească
media europeană, la toate categoriile BEIS, ambele grade decizionale.
Tipologia BEIS
Comparație procentaje feminine Media UE-28 versus România
2016-2017
28
42.6
27.1
39.139
62.7
40.6
60
33.536 37.9
41.946
58.6
43.145.7
2016 UE-28 2016 România 2017 UE-28 2017 România
Grad decizional 1
Funcții de Bază Funcții Economice Funcții Infrastructură Funcții Socio-culturale
36.8
55.1
37.7
45.2
39.4
55.7
42.7
63.6
41.4
48.9
42.3
51.451.454.3 52.4
56.9
2016 UE-28 2016 România 2017 UE-28 2017 România
Grad decizional 2
Funcții de Bază Funcții Economice Funcții Infrastructură Funcții Socio-culturale
24
- România a înregistrat creșteri semnificative la gradul decizional 1, funcțiile
infrastructură (5,9 pp) iar la gradul decizional 2, la funcțiile economice (7,9
pp).
- Femeile din România ocupă o mare parte din pozițiile decizionale, ponderea
acestora fiind superioară nu numai mediei europene dar și mediei unor state
membre recunoscute ca promotoare active ale egalității de șanse și de
tratament între femei și bărbați.
Pozițiile ocupate de România, în clasamentul UE-28, conform tipologiei BEIS din
baza de date a Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și
Bărbați
Funcții: Grad decizional 1 Grad decizional 2
Bază 4 10
Economice 3 2
Infrastructură 9 9
Socio-culturale 8 12
Pozițiile ocupate de România, în clasamentul tuturor statelor care au raportat
date, conform tipologiei BEIS din baza de date a Institutului European pentru
Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați
Funcții: Grad decizional 1 Grad decizional 2
Bază 5 10
Economice 3 2
Infrastructură 9 9
Socio-culturale 9 13
