RR\1112178RO.docx PE594.026v02-00

RO Unită în diversitate RO

Parlamentul European 2014-2019

Document de ședință

A8-0375/2016

8.12.2016

RAPORT

referitor la propunerea de numire a lui Juhan Parts ca membru al Curții de

Conturi

(C8-0445/2016 – 2016/0817(NLE))

Comisia pentru control bugetar

Raportor: Bart Staes

PE594.026v02-00 2/17 RR\1112178RO.docx

RO

PR_NLE_MembersECA

CUPRINS

Pagina

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ........................................ 3

ANEXA 1: CURRICULUM VITAE AL LUI JUHAN PARTS ................................................ 4

ANEXA 2: RĂSPUNSURILE LUI JUHAN PARTS LA CHESTIONAR ............................... 5

PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE ÎN FOND .......................................................... 17

RR\1112178RO.docx 3/17 PE594.026v02-00

RO

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la propunerea de numire a lui Juhan Parts ca membru al Curții de Conturi

(C8-0445/2016 – 2016/0817(NLE))

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

– având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii

Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0445/2016),

– având în vedere articolul 121 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0375/2016),

A. întrucât Comisia sa pentru control bugetar a evaluat calificările candidatului propus,

ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul

privind funcționarea Uniunii Europene;

B. întrucât comisia a organizat apoi, la 5 decembrie 2016, o audiere a candidatului propus

de Consiliu pentru a fi numit membru al Curții de Conturi,

1. emite un aviz favorabil privind propunerea Consiliului de numire a lui Juhan Parts ca

membru al Curții de Conturi;

2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre

informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și

instituțiilor de control din statele membre.

PE594.026v02-00 4/17 RR\1112178RO.docx

RO

ANEXA 1: CURRICULUM VITAE AL LUI JUHAN PARTS

Educație:

Gimnaziul Gustav Adolf (fosta școală secundară nr. 1 din Tallinn) 1984; Universitatea Tartu,

Drept (cum laude) 1991

Parcurs profesional:

Ministerul Justiției, secretar general adjunct 1992–1998;

Auditor General 1998–2002;

Prim-ministru 2003–2005;

Ministrul Economiei și Comunicațiilor 2007–2014,

actual membru în Riigikogu

Afiliere politică:

Uniunea Res Publica/Pro Patria și Res Publica 2002–, președinte 2002–2005, vicepreședinte

Apartenența la organisme reprezentative:

Al 10-lea și al 11-lea mandat în cadrul Riigikogu, al 12-lea mandat în cadrul Riigikogu

(vicepreședintele facțiunii 2014–2015), al 13-lea mandat în cadrul Riigikogu (președintele

facțiunii); ales în Consiliul municipal Tallinn 2002–2013

Distincții:

Ordinul Stema Națională, clasa a II-a, 2008; Ordinul Infante Dom Henrique în grad de Mare

Ofițer, Portugalia 2003; Ordinul Național de Merit al Republicii Italiene în grad de Mare

Cruce, 2004; Ordinul Spaniol pentru Merit Civil în grad de Mare Cruce, 2007; Comandor

clasa I al Ordinului Steaua Polară al Regatului Suediei, 2011; Ordinul celor Trei Stele al

Letoniei, clasa a III-a, 2012; Comandor al Ordinului pentru Merit în grad de Mare Cruce al

Republicii Lituania, 2013; Crucea de comandor cu stea a Ordinului pentru Merit al Republicii

Polone, 2014; Medalia de onoare a fostei Asociații silvice frățești estoniene, 2005.

RR\1112178RO.docx 5/17 PE594.026v02-00

RO

ANEXA 2: RĂSPUNSURILE LUI JUHAN PARTS LA CHESTIONAR

Experiență profesională

1. Vă rugăm să indicați experiența dumneavoastră profesională în domeniul finanțelor

publice, fie în planificare bugetară, execuția sau gestiunea bugetară, fie în controlul

sau auditul bugetar.

Principala mea experiență în funcțiile din domeniile vizate este următoarea:

- În calitate de vice-cancelar în cadrul Ministerului Justiției (1992-1998), am fost, de

asemenea, responsabil cu gestionarea administrării justiției la nivelul serviciului civil.

Această responsabilitate a implicat stabilirea instituțiilor judiciare și pregătirea,

contabilizarea și monitorizarea bugetelor acestora. Principalele instituții judiciare au fost:

judecătoriile și tribunalele (în total 23), Departamentul Procuraturii Publice Naționale și

Departamentele Procuraturii Publice Regionale (în total 16), penitenciarele (9), birourile de

probațiune (15) și grefele instanțelor (15).

- Membru în consiliul Agenției estone pentru privatizare (1993-1996). Agenția pentru

privatizare a avut ca scop restructurarea tuturor întreprinderilor deținute de stat, pregătirea

lor pentru privatizare, privatizarea acestora și monitorizarea respectării obligațiilor

aplicabile în urma privatizării. Aceasta a reprezentat o sarcină substanțială, care, în decursul

mai multor perioade, a vizat sute de întreprinderi față de care Agenția pentru privatizare a

fost responsabilă. Pe lângă desfășurarea activităților uzuale ale proprietarilor, această

activitate a inclus, de asemenea, o monitorizare și audituri speciale.

- În calitate de auditor al statului (1998-2002), am fost responsabil cu atribuțiile de audit

extern în Estonia. Sarcina principală în decursul acelei perioade a fost transformarea

Biroului Național de Audit într-o organizație de audit modernă și eficace, care să respecte

standardele internaționale în materie de audit (pentru audituri financiare, audituri de

conformitate, audituri ale performanței).

În plus, Biroul Național de Audit a contribuit activ la revizuirea întregului sistem de gestiune

financiară al statului, în cooperare cu parlamentul și cu guvernul. Reforma sistemului de

gestiune financiară al statului a cuprins: stabilirea unei gestiuni clare și logice, raportarea și

lanțul de audit în cadrul structurii executive, transformarea rapoartelor anuale obișnuite privind

punerea în aplicare a bugetului de stat în rapoarte financiare de stat consolidate și aplicarea

cerințelor internaționale de control intern pentru sectorul public, alături de cerințele pentru

auditul intern. Sarcinile Biroului Național de Audit au inclus un audit anual și un audit de

conformitate privind rapoartele financiare ale statului.

În plus, Biroul Național de Audit a început să aplice, în mod treptat, managementul

performanței și principiile 3E în sectorul public și, în vederea promovării managementului

performanței, a efectuat o întreagă serie de audituri ale performanței.

S-a acordat o atenție deosebită cooperării Biroului Național de Audit cu Parlamentul Estoniei.

Am înființat o Comisie a conturilor publice și am stabilit o rutină procedurală pentru rapoartele

realizate de Biroul Național de Audit în 2004, în timpul mandatului meu de prim-ministru.

A fost o reformă amplă în ansamblu, care a necesitat modificări în profunzime, inclusiv la

PE594.026v02-00 6/17 RR\1112178RO.docx

RO

nivelul Biroului Național de Audit. Am pus în aplicare aceste modificări în cooperare cu experți

din cadrul programului Sigma al OCDE și având ca parteneri instituțiile supreme de audit din

Țările de Jos și Suedia. O caracteristică esențială a planului de dezvoltare strategică a fost

reprezentată de un program intern de amploare în vederea formării privind filosofia,

metodologia și tehnicile auditurilor financiare și ale auditurilor performanței.

De asemenea, am stabilit și cooperarea cu CCE, deoarece, în acea perioadă, Estonia a putut

utiliza pentru prima dată diferitele fonduri puse la dispoziție de Uniunea Europeană.

În perioada 1998-2002, am fost membru în consiliul EUROSAI, Organizația Europeană a

Instituțiilor Supreme de Audit, și am participat la diverse proiecte vizând elaborarea de metode

de audit pentru a facilita cooperarea între instituțiile supreme de audit.

- În temeiul Constituției estone, prim-ministrul (funcție pe care am deținut-o în perioada

2003-2005) este șeful executivului. Am stabilit obligația ca instituțiile statului să elaboreze

planuri de acțiune și rapoarte bazate pe performanță; am organizat un cadru de management

strategic al statului (planuri de dezvoltare, politici pe termen lung și planificări bugetare

pentru acestea).

Comisia pentru conturile publice a fost instituită în cadrul Parlamentului Estoniei, cu proceduri,

competențe și obligații adecvate.

Am adoptat și am aplicat prima strategie cuprinzătoare pentru prevenirea corupției și măsuri

împotriva corupției, care au inclus, de asemenea, cerințe privind responsabilitatea de conducere,

monitorizarea internă și audituri pentru sectorul public și pentru întreprinderile publice.

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, în 2004, au devenit pe deplin disponibile creditele

din cadrul fondurilor structurale europene. Acest fapt a necesitat o revizuire aprofundată a

sectorului public, în vederea respectării tuturor cerințelor impuse de către Uniunea Europeană

cu privire la sistemele de gestiune și de control pentru finanțarea publică.

- Ministrul Afacerilor Economice și Comunicațiilor (funcția pe care am deținut-o în perioada

2007-2014) are responsabilitatea politică și administrativă pentru gestionarea tuturor

fondurilor publice care îi sunt încredințate și pentru raportarea și realizarea de audituri cu

privire la utilizarea acestora. Domeniul de responsabilitate al ministrului includea utilizarea

creditelor din cadrul diverselor fonduri structurale și regionale ale UE (întreprinderi,

inovare, piața energetică, transport, e-Estonia sau aplicarea TIC, telecomunicații și turism).

În cadrul financiar al UE pentru perioada 2007-2013, am fost responsabil cu formularea și

aplicarea politicilor pentru utilizarea acestor finanțări și am fost însărcinat cu pregătirea și

negocierile privind perioada de programare 2014-2020. Acest lucru mi-a permis să

acumulez experiență și cunoștințe vaste privind gestionarea, raportarea și auditurile vizând

în mod direct utilizarea fondurilor Uniunii Europene. Aș remarca faptul că Estonia a fost

întotdeauna una dintre cele mai eficiente și mai de succes țări din punctul de vedere al

investirii creditelor din fondurile structurale europene în dezvoltarea socioeconomică.

Ministrul Afacerilor Economice are atribuții în ceea ce privește adunarea generală a

întreprinderilor deținute integral sau parțial de stat. În timpul mandatului meu, am fost

responsabil pentru 25 dintre acestea (de exemplu, întreprinderi din domeniul energiei, un port,

căile ferate, poșta, aeroporturile, creditul la export etc). Adunarea generală decide așa-numitele

„Așteptări ale proprietarului”, monitorizează punerea în aplicare a acestora, adoptă rapoartele

RR\1112178RO.docx 7/17 PE594.026v02-00

RO

anuale auditate, inițiază audituri speciale, atunci când este cazul, și decide cerințele pentru

auditul intern.

În calitate de membru al Parlamentului Estoniei (din 2014 până în prezent), fac parte din

Comisiile privind Uniunea European și afacerile externe. În temeiul dreptului estonian, Comisia

privind afacerile Uniunii Europene are sarcina de a aproba toate pozițiile Estoniei cu privire la

diversele chestiuni aflate în discuție în cadrul diferitelor formațiuni ale Consiliului UE, inclusiv

monitorizarea utilizării creditelor din cadrul fondurilor structurale europene și audierea

rapoartelor guvernului privind situația acestora.

2. Care sunt cele mai importante realizări din cariera dumneavoastră profesională?

În ultimii 25 de ani, am ocupat în mod constant diverse funcții publice. Estonia și-a recâștigat

independența în 1991. Ocupația sovietică a luat sfârșit. În acești 25 de ani, poporul eston a clădit

un stat liber, democratic, european, bazat pe economia de piață și pe societatea civilă, pe ruinele

imperiului sovietic. Am avut șansa unică de a-mi aduce contribuția la acest proces istoric. O

scurtă listă a realizărilor mele cele mai importante:

- Instituirea unui sistem juridic modern (sisteme de legi, de instituții, de informații). Crearea

noului drept privat al Estoniei (Codul Civil, Codul Comercial), înființarea instituțiilor de

sprijin al protecției proprietății, al economiei de piață deschise și al întreprinderilor private

reprezentând reformele inițiale de succes ale economiei. În calitate de vice-cancelar în

cadrul Ministerului Justiției, am fost responsabil cu acest proces la nivelul funcției publice.

- Înființarea unui Birou Național de Audit modern, care să respecte standardele internaționale

de audit, care a consolidat controlul parlamentar asupra executivului și susține cele mai

bune practici în gestiunea financiară a sectorului public.

- Din funcția de prim-ministru al Estoniei, am finalizat cu succes procesul de aderare la

Uniunea Europeană, iar Estonia a aderat în 2004. Am avut sarcina de a dezvolta imaginea

Estoniei ca nou membru al UE, creând o strategie a apartenenței și adoptând o politică UE

cuprinzătoare. Estonia a aderat și la NATO în 2004. Cabinetul meu a avut misiunea de a

crea o nouă strategie de securitate și apărare națională, având în vedere faptul că am devenit

parte a apărării colective a NATO. Pentru a aborda provocările economice cu care s-a

confruntat Estonia, guvernul condus de mine a inițiat și a început să pună în aplicare o

strategie care să transforme Estonia dintr-o economie cu salarii scăzute într-o economie

bazată pe inovare. În vederea îmbunătățirii mediului de afaceri și asigurării utilizării

eficiente a fondurilor publice, guvernul pe care l-am condus a adoptat o strategie

cuprinzătoare pentru prevenirea corupției și măsuri pentru combaterea corupției.

- În calitate de ministru al Afacerilor Economice, domeniile mele de responsabilitatea au

vizat întreprinderile, inovarea, piața internă a UE, turismul, monitorizarea concurenței,

protecția consumatorilor, energia, transporturile, poșta și telecomunicațiile, e-Estonia,

construcțiile și locuințele; întreprinderile deținute de stat, sprijinul pentru ecosistemele nou-

înființate.

- Obiectivul Strategiei pentru inovare (2007-2013) a fost susținerea schimbării structurale în

cadrul economiei Estoniei, de la o economie cu salarii scăzute la o economie bazată pe

PE594.026v02-00 8/17 RR\1112178RO.docx

RO

inovare. Din punctul de vedere al inovării, Estonia se situează acum la mijlocul

clasamentului UE.

- Deschiderea completă a pieței energetice și punerea în aplicare a măsurilor privind

investițiile în sprijinul funcționării pieței (ESTLINK 2, programul BEMIP). În prezent,

Estonia se bucură de un grad mai ridicat de securitate energetică decât multe alte țări și, în

același timp, proporția energiei din surse regenerabile în mixul său energetic a crescut

substanțial.

Un obiectiv inseparabil al politicii energetice a fost motivarea întreprinderilor să investească în

metode de producție noi, competitive, cu standarde de mediu ridicate. Pentru a asigura

securitatea energetică și a aprovizionării și pentru a înlocui instalațiile de producție din anii

1960, care nu respectau cerințele europene, am sprijinit investițiile în noua centrală electrică de

la Narva și în centrala de rezervă de la Kiisa, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană.

Unul dintre aspectele strategice ale politicii energetice a Estoniei este modernizarea industriei

chimice de șisturi bituminoase și inovarea în cadrul acesteia. Una dintre componente a fost, fără

îndoială, și încurajarea internaționalizării întreprinderilor relevante. Cele mai mari progrese au

fost realizate în ceea ce privește dezvoltarea cuprinzătoare a proiectului Eesti Energia AS, în

cooperare cu guvernul Iordaniei (implicând investiții de aproximativ 2 miliarde EUR într-o

primă fază), în care întreprinderi din Malaysia și China, cu experiență în domeniul relevant,

dețin o participare majoritară. În mod regretabil, au fost difuzate în mod public în Estonia

informații false și interpretări greșite cu privire la aceste investiții în domeniul energiei.

- e-Estonia ca dezvoltare cuprinzătoare a societății digitale. Ministrul Afacerilor Economice

este responsabil pentru infrastructura de bază a e-statului (normele societății digitale,

identitatea persoanelor în spațiul cibernetic, calea-X, arhitectura uniformă a bazelor de date

ale statului) și coordonează dezvoltarea unor e-servicii publice unitare la nivelul întregului

sector public. În 2013, am inițiat un proiect global de e-rezidență.

- Prioritățile în cadrul logisticii transporturilor au fost următoarele: întrucât principalii

parteneri comerciali ai Estoniei se află în UE, a fost necesară dezvoltarea de comunicații și

norme competitive privind transporturile rutiere, feroviare, maritime și aeriene, în sprijinul

acestora. Timp de secole, Estonia s-a situat la intersecția comerțului dintre est și vest. Pentru

a profita mai bine de oportunitățile pe care le facilitează această poziționare, trebuie

dezvoltată o infrastructură modernă, trebuie încheiate acorduri internaționale bilaterale și

multilaterale și trebuie urmărită o cooperare internațională intensă (inclusiv cu Federația

Rusă și cu Republica Populară Chineză).

- În cadrul politicii în domeniul transporturilor, investițiile guvernului Estoniei în

transportatorul aerian național Estonian Air au fost îndelung dezbătute. În perioada 2010-

2011, guvernul Estoniei a decis să realizeze o injecție de capital în întreprindere pe baza

principiului investitorului de pe piața privată, care este permis în cadrul pieței interne

europene, împreună cu investitori privați. Planul de afaceri al întreprinderii, care a fost

conceput împreună cu consultanți din domeniul aviației, a vizat permiterea creșterii

întreprinderii, în vederea garantării în mod eficace a comunicațiilor necesare pentru

dezvoltarea economiei Estoniei. În mod regretabil, întreprinderea a întâmpinat diferite

obstacole în punerea în aplicare a planului de afaceri. Prin urmare, statul a lansat o procedură

de ajutor de stat în conformitate cu orientările privind restructurarea societăților aflate în

dificultate.

RR\1112178RO.docx 9/17 PE594.026v02-00

RO

- Am rezolvat problema capacității de spargere a gheții, care a creat probleme transportului

maritim timp de decenii, având în vedere că, pentru o întreprindere deținută de stat, acest

lucru reprezenta intervenție mai profitabilă (multifuncționalitatea unui spărgător de gheață

facilitează în mod considerabil mai multe servicii în proiectele de construcție și de cercetare

oceanică și marină în cursul primăverii și al toamnei), iar statului i s-a permis să cumpere

instalații de spargere a gheții cu costuri în mod considerabil mai rentabile decât anterior. În

cooperare cu Comisia Europeană și utilizând credite din fondurile structurale europene, am

realizat cele mai mari investiții în transportul public ecologic din ultimii 20 de ani. Drept

urmare, în cooperare cu întreprinderea respectivă, am înlocuit o mare parte din materialul

rulant feroviar care deservește tot teritoriul Estoniei. În termeni familiari, noile trenuri au

fost denumite „Morcovii lui Parts” (trenurile au culoarea morcovilor, sunt portocalii).

Această investiție a permis, de asemenea, un sprijin excelent pentru utilizarea eficace a

fondurilor UE și a contribuit la popularizarea UE.

- Măsuri pentru abordarea crizei economice în perioada 2008-2009: măsuri intense de

adaptare atât în sectorul privat, cât și în sectorul public; un program de măsuri în sprijinul

exporturilor și al internaționalizării întreprinderilor. Accesul la capitalul de risc (Fondul de

dezvoltare de drept public) și instituirea programului pentru întreprinderile nou-înființate

au accelerat lansarea și dezvoltarea întreprinderilor nou-înființate în Estonia. O altă acțiune

importantă a fost creșterea investițiilor publice ca măsură vitală de stimulare a economiei

în vremuri de criză. Estonia a aderat la zona euro în 2011.

3. Care este experiența dumneavoastră profesională în cadrul organizațiilor sau

instituțiilor internaționale multiculturale și multilingvistice cu sediul în afara țării

dumneavoastră de origine?

- Atunci când am instituit sistemul judiciar, am implicat mai mulți experți în domeniile juridic

și economic din Republica Federală Germania, Țările de Jos, SUA, Finlanda și Suedia.

Acestea nu au fost proiecte unice, ci au constituit un program de cooperare pe termen lung

pentru dezvoltarea tuturor aspectelor unui stat modern, guvernat de statul de drept (experți

în domeniul legislației, programe de formare cuprinzătoare, seminare de cooperare și

conferințe științifice).

- În calitate de auditor de stat, am fost membru în consiliul EUROSAI. Parteneri de dezvoltare

strategică ai Biroului Național de Audit au fost experți din cadrul programului OCDE de

sprijin pentru îmbunătățirea guvernanței și a gestionării, iar partenerii de cooperare au

provenit de la Birourile Naționale de Audit din Țările de Jos și Suedia.

- Prim-ministrul reprezintă Estonia în Consiliul European și este responsabil cu dezvoltarea

relațiilor internaționale bilaterale extinse. Prim-ministrul prezidează activitatea Consiliul

Statelor de la Marea Baltică la nivelul șefilor de guvern și, de asemenea, activitatea NB8

(Procesul de cooperare dintre țările nordice și țările baltice) și a Consiliului baltic.

- În calitate de ministru al Afacerilor Economice, am reprezentat Estonia în Consiliul

Concurenței al UE și în Consiliul Transporturi, Telecomunicații și Energie. Estonia a aderat

la OCDE în 2012, iar ministrul Afacerilor Economice a fost responsabil pentru discuțiile

purtate într-o gamă largă de domenii. De asemenea, am condus echipa care a negociat

statutul de membru al Estoniei în Agenția Internațională a Energiei. Am reprezentat Estonia

PE594.026v02-00 10/17 RR\1112178RO.docx

RO

în diferite organizații internaționale (de exemplu, Uniunea Internațională a

Telecomunicațiilor, Uniunea Internațională Poștală, OACI etc.). În calitate de copreședinte,

reprezentând Republica Estonia, am prezidat mai multe comitete interguvernamentale

bilaterale: Comitetul interguvernamental Estonia-Ucraina; Comitetul interguvernamental

Estonia-Kazahstan; Comitetul interguvernamental Estonia-Azerbaidjan. Aceste comitete

interguvernamentale au vizat nu numai cooperarea privind afacerile economice și comerțul,

ci au abordat, de asemenea, cultura, educația și alte aspecte ale vieții.

- Am participat la numeroase forumuri internaționale (inclusiv Forumul Economic Mondial,

Forumul de la Crans-Montana etc.) și am luat cuvântul în cadrul unor evenimente organizate

de grupuri de reflecție internaționale (de exemplu, Institutul CATO, Fundația Heritage).

4. Ați primit descărcarea de gestiune pentru sarcinile de management pe care le-ați

îndeplinit anterior, în cazul în care s-a aplicat o astfel de procedură?

În temeiul dreptului estonian, Parlamentul Estoniei aprobă anual raportul guvernului privind

execuția bugetului de stat, după audierea avizului Biroului Național de Audit. Din punct de

vedere juridic, această procedură diferă în multe privințe de procedura descărcării de gestiune

care se aplică în Parlamentul European.

5. Care dintre pozițiile profesionale ocupate de dumneavoastră anterior reprezintă

numiri politice?

Vice-cancelarul ministerului justiției este un funcționar public, iar numirea sa nu este de natură

politică. Principiul unui serviciu public profesional este în vigoare în Estonia din anul 1992.

Auditorul de stat este numit de către parlament, la propunerea președintelui republicii și, în ceea

ce privește afilierea politică, i se solicită să fie imparțial și independent.

În Estonia, guvernele au fost întotdeauna guverne de coaliție: acestea necesită acorduri politice

între partide. De regulă, persoana desemnată în funcția de prim-ministru este șeful partidului

care a întrunit cele mai multe voturi în cadrul alegerilor și poate forma o coaliție de guvernare

capabilă să funcționeze. Candidatul pentru funcția de prim-ministru este nominalizat de

președintele republicii și are nevoie de un vot de încredere în parlament.

Candidații pentru funcțiile ministeriale sunt nominalizați de organismele competente ale

partidelor care formează coaliția de guvernare, în conformitate cu distribuția portofoliilor între

partide. Candidații propuși de partide trebuie să fie aprobați de către prim-ministru, care

prezintă președintelui republicii o propunere corespunzătoare.

6. Care sunt cele mai importante trei decizii la care ați luat parte în cariera

dumneavoastră?

- Referendumul privind aderarea Estoniei la Uniunea Europeană, în septembrie 2003. În

cadrul referendumului, 67 % dintre participanți au votat în favoarea aderării și au aprobat,

de asemenea, un amendament corespunzător la Constituție. În calitate de șef al guvernului,

am fost unul dintre susținătorii votului în favoarea aderării.

- Statutul sistemului juridic al Estoniei ca parte a sistemului juridic al Europei continentale.

Decizia privind tipul de principii ale sistemului juridic care ar trebui să formeze baza pentru

RR\1112178RO.docx 11/17 PE594.026v02-00

RO

reclădirea statului estonian în 1992, după restabilirea independenței, fost o alegere politică

și culturală foarte importantă.

- Aderarea Estoniei la zona euro și strategia de combatere a crizei economice din 2008-2009.

- În plus, au existat multe alte decizii foarte importante. A se vedea, de asemenea,

răspunsurile la întrebările 1-3.

Independența

7. Tratatul prevede ca membrii Curții de Conturi să își exercite funcțiile în „deplină

independență”. Cum ați respecta această obligație în îndeplinirea viitoarelor

dumneavoastră atribuții?

Intenționez să respect pe deplin cerințele de independență prevăzute în Tratatul privind Uniunea

Europeană, precum și în Codul de etică și Codul de conduită ale CCE. De asemenea, respect

principiile adoptate de Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI)

în declarațiile sale de la Lima și Mexico.

În calitate de membru al CCE, voi evita cu strictețe orice fel de situații care ar putea genera

conflicte de interese. Aceasta înseamnă că, în exercitarea atribuțiilor mele, nu voi solicita și nici

nu voi accepta instrucțiuni de la niciun guvern și de la niciun alt organism. Mă voi abține de la

orice act incompatibil cu atribuțiile mele viitoare. În exercitarea atribuțiilor mele, mă voi ghida

numai după interesele comune ale Uniunii Europene.

8. Dumneavoastră sau rudele dumneavoastră apropiate (părinți, frați și surori, parteneri

legali și copii) participați la activități comerciale, dețineți participații financiare sau

aveți alte angajamente care ar putea intra în conflict cu atribuțiile dumneavoastră

viitoare?

Nici eu, nici rudele mele apropiate nu participăm la activități comerciale, nu deținem participații

financiare și nici nu avem alte angajamente care ar putea intra în conflict cu atribuțiile mele

viitoare ca membru al CCE.

9. Sunteți dispus să comunicați Președintelui Curții de Conturi toate interesele

dumneavoastră financiare și alte angajamente pe care le aveți și să le faceți publice?

Voi comunica toate interesele mele financiare și alte angajamente Președintelui Curții de

Conturi, iar publicarea acestora reprezintă o practică standard. În ultimii 18 ani, conform

legislației estoniene, am comunicat interesele mele financiare și alte angajamente comisiei

corespunzătoare (în prezent, Comisia specială de combatere a corupției, din cadrul

Parlamentului), care a publicat, de asemenea, declarațiile respective.

10. Sunteți implicat în vreo acțiune în curs în justiție? Dacă da, vă rugăm să oferiți detalii.

Nu, nu sunt implicat în nicio acțiune în curs în justiție.

11. Dețineți un rol activ sau executiv în sfera politică și, dacă da, la cel nivel? Ați deținut

o poziție politică în ultimele 18 luni? Dacă da, vă rugăm să oferiți detalii.

PE594.026v02-00 12/17 RR\1112178RO.docx

RO

Am fost ales în Parlamentul estonian cu ocazia alegerilor generale din 2015. În cadrul

Parlamentului estonian, sunt membru al Comisiei pentru afacerile Uniunii Europene și al

Comisiei pentru afaceri externe, precum și membru al partidului meu parlamentar. Fac parte

din biroul și consiliul partidului Isamaa ja Res Publica Liit.

12. Veți renunța la orice post electiv sau funcție activă de răspundere în cadrul unui partid

politic în cazul în care veți fi numit membru al Curții de Conturi?

Da, voi demisiona din poziția de membru al Parlamentului estonian și din toate funcțiile în care

am fost ales în partid (birou, consiliu).

13. Cum ați trata un caz de abatere gravă sau chiar fraudă și/sau corupție în care sunt

implicate persoane din statul membru din care proveniți?

Frauda, corupția sau abaterile grave subminează fundamentul oricărei societăți democratice.

Fiecare cetățean are datoria de a le combate.

În toate pozițiile ocupate anterior am arătat toleranță față de abuzul de fonduri publice.

Consider că rolul măsurilor de prevenție și al funcțiilor de control efectiv este esențial.

Dacă, în viitoarea poziție mă voi confrunta cu nereguli constatate în țara mea de origine, voi

acționa cu imparțialitate, prin urmare aș trata aceste cazuri la fel ca pe cele din oricare alt stat

membru.

În cadrul CCE au fost instituite proceduri adecvate pentru astfel de cazuri. Intenționez să

respect cu scrupulozitate normele relevante.

În cazul în care ar fi implicate persoane pe care le cunosc deja, aș considera necesar să consult

președintele CCE cu privire la acest aspect. În caz de fraudă și corupție, este vital ca acțiunea

să fie nu numai corectă, ci și considerată a fi corectă. În anumite cazuri, cea mai bună soluție

poate fi ca membrul din statul respectiv să transfere responsabilitatea pentru anumite secțiuni

ale auditurilor către un membru dintr-un alt stat.

Îndeplinirea obligațiilor

14. Care ar trebui să fie caracteristicile principale ale unei culturi de bună gestiune

financiară aplicabile în orice serviciu public? Cum ar putea CCE să contribuie la

aplicarea acesteia?

Fondurile bugetare disponibile pentru sectorul public provin din buzunarul contribuabilului. La

fel se întâmplă și în cazul bugetului UE. Contribuabilii au dreptul legitim de a ști dacă banii lor

au fost utilizați în cel mai bun mod posibil. Cu alte cuvinte, fondurile bugetare trebuie utilizate

în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare, și anume banii trebuie utilizați în mod

economic, eficient și eficace.

În mod similar, în legislația UE (tratatul și Regulamentul financiar) se prevede faptul că

fondurile bugetare trebuie utilizate în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare.

Cerințele de bază ale bunei gestiuni financiare sunt legate de stabilirea în mod clar și logic a

lanțurilor de gestiune, raportare și control/audit:

RR\1112178RO.docx 13/17 PE594.026v02-00

RO

- bugetul, obiectivele și rezultate vizate sunt hotărâte de instituțiile care aprobă bugetul;

- instituția responsabilă pentru execuția bugetului dispune de resursele și competențele

necesare pentru a obține rezultatele vizate și pune în aplicare în mod corespunzător politicile

convenite;

- instituția responsabilă de execuția bugetului raportează cu regularitatea convenită cu privire

la utilizarea fondurilor și atingerea obiectivelor;

- instituțiile de control/audit (îndeosebi instituția supremă de audit) dau asigurări potrivit

cărora informațiile furnizate de organul executiv sunt corecte și relevante, atât pentru

instituția care aprobă bugetul, cât și pentru publicul larg;

- instituțiile care decid cu privire la buget analizează cu atenție raportul de activitate al

organului executiv pentru a oferi contribuabililor asigurări potrivit cărora banii lor sunt

folosiți în mod corect și eficient. În cazul în care apar probleme, organul executiv primește

instrucțiuni clare cu privire la modul de îmbunătățire a situației.

Aș sublinia aici faptul că, în cazul tuturor acestor etape procedurale, este vital să se asigure că

procesul decizional și cel de raportare sunt transparente. Este esențial să se clarifice ce obiective

trebuie să îndeplinească Comisia și instituțiile statelor membre și ce reușesc acestea să

îndeplinească în realitate.

Raportul nu trebuie să conțină numai mii de fapte, ci trebuie să fie ușor de citit și de înțeles în

forma consolidată pentru Parlament și pentru public.

În calitate de instituție supremă de audit a UE, CCE poate și trebuie să contribuie la asigurarea

funcționării raționale și eficiente a lanțurilor de gestiune, de raportare și de control menționate.

Mai presus de toate, evident, trebuie să se asigure că aceasta își îndeplinește rolul în mod

impecabil, ceea ce înseamnă că raportează dacă performanța și raportarea organului executiv

asigură o utilizare economică, eficientă și eficace a fondurilor.

Consider că CCE ar trebui, de asemenea, să acorde o atenție sporită îmbunătățirii gestionării

generale a utilizării tuturor fondurilor UE. Raportul special nr. 27/2016 publicat recent, intitulat

„Guvernanța în cadrul Comisiei Europene: se aplică cele mai bune practici?” este un pas în

direcția bună. Nu pot decât să susțin poziția CCE potrivit căreia Comisia ar trebui să reprezinte

un exemplu în domeniul gestionării și să joace un rol de pionier în ceea ce privește elaborarea

celor mai bune practici.

15. Conform Tratatului, Curtea trebuie să sprijine Parlamentul în exercitarea

competențelor sale de control al execuției bugetare. Cum ați îmbunătăți în continuare

cooperarea dintre Curte și Parlamentul European (în special, Comisia pentru control

bugetar din cadrul PE) pentru a consolida atât procesul public de monitorizare a

cheltuielilor generale, cât și rentabilitatea acestora?

În prezent, privind situația încă din poziția de observator, pare că există o cooperare constantă

între CCE și Parlamentul European, îndeosebi Comisia pentru control bugetar. Contribuția CCE

este vizibilă. Se pare, chiar, că au fost atinse unele limite din punct de vedere cantitativ. 40 de

rapoarte pe an privind auditurile performanței trebuie să fie mai mult decât suficiente, numeric

vorbind.

PE594.026v02-00 14/17 RR\1112178RO.docx

RO

CCE poate ajuta Parlamentul European în ceea ce privește aspectele monitorizării execuției

bugetului său, îndeosebi prin elaborarea unor rapoarte de audit mai adecvate la momentul

oportun. În acest scop, CCE ar trebui să poată desfășura singură activitatea de audit la un nivel

mai înalt. Totuși, este, de asemenea, vital să răspundă activ dorințelor Parlamentului cu privire

la posibile teme de audit.

Consider că, pentru a îmbunătăți impactul auditurilor CCE, este esențial ca acestea să facă, de

asemenea, obiectul dezbaterilor în alte comisii ale Parlamentului. Desigur, este o chestiune ce

ține de decizia internă suverană a Parlamentului și Parlamentul este cel care hotărăște modul de

organizare a activității sale, dar, de exemplu, discuția referitoare la auditurile privind

agricultura, care sunt de natură tehnică, ar putea oferi comisiei adecvate informații foarte utile.

Personal, sunt pregătit să utilizez toată experiența de care dispun în sprijinul cooperării dintre

aceste două instituții în vederea promovării succesului proiectului european. Cred că, prin

activitatea sa, CCE poate ajuta Parlamentul European în mare măsură și, astfel, poate contribui

la restabilirea încrederii publicului în UE și instituțiile sale.

16. În opinia dumneavoastră, care este valoarea adăugată a auditului performanței și cum

ar trebui încorporate constatările în cadrul procedurilor de gestiune?

În perioada în care am fost auditor de stat în Estonia, am acordat o atenție specială dezvoltării

auditurilor performanței. Însă, am făcut acest lucru nu numai în scopul dezvoltării unor produse

de audit moderne, ci, în primul rând, pentru a utiliza auditurile performanței pentru a ridica

întreaga administrație publică la un nou nivel.

Eficacitatea auditurilor performanței derivă, cu siguranță, în principal, din selecția corectă și

oportună a temelor. Oricât de perfect ar fi derulat un audit, acesta nu aduce valoare adăugată

societății dacă vizează aspecte neesențiale. Analiza inter pares a CCE din 2014 conține

numeroase recomandări valoroase privind modul în care expertiza CCE în domeniul auditurilor

performanței poate fi dezvoltată.

Etalonul pentru eficacitatea auditurilor performanței ar trebui să fie reprezentat de modificări

în mediul efectiv. Soluția efectivă a problemelor, și nu numărul de propuneri care au fost

acceptate și pe baza cărora s-a acționat. Țin seama de faptul că succesul auditorului și al

organismului care este auditat nu este măsurat în funcție de recomandările acceptate și pe baza

cărora s-a acționat. Aceasta conduce curând la o situație în care sunt formulate propuneri

reciproc avantajoase. În multe cazuri, este necesar să se modifice în mod favorabil rutina

organului executiv și, în aceste situații, înțelegerea și sprijinul Parlamentului European sunt

esențiale.

Pentru ca auditurile performanței să fie eficiente, este esențială prezența unui partener care este

interesat în soluționarea problemelor evidențiate de respectivele audituri. CCE are un partener

excelent în Comisia pentru control bugetar. Nu poate exista nici cea mai mică îndoială că

această comisie nu exercită control parlamentar asupra acțiunilor organului executiv în cel mai

direct sens al termenului. În același timp, este vital ca organismul auditat (în acest caz, Comisia)

să afle care este natura problemelor și să adopte măsuri concrete pentru remedierea situației.

Un aspect vital al auditurilor performanței constă în posibilitatea axării și pe alte aspecte decât

cele negative. Un audit al performanței poate fi foarte eficient dacă instituie bune practici și le

comunică.

RR\1112178RO.docx 15/17 PE594.026v02-00

RO

17. Cum s-ar putea îmbunătăți relațiile de cooperare dintre Curtea de Conturi, instituțiile

naționale de audit și Parlamentul European (Comisia pentru control bugetar) cu

privire la auditarea bugetului Uniunii Europene?

TFUE impune ca CCE și instituțiile supreme de audit din statele membre să coopereze în

spiritul încrederii, păstrându-și în același timp independența.

Această cooperare funcționează sub egida unui așa-numit Comitet de contact. Știu din propria

mea experiență anterioară că CCE vizează în mod activ și constant această formă de cooperare.

În ceea ce mă privește, sunt mereu pregătit să sprijin intensificarea cooperării dintre CCE și

instituțiile supreme de audit din statele membre în scopul auditului.

Consider că există un potențial mai mare pentru o astfel de cooperare în domeniul auditurilor

performanței. Și acest lucru este valabil în special în domeniile în care ar fi eficientă auditarea

problemelor generale prin cooperare internațională. De exemplu, problemele încălzirii globale

și ale energiei ar putea fi tratate în mod util prin cea mai amplă abordare posibilă. Comitetul de

contact și-a exprimat recent sprijinul pentru intensificarea cooperării în aceste domenii.

În cazurile în care sunt vizate audituri ale conformității, CCE ar trebui să fie deschisă și să își

partajeze metodele de audit (de exemplu, chestionare de audit privind sprijinul în domeniul

agricol) cu toate instituțiile de audit și control care sunt interesate de tema respectivă. Acest

lucru ar permite garantarea faptului că respectivele controale care urmează să fie desfășurate au

o amploare similară și, prin urmare, toate instituțiile din lanțul de control pot folosi mai bine

activitatea celorlalte. Din diverse motive, practica actuală privind auditurile comune cu statele

membre nu a produs rezultatele scontate. În același timp, aș dori să subliniez faptul că multe

organisme supreme de audit au rolul propriu de jucat în lanțul de audit privind fondurile UE,

ceea ce înseamnă că acestea acționează ca instituții de certificare în multe state membre.

CCE ar trebui, desigur, să ia în serios dorința Parlamentului European de a coopera în domeniul

auditării bugetului UE. CCE nu ar trebui numai să colecteze, ci și să propună ea însăși opțiuni,

în mod activ.

18. Cum ați dezvolta în continuare raportarea CCE pentru a oferi Parlamentului

European toate informațiile necesare cu privire la exactitatea datelor furnizate de

statele membre Comisiei Europene?

Rapoartele de audit ale CCE reprezintă o contribuție vitală pentru utilizare de către Parlamentul

European și Consiliu în cadrul procedurii anuale de descărcare de gestiune pentru bugetul UE.

80 % dintre creditele bugetare ale UE sunt cheltuite de organismele oficiale ale statelor membre.

Prin urmare, este întotdeauna legitim ca statele membre să raporteze nu numai cu privire la

regularitatea, ci și la eficacitatea cu care fondurile au fost utilizate. Comisia Europeană este

responsabilă de verificarea corectitudinii și pertinenței informațiilor care urmează să fie

transmise. Rolul CCE, ca auditor extern independent, este acela de a informa Parlamentul

European, Consiliul și publicul, prin intermediul rapoartelor sale, că datele publicate de statele

membre și de Comisie sunt pertinente și corecte.

Înțeleg foarte clar că Parlamentul dorește să obțină informații mai multe – și, mai presus de

toate, mai credibile – cu privire la acțiunile organismelor oficiale ale statelor membre în cazul

în care acestea au influență asupra creditelor bugetare pentru care există o responsabilitate

PE594.026v02-00 16/17 RR\1112178RO.docx

RO

comună. Sunt sigur că CCE ține seama de această dorință în planificarea auditurilor sale. Am

înțeles, din prezenta procedură de descărcare de gestiune, că CCE caută, de asemenea, soluții.

Totuși, pe termen mediu spre lung, ar trebui să se reanalizeze cu atenție dacă informațiile pe

care statele membre și Comisia au obligația de a le furniza sunt chiar informațiile care sunt

esențiale pentru procedura de descărcare de gestiune sau alte proceduri de monitorizare. Privind

informațiile furnizate de diverse direcții generale ale Comisiei, pare uneori că birocrații recurg

la tactica copleșirii clientului cu informații. Raportul privind perioada actuală de programare

este destinat în primul rând furnizării de informații privind conformitatea (rata de eroare din

fondul x și din fondul z). Totuși, informațiile privind utilizarea efectivă a bugetului nu sunt mai

puțin esențiale. Acum – anul trecut–, Comisia a început să vorbească mai mult despre

eficacitatea utilizării fondurilor. Aș dori să subliniez faptul că normele pentru această perioadă

de programare au fost deja adoptate acum doi ani. Cu toate acestea, pot vedea că, în această

privință, CCE ar trebui să își intensifice eforturile și să contribuie activ la găsirea unor soluții

pentru sporirea eficacității utilizării fondurilor UE, fără a uita totuși că și respectarea normelor

este esențială. Dacă există voință, următoarea evaluare la jumătatea perioadei a cadrului bugetar

multianual ar putea deja să permită optimizarea sistemului de raportare și alinierea acestuia în

mai mare măsură la așteptările Parlamentului European și ale contribuabililor.

Alte întrebări

19. Vă veți retrage candidatura dacă avizul Parlamentului privind numirea

dumneavoastră în funcția de membru al Curții de Conturi este nefavorabil?

Încrederea Parlamentului European este o condiție prealabilă indispensabilă pentru a permite

oricărui membru al CCE să își exercite funcțiile cu succes.

Sunt convins că experiența mea de lucru și de viață de până în prezent răspunde pe deplin

cerințelor aplicabile membrilor CCE.

Totuși, în cazul în care Parlamentul European ar considera că există motive de îndoială în

ceea ce privește respectarea cerințelor aplicabile membrilor CCE și/sau independența mea, aș

solicita guvernului Estoniei să retragă candidatura mea.

RR\1112178RO.docx 17/17 PE594.026v02-00

RO

PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE ÎN FOND

Titlu Înlocuirea parțială a membrilor Curții de Conturi - candidatul eston

(EE)

Referințe 12886/2016 – C8-0445/2016 – 2016/0817(NLE)

Data sesizării 27.10.2016

Comisie competentă în fond

Data anunțului în plen

CONT

21.11.2016

Raportori

Data numirii

Bart Staes

14.11.2016

Data adoptării 5.12.2016

Rezultatul votului final +:

–:

0:

15

5

1

Membri titulari prezenți la votul final Inés Ayala Sender, Martina Dlabajová, Luke Ming Flanagan, Ingeborg

Gräßle, Bogusław Liberadzki, Verónica Lope Fontagné, Monica

Macovei, Georgi Pirinski, Bart Staes, Indrek Tarand, Michael Theurer,

Marco Valli, Derek Vaughan, Tomáš Zdechovský, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final Caterina Chinnici, Andrey Novakov, Julia Pitera, Miroslav Poche,

Patricija Šulin

Membri supleanți [articolul 200 alineatul

(2)] prezenți la votul final

Tunne Kelam

Data depunerii 8.12.2016