of 32/32
Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaŃi Facultatea de Inginerie Brăila- Specializarea Agricultură Practica de primăvară 2011 1 13.04.2011 ACTIVITĂłI: 1. TESTAREA SOIURILOR ŞI HIBRIZILOR 2. PROGNOZA ŞI AVERTIZAREA 1. TESTAREA SOIURILOR ŞI HIBRIZILOR 1.1. NOłIUNI GENERALE In conformitate cu prevederile Legii nr. 266/2002, privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităŃii, comercializarea seminŃelor şi a materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante, Institutul de Stat pentru Testarea şi Inregistrarea Soiurilor (ISTIS) examinează tehnic soiurile romaneşti şi străine pentru care se solicită înscrierea în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din Romania, în vederea comercializării pe teritoriul Romaniei şi al statelor membre ale Uniunii Europene. Hibridul este rezultatul oricărei încrucişări între două plante : - din aceeaşi specie (hibridare intraspecifică); - din specii diferite ale aceluiaşi gen (hibridare intragenerică) ; - din specii diferite (hibridare interspecifică); - din genuri diferite (hibridare intergenerică). Descendentul obŃinut prin încrucişarea controlată a doi indivizi homozigoŃi, deosebiŃi prin constituŃia genetică este un hibrid heterozigot. De exemplu, la hibridarea AA x aarezultă un hibrid F1 cu structura genetică heterozigotă Aa. Soiul (cultivarul) este un grup de plante sau populaŃie de indivizi dinstinctă, omogenă şi stabilă, care se cultivă cu scopul de a realiza o anumită recoltă, superioară din punct de vedere cantitativ şi calitativ. În funcŃie de structura genetică şi modul de creare în procesul de ameliorare, exista mai multe tipuri de cultivar (dupa Douglas, 1980): - cultivar monoliniar = format dintr-o singura linie (la speciile autogame); - cultivar multiliniar = format din mai multe linii asemănătoare (la speciile autogame); - cultivar policross = format din mai multe familii (la speciile alogame); - cultivar sintetic = format din generatia I şi/sau a II-a obŃinută printr-un policross (încrucişare în amestec) a 6-8 linii consangvinizate (la speciile alogame); - cultivar hibrid F1 = format din generatia I hibridă, obŃinută între două linii homozigote pure sau consangvine (hibrid simplu), între un hibrid simplu şi o linie homozigotă (hibrid triplu) şi aşa mai departe. - cultivar populaŃie locală = format dintr-o mare diversitate de indivizi, inclusiv tipuri primitive cu ascendenŃi greu de precizat, în urma unei selecŃii empirice şi/sau naturale într-o anumită zonă de cultură, având o structură influenŃată de condiŃiile de mediu şi de modul de cultivare. Înregistrarea soiurilor din speciile de culturi de câmp se face pe baza testului de distinctivitate, uniformitate şi stabilitate (DUS) şi a testului de valoare agronomică şi de utilizare (VAU). Un soi este acceptat pentru inregistrare numai dacă este distinct, stabil şi suficient de uniform şi are valoare agronomică şi de utilizare satisfăcătoare. Valoarea agronomică şi de utilizare a unui soi trebuie considerată satisfăcătoare dacă, comparată cu alte soiuri înscrise în Catalogul oficial, calităŃile lui, luate ca un întreg, oferă, cel puŃin în privinŃa producŃiei, în orice zonă luată în considerare, o îmbunătăŃire clară, fie pentru cultivare, fie pentru modul de folosinŃă a recoltei sau a produselor derivate din ea.

Practica agricola de primavara 2011

  • View
    436

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of Practica agricola de primavara 2011

Universitatea Dunrea de Jos din Galai Facultatea de Inginerie Brila- Specializarea Agricultur Practica de primvar 2011 13.04.2011 ACTIVITI: 1. TESTAREA SOIURILOR I HIBRIZILOR 2. PROGNOZA I AVERTIZAREA 1. TESTAREA SOIURILOR I HIBRIZILOR 1.1. NOIUNI GENERALE In conformitate cu prevederile Legii nr. 266/2002, privind producerea, prelucrarea, controlul i certificarea calitii, comercializarea seminelor i a materialului sditor, precum i nregistrarea soiurilor de plante, Institutul de Stat pentru Testarea i Inregistrarea Soiurilor (ISTIS) examineaz tehnic soiurile romaneti i strine pentru care se solicit nscrierea n Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultur din Romania, n vederea comercializrii pe teritoriul Romaniei i al statelor membre ale Uniunii Europene. Hibridul este rezultatul oricrei ncruciri ntre dou plante : - din aceeai specie (hibridare intraspecific); - din specii diferite ale aceluiai gen (hibridare intrageneric) ; - din specii diferite (hibridare interspecific); - din genuri diferite (hibridare intergeneric). Descendentul obinut prin ncruciarea controlat a doi indivizi homozigoi, deosebii prin constituia genetic este un hibrid heterozigot. De exemplu, la hibridarea AA x aa rezult un hibrid F1 cu structura genetic heterozigot Aa. Soiul (cultivarul) este un grup de plante sau populaie de indivizi dinstinct, omogen i stabil, care se cultiv cu scopul de a realiza o anumit recolt, superioar din punct de vedere cantitativ i calitativ. n funcie de structura genetic i modul de creare n procesul de ameliorare, exista mai multe tipuri de cultivar (dupa Douglas, 1980): - cultivar monoliniar = format dintr-o singura linie (la speciile autogame); - cultivar multiliniar = format din mai multe linii asemntoare (la speciile autogame); - cultivar policross = format din mai multe familii (la speciile alogame); - cultivar sintetic = format din generatia I i/sau a II-a obinut printr-un policross (ncruciare n amestec) a 6-8 linii consangvinizate (la speciile alogame); - cultivar hibrid F1 = format din generatia I hibrid, obinut ntre dou linii homozigote pure sau consangvine (hibrid simplu), ntre un hibrid simplu i o linie homozigot (hibrid triplu) i aa mai departe. - cultivar populaie local = format dintr-o mare diversitate de indivizi, inclusiv tipuri primitive cu ascendeni greu de precizat, n urma unei selecii empirice i/sau naturale ntr-o anumit zon de cultur, avnd o structur influenat de condiiile de mediu i de modul de cultivare. nregistrarea soiurilor din speciile de culturi de cmp se face pe baza testului de distinctivitate, uniformitate i stabilitate (DUS) i a testului de valoare agronomic i de utilizare (VAU). Un soi este acceptat pentru inregistrare numai dac este distinct, stabil i suficient de uniform i are valoare agronomic i de utilizare satisfctoare. Valoarea agronomic i de utilizare a unui soi trebuie considerat satisfctoare dac, comparat cu alte soiuri nscrise n Catalogul oficial, calitile lui, luate ca un ntreg, ofer, cel puin n privina produciei, n orice zon luat n considerare, o mbuntire clar, fie pentru cultivare, fie pentru modul de folosin a recoltei sau a produselor derivate din ea. 1

Universitatea Dunrea de Jos din Galai Facultatea de Inginerie Brila- Specializarea Agricultur Practica de primvar 2011 Examinarea soiurilor se organizeaz in cadrul Centrelor de Testare a Soiurilor (CTS), care sunt amplasate in diferite condiii ecologice ale rii i care formeaz reeaua oficial a testrii soiurilor. Aceeai metodologie de testare se practic i n cadrul fermelor mari (care au sector de cercetare), n care se urmrete testarea unor noi soiuri sau hibrizi, comparativ cu un cultivar zonat (adic adaptat la condiiile de mediu zonale i care obine producii ridicate, att din punct de vedere cantitativ, ct i calitativ), pentru a se putea decide dac acestea vor putea obine producii bune i foarte bune n condiiile specifice zonei.

1.2. TERMINOLOGIE n experimentarea agricol, ca i n alte domenii ale cercetrii aplicative, se lucreaz dup anumite reguli bine determinate i se folosete o terminologie adecvat. n cadrul activitiii de testare a valorii agronomice i de utilizare a soiurilor, experienele se execut n cmp i n sere. Experiena de cmp reprezint o cultur comparativ cu soiuri (monofactorial), cu parcele egale ca mrime, amplasate in condiii naturale cat mai apropiate de cerinele specifice fa de factorii de mediu (sol, clim, etc.), cu scopul de a determina valoarea agronomic i de utilizare a soiurilor prezentate pentru testare n vederea nregistrrii. Cmpul de experien reprezint poriunea de teren pe care se execut experienele de cmp (testele), denumite i culturi comparative. O cultur comparativ este constituit din parcele experimentale, care trebuie observate i recoltate separat. Parcela experimental reprezint elementul de baz al unui cmp de experien. Fiecare parcel experimental a unui cmp de experien constituie o variant, deoarece pe fiecare parcel se cultiv i se urmrete un anumit soi. Fiecare variant dintr-o experien se repet de mai multe ori, astfel nct aceeai parcel experimental se va gsi in experin de cteva ori. Parcelele experimentale sau variantele ocupate de acelai soi se numesc parcele-repetiii. Termenul de "repetiie" este folosit pentru a indica totalitatea parcelelor care cuprind o singur dat toate variantele. 1.2.1. Parcela experimental In conducerea unei experiene, toat atenia trebuie s porneasc de la elementul ei fundamental care este parcela experimental i s se opreasc la ansamblul experienei. Condiiile unei parcele experimentale sunt: - suprafee egale pentru toate parcelele experienei; - semnat, respectiv, plantat cat mai uniform i complet, pe intreaga suprafa; - s constituie un masiv de plante uniform dezvoltate i fr goluri; - s cuprind un numr suficient de plante recoltabile dup eliminarea plantelor vecine cu golurile, inlturand in acest fel influena individualitii acestor plante care deformeaz capacitatea de producie a soiului. Pentru a indeplini toate aceste condiii, parcelele experimentale trebuie s aib o anumit form i mrime i s se inlture influenele care deformeaz capacitatea real a produciei. Forma parcelelor Forma parcelelor in experienele de camp poate fi ptrat sau dreptunghiular, mai indicat fiind forma dreptunghiular din urmtoarele considerente: - parcelele lungi cuprind mai bine neuniformitile terenului atat individual cat i in cadrul repetiiilor; - elimin diferenele prea mari dintre parcelele experienei cauzate de neuniformitatea solului, ca urmare a apropierii in spaiu a parcelelor-repetiii; - uureaz aezarea in teren a culturii comparative, semnatul, luarea observaiilor care se fac in timpul vegetaiei i recoltatul; 2

Universitatea Dunrea de Jos din Galai Facultatea de Inginerie Brila- Specializarea Agricultur Practica de primvar 2011 - elimin risipa de teren ca urmare a reducerii lungimii drumurilor dintre blocuri i al limii faiilor frontale. Raportul optim dintre lungimea i limea parcelelor variaz intre 4/1 i 10/1, fiind determinat de limea mainilor i de dimensiunile campului de experien. Limea parcelei trebuie s fie bine aleas in cazul cand, la unele specii este necesar eliminarea influenei marginii sau a vecinilor, asigurand suficiente randuri normale pentru determinarea capacitii reale de producie. In stabilirea limii parcelelor experimentale, se are in vedere de asemenea, reducerea incrucirilor spontane, care sunt mai frecvente in cazul parcelelor lungi. Mrimea parcelelor In stabilirea mrimii parcelelor se ine cont de specie, mrimea lor stabilindu-se in funcie de numrul de plante care trebuie analizat. Principiul fundamental in alegerea mrimii parcelelor este asigurarea posibilitii de executare a tuturor lucrrilor ca i in condiii de producie i de a realiza numrul necesar de plante recoltabile dup eliminarea influenei marginii i a golurilor. Factorii care influeneaz producia parcelelor In literatura de specialitate aceti factori se mai numesc i "deformatori", intrucat ei deformeaz producia medie obinut de pe parcelele repetiii ale aceleiai variante. inand seama c experienele urmresc s determine in mod exact i real capacitatea de producie a unei variante, in timpul vegetaiei sau la recoltare trebuie s se elimine influena marginii, a vecinilor i a golurilor, iar la prelucrarea rezultatelor s se recunoasc erorile accidentale i s se inlture cele sistematice i grosolane. Influena marginii. Dup cum se tie, plantele situate la marginile parcelelor sufer modificri privind vigoarea, coloraia i in final producia, ca urmare a unui aflux mai mare de ap, lumin, hran, etc. Influena marginii este mai mare la capetele parcelelor, ca urmare a drumurilor i aleelor, i mai redus pe laturile lungi ale parcelelor. Influena marginii longitudinale este mai mare, cu cat aleile separatoare sunt mai late, soiurile sunt mai rapace, parcelele sunt mai lungi sau mai reduse ca suprafa. La plantele pritoare, la care de obicei nu se las crri separatoare intre parcele, nu exist o influen a marginii. Eliminarea influenei marginii se face prin recoltarea plantelor frontale i laterale (acolo unde este cazul) inainte de recoltarea experienei. Prin eliminarea influenei marginii se inltur simultan i influena vecinilor. La marginile frontale se elimin cate o band de 1 m la plantele care se seamn des i cate dou plante sau cuiburi pe fiecare rand, la plantele pritoare. Prin eliminarea capetelor i marginilor parcelelor, rezultatele devin mai reale, dar nu mrete exactitatea i nu se reduce eroarea experimental. Influena vecinilor trebuie luat in considerare la parcelele experimentale prevzute cu crri separatoare i la variantele care se deosebesc mult ca talie, precocitate i mai ales, capacitate de nutriie (rapacitate). In experienele cu soiuri, influena vecinilor trebuie eliminat prin aezarea grupat a soiurilor asemntoare ca precocitate, port, rapacitate etc. Parcelele experimentale trebuie s fie suficient de late, astfel ca dup scoaterea randurilor care au suferit influenele marginale, suprafaa recoltabil a acestora s rman "normal", adic in limitele admise de tehnica experimental. Influena soiurilor este asemntoare cu cea a marginii, plantele din jurul golurilor profitand de afluxul factorilor de vegetaie, energetici i nutriionali, aceasta reflectandu-se in produciile mai mari cu 10-20% fa de plantele normale. Cand golurile depesc anumite limite, producia parcelei experimentale este influenat cu atat mai mult, cu cat procentul golurilor este mai mare. Golurile produse de anumii factori, in special gerul, bolile, se manifest sistematic in fiecare parcel-repetiie i de aceea se numesc goluri sistematice. 3

Universitatea Dunrea de Jos din Galai Facultatea de Inginerie Brila- Specializarea Agricultur Practica de primvar 2011 Influena golurilor sistematice nu se inltur nici la recoltare, nici la valorificarea rezultatelor. Golurile datorate altor cauze cum sunt: semnatul sau plantatul greit, atacul de insecte, tieturile i clcrile in timpul lucrrilor de intreinere a culturilor, etc., se numesc goluri ntmpltoare. Influena golurilor intampltoare trebuie eliminat atat prin prevenirea cauzelor menionate, cat i prin metode speciale, astfel: a) La plantele care se seamn rar (porumb, floarea soarelui, etc.), parcelele cu peste la 10% goluri se elimin din calcul. La parcelele cu pan la 4% goluri, recoltarea se face normal, iar influena golurilor nu se ia in considerare. La parcelele cu 5-10% goluri, influena acestora se elimin, prin aplicarea metodei Roemer. Prin aceast metod, plantele vecine golurilor se elimin, lsandu-se numai plantele "normale". Din numrul plantelor "normale" rmase se calculeaz producia medie a unei plante care se inmulete cu numrul total de plante al unei parcele (considerand c parcela nu are niciun gol), aflandu-se astfel "producia" parcelei. b) La plantele care se seamn des (cereale pioase, etc.), parcelele cu peste 10% goluri se elimin. La parcelele cu pan la 10% goluri, recoltarea se face fr a considera influena golurilor, avand in vedere c infrirea mai puternic a plantelor vecine golurilor corecteaz in bun parte pierderile provocate de lipsa plantelor. 1.2.2. Repetiia Prin repetiie se inelege reluarea intr-o experien a aceleiai variante, in scopul cuprinderii cat mai complete a neuniformitilor terenului i a variaiilor intampltoare. Cu cat numrul repetiiilor este mai mare, cu atat factorii care favorizeaz sau defavorizeaz producia se compenseaz, iar eroarea experimental se reduce. Pentru testul VAU, numrul de repetiii este in general 4 + 1, a 5-a repetiie pentru msurtori i observaii. Numrul de repetiii se stabilete in funcie de specie. 1.2.3. Blocul Blocul constituie grupa de parcele ocupate de toate variantele din cadrul unei repetiii iniruite orizontal. Funcie de prezentarea tuturor variantelor se deosebesc blocuri incomplete (fig. 1) i blocuri complete (fib 1b).

Fig. 1.a Blocuri incomplete Fig. 1.b Bloc complet La blocurile complete, toate variantele sunt aezate liniar. In experienele VAU, cele mai utilizate aezri in blocuri complete sunt metoda blocurilor randomizate, ptratul latin i dreptunghiul latin. 1.2.4. Durata experienelor Testarea soiurilor pentru determinarea valorii agronomice i de utilizare dureaza trei cicluri de producie efective (3 ani), fr intrerupere. Testarea poate dura numai doi ani (dou cicluri), in cazul soiurilor la care in aceti doi ani rezultatele sunt superioare soiurilor martor, in toate localitile de testare. La soiurile modificate genetic a cror forme normale sunt deja inregistrate, testarea se execut un singur an. La aceste organisme, in paralel se va verifica in cadrul unei instituii abilitate i rezistena indus care a facut obiectul modificrii genetice. Soiurile ameliorate prin metode clasice pentru un singur caracter (rezistena la organismele duntoare, androsterilitate, etc.), a cror form normal a fost deja inregistrat, se testeaz un singur an. La aceste soiuri se verific in paralel caracterul indus care a facut obiectul ameliorrii. 4

Universitatea Dunrea de Jos din Galai Facultatea de Inginerie Brila- Specializarea Agricultur Practica de primvar 2011

1.3. PARTICULARITILE METODICII EXPERIMENTALE Avand in vedere rolul important pe care il joac experimentarea in definirea tehnicii culturale in general i in promovarea soiurilor valoroase in special, apare necesar cunoaterea tuturor particularitilor metodicii experimentale, mai importante fiind urmtoarele: a) randomizarea variantelor pe teren; b) reducerea erorii experimentale, prin aezarea randomizat a parcelelor experimentale; c) compararea direct a numeroaselor variante. Randomizarea - Intr-o cultur comparativ soiurile (variantele) sunt aezate randomizat. Metoda este indicat in testarea valorii agronomice a soiurilor, uurand semnatul, luarea observaiilor i recoltatul. Aezarea randomizat a variantelor reprezint ansa ce se ofer fiecrei variante de a fi amplasat intampltor in condiiile neuniformitilor terenului, evitand subiectivismul experimentatorului. De asemenea, in experienele cu soiuri prin randomizare se ofer posibilitatea plasrii diferitelor variante in diferite repetiii, alturi de diferite soiuri. Cu alte cuvinte, se poate evita aezarea repetat alturi, a dou variante in blocurile experienei. Metoda pornete de la un plan de baz in care prima repetiie este aezat sistematic, iar urmtoarele repetiii sunt randomizate. La aezrile perfecionate, prima repetiie are coloanele i blocurile in aezare sistematic, iar repetiiile urmtoare au coloanele i blocurile randomizate intre ele, aa cum se poate observa in figura 2 (a i b).

Fig. 2.a Fig. 2.b Un mod de amplasare randomizat este acela dup care criteriul de baz este "imprtierea" pe teren a variantelor in aa fel, incat aceeai variant s se gseasc amplasat pe cele mai diverse locuri ale campului experimental, cuprinzand cat mai complet diferitele neuniformiti, astfel ca media repetiiilor s reflecte cat mai fidel capacitatea de producie a soiului in condiiile medii ale locului de experimentare. Conform acestei metode practicat la aezarea in blocuri etajate, primul bloc are variantele dispuse in ordine. In urmtoarele blocuri, prima parcel este ocupat de o variant purtand un numr superior, majorat cu o "raie" egal cu 3, 4, 5, etc., in funcie de numrul variantelor experienei. Numrul primei variante din blocul al doilea este urmat cronologic de celelalte numere, iar ultima variant este urmat de cele din capul de serie al primului bloc, egale la numr cu raia. In al treilea bloc, "raia" se dubleaz, continuand aezarea ca in blocul al doilea. In al patrulea bloc, raia se tripleaz. Conform acestei metode, o experien cu 15 variante la care se adopt raia = 4, va avea urmtoarea aezare randomizat: Bloc 1: V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V13 V14 V15 Bloc 2: V10 V7 V4 V13 V2 V14V12 V15 V3 V5 V6 V8 V11 V1 V9 Bloc 3: V8 V15V14 V7 V10 V1 V2 V4 V11 V13 V9 V3 V6 V12 V5 Bloc 4: V5 V9 V11 V15 V8 V12 V1 V13 V6 V2 V7 V14 V10 V3V4 Aa cum se poate observa, in aceast aezare, una i aceeai variant ocup diferite poziii din teren, mbrcnd destul de bine cmpul de experien i sesiznd eventualele neuniformiti ale solului. La acest mod de aezare se favorizeaz realismul rezultatelor.

5

Universitatea Dunrea de Jos din Galai Facultatea de Inginerie Brila- Specializarea Agricultur Practica de primvar 2011 1.4. METODE DE AEZARE A EXPERIENELOR 1.4.1. Aezarea n blocuri randomizate Metoda blocurilor randomizate are urmtoarele caracteristici: - fiecare bloc (b) cuprinde toate variantele, astfel incat blocul corespunde cu repetiia, numrul repetiiilor (n) fiind deci egal cu numrul blocurilor (b=n); - variantele se aeaz randomizat, cu excepia primei repetiii (bloc), in care acestea se aeaz sistematic; - metoda cere ca solul din interiorul blocului (repetiiei) s fie cat mai uniform. Aezarea blocurilor (repetiiilor) in teren se face astfel: a) cand blocurile sunt pe un singur rand (fig. 3);

Fig. 3. Blocuri pe un singur rnd b) cand blocurile sunt pe dou sau mai multe randuri (fig. 4 a, b).

Fig. 4.a Blocuri etajate pe 2 rnduri

Fig. 4.b Blocuri etajate pe 3 rnduri

O variant a aezrii etajate este aezarea cap la cap (Fig. 5)

Fig. 5. Blocuri aezate cap la cap c) dispersat, cand blocurile unei experiene nu vin in contact unul cu altul (fig. 6).

Fig. 6. Blocuri dispersate 1.4.2. Aezarea n ptrat latin Ptratul latin are urmtoarele caracteristici: - parcelele sunt astfel aejate incat, atat blocul (orizontal) cat i coloana (vertical) reprezint repetiii complete, fiecare variant fiind deci reprezentat cate o dat atat in fiecare bloc cat i in fiecare coloan (fig. 7); - numrul repetiiilor (n) este egal cu numrul variantelor (v); 6

Universitatea Dunrea de Jos din Galai Facultatea de Inginerie Brila- Specializarea Agricultur Practica de primvar 2011 - forma parcelelor trebuie s fie ptrat, dar se pot folosi i parcele dreptunghiulare; - numrul maxim recomandat este de 12 variante, de obicei, se folosesc 6-8 variante. Aezarea in ptrat latin se recomand atunci cand se urmrete aflarea diferenelor foarte mici intre variante puine, cum este cazul la experienele cu soiuri de graminee i leguminoase furajere.

Fig. 7. Ptratul latin 1.4.3. Aezarea n dreptunghi latin Spre deosebire de ptratul latin, aezarea in dreptunghi latin permite creterea numrului de variante, pan la maximum 30. dreptunghiul latin prezint blocuri i coloane complete care cuprind fiecare toate variantele experimentale. Coloanele nu au toate variantele aezate pe un singur rand ca la ptratul latin, ci pe 2-4 subcoloane care impreun formeaz o coloan complet. In acest fel, la acelai numr de variante, numrul repetiiilor poate fi de 2-4 ori mai mic decat la ptratul latin (fig. 8).

Fig. 8. Dreptunghiul latin Caracteristicile aezrii in dreptunghi latin sunt urmtoarele: - numrul variantelor trebuie s fie divizibil atat cu numrul repetiiilor, cat i cu numrul subcoloanelor. De exemplu in fig 8 numrul variantelor (12) este divizibil atat cu 6 (numrul repetiiilor) cat i cu 2 (numrul subcoloanelor); - numrul coloanelor este egal cu numrul blocurilor i deci cu cel al repetiiilor; - fiecare variant este reprezentat o dat atat in fiecare coloan cat i in fiecare bloc. Astfel blocurile i coloanele constituie repetiii complete; - planul aezrii parcelelor pe teren trebuie s fie randomizat. Aceasta se realizeaz prin randomizarea separat a blocurilor i a coloanelor din planul de baz. 1.5. MSURI GENERALE DE EXECUTARE A EXPERIENELOR CU SOIURI 1.5.1. Alegerea terenului pentru cmpul experimental Centrele de testarea soiurilor de pe cuprinsul rii sunt situate in zone sau microzone reprezentative din punct de vedere ecologic pentru grupele de specii. Campul experimental trebuie amplasat pe un teren uniform i omogen in ceea ce privete relieful i profilul, elemente care determin in final uniformitatea fertilitii. De asemenea, campul de experien trebuie s fie amplasat pe parcele care au primit o fertilizare corespunztoare (NPK) i au fost cultivate cu

7

Universitatea Dunrea de Jos din Galai Facultatea de Inginerie Brila- Specializarea Agricultur Practica de primvar 2011 aceleai culturi pe toat suprafaa timp de 3-4 ani inainte, intr-un sistem raional la lucrare a solului i de rotaie. In aceeai ordine de idei, terenurile care au primit in anii anteriori doze masive de ingrminte minerale i diverse pesticide cu efect remanent nu pot fi ocupate cu experiene. Trebuie evitate de asemenea faiile de teren care au fost ocupate de drumuri, arii, ire de paie, tarle de animale, etc., precum i vetrele de pir, plmid, viermi-sarm, etc. Avand in vedere c uniformitatea solului din campul de experien constituie condiia principal in obinerea rezultatelor de calitate, experimentatorii vor trebui s-i acorde cea mai mare atenie, recurgand chiar la practicarea "culturilor de recunoatere" sau a metodei "experienelor oarbe" . Influena terenului se va evita prin aezarea parcelelor in blocuri mici sau prin introducerea aa numitelor "parcele oarbe" care nu se iau in considerare la calcularea datelor. 1.5.2. Stabilirea asolamentului Experienele cu soiuri, ca de altfel toate celelalte experiene agricole, trebuie incadrate intr-un asolament raional, adecvat zonei ecologice respective. Campul de experien poate fi fix, ocupand in fiercare an acelai teren. Campul de experien mobil se mut in fiecare an pe diferite tarlale ocupate de culturi de uniformizare cu specia respectiv. Campul mobil de experiene elimin dezavantajele campului fix i are marele avantaj de a apropia experienele de condiiile de producie ale zonei ecologice respective. De asemenea, campul de experiene mobil elimin diferitele efecte remanente ale experienelor precedente, efecte care sunt mai accentuate in campurile de experien fixe. Oricare ar fi campul de experiene, fix sau mobil, introducerea asolamentului este obligatorie. Pentru campurile experimentale din CTS-uri este preferabil adoptarea campului fix. In acest caz este nevoie s se intocmeasc un asolament special, dup urmtoarele norme: - Se prevd atatea tarlale mari, egale ca suprafa, cai ani are asolamentul stabilit. In cazul unui asolament de 4 ani (fig. 9) se imparte intreaga suprafa a terenului destinat experienelor in 4 tarlale.

Fig. 9. Schema unui asolament cu experiene repartizate pe mai multe tarlale 8

Universitatea Dunrea de Jos din Galai Facultatea de Inginerie Brila- Specializarea Agricultur Practica de primvar 2011 Apoi fiecare din aceste tarlale se imparte in atatea subtarlale cai ani de cultur de uniformizare s-a hotrat s urmeze dup anul de experin, plus una. De exemplu, dac s-a hotrat s se elimine prin 3 ani de culturi de uniformizare diferenele de fertilitate provocate de diferitele variante i de prezena drumurilor, tarlaua va fi imprit in 3 + 1 subtarlale (deci 4). In cazul in care se fac experiene numai cu 1, 2 plante, se recomand spre a se evita framiarea terenului, s se concentreze toate experienele intr-o singur tarla, in timp ce pe celelalte tarlale se insmaneaz culturi de uniformizare. In fig. 10 este artat o astfel de rotaie, unde experienele cu porumb i cu grau de toamn urmeaz dup trei ani de uniformizare (grau, porumb, mazre).

Fig. 10. Schema unui asoloament cu experiene concentrate ntr-o singur tarla 1.5.3. Pregtirea terenului In experiena agricol, pregtirea terenului trebuie fcut cu mai mult atenie decat in condiii de producie. In primul rand, grija pentru realizarea unui camp fr denivelri este esenial in vederea realizrii unor condiii uniforme de germinare a seminelor i de cretere i dezvoltare uniform a tuturor plantelor. Executarea tuturor lucrrilor de baz i a celor pregtitoare semnatului trebuie s respecte toate normele, mai ales cele cu privire la epoca i momentul de execuie. Aa de exemplu, artura pentru culturile ce se seamn toamna se execut cu mult inaintea semnatului, iar pregtirea solului pentru semnatul culturilor de primvar din prima epoc trebuie realizat inc din toamn. Arturile de var se vor executa cu, sau fr dezmiritire prealabil, dar cu grpare concomitent, urmat de alte lucrri adecvate care s contribuie la distrugerea cel puin a unei generaii de buruieni, cu influen negativ asupra produciei. Arturile de toamn trebuie executate cat mai uniform la adancimea de 25-30 cm pan la 15 august in zonele din sudul rii i 30 august in zonele din nord, dup premergtoare recoltate in var i pan la 15 noiembrie dup premergtoarele recoltate toamna. Pe solurile grele o dat cu artura se face i scarificarea o dat la 4 ani. In campul de experien, lucrrile cu grapa cu discuri sau cu cultivatorul se vor executa alternativ, oblic i perpendicular pe direcia arturii, iar patul germinativ se va pregti difereniat, dup cerinele fiecrei plante. O alt regul este aceea de a nu intoarce uneltele agricole (plug, grap, cultivator, tvlug) in interiorul campului, ci in afara lui. Pe solurile grele, impermeabile, se vor lua msurile necesare de favorizare a scurgerii apelor in exces (artura in direcia pantei oblic fa de pant, artura de corman, etc.), cu alternarea de la un an la altul a arturii "la corman" cu artura "la margine" cu alternarea direciei acesteia fa de panta terenului. Pe terenurile in pant se recomand lucrri suplimentare de protecie dup semnat, concretizate in nulee sau digulee care s conduc excesul de ap in afara campului experimental sau s-l protejeze de apa de scurgere din afara campului, iar pe terenurile plane se recomand toate msurile pentru evitarea umiditii in exces. 1.5.4. Procurarea seminei Smana utilizat in testare trebuie s posede o valoare cultural ridicat, in conformitate cu normele in vigoare, fiind una din premizele eseniale care conduc la realizarea unor experiene reuite. Smana testat in cei 3 ani trebuie s fac parte din acelai lot, nu din loturi sau ani diferii. La infiinarea experienelor, atat la plantele autogame, cat i la plantele alogame, smana se primete direct de la solicitant, prin intermediul ISTIS. Se inlocuiete anual la toate 9

Universitatea Dunrea de Jos din Galai Facultatea de Inginerie Brila- Specializarea Agricultur Practica de primvar 2011 soiurile din categoria alogame. La soiurile autogame, pentru obinerea unei semine de bun calitate, in timpul perioadei de vegetaie se vor efectua lucrri de purificare biologic. Dup recoltare, fiecare centru are obligaia de a anuna la ISTIS stocul de semine pentru fiecare soi avut in testare, avand astfel posibilitatea procurrii din timp a seminelor necesare continurii unui nou ciclu experimental. 1.5.5. Aezarea n teren a experienelor Transpunerea in teren a oricrei experiene este precedat de intocmirea planului de testare de ctre experii naionali pe culturi. Toate CTS-urile care au in testare aceleai soiuri cu aceeai grup de precocitate/tip de grupare vor avea aceeai randomizare. La centrele de testare, responsabilul centrului va intocmi un plan general, in care se arat modul de aezare al tuturor experienelor fr detalii asupra variantelor. Pe plan se va insemna prin sgeat direcia nordului. Pe baza planului individual se trece la aezarea in teren a fiecrei experiene, determinand fiecare parcel, conform normelor de tehnic experimental specific fiecrei culturi. In general experienele se aeaz perpendicular pe direcia arturii pentru ca fiecare parcel s cuprind in mod cat mai uniform neregularitile terenului. Fac excepie de la aceast regul experienele de pe solurile argiloase, impermeabile, unde parcelele se aeaz cu lungimea in sensul arturii pentru favorizarea scurgerii apei. Fiecare centru experimental primete de la ISTIS planul tematic care cuprinde totalitatea experienelor care se seamn anual. Planul tematic trebuie s se respecte intocmai. In general, aezarea experienelor cu soiuri din cadrul ISTIS se face in blocuri randomizate cu 4 + 1 repetiii. Variantele sunt dispuse in ordine in prima repetiie, conform planului tematic, fiind randomizate in restul repetiiilor. Repetiia a 5-a nu se folosete in calculul statistic, plantele fiind utilizate pentru msurtorile (determinrile) biometrice i observaiile din timpul perioadei de vegetaie. In aceast repetiie, variantele se insmaneaz in ordine, iar numrul plantelor, la pritoare sau suprafaa parcelei se pot reduce la jumtate.

1.5.6. Etichetarea experienelor Etichetarea experienelor este obligatorie, aceasta uurand foarte mult atat observaiile care se fac in timpul perioadei de vegetaie, cat i unele explicaii care se dau in teren. Aceast operaie se execut primvara devreme, pentru culturile de toamn i o dat cu semnatul pentru culturile de primvar. Codificarea etichetrii se va face de expertul naional i va fi strict respectat in teritoriu. Etichetele se aeaz intotdeauna in acelai loc pentru toate variantele i repetiiile, de obicei in partea stang (privit din fa) i respect schema de semnat. 1.5.7. Fertilizarea Aplicarea ingrmintelor minerale se face conform tehnologiilor de cultur intocmite pentru cultura mare. In stabilirea exact a dozelor de ingrminte se va ine cont de planta premergtoare i de coninutul solului in substane utile. Ingrmintele minerale trebuiesc aplicate cat mai uniform pe toate parcelele experimentale. Ele se pot aplica inainte de semnat sau in timpul perioadei de vegetaie. Cel mai exact ins se aplic manual, prin imprirea dozei in dou pri egale, imprtierea fcandu-se mai intai de-a lungul parcelei, apoi perpendicular pe lungimea acesteia. Ingrmintele care se aplic in timpul vegetaiei se vor cantri i imprtia separat pentru fiecare parcel experimental. 1.5.8. Semnatul 10

Universitatea Dunrea de Jos din Galai Facultatea de Inginerie Brila- Specializarea Agricultur Practica de primvar 2011 Semnatul constituie una dintre cele mai importante lucrri care stau la baza reuitei unei experiene, de aceea se cere ca acesta s fie executat cu mare grij, realizand in campurile experimentale, masive de plante cat mai uniforme i normal dezvoltate. La realizarea unei bune uniformiti a campului experimental contribuie i modul de pregtire a patului germinativ, viteza de inaintare a mainilor, repartizarea uniform a seminelor etc. Deosebit de important este de asemenea, respectarea strict a unor elemente tehnologice specifice fiecrei specii in parte (epoca de semnat, adancimea de semnat, densitatea etc.), conform tehnologiei de cultivare. Epoca de semnat, n linii generale, este redat in tabelul urmtor:

Semnatul se poate executa mecanic (cereale pioase, graminee i leguminoase furajere, textile, etc.) sau manual (porumb i alte plante pritoare). Pentru semnatul mecanic se pot folosi semntorile de tip ICMA S.C.E. 8. In cazul utilizrii semntorii de tip ICMA i a altor semntori de precizie sunt necesare urmtoarele lucrri premergtoare: - stabilirea indicilor de calitate la toate variantele; - calcularea i cantrirea cantitii de semine pe fiecare variant (repetiie); - asigurarea probelor de semnat in cutia de semine, incepand din partea numerotat a acesteia, care corespunde cu direcia de inaintare; - numerotarea in ordine a pungilor de semnat (de la 1 la numrul ultimei parcele dintr-un parcurs). 11

Universitatea Dunrea de Jos din Galai Facultatea de Inginerie Brila- Specializarea Agricultur Practica de primvar 2011 La semnat particip 3 persoane: 1 mecanic agricol, 1 laborant care alimenteaz semntoarea i un muncitor care asigur curirea brzdarelor. Se procedeaz astfel: mecanicul aeaz maina de semnat la prima sfoar, se toarn smana primei pungi in alimentator, iar cand brzdarele sunt la 0,5 m de inceputul parcelei (marcat print-o sfoar) se declaneaz curgerea seminelor, semnand astfel prima parcel. Operaia se repet prin restul parcelelor. De reinut c o rotaie a discului distribuitor corespunde cu deplasarea mainii pe lungimea unei parcele. Semnatul porumbului i a altor plante pritoare se poate face manual utilizand plantatoarele, a cror adancime de semnat se regleaz cu mare atenie. In cazul in care amplasarea culturilor comparative s-a fcut in solele de uniformizare, pentru ca randurile s aib aceeai direcie cu cele din uniformizare, se procedeaz in felul urmtor: se calculeaz exact lungimea experienei (5 blocuri + 4 alei de acces), dup care, prin 2 nulee fcute cu sapa de-a lungul unei sarme, perpendicular pe direcia de semnat, se delimiteaz conturul experienei. Se incepe semnatul cu semntoarea SFC 6 sau SFC 8 i se seamn cultura de uniformizare pan la marginea experienei. De aici, la fiecare parcurs, cand mecanicul ajunge la nulee, se decupleaz exhanstorul la intrare i se cupleaz la ieire fr a ridica semntoarea. In acest fel, in perimetrul experienei rman trasate randurile fr a se introduce smana in sol. Se continu in acest mod pan cand se obine numrul de randuri necesare experienei, dup care se continu semnatul in suprafaa de uniformizare. Pe primul nule se intinde din nou sarma i se fixeaz ruii din 4 in 4 randuri, delimitandu-se astfel parcelele. Se msoar la capete lungimea parcelei i din nou se intinde sarma pe care se pun rui. Se msoar apoi 1,5 m reprezentand aleea dintre etaje i se continu operaia pan la delimitarea celei de-a 5-a repetiii. Prima i ultima alee se delimiteaz in faa i, respectiv, spatele nuleelor. Se marcheaz numai distana intre plante pe rand, sau, in cazul semnatului pe sfoar, se intind sforile de-a lungul randurilor. In acest fel, pe lang operativitate, campul experimental capt un aspect frumos, fr goluri, iar lucrrile mecanice executate in cultura de uniformizare pot fi continuate i in experien. Pentru unele culturi tehnice cum sunt sfecla i cartoful, care se seamn primvara foarte timpuriu, terenul se pregtete din toamn. In primvar, imediat ce se poate intra pe teren se folosete grapa pentru meninerea apei in sol i se face i combaterea buruienilor. Inainte de semnat la sfecl se lucreaz cu combinatorul. Se vor respecta de altfel toate normele tehnice cu privire la epoca de semnat, densitatea etc., prevzute in tehnologiile de cultivare. 1.5.9. Lucrri de ntreinere In experiene se aplic, in general, toate lucrrile de intreinere cerute de agrotehnica culturii respective, manuale sau mecanice, cu scopul de a menine cultura curat de buruieni. Toate lucrurile se execut cu mare atenie, cat mai uniform, fr a provoca goluri sau alte daune care pot influena exactitatea datelor experimentale. Combaterea chimic a buruienilor i duntorilor se face dup normele valabile pentru producie, existente la momentul respectiv. Insecto-fungicidele nu se aplic la repetiia a 5-a pentru a da posibilitatea efecturii observaiilor. De asemenea, nu se execut tratamente cand este necesar determinarea rezistenei la boli i duntori pentru toat experiena. In cadrul lucrrilor de ingrijire intr i intreinerea drumurilor i aleilor, precum i cele privind protecia culturii impotriva psrilor. In perimetrele irigate, aezarea experienelor in teren se va face inandu-se cont de poziia antenelor i hidranilor in aa fel incat prin udrile care se fac in timpul perioadei de vegetaie s nu produc daune culturilor. Este de dorit ca aripile de ploaie s fie aezate pe cat posibil pe aleile dintre blocuri. Trebuie reinut faptul c, atat irigarea cat i oricare alt lucrare de intreinere s fie executate in aceeai zi in toate variantele unei experiene. 12

Universitatea Dunrea de Jos din Galai Facultatea de Inginerie Brila- Specializarea Agricultur Practica de primvar 2011 EXEMPLUL 1. REALIZAREA TESTULUI V.A.U. LA CEREALE PIOASE La amplasarea in teren a experienelor cu soiuri se va ine cont de parametrii:

Pentru toate speciile metoda de aezare este cea a blocurilor randomizate in 5 repetiii. Repetiia a 5-a nu se ia in calcul fiind folosit numai la msurtori i determinri biometrice. Planta premergtoare Cele mai bune plante premergtoare pentru cerealele pioase sunt leguminoasele pentru boabe i furaje care elibereaz terenul in var, devreme. Observaii n vegetaie Pentru caracterizarea sortimentului de cereale de toamn i primvar aflat in incercarea de stat se efectueaz observaii cu privire la principalele fenofaze, comportarea lor fa de factorii nefavorabili de mediu i la boli, precum i cu privire la potenialul de producie al acestora. Principalele fenofaze Data rsritului: se noteaz cand 75% din plante au rsrit. Rsrirea are loc din toamn, in condiii normale de umiditate, in perioada de iarn sau primvar, cand toamna a fost secetoas. Data nspicrii: se noteaz cand 75% din plante au format spic. Maturitatea tehnic. Se noteaz cand umiditatea boabelor a ajuns la 17% in acest moment, lanul fiind apt pentru recoltarea mecanizat. Dinamica umiditii Determinrile incep dup ce boabele au cptat culoarea galben-inchis, consistena acestora este cear avansat, iar umiditatea este de aproximativ 27%. Msurtorile se fac la 2-3 zile pan se atinge cifra de 17% umiditate, acest procent fiind considerat data maturitii tehnice. Caractere morfologice Talia plantelor: se determin in camp la cate 10 plante (luate la rand) din fiecare repetiie in faza de coacere in cear. Msurtorile se fac de la baza tulpinii pan la varful spicului (fr ariste). In fia 3, se trece media msurtorilor in cm (in cifre intregi fr zecimale). Desimea plantelor la m.p. a) toamna la incetarea vegetaiei sau primvara la rsrire, se determin desimea in momentul cand randurile sunt incheiate, frunzele au atins 2 cm lungime i nu se mai inregistreaz apariia 13

Universitatea Dunrea de Jos din Galai Facultatea de Inginerie Brila- Specializarea Agricultur Practica de primvar 2011 de noi plante. Se consider incetarea vegetaiei atunci cand cel puin 3 zile in ir temperatura medie a aerului este sub 00C. Pentru aceast determinare este necesar s se delimiteze o suprafa de 0,5 m.p. (cu rama metric) in fiecare parcel. Rama metric cu latura interioar de 0,71 m trebuie fixat in aa fel incat diagonala ei s se suprapun pe unul dintre randurile de plante. Laturile ramei metrice, deci capetele celor 2 diagonale trebuie marcate cu rui care se pstreaz pana la recoltare. Se determin numrul de plante la m.p. in cele 4 repetiii iar in fie se inscrie media determinrilor. b) Densitatea plantelor (in primvar, cand plantele au pornit in vegetaie) se verific in aceleai puncte stabilite anterior cu rama metric c) Densitatea spicelor la m.p. la maturitatea tehnic Numrtoarea se efectueaz in aceleai puncte stabilite cu rama metric, in momentul cand consistena boabelor se intrete. d) Masa a 1000 de boabe (MMB): se stabilete dup recoltare pentru fiecare soi. Se exprim in grame. Se determin astfel: se numar seminele la intamplare i se grupeaz cate 10, dup care se grupeaz cate 100 i apoi cate 500. Cele dou probe a cate 500 se cantresc separat i se adun rezultatele. Se obine astfel masa a 1000 de semine. e) Masa hectolitric (MH): se determin dup recoltare pentru fiecare soi. Se exprim in kg, fr zecimale. Principiul metodei se refer la cantrirea cantitii de semine care umple un vas cilindric cu volumul de 1 litru. Aparatul folosit este balana hectolitric. Balana hectolitric are urmtoarele pri componente, conform schiei de mai jos:

- un platan (1); - un cilindru (2) cu baza perforat, prevzut cu o brar de agat; - un cilindru (3) a crei parte inferioar se poate imbina cu partea superioar a cilindrului (2); - un cilindru (4) prevzut la baz cu o clapet de deschidere, necesar pentru luarea probei i scurgerea seminelor in cilindrul (3); - o greutate in form de disc (5) care se aaz in partea superioar a cilindrului (2), deasupra cuitului (6); - un cuit (6) de form special, care se intercaleaz intre cilindrii (3) i (2), prin seciunea fcut la captul superior al cilindrului (2). - cutia cu greuti de la 0,1 g la 500 g, marcate atat cu mas proprie, in g, cat i cu mas hectolitric corespunztoare, ataat balanei. - cutia de lemn care servete atat la ambalarea aparatului, cat i ca suport pentru montarea balanei pentru fixarea cilindrului (2) prevzut in acest scop cu un lca. Pregtirea probei. La determinarea masei hectolitrice se folosete o prob de semine din care se elimin corpurile strine ca: frunze, tulpini de plante, bulgri de pmant etc. Proba se omogenizeaz. Se introduce in cilindrul balanei i se cantrete. Modul de lucru. Se asigur orizontalitatea cutiei pe care este montat balana. Se fixeaz cilindrul (2) in lcaul (7). Se introduce cuitul (6) prin seciunea cilindrului (2), iar peste cuit se aeaz greutatea in form de disc. Se imbin apoi cilindrul (3) cu cilindrul (2), iar peste cuit se aeaz greutatea in fom de disc (5). Se imbin cilindrul (3) cu cilindrul (2). Se umple cilindrul (4) cu proba de analizat bine omogenizat i se imbin cu cilindrul (3).Se deschide clapeta i se 14

Universitatea Dunrea de Jos din Galai Facultatea de Inginerie Brila- Specializarea Agricultur Practica de primvar 2011 las seminele s curg liber in cilindrul (3). Dup golirea cilindrului (4) i umplerea cilindrului (3) se trage repede afar cuitul (6), greutatea (5) czand in cilindrul (2) i antrenand in acelai timp seminele din cilindrul (3). In timpul cderii seminelor, cilindrul (4) nu trebuie acoperit, nici micat. Se introduce apoi la loc cuitul (6). Se indeprteaz cilindrul (4) i se elimin surplusul de semine rmas pe cuit (6), apoi se indeprteaz cilindrul (3) i cuitul (6). Cilindrul (2) plin cu semine se aga la balan i se cantrete punand pe platanul (1) greutile necesare pan la echilibrarea parghiilor. Pentru fiecare prob se vor face dou determinri. Se calculeaz masa hectolitric corespunztoare greutilor de pe platanul (1) i se face media aritmetic a celor dou determinri, dac diferena dintre ele nu depete 0,5 kg/hl. Observaie: La ovz se admite o diferen intre dou determinri de 1 kg. In caz contrar se fac alte dou determinri, iar dac i de data aceasta diferena intre ele este mai mare decat aceea de la punctul anterior, se ia ca rezultat media aritmetic a celor 4 determinri efectuate. Comportarea fa de factorii de mediu Rezistena la iernare. Se exprim procentual i se determin prin raportarea numrului de plante gsite primvara la pornirea in vegetaie, la numrul de plante gsite la incetarea vegetaiei, inmulit cu 100. Determinarea se face pe intreaga parcel. Diferena intre 100 i valoarea obinut, reprezint % de plante pierite in timpul iernii. Pentru aprecierea rezistenei la iernare se folosete urmtoarea notare: Nota 1 cand nu se semnaleaz pierderi Nota 2 cand au supraveuit 90 - 98 plante Nota 3 cand au supraveuit 80 - 89 plante Nota 4 cand au supraveuit 70 - 79 plante Nota 5 cand au supraveuit 60 - 69 plante Nota 6 cand au supraveuit 50 - 59 plante Nota 7 cand au supraveuit 40 - 49 plante Nota 8 cand au supraveuit 30 - 39 plante Nota 9 cand au supraveuit sub 30 plante Rezistena la temperaturi sczute. Se apreciaz dup fiecare val de temperatur ce depete -180C, cand terenul este fr strat de zpad. Determinarea viabilitii plantelor se face prin metoda monoliilor. Dimensiunea obinuit a lzilor pentru monolii este de 30 x 30 x 15 cm astfel ca, in lad s incap plante de pe trei randuri vecine (aprox. 50 plante). Probele se ridic in cursul zilei din repetiia a 5-a in momentul cand temperatura este mai ridicat. Dezghearea monoliilor se efectueaz in incperi cu temperaturi de +5, + 100C. Nu este indicat trecerea imediat a monoliilor ingheai in incperi prea inclzite, deoarece se poate provoca o cretere a procentului de plante traumatizate. Nerespectarea regulilor pentru reluarea vegetaiei plantelor in lzi duce la obinerea unor rezultate neconcludente. Pentru pornirea in vegetaie a plantelor, monoliii se depoziteaz in incperi luminoase cu temperaturi de 10- 200C i se ud cu ap cldu la temperatura camerei. In condiii normale, plantele vii, slab traumatizate, pornesc rapid in vegetaie, aprecierea viabilitii fcandu-se dup 10-12 zile. In categoria plantelor viabile sunt incluse acele plante care formeaz frunze noi. La aprecierea general a viabilitii trebuie s se aib in vedere i viteza de regenerare a frunzelor i rdcinilor. Rezistena la temperaturi sczute se apreciaz in note, utilizand scara descris anterior (se raporteaz numrul de plante viabile la numrul de plante rsrite i se inmulete cu 100, diferena pan la 100 reprezentand procentul de plante pierite). 15

Universitatea Dunrea de Jos din Galai Facultatea de Inginerie Brila- Specializarea Agricultur Practica de primvar 2011 Rezistena la secet. Reprezint o insuire foarte important a plantelor care se apreciaz de obicei in perioadele de stres hidric. Seceta din sol, asociat cu seceta atmosferic pot produce efecte nocive, care se manifest prin uscarea i rsucirea frunzelor, stagnarea in cretere, reducerea numrului de frai fertili, creterea sterilitii i itvirea, reducerea numrului de boabe din spic etc. Toate acestea fac ca, in final producia s fie substanial diminuat, iar toate modificrile fenotipice care apar se datoresc reducerii procesului de fotosintez, ca urmare a uscrii i rsucirii frunzelor. De aceea, pentru notarea rezistenei la secet se vor avea in vedere in principal cele 2 aspecte, care se noteaz in felul urmtor: nota 1, cand frunzele bazale sunt uscate; nota 3, cand s-au uscat frunzele din etajele bogate i cele de sub mijlocul plantei; nota 5, cand sunt uscate etajele de frunze situate pan la mijlocul plantei; nota 7, cand uscarea depete jumtatea plantei; nota 9, cand uscarea frunzelor se produce sub spic. Rezistena la ari. Temperatura ridicat (aria) este duntoare indiferent dac este asociat sau nu cu seceta atmosferic sau cu cea a solului. Efectele nocive ale temperaturii ridicate se resimt incepand cu faza de inflorit cand se produce sterilitatea spicelor i terminand cu faza coacerii in lapte cear cand apare evident fenomenul de itvire a boabelor. Stresul termic (temperaturi peste 320C) in lunile mai iunie, in perioada generativ pentru cerealele de toamn are un impact negativ asupra produciei i a calitiiacesteia. Aprecierea se face in note utilizand scara alturat:

itvirea %. Se determin in laborator odat cu efectuarea masei a 1000 boabe i a masei hectolitrice. itvirea se determin la boabele rezultate din recoltarea spicelor de la cate 10 plante de pe 4 randuri diferite ale repetiiei a 5-a (total 40-50 spice). Din boabele rezultate de la aceste spice se aleg cele itave (zbarcite), care se cantresc i se raporteaz la greutatea iniial a acestora. Se consider boabe itave, acelea care trec printr-o sit de tabl perforat cu ochiuri de 1,75 x 20 mm conform STAS 1069-67. Nu se consider boabe itave, boabele mici caracteristice soiului (provenite de la varful spicului). Exemplu: boabele rezultate de la 40 spice cantresc 40 g, iar boabele itave 2 g.

Rezistena la cdere se apreciaz in note dup urmtoarea scar: nota 1 - se acord cand plantele au poziie vertical; nota 3 - unghiul de aplecare al plantelor fa de sol este mai mare de 600; nota 5 - unghiul de aplecare al plantelor fa de sol este de 30-600; nota 7 - unghiul de aplecare al plantei fa de sol este de 300; nota 9 - plantele sunt complet czute pe sol. 16

Universitatea Dunrea de Jos din Galai Facultatea de Inginerie Brila- Specializarea Agricultur Practica de primvar 2011 Notarea rezistenei la cdere se face pentru fiecare repetiie in parte, in fi trecandu-se media celor 4 notri. Notarea rezistenei la cdere se face la inspicat i la maturitatea tehnic. Rezistena la frngere a spicului. Se determin la maturitatea tehnic prin raportarea spicelor frante la numrul total de spice. Determinarea se face in punctele stabilite cu rama metric, se exprim in % cifre intregi cu o zecimal. Aceast insuire se noteaz numai la orz i orzoaic. Rezistena la ncolirea n spic Incolirea in spic este un fenomen caracteristic zonelor umede cu ploi frecvente in perioada de maturitate a boabelor. Fenomenul apare indeosebi in Transilvania, zona colinar i in estul rii. Se exprim in %. Pentru a aprecia rezistena la incolirea in spic se recolteaz din camp la maturitatea tehnic (coacere deplin) cate 10 spice din fiecare soi, al cror peduncul trebuie s fie de 25 cm. Spicele fiecrui soi se vor lega in buchete care se in timp de 2 ore sub ap. Snopii respectivi se trec apoi intr-o incpere, intunecoas, cu pedunculele in pahare cu ap. Se stropesc abundent de 2-3 ori pe zi i se menin acoperii cu o folie de plastic (sau cutie) pentru a menine umiditatea cat mai ridicat. Bonitarea soiurilor se va face dup 10-12 zile prin determinarea procentului de boabe incolite, prin raportarea acestora la numrul total de boabe. Valoarea obinut se inscrie in fia 4 i se exprim in cifre intregi. Rezistena la scuturare. Observaiile se fac pe o suprafa de 0,5 m.p. in repetiia a 5-a unde plantele sunt lsate pan trec de maturitatea tehnic. Aprecierea se face vizual in funcie de deschiderea paleelor la stadiul respectiv. nota 1 - palee complet inchise foarte rezistent; nota 3 - palee slab deschise rezistent; nota 5 - palee deschise mijlociu mijlociu de rezistent; nota 7 - palee deschise aproape total - sensibil; nota 9 - palee deschise foarte puternic foarte sensibil. Comportarea la boli Observaiile pentru notarea atacului de boli se fac intr-o singur parcel (repetiie), unde agentul patogen se manifest cel mai puternic. Metodologia de luare a observaiilor i de calcul al frecvenei i intensitii atacului este cea indicat in capitolul special, cu privire la efectuarea observaiilor fitosanitare . Se au in vedere agenii patogeni prezentai pentru cerealele de toamn i primvar.

17

Universitatea Dunrea de Jos din Galai Facultatea de Inginerie Brila- Specializarea Agricultur Practica de primvar 2011

18

Universitatea Dunrea de Jos din Galai Facultatea de Inginerie Brila- Specializarea Agricultur Practica de primvar 2011

19

Universitatea Dunrea de Jos din Galai Facultatea de Inginerie Brila- Specializarea Agricultur Practica de primvar 2011 Recoltarea Recoltarea cerealelor pioase se incepe (in cazul recoltrii mecanice), cand umiditatea boabelor a ajuns la 17% la cel puin 70% din variante, urmand ca restul variantelor tardive s fie recoltate pe msura ajungerii lor la maturitatea deplin, respectiv la 17% umiditate. In cazul recoltrii manuale (cu secera) recoltarea se incepe in faza de lapte cear. Inainte de recoltarea propriu-zis se elimin perdelele de protecie i marginile frontale ale parcelelor. In cazul recoltrii manuale, plantele se leag in snopi i se eticheteaz, dup care se aeaz in cli. Treieratul se execut cu batoza. Pentru calculul produciei la ha, in fie se mai inscriu i urmtoarele date: Suprafaa parcelei. Se vor trece suprafeele recoltabile ale parcelelor in cifre intregi. Cand suprafaa recoltabil a fost afectat parial (distrugerea plantelor din cauza temperaturilor sczute, stagnrii apei, etc.) se va lua in calcul suprafaa efectiv de pe care s-a valorificat producia. Producia la parcel. Se vor inregistra produciile obinute de pe fiecare repetiie in kg. Notarea se face in cifre cu o zecimal. Umiditatea la recoltare. Se determin cu umidometrul. Se inscrie la recoltare pentru fiecare parcel procentual, in cifre cu o zecimal. Determinarea insuirilor chimice i tehnologice se execut la ISTIS. Probele se trimit pe adresa ISTIS pan la data de 15 septembrie pentru cereale de toamn i pan la 15 octombrie pentru cele de primvar. Probele vor fi etichetate indicandu-se CTS-ul expeditor, specia i soiul.

20

Universitatea Dunrea de Jos din Galai Facultatea de Inginerie Brila- Specializarea Agricultur Practica de primvar 2011 EXEMPLUL 2: RAPIT DE TOAMN I PRIMVAR PENTRU ULEI Brassica napus L. partim. Destinaia soiurilor n examinare: producia de semine, producia de ulei. Parametrii parcelei experimentale - suprafaa semnat ............................................................. ........12 m2 - suprafaa recoltat ...................................................................... 10 m2 - lungimea parcelei semnate . ...12 m - lungimea parcelei recoltate .10 m - limea parcelei .............................................................................. 1 m - limea recoltat ............................................................................. 1 m - numrul randurilor semnate ............................................... ...........8 - numrul randurilor recoltate ................................................. ...........8 - densitatea plantelor la m2 .. ......80 Metoda de aezare este blocuri randomizate in 5 repetiii (4 repetiii pentru determinarea produciei i a V-a repetiie este destinat observaiilor i msurtorilor). Planta premergtoare Plante bune premergtoare pentru rapi sunt mazrea, borceagul de toamn, cartoful, orzul, trifoiul rou, graul. La amplasarea experienelor cu rapi se va avea grij s se evite monocultura i s se asigure un spaiu de izolare de 500 m fa de solele cu rapi furajer. Elemente de tehnologie Semnatul Epoca optim de semnat este 1 10 septembrie pentru soiurile de toamn i 1 10 martie pentru soiurile de primvar. Adancimea de semnat este de 2 3 cm. Lucrrile de ntreinere Meninerea experienei curat de buruieni este o cerin obligatorie i se realizeaz pe cale chimic i manual. Pentru reuita experienelor in timpul vegetaiei se face combaterea duntorilor. Se aplic tratamente impotriva duntorilor. Observaii n vegetaie Principalele fenofaze Data rsritului: se noteaz cand randurile sunt bine incheiate, fiind rsrite 75% din plante Ex: 18 IX 1809 nceputul nfloritului: se consider data la care 10% din plante au inflorit Ex: 15. V 1505 Sfritul nfloritului: se noteaz data la care 75% din plante au inflorit Ex: 30. V 3005 Maturitatea tehnic: se noteaz data la care umiditatea seminelor a ajuns la 10% Ex: 10 .VI 1006 Desimea plantelor: se determin la soiurile semnate in toamn dup rsrire, in primvar i la recoltare. La soiurile de primvar se determin dup rsrire i la recoltare. Se folosete rama metric. Determinrile de umiditate se incep in faza de maturitate fiziologic (16-18% umiditate) caracterizat prin uscarea frunzelor, cand tulpina capt culoare inchis, silicvele de la baz se brunific, smana este maronie i capt un luciu specific. Analizele de umiditate se fac din 2 in 2 zile, in repetiia a 5-a pan cand fiecare variant atinge valoarea de 10% umiditate. nsuiri fiziologice Rezistena la iernare. Se determin pentru rapia de toamn. Se determin prin raportarea numrului de plante existente in primvar la reluarea vegetaiei, la numrul de plante inregistrate toamna la incetarea vegetaiei. Determinrile se fac cu rama metric in toate cele 4 21

Universitatea Dunrea de Jos din Galai Facultatea de Inginerie Brila- Specializarea Agricultur Practica de primvar 2011 repetiii, dup care se face media statistic. In funcie de procentul de plante pierite in timpul iernii se acord note utilizand urmtoarea scar: nota 1 plante pierite 1 - 20% nota 3 plante pierite 20 - 40% nota 5 plante pierite 40 - 60% nota 7 plante pierite 60 - 80% nota 9 plante pierite 80 - 100% Rezistena la temperaturi sczute. Se determin prin raportarea numrului de plante existente in primvar, la cele de toamn in funcie de procentul de plante pierite. Determinrile se fac cu rama metric in toate cele 4 repetiii, dup care se face media statistic. Se acord note utilizand urmtoarea scar: nota 1 plante pierite 1 - 20% nota 3 plante pierite 20 - 40% nota 5 plante pierite 40 - 60% nota 7 plante pierite 60 - 80% nota 9 plante pierite 80 - 100% Rezistena la secet. Se apreciaz pe toat perioada de vegetaie, avandu-se in vedere toate modificrile suferite de plante cum sunt: uscarea frunzelor, pierderea turgescenei acestora, gradul de fructificare, mrimea seminelor corelate cu MMB i producia obinut. Notarea se va face in funcie de uscarea frunzelor, inglbenirea i uscarea tulpinilor, inainte de inflorit i se va folosi urmtoarea scar: nota 1 - uscarea frunzelor pe 2-3 cm de la colet nota 3 - uscarea frunzelor pe 5-8 cm de la colet nota 5 - uscarea frunzelor pe 9-15 cm de la colet nota 7 - uscarea frunzelor pe 16-25 cm de la colet, iar tulpina este mai mult de jumtate inglbenit nota 9 - frunzele sunt in totalitate uscate, iar tulpina inglbenit pe toat lungimea Rezistena la cdere. Se apreciaz vizual pe toate repetiiile, dar determinrile propriu-zise se fac in dou repetiii inainte de recoltare prin numrarea plantelor czute la m2 i raportarea lor la numrul de plante existente. Pentru calcul se utilizeaz formula:

unde n = nr. plante czute N = nr. total de plante/m2 Procentul de plante czute se inscrie in cifre intregi. Ex: 18% Rezistena la scuturare. Se apeciaz dup numrul de silicve deschise inainte de recoltare. Pentru determinarea pierderilor prin scuturare se vor analiza cate 10 plante din repetiia 5. In funcie de de procentul de pierdere se vor acorda note dup urmtoarea scar: nota 1 - Silicve deschise intre 0-2% nota 3 - Silicve deschise intre 3-10% nota 5 - Silicve deschise intre 10-15% nota 7 - Silicve deschise intre 15-20% nota 9 - Silicve deschise peste 20% Comportarea la boli i duntori

22

Universitatea Dunrea de Jos din Galai Facultatea de Inginerie Brila- Specializarea Agricultur Practica de primvar 2011

Recoltarea De obicei rapia se recolteaz in 2 faze; tierea plantelor se face in faza de maturitate fiziologic, cand seminele au 18-20% umiditate, urmand s se batozeze cand seminele ajung la 10% umiditate. Se trece in fi suprafaa parcelei. Ex: 10 m2 10 Produciile cantrite pe fiecare parcel se inscriu cu o singur zecimal. Ex: 4,9 kg 49 Umiditatea se determin pe fiecare repetiie i variant in momentul cantririi produciei. Se inregistreaz cu o singur zecimal. Ex: 12,5% 125 Masa a 1000 de boabe (MMB): se stabilete dup recoltare pentru fiecare soi. Se exprim in grame. Se determin astfel: se numar seminele la intamplare i se grupeaz cate 10, dup care se grupeaz cate 100 i apoi cate 500. Cele dou probe a cate 500 se cantresc separat i se adun rezultatele. Se obine astfel masa a 1000 de semine. Masa hectolitric (MHL): se determin dup recoltare pentru fiecare soi. Se exprim in kg, fr zecimale. Pregtirea probe i modul de lucru - sunt aceleai ca cele prezentate la cereale pioase Determinarea coninutului de ulei. Din smana omogenizat pe fiecare variant se extrage o prob medie de 250 g care se trimite la ISTIS, pentru determinarea coninutului in ulei, acid erucic i glucozinolai.

23

Universitatea Dunrea de Jos din Galai Facultatea de Inginerie Brila- Specializarea Agricultur Practica de primvar 2011

2. ACTIVITATEA DE PROGNOZ I AVERTIZARE

2.1. SERVICIUL DE PROGNOZA SI AVERTIZARE Prezentarea retelei de prognoza si avertizare Reteaua de prognoza si avertizare a fost infiintata in luna ianuarie 1963 pe intreg teritoriul tarii si la toate categoriile de culturi. Activitatea retelei a fost pusa in slujba productiei, pe de o parte pentru ca stabileste din timp hartile de raspandire si de prognoza a invaziilor de daunatori si boli, pe plan national in vederea prevenirii pagubelor, iar pe de alta parte pentru ca organizeaza aplicarea rationala a tratamentelor la avertizare. Reteaua de prognoza si avertizare se compune din aproximativ 197 centre teritoriale, fiecare UFJ dispunand de cel putin doua sau mai multe centre teritoriale. Prognoza si avertizarea in cazul organismelor daunatoare are ca punct de pornire conditiile de loc definite ca factori de previziune (prognoza) iar cele de timp ca termen de aparitie (avertizare). Prognoza reala este prognoza de scurta durata, stabilita pe fondul hartilor pentru prognoza de lunga durata, in functie de influenta factorilor de fluctuatie (conditiile climatice) si a celor de reglare (a zoofagilor) a densitatii numerice a populatiei in cadrul biocenozei, intr-o perioada scurta de timp. Hartile de raspandire si prognoza - reflecta inmultirea in masa a organismelor daunatoare in functie de diversitatea conditiilor de loc, acestea se exprima prin densitatea numerica si prin gradul de atac. In functie de densitatea numerica sau de gradul de atac, hartile cuprind 5 potentiale de atac care sunt diferite si specifice fiecarui organism daunator. Hartile de raspandire indica cele 5 scari de estimare a densitatii numerice si a gradului de atac in perioada in care s-au facut sondajele, iar cele de prognoza, care reprezinta hartile de raspandire corectate, densitatea populatiei in perspectiva in functie de mersul conditiilor pedoclimatice, trofice si biocenologice. In concluzie hartile de raspandire, intocmite pe specii de daunatori si boli, stau la baza intocmirii hartilor pentru prognoza. Activitatea serviciului de prognoza si avertizare intocmeste anual lucrarile: 1. "Informare privind raspandirea principalelor organisme daunatoare vegetalelor, evaluarea atacului, suprafetele pe care s-au aplicat tratamente in anul in curs si suprafetele estimate a se trata in anul urmator". Lucrarea cuprinde informatii privind un numar de 46 organisme daunatoare 8 dintre acestea fiind pe lista de carantina : (Diabrotica virgifera virgifera, Heterodera schachtii, Globodera spp., Eriosoma lanigerum, Erwinia amylovora, Plumpox potyvirus, Frankliniella occidentalis, Meloidogyne spp.) 2. "Starea fitosanitara a culturilor" Cuprinde boli la urmatoarele culturi: cereale, plante de nutret, radacinoase si tuberculifere, plante tehnice, leguminoase, legume, plante medicinale, vita de vie, pomi si arbusti fructiferi, plante ornamentale, antofite si buruieni

24

Universitatea Dunrea de Jos din Galai Facultatea de Inginerie Brila- Specializarea Agricultur Practica de primvar 2011 "Situatia daunatorilor Cuprinde daunatori la urmatoarele culturi: cereale, plante tehnice, leguminoase, radacinoase si tuberculifere, plante de nutret, legume, vita de vie, pomi si arbusti fructiferi, daunatori polifagi. Cunoasterea "Starii fitosanitare" si a "Situatiei daunatorilor " din culturile agricole precum si evolutia acestora , in timp si spatiu, asigura datele necesare pentru fundamentarea, teoretica si practica, necesara in vederea adoptarii celor mai adecvate masuri de prevenire si combatere a organismelor daunatoare. Aceste lucrari ("Informarea", "Situatia daunatorilor" si "Starea fitosanitara a culturilor") sunt prevazute in "Instructiunle privind noul sistem de evidenta a organismelor daunatoare, de evaluare a atacului produs de acestea la plantele cultivate".

Situatia plosnitelor cerealelor Eurygaster spp. Lucrare complexa care se efectueaza anual incepand toamna si terminandu-se la sfarsitul perioadei de vegetatie a culturii de grau, dupa recoltare. Plosnita cerealelor a fost, este si ramane inca daunatorul de temut al graului chiar daca densitatea acestuia a scazut foarte mult in ultima vreme. Intepatura produsa de plosnita, in bobul de grau duce la transmiterea toxinelor, care influenteaza negativ cantitatea, calitatea recoltei precum si a panii. De asemenea o importanta deosebita este acordata de catre MAPDR in acest scop, oferind sprijin financiar Unitatilor Fitosanitare Judetene (UFJ) pentru efectuarea la momentul optim a tratamentelor necesare, care sa previna cresterea densitatii plosnitelor peste pragul de daunare. In acest scop exista Ordinul nr.27 din 1995, referitor la completarea Normelor metodologice privind finantarea actiunilor de protectia plantelor si carantina fitosanitara. Situatia plosnitelor cerealelor se intocmeste pe baza mai multor date furnizate din teritoriu (UFJ), acestea fiind: rezerva biologica de toamna la Eurygaster spp. rezerva biologica de primavara si procentul de mortalitate la Eurygaster spp. biologia speciei si situatia tratamentelor la Eurygaster spp. procentul boabelor intepate de Eurygaster spp.

Datele sunt furnizate de cele 24 judete principale cultivatoare de grau situate in zona de S si S-E a tarii ( Arges, Bacau, Botosani, Braila, Buzau, Calarasi, Constanta, Dambovita, Dolj, Galati, Giurgiu, Ialomita, Iasi, Ilfov, Mehedinti, Neamt, Olt, Prahova, Teleorman, Tulcea, Vaslui, Valcea, Vrancea.) Verificarea emiterii si intocmirii buletinelor de avertizare sosite de la statiile de prognoza si avertizare Inscrierea perioadelor optime de aplicare a tratamentelor in graficele anuale urmareste dinamica aparitiei bolilor, daunatorilor si stabileste oportunitatea efectuarii tratamentelor. Efectuarea graficelor cu evidenta avertizarilor emise de statiile de prognoza si avertizare pe categorii de culturi: samantoase, samburoase, legume, vita de vie, culturi de camp. urmarirea zilnica a evolutiei bolilor si stabilirea efectuarii tratamentelor fitosanitare la momentul optim folosindu-ne de sistemul AgroEXPERT. Venturia inaequalis - Rapanul marului Phytophthora infestans - Mana cartofului Plasmopara viticola - Mana vitei de vie si altele 25

Universitatea Dunrea de Jos din Galai Facultatea de Inginerie Brila- Specializarea Agricultur Practica de primvar 2011 efectuarea de deplasari de cate ori este necesar in scopul relizarii schimburilor de experienta, pentru solutionarea unor probleme aparute. Cunoasterea situatiei daunatorilor si a starii fitosanitare a culturilor pe ansamblul tarii si la nivel judetean permite stabilirea zonelor atacate de organismele daunatoare precum si importanta efectuarii la timp a tratamentelor necesare. Lucrari care trebuie expediate anual la serviciul de prognoza si avertizare de catre UFJuri. Nr. Numele Lucrarii Crt. I Buletine de avertizare emise de cele 197 de statii de prognoza si avertizare din tara II Fise de evidenta lunare centralizate pe judet a bolilor si daunatorilor Termenul

imediat de la emitere pana la 5 a lunii urmatoare III Situatie centralizata pe judet privind acarienii si Paduchele din San Jose 20 ianuarie IV Situatie centralizata pe judet privind rezerva biologica a plosnitelor cerealelor 15 aprilie - primavara la locurile de hibernare si procentul de mortalitate. V Harti cu aria de raspandire a bolilor si daunatorilor, etapa I + comentariile 20 iulie 1. Eurygaster spp.- Plosnita cerealelor (cereale) 2. Haplodiplosis marginata - Viermele rosu al paiului (grau) 3. Cephus pygmeus - Viespea graului (grau) 4. Zabrus tenebrioides - Gandacul ghebos (grau ,orz) 5. Lema melanopa - Gandacul balos (grau, orz ,ovaz) 6. Tanymecus dilaticollis - Gargarita frunzelor de porumb (porumb) 7. Bothynoderes punctiventris - Gargarita sfeclei (sfecla) 8. Cercospora beticola - Cercosporioza (sfecla) 9. Sitona lineatus - Gargarita frunzelor de mazare (mazare) 10. Hoplocampa minuta - Viespea neagra (prun) 11. Hoplocampa testudinea - Viespea merelor (mar) 12. Anthonomus pomorum - Gargarita florilor de mar (mar) 13. Rhagoletis cerasi -Musca cireselor (cires) 14. Microtus arvalis - Soarecele (diferite culturi) 15. Cricetus cricetus - Harciogul (diferite culturi) 16. Citellus citellus - Popandaul (diferite culturi) 17. Agriotes spp.- Viermii sarma (diferite culturi) 18. Agrotis segetum - Buha semanaturilor (diferite culturi) 19. Eurytoma schreinerii - Viespea samburilor de prun (prun) 20. Tilletia controversa - Malura pitica (grau) VI Situatie centralizata pe judet privind rezerva biologica a plosnitelor cerealelor 15 octombrie - toamna la locurile de hibernare.

26

Universitatea Dunrea de Jos din Galai Facultatea de Inginerie Brila- Specializarea Agricultur Practica de primvar 2011 VII Harti cu aria de raspandire a bolilor si daunatorilor etapa a II-a + comentariile 1. Diabrotica virgifera - Viermele vestic al radacinilor de porumb (porumb) 2. Heterodera schachtii - Nematodul sfeclei (sfecla) 3. Phomopsis helianthi - Patarea bruna si frangerea tulpinilor de fl.soarelui 4. Grapholita delineana - Molia canepii (canepa) 5. Bruchus pisorum - Gargarita mazarii (mazarea) 6. Leptinotarsa decemlineata - Gandacul din Colorado (cartof) 7. Globodera spp.- Nematodul cartofului (cartof) 8. Phytophthora infestans - Mana cartofului (cartof) 9. Septoria lycopersici - Patarea frunzelor de tomate (tomate) 10. Mamestra brassicae - Buha verzei (varza) 11. Chorthophila breassicae - Musca verzei (varza) 12. Hylemia antiqua - Musca cepei (ceapa) 13. Frankliniella occidentalis - Tripsul californian (sera) 14. Meloidogyne spp. - Nematodul radacinilor (sere) 15. Plasmopara viticola - Mana vitei de vie (vie) 16. Uncinula necator - Fainarea vitei de vie (vie) 17. Laspeyresia pomonella - Viermele merelor (mar) 18. Eryosoma lanigerum - Paduchele lanos (mar) 19. Erwinia amylovora - Focul bacterian al rozaceelor (mar, par, gutui) 20. Venturia inequalis - Rapanul marului (mar) 21. Laspeyresia funebrana - Viermele prunelor (prun) 22. Plum-pox potyvirus - Varsatul prunului (prun) 23. Anarsia lineatella - Molia vargata a fructelor (piersic) 24. Quadraspidiotus perniciosus - Paduchele di San Jose (mar) 25. Hyphantria cunea - Omida paroasa a dudului (diferiti pomi) 26. Xanthomonas campestris p.v. juglandis - Bacterioza nucului (nuc) VIII Fise biologice la Eurygaster ,situatia tratamentelor efectuate si situatia procentului de boabe intepate IX Situatia rezultatelor obtinute in urma sondajelor: daunatorilor de sol (exempl/mp.) 1. Agriotes spp. 2. Agrotis spp. 3. Bothynoderes spp. 4. Gryllotalpa spp. 5. Leptinotarsa 6. Melolontha spp. 7. Tanymecus spp. 8. Zabrus spp. X Date privind lotul de alarma la cartofi XI Situatie centralizatoare pentru Ostrinia spp. XII Situatie centralizata a capturilor de Laspeyresia pomonella si Laspeyresia funebrana la capcanele luminoase, feromonale, vizuale. XIII Starea fitosanitara (anexa 4) si situatia daunatorilor (anexa 5) - situatii anuale centralizate pe judet in care sunt, inscrise fiecare organism daunator nominalizat in fisele de evidenta (anexa 1 si 2) 27 20 octombrie

1 septembrie 1 septembrie

1 octombrie 15 octombrie 15 noiembrie 20 decembrie

Universitatea Dunrea de Jos din Galai Facultatea de Inginerie Brila- Specializarea Agricultur Practica de primvar 2011 2.2. ORGANIZAREA ACTIVITII DE PROGNOZ I AVERTIZARE Din punct de vedere organizatoric, activitatea de prognoz i avertizare se desfaoar dup cum urmeaz : - CENTRAL Prin laboratorul de carantin fitosanitar de pe lng serviciul de protecia plantelor din Ministerul Agriculturii, avnd ca verig de lucru un sector de prognoz i avertizare, care exercit funcia de organizare i coordonare tehnico-administrativ a ntregii reele din ar, format din 176 staii. - Prin Institutul de cercetri pentru protecia plantelor, care are un laborator de prognoz i avertizare n care sunt abordate cercetri pentru continua mbuntire a metodologiei existente i pentru elaborarea de noi metodici de prognoz i avertizare la boli i duntori cu pondere economic important. Cercetri privind elaborarea de noi metodici de prognoz i avertizare se fac, de asemenea, la institutele de profil care au secii i laboratoare de protecia plantelor. - Prin antrenarea tuturor cercettorilor din unitile de cercetare i de nvmnt superior agricol, precum i prin luarea n consideraie a cercetrilor de protecia plantelor, Institutul de Cercetri pentru Protecia Plantelor exercit un control metodologic al reelei operative de la judee, ndrum personalul reelei n abordarea noilor metode i transmite cele mai noi rezultate obinute n cercetare. - TERITORIAL Prin inspectoratele judeene de protecia plantelor pe lng care funcioneaz cte un sector de prognoz, avertizare i diagnoz condus de un inginer sau biolog, acesta fiind i eful staiei model pe jude pentru prognoz i avertizare. Pe lng unele staii cu raz de aciune mai extins funcioneaz puncte de sprijin (informare) care culeg i transmit date climatice, de fenologie i apariia unor focare de boli i duntori. DOTAREA REELEI DE PROGNOZ Dotarea cu aparate, instrumente, instalaii i mijloace diverse, care s asigure ntreaga activitate a reelei de prognoz i avertizare este asigurat pe plan central de ctre sectorul de prognoz din laboratorul central de carantin fitosanitar, precum i pe plan judeean de ctre inspectoratele de protecia plantelor. Fiecare staie de prognoz i avertizare este dotat cu : Statie meteorologica de gradul II cu o platforma tip-26/26 sau 26/16 m cu dotare pentru nregistrarea temperaturii, precipitaiilor, vitezei vntului, etc., unele dintre aceste statii de prognoza si avertizare gsindu-se n imediata apropiere a staiilor meteorologice IMH, care preiau datele de la aceste staii. Platforma pentru material biologic n care sunt amplasate microculturi de plante pentru crearea de focare artificiale de infecii, cuti pentru conservarea i creterea duntorilor i agenilor patogeni, instrumentar i utilaje pentru executarea sondajelor, instrumente i aparate meteorologice care nregistreaz condiiile de microclimat. Lot demonstrativ, reprezentat de o suprafata variabila, n care sunt amplasate culturile reprezentative din zona de deservire, unde se fac tratamente recomandate, se urmaresc rezultatele care servesc drept etalon si loc de instruire a personalului tehnic din unitati. Multe din loturile demonstrative ale statiilor sunt amplasate direct n unitati productive. Laborator de protectia plantelor, nzestrat cu aparate si instrumente pentru diagnoza expeditiva si urmarirea ciclului-biologic al agentilor patogeni si daunatorilor. Minimum de utilare n laborator este: microscop, lupa binoculara (stereo microscop), lupe de mna, instrumente si sticlarie pentru executarea de preparate microscopice, capcane pentru colectat insecte si pentru urmarirea curbei de zbor, ntinzatori de fluturi, insectare, ierbare, borcane pentru prepararea exponatelor, rigle gradate pentru urmarirea cresterii plantelor etc. 28

Universitatea Dunrea de Jos din Galai Facultatea de Inginerie Brila- Specializarea Agricultur Practica de primvar 2011 La unele din statii, n special la centrele judetene, se executa si lucrari mai de profunzime si n acest scop mai exista n dotare autoclave, termostate, aparate de distilat apa, sticlarie, chimicale si reactivi pentru cultivarea agentilor patogeni si cresterea insectelor pe medii nutritive sintetice. In fiecare laborator de la statii se organizeaza prin dotare centralizata o biblioteca de specialitate si un fond de registre tip pentru urmarirea bioecologiei testelor, la care se dau avertizari, si fenologia plantelor gazda. METODOLOGIA DE LUCRU Activitatea de prognoza si avertizare n protectia plantelor din Romnia se caracterizeaza printr-un sistem organizatoric si metodologie de lucru unitara si se ncadreaza n legislatia de protectia plantelor, ordine, instructiuni, planuri si metodici de lucru specifice pentru fiecare agent patogen sau daunator. Pe plan central se planifica activitatea pe timp de un an privind combaterea bolilor si daunatorilor n care este inclusa si activitatea de prognoza si avertizare. Conform cu specificul zonei si planul de culturi, fiecare statie primeste o lista a testelor pentru care se face prognoza aparitiei n masa, respectiv dinamica populatiilor si avertizarea tratamentelor. In acest sens se ntocmesc grafice pentru efectuarea sondajelor, culegerea si conservarea materialului biologic. Se planifica, de asemenea, formularistica, harti, materiale curente, instrumente etc. Pe baza datelor meteorologice, a elementelor din biologia testelor urmarite, a fenologiei plantelor gazda si n conformitate cu metodica de prognoza si avertizare, personalul de la statie (inginerul si cadrul tehnic) stabileste oportunitatea aplicarii masurilor de combatere n fiecare caz. Pentru siguranta seful statiei are datoria sa se consulte cu personalul de specialitate de la statiunea experimentala (daca exista) si cu biologul sau inginerul specialist n prognoza si avertizare de la statia etalon judeteana. De ndata ce s-a stabilit necesitatea aplicarii tratamentului mpotriva unui daunator sau unei boli, la o cultura, se emite buletinul de avertizare (exemplele 1, 2 i 3) care trebuie sa cuprinda pe scurt conditiile n care s-a declansat atacul, termenul sau perioada n care trebuie aplicat tratamentul (de la data pana la data) substantele si utilajele cu care sa se aplice tratamentul, masuri speciale pentru prevenirea intoxicatiilor sau altor accidente, masuri de protejarea faunei utile inclusiv albinele, eventuale preveniri asupra fitotoxicitatii si remanentei produselor recomandate, precum si modul de urmarire a eficacitatii tratamentului.

29

Universitatea Dunrea de Jos din Galai Facultatea de Inginerie Brila- Specializarea Agricultur Practica de primvar 2011 EXEMPLUL 1 S-au ntrunit condi iile atmosferice i de sol care favorizeaz apari ia la cerealele pioase a unui complex de boli foliare dar i a gndacului ovzului (Lema melanopa) si a plonitelor cerealelor (Eurigaster spp.). Tratamentul se executa in 4-5 zile. La apariia adulilor hibernani peste 3 aduli/m. BULETIN DE AVERTIZARE NR. 7/06.04.2011 BOALA I AGENTUL PATOGEN: Complex boli foliare AGENTUL DE DUNARE: Gndacul ovzului (Lema melanopa) + Ploni ele cerealelor (Eurygaster spp.) PLANTELE DE CULTUR: Cereale pioase MOMENTUL EFECTURII TRATAMENTULUI: Tratamentul se execut n 4 5 zile. La apariia adulilor hibernani peste 3 aduli/m. PRODUSE RECOMANDATE/DOZA, pentru boli ACANTO PLUS (picoxistrobin 200 g/l + ciproconazol 80 g/l): - 0,5 l/ha sau BUMPER SUPER 490 EC (procloraz 400 g/l + propiconazol 90 g/l): - 0,8 l/ha sau GAT TESSLA 25 WG (tebuconazol 25%): - 0,5 kg/ha sau ZAMIR 40 EW (procloraz 267 g/l + tebuconazol 133 g/l): - 0,75 l/ha PRODUSE RECOMANDATE/DOZA, pentru duntori LAMDEX 5 EC (lambda-cihalotrin 50 g/l): - 0,15 l/ha sau PYRINEX QUICK (clorpirifos 250 g/l + deltametrin 6 g/l): 1 l/ha sau SUMI-ALPHA 5 EC (esfenvalerat 5%): - 0,2 l/ha CONSIDERAII i RECOMANDRI: Se complexeaz fungicidul cu insecticidul. Se recomand executarea tratamentului odat cu erbicidarea sau cu fertilizarea foliar. Poza 1. Erysiphe graminis Finarea grului Poza 2. Rhyncosporium secalis Arsura frunzelor de orz Poza 3. Septoria tritici -Septorioza grului

30

Universitatea Dunrea de Jos din Galai Facultatea de Inginerie Brila- Specializarea Agricultur Practica de primvar 2011 EXEMPLUL 2 Sumar buletin: S-au ntrunit condi iile atmosferice i de sol pentru apari ia la rapi a de toamn i la culturile de mutar a gandacului lucios al rapi ei(Meligethes aeneus). Tratamentul se execut la atingerea PRD: 1 adult /plant n faza de dezvoltare a mugurelui floral i 2 3 aduli / plant n faza apariiei primilor muguri galbeni.

BULETIN DE AVERTIZARE NR. 6/06.04.2011

AGENTUL DE DUNARE: Gndacul lucios al rapi ei (Meligethes aeneus) PLANTELE DE CULTUR: Rapi de toamn, Mutar MOMENTUL EFECTURII TRATAMENTULUI: Tratamentul se execut la atingerea PRD: 1 adult /plant n faza de dezvoltare a mugurelui floral i 2 3 aduli / plant n faza apariiei primilor muguri galbeni. PRODUSE RECOMANDATE/DOZA: LAMDEX 5 EC (lambda-cihalotrin 50 g/l): - 0,2 l/ha sau PYRINEX 25 CS (clorpirifos 250 g/l): - 0,75 l/ha CONSIDERAII i RECOMANDRI: Adulii hibernani migreaz din locurile de iernare la temperatura de 10 12 C iar la 15C migreaz n cultur. Zborul gndacului se va controla cu capcane galbene de la apariia primilor muguri pn la nflorire. n momentul n care sunt 10 15 insecte / capcan galben timp de 3 zile consecutiv, se aplic tratamentul. Se recomand utilizarea produselor de contact cu aciune imediat. Poza nr.1 Larve Poza nr.2 Atacul adulilor hibernani

31

Universitatea Dunrea de Jos din Galai Facultatea de Inginerie Brila- Specializarea Agricultur Practica de primvar 2011 EXEMPLUL 3 Sumar buletin: S-au ntrunit condi iile atmosferice care favorezeaza dezvoltarea la prun a Viespii negre a prunelor (Hoplocampa minuta) i a Moniliozei (Monilinia laxa); Tratamentul se execut cnd 10 15 % din petalele florilor s-au scuturat. Se vor avertiza cresctorii de albine.

BULETIN DE AVERTIZARE NR. 10/07.04.2011 AGENTUL DE DUNARE: Viespea neagr a prunelor (Hoplocampa minuta) BOALA I AGENTUL PATOGEN: Monilioza (Monilinia laxa) PLANTELE DE CULTUR: Prunul MOMENTUL EFECTURII TRATAMENTULUI: Tratamentul se execut cnd 10 15 % din petalele florilor s-au scuturat. PRODUSE RECOMANDATE/DOZA, pentru viespe: CALYPSO 480 SC (tiacloprid 480 g/l): - 0,02% sau FASTAC 10 EC (alfa-cipermetrin 100 g/l): - 0,02% PRODUSE RECOMANDATE/DOZA, pentru monilioz: BRAVO 500 SC (clorotalonil 500 g/l): - 0,15% sau DITHANE M 45 (mancozeb 80%): - 0,20 % sau ROVRAL 500 SC (iprodion 500 g/l).- 0,1% CONSIDERAII i RECOMANDRI: Produsele se pot amesteca pentru a executa tratamentul complexat. Se recomand ca executarea tratamentului s se efectueze prin mbierea pomilor cu soluie, n zile nsorite, fr vnt. n plantaiile pe rod se vor utiliza 1000 l soluie/ha. Pentru pomii izolai se vor utiliza ntre 3 5 l soluie/pom, n funcie de mrimea coroanei. SE VOR AVERTIZA CRESCTORII DE ALBINE Larva care duneaz fructelor

32