FRANZ BARDON

PRACTICA EVOCARII MAGICECalea adevdratului discipol

Un curs complet de instruire in magia planetard

Evocarea fiinlelor spirituale din sferele planetare alesistemului nostru solar

Traducere de Dan Mihdescu

Editura Trinity

CUPRINS

Prefa!6 .........9prerali ra edilia in ri'ua.o'ini ::.:::::::.::::::.:::.................. .........11lntroducere ....................15

PARTEA I MAGIA

Capitolul 1: Magia....... ........................ 19

capitorur 2: Ajutoarere ;;;;;;.:.:.::::::..:::::::::::::.. ........................2sCapitolul 3: Cercul Magic.......... ..........27Capitolul 4: Triunghiul magic........... ........................35Capitolul 5: Cidelnifa magici......... .........................40Capitolul6: Oglinda magic5......... ........47Capitolul 7: Lampa magici ..................50Capitolul 8: Bagheta magic5......... .......52

Punctul 1:incircarea Baghetei Magice cu Voinfa ..................... 60Punctul 2:incSrcarea cu Atribute 9i Calitdfi .......... 63Punctul 3: incircarea baghetei magice cu magnetism, biomagnetism

sau Prana..... ...................63Punctul 4: incdrcarea cu Elementele ................. ....................... 67Punctul 5: incSrcarea cu Principiul Akashic........ ....................... 69

Punctul 5:lncircarea cu Fluidul Luminos....... ....... 70

Capitolul 9: Sabia magicS, pumnalul magic Ai tridentul magic..........................71Capitolul L0: Coroana, bereta sau banderola de Mag ..................76Capitolul 11: Roba magicd......... ..........79Capitolul 12: Centura Magici (Br6ul)......... .............. 81

Capitolul 13: Ajutoare Magice Adilionale ................82Capitolul 14: Pentaclul sau Sigiliul .......84Capitolul 15: Cartea Secreti a Formulelor ...............88Capitolul 15:1n sfera fiin1elor....... .......94Capitolul 17: Avantajele gi dezavantajele magiei de evocare ...... L23Capitolul t8: Spiritus Familiaris sau Spiritele Servitoare.... .........I47Capitolul 19: Evocarea magic5......... ...................... 152

Capitolul20: Practica EvocSriiMagice ...................163

PARTEA A II.A IERARHIA

Capitolul 1: Fiinlele celor patru elemente ............. 186Capitolul 2: Unele din inteligentele originale ale zonei ce inconjoari

PimAntul..... .................. 199

FRANZ BARDON

capitolul 3: cei 360 de conducitori ai zonei ce inconjoard pimAntul ............. 206Cei 30 de conducdtori ai primului semn zodiacal: Berbec....... .....................207Cei 30 de conducitori ai celui de-al doilea semn zodiacal: Taur........... .......216Cei 30 de conducdtori ai celui de-al treilea semn zodiacal: Gemeni..... ........226Cei 30 de conducitori ai celui de-al patrulea semn zodiacal: Rac.................237Cei 30 de conducitori ai celui de-al cincilea semn zodiacal: 1eu............ ......246Cei 30 de conducdtori ai celui de-al qaselea semn zodiacal: Fecioard..... ......252Cei 30 de conducdtori ai celui de-al gaptelea semn zodiacal: Balan|d.......... 264Cei 30 de conducdtori ai celui de-al optulea semn zodiacal: Scorpion ..........275Cei 30 de conducitori ai celui de-al nouilea semn zodiacal: Sigetdtor........ 296Cei 30 de conducdtori ai celui de-al zecelea semn zodiacal: Capricorn ........294cei 30 de conducdtori ai celui de-al unsprezecelea semn zodiacal: Virsdtor.......304cei 30 de conducdtori ai celui de-al doudsprezecelea semn zodiacal: pegti.. 313

Capitolul 4: lnteligenlele Sferei 1unare......... .........327Capitolul 5: Cele 72 de genii ale Zonei Mercuriene ....................341Capitolul 6: lnteligenlele Sferei lui Venus...... .........376Capitolul 7: Geniile Sferei Solare .......3g4Capitolul 8: lnteligenlele Sferei lui Marte ..............394Capitolul 9: Geniile Sferei luiJupiter......... ............. 396Capitolul 10: Sfera lui Saturn..... ........404Capitolul l.l.: Sferele lui Uranus gi Pluto .................409Capitolul 12: Contactul cu fiinlele, geniile gi arhi-inteligenlele tuturor

sferelor prin cilStorie mentalS ........ 410Capitolul 13: Arta magieitalismanice ....................419Epi1og.......... .................427

PARTEAA III-AS rcnlrlr coNDUCArozuLoR INTELIGENTELoR

GENnLOR $r FilNTELOR

Simbolismul celei de-a doua cdrli de Tarot ............431

PARTEA IMecn

C.tptrorur IM,tcn

Magia este cea maiinalti cunoagtere gi cea maiinalti gtiinldcare existi oriunde pe planeta noastrS. Ea ne invald nu doar legilemetafizice, ci gi legile metapsihice care existd gi care se aplicd intoate planurile. Din timpuri strdvechi, cea mai inaltd cunoagtere a

fost intotdeauna cunoscutd ca ,,magie". Totugi, ea era accesibilinumai anumitor cercuri ale societilii, ale cdror membri erau pre-dominant inallii preoli gi cei mai puternici demnitari. Magii au fostconsiderali fntotdeauna ca fiind cei mai inalfi iniliafi. Ei cunoSteauadevdratele invigdturi, dar fineau aceste invildturi secrete cu

toate mijloacele la dispozilia lor. Ei cunogteau cu exactitate sintezapropriei lor religii precum gi a tuturor celorlalte religii. in schimb,toati cunoagterea religioasi oferiti publicului larg era pur sim-bolic6. Numai dupd multe secole au fost dezviluite publiculuic6teva bucSlele din adevirata cunoagtere. gi totugi, Tnci se ascun-dea foarte mult gi putem inlelege de ce, intruc6t majoritateaoamenilor nu erau educali ?n magie potrivit legilor divine. EiTnfe-legeau numai c6teva bucdlele din aceastd ?nalti cunoagtere gi

numai dintr-un punct de vedere individual. Ca rezultat, ei puteau

da mai departe aceasti cunoagtere numai dintr-un punct devedere inadecvat gi unilateral. De aceea, cunoagterea magiei arimas, firi exagerare, secreti pAni in ziua de azi. inlelegerea ade-viratelor legi magice depinde de maturitatea spirituald gi magici a

individului. Pentru a ajunge la maturitatea necesari pentru aceastiincercare, o anumitS educalie prealabilS este absolut necesard.Prin urmare, cititorul ar trebui sd inleleagd acum de ce trebuie si fifinalizat cu succes invilSturile pentru prima carte de Tarot dinlnifiere in Hermetism, p6ni la Pasul al Vlll-lea inclusiv, dacd se

agteapti si reugeascd in magia maiinaltS. lar acest lucru inseamni

19

FRANZ BARDON

ca studentul si fi finalizat Pasul Vlll nu doar teoretic, ci gi inpractici in fiecare aspect menlionat in volumul int6i.

Nu existi miracole ca atare gi nici lucruri care pot fi conside-rate supranaturale. Aceasti opinie este impirtSgiti de ralionaligtiieducali gi de aceia care nu pot sE ?nfeleagd aceste tipuri de int6m-pl5ri. Magia este cunoagterea care ne invali aplicaliile practice alelegilor; de la cele inferioare ale naturii pdni la cele superioare alespiritului. Oricine doregte si invele legile magiei trebuie int6i sd

invele totul despre efectele legilor inferioare ale naturii inainte sd

poati intelege legile care urmeazi gi apoi, in timp, va puteaprogresa p6n5 la inlelegerea celor maiinalte legi.

in funclie de c6t de departe a avansat cititorul in acestmoment al dezvoltirii sale gi de ce legi studiazd in prezent, pentruo vedere de ansamblu el poate impdrti acum cunoagterea magiciin aceste trei categorii:

L. Mogia inferioard. Magia inferioard se ocupd de legilenaturii, diferitele lor efecte, unde gi cum se aplici fiecaregi cum pot fi controlate. Magia inferioari este cunoscutica Magia Naturii.

2. Magio intermediord. Magia intermediard se ocupd delegile universale din fiinla uman5, microcosmosul, efec-tele lor; cum gi unde se aplicd gi cum pot fi controlate.

3. Mogia superioord. Magia superioari cuprinde legileuniversale din macrocosmos, din intregul univers, efectelelor, cum gi unde se aplicd gi cum pot fi controlate in intre-gulmacrocosmos.

in lniliere in Hermetism, am melionat de c6teva ori ci puterilegi legile dintre magia inferioarS, intermediard gi superioari sunt

PRACTICA EVOCARII MAGICE

intr-un context analog. Am descris in detaliu in aceasti a doua

carte aceste puterigi efectele lol unde gi cum se aplicS.

Cunoagterea magicd poate fi comparati cu un sistem de

inv515mAnt, unde magia inferioarS, magia naturii, este materiapentru gcoala elementar5, magia intermediard, magia microcos-

mosului este materia pentru gcoala primard gi magia superioarS,

magia macrocosmosului, este materia pentru liceu.

Potrivit Tdbli,telor lui Hermes, axioma universali care se aplicimagiei este urmitoarea: ,,Precum este sus, aga este gi jos" gi vice

versa. Prin urmare, nu putem vorbi cu adevirat de magie infe-

rioarS, intermediari gi superioar5, pentru ci in realitate existi osinguri ,,magie" gi nivelul de maturitate al magicianului determinigradul siu de dezvoltare. Acesta determini c6t de mult a progresat

in cunoagterea sa magic5.

Legile universale rimin mereu aceleagi, indiferent daci suntaplicate sau privite cu intenlii bune sau rele. Modul in care o lege

se aplicd depinde de caracterul gi de intentiile individului. Dacd

magicianul igi folosegte puterile pentru scopuri bune, atunci el

practicd magia ,,a1b6". Daci insi urmire5te scopuri malefice, atuncipractici magia ,,neagr6".lndiferent daci activit5lile sale sunt bune

sau rele - legile care se aplicd rim3n mereu aceleagi.

Ar trebui sd fie clar pentru cititorul rezonabil ci in realitate

nu existd nici magie albi nici neagrS. Aceste concepte au fost

aduse in uzul comun de citre secte mistice 5i religioase pentru a

putea acuza ca fiind un magician negru orice persoand care nu le

impirtigea credinlele sau care nu convenea intereselor lor. Voi

oferi cititorului o comparalie potriviti dintr-un punct de vedere

universal. De exemplu, nu ar fi complet ilogic sd considerimnoaptea ca fiind rea gi ziua ca fiind bunS? Una nu poate exista firi

2L

FRANZ BARDON

cealalte gi ambii poli au trebuit si apard atuci c6nd macrocosmosulgi microcosmosul au fost create, pentru a le putea distinge una de

cealaltS.

Dumnezeu, Creatorul universal nu a creat nimic impur sau

malefic. Totu5i, asta nu inseamni ci un om artrebuisd faci gi bine

gi riu. Contrastul existi dintr-un motiv: ca fiinlele umane sd poatiatinge miiestria gi sd invele si distingi adevirul de opusul siu. Un

adevirat magician nu va subestima niciodati negativul gi nici nu il

va ocoli. Un adevirat magician va acorda intotdeauna negativului

locul care ii este rezervat gi prin urmare, negativul trebui si ii fie lafel de folositor ca gi pozitivul. De aceea un magician nu consideriputerile negative ca fiind rele. El nu privegte binele gi rdul dintr-unpunct de vedere religios, ci dintr-un punct de vedere universal.

Magia este deseori confundati cu vrSjitoria. La acest punct,

voi explica pe scurt diferenla dintre magie givrdjitorie. Un adeviratmagician se bazeazi complet pe legile universale; el cunoagte

cauza gi efectul lor gi lucreazS congtiincios cu aceste puteri, in timpce vrijitorul se folosegte de puteri despre a ciror origine nu gtie

nimic, degi gtie ci un lucru sau altul se va int6mpla daci pune inmigcare o putere sau alta. Dar el nu are nicio idee despre contextulacestor lucruri, pentru cd-i lipsegte cunoagterea legilor univerasle,

a efectelor lor gi cum se dezvolti gi unde au int6ietate, pentru ciun vrijitor nu posedd maturitatea necesarS.

in schimb, un magician adevirat, cineva care nu doregte sise coboare la nivelul de vrdjitor, nu s-ar angaja niciodati intr-oacliune pAni c6nd nu inlelege pe deplin ceea ce face. Chiar gi un

vrijitor poate sd foloseascd gtiinlele secrete gi sd facd un lucru sau

altul cu intenlii bune sau rele. in acest caz, este irelevant dacd

22

PRACTICA EVOCARII MAGICE

folosegte puteri pozitive sau negative, pentru ci aceasta nu-lindreptSlegte si se considere un magician.

Pe de alti arte, un garlatan este o persoani care incearci si-iingele pe allii gi, prin urmare, nu poate fi considerat nici magician,nici vrdjitor. in limbajul comun, o astfel de persoani este numitiescroc. $arlatanilor le place si se laude cu inalta lor cunoagtere

magicS, pe care desigur nu o posedd gi le place si se invdluie inmister, dar numai pentru a-gi ascunde ignoranfa.

Acegtia sunt oamenii din cauza cirora adevdrata cunoagtere

magici-este atAt de distorsionatd gi riu-vdzuti. Un adevdrat

magician nu se identifici prin comportamentul misterios sau

splendoare exterioard; dinpotrivS, el este modest gi se strdduiegte

intotdeauna si ajute omenirea gi si explice cunoa$tearea magicioamenilor maturi. Pentru a nu defiima aceasti cunoa$tere sf6nt5,

este de inleles de ce un magician nu va incredinla niciunul dintreMistere unei persoane imature. Un adevirat magician nu-gi va

ardta niciodati cunoagterea magici prin aspectul exterior. Un

adevirat magician nu poate fi distins de cetdleanul obignuit,pentru cd se adapteazd fiecirei persoane, fiecdrei ocazii gi fiecireisitualii. Autoritatea sa magicd este interioari gi, prin urmare, nu

este necesar si striluceasci in exterior.

Mai existi o varialie a magiei care este deseori confundaticu adevdrata magie, dar de fapt nu are absolut nimic de-a face cu

magia. Este vorba de aga-numita arti a prestidigitatorilor sau ilu-zionigtilor. Prin dexteritatea gi pic5lirea simlurilor oamenilor,

iluzionistul mimeazd unele fenomene pe care un adevirat magi-

cian le produce cu ajutorul legilor universale. Faptul cd ace5ti pres-

tidigitatori gi iluzionigti folosesc cuv6ntul ,,mag\e" pentru trucurile

23

PRACTICA EVOCARII MAGICE

Ceplrorur 2A;uronnELE MAGTcE

Degi un adevirat magician poate ob;ine orice prin puterilesale, pe care le-a dob6ndit pe parcursul dezvoltSrii sale magice fdriniciun alt ajutor ca rezultat al maturitilii sale spirituale, estealegerea sa sd se foloseascd extensiv de magia ceremonial5 gi detoate ajutoarele care-i aparlin.

Magia ceremoniali oferi avantajul cd, atunci c6nd estefolositi continuu gi frecvent pentru una gi aceeagi operaliune,efectele sunt produse fdri ca persoana s5-gi mai foloseasci pute-rile. Cu ajutorul diferitelor ajutoare, magia ceremoniald permitemagicianului s5-5ifaci lucrul cu puterile oculte mai ugor.

Toate ajutoarele magice, fiecare instrument magic, sunt practic

ajutoare mnemonice care ajuti congtiinla magicianului. C6nd cineva

igi indreaptd atenfia cdtre un anumit instrument, acest lucru

declangeazi in congtiinta sa abilitatea sau puterea simbolizati de

acel instrument. Odati ce un magician ia un instrument sau altulinm6ni in timpul evocdrii, el imediat intri in contact cu ceea ce acel

instrument simbolizeazi SiiSi atinge scopul fdri prea mare efort.

De exemplu, o bagheti magici simbolizeazi voinla absoluti a

magicianului. Dacd un magician line in m6nd bagheta magici,folosind-o el imediat stabilegte contactul prin voinla sa cu spiritul pe

care doregte s5-l evoce. Acest lucru se aplicd gi tuturor celorlalteajutoare magice, pentru cd ele simbolizeazd puteri spirituale, legi gi

atribute.

Daci un magician decide sd foloseascd magia ceremoniald,atunci trebuie si dedice o mare atenlie instrumentelor sale

magice. El trebuie si le trateze cu o veneralie aproape religioasi,

25

FRANZ BARDON

pentru c5, cu cdt le trateazi cu mai multi griji gi le m6nuiegte cumai multi atenfie, cu at6t mai eficiente vor fi. lnstrumentelemagice sunt la acelagi nivel ca gi obiectele sacre gi ele servescscopului de a stabili atmosfera de templu necesard pentru magiaceremonial5. c6nd magicianul folosegte instrumentele magice, eltrebuie sd fie intr-o stare de complet abandon. Dac6 un instrumentmagic ar fi folosit, chiar gi o singuri datd, pentru orice scop altuldec6t cel destinat, atunci acel instrument ar inceta imediat sd maifie eficace din punct de vedere magic gi va fi pentru totdeaunainutil pentru scopulsdu original.

intrucdt toate ajutoarele magice aduc un sentiment specialde respect in orice magican, ele trebuiesc ascunse de privireaoricirei persoane neiniliate pentru a evita orice profanare. prinurmare, inainte ca un magician si ia un instrument in m6nd, eltrebuie sd parcurgi un proces interior de curdgare, fie ci e vorbade rugdciune sau de o meditalie potriviti. Er nu ar trebui sub nicioformi si atingd un instrument magic dacd nu este in starea despirit potriviti care este absolut necesari pentru o asemeneaceremonie. un magician trebuie s6 fie intotdeauna congtientde faptul ci orice ajutoare magice sau instrumente magice simbo-lizeazi cele mai sfinte legi gi trebuie, prin urmare, si fie folosite inacelagi mod in care ar fi tratate relicvele sacre. lnstrumentele vorproduce cu adevdrat efecte magice numai?n mAinile unui magiciancare ia in considerare foarte atent toate aceste lucruri.

Respectand cu atenlie sfaturile oferrite aici in privinlaatitudinii gi pregitirii instumentelor magice, magicianul invocd ?ninteriorul sdu o stare extrem de puternici de manifestare acredinfei, voinlei 5i a tuturor atributelor legii. Ficand acestea, eligimdregte autoritatea magicd in mod considerabil gi prin urmare, igiexerciti influenla necesari asupra unei fiinte sau puteri astfel inc6trezultatele dorite sau efectele sunt cu adevSrat realizate.