Raport de practicaPenitenciarul Gherla

1. Introducere - Locul si perioada derularii practicii: - Prezentarea motivatiei pentru alegerea locului de practica

Am ales ca loc de practica penitenciarul Gherla deoarece imi doresc sa cunosc mult mai bine coportamentul detinutilor si ce i-a determinat la savarsirea de acte penale.

- Legislatia care sta la baza functionarii institutiei / organizatiei care reprezinta locul de practica:

Legislaţie privind organizarea şi funcţionarea ANP

Legea nr. 355/2009 privind regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război;

Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările şi completările ulterioare

Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

Ordinul Ministrului Justitiei nr. 1540/C din 20 iunie 2006 privind organizarea şi atribuţiile Direcţiei pentru prevenirea criminalităţii în mediul penitenciar;

Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 1270 din 6 mai 2008 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Consiliului tehnico-economic al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;

Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 1662/C/2011 pentru aprobarea Competenţelor de gestiune a resurselor umane ale ministrului justiţiei, directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi directorilor unităţilor subordonate acesteia;

Legea nr. 48/2012 privind finanţarea activităţii ANP şi a unităţilor subordonate

Hotărârea de Guvern nr. 584/2005privind stabilirea activităţilor specifice şi a finanţării unităţilor sanitare din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi a unităţilor sanitare din reţeaua Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei

Hotărârea Guvernului nr. 1849/2004 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile ANP

OMJ nr. 2003/2008 pentru aprobarea ROF ANP

Ordinul Ministrului Justiției nr. 3465/C/2014 pentru completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2003/C/2008;

Decizia directorului general al ANP nr. 550/2011 pentru aprobarea ROF - penitenciare spital

Decizia directorului general al ANP nr. 507/2012 pentru aprobarea ROF - penitenciare

Decizia directorului general al ANP nr. 543/2012 privind aprobarea ROI în ANP

2. Prezentarea obictivelor de practica - Specificul locului de practica ( de exemplu Servicii de Probatiune) se poate face din nou

referire la legislatie petru a evidentia misiunea si categoria de personae de care se ocupa : Specificul penitenciarului Gherla este Acela de a reeduca persoanele care au savarsit acte infractionale.

- Prezentarea scopului si obiectivelor de practica ( a celor stabilite de directorul programului masteral si / sau formulate de indrumatorul de la locul de practica cate / care dintre caceste obiective au fost urmarite efectiv

Obiectivele cercetarii sunt circumscrise demisiunilor explicative descriptive si explicative. Nu trebuie uitat ca proiectul de cercetare realizat in cadrul parteneriatului dintre cele 2 institutii serveste optimizarii metodelor de lucru in penitenciar, relevarii unor elemente pe care rutina activitatii cotidiene le oculteaza si nu in ultimul rand aprofundarii cunsotintelor teoretice ale echipei de cercetare.

Obiectivele cerecetarii au rezultat din consultarea literaturii de specialitate, iar designul cercetarii este realizat in limitele unor dimensiuni existentiale care determina comportamentul individual, precum contextual social, proiectarea viitorului, experienta penitenciarului, contextul economic.

Motivatiile prezentate anterior au dus la conturarea urmatoarelor obiective generale:

Care sunt cauzele comportamentelor deviante?

Cum este apreciata viata in penitenciar si care sunt principalele modificari ce se produc in perceptia detinutilor cu privire la perioada ante si post detentie?

Cum isi proiecteaza viitorul?

Care este impactul programelor de reeducare si reintegrare sociala asupra detinutilor

Exista posibiliatea de a estima probabilitatea de reintegrare sociala?

Care sunt asteptarile fata de programele de reintegrare?

Realizarea unui profil al respondentilor in functie de criterii relevante pentru elaborarea unor programe de reeducare si reintegrare sociala.

3. Descrierea activitatii de practica propriu zise ( Forma narativa, poate fi si sub forma unui jurnal de practica)

In cadrul activitatii de practica interprinsa pe perioada Noiembrie – Decembrie 2014 la Penticenciarul Ghela din Cluj Napoca tema princiala a fost legata de interventia psihosociala in randul persoanelor private de libertate.

Activitatea de educatie si asistenta pshiosociala se bazeaza pe recunoasterea demnitatii umane, a drepturilor egale si inalienabile a persoanelor private de libertate, cu respectarea prevederilor Legii 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organelle judiciare in cursul procesului penal si a Hotararii de Guvern 1897/2006 pentru aprobarea Regulamentului de Aplicare a Legii 275/2006 a celorlalte prevederi legale referitoare la acest domeniu, precum si a principiilor stabilite de Regulile Minime ale Natiunilor Unite (1955), de Recomandarea Nr. R8912. Educatia in Penitenciare (1989) si Regulile Penitenciare Europene (2006). Personalul serviciului de educatie si asistenta psihosociala este format din educatori, asistenti sociali si psihologi. La aceste categorii profesionale se adauga preoti, personalul tehnic (monitor sportive, agent ethnic, etc.) Scopul activitatii de educatie si asistenta psihosociala il constituie reinsertia sociala a persoanelor private de libertate si se realizeaza prin stimularea acelor deprinderi si atitudini care ofera posibilitatea dezvoltarii comportamentelor prosociale si armonizarea relatiilor cu mediul de suport si comunitatea.

In cadrul activitatilor pe care le-am desfasurat am observant si am retinut ca interventia psihosociala se realizeaza prin intermediul activitatilor de educatie care au drept scop cresterea sanselor de reintegrare sociala a persoanelor private de libertate. Aceste activitai de educatie sunt legate de instruirea scolara desfasurata in incita penitenciarului si in conformitate cu Legii275/2006 Privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele juridiciare in cursulo procesului penal.

De-a lungul activitatii de practica am aprofundat anumite chestii legate de profesia de asistent social extreme de importante in exercitarea meseriei.

Unul dintre lucrurile extrem de relevante în exercitarea profesiei de asistent social este deschidera şi empatia fată de persoanele deţ inute. Asistentul social trebuie să aiba abilitatea de a se transpune în locul deţinutului pentru a-i întelege sentimentele, trăirile, gândurile şi modul de a acţiona. De asemenea, asistentul social trebuie să-i arate beneficiarului, în cazul nostru, persoana private de libertate, deschidere, atenţie şi caldură pentru ca acesta să poate să comunice şi să poata să-şi expună gândurile şi nelămuririle fară nici un fel de reticienţă. În felul acesta, căpătând încredere în asistentul social poate mărturisi adevaratele motive pentru care este închis fără teama de a fi judecat sau neînţeles.

La capătul opus se află apropierea prea profundă faţă de beneficiar. Asistentul social trebuie să manifeste interes şi deschidere faţă de persoana client însă fără a stabili cu acesta o legătură emoţională, întreg procesul petrecandu-se în sfera profesională.

Un element relevant pe care l-am aprofundat de-a lungul perioadei de practică este modul în care se desfăşoară un interviu cu un deţinut(a), pe baza căruia se întocmeste evaluarea initială şi mai apoi planul de intervenţie. Asttfel, în prima fază se cer informaţii despre numele, prenumele, vârsta, data şi locul naşterii, mai apoi despre domiciliu şi stare civilă. Mai apoi se vor cere informaţii despre familia de origine: modul în care aceasta este compusă, câţi membrii conţine şi dacă aceştia au mai avut antecedente penale sau nu. Extrem de relevant este si relaţia pe care persoana privată de realitate o are cu familia de origine atât în prezent cât şi în trecut. De asemenea, se va trece în revistă şi situaţia materială a acesteia, discutându-se despre locurile de muncă ale tuturor membrilor acesteia precum şi despre sursele de venit.Urmatorul pas în acest proces îl va ocupa cererea de informaţii despre familia constituită acolo unde este cazul şi formele acesteia precum şi existenţa violenţei domestice în interiorul ei sau a oricaror alte forme de dependent capabile să aducă prejudicii acesteia.Interviul va continua cu depistarea cazurilor în care a fost nevoie de instituţionalizare şi informaţii despre persoana private de libertate în legatură cu studiile acesteia, cu calificările şi locurile de muncă.

Consumul de alcool sau alte substanţe care provoaca dependentă precum şi antecedentele penale ale beneficiarului sunt caracteristici extreme de importante de care trebuie să se ţină cont în interviu.

Un alt subiect aprofundat pe parcursul perioadei de practică îl reprezintă modul în care s-au derulat programele de prevenire, de reintegrare socială precum şi non-discriminare. Asistentul social trebuie să explice pe întelesul tuturor scopul şi rolul acestor programe, să manifeste un interes sporit şi egal pentru toţi cei înscrişi în cadrul acestora şi să poarte cu aceştia discuţii în colectivitate, dar nu în contradictie ţinând cont de părerea şi opinia fiecăruia.

În încheiere ţin să menţionez că extrem de important este că asistentul social să nu facă discriminare şi nici să eticheteze persoanele private de realitate după faptele pe care aceştia le-au comis. Trebuie să aibă răbdare şi să trateze fiecare caz ca fiind unul aparte, păstrând confidenţialitatea şi intimitatea fiecărei persoane private de libertate.

Pe parcursul stagiului de practica am interactionat cu detinutii in vederea aplicari unor chestionare si interviuri pentru a depista mediul in care acestia au crescut si ce i-a determinat sa savraseasca acte infractionale.

4. Reflectare asupra experientei de invatare prin practica ( ce a reprezentat stagiul de practica din punct de vedere al dezvoltarii profesionale dar si personale) Stagiul de practica desfasurat in Penitenciarul Gherla a fost unul intr-adevar benefic intrucat m-a ajutat sa inteleg mai bine comportamentul anti social si delicvent satisfacandu-mi astfel curiozitatea la un domeniu greu accesibil, iar pe de alta parte pentru ca am experimentat inca o latura a Psihologiei ( sau poti zice Sociologia Deviantei ) Ceea ce am vazut si experimentat in acest stagiu de practica, asadar realitatea penitenciarului romanesc, este pe departe ce mi-am imaginat eu ca o sa gasesc.

5. CONCLUZII

Societatea romaneasca este inca departe de tarile avansate ale Europei astfel ca un sistem social echilibrat este doar un deziderat. Fenomene negative ale societatii, precum somajul, excluziunea sociala, saracia, marginalizarea, acolismul sunt prezente la ponderi ridicate, cu mult peste cele din tarile dezvoltate.

Desi exista o serie de prioritati sociale si economice totusi evolutia societatii este dependenta de constructia unor mecanisme de echilibare a raporturilor sociale. Intr-un astfel de context eforturile de reintegrare sociala a persoanelor eliberate din penitenciar sunt sortite in mare parte esecului. Trecerea in revista a factorilor care ar putea contribui la reintegrarea sociala raman in stadiul de potential cu sanse de reduse de a fi valorificat.

Dificultatea dobandirii unui loc de munca face ca atitudinea fata de munca sa capete conotatii negative. Eforturile de evitare a revenirii in penitenciar, datorita impactului negative pe care l-a avut asupra vietii personale, pot fi considerate in conditiile nereusitelor personale si activarii intr-un mod nefericit a cee ace anterior am numit conditionalitati riscante. Interesul fata decursurile educative si cele de recalificare isi pierd din importanta pentru cei in cauza daca acestea sunt considerate zadarnice si inutile dupa eliberare. Modificarea comportamentului trebuie incurajata prin apropierea individului decele 2 repere care ii ghideaza atitudinea: dorinta si timpul. In deplinirea cel putin partial a dorintelor prin cai acceptate social, intr-un timp rezonabil reduce riscul de recidiva, iar interesul manifestat in penitenciar pentru dobandirea acestot activitati trebuie mentinut pentru a oferi o cale de corelare a dorintelor si timpului necesar cu actvitatile agreate de societate. Experienta in munca anterioara arestarii trebuie continuata dupa ispasirea pedepsei. Posesiile economice reduc importanta dorintelor si a timpului pentru cei care fac parte din aceasta categorie.

Lipsa pe cat posibil a presiunilor de natura economica si orientarea eforturilor doar pentru reintegrarea sociala si sporirea posesiunilor fara nevoi stringente sunt elemente care faciliteaza reintegrarea sociala.

Insa toti factori mentionati anterior se afla sub incidenta conditionalitatilor riscante, ce pot genera un cerc vicios din care indivizii nu pot iesi fara ajutor.

In opinia noastra se justifica aparitia unor institutii specializate in continuarea muncii educative din penitenciar. In cazul tinerilor pedepsele suntmai reduse, iar comportamentul specific varstei poate incetini procesul de asimilare a valorilor sociale ce contribuie la un comportament conform cu regulile sociale. Alaturi de reeducare sunt necesare dobandirea de noi calificari care sa-I apropie pe cei in cauza de piata muncii.

Istoricul fiecarei personae din penitenciar dovedeste ca cei mai multi dintre tineri au intrat prin faptele lor sub incidenta codului penal datorita lipsei unor notiuni fundamentale necesare in formare aunei personalitati armonioase. Revenirea in mediul initial nu va favoriza in niciun caz

reintegrarea sociala, iar reaparitei infulentelor negative regreaza potentialul comportamentului infractional.

Ne referim aici, in special, la cei care au crescut intr-un mediu cu atecedente penale. Desi indepartarea de familie nu este indicate, totusi, in departarea de influenta acestia este utila in continuarea procesului de reinserite sociala.

Un cadru institutional ca cel propus de noi poate functiona sub forma inteprinderilor sociale, ori a unor centre de reinsertie sociala, in care pentru perioade diferite de timp cei eliberati din penitenciar sa poata lucre in schimbul unui salariu.

Veniturile obtinute ar putea sa asigure finantarea unori astfel de centre. In completarea activitatii economice pot fi continuate si programele de reeducare ale acestor persoane, urmand ca dupa perioada de reacomodare la viate civila si dezvoltarea abilitatilor individuale necesare unei existente sociale satisfacatoare sa fie inlocuti de alte persoane iesite din penitenciar.

Afirmam acest lucru prin prisma principiilor unei societati civilizate in care delicventa nu este privita ca fenomen individivitual ci ca un fenomen ce indica disfunctionalitati sociale.

Nu trebuie sa uitam ca infractionalitatea este mai ridicata in tarile europene cu abandon scolar ridicat. Incadrarea in mediile satatistice europene presupune un efort de comepensare a disfunctiilor sistemelor educationale, economic si valoric ce permit aparitia unor categorii de persoane cu un comportament anti social. Completarea sistemului educational cu astfel de institutii poate fi o solutie eficienta la costurile presupus de internare in penitenciar si de a evita cresterea numarului victimelor acestor comportamente.

6. Bibliografie

Banciu D, Radulescu S, Voicu M, 1985 - Intorducere in sociologia deviantei, Editura Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti

Ferreol G.,1998 – Dictinar de sociologie, Editura Polirom, Iasi

Florin G., 2003, - Fenomenologia penitenciara, Editura Oscar Print, Bucuresti

Goodman N., 1992, Introducere in sociologie, Editura Lider, Bucuresti

Goffman E., 2004, Aziluri. Eseuri despre situatia sociala a pacientilor pishiatrici si a altor category de personae institutionalizate, Editura Polirom, Iasi

Ichim I.C, 2003, Minorul in reglementarile europene, Editura Timpul, Iasi

Jones David W., 2008, Understanting criminal behavior, Editura Willan Publicing, Portland

Ogien A., 2002, Sociologia deviantei, Editura Polirom

Radulescu S., Banciu D., 2006, Justitia restaurativa. Tendinte si perspective in lumea contemporana, Editura Lumina Lex, Bucuresti

Yin R.K, 2005, Studiu de caz, Editura Polirom, Iasi

http://anp.gov.ro