Prefaţă - Inspectoratul Scolar Judetean Sibiu · Ghidul evenimentelor ecologice 1 Prefaţă Două tinere profesoare, Lucia Grosu şi Daniela Muntean, profesoare la Colegiul Tehnic

Ghidul evenimentelor ecologice

1

Prefaţă

Două tinere profesoare, Lucia Grosu şi Daniela Muntean, profesoare la

Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară “Terezianum” Sibiu, sesizând

necesitatea apropierii elevilor de natură, redactează „Ghidul evenimentelor

ecologice”, un ghid-calendar care evidenţiază multiplele ocazii şi motive de

implicare a cadrelor didactice şi şcolarilor în activităţi de protecţia mediului.

Ghidul are un profund caracter educativ, o evidentă notă didactică, reliefată

nu numai de mesajele transmise tinerilor ci şi de derularea evenimentelor

prezentate nu de-a lungul anului calendaristic ci a celui şcolar, prima zi

consemnată fiind 16 septembrie. Rând pe rând sunt comentate 30 de evenimente

ecologice cu scopul şi însemnătatea lor. Cititorii află care este rolul stratului de

ozon şi de ce ne îngrijorează subţierea lui, ce este efectul de seră şi cine îl

generează, care sunt caracteristicile habitatului urban şi cât de poluat este aerul

marilor oraşe, care sunt tendinţele evoluţiei populaţiei Terrei şi raporturile ei cu

mediul natural, cum se realizează o campanie de curăţenie, cum ocrotim mediul

prin colectarea şi reciclarea deşeurilor, ce trebuie să ştim despre alimentaţia

raţională şi ce modalităţi de menţinere a sănătăţii avem la dispoziţie, ce

preocupări sunt pe plan mondial pentru eradicarea sărăciei şi combaterea

deşertificării planetei, care sunt efectele unor dezastre naturale, ce sunt zonele

umede şi de ce trebuie protejate (cu exemplificări la nivelul judeţului Sibiu), care

este rolul apei în natură şi în viaţa omului, care sunt funcţiile pădurilor şi ce

acţiuni de salvare a lor se pot intreprinde, ce este biodiversitatea şi cum poate fi

ea menţinută, ce rol au parcurile şi rezervaţiile naturale în acest sens (cu exemple

de arii naturale protejate în judeţul Sibiu) şi multe altele.

Textul broşurii este însoţit de imagini (fotografii şi desene) care dau ghidului

un plus de atractivitate alături de motto-urile foarte sugestive inserate la fiecare


2

din cele 30 de titluri-evenimente. Ghidul este însoţit de un CD cu prezentări

power-point, afişe, pliante etc.

Convinse că mesajele înscrise în ghidul redactat vor fi recepţionate corect de

cititori şi că efectele pozitive ale lecturării lui se vor vedea curând, autoarele sunt,

în acelaşi timp, conştiente că acesta este doar un început în realizarea unor

demersuri mai ample în direcţia protecţiei mediului.

Prof. univ. dr. Constantin Drăgulescu


3

CUPRINS

Cuprins…………………………………………………………………………………..... 3

Cuvântul autorilor…………………………………………………………………………. 4

Introducere………………………………………………………………………………… 6

Prezentarea evenimentelor ecologice……………………………………………………... 8

Ziua Internaţională a Stratului de Ozon......................................................................... 8

Săptămâna Mobilităţii Globale……………………………………………………….. 10

Ziua Mondială a Curăţeniei…………………………………………………………… 12

Ziua Internaţională a Mediului Marin………………………………………………… 13

Ziua Mondială a Munţilor Carpaţi……………………………………………………. 15

Ziua Mondială a Habitatului………………………………………………………….. 16

Ziua Mondială a Animalelor…………………………………………………………. 17

Ziua Mondială pentru Reducerea Dezastrelor Naturale……………………………… 18

Ziua Internaţională a Alimentaţiei…………………………………………………….. 20

Ziua Internaţională pentru Eradicarea Sărăciei……………………………………….. 21

Ziua Internaţională a Mării Negre…………………………………………………….. 22

Ziua Internaţională a Zonelor Urbane………………………………………………… 23

Ziua Internaţională a Voluntariatului…………………………………………………. 25

Ziua Mondială a Zonelor Umede……………………………………………………... 25

Luna Pădurii…………………………………………………………………………... 28

Ziua Mondială a Apei…………………………………………………………………. 30

Ziua Mondială a Meteorologiei…………………………………………….................. 32

Ziua Păsărilor…………………………………………………………………………. 33

Ziua Mondială a Sănătăţii……………………………………………………………... 35

Ziua Pământului………………………………………………………………………. 36

Ziua Internaţională de Acţiune pentru Climă…………………………………………. 38

Ziua Mondială a Biodiversităţii………………………………………………………. 39

Ziua Europeană a Parcurilor………………………………………………………….. 40

Ziua Mondială a Mediului……………………………………………………………. 44

Ziua Mondială a Oceanelor…………………………………………………………… 45

Ziua Mondială pentru Combatere Deşertificării……………………………………… 46

Ziua Soarelui…………………………………………………………………………. 47

Ziua Mondială a Populaţiei…………………………………………………………… 48

Ziua Internaţională a Grădinilor Zoologice şi Parcurilor……………………………... 49

Concluzii………………………………………………………………………………….. 50

Bibliografie……………………………………………………………………………….. 52


4

CUVÂNTUL AUTORILOR

Ghidul se adresează cadrelor didactice care şi-au propus predarea educaţiei de mediu ca

disciplină opţională, dar şi celor care vor aborda problematica mediului înconjurător în predarea

disciplinelor tradiţionale.

De ce se pune accent pe educaţia de mediu? Pentru că natura începe încet, dar sigur să

se îmbolnăvească. Dacă vom rămâne indiferenţi, ne vom îmbolnăvi odată cu ea şi vom dispărea

odată cu ea. Dacă începe să ne pese atunci mai există o şansă. Căi şi soluţii de ieşire din acestă

criză a mediului există. Noi credem că una din soluţii este conştientizarea relaţiei Om-Natură şi

implicarea tinerilor în problemele ecologiei şi protecţiei mediului. Este important ca tinerii să

cunoască problemele mediului înconjurător şi să fie preocupaţi de găsirea unor soluţii potrivite

astfel încât natura să nu mai aibă de suferit.

Educaţia privind mediu este un proces care are scopul să îmbunătăţească calitatea vieţii

prin asigurarea oamenilor cu „uneltele” de care au nevoie pentru a rezolva şi împiedica

problemele de mediu. Educaţia de mediu poate ajuta oamenii să câştige cunoştinţe, deprinderi,

motivaţii, valori şi să-şi asume răspunderea pentru menţinerea calităţii mediului.

Pornind de la aceste considerente am dorit să aducem în atenţia elevilor toate

manifestările ecologice ce au loc la nivel naţional şi internaţional care au ca scop protecţia

naturii.

Copiii sunt un public important pentru educaţia mediului deoarece sunt gestionarii şi

consumatorii de mâine ai resurselor. Ei pot influenţa părinţii şi alţi membri ai comunităţii.

Profesorii pot avea un impact deosebit, de la creşterea conştientizării şi cunoaşterii până la

formarea de atitudini şi asumarea responsabilităţii protejării mediului de către tineri.

Credem că problemele de mediu sunt urgente şi trebuie abordate de întreaga comunitate,

iar educaţia trebuie sa fie o parte integrantă a soluţiei. De asemenea credem că educaţia mediului

n-ar trebui să impună oamenilor un anumit fel de a gândi; speranţa noastră este că ea poate ajuta

oamenii să înveţe cum să gândească – inclusiv cum să rezolve problemele, să ia decizii, să

cântărească opţiunile şi să alinieze valorile cu acţiunile personale.

Considerăm că lucrarea realizată de noi este unică prin complexitatea informaţiilor, a

activităţilor practice ce pot fi realizate, fiind un punct de pornire în realizarea unor ample acţiuni

de protecţie a mediului. Evenimentele ecologice descrise în această lucrare pot fi sărbătorite prin

activităţile propuse de noi sau pot fi adaptate la situaţia voastră. Ghidul este însoţit de un

supliment digital, respectiv un CD, care cuprinde prezentări power-point , afişe, anexe şi pliante.


5

Afişele, anexele şi pliantele le puteţi folosi pentru informarea elevilor despre aceste

evenimente ecologice. Prezentările power-point cuprinse în CD reprezintă un suport util pentru

lecţiile de biologie, ecologie sau dirigenţie.

Pentru a putea vizualiza interfaţa CD-ului aveţi nevoie de un browser WEB - Internet

Explorer, FireFox, Opera sau alt program de acest tip. Deasemenea în folderul My Files/ se

găsesc 4 foldere de bază a căror conţinut poate fi studiat cu interfaţa CD-ului sau explorându-le

direct din Windows Explorer sau alt program de management al fişierelor.

Ca educatori, aveţi puterea să schimbaţi vieţile oamenilor şi să serviţi ca modele pentru

elevii voştri. Aceştia trebuie să simtă că fac parte din natură şi să-şi dezvolte simţul

responsabilităţii faţă de aceasta. De asemenea, ei trebuie să aibă alternative şi posibilitatea de a

alege şi trebuie să fie penalizaţi pentru comportamente neadecvate faţă de natură. Primul pas care

trebuie făcut este educaţia ecologică a tinerei generaţii. “Buna creştere a tineretului este

garanţia cea mai sigură a fericirii unui stat”(Democrit).

Această lucrare ar fi rămas în stadiul de proiect fără sptijinul şi implicarea

colaboratorilor: biolog Tania Alecu, prof. univ. dr. Constantin Drăgulescu, cărora le aducem

mulţumirile noastre.

Autorii


6

MOTTO:

“ Adevărata generozitate faţă de natură în viitor constă în a dărui totul naturii în prezent. ”

Anonim

INTRODUCERE

Natura ne dăruieşte cu bucurie şi simplitate, din plin, necondiţionat, toate bunurile sale.

Dar de cele mai multe ori, omul n-a ştiut să protejeze aceste daruri pentru el şi pentru generaţiile

viitoare. În condiţiile epocii contemporane, caracterizate prin creşterea demografică,

industrializarea, degradarea şi subţierea stratului de ozon al atmosferei, dispariţia unor specii de

plante şi animale, distrugerea pădurilor, diminuarea surselor de materii prime şi de hrană, se pune

tot mai acut problema protecţiei naturii.

A proteja natura înseamnă:

A cunoaşte şi respecta legile de existenţă şi evoluţie a ei.

A nu deranja armonia multimilenară şi puritatea iniţială a tuturor componenţilor

naturali: roci, soluri, ape, aer, climă, flora şi fauna.

A admira frumuseţea tuturor peisajelor naturale.

A iubi sincer şi a ajuta să supravieţuiască toate fiinţele vii, toate au drept egal de a

convieţui pe minunata planetă albastră.

A nu distruge cuiburile păsărilor şi adăposturile altor animale.

A pune frâu egoismului sufletesc, specific multora, de a acapara tot cei mai frumos în

jur, ori de a transforma conform propriului gust tot ce pare că naturii nu i-a prea reuşit.

A nu lăsa grămezi de gunoi pe cele mai pitoreşti poteci de munte, în râuri, lacuri şi

izvoare.

A nu lăsa inscripţii pe tulpinile copacilor.

A proteja natura înseamnă a proteja însăşi viaţa şi sănătatea fiecăruia.

De cele mai multe ori comportamentul nostru este dictat de mentalitatea pe care-o avem, şi

depinde de gradul şi felul educaţiei pe care am primit-o, de gradul nostru de responsabilitate în

general. Dar realităţile zilelor de azi dovedesc faptul că este nevoie de o schimbare, şi încă una

serioasă, atât în concepţii cât şi în comportament.

Prin realizarea acestui ghid am urmărit conştientizarea elevilor asupra pericolelor

crescânde generate de degradarea mediului şi implicarea lor în activităţi de protecţia mediului.

În continuare am prezentat calendarul evenimentelor ecologice pe care le puteţi aniversa

prin diferite activităţi. Deşi calendarul începe cu evenimentele lunii februarie, am început


7

prezentarea ghidului cu manifestările lunii septembrie deoarece atunci debutează anul şcolar iar

aceste evenimente vor putea fi sărbătorite pe parcursul întregului an şcolar.

Calendarul evenimentelor ecologice:

02 februarie Ziua Zonelor umede

15 Martie - 15 Aprilie Luna Pădurii

22 Martie Ziua Mondială a Apei

23 Martie Ziua Mondială a Meteorologiei

01 Aprilie Ziua Păsărilor

17 Aprilie Ziua Mondială a Sănătăţii

22 Aprilie Ziua Pământului

10 Mai Ziua Păsărilor şi Arborilor

15 Mai Ziua Internaţională de Acţiune pentru Clima

22 Mai Ziua Internaţională a Biodiversităţii

24 Mai Ziua Europeană a Parcurilor

05 Iunie Ziua Mediului

08 Iunie Ziua Mondială a Oceanelor

17 Iunie Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării

21 Iunie Ziua Soarelui

11 Iulie Ziua Mondială a Populaţiei

09 August Ziua Internaţională a Grădinilor Zoologice şi Parcurilor

16 Septembrie Ziua Internaţională a Stratului de Ozon

16- 22 Septembrie Săptămâna Mobilităţii Globale

23 Septembrie Ziua Mondială a Curăţeniei

25 Septembrie Ziua Internaţională a Mediului Marin

26 Septembrie Ziua Mondială a Munţilor Carpaţi

03 Octombrie Ziua Mondială a Habitatului

04 Octombrie Ziua Mondială a Animalelor

08 Octombrie Ziua Mondială pentru Reducerea Dezastrelor Naturale

16 Octombrie Ziua Internaţională a Alimentaţiei

17 Octombrie Ziua Internaţională pentru Eradicarea Sărăciei

31 Octombrie Ziua Internaţională a Mării Negre

08 Noiembrie Ziua Internaţională a Zonelor Urbane

05 Decembrie Ziua Internaţională a Voluntariatului


8

PREZENTAREA EVENIMENTELOR ECOLOGICE

16 Septembrie - Ziua Internaţională a Stratului de Ozon

OOzzoonnuull –– ssccuuttuull pprrootteeccttoorr aall vviieeţţiiii!!

A fost desemnată pentru prima oară în 1995, de către Naţiunile Unite pentru a marca

semnarea Protocolului de la Montreal (16 septembrie 1987) referitor la substanţele care epuizează

stratul de ozon.

Aşa numitul “strat de ozon” este localizat în atmosferă, la nivelul stratosferei, între 10 şi

15 km deasupra Pământului. Acesta cuprinde aproximativ 90% din întreaga cantitate de ozon

atmosferic şi are o grosime de câţiva milimetri. Restul este reprezentat de ozonul troposferic situat

în atmosfera inferioară.1

În condiţii obişnuite, ozonul atmosferic se formează ca rezultat al echilibrului fotochimic

dintre oxigenul molecular şi oxigenul atomic sub influenţa radiaţiei solare.

În fiecare an, din septembrie până la mijlocul lui octombrie (primăvara emisferei sudice)

apare o gaură în stratul de ozon de deasupra Antarcticii. Ea se extinde pe o suprafaţă de mărime

similară cu suprafaţa SUA. Într-o mai mică măsură stratul de ozon se subţiază şi la latitudini

medii.

De ce ne îngrijorează acest lucru?

Deoarece stratul de ozon absoarbe eficient cea mai mare parte a radiaţiilor ultraviolete,

dăunătoare pentru organismele vii. Deci, stratul de ozon protejeză viaţa pe Pământ.2

Cauzele deteriorării stratului de ozon sunt multiple, însă mai mult decât oricare alt factor,

cloroflorocarburile (freonul) şi compuşii cu brom (halonii) sunt responsabili de reducerea stratului

de ozon. Aceştia sunt aproape în exclusivitate produse artificiale, sintetizate pentru prima dată în

anii 1930. Freonii sunt folosiţi ca agenţi de răcire în sistemele de refrigerare şi de aer condiţionat,

ca propulsor în aerosoli, ca agent de expandare în confecţionarea materialelor de izolare şi ca

agent de curăţire.3 Freonii intră în atmosferă progresiv şi sunt greu descompuşi sau distruşi. După

unele estimări, aproximativ 95% din cantitatea de freoni eliberată între 1955 şi 1990 sunt încă

activi în stratosferă.

Cu fiecare reducere a stratului de ozon, o cantitate mai mare de radiaţii ultraviolete ajung

pe suprafaţa Pământului iar consecinţele sunt multiple şi grave. Cancerul de piele creşte dramatic,

cataracta şi alte afecţiuni oculare pot deveni mai frecvente. Se pare că radiaţiile ultraviolete pot

scădea imunitatea făcând indivizii mai vulnerabili la infecţiile virale şi parazitare. Din punct de

1 Teodorescu, I., Râşnoveanu, G., Neguţ, M., Ecologie şi protecţia mediului, pag. 152, 153 2 Dordea, M., Coman, N., Ecologie umană, pag. 415 3 Filipoiu, M., Burlacu, G., Frumosu, L., Ecologia – Dicţionar enciclopedic, pag. 379


9

Fig.1-Adunarea guvernelor la masa tratativelor

vedere ecologic, reducerea stratului de ozon are efecte mult mai grave asupra fitoplanctonului şi

zooplanctonului.4

Luând în considerare efectele grave pe care scăderea ozonului din atmosferă le are asupra

vieţii pe Pământ, s-au adoptat diferite strategii internaţionale. Astfel în 1987, 46 de guverne au

adoptat Protocolul de la Montreal, care prevede necesitatea protejării stratului de ozon prin

înlocuirea clorofluorocarburilor cu alţi compuşi mai puţin periculoşi. Protocolul stipula reducerea

producerii de CFC până în anul 1999, la 50% faţă de nivelul din 1986. Protocolul de la Montreal

a fost extins în 1990 la Londra, prin includerea şi altor state, cum ar fi China şi India. Conform

protocolului revizuit, producerea şi utilizarea tuturor compuşilor halogenaţi, precum şi a

tetraclorurii de carbon (CCl4) trebuiau sistate înainte de anul 2000. Pentru metilcloroform

(CH3CCl3) se prevedea o reducere a utilizării cu 70% până în anul 2000 şi cu 100% până în 2005 .

În 1992 la Copenhaga

şi 1996 la Viena s-au adus

amendamente la protocolul

de la Montreal, privind

sistarea producerii oricăror

compuşi ce ar putea avea

efecte asupra ozonului din

stratosferă.

Datorită eficienţei măsurilor

luate, se aşteaptă ca stratul de

ozon din Antarctica şi cel de

la latitudini medii să se poată reface

complet până la mijlocul secolului XXI.5

Începând din 1999 şi România a trecut la reducerea treptată a compuşilor care distrug

stratul de ozon până la eliminarea lor completă, în concordanţă cu prevederile Protocolului de la

Montreal.6 În anul 2007 s-au sărbătorit 20 de ani de la semnarea acestui protocol.

Acest eveniment este prezentat pe CD printr-un material power-point intitulat ”Povestea

ozonului”.

4 Ciarnău, R., şi colab., Ecologie şi protecţia mediului, pag.79 5 Dordea, M., Coman, N., Ecologie umană, pag. 426 6 *** Raport prinind starea mediului în România, 1999


10

16 – 22 Septembrie - Săptămâna mobilităţii europene

“Bicicleta este cel mai civilizat vehicul cunoscut de om. Alte forme de transport se dezvoltă până

devin de coşmar. Doar bicicleta rămâne curată la inimă.”

Iris Murdoch

Bazată pe succesul şi experienţa oferită de “Ziua

Internaţională fără maşini”, eveniment iniţiat în Franţa

în 1998, Săptămâna Mobilităţii Europene a fost lansată

în Aprilie 2002, la Bruxelles, de către Comisarul

european pentru ecologie, D-na Margot Walstrom.

În această perioadă cetăţenii europeni au

oportunitatea de a participa la o săptămână de

evenimente dedicate mobilităţii durabile. Obiectivul

acestei acţiuni este facilitarea dezbaterilor pe scară largă privind necesitatea schimbărilor de

comportament în ce priveşte mobilitatea, transportul, în special cel cu maşina personală.

Evenimentul cel mai important este ziua de 22 septembrie al carei motto este: “În oraş fără

maşină!”.

În anul 2005 acest eveniment ecologic s-a sărbătorit sub deviza “Transport inteligent”.

Scopul acestei acţiuni este de a promova deplasările, călătoriile durabile din punct de vedere

ecologic, cum ar fi: folosirea bicicletei, a rolelor, mersul pe jos, transportul public etc. Astfel se

urmăreşte reducerea aglomerărilor din trafic, a emisiilor de gaze de eşapament ce provoacă efectul

de seră, îmbunătăţirea sănătăţii şi calităţii vieţii cetăţenilor.

“Schimbarea climatului” a fost tema centrală a Săptămânii Europene a Mobilităţii 2006.

Schimbarea climaterică este una dintre cele mai mari provocări pe care lumea de astăzi o are în faţă.

În anul 2007 tema centrală a Săptămânii Mobilităţii Europene a fost “Străzile pentru

oameni”. Realocarea străzilor nu are ca scop o viaţă mai grea pentru şoferi ci este destinată

creşterii opţiunilor de mobilitate şi a calităţii vieţii pentru toţi. Străzi neaglomerate, aer mai curat,

mai puţin zgomot – este ceea ce îşi doresc cel mai mult locuitorii oraşelor. Încurajarea unor

mijloace alternative de transport în mediul urban cum ar fi mersul pe bicicletă, transportul în comun

sau mersul pe jos sunt doar câteva dintre soluţiile posibile pentru reducerea aglomerărilor în trafic,

diminuarea poluării, îmbunătăţirea sănătăţii şi calităţii vieţii cetăţenilor de la oraş.7

7 http://www.cs.tibiscus.ro/2007/08-sme/index.html

Fig.2-Transport durabil


11

Felul în care ne deplasăm are o importanţă majoră pentru sănătatea noastră şi a mediului

înconjurător. Aerul din jurul nostru devine din ce în ce mai irespirabil, problemele de sănătate

cauzate de acest fapt sunt din ce în ce mai frecvente , strada devine din ce în ce mai mult un loc

destinat autoturismelor şi nu oamenilor. Autoturismele reprezintă un mijloc de transport foarte

convenabil, iar costurile aferente sunt relativ scăzute. Însă adevăratul preţ al folosirii autoturismelor

devine foarte ridicat, în momentul în care luăm în considerare poluarea şi efectele nocive asupra

mediului. Distanţa dintre locuinţă şi locul de muncă, magazine sau şcoală, presiunea timpului, sunt

motive principale ce încurajează utilizarea acestor mijloace de transport. Aglomeraţiile din orele de

vârf, costul ridicat al biletelor de călătorie, numărul insuficient de maşini şi starea lor tehnică

proastă, sunt motive pentru care folosirea mijloacelor de transport public este evitată de cei ce pot

folosi în mod curent un autoturism.8

Din ţevile de eşapament ale maşinilor se evacuează mari cantităţi de oxizi de carbon, oxizi de

azot, precum şi cantităţi mai reduse de plumb, aldehide, etilenă, hidrocarburi aromatice

cancerigene. Motoarele pe benzină produc mai mult CO pe unitatea de putere decât cele pe

motorină, în schimb concentraţiile de particule evacuate din motoarele Diesel sunt de zece ori mai

mari decât de la motoarele pe benzină. Acumularea poluării emise de autovehicule în spaţiul aerian

al străzilor urbane depinde nu numai de numărul lor şi de modul de funcţionare, ci şi de structura

oraşului şi de factorii meteorologici, care pot favoriza fie menţinerea şi concentrarea poluanţilor, fie

îndepărtarea şi diluarea lor în spaţii cât mai mari.9

Problemele cauzate de traficul rutier sunt multiple, dar cele mai importante sunt: accentuarea

efectului de seră ca urmare a acumulării în atmosferă a oxizilor de carbon, zgomotele puternice

cauzate de traficul intens şi problemele de sănătate ale oamenilor. Influenţa asupra condiţiilor de

viaţă reprezintă un alt efect al poluării atmosferice care creează disconfort şi împiedică desfăşurarea

unei activităţi normale. În zonele supuse poluării se constată imposibilitatea deschiderii ferestrelor

şi aerisirii încăperilor, uscării rufelor în curte sau pe balcon, servirii mesei în afara locuinţei,

plimbărilor în aer liber, jocului copiilor etc.

Dacă în 22 septembrie 1999 au participat la acest eveniment doar 66 de oraşe franceze şi 92

de oraşe italiene, în septembrie 2000 aproape 800 de oraşe din 23 de ţări europene şi din afara ei,

au închis străzile centrale pentru traficul rutier, experimentând pentru o zi “Ziua europeană fără

transport”. În prezent sunt înscrise 34 de ţări, 1238 de oraşe care participă direct la acţiuni, 739 de

oraşe care sprijină evenimentul, implicându-se un total de 117 milioane locuitori.

Oraşul Sibiu a participat pentru prima dată la acest eveniment în septembrie 2005, fiind

înscris de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu.

8 *** Ghidul ecologic al consumatorului din România, pag. 55

9 Ciarnău, R., şi colab., Ecologie şi protecţia mediului, pag. 56


12

Pentru aceast eveniment vă propunem:

Observaţii asupra intensităţii traficului rutier în intersecţiile din apropierea şcolii.

Demonstrarea consumului de energie al unei maşini faţă de energia "umană".

Implicare personală. În viitor voi lua autobuzul până la muncă, voi merge la cumpărături

pe jos, la şcoală cu bicicleta,etc.

CD-ul conţine o prezentare a intensităţii traficului rutier în oraşul Sibiu realizată prin

monitorizarea mai multor intersecţii, timp de o săptămână, în anul 2005.

23 Septembrie - Ziua Mondială a Curăţeniei

“Principala armă politică a apărătorilor naturii continuă să fie pasiunea….”

L.R. Stanfield

Această zi este desemnată pentru a îmbunătăţi condiţiile de mediu şi de sănătate ale

persoanelor din fiecare oraş sau sat din lume. Scopul acestei zile este şi acela de a schimba

atitudinea şi comportamentul populaţiei faţă de mediul înconjurător, prin responsabilizarea

societăţii civile.

Asigurarea şi păstrarea curăţeniei şi ordinii pe teritoriul localităţilor, buna gospodărire a

acestora şi respectarea normelor de igienă, constituie o obligaţie fundamentală a autorităţilor

administraţiei publice locale, a instituţiilor publice, agenţilor economici şi a altor persoane

juridice, precum şi a cetăţenilor.

În conformitate cu prevederile art. 8, lit. j din OG. 21/ 2002 privind gospodărirea

localităţilor urbane şi rurale, consiliile locale şi primăriile au obligaţia să asigure organizarea de

acţiuni pentru salubrizarea şi igienizarea localităţilor.

Pentru a marca această zi, puteţi organiza o campanie de curăţenie în care implicaţi alături

de elevi şi cadre didactice mai mulţi cetăţeni şi agenţi economici (chioşcuri, magazine) din zona

şcolii. Aveţi convingerea că vor răspunde pozitiv acestei acţiuni pentru că trebuie să trăim

împreună într-un mediu curat şi sănătos.

Pentru buna desfăşurare a acestei campanii, persoanele fizice şi juridice implicate au

următoarele obligaţii:

• să asigure curăţenia zonelor verzi, trotuarelor si parcărilor din jurul imobilelor, precum şi în

jurul europubelelor pentru colectarea deşeurilor menajere;

• să asigure repararea, spălarea geamurilor şi a vitrinelor, înlocuirea celor sparte, întreţinerea

firmelor şi faţadelor imobilelor în care îşi desfăşoară activitatea;


13

Fig. 3 - Imagini din ecosistemul marin

• să asigure amplasarea la intrarea în magazine şi chioşcuri a unui recipient pentru depunerea

hârtiilor şi ambalajelor mici şi să fie prevăzut cu scrumieră pentru stingerea ţigaretelor;

• să reamenajeze zonele verzi degradate din faţa imobilelor prin gazonarea acestora, prin

operaţii de cosire şi curăţire a arborilor existenţi;

• să nu ardă deşeurile vegetale sau de altă natură în curţi, pe străzi sau pe alte terenuri ;

• să nu abandoneze resturile de materiale, hârtii sau ambalaje, gunoaie menajere,

caroserii uzate, pe străzi, trotuare, parcuri, grădini publice, locuri de joacă, terenuri virane, pieţe

sau în alte locuri publice.

Informarea elevilor şi a colegilor privind ziua curăţeniei o puteţi realiza cu ajutorul afişului

prezentat în suplimentul digital.

25 Septembrie - Ziua Internaţională a Mediului Marin

“Nimic nu se pierde în natură, numai legăturile lucrurilor se schimbă, numai formele se mută;

toate lucrurile se rotesc într-un cerc veşnic. Elementele rămân tot aceleaşi”.

Gh. Bariţiu

Mediul marin (fig. 3) se confruntă cu schimbări care, chiar dacă nu sunt resimţite imediat

şi efectiv, vor avea profunde implicaţii în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă.

Tema Zilei Internaţionale a Mediului Marin “Atenţie! Mările şi Oceanele.Vii sau moarte??” pune

accent pe faptul că societatea

umană nu mai poate privi, pentru

multă vreme, lumea mărilor şi

oceanelor, ca pe un loc comod de

depozitare a deşeurilor ori ca o

sursă inepuizabilă de bogaţie.

Mările şi oceanele

reprezintă pentru existenţa

societăţii umane un permanent

furnizor de “servicii” ca: potenţial

piscicol, ornitologic, furnizor de

proteine vegetale, factori de echilibru

climatic, absorbant al dioxidului de


14

carbon, mijloc de transport, agrement; la acestea se adaugă însă şi “calitatea de recipient de

deversare” a numeroase subproduse ale activităţilor umane, adesea cu persistenţă îndelungată şi

impact deosebit de negativ.10

Faptele sunt clare. Lumea mărilor şi oceanelor este infectată tot mai mult de apă netratată,

pulberile în suspensie, apele reziduale industriale şi nămoluri, toate acestea datorate unui

management inadecvat al cursurilor de apă. Azotul din fertilizanţi crează un număr de zone

moarte în continuă creştere, “înfometate” de oxigen, de-a lungul zonelor de coastă pe tot globul.

Gunoiul din mări şi oceane omoară până la un milion de păsări marine şi 100.000 de mii de

mamifere marine şi ţestoase în fiecare an. Cu un procent de peste 40 % din populaţia umană care

trăieşte deja pe o lungime de 60 km de coastă marină, aceste probleme se accentuează. Mai mult,

în ciuda nivelului de creştere şi intensificare a activităţilor comerciale de pescuit, cantitatea totală

globală de peşte pescuit este în scădere. Aproape ¾ din rezervele mondiale de bancuri de peşti

sunt recoltate mai repede în raport cu timpul necesar pentru reproducere.

Este nevoie urgent de acţiuni concertate pe uscat, mări şi oceane, la niveluri naţionale,

regionale şi internaţionale. Mecanismele deja există, includ Planul Global de Acţiune pentru

Protecţia Mediului Marin, legea mărilor şi oceanelor, planurile de acţiune pentru pescari elaborate

de Organizaţia Mondială O.N.U. pentru Agricultură şi Alimentaţie. Cu toate acestea, afectarea în

continuare a rezervelor mondiale de bancuri de peşti şi degradarea în creştere a mediului marin

indică faptul că aceste instrumente şi altele, legalizate sau nu, nu sunt suficient implementate şi

puse în aplicare.

În anul 2002, la Summitul Mondial pentru Dezvoltare Durabilă, guvernele şi-au asumat ca

obiective în timp stoparea practicilor de pescuit nedurabile, refacerea rezervelor de bancuri de

peşti, stabilirea unor reglementări pentru mediul marin, crearea unei reţele reprezentative de arii

protejate marine. Acest ultim obiectiv, ce trebuie realizat până în 2012, este cel mai important.

Mai puţin de 0,5% din suprafaţa habitatelor marine este protejată, comparativ cu cele

11,5% ale reţelei terestre de arii protejate. În afară de aceasta, studiile arată că prin protejarea

habitatelor marine, aflate într-o stare critică, cum ar fi recifele de corali din zonele calde şi

temperate, mangrovele, straturile de iarbă de mare, cantitatea de peşte creşte simţitor, cu beneficii

evidente pe scara comercială.11

Haideţi să facem tot ce putem pentru a ne asigura că cea mai prolifică resursă naturală a

lumii este protejată şi exploatată durabil pentru generaţiile urmatoare!

Frumuseţea ecosistemului marin este surprinsă în materialul power-point “Mări şi oceane”.

10 Popa, D., Elemente de ecologie şi drept al mediului, pag.34

11 Pârvu, C., Ecologie generală, pag. 395


15

26 Septembrie - Ziua Mondială a Munţilor Carpaţi

"Un brâu de munţi ocoleşte, precum zidul o cetate toată această ţară…”

Nicolae Bălcescu

Alături de Dunăre şi Marea Neagră, Carpaţii, constituie elementul geografic fundamental

pentru definirea teritorială a statului român. Însuşi numele acestor munţi derivă din limba

vitezului popor geto-dacic: Karpathos-Horos, conform primelor informaţii istorice greceşti.

Carpaţii Româneşti sunt munţi tineri şi de înălţime mijlocie. Ei alcătuiesc o parte din lanţul

muntos carpatic ce se desfăşoară neîntrerupt, sub forma unui arc, pe teritoriul Cehiei, Slovaciei,

Poloniei, României şi al Iugoslaviei, terminându-se dincolo de Dunăre, în valea Timokului.

Lungimea totală a întregului lanţ este de 1600 km. La rândul lor, Carpaţii fac parte dintr-un şir

mai lung, lanţul alpino-carpato-himalaian, care străbate Europa şi Asia, de la Oceanul Atlantic şi

până la Oceanul Pacific. Carpaţii se găsesc, prin urmare, în continuarea Alpilor şi se prelungesc, la

rândul lor, cu Munţii Stara Planina (Balcani). Pe teritoriul ţării noastre se află mai mult de

jumătate din lungimea totală a Carpaţilor.12

Carpaţii Româneşti se împart în: Carpaţii Orientali (Răsăriteni), Carpaţii Meridionali (de

Miazăzi) şi Carpaţii Occidentali (Apuseni). Lungimea Carpaţilor Orientali şi a celor Meridionali

de la latura de nord a ţării şi până la defileul Dunării - Porţile de Fier, este cca 750 km, iar lăţimea

lor variază între 40 km, în Munţii Făgăraşului, şi 110 km. Carpaţii Orientali se disting printr-o

mare extensiune a pădurilor de molid şi a pădurilor de amestec (molid, brad, fag), reprezentând la

un loc 40% din patrimoniul forestier al ţării. Pe lângă aceste păduri mai întâlnim tufărişuri de

jneapăn şi pajişti alpine. Dintre animale amintim: ursul, cerbul, râsul, cocoşul de munte, găinuşa

de alun, capra neagră, acvila de munte, ultimele două le întâlnim în etajul alpin.

Cele mai înalte culmi se află în Carpaţii Meridionali - Moldoveanu (2544 m) şi Negoiu

(2535 m). Aceştia reprezintă grupa de sud a arcului carpatic şi prin asemănarea lor cu Alpii, au

fost numiţi în literatura geografică mai veche “Alpii Transilvaniei”.

Carpaţii Occidentali sunt formaţi din Munţii Apuseni şi Banatului, situaţi în vestul şi

respectiv sud-vestul ţării. Sunt munţi de înălţime medie, cu forme domoale, rotunjite care rareori

ating 1300 m. Remarcabile în Apuseni sunt blocurile de bazalt ale celor două Detunate, ocrotite

prin lege.

Frumuseţea Carpaţilor este redată într-un material power-point care se găseşte pe CD-ul ce

însoţeşte această carte.

12 Florea, M., Geografia României, pag. 13,19


16

Octombrie - Ziua Mondială a Habitatului

“Vremea şi vremurile ne încearcă tot mai des fiinţa şi modul de viaţă. Cât nu e prea târziu, să

găsim împreună drumul şi relaţiile optime de convenţuire pe felia noastră de pământ”

Anonim

Începând din 1985, când a fost desemnată de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite,

Ziua Mondială a Habitatului se sărbătoreşte în fiecare an în prima zi de luni a lunii octombrie.

Această zi a fost aleasă de către Naţiunile Unite pentru ca omenirea să acorde atenţie

aşezărilor umane şi dreptului fundamental al fiecăruia la un adăpost adecvat, şi pentru a aminti

lumii de responsabilitatea colectivă privind viitorul habitatului uman.

Statisticile arată că peste 1 miliard de oameni din ţările în curs de dezvoltare nu au

adăposturi sau trăiesc în condiţii inacceptabile şi peste 3 miliarde nu beneficiază de condiţii

sanitare minime, ceea ce face ca riscul îmbolnăvirilor să fie mare.

ONU consideră că aglomerările urbane cuprind întreaga populaţie aflată pe un teritoriu

delimitat, care trăieşte la standarde urbane, însemnând locuinţe prevăzute cu apă curată, sisteme

de canalizare, electricitate, străzi pavate, magazine, edificii social-culturale, servicii.13

În condiţiile unei aglomerări atât de mari de populaţie, oraşele transformă radical peisajul

natural (fig.4), creând un mediu propriu, artificial. Astfel, oraşul cuprinde un mozaic de habitate

antropizate, naturale şi seminaturale, cu condiţii climatice şi hidrologice diferite de cele ale

zonelor rurale. De altfel, în marile oraşe se poate sesiza o modificare treptată, dar continuă, a

condiţiilor de existenţă, de la periferia oraşului. Întinderile de asfalt şi marile construcţii edilitare

ale oraşelor contribuie la crearea unui climat propriu.14

13 Dordea, M., Coman, N., ecologie umană, pag. 55 14 Popa, D., Elemente de ecologie şi drept al mediului, pag. 58

Fig. 4 – Imagini din Sibiu


17

Fig. 5 - Zimbrul

Spaţiile verzi din oraşe, grădinile şi parcurile sunt adevărate refugii pentru mulţi dintre noi.

Ceea ce facem în direcţia protejării acestora facem, în primul rând, pentru noi, pentru sănătatea

noastră şi a generaţiilor care ne vor urma. Este important a sădi în mintea şi sufletul fiecărui

cetăţean al societăţii, conceptul că omul, ca specie biologică, este dependent de natură şi nu poate

trăi în afara ei.

Fiecare dintre noi poate contribui semnificativ la ameliorarea şi protejarea parcurilor, a

spaţiilor verzi sau a grădinilor, precum şi la celebrarea acestei sărbători prin participare şi

susţinere.

CD-ul cuprinde o prezentare despre parcurile oraşului pentru a ne sensibiliza faţă de natura

din care cu toţii facem parte. O stradă, un parc, o pădure din apropierea oraşului sunt elemente ale

mediului nostru de viaţă. Ele ne pot încânta privirea sau ne-o pot răni. Depinde însă de noi, de

fiecare în parte, ca orice colţişor al oraşului nostru să fie tot mai curat, tot mai frumos.

4 Octombrie - Ziua Mondială a Animalelor

“Ce este omul fără animale? Dacă toate animalele ar dispărea, omul ar muri complet solitar,

pentru că tot ce se întâmplă animalelor i se întâmplă şi omului.”

D.C. Dulcan

Ziua mondială a animalelor se consemnează anual în urma unei decizii adoptate în 1931 la

Florenţa, Italia, la Congresul Mondial al Părtaşilor Mişcării pentru protecţia naturii. Sărbătorirea

ei la 4 octombrie, nu este una întâmplătoare. La această dată, în 1226, a decedat Sf. Francisc din

Asisi, în numele căruia în prezent se acordă premii în domeniul ocrotirii naturii.

Numele “animal” vine din latinescul anima – cuvânt care înseamnă suflet, viaţă. Un cuvânt

nespus de potrivit pentru fiinţele negrăitoare care ne înconjoară cu dragoste şi recunoştinţă,

patrupede, mai ales, câini, pisici şi cai, pe care ne-am învăţat să le pomenim ca fiind animale

“domestice”.

De-a lungul timpului s-au înregistrat o

mulţime de cazuri faimoase de prietenie dintre

om şi animale. Credinţa faţă de stăpân este un

sentiment înnăscut al animalului domesticit. Cel

mai devotat animal de companie al tuturor

timpurilor a fost un terrier Skye pe nume Bobby.

După ce stăpânul său a murit, în 1858, el a stat de

pază la mormântul acestuia timp de 14 ani, zi de

zi, plecând de acolo doar ca să mănânce. Acest


18

Fig. 6 – Inundaţii în Banat, 2005

câine extraordinar este comemorat de o statuie ridicată în Edinburgh, oraşul său natal.

Presiunea antropică îndelungată (directă sau indirectă) a determinat în România o reducere

a populaţiilor unor specii până la efective ce au dus fie la dispariţia speciilor respective , fie la un

nivel ce ameninţă perpetuarea lor. În rândul speciilor extinse sunt cunoscute mai ales exemple din

lumea animalelor vertebrate. Aşa de pildă, în ultimii 300 de ani au dispărut din fauna ţării:

zăganul, bobacul, tarpanul, ţapul de stâncă, antilopa de stepă, bourul, zimbrul, elanul etc. Prin

colaborare internaţională s-au introdus în anumite rezervaţii marmota (în Parcul Retezat şi în

Rezervaţia Pietrosul Rodnei) şi zimbrul (în parcul cinegetic slivuţ-Haţeg).15

Ziua Internaţională a Animalelor este o zi în care vom aduce un omagiu speciilor pe cale

de dispariţie (fig.5), în încercarea de a atrage atenţia opiniei publice asupra situaţiei lor dificile.

Pentru a aniversa această zi elevii pot prezenta curiozităţi din lumea animalelor, animale

pe cale de dispariţie, precum şi cauza extincţiei unor specii de animale.

Popularizarea acestei zile se poate realiza prin afişul “Ziua Mondială a Animalelor”,

prezentat în cadrul CD-ului.

Octombrie - Ziua Mondială pentru Reducerea Dezastrelor Naturale

“Dacă vrei să stăpâneşti natura trebuie să te supui ei.”

Francis Bacon

Conform Rezoluţiei Adunării Generale ONU nr. 56/195 din 21 decembrie 2001 s-a

decis ca în fiecare an, în a doua miercuri a lunii octombrie, să fie marcată Ziua Mondială pentru

Reducerea Dezastrelor Naturale.

15 Cristea, V., şi colab., Ocrotirea naturii şi protecţia mediului în România, pag.228


19

În ultimele trei decenii, diferite calamităţi naturale au generat pe Glob peste trei milioane

de victime, au cauzat boli, sărăcie şi multe suferinţe pentru 1 miliard de oameni şi au produs

pagube materiale de sute de miliarde de dolari.

Economia mondială devine tot mai vulnerabilă faţă de vreme şi climă, iar pentru unele ţări

şi regiuni slab-dezvoltate ale planetei consecinţele negative ale fenomenelor extremale ale vremii

ating nivelul realelor dezastre ecologice şi social-economice. Acţiunea riscurilor, ce ţin de vreme,

climă şi apă, continuă să crească. Sunt toate motivele să considerăm, că schimbarea climei poate

să ducă la consecinţe şi mai serioase şi hazarde naturale frecvente însoţite de dezastre. Reieşind

din aceasta, prevenirea riscului şi atenuarea consecinţelor hazardelor naturale este sarcina vitală şi

precondiţia dezvoltării durabile a omenirii.16

Conform estimărilor experţilor ONU, anual omenirea cheltuie pentru lichidarea

consecinţelor diverselor fenomene extreme suma uriaşă de peste 60 miliarde de dolari SUA. În

anul 2002 calamităţile naturale au cauzat circa 11 mii de jertfe, în anul 2003 numărul acestora a

crescut la peste 50 de mii parţial din cauza seismului devastator din Iran (26 decembrie 2003), iar

în anul 2004, în primul rînd, din cauza seismului foarte puternic din Indonezia şi valurilor uriaşe

tsunami (26 decembrie 2004) numărul jertfelor s-a ridicat la peste 300 mii oameni şi prejudicii

materiale în valoare de peste 5 miliarde dolari. Numărul oamenilor care suferă indirect de pe urma

calamităţilor naturale este cu mult mai mare, constituind deseori zeci şi chiar sute de milioane.17

Reducerea efectelor acestor dezastre implică studierea profundă a variabilităţii climei, a

vulnerabilităţii populaţiei şi economiei, a circumstanţelor concrete şi cauzelor apariţiei

fenomenelor extreme şi, în mod deosebit, necesită perfectarea continuă a metodelor de predicţie şi

a sistemelor de avertisment în scopul informării prealabile, educării şi conştientizării populaţiei

despre pericolul real al acestor fenomene şi comportamentul corect în cazul manifestării lor.

În 2005 suprafeţe întinse ale României au fost afectate de inundaţii. Astfel în aprilie zone

întinse din Banat (fig.6) au fost afectate de inundaţiile produse în urma ploilor îndelungate şi

abundente, a caror debit a depăşit în unele zile cantitatea de 120 l/m2, fapt care a dus la

acumularea în acele zone, a unor cantităţi neobişnuit de mari de apă pluvială. Aceste acumulări de

ape au creat presiuni asupra digurilor de apărare care în unele locuri au cedat, provocând

inundaţii. Peste 30.000 de hectare de teren s-au aflat sub ape, 1.400 de locuinţe distruse parţial sau

total, foarte mulţi oameni au rămas pe drumuri, animalele au murit. Disperare şi deznădejde, cam

aşa arăta zona de sud-vest a României, de unde a dispărut zâmbetul, fiind înlocuit de lacrimi şi

strigăte de ajutor. În 22 august 2005, 517 localităţi au fost afectate de inundaţii, iar 207 case au

16 http://www.meteo.md/oct11invit.htm

17 Dordea, M., Coman, N., Ecologie umană, pag. 448

http://www.meteo.md/oct11invit.htm


20

fost distruse. Au fost acoperite de ape 34.566 ha de teren agricol şi de asemenea, au mai fost

afectate 1.096 de poduri şi podeţe, sute de drumuri judeţene şi comunale şi 9 km de drumuri

naţionale.18

16 Octombrie - Ziua Internaţională a Alimentaţiei

“Alimentul tău să fie medicamentul tău şi medicamentul tău să fie alimentul tău”

Hipocrate

Alimentaţia este unul din factorii de bază de care depinde sănătatea fiecărei persoane.

Nivelul şi structura alimentaţiei determină starea fizică, rezistenţa la boli şi capacitatea de muncă a

oamenilor. Numărul bolilor legate de o alimentaţie incorectă creşte foarte mult. Este esenţial, de

aceea, să se cunoască relaţia dintre alimentaţie şi sănătate.

Alimentele conţin următoarele grupe de substanţe: proteine, glucide, lipide, vitamine,

săruri minerale şi apă. Energia necesară activităţilor zilnice este furnizată de primele trei grupe;

proteinele au şi rol plastic. Mineralele şi vitaminele sunt catalizatori ai proceselor metabolice, iar

apa este mediul indispensabil desfăşurării acestor procese.19

Principiile unei alimentaţii raţionale:

1. Cerinţe calitative:

- alimentaţia trebuie să fie echilibrată şi variată;

- folosirea grăsimilor şi produselor zaharoase în cantităţi moderate;

- regimul alimentar să conţină multe fructe, legume şi cereale;

- sarea să se consume în cantităţi limitate ;

- băuturile alcoolice să se consume în cantităţi moderate sau deloc.

2. Cerinţe cantitative:

- trebuie să acopere nevoile energetice şi plastice ale organismului ;

- fiecare categorie de substanţe din compoziţia alimentelor trebuie să fie într-o anumită

proporţie exprimată în raţia alimentară.

Pentru a marca acest eveniment puteţi prezenta elevilor, în cadrul unui seminar,

informaţiile privind alimentaţia sănătoasă, care se regăsesc în cadrul CD-ului într-o prezentare

power-point.

18 http://www.inundatii.go.ro/stiri.htm 19 Muntean, V., Educaţie pentru sănătate, pag.


21

17 Octombrie - Ziua Internaţională pentru Eradicarea Sărăciei

“Cu adevărat bogat este cel al cărui suflet mare dispreţuieşte să strângă mulţi bani; totuşi, dacă

nu ai nimic, dobândeşte ceva, pentru că sărăcia nu atrage respectul”.

Firdusi

Malnutriţia, SIDA, conflictele sociale şi incultura sunt o realitate trăită zilnic de milioane

de oameni de pe întreaga planetă. Acestea nu sunt cauzate doar de factorii naturali. Şi nu “lipsa

norocului” face ca viaţa acestor oameni să fie mai amară, plină de neajunsuri, într-un cuvânt, de

SĂRĂCIE.

1997-2006 reprezintă Deceniul ONU pentru Eradicarea Sărăciei. Scopul principal al

Deceniului este eradicarea sărăciei extreme şi reducerea substanţială a sărăciei din întreaga lume.

Sărăcia este cauza majoră a degradării mediului, dar în acelaşi timp şi consecinţa sa. În

prezent, aproape 40% din populaţia sud-sahariană trăieşte sub pragul sărăciei.20

La Reuniunea Generală a Naţiunilor Unite din anul 2000, şefii de state şi guverne au pus

din nou în discuţie unele efecte ale inegalităţilor extrem de pronunţate, care operează în prezent în

sfera dezvoltării umane la nivelul diverselor ţări. În contextul declarării generale a adeziunii şi

suportului faţă de aspiraţiile fireşti spre libertate, democraţie şi respectarea drepturilor omului,

cei prezenţi au stabilit un set de opt obiective, prin atingerea cărora se urmăreşte stimularea

dezvoltării umane şi eradicarea sărăciei până în anul 2015.

Aceste obiective ale mileniului sunt următoarele:

– eradicarea sărăciei extreme şi a stării de subnutriţie;

– facilitarea accesului universal la educaţia primară;

– promovarea egalităţii sexelor şi a emancipării femeilor;

– reducerea mortalităţii infantile;

– îmbunătăţirea sănătăţii materne;

– combaterea unor maladii grave precum SIDA, malaria, tuberculoza ş.a.

– asigurarea sustenabilităţii mediului ecologic;

– crearea unui parteneriat global pentru dezvoltare.21

Cele mai multe dintre aceste obiective sunt stabilite pe baza unor standarde adoptate de

comunitatea internaţională, sunt evaluabile şi pot fi monitorizate, fiind defalcate şi

operaţionalizate pe etape.

Raportul Global al Dezvoltării Umane, din anul 2002, estimează probabilitatea ca ţările

din diversele grupe de dezvoltare să atingă în mod efectiv aceste obiective până în anul 2015, în

20 Dordea, M., Coman, N., Ecologie umană, pag.44 21 http://www.iccv.ro/romana/revista/rcalvit/pdf/cv2002.1-4.a05.pdf.

http://www.iccv.ro/romana/revista/rcalvit/pdf/cv2002.1-4.a05.pdf


22

ipoteza că actualele tendinţe ale evoluţiilor socioeconomice se vor menţine. În timp ce un număr

de 55 de ţări, care cuprind 23% din populaţia lumii, sunt pe cale să realizeze cel puţin şase dintre

obiectivele propuse, alte 33 de ţări, incluzând 26% din populaţia lumii, au mari probleme în

atingerea a mai mult de patru dintre obiective.

În anul 2003, Guvernul României, împreuna cu Sistemul ONU din România, a elaborat

primul Raport asupra obiectivelor de dezvoltare ale mileniului. Guvernul a aprobat în data de 18

septembrie 2007, printr-un Memorandum, al doilea raport privind obiectivele de dezvoltare ale

mileniului. Acesta ilustrează că România a înregistrat progrese semnificative privind dezvoltarea

economico-socială şi creşterea nivelului de trai.

Cu ocazia primului raport se spera că va fi posibil ca până în 2009 rata sărăciei severe să

se reducă la jumătate, respectiv de la 10,91% la 5,4%; în anul 2006 rata sărăciei severe a

ajuns însă la 4,1%; ca urmare noua ţintă propusă pentru anul 2009 este de 3,5%;

În ceea ce priveşte combaterea HIV/SIDA, deşi se propunea ca obiectiv stoparea creşterii

acestei boli, măsurile de combatere au facut ca incidenţa HIV/SIDA să se reducă de la 1,5

cazuri la 100.000 locuitori la doar 0,83 cazuri la 100.000 locuitori; în acest caz ţinta de

menţinere a incidenţei HIV/SIDA se referă la nivelul foarte scăzut înregistrat în anul 2006;

Ţinta iniţială de „reducere la jumatate a ratei mortalităţii materne între anii 2001 si 2009” a

fost atinsă încă din 2006, când aceasta a ajuns la 15 decese materne la 100.000 născuţi vii

faţă de 34 cazuri în 2001; ca urmare, noul nivel asumat pentru această ţintă este de 10

decese la 100.000 născuţi vii.22

31 Octombrie - Ziua Internaţională a Mării Negre

“O să mă-ntrebi ce efect mi-a făcut marea, pe care-o

văz pentru-ntâia oară?

Efectul unei nemărginiri pururea mişcate…”

M. Eminescu

Oamenii se întreabă de ce este numită marea

noastră “neagră”. În zilele însorite este verde-albastră,

iar atunci când cerul este acoperit de nori culoarea sa

devine gri-argintie sau azur. Grecii antici au numit-o

Pontus Axeinus, însemnând “marea neospitaliera”. Pe

când încă nu o cunoşteau îndeajuns, le părea rece,

22 http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_11602/Romania-se-pregateste-sa-

devina-donator-pentru-sustinerea-Obiectivelor-de-Dezvoltare-ale-Mileniului.html

Fig.7 – Imagini cu delfini


23

furtunoasă şi periculoasă datorită triburilor “barbare” care locuiau pe ţărmurile ei. Pe măsură ce au

cunoscut-o mai bine, şi-au mai schimbat părerea şi câţiva ani mai târziu i-au modificat numele în

“Pontus Euxinus” (“Marea Ospitalieră”), referindu-se la ea în mod familiar cu numele Pontus.23

Bogăţiile sale au fost reflectate în legenda Lânei de Aur, iar Herodot o descrie ca fiind cea

mai remarcabilă dintre mări. Există mai multe ipoteze privind originea numelui actual. Istoricii

spun că ar putea fi un nume de origine persană. Hidrologii explică numele prin proprietatea mării

de a colora în negru obiectele de fier care cad în apă şi reacţionează cu sulfatul de hidrogen

dizolvat. Biologii tind să explice numele în legătură cu lipsa oxigenului şi a vieţii din adâncuri.

De fapt Marea Neagră este o metaforă care redă culoarea albastru-închis a apei.

Oricum ar fi, Marea Neagră este cu adevărat unică şi de mare importanţă pentru oamenii

care trăiesc în jurul ei cărora le oferă un mod de viaţă specific şi atrage mii de turişti.

Marea Neagră este o mare mică, intercontinentală, orientată Est-Vest, între Europa şi Asia.

Pe ţărmurile ei se găsesc şase ţări: Bulgaria şi România în vest, Ucraina în nord, Federaţia Rusă în

nord-est, Georgia în est şi Turcia în sud.24

Marea Neagră este una dintre mările cele mai înconjurate de uscat din lume. Izolarea sa

faţă de oceanul planetar se datorează legăturilor restrânse cu alte mări. Spre SV comunică cu

Marea Marmara prin Strâmtoarea Bosfor şi cu Marea Egee din Mediterana prin Dardanele, iar mai

departe cu Oceanul Pacific prin Gibraltar. Înspre nord est, Marea Neagră comunică cu Marea

Azov prin Strâmtoarea Kerci.

Un pliant despre delfini, mamifere care trăiesc în apele mării negre şi care sunt ameninţate

cu dispariţia este prezentat în suplimentul digital care însoţeşte acest ghid.

8 Noiembrie - Ziua Internaţională a Zonelor Urbane

“Degradarea de azi a mediului afectează siguranţa zilei de mâine”

(Anonim)

Pe data de 8 noiembrie a fiecărui an se celebrează Ziua Internaţională a Zonelor Urbane,

eveniment cunoscut şi sub numele de Ziua Mondială de Planificare a Oraşelor. Această zi se

celebrează începând cu anul 1949 în circa 30 de ţări de pe 4 continente. Iniţiatorul acestei

manifestări a fost d-nul. Carlos Maria della Paolera, profesor la Universitatea din Buenos Aires.

În această zi membrii comunităţii, inclusiv autorităţile, trebuie conştientizaţi despre

impactul pozitiv al planificării urbane în contextul dezvoltării urbane. Trebuie, de asemenea,

evidenţiate persoanele care s-au implicat în planificarea urbană dar şi proiectele şi planurile care

23 Pârvu, C., Ecologie generală, pag.400

24 Florea, M., Geografia României, pag. 62


24

au dat un sens comunităţii şi ne fac mândri că aparţinem oraşului în care trăim.

De ce sărbătorim Ziua Internaţională a Zonelor Urbane ?

● Pentru a atrage atenţia asupra stării actuale a oraşelor, asupra aspiraţiilor, obiectivelor şi

progreselor urbane;

● Pentru a evidenţia planurile şi programele care au avut o contribuţie valoroasă asupra

comunităţilor umane şi a calităţii mediului înconjurător;

● Pentru a celebra realizările colectivelor a căror decizii cu privire la planificarea oraşelor au

determinat un nivel de trai ridicat, atât în ceea ce priveşte nevoile prezente cât şi cele ale

generaţiilor viitoare;

● Pentru a semnala întregii comunităţi că trebuie să ţină cont de fragilitatea naturii în procesul

de dezvoltare a zonelor urbane.

Ziua Mondială de Planificare a Oraşelor se organizează pentru a atrage atenţia la procesul

şi obiectivele planificării urbane şi regionale şi relaţiile în acest domeniu în intreaga lume. Desigur

se adaugă şi necesitatea îmbunătăţirii mediului şi calităţii traiului.

Zonele urbane constituie un complex ecologic în care atmosfera se caracterizează prin

atenuarea exceselor climatice din timpul iernii, intensificarea caracterelor determinate de

acumularea radiaţiilor calorice în timpul verii şi alterarea proprietăţilor chimice prin acumularea

poluanţilor emişi de diferite surse: uzine, sisteme de încălzire, mijloace de transport, reziduuri.25

Întinderile de asfalt şi marile construcţii edilitare ale oraşelor contribuie la crearea unui

climat propriu. În oraşe, radiaţiile ultraviolete sunt mai reduse, în special iarne, viteza anuală

medie a curenţilor de aer mai redusă cu 10-20%, de asemenea şi durata perioadelor de însorire 5-

15%; temperatura medie anuală este cu 1-20 C mai ridicată comparativ cu zonele rurale învecinate.

Umiditatea relativă este şi ea mai redusă cu 2% iarna şi 8-10% vara, precipitaţii sunt mai intense

cu 5-30%, iar acoperirea cu nori mai mare cu 5-10%.26

Înţelegerea fenomenelor legate de evoluţia societăţii omeneşti în contextul protejării

mediului este o parte a educaţiei elementare a fiecărui cetăţean. Resursele necesare vieţii scad

îngrijorător, iar consecinţele directe pe care cetăţeanul de rând le simte nu întârzie să apară. Cu

toţii preferăm oraşele curate, aerisite, cu multe spaţii verzi şi zgomot redus. Costurile necesare

realizării şi întreţinerii unui astfel de oraş sunt imense, iar resursele necesare sunt obţinute din

activităţi economice, multe dintre ele cu impact negativ asupra mediului.

Sub deviza „E timpul să-ţi pese, oraşul are nevoie de tine!” am realizat un chestionar prin

care am dorit să aflăm părerile elevilor legate de problemele mediului din oraşul Sibiu. Din

interpretarea chestionarelor am putut afla că principalele probleme cu care se confruntă oraşul

25 Ciarnău, R., Ecologie şi protecţia mediului, pag.41 26 Dordea, M., Coman, N., Ecologie umană, pag.103


25

nostru sunt: curăţenia străzilor, traficul rutier intens din anumite zone, lipsa coşurilor de gunoi,

lipsa perdelelor de protecţie de-a lungul străzilor etc. Chestionarul este prezentat la anexe.

5 Decembrie – Ziua Internaţională a Voluntariatului

“Uneori mă întrebam de ce nu face cineva ceva…

Apoi am înţeles că acel cineva sunt Eu!”

(Anonim)

Voluntariatul este activitatea desfăşurată din proprie iniţiativă, de orice persoană fizică, în

folosul altora, fără a primi o contraprestaţie materială (Definiţie adoptată de Consiliul Naţional al

Voluntariatului, iunie 2002).

În cadrul Colegiul Tehnic de Industrie “Terezianum” a fost înfiinţat în septembrie 2005,

Clubul “Tineri Voluntari Terezianum” (T.V.T) pentru a implica elevii în activităţi de voluntariat.

Clubul funcţionează pe baza principiilor din legea voluntariatului:

participarea ca voluntar pe baza consimţământului liber exprimat;

implicarea activă a voluntarului în viaţa comunităţii;

desfăşurarea voluntariatului cu excluderea oricărei contraprestaţii materiale;

recrutarea voluntarilor pe baza egalităţii şanselor, fără nici un fel de discriminări.

Domeniile în care elevii colegiului activează ca voluntari sunt: educaţional, social,

ecologic.

Obiectivele clubului:

să acorde prioritate valorilor umane şi spirituale ale vieţii în raport cu aspectele ei materiale;

să promoveze adoptarea şi aplicarea unor standarde ridicate în domeniul social şi profesional;

să dezvolte prin perecepte şi exemple un spirit civic mai inteligent, mai activ şi mai binevoitor;

să ofere, prin intermediul acestui Club, mijloace practice pentru formarea unor relaţii de

prietenie durabile, acordarea de servicii altruiste şi construirea unei societăţi mai bune.

Acţiuni care pot fi realizate pentru a marca această zi :

campanie de într-ajutorare;

campanii de colectare de hârtie şi plastic;

campanie anti-drog etc.

2 Februarie - Ziua Mondială a Zonelor Umede

“Natura nu există numai pentru a fi contemplată ci şi pentru a fi înţeleasă şi utilizată”

C. Rădulescu – Motru


26

Fig.8 – Eleşteele de la Mândra

Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al

păsărilor acvatice, semnată la Ramsar, în Iran, în 1971, a stabilit data de 2 februarie, Ziua

Mondială a Zonelor Umede, documentul fiind ratificat de România prin Legea 5/1991.

Zonele umede (fig.8) au fost definite ca fiind “întinderile de bălţi, mlaştini, ape naturale

sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce sau

sărată, inclusiv întinderi de apă marină a caror adâncime la reflux nu depăşeşte şase metri.”27

Pe plan mondial, resursele de

apă se micşorează rapid şi implicit,

multe din habitatele acvatice sunt

periclitate. Protecţia acestora este

deosebit de importantă, având în vedere

rolul lor ecologic complex, concretizat

prin funcţii multiple:

reprezintă loc de viaţă pentru

multe specii de plante şi animale;

reprezintă refugii pentru numeroase

specii de păsări care găsesc numai în astfel de locuri condiţii de supravieţuire şi dezvoltare;

reglează umiditatea din sol şi diminuează eroziunea;

aprovizionează stratul subteran de apă;

influenţează microclimatul local;

reduc cantitatea de nutrienţi şi sedimente care ajung în mediul acvatic, datorită capacităţii

ridicate de filtrare;

atenuează schimbările climatice;

participă activ la atenuarea viiturilor, putând fi inundate temporar, în perioadele cu ape mari;

stabilizează ţărmurile şi au rol protector împotriva furtunilor;

reprezintă resurse de mare valoare economică, naturală, ştiinţifică şi recreativă.

Posibilitatea conectării zonelor umede în reţeaua de turism–agrement, pescuit sportiv,

cercetare ştiinţifică sau educaţie ecologică, oferă un spectru larg de opţiuni privind valorificarea

lor.

Până în prezent au fost înscrise pe lista Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii

şi a Resurselor Naturale peste 300 zone umede. În România există 89 de zone umede, fiind

identificate, de asemenea, 44 de zone de importanţă avifaunistică, cu o suprafaţă totală ce

reprezintă 3% din suprafaţa ţării. Zonele incluse în Convenţia de la Ramsar sunt Rezervaţia

27 Filipoiu, M., Burlacu, G., Frumosu, L., Ecologia – Dicţionar enciclopedic, pag. 1019


27

Biosferei Delta Dunării şi Balta Mică a Brăilei. În judeţul Sibiu au fost identificate câteva zone

umede mai deosebite cum ar fi: Iezerele Cindrelului, Căldarea Glaciară Bâlea, Lacurile din

Dumbrava Sibiului, Lacul fără fund de la Ocna Sibiului, Eleşteele de la Mândra şi Lacurile de pe

Olt. Dintre acestea doar două sunt considerate zone de importanţă avifaunistică şi sunt protejate:

Eleşteele de la Mândra şi Iezerele Cindrelului.

Eleşteele de la Mândra – sunt amenajate pe albiile pâraielor Visa, Râura şi Alămor, pe

locul unor vechi zone umede naturale, fiind declarate rezervaţie avifaunistică în 2004. Sistemul de

eleştee de la Mândra este format din 9 iazuri piscicole, 5 eleştee de mare întindere şi alte 6 bazine

cu o suprafaţă relativ redusă. Ele constituie un popas important atât în timpul migraţiei de toamnă,

cât şi cel de primăvară. Dintre speciile de interes european cităm: barza neagră, barza albă, egreta

mare şi mică, stârcul roşu, multe specii de limnicole, chirighiţe şi pescăruşi. La aceste apariţii

regulate se adaugă şi câteva observaţii mai speciale: cătăliga, ciocântorsul, lopătarul, ţigănuşul,

cocorul, sitarul de mal, prundaşul de nămol, fugaciul mare şi unele specii de răpitoare uliganul

pescar, codalbul.

Zona Iezerele Cindrelului – se întinde în jurul lacurilor glaciare Iezerul Mare şi Iezerul

Mic, cuprinzănd izvoarele râului Cibin. Despre formarea acestor lacuri există o frumoasă legendă,

Legenda Iezerelor Cindrelului “Spun bătrânii că undeva în munţi trăia o fată de cioban,

frumoasă, ruptă din soare. În obrajii ei râdeau zorile şi ierburile îi aşterneau covoare ţesute în

nestemate când voia să-şi odihnească alergările. Ciobanii îi spuneau “Frumoasa munţilor”.

Tot pe atunci trăia şi un ciobănaş mândru, cu alese purtări, pe nume Cindrel. Pe

Frumoasa a zărit-o o dată, şi de atunci nu-şi mai putea lua gândul de la ea. Numai că pe acolo

trăia şi un uriaş ce avea o fată boccie şi cam trecută, ce-şi pusese ochii pe Cindrel. Când înţelese

ea că ciobănaşul o vrea pe Frumoasa, i-a zis lui tătâne-su să-l ucidă pe Cindrel şi uriaşul,

ascultându-şi fata, îi luă acestuia capul.

Munţii au început să plângă. Frumoasa îl găsi pe Cindrel şi plânse, plânse zile în şir până

se stinse şi ea alături de dragul ei. Iar din lacrimile ei se iviră două lacuri limpezi precum

cleştarul. Şi aceste două lacuri s-au numit Iezerul Mare şi Iezerul Mic sau, amintind de cei doi:

Iezerele Cindrelului. Şi alături, aplecate deasupra lacurilor stau culmile cele mai înalte ale

acestor munţi: vârfurile Cindrel şi Frumoasa”.

Zona glaciară de pa Cindrel se caracterizează printr-o faună variată şi tipică formată din

capre negre, urşi, lupi şi 29 de specii de păsări. Dintre păsările întâlnite aici putem aminti:

prundăraşul de munte, acvila de stâncă, cocoşul de munte, pasărea omătului, pasăre foarte rară

pentru ornitoflora României şi ciocârlia urecheată balcanică.28

28 Mohan, Gh., Ardelean, A., Georgescu, M., Rezervaţii şi monumente ale naturii din România, pag.73


28

În anul 2006, Ziua Mondială a Zonelor Umede s-a sărbătorit sub deviza “Zonele umede –

un instrument în eradicarea sărăciei”, pentru a marca încheierea deceniului ONU pentru eradicarea

sărăciei.

Tema anului 2007 a fost „Zonele umede susţin pescăriile - păstraţi-le sănătoase! ”, iar

sloganul sub care s-a desfăşurat Ziua Mondială a Zonelor Umede a fost „Peşte pentru mâine! ”.

Scopul evenimentelor desfăşurate cu această ocazie în întreaga lume a fost de a concentra atenţia

publicului larg asupra zonelor umede şi din perspectiva pescuitului. A fost aleasă această temă

datorită necesităţii recunoaşterii:

- nevoilor a peste un miliard de oameni care se bazează pe peşte, ca sursă primară de

proteine animale;

- stării populaţiilor de peşti, la nivel mondial, în condiţiile în care speciile cu valoare

economică sunt suprapescuite, atât cele oceanice, cât şi cele de apă dulce, iar practicile de

acvacultură în ecosistemele oferite de zonele umede sunt tot mai îngrijorătoare pentru echilibrul

acestora;

- rolului important al zonelor umede continentale şi costiere în susţinerea peştelui şi

pescuitului la toate nivelurile şi a nevoii urgente de organizare a pescăriilor şi a ecosistemelor ce

le susţin.29

Aniversarea Zilei Mondiale a Zonelor Umede, s-a desfăşurat în anul 2008 sub deviza:

“Zone umede sănătoase, oameni sănătoşi” şi a reprezintat o oportunitate pentru a atrage atenţia

asupra faptului că, protejarea şi conservarea zonelor umede trebuie să fie parte integrantă a

oricarei soluţii de utilizare durabilă a resurselor acestora.30

Evenimentul ecologic poate fi sărbătorit realizând prezentări despre Delta Dunării şi

zonele umede din judeţul Sibiu şi distribuind pliante. Aceste materiale sunt cuprinse în CD.

15 Martie – 15 Aprilie Luna Pădurii

“Aşezaţi în trepte tot mai înalte, ca în stranele unei biserici, brazii ascultă cântecul apelor.

Uneori ei înşişi îi răspund cu vuietul aerian al pădurii.”

Geo Bogza

De la 15 martie până la 15 aprilie, conform unei frumoase tradiţii româneşti, se

sărbătoreşte Luna Pădurii. Această sărbătoare a izvorât din necesitatea menţinerii integrităţii

resurselor forestiere ale ţării, puternic amentiţate de exploatări neraţionale.

În anul 1901 Ministrul cultelor şi instrucţiunilor publice din aceea perioadă, la iniţiativa

acad. V.A. Urechia, a dat o circulară directorilor de şcoli pentru a serba “Ziua Pomilor” fiecare

29 http://www.apmbc.ro/stire-43.htm 30 http://www.arpm7c.ro/Ziua-Mondiala-a-Zonelor-Umede,-Conventia-Ramsar-90_257


29

elev fiind obligat să planteze un arbore. Timp de 3-4 ani, în luna octombrie s-a sărbătorit “Ziua

Pomilor”.

În anul 1935 s-a stabilit prin lege ca în perioada martie-aprilie, în fiecare an, să se

serbeze “Luna Pădurii”, acţiune cu un puternic caracter educativ, prin care populaţia, în primul

rând tineretul, să participe activ la executarea unor lucrări silvice, cum sunt: plantarea arborilor,

semănături în pepiniere, lucrări de ingrijire a arboretelor tinere, etc.

Pădurea mai este încă una din principalele bogăţii ale ţării noastre prin varietatea

produselor pe care le furnizează (lemnoase şi nelemnoase), cât şi prin influenţele ei favorabile:

protecţia solului împotriva eroziunii, protecţia izvoarelor şi a cursurilor de apă, ameliorarea

microclimatului, crearea unui mediu ambiant propice sănatăţii omului, satisfacerea cerinţelor

pentru odihnă, agrement şi turism.31

Pădurile influenţează clima locală şi regională, în general moderând-o. Coroanele

arborilor, prin frunzişul lor, interceptează apa de precipitaţii moderând impactul ei mecanic asupra

solului. Litiera are şi ea acest rol şi, pe lângă aceasta are capacitatea de-a reţine mari cantităţi de

apă, moderând scurgerile de suprafaţă şi echilibrând alimentarea pânzelor subterane prin apa de

infiltraţie. În acest fel solul devine protejat împotriva eroziunii prin spălare. Aceste trăsături capătă

o deosebită importanţă în bazinele de alimentare a râurilor, lacurilor: împiedicând scurgerile

violente, este moderat regimul viiturilor, este impiedicată colmatarea lacurilor.

Este unanim recunoscut rolul pozitiv pe care îl are vegetaţia forestieră şi în împrospătarea

aerului; ea reprezintă un scut împotriva vântului, opreşte şi reduce zgomotul. Astăzi sunt de

neconceput aşezări umane fără parcuri, zone verzi şi păduri, care sunt adevărate bariere împotriva

poluării aerului cu pulberi şi gaze, a poluării radioactive şi fonice.

Pădurea măreşte neregularitatea suprafeţei terestre formând obstacole care produc

turbulenţe mai mari ale curenţilor de aer şi care determină diluarea imisiilor. Încălzirea

diferenţiată, respectiv răcirea suprafeţelor păduroase în timpul nopţii, produc mişcări verticale

care au ca rezultat înlocuirea aerului viciat cu aer proaspăt. Oxigenul eliminat de pădure este

transportat de curenţii de aer, uneori la distanţe foarte mari, împrospătând atmosfera poluată de

deasupra oraşelor şi zonelor industriale.32

Oamenii de ştiinţă au calculat că 1 km pătrat de pădure emană zilnic câte 9 tone de oxigen,

aproape de 10 ori mai mult decât aceeaşi suprafaţă de teren cultivat. În ultimii 15 ani conservarea

pădurilor a devenit o prioritate majoră atât la nivel naţional, cât şi internaţional pentru “impactul

pe care această avuţie îl are asupra mediului, a spaţiului ecologic naţional şi universal, asupra

schimbărilor climatice regionale şi globale”. De aceea, Luna Pădurii are o importanţă majoră în

31 Filipoiu, M., şi colab., Ecologia – Dicţionar enciclopedic, pag.689 32 Popa, D., Elemente de ecologie şi drept al mediului, pag.113


30

Fig.9 - Plantări de arbori

educarea opiniei publice, a populaţiei, în sensul protejării şi conservării mediului ambiant,

îndeosebi a pădurii.

Distribuţia pădurilor din judeţul Sibiu, după principalele forme de relief este: 44% în zona

de munte, 49% în zona de deal şi 7% în zona de câmpie. Suprafaţa totală a pădurilor administrate

de către Direcţia Silvică Sibiu este de 115.512 Ha, dintre care 79.038 Ha păduri cu funcţia de

protecţie (grupa 1) şi 34.455 Ha păduri cu funcţia de producţie şi protecţie (grupa 2).33

Sibiul este situat în zona pădurilor de stejar şi goruni. Zone verzi numeroase, pădurea

Dumbrava din imediata vecinătate declarată parc natural, apropierea munţilor, conferă Sibiului

specificul unui oraş cu mare potenţial turistic şi de agrement.

Actualele tendinţe ale silviculturii sibiene sunt acelea de a constitui păduri de interes social

destinate colectivităţilor umane. Această tendinţă este impusă de ritmul accelerat al dezvoltării

industriale ca urmare directă asupra

degradării mediului înconjurător. Aceste

păduri vor fi delimitate după criterii

funcţionale şi amenajate ca păduri-parc,

păduri de agrement, rezervaţii forestiere

pentru diferite obiective sociale s.a.

Măsurile de constituire vizează atât

pregătirea, transformarea şi specializarea

pădurilor existente, cât şi crearea unor noi

păduri în jurul localităţilor.34

În această lună pot fi realizate următoarele

acţiuni:

Campanii de colectare a deşeurilor de hârtie organizate sub deviza “Reciclând hârtia –

Salvăm pădurea”.

Plantări de arbori şi arbuşti (fig.9) şi igienizarea zonelor verzi din curtea şcolii.

Excursii tematice având ca scop observarea frumuseţii pădurilor.

Expoziţie de desene cu tema “Pledoarie pentru frumuseţea pădurii”.

Concursuri de eseuri şi prezentări multimedia cu tema “Împreună pentru veşnicia pădurii”.

22 Martie - Ziua Mondială a Apei

“Apei i-a fost dată puterea magică de

a deveni seva vieţii pe Pământ”

(Leonardo da Vinci)

33 Lungu, I., Prin pădurile sibiului, pag. 35 34 http://www.dssibiu.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=23&Itemid=27&limit=1&limitstart=1


31

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la Conferinţa asupra Mediului Înconjurător de la

Rio de Janeiro, din 22 decembrie 1992, a declarat ziua de 22 martie, Ziua Mondială a Apei,

începând chiar cu anul 1993, în conformitate cu recomandările UNCED (Conferinţa Naţiunilor

Unite pentru Mediu şi Dezvoltare, Cap 18 din Agenda Locală 21 - Resursele de Apă Dulce).

În 1997, Conferinţa ONU pentru apă a declarat că toţi oamenii, indiferent de condiţiile

sociale şi economice, au dreptul la apă curentă şi de calitate adecvată, în funcţie de necesităţile lor

de bază. Deşi există o enormă cantitate de apă, la nivel mondial, 1,4 miliarde de oameni nu au

acces la apă potabilă. Cea mai mare parte a apei este prea sărată pentru a permite consumul uman

sau pentru a fi folosită în agricultură. Din fiecare milion de litri de apă doar 6 litri se găsesc în

stare utilizabilă ca atare.

Apa, ca şi aerul, este un factor de mediu indispensabil vieţii. Apa se găseşte întotdeauna

acolo unde există viaţă şi formează substanţa cea mai răspândită de pe planeta noastră şi continuă

să aibă un asemenea rol deoarece:

Apa constituie o “minune” a planetei noastre; unde este apă este şi viaţă.

Apa poate exista fără viaţă, dar viaţa fără apă este imposibilă, ea rămânând astfel un bun

universal.

Apa, alături de aer, nu poate lipsi omului şi nu poate fi înlocuită cu nimic.

Apa este considerată “sângele Terrei” sau “inima biosferei” pentru că se găseşte întotdeauna

acolo unde există viaţă.

Apa este cea mai răspândită substanţă compusă şi reprezintă trei sferturi din supafaţa Terrei.

Apa este o resursă naturală esenţială cu rol multiplu în viaţa economică.35

Importanţa apei pentru viaţa omului reiese şi din faptul că fără mâncare acesta poate

rezista circa 70 de zile, în timp ce fără apă nu poate trăi mai mult de 4 zile şi numai rareori 7-8

zile. Pe glob apa este distribuită după cum urmează:

- apa oceanelor şi mărilor 1.362.000.000 km3 97,30 %

- apa dulce 38.000.000 km3 2,70 %

- total 1.400.000.000 km3 100 %.36

Problema resurselor limitate de apă este serios accentuată datorită poluării continue a

resurselor utilizabile. Ca urmare, apa potabilă devine improprie pentru băut şi chiar pentru înot

deoarece conţine ape menajere contaminate cu microbi patogeni, provenite din centrele urbane şi

complexele de animale, precum şi o serie de substanţe toxice. Calitatea apei este o problemă

vitală, de cea mai mare importanţă pentru viaţa omului actuală şi viitoare, deoarece prezenţa unor

35 Buchman, A., Studiul calităţii mediului, pag. 6

36 Ciarnău, R., Ecologie şi protecţia mediului, pag.46


32

substanţe străine în apă prezintă riscuri serioase pentru sănătatea omului şi a animalelor.

Începând din anul 2005 a început deceniul ONU “Apă pentru viaţă” pentru a marca astfel

dreptul fiecărui om la o sursă de apă curată.

Pentru a marca acest eveniment se pot realiza următoarele activităţi :

determinarea cantităţii de apă utilizată într-o săptămână în diferite locuinţe şi a calităţii apei

potabile din oraşul vostru;

prezentări multimedia despre importanţa apei.

CD-ul cuprinde o prezentare power-point cu informaţii despre calitatea apei în Sibiu

precum şi un afiş pentru a populariza această zi.

23 Martie - Ziua Mondială a Meteorologiei

Această zi marchează intrarea în vigoare, la data de 23 Martie 1950, a Convenţiei

Meteorologice Mondiale, convenţie ce a asigurat un cadru propice pentru ca Organizaţia

Meteorologică Mondială (OMM), organism specializat al Organizaţiei Naţiunilor Unite, să-şi

realizeze scopurile de încurajare a cooperării internaţionale în domeniul meteorologiei şi

hidrologiei operaţionale în rândul membrilor acesteia. Începând cu anul 1961, ziua de 23 Martie

este sărbătorită ca Ziua Mondială a Meteorologiei, alegându-se an de an câte o temă de interes

major pentru omenire.

În anul 2006 tema aleasă a fost “Prevenirea şi diminuarea efectelor dezastrelor”. Alegerea

a fost făcută ca o recunoaştere a faptului că 90% din hazardele naturale sunt legate de vreme,

climă şi apă, şi a rolului vital al OMM şi al Serviciilor Meteorologice şi Hidrologice Naţionale din

toate ţările la prevenirea dezastrelor naturale, în vederea diminuării efectelor acestora.37

O privire generală asupra evenimentelor extreme din ultimii ani demonstrează impactul lor

din ce în ce mai mare asupra dezvoltării durabile a omenirii.

Anul 2005 a fost marcat de secete prelungite în unele zone din Europa, Asia, Australia şi

Brazilia. Precipitaţiile abundente, excepţionale în unele cazuri, au cauzat inundaţii masive în

diferite alte părţi ale lumii. În Oceanul Atlantic au fost observate un număr record de uragane

devastatoare. Tot în anul 2005, gaura din stratul de ozon s-a situat pe locul trei în ierarhia celor

mai extinse, după situaţiile întâlnite în 2000 şi 2003. De asemenea, subţierea stratului de ozon

deasupra Arcticii a fost mai pronunţată decât în mod obişnuit.

Hazardele naturale nu pot fi evitate, dar integrarea evaluării riscurilor şi a avertizărilor

timpurii în măsurile de prevenire şi diminuare a efectelor directe pot împiedica transformarea

acestor hazarde în dezastre. Aceasta înseamnă că se pot lua măsuri care să reducă în mod

considerabil pierderile de vieţi omeneşti şi pagubele socio-economice. OMM şi Serviciile

37 http://www.inmh.ro/index.php?id=349


33

Meteorologice şi Hidrologice Naţionale pot contribui în mod semnificativ, atât la nivel

internaţional, cât şi naţional, la identificarea, evaluarea şi monitorizarea riscurilor de producere a

dezastrelor şi la furnizarea de avertizări pe intervale foarte reduse (0 până la max. 6 ore) de

anticipare. OMM rămâne angajată în activităţile desfăşurate împreună cu autorităţile naţionale, cu

scopul de a înjumătăţi, în următorii 15 ani, numărul de decese provocate de către dezastrele

naturale de origine meteorologică, hidrologică şi climatică.

Tema anului 2007 a fost “Meteorologia Polară: înţelegerea impactului global” ca o

recunoaştere a importanţei meteorologiei polare şi ca o contribuţie la marcarea Anului Polar

Internaţional 2007-2008. În ultimii ani a crescut din nou interesul pentru clima şi condiţiile de

mediu din regiunile polare, deoarece în regiunile în cauză au fost detectate modificări

semnificative cum ar fi : restrângerea gheţii marine, topirea unor gheţari şi a permafrostului şi

diminuarea gheţii de pe râuri şi lacuri.38

Pentru a marca această zi realizaţi o vizită la staţia meteorologică din oraş.

1 Aprilie - Ziua Păsărilor

Este o sărbătoare românească ce îşi are originea între cele două războaie când a fost larg

promovată mai ales în şcoli. Cu prilejul acestei sărbători, elevii instalau în copaci cuiburi

artificiale şi făceau observaţii în natură învăţând să se implice în mod concret în acţiuni de

protejare a Păsărilor.

Societatea Ornitologică Română este organizaţia care, după 1990, a promovat această

sărbătoare.

Ornitologia ca ştiinţă, dar şi ca hobby, atrage azi milioane de oameni din toate ţările

globului, indiferent de vârstă şi profesiune, care găsesc o plăcere în a colinda prin păduri, bălţi şi

câmpii pentru a observa păsările, pentru a le urmări comportamentul, pentru a le auzi cântecul.

În România, ţară ce beneficiază de o natură generoasă, populată de o mare varietate de

păsări, preocuparea faţă de păsări şi ornotologie este foarte limitată, în pofida diminuării

efectivelor multora dintre specii, ca urmare a degradărilor intervenite în mediul înconjurător în

ultimele decenii.

Deoarece în concepţia actuală a protecţiei naturii, ocrotirea efectivă a anumitor specii nu

se poate realiza decât în contextul general al conservării mediului înconjurător, rezultă evident

faptul că a ocroti păsările înseamnă a păstra nealterate caracteristicile mediului natural cu tot ceea

ce implică această definiţie: reducerea şi eliminarea poluării apei, solului şi aerului, diminuarea

cantităţii de pesticide utilizate în agricultură şi silvicultură, refacerea unor habitate (păduri,

38 http://www.onuinfo.ro/mass_media/buletine_informative/335/


34

Fig.10 – Montare de căsuţe

mlaştini, pajişti) într-o formă cât mai apropiată de cea naturală, diminuarea sau eliminarea

acţiunilor umane exercitate direct asupra păsărilor (capturare cu capcane, vânătoarea, distrugerea

cuiburilor).

Se cunoaşte faptul că unele specii de păsări care în trecut erau dependente de un anumit tip

de habitat au dispărut, iar altele au încercat să se adapteze la medii noi de viaţă profund modificate

sau la unele nou create de om. Pe de altă parte, avem posibilitatea de a ajuta păsările asigurându-le

condiţii de cuibărit şi de hrănire, iar aceasta o putem face nu numai în rezervaţii naturale, ci chiar

în grădina noastră sau în parcul din oraşul în care locuim.39

Cea mai întinsă rezervaţie de interes ornitologic din ţara noastră este Delta Dunării, vestită

în toata lumea prin diversitatea şi bogăţia avifaunei sale. Specii valoroase se găsesc şi pe cuprinsul

unor rezervaţii complexe, ca Parcul

Naţional Retezat, Pietrosul Rodnei, Cheile

Turzii (Transilvania), Codrul Secular

Slătioara, Ceahlău (Moldova), Cheile

Nerei, pădurea şi lacul de la Snagov

(Muntenia), Munţii Bucegi şi altele. Dar,

oriunde s-ar afla, păsările au în prezent

nevoie de ajutorul omului.

Pădurile acopera 3,1 milioane de

km2 adică 30 % din suprafaţa Europei, dar

mare parte din aceasta constă din plantaţii de arbori, monoculturi de conifere sau de specii de

copaci autohtone. Pădurile din zona boreală şi temperată deţin o mare diversitate de păsări, dintre

care 114 sunt specii prioritare pentru aceste habitate. Dintre cele 514 specii de păsări din Europa,

195 sunt mai mult sau mai puţin periclitate.40

Distrugerea totală sau reducerea calităţii habitatului, având drept consecinţe deranjarea

păsărilor în timpul clocitului, restrângerea teritoriilor de cuibărit sau otrăvirea prin poluare, poate

fi evitată prin adoptarea unor măsuri legislative specifice, în concordanţă cu coordonatele stabilite

la Helsinki şi care să asigure managementul durabil al pădurilor. Astfel de măsuri trebuie să

asigure în primul rând evitarea defrişărilor, mai ales a arborilor indigeni maturi şi a tufărişurilor,

iar în cazul reîmpăduririlor să se acorde întâietate speciilor de copaci autohtoni. Totodată o serie

de activităţi legate de industria prelucrării lemnului trebuie să prezinte un impact cât mai scăzut

asupra mediului prin adaptarea tehnicilor de tăiere şi îndepărtare a copacilor şi promovarea unor

tehnologii de procesare a lemnului care generează cât mai puţine pierderi.

39 Popa, D., Elemente de ecologie şi drept al mediului, pag.159 40 Cristea, V., şi colaboratorii, Ocrotirea naturii şi protecţia mediului în România, pag. 25


35

De Ziua Păsărilor realizaţi o drumeţie pentru a identifica câteva specii de păsări şi

habitatul acestora. Organizaţi un concurs de recunoaştere a unor specii de arbori şi păsări şi

amplasaţi căsuţe pentru păsărele în acea zonă.

În cadrul suplimentului digital sunt prezentate câteva specii de păsări cu sunetele specifice

lor. Deasemenea pentru a informa elevii despre acest eveniment ecologic CD-ul cuprinde un afiş

”Ziua păsărilor”.

17 Aprilie - Ziua Mondială a Sănătăţii

“ Sănătatea nu este totul, dar fără sănătate totul este nimic”

A. Schopenhauer

Păstrarea sănătăţii şi lupta contra bolilor se înscriu printre cele mai vechi preocupări ale

omului. Sănătatea este un concept superior care nu poate fi separat de mediul social, de condiţiile

social-economice ale ţării.

Sănătatea are la bază, pe plan biologic, un echilibru al funcţiilor organismului. Orice

deviere de la normal se exprimă prin starea de boală.

Dispunând de cunoştinţe medicale oamenii pot deveni paznicii propriei sănătăţi, iar

medicina se va îndrepta astfel spre omul sănătos.

Medicina modernă va deveni din ce în ce mai mult preventivă, fară să neglijeze însă

vindecarea şi recuperarea bolnavilor. Concret, medicina preventivă urmăreşte:

promovarea măsurilor de igienizare a mediului înconjurător;

formarea unor deprinderi igienice la fiecare persoană;

îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;

punerea în valoare a culturii fizice, excursiilor, a vieţii în aer liber;

promovarea unei alimentaţii raţionale;

depistarea precoce a unor boli şi tratarea lor.41

Sănătatea nu se vinde în farmacii, ci se asigură prin deprinderi igienice: igiena alimentară,

a muncii fizice, intelectuale, etc.

Sănătatea este indisolubil legată şi de fericire. “Fără sănătate nu există fericire” se spune

de secole. Recent s-a descoperit că sportul stimulează în corpul nostru endomorfinele care sunt

responsabile de starea de fericire a oamenilor şi implicit de sănătate.

Calendarul ecologic şi cel al sănătăţii se întrepătrund deoarece, sănătatea noastră este

indisolubil legată de cea a mediului. Efectele globale ale suferinţelor mediului înconjurător,

41 http://articole.famouswhy.ro/medicina_moderna/


36

îndepărtarea omului de natură se fac simţite şi în starea de sănătate a oamenilor. De aceea educaţia

pentru sănătate implică şi nevoia educaţiei ecologice. Numai învăţând să respectăm natura vom

avea cheia sănătăţii propriului corp.

Pentru a marca “Ziua Mondială a Sănătăţii” puteţi iniţia în şcoala voastră:

o campanie antidrog;

un concurs de afişe, pliante, desene pentru promovarea sănătăţii;

realizarea unor prezentări multimedia cu tema “Drogurile sau sănătatea”

realizarea unei pagini web pentru concursul “Mesajul meu antidrog” .

O prezentare power-point despre droguri este inclusă în suplimentul digital.

22 Aprilie - Ziua Pământului

“Pământul nu aparţine omului, ci, dimpotrivă, omul aparţine Pământului”.

(Anonim)

Deşi proclamată pentru prima dată la 21 martie 1970 (echinoxul de primavară) în San

Francisco, Ziua Mondială a Pământului se sărbătoreşte pe 22 aprilie la iniţiativa senatorului

american Gaylord Nelson. Studenţii americani care au sărbătorit prima oară această zi s-au gândit

că având şi Pământul o zi a lui, măcar o dată pe an ne vom aminti să facem dreapta socoteală a

stricăciunilor ce i-am făcut: câte flori i-am rupt, câte păsări i-am omorât, câţi munţi, i-am prăvălit

în mare, câte râuri i-am tulburat, câte păduri i-am defrişat, cât praf i-am aruncat în ochi, câte

veacuri i-am furat din părelnica lui veşnicie. Suma obţinută, cu multe, multe zero-uri, de-o vom

împărţi la cinci miliarde vom afla fiecare partea noastră de vină şi câte zile suntem datori pe an să

fim vrednici grădinari ai naturii ce ne înconjoară.42

În anul 1990, 200 milioane de oameni din 141 de ţări au transformat “Ziua Pământului”

într-o manifestare de amploare din istoria omenirii. Manifestările realizate cu acest prilej au

scopul de a atenţiona populaţia şi factorii de decizie despre starea gravă în care se află planeta,

despre problemele ecologice ale fiecărei localităţi şi ţări, de a mobiliza cetăţenii la soluţionarea

acestor probleme prin participarea activă la elaborarea şi aprobarea deciziilor favorabile mediului,

prin participare directă la redresarea situaţiei ecologice.

În momentele de necesară recreere, NATURA este cea care ne ia de mână, ca pe nişte

copii jucăuşi, să ne arate verdele pădurii şi albastrul necuprins de deasupra şi să ne spună că de

fapt, viaţa este mult mai frumoasă decât pare. Dacă ar fi numai atât, naturii i-ar fi bine. Uneori

uităm însă că, nimic nu se capătă degeaba, că natura nu poate da la infinit când noi doar luăm, fără

să dăm la rândul nostru nimic în schimb. Uităm deci, că nu natura aparţine omului, ci omul

aparţine naturii. Omul, fiinţa efemeră, este obişnuit să observe doar reacţiile instantanee, măsurate

Figura nr. 17


37

într-un timp comparabil cu durata propriului ciclu vital. Dar NATURA cu o viaţă numărată în

milenii, reacţionează într-un interval de zeci de ani. Reacţiile ei însă sunt în lanţ, fiindcă în natură

toate sunt unite printr-o reţea sensibilă de relaţii trofice ce stau la baza funcţionării oricărui sistem.

Să ţinem seama deci, de toate aceste legităţi ale naturii şi să nu stricăm starea de echilibru atât de

necesară supravieţuirii. Să întindem vechiului nostru prieten o mână în spiritul respectului faţă de

bogăţiile naturale hărăzite de Dumnezeu, pentru posteritate. Timp de 35 de ani, Ziua Pământului a

inspirat milioane de oameni din culturi, civilizaţii şi medii diferite de viaţă, unindu-i în acelaşi ţel

de a acţiona împreună pentru schimbarea pe care doresc să o vadă în lume. Este bine să folosim

evenimentul “Ziua Pământului” pentru a conştientiza încă o dată publicul larg asupra

problemelor grave ale omenirii şi pentru a iniţia o abordare constructivă care să ofere posibilitatea

de a planta un pom, a săpa şi amenaja o fântână, a curăţa un râu pentru dăinuirea frumosului în

lumea din jurul nostru.

Este importantă fiecare acţiune ce se va desfăşura de “Ziua Pământului”, indiferent de

dimensiunea şi amploarea ei.

Fig.11- Colectare de peturi

De aceea puteţi iniţia o campanie de informare a elevilor dar şi a părinţilor privind

problema deşeurilor prin realizarea şi distribuirea unor foi de informare (anexele 2, 3, 4). Scopul

acestei acţiuni este participarea şi implicarea elevilor (fig.11) şi a cetăţenilor comunităţii la

colectarea şi reciclarea selectivă a deşeurilor (hârtie şi a pet-urilor), în vederea educării spiritului

responsabilităţii majore de păstrare şi îmbunătăţire a mediului ambiant.

Suplimentul digital cuprinde şi un model de fluturaşi (anexa 1) ce poate fi distribuit

elevilor pentru a iniţia o astfel de campanie.

Oriunde te afli, orice decizi, acordă puţin din timpul tău pentru a fi parte integrantă din

mişcarea pentru Ziua Pământului.

42 Drăgulescu, C., Vademecum ecologic, pag.103


38

15 Mai - Ziua Internaţională de Acţiune pentru Climă

“Dacă dorim să continuăm a trăi pe această planetă, este nevoie de o shimbare de

atitudine”.

A. Einstein

Clima este rezultatul interacţiunii componentelor fizico-chimice şi biologice ale mediului.

Clima este diferită pe glob, corelată cu latitudinea, altitudinea, expoziţia, poziţia faţă de relieful

înconjurător, direcţia vânturilor dominante, etc.

Ce sunt schimbările climatice ?

Schimbările climatice sunt schimbări de climat, datorate unei activităţi omeneşti care

alterează compoziţia atmosferei şi conduc la creşterea concentraţiilor de gaze cu efect de seră în

atmosferă.

Efectul natural de seră

O parte din gazele prezente în atmosferă asigură echilibrul

între energia pe care Pământul o primeşte de la Soare şi cea

pe care o pierde (fig.12). Aceste gaze cunoscute ca “gaze de

seră” au permis Pământului să fie mai cald decât ar fi fost în

absenţa atmosferei.

Fără efectul natural de seră, Terra ar fi cu 30°C mai rece, apa

sub formă lichidă nu ar exista, iar planeta nu ar fi atât de

propice vieţii.

Efect de seră intensificat?

Creşterea concentraţiei de gaze cu efect de seră, ca rezultat al activităţii umane,

blochează căldura (radiaţia infraroşie emisă de Pământ) în atmosferă, conducând la creşterea

temperaturii la nivel global.

Care sunt gazele cu efect de seră?

Dioxidul de carbon (CO2)

Metanul (CH4)

Protoxidul de azot (N2O)

Clorofluorocarburile (CFC)

Ozonul

Care sunt activităţile umane responsabile de efectul de seră intensificat?

Procesele de combustie (CO2, CH4)

Agricultura intensivă (CO2, CH4, N2O)

Transporturile (CO2)

Fig.12-Efectul de seră


39

Depozitarea deşeurilor şi tratarea lor în incineratoare (CO2, CH4)

Defrişările

Activităţile industriale

Sistemele de refrigerare şi de aer condiţionat, spray-uri (CFC)

Care sunt efectele nefaste ale schimbărilor climatice asupra mediului?

Deşertificarea

Topirea calotei polare

Inundaţiile

Tornadele

Alte evenimente meteo extreme

Modificarea ciclului anotimpurilor.43

Pentru a marca această zi importantă din calendarul ecologic am realizat pliante prin care

putem informa elevii despre consecinţele schimbărilor climatice şi ce putem face pentru a proteja

sănătatea şi calitatea mediului. Pliantul se regăseşte în cadrul CD-ului.

22 Mai - Ziua Mondială a Biodiversităţii

“Natura nu aparţine nimănui şi ea se dăruie tuturor!”

T. Bogdan

Conceptul de diversitate biologică/biodiversitate (elaborat la Conferinţa de la Rio de

Janeiro, 1992) se referă la capitalul biologic al Pământului. Diversitatea biologică înseamnă

variabilitatea organismelor vii din toate sursele, a ecosistemelor terestre, marine şi a altor

ecosisteme acvatice şi a complexelor ecologice din care acestea fac parte.

Diversitatea biologică reprezintă o particularitate specifică planetei noastre, care asigură

funcţionalitatea optimă a ecosistemelor, existenţa şi dezvoltarea biosferei în general. Capitalul

natural reprezentat de ecosisteme naturale şi seminaturale formează “suportul vieţii”, asigurând

resursele şi serviciile care stau la baza dezvoltării socio-economice.44

Valorile biodiversităţii formează patrimoniul natural care trebuie folosit de generaţiile

actuale fără a periclita şansa generaţiilor viitoare de a se bucura de aceleaşi condiţii de viaţă.

O modalitate de a conserva patrimoniul natural european este de a crea o reţea de arii

naturale protejate, reprezentativă pentru diversitatea speciilor şi habitatele acestora ce trebuie

protejate.

Judeţul Sibiu dispune de o mare diversitate de ecosisteme, habitate şi specii sălbatice

datorită cadrului natural variat. Evaluarea biodiversităţii la nivelul judeţului Sibiu a fost realizată

43 Dordea, M., coman, N., Ecologie umană, pag.426 44 Filipoiu, M., şi colaboratorii, Ecologia – dicţionar enciclopedic, pag.268


40

în cea mai mare parte pe baza a numeroase studii de specialitate, care s-au focalizat însă în general

pe zona montană a judeţului. O concentrare mare de habitate cu un număr ridicat de specii rare,

relicte şi endemice a fost identificată în masivele montane Făgăraş, Cindrel şi Lotru.

Deşi judeţul Sibiu deţine doar 2,3% din suprafaţa României, prin poziţia sa geografică,

prin diversitatea formelor de relief şi marea amplitudine altitudinală a acestuia (aprox 2265 m), cu

repercusiuni asupra tipurilor de climat, dar şi datorită celor peste două secole de cercetări

botanice, aici sunt conservate 63% din cormoflora ţării noastre.

Flora inventariată a judeţului Sibiu include 2.455 specii de cormofite (63% din speciile din

flora României), aparţinând la 637 de genuri şi 124 de familii, 528 de specii de briofite şi 459 de

specii de licheni. Dintre cormofite, un număr de peste 40 de specii sunt endemice pentru Munţii

Carpaţi, printre care: romaniţa de munte (Achillea schurii), căldăruşa (Aquilegia transsilvanica),

cornuţul (Cerastium transsilvanicum), mixandrele (Erysimum transsilvanicum).

Fauna de vertebrate inventariată la nivelul judeţului cuprinde 60 specii de mamifere, 259

specii de păsări, 34 specii de peşti, 15 specii de amfibieni şi 12 specii de reptile.

Dintre cele 259 de specii ale avifaunei judeţului Sibiu, un număr de 194 de specii se găsesc

în Directiva Păsări, 252 de specii se regăsesc în Convenţia de la Berna (Legea nr. 13/1993 privind

conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa), 81 de specii în Convenţia de la

Haga (Legea nr. 89/2000 pentru conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice) şi

110 specii în Convenţia de la Bonn (Legea nr. 13/1998 privind conservarea speciilor migratoare

de animale sălbatice).

Dintre cele 121 de specii de vertebrate, altele decât păsările, inventariate la nivelul

judeţului Sibiu, în Directiva Habitate se regăsesc 26 specii de mamifere, 8 specii de reptile, 11

specii de amfibieni şi 9 specii de peşti, în Convenţia de la Berna sunt 45 specii de mamifere, 12

specii de reptile, 15 specii de amfibieni şi 11 specii de peşti, iar în Convenţia de la Bonn 9 specii

de lilieci.45

Popularizarea acestei zile o puteţi realiza cu afişul prezentat în cadrul CD-ului.

24 Mai - Ziua Europeană a Parcurilor

“Natura trebuie admirată, respectată şi protejată.”

(Anonim)

Ziua Europeană a Parcurilor a fost iniţiată de Federaţia EUROPARC cu scopul de a

îmbunătăţi starea zonelor protejate din Europa şi a atrage participarea publică în administrarea

acestor zone. Această zi a fost celebrată pentru prima dată în 1999 când au fost organizate

45 Burduhosu, V., şi colaboratorii, Arii naturale protejate din judeţul Sibiu, pag. 12-17


41

evenimente în toată Europa în jurul datei de 24 mai, care reprezintă data creării primelor 9 parcuri

naţionale din Europa, în Suedia, pe 24 mai 1909.

În ţara noastră ariile naturale protejate sunt incluse în Legea nr. 5/2000 privind amenajarea

teritoriului naţional, secţiunea a III-a, zone protejate.

Parcuri Naţionale din România:

Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa

Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş

Parcul Naţional Ceahlău

Parcul Naţional Călimani

Parcul Naţional Cozia

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei

Parcul Naţional Munţii Măcinului

Parcul Naţional Piatra Craiului

Parcul Naţional Retezat

Parcul Naţional Munţii Rodnei

Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului.46

Pe teritoriul judeţului Sibiu beneficiază de un statut legal de protecţie la nivel naţional un

număr de 16 arii naturale (3 parcuri naturale, 7 rezervaţii naturale şi 6 monumente ale naturii), a

căror suprafaţă însumată reprezintă 3,6% din suprafaţa totală a judeţului. La nivel judeţean au mai

fost declarate încă 2 rezervaţii naturale (Arpăşel şi Eleşteele de la Mândra), pentru care s-au

întocmit documentaţiile în vederea obţinerii avizului din partea Academiei Române şi 5

monumente ale naturii.

De menţionat este faptul că toate cele trei parcuri naturale (Cindrel, Dumbrava Sibiului şi

Golul Alpin al Munţilor Făgăraş) sunt încadrate neadecvat, ca şi rezervaţii naturale, în Legea nr.

5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone

protejate. În acest sens, aceste arii protejate sunt private de o administraţie proprie şi de aplicarea

unui management de calitate.

Rezervaţiile naturale din judeţul Sibiu sunt: Iezerele Cindrelului, Lacul şi golul alpin Bâlea,

Calcarele eocene de la Turnu Roşu, Dealul Zakel, Şuvara saşilor, Arpăşel, Lacul fără fund de la

Ocna Sibiului, Eleşteele de la Mândra, Lacul Tătarilor.

Dintre cele 11 Monumente ale Naturii din judeţul Sibiu, amintim: Calcarele cretacice de la

Cisnădioara, Vulcanii noroioşi de la Haşag, Canionul de la Mihăileni, Masa Jidovului, La Grumaji,

Pintenii din Coasta Jinei, Stejarul din Grădina Zoologică etc.47

46 Cristea, V., şi colab., Ocrotirea naturii şi protecţia mediului în România, pag.238 47 Burduhosu, V., şi colaboratorii, Arii naturale protejate din judeţul Sibiu, pag. 117


42

Fig.14 –Pajişti cu jneapăn şi afini

PARCUL NATURAL CINDREL

Munţii Cindrel sunt formaţi din şisturi

cristaline, predominante fiind micaşisturile şi

paragnaisele, amfibolitele, migmatitele şi

pegmatitele.

Parcul natural atrage atenţia prin existenţa

unui relief glaciar compus din căldări şi lacuri

glaciare, morene şi văi glaciare. Parcul

adăposteşte lacurile glaciare Iezerul Mare şi

Iezerul Mic în văile glaciare cu acelaşi nume.

În perimetrul parcului au fost identificate în

jur de 500 de specii de plante aparţinând tuturor încrengăturilor regnului vegetal, protista şi fungi

(alge, ciuperci, muşchi, licheni, ferigi, gimnosperme şi angiosperme).

Asociaţiile caracteristice sunt formate din: jneapăn cu afin (Vaccinio-Pinetum mugi) fig.14,

ienupăr cu afin (Vaccinio-Juniperetum nana), bujor de munte cu afin (Rhododendro-Vaccinietum),

arin de munte cu sălcii pitice (Saliceto silesiacae-Alnetum viridis).

Printre rarităţile floristice se numără: muşchiul (Aulacomnium turgidum), lichenul

(Cladonia spumosa), zâmbrul (Pinus cembra), căldăruşa (Aquilegia vulgaris), bujorul de munte

(Rhododendron kotschyi), bulbucii (Trollius europaeus), genţienele (Gentiana kochiano), clopoţeii

(Campanula transsilvanica), etc.

Din punct de vedere faunistic, mai studiate au fost păsările şi mamiferele. Cea mai

importantă specie de mamifer prezentă în parc este capra neagră (Rupicapra rupicapra), iar dintre

păsări interesante de amintit sunt: prundăraşul de munte (Eudromias morinellus) - relict glaciar,

acvila de stâncă (Aquila chrysäetos), cocoşul de munte (Tetrao urogallus).

Starea de conservare a zonei este bună, turismul neecologic şi păşunatul adesea excesiv

reprezentând surse de presiune antropică asupra ariei protejate.48

PARCUL NATURAL - GOLUL ALPIN AL MUNŢILOR FĂGĂRAŞ

Aria protejată Golul Alpin al Munţilor Făgăraş se întinde pe faţă nordică a acestor munţi,

ocupând o suprafaţă de 6.989 ha din sectorul glaciar central al masivului făgărăşan cuprins între

Vf. Suru (2.283 m) şi Vf. Podragu (2.462 m).

Relieful este spectaculos (fig.15) graţie vârfurilor înalte de peste 2.000 m (Suru,

Budislavu, Ciortea, Scara, Şerbota, Negoiu, Laiţa, Paltinu, Vânătoarea lui Buteanu, Podragu, etc.)

48 Burduhosu, V., şi colaboratorii, Arii naturale protejate din judeţul Sibiu, pag.41


43

Foto nr.11 Fig.16 - Vegetaţia Munţilor Făgăraş

Fig.17-Lacul din Pădurea Dumbrava

a căldărilor glaciare, majoritatea cu lacuri glaciare (Lacul Avrigului, Lacul Doamnei, Tăul lui

Buteanu, Lacul Bâlea, Lacul Podrăgel, Lacul Podragului).

Vegetaţia existentă în parc (fig.16) are caracter arctic-alpin, cele mai reprezentative asociaţii fiind

cele saxicole edificate de feriguţe (Asplenio-Cystopteridetum fragilis), iarbă roşioară (Silenetum

dinaricae), sălcii pitice (Salicetum herbaceae, Salicetum retusae), rogoz (Caricetum pyrenaicae)

etc.

Starea de conservare a ariei protejate este relativ bună. Principalele aspecte negative le

constituie turismul neecologic, depozitarea deşeurilor menajere, păşunatul excesiv, vânătoarea şi

braconajul la capra neagră.49

PARCUL NATURAL - DUMBRAVA SIBIULUI

Pădurea Dumbrava (fig.17) este un stejăret de terasă în care, pe lângă stejar (Quercus

robur), vegetează foarte bine carpenul

(Carpinus betulus), cireşul pădureţ (Prunus

avium), ulmul (Ulmus minor), jugastrul (Acer

campestre) şi teiul (Tilia platyphyllos).

Sporadic apare şi gorunul (Quercus petraea),

frasinul (Fraxinus excelsior), arţarul (Acer

platanoides, A. pseudoplatanus) şi scoruşul

(Sorbus aucuparia).

Stratul arbustiv este compus din

lemnul câinelui (Ligustrum vulgare), păducel

(Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa), măceş (Rosa canina).

În stratul ierbos al pădurii au fost

inventariate peste 100 de specii de plante cu flori

49 Mohan, Gh., Ardelean, A., Georgescu, M., Rezervaţii şi monumente ale naturii din România, pag.71

Fig. 15 - Relieful Munţilor Făgăraş


44

dintre care mai rare sunt: opaiţa (Silene dubia), brânduşa (Crocus banaticus), lăcrămiţa

(Majanthemum bifolium), iarba albastră (Molinia coerulea), salata iepurelui (Prenanthes

purpurea), orhidee (Cephalanthera alba), etc.

În Pădurea Dumbrava trăiesc următoarele mamiferele: căpriorul (Capreolus capreolus),

veveriţa (Sciurus vulgaris), ariciul (Erinaceus europaeus), mistreţul (Sus scrofa), şoareci

(Microtus sp.), vulpea (Vulpes vulpes) şi următoarele păsări: piţigoiul mare (Parus major), mierla

(Turdus merula), presura (Emberiza citrinella), ciocănitoarea mare (Dendrocopus major), gaiţa

(Garrulus glandarius), turtureaua (Streptopelia turtur), bufniţa (Bubo bubo), pupăza (Upupa

epops), cucul (Cuculus canorus), cinteza (Certhia familiaris), sticletele (Carduelis carduelis),

vrăbii (Passer montanus, P. domesticus), corbul (Corvus corax), etc.50

Aceste informaţii se regăsesc şi în suplimentul digital sub forma unei prezentări power-

point “Arii naturale protejate din judeţul Sibiu”

5 Iunie - Ziua Mondială a Mediului

“ Sunt destul de mari catastrofele cosmice, pentru a mai fi nevoie şi de cele declanşate de om.”

Mircea Eliade

Ziua Mondială a Mediului (Ecologiei) a fost instituită în 1972 de Adunarea Generală a

Naţiunilor Unite pentru celebrarea Conferinţei "Ecologia Umană", de la Stockholm şi reprezintă

elementul cel mai important al Programului Ecologic al Naţiunilor Unite (UNEP). Această zi se

sărbătoreşte în ziua de 5 iunie a fiecărui an şi constituie un prilej pentru instituţiile

guvernamentale, administraţiile locale, asociaţiile de tineri, organizaţiile nonguvernamentale,

întreprinzători, industriaşi, inclusiv mass-media de a se mobiliza prin manifestări comune menite

să atragă atenţia asupra necesităţii protejării factorilor de mediu. Marcarea Zilei Mondiale a

Mediului reprezintă un binevenit semnal şi un îndemn de a acţiona unitar pentru salvarea

patrimoniului nostru natural pe care avem datoria de a-l lăsa nealterat generaţiilor viitoare.

Omul, fiinţa cea mai evoluată, încă de la începutul existenţei sale, s-a dezvoltat într-o

strânsă legătură cu natura înconjurătoare, utilizând tot mai mult resursele naturale în vederea

asigurării mijloacelor de trai, determinând de cele mai multe ori repercusiuni majore ale

habitatelor naturale, cu repercusiuni directe asupra structurii ecosistemelor şi asupra diversităţii

biologice.

Zăbovind o clipă asupra noţiunii de mediu “mediul este constituit din totalitatea factorilor

naturali şi a celor creaţi prin diverse activităţi umane care, în strânsă interacţiune influenţează

echilibrul ecologic, determină condiţiile de viaţă pentru om, de dezvoltare a societăţii”, se poate

50 Burduhosu, V., şi colaboratorii, Arii naturale protejate din judeţul Sibiu, pag. 32


45

observa că societatea umană are o importanţă covârşitoare asupra modului în care ne construim

viitorul.

Umanitatea a conştientizat în sfârşit că, natura nu este o sursă inepuizabilă de resurse

naturale şi mai ales că nu poate fi socotită o “groapă de gunoi fără fund” care poate neutraliza

orice deşeuri, astfel încât se încearcă astăzi din răsputeri, să se vindece toate “rănile” de pe toate

continentele şi ţările lumii. Soluţii s-au propus şi sunt. Urmează să le aplicăm pe cele mai

eficiente, deoarece problema mediului înconjurător este problema numărul 1 a omenirii secolului

nostru.

De aceea “Ziua Mediului” este o sărbătoare a tuturor cetăţenilor indiferent de ţară, rasă sau

de altă natură.

Marcaţi această zi printr-un seminar cu tema “E timpul să-ţi pese ! Natura are nevoie de

tine ! ”. De asemenea organizaţi un concurs de eseuri cu tema “Cum ar putea să fie mediul

înconjurător în 2025?”

Suplimentul digital cuprinde o prezentare “Pledoarie pentru frumuseţea naturii” cu imagini

şi citate despre natură.

8 Iunie - Ziua Mondială a Oceanelor

“Să nu tulburi marele echilibru biologic al naturii decât în măsura în care permite refacerea lui

prin puterile native ale naturii”

Emil Pop

Ziua Oceanelor, sărbătorită la 8 iunie în fiecare an, are rolul de a reaminti importanţa pe

care o are oceanul în dezvoltarea unei vieţi echilibrate.

Data de 8 iunie, în care se marchează această zi, a fost declarată sărbatoare internaţională

în 1992, la Summitul Naţiunilor Unite de la Rio de Janeiro, având patru mari obiective. Primul

obiectiv este acela de a acţiona în fiecare clipă, de a schimba perspectiva cetăţenilor, încurajându-i

să se gândească la ce semnifică marea pentru ei şi la ce are ea de oferit oamenilor. Al doilea mare

obiectiv este de a le oferi oamenilor şansa să înveţe. Multe persoane nu-şi dau seama de abundenţa

de vietăţi care trăiesc în apă şi de consecinţele pe care le au acţiunile omului asupra lor. Un alt

punct important este acela de a schimba stilul de viaţă al oamenilor şi percepţia acestora asupra

mărilor şi oceanelor. Cel de-al patrulea mare obiectiv este de a sărbători. Fie că oamenii locuiesc

pe ţărm sau nu, pot participa la orice eveniment care are scopul de a promova îngrijirea oceanelor.

Tema anului 2005 a Zilei Oceanului a fost “Descoperă oceanul din grădina ta!”, care a pus

accentul pe legătura foarte strânsă dintre oameni şi ocean, indiferent de zonă - în mijlocul

continentului sau pe ţărm. Organizatorii evenimentului au pus accent pe faptul că ceea ce fac

oamenii în propria grădină poate avea un efect pozitiv sau negativ asupra oceanelor. Apa circulă


46

dinspre ocean spre continent şi apoi, din nou spre ocean. Resursele de apă sunt limitate şi se pot

proteja oceanele având grijă de propriile rezerve de apă, de propriile izvoare.

Aproape trei sferturi din suprafaţa Terrei este acoperită de apă , din care peste 97 % se

găseşte în cele patru mari oceane: Pacific, Atlantic, Indian şi Arctic.

Relieful bazinelor oceanice:

Părţile mai puţin adânci ale oceanelor se numesc platforme continentale, care se înclină

domol în apă. Urmează un abrupt, care se numeşte povârniş continental şi duce la fundul oceanic

sau câmpia abisală.51

Cele mai impresionante forme de relief de pe Pământ se află pe fundul oceanelor: gropi

adânci numite fose şi creste imense numite dorsale. Unele se întind pe mai bine de 60.000 km.

Sub oceane, scoarţa terestră este mai subţire şi mai fragilă, de aceea în punctele de rezistenţă

scăzută apar vulcanii. Există, de asemenea, munţi submarini care pot atinge înălţimi de până la

1.000 m. Unii din ei, numiţi guyote, au fost treptat trunchiaţi de mişcările apei de deasupra.

Cum s-au format oceanele?

Cu milioane de ani în urmă, planeta noastră a fost o sferă de rocă fierbinte. Era acoperită

de vulcani activi care degajau foarte multe gaze, printre care şi gaze alcătuit din particule de apă,

numite vapori. În cele din urmă Pământul s-a răcit, determinând răcirea vaporilor de apă şi

reîntoarcerea lor pe Pământ sub formă de ploi torenţiale. Aceste ploi au durat mii şi mii de ani,

umplând treptat toate scobiturile Pământului, formând mările şi oceanele.

Pentru a populariza această zi puteţi folosi afişul “Ziua mondială a oceanelor” prezentat în

cadrul CD-ului.

17 Iunie - Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării

“A sosit vremea să ajutăm natura să-şi vindece rănile provocate de neştiinţa sau indiferenţa

noastră!”

(Anonim)

Ziua Internaţională de Luptă împotriva Deşertificării se sărbătoreşte în fiecare an pe data

de 17 Iunie atât cu scopul de a evidenţia faptul că deşertificarea reprezintă o preocupare globală,

cât şi cu scopul de a

întări importanţa

problemei zonelor

aride în agenda de

mediu internaţională.

Anul 2006 marchează

51 Pârvu, C., Ecologie generală, pag. 413

Fig.18 – Zonă deşertificată


47

a zecea aniversare a ratificării Convenţiei Naţiunilor Unite de Combatere a Deşertificării,

instrumentul prin care s-a dezbătut problema degradării terenurilor aride, şi la care au aderat 191

de ţări. Această convenţie joacă un rol cheie în eforturile globale de eradicare a sărăciei, de

realizare a dezvoltării durabile şi de atingere a Scopurilor Mileniului Dezvoltării.

Deşertificarea (fig.18) şi seceta ameninţă grav viaţa a peste 1,2 miliarde de oameni din

întreaga lume, care depind de pământ pentru satisfacerea majorităţii necesităţilor lor.

Deşertificarea produce cel mai mare impact în Africa, unde aproximativ două treimi din teritoriu

este acoperit de deşert şi terenuri lipsite de umezeală, afectate de secete frecvente şi severe.

Efecte similare sunt observate şi în alte părţi ale lumii. Conservarea productivităţii

ecosistemelor de pe terenurile lipsite de umiditate şi păstrarea posibilităţii ca oamenii care trăiesc

acolo să aibă acces la apa potabilă sunt două provocări majore, care necesită eforturi globale

sporite, pentru implementarea programelor naţionale de combatere a deşertificării şi secetei şi

pentru promovarea dezvoltării durabile a suprafeţelor lipsite de umezeală.

Există o concepţie greşită extrem de răspândită şi anume că prin deşertificare se înţelege

avansarea deşertului. Deşertificarea reprezintă un proces de degradare a terenului, ca rezultat atât

al acţiunii schimbărilor climatice, cât şi ca urmare a acţiunii omului. Activităţi cum ar fi:

cultivarea terenului în exces, păşunatul excesiv, despăduririle, irigaţiile neadecvate transformă

soluri odată fertile în petice de teren aride. Consecinţele pe plan social şi economic sunt

devastatoare.52

România a semnat Convenţia pentru combaterea deşertificării, care a fost ratificată de

Parlament prin Legea 629/1997. A fost de asemenea elaborată Strategia Naţională şi Programul de

Acţiuni privind combaterea deşertificării, degradării terenurilor şi combaterea secetei.

21 Iunie - Ziua Soarelui

“ Mă închin în faţa Soarelui

Pentru că a răsărit şi azi,

Mă închin în faţa ta, mărule,

Pentru că nu ai uitat să rodeşti !”

(Petre Gat - Diademă)

Ziua Soarelui marchează importanţa energiei solare pentru noi şi pentru Pământ. Sursele

de energie solară au fost considerate, chiar de ceva timp ca fiind cele mai bune, imediat profitabile

opţiuni pentru majoritatea oamenilor de pe Pământ, prin asigurarea energiei pentru diferite

instalaţii. Folosirea energiei solare ca sursă de energie neconvenţională, nepoluantă va duce la

reducerea consumului de combustibili fosili şi implicit la o reducere a poluării mediului.

52 Filipoiu, M., şi colaboratorii, Ecologia - dicţionar enciclopedic, pag. 239


48

Soarele este una dintre cele peste 100 miliarde de stele din galaxia noastră fiind, de

departe, cea mai importantă sursă de energie pentru noi. El încălzeşte atmosfera Pământului,

vaporizează apa din oceane, direcţionează norii rezultaţi prin curenţii de aer spre continente, acolo

unde îşi dovedesc utilitatea determinând ploile şi menţinând debitele râurilor. Aceasta este o

modalitate directă de a folosi această energie şi face parte din procesele fiziologice ce au loc pe

pământ de milioane de ani. Însă Soarele poate face “un pic” mai mult: ar putea să asigure întreaga

cantitate de energie de care are nevoie o societate industrială modernă, la scară mondială pentru

un viitor nedefinit; ceea ce nu poate face o sursă de energie obişnuită. Acestea s-ar putea întâmpla

cu uşurinţă fără poluare sau bătăi de cap în privinţa resurselor naturale epuizabile.53

În anii 1970 oamenii de ştiinţă americani erau cuprinşi de un entuziasm puternic gândind

că ar putea schimba vechea tehnologie cu una nouă, bazată pe energia asigurată de Soare. Aceasta

s-a întamplat după primele eşecuri în transportul şi prelucrarea petrolului, care poluau foarte grav

mediul. Pentru simplul fapt că soarele străluceşte deasupra fiecărui acoperiş, acesta poate fi un

exemplu de avantaj pentru oamenii de rând şi pentru folosirea energiei solare la nivel individual,

nu numai în marile companii dotate cu echipamente speciale de captare şi prelucrare a razelor

solare, echipamente ce ar fi etalate pe suprafeţe mari de teren. Avantajele sunt multiple: un profit

crescut considerabil, o stare de sănătate mai bună a oamenilor determinată de lipsa poluării, sau

dacă nu, măcar de diminuarea ei. Invitaţi colegii şi elevii ca în această perioadă să realizeze cât

mai multe excursii, drumeţii fără a utiliza mijloacele de transport contribuind astfel la sănătatea

mediului.

11 Iulie - Ziua Mondială a Populaţiei

Ziua Mondială a Populaţiei se sărbătoreşte anual, la 11 iulie, la recomandarea din iunie

1989 a Consiliului de Administraţie al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) şi

marchează atingerea numărului de cinci miliarde de locuitori pe Terra, eveniment celebrat în

întreaga lume la 11 iulie 1987. Scopul marcării acestei Zile este focalizarea atenţiei asupra

importanţei problemelor legate de populaţie.

În anul 2000, populaţia Terrei a ajuns la 6,06 miliarde de locuitori şi de atunci a crescut

anual în medie cu 78 de milioane. Previziunile publicate de ONU, la 12 octombrie 1999, arătau că

populaţia Globului va atinge 8,9 miliarde în 2050.54

Cu ocazia Zilei Mondiale a Populaţiei, UNFPA - Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie

atrage atenţia asupra progreselor înregistrate de la Conferinţa Internaţională privind Populaţia şi

Dezvoltarea, Cairo 1994.

53 Filipoiu, M., şi colaboratorii, Ecologia - dicţionar enciclopedic, pag. 867

http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/help.htm#billion


49

România, împreună cu alte 178 de state, a semnat în urmă cu zece ani Programul de

Acţiune de la Cairo şi s-a angajat să îmbunătăţească viaţa femeilor şi a familiilor prin acces la

îngrijire medicală, la educaţie, la un mediu curat şi la drepturi la sănătatea reproducerii.

În ultimii zece ani, în România:

mortalitatea maternă a scăzut de la 60,4 decese/ 100 000 născuţi vii (1994) la 22,3 decese/100

000 născuţi vii (2002);

numărul avorturilor a continuat să scadă, în 2002 înregistrându-se o rată a avorturilor de 120

avorturi/ 100 născuţi vii, faţă de 220 avorturi/ 100 născuţi vii cât se înregistra în 1994;

fertilitatea a scăzut de la 43,3 naşteri/ 1000 de femei la 37,8 naşteri/ 1000 de femei în 2003.

Deşi în scădere, în mediul rural se menţine o fertilitate mai ridicată de 50,6 naşteri/ 1000

femei, faţă de 29,5 naşteri/ 1000 femei în mediul urban;

speranţa de viaţă pentru persoanele de 60 ani a crescut. Pentru perioada 2001-2003 se

înregistrează o valoare de 18,11 ani mai mare decât cea înregistrată în perioada 1989-1999, şi

anume de 15,77 ani;

durata medie a vieţii a crescut de la 69,76 ani în 1994 la 71,01 ani în 2002.

9 August - Ziua Internaţională a Grădinilor Zoologice şi Parcurilor

“A proteja natura şi mediul cu toate fiinţele vii care trăiesc aici, nu semnifică decât

salvarea însăşi a omului.”

F. Tassi

Grădina Zoologică din Sibiu se află în Pădurea Dumbrava care se întinde la marginea

Sibiului, între Drumul Răşinarului şi Calea Poplăcii. A fost înfiinţată în anul 1929 şi este cea mai

veche din ţară. Aflată iniţial în subordinea Societăţii Drumuri şi Prestări Construcţii SA, din

martie 2005, Grădina Zoologică a trecut în subordinea directă a Consiliului Local.

Grădina Zoologică (fig.19) este un loc unde atât adulţii, cât şi bunicii şi copii pot petrece

câteva clipe de relaxare şi distracţie în compania necuvântătoarelor. Aceste instituţii îndeplinesc

rolul de instrucţie şi educaţie a publicului şi, într-o măsură mai mică, şi pe cel de conservare.55

Una dintre atracţiile de care vizitatorii

parcului zoo de la Sibiu se pot bucura o

constituie cei trei lei. Printre cei mai noi

“locuitori” ai Grădinii Zoologice se număra

leul Bruno, care a fost mutat de la Grădina

54 Dordea, M., dordea, N., Ecologie umană, pag. 37 55 Cristea, V., şi colaboratorii, Ocrotirea naturii şi protecţia mediului în România, pag.299

Fig.19 – Imagini grădina zoologică


50

Fig.20 – Urşi în grădina zoologică

Zoologică din Târgu Mureş la cea din Sibiu. Este cel mai tânăr dintre cei trei şi este “vecin” cu un

jaguar adus de la Călăraşi în iunie 2005. Singura preocupare a administratorilor Grădinii

Zoologice din Sibiu este să le asigure nou-veniţilor şi partenere. Printre cei mai celebri “burlaci”

ai grădinii este crocodilul, care, de mai mult de zece ani, este singur.56

Grădina Zoologică pune la dispoziţia vizitatorilor şi posibilităti de agrement cu

hidrobiciclete şi bărci cu vâsle.

Serviciul Public Grădina Zoologică a stabilit lucrările de reabilitare, întreţinere şi

modernizare care au fost efectuate pe parcursul anului 2006. Grădina Zoologică din Sibiu este cea

mai veche din ţară şi a necesitat o modernizare

radicală. A fost iniţiat acest proiect pentru a

îmbunătăţi foarte mult aspectul Grădinii, confortul

animalelor şi mai ales al vizitatorilor.

În acest an au fost create noi amplasamente

pentru urşi, lupi şi jaguari. Pentru urşi (fig.20) a fost

construit un spaţiu de 900 m2, în trecut urşii

dispunând de numai 24 m2. Normele europene

prevăd în acest caz un minim de 800 m2 destinat

acestor animale în grădinile zoologice. Pentru lupi a fost creat un spaţiu nou, deoarece aceştia

dispuneau de doar 26 m2. Jaguarii au de asemenea un nou amplasament în suprafaţă de 800 m2.

Lucrările planificate pentru anul 2006 au avut ca scop alinierea la normele europene în acest

domeniu. În prezent, în Grădina Zoologică din Sibiu trăiesc 135 de animale din 35 de specii.

VI.CONCLUZII

“Pentru un mediu sănătos nu e foarte important să tragi concluzii, ci să oferi soluţii!”

(Anonim)

Beneficiile introducerii educaţiei ecologice în şcoală, indiferent de modalitatea de aplicare

aleasă, sunt evidente, atât pentru profesori, cât şi pentru elevi, deoarece educaţia ecologică

presupune mai multe avantaje:

prezintă caracter de atractivitate pentru elevi, implicând aspecte actuale, critice,

relevante;

permite o abordare interdisciplinară a problemelor;

56 http://www.sibiu-online.ro/index.php?id=84&tx_ttnews%5Btt_news%5D=773&cHash=9fb8172201


51

stimulează desfăşurarea lucrului în echipă;

contribuie la dezvoltarea creativităţii şi gândirii (prin identificarea şi rezolvarea

problemelor);

încurajează participarea la acţiuni sociale, civice concrete şi luarea deciziilor în funcţie

de valorile morale conceptualizate.

În acest context, pentru realizarea educaţiei ecologice în şcoală trebuie să se parcurgă mai

multe etape: formularea scopurilor şi obiectivelor educative, stabilirea conţinuturilor, alegerea

mijloacelor şi metodelor de învăţământ adecvate, stabilirea tehnicilor de evaluare.

Scopurile şi obiectivele educaţiei ecologice sunt aceleaşi peste tot în lume: de a menţine şi

îmbunătăţi calitatea mediului cât şi de a preveni problemele de mediu ale viitorului. Prin

realizarea acestei lucrări, dar mai mult prin activităţile realizate cu elevii, considerăm că am reuşit

să atingem atît scopurile cât şi obiectivele educaţiei ecologice.

Implicarea directă a elevilor în acţiunile de protecţie a mediului este calea cea mai sigură

de realizare a educaţiei ecologice.

“A înţelege natura înseamnă a înţelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii, atât de

ameninţată azi, înseamnă a contribui la fericire omenirii ”

E.A. Pora


52

BIBLIOGRAFIE

A. Bibliografie generală

1. Barna A. şi colaboratorii, Predarea biologiei în învăţământul gimnazial, Ed. Didactică

şi Pedagogică, Bucureşti, 1998

2. Barna A., Pop I., Biologie – gradul II , Ed. Albastră, Cluj-Napoca, 2002

3. Ciurchea M., Metodica predării biologiei, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979

4. Cucoş C., Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi, 1996

5. Ionescu M., Radu I., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995

6. Iordache I şi colaboratorii , Metodica predării – învăţării biologiei, Ed. Solaris, Iaşi,

2004

7. Meiroşu E., Drăgan N., Tomescu N., Chimia mediului şi a calităţii vieţii, Ed. LVS

Crepuscul, Ploieşti, 2000

8. Mohan Gh., Ghidul naturalistului, Ed. Teora, Bucureşti 1998

9. Niac G., Naşcu H., Chimie ecologică, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1998

10. Pârvu C-tin., Godeanu G., Stroe L.,Călăuză în lumea plantelor şi animalelor, Ed.

Ceres, Bucureşti, 1980

B. Bibliografie specială

1. Berca M. ,Teoria gestiunii mediului şi a resurselor naturale, Ed. Grand, Bucureşti,

1998

2. Berca M., Ecologie generală şi protecţia mediului, Ed. Ceres, Bucureşti, 2000

3. Botnariuc N., Vădineanu I., Ecologie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982

4. Brown R.L., Probleme globale ale omenirii. Starea lumii, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1996

5. Buchman A., Bud M., Marinescu M., Stan F., Studiul calităţii mediului, Manual clasa

a IX a, Ed. Economică Preuniversitaria, 2004

6. Burduhosu V. şi colaboratorii, Arii naturale protejate din judeţul Sibiu, Ed. Constant,

Sibiu, 2005

7. Ciarnău R., Ecologie şi protecţia mediului, manual clasa aXa, Ed. Economică,

Bucureşti, 2000

8. Clubul Ecologic Bios, ABC-ul…sate curate, Ed. Etape, Sibiu, 2001

9. Cristea V. şi colaboratorii, Ocrotirea naturii şi protecţia mediului în România, Ed.

Cluj-University Press, Cluj-Napoca, 1996

10. Dordea M., Coman N., Ecologie umană, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005


53

11. Drăgulescu C., Vademecum ecologic, oameni şi flori, Ed. Ceres, Bucureşti, 1996

12. Fabian A., Onaca R., Ecologie aplicată, Ed. Sarmis, Cluj-Napoca, 1999

13. Filipoui M., Ecologia, dicţionar enciclopedic, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2006

14. Ghinea L., Apărarea naturii, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978

15. Giurcăreanu C., Terra, izvor de viaţă şi bogăţii, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

1982

16. Ionescu Al., Săhleanu V., Bându C., Protecţia mediului înconjurător şi educaţia

ecologică, Ed. Ceres, Bucureşti, 1989

17. Lungu I., Prin pădurile Sibiului, I.P.Sibiu, 1991

18. Mănescu S. , Poluarea mediului şi sănătatea, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,

1991

19. Miron F., Geografia României, Ed. Diversitas,Bucureşti, 2005

20. Mohan Ghe.,Ardelean A., Ecologie şi protecţia mediului, Manual preparator, Ed.Scaiul,

Bucureşti, 1993

21. Mohan Ghe.,Ardelean A., Georgescu M., Rezervaţii şi monumente ale naturii din

România, Ed. Scaiul, Bucureşti, 1993

22. Muntean D., Educaţie pentru sănătate, Ed. Magister, Sibiu, 2001

23. Pârvu C-tin., Ecosistemele din România, Ed. Ceres, Bucureşti, 1980

24. Pârvu C-tin., Ecologie generală, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1999

25. Popa D., Elemente de ecologie şi drept al mediului, Ed. Fundaţiei Academice Danubius,

Galaţi, 2000

26. Rojanski V., Bran F., Diaconu Ghe., Protecţia şi ingineria mediului, Ed.Economică,

Bucureşti, 1997

27. Stugren B., Ecologie teoretică, Casa de editură Sarmis, Cluj-Napoca, 1994

28. Teodorescu I., Râşnoveanu G.,Neguţ M, Ecologie şi protecţia mediului, Manual clasa

aXa, Ed.Constelaţii, Bucureşti, 2001

29. *** Ghidul ecologic al consumatorului din România, Ed. Ecosens, Bucureşti, 1994

30. *** Terra ecologică, Revista Română de Mediu Nr.2/1999

31. *** Terra ecologică, Revista Română de Mediu Nr.3/2000

C. Resurse web

*** internet 1– Educaţia ecologică, 2003

http://www.ournet.md/~ecosfera/articole/ec.2/2_mihăilescu.html

http://www.ournet.md/~ecosfera/articole/ec.2/2_mihăilescu.html


54

*** internet 2 – Educaţia ecologică, 2003

http://www.ddra.ro/ROM/Edeco/educ.html

*** internet 3 – Programe de educaţie ecologică, 2004

http://www.rec.md/index.php?option.html

*** internet 4 – Calendarul ecologic, 2004


*** internet 5 – Educaţia ecologică în viziune interdisciplinară, 2005

http://www.didactic.ro/files/20/referat_simpozion.html

*** internet 6– Ziua mondială a apei, 2005

http://www.rec.md/index.php?option=com_content&task=viev&id

*** internet 7 – Inundaţii în România, 2005

http://www.inundatii.go.ro/stiri.htm

*** internet 8 – Ziua Mediului, 2005

http://www.ngo.ro/site_item_full.html

*** internet 9 – Grădina zoologică, 2006

http://www.sibiuonline.ro/index.php?id=84&tx_ttnews%5Btt_news%5D=773&cHash=9fb

8172201

*** internet 10 - Ziua Mondială a Meteorologiei, 2006

http://www.inmh.ro/index.php?id=349

*** internet 11- Medicina modernă, 2006

http://articole.famouswhy.ro/medicina_moderna/

*** internet 12 – Ziua Mondială a Meteorologiei, 2007

http://www.onuinfo.ro/mass_media/buletine_informative/335/

*** internet 13 – Săptămâna mobilitaţii, 2007

http://www.cs.tibiscus.ro/2007/08-sme/index.html

*** internet 14 – Ziua Mondială pentru Reducerea Dezastrelor Naturale, 2007


*** internet 15 – Obiective ONU ale dezvoltării umane, 2007

http://www.iccv.ro/romana/revista/rcalvit/pdf/cv2002.1-4.a05.pdf.

*** internet 16 – Obiectivele de dezvoltare ale mileniului, 2007

http://www.euractiv.ro/uniuneaeuropeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_11602/Rom

ania-se-pregateste-sa-devina-donator-pentru-sustinerea-Obiectivelor-de-Dezvoltare-ale-

Mileniului.html

*** internet 17 – Ziua Mondială a Zonelor Umede, 2007

http://www.apmbc.ro/stire-43.htm


http://www.rec.md/index.php?option.html


http://www.didactic.ro/files/20/referat_simpozion.html

http://www.rec.md/index.php?option=com_content&task=viev&id

http://www.inundatii.go.ro/stiri.htm

http://www.ngo.ro/site_item_full.html

http://www.sibiuonline.ro/index.php?id=84&tx_ttnews%5Btt_news%5D=773&cHash=9fb8172201

http://www.sibiuonline.ro/index.php?id=84&tx_ttnews%5Btt_news%5D=773&cHash=9fb8172201

http://www.inmh.ro/index.php?id=349

http://articole.famouswhy.ro/medicina_moderna/

http://www.onuinfo.ro/mass_media/buletine_informative/335/

http://www.cs.tibiscus.ro/2007/08-sme/index.html


http://www.iccv.ro/romana/revista/rcalvit/pdf/cv2002.1-4.a05.pdf

http://www.euractiv.ro/uniuneaeuropeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_11602/Romania-se-pregateste-sa-devina-donator-pentru-sustinerea-Obiectivelor-de-Dezvoltare-ale-Mileniului.html



http://www.apmbc.ro/stire-43.htm


55

*** internet 18 - Ziua Mondială a Zonelor Umede, 2007

http://www.arpm7c.ro/Ziua-Mondiala-a-Zonelor-Umede,-Conventia-Ramsar-90_257

*** internet 19 – Fondul forestier al judeţului Sibiu, 2007

http://www.dssibiu.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=23&Itemid=27&li

mit=1&limitstart=1

http://www.arpm7c.ro/Ziua-Mondiala-a-Zonelor-Umede,-Conventia-Ramsar-90_257

http://www.dssibiu.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=23&Itemid=27&limit=1&limitstart=1

http://www.dssibiu.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=23&Itemid=27&limit=1&limitstart=1

Documents

Prefaţă - Inspectoratul Scolar Judetean Sibiu · Ghidul evenimentelor ecologice 1 Prefaţă Două tinere profesoare, Lucia Grosu şi Daniela Muntean, profesoare la Colegiul Tehnic