8/9/2019 Prelungirile Romantismului

1/2

Pentru a prezenta prelungirile romantismului, selectam textul poetic “Rugaciune” de OctavianGoga.In ultimul deceniual secolului al XIX-lea si in cel dintai al sec. al XX-lea se contureaza 2 orientarimaore care in perioada inter!elica vor " de"nite prin termenii traditionalism si modernism. #upamoartea lui $minescu, a urmat o etapa a epigonismului eminescian. %a inceputul sec. al XX-lea,pe langa sim!olism, teoreticizat de &acedons'i, s-a cultivat un traditionalism minor prinsamanatorism si poporanism. Primul mentionat este o prelungire deteriorata a romantismului,sustinatorii curentului (acand con(uzia intre etnic si estetic. Puneau accent pe intimism, idilism,idealizarea vietii satului, )alinescu numindu-l “mitul romantist rustic si patriar*al”. )ea de-a 2aorientare preia teoria speci"cului national, dar este situata polemic (ata de idilism.-+Opera lui Octavian Goga este o monogra"e liric a satului, n care trateaz teme speci"cesmntorismului i poporanismului/asuprirea poporului, natura solidară cu durereaomenească, rolul poetului şi al poeziei. Poezia lui are un caracter mesianic, in traditiepasoptista, romantismul sau "ind de tip 0iederme1er. Poetii romantici credeau in destinul specialal creatorului, care aveau predilectie pentru poezia pro(etica. Poetul crede in menirea scriitoruluide a " pro(etul neamului sau/ “m crezut intotdeauna ca scriitorul tre!uie sa "e un luptator, undesc*izator de drumuri, un mare pedagog al neamului din care (ace parte, un om care "ltreazadurerile poporului prin su3etul sau.” Prin urmare, poetul este un poet “ac*ives”, sustinandu-secaracterul militant al artei si rolul social al artistului.-+Poet militant, isi construieste crezul poetic (undamentar pe conceptia despre rolul scriitorului si"nalitatea sociala a artei. Pentru Goga, poezia este o arma de lupta, a"rmand legatura dintrearta si viata. Respinge ideea artei pure, a artei destinate celor initiati, re(uzand si modernismulagresiv. Proclama in sc*im!, speci"cul national ca element esential al artei, viziune de (acturaromantica.-+4olumul Poezii din 5678 se desc*ide cu poezia Rugăciune care reprezint o evocare a satuluitransilvnean. 9atul lui Goga este un spa:iu care a suportat ro!ia i care t;nete acum dupli!ertate social i demnitate na:ional.-+Poezia Rugăciune este de (apt o artă poetică n sintetizeaz punctul lui de vedere n legturcu ce ar tre!ui s "e poezia i care ar tre!ui s "e mesaul acesteia. Potrivit crezului estetic alautorului, scriitorul tre!uie s redea su(erin:ele poporului, iar poezia s devin un instrument delupt social.

8/9/2019 Prelungirile Romantismului

2/2

-+ Tonalitatea poeziei re3ect di(erite stri poetice, de la rugciune i implorare C"Eu 'ngenunchi spre tine caut( / Părinte, # orânduie#$i cărarea% D la ale i revolt C"În pieptul

 zbuciu$at de doruri, "Dă#$i viforul 'n care urlă / )i ge$ robiile de veacuri D, merg;nd p;n laasumarea rolului de poet al neamului/"Cântarea păti$irii noastre!#*Prima secvenţă poetică prezint (rm;ntrile poetului care i caut sursa de inspira:ie, icaut cuvintele potrivite. $l i cere divinit:ii, printr-o adresare direct, puterea de a-i gsidrumul spre adevrata poezie. ceast idee este su!liniat la nivelul lexico-semantic decuvintele care apar:in c;mpului semantic al drumului/ "cale, "dru$, "prăpăstii, "zarea,"cărarea! Poetul este descris, cu autorul epitetelor, ca un "u rtcitor, amintind de mitul!i!lic/ "Rătăcitor, cu ochii tulburi, / Cu trupul istovit de cale, "neputincios .-+emele crea:iei poetice sunt redate, n stro(a a III-a, prin meta(ore/ poezia naturii estesu!liniat prin versurile "Dezleagă $inii $ele taina / )i legea far$ecelor rii!, iar poeziasocială( "-ăde.te#n braul $eu de#a pururi / &ăria urii .i#a iubirii!  9ursele acestei poezii suntredate prin dou sim!oluri, lumina i c;ntecul, care sim!olizeaz cunoaterea ra:ional icunoaterea or"c, prin intermediul muzicii/ "Dă#$i cântecul .i dă#$i lu$ina .-+oate laolalta/ cuvintestravec*i, pline de semni"catie , epitete care creeaza stari de pro(unda a(ectivitate, meta(ore cuadinci rezonante si (orta semni!ilizitoare, in deplina consonanta cu ideile si nazuintele poetului(ac din Rugaciune unul dintre cele mai vi!rante mani(este literare cunoscute in poeziaromaneasca.