-
CLASSICS FOR PLEASURE
PREMIILOR SOCIETÃÞII ROMÂNEDE MEDICINÃ INTERNÃ, EDIÞIA A
II-A
-
Premiul Acad. Prof. Dr. Ioan Prof. Dr. Gabriel MircescuBruckner
Prof. Dr. Radu VoiosuProf Dr. Oliviu Pascu Prof. Dr. Ana-Maria
Vladareanu Premiul Nanu-Muscel Conf. Dr. Adalbert Schiller
Prof.Dr. Mioara Rizescu Prof. Dr. Dorobantu Mioara Premiul Partener
SRMIProf.Dr. Eugen Popescu Astra Zeneca
Premiul Daniel Danielopolu Premiul sponsori SRMIDr. Cristian
Stãtescu Berlin ChemieDr. Radu Usvat Servier PharmaDr. Razvan
Ionitescu Glenmark
Premiul Iuliu HatieganuDr. Cristina ReziDr. Carolina Negrei Dr.
Cezara Raileanu
Premiul N. Gh. LupuDr. Catalin UsureluDr. Florin PurcareaDr.
Irina Calangea
Premiul special pentru colaborarea interdisciplinara cu SRMIDr.
Dan DeleanuProf. Dr. Cezar Macarie Prof. Dr. Florin Mihaltan Prof.
Dr. Miron Bogdan
PREMII SRMI - 7 DECEMBRIE 2009
-
Premiul Acad. Prof. Dr. Ioan Prof. Dr. Gabriel MircescuBruckner
Prof. Dr. Radu VoiosuProf Dr. Oliviu Pascu Prof. Dr. Ana-Maria
Vladareanu Premiul Nanu-Muscel Conf. Dr. Adalbert Schiller
Prof.Dr. Mioara Rizescu Prof. Dr. Dorobantu Mioara Premiul Partener
SRMIProf.Dr. Eugen Popescu Astra Zeneca
Premiul Daniel Danielopolu Premiul sponsori SRMIDr. Cristian
Stãtescu Berlin ChemieDr. Radu Usvat Servier PharmaDr. Razvan
Ionitescu Glenmark
Premiul Iuliu HatieganuDr. Cristina ReziDr. Carolina Negrei Dr.
Cezara Raileanu
Premiul N. Gh. LupuDr. Catalin UsureluDr. Florin PurcareaDr.
Irina Calangea
Premiul special pentru colaborarea interdisciplinara cu SRMIDr.
Dan DeleanuProf. Dr. Cezar Macarie Prof. Dr. Florin Mihaltan Prof.
Dr. Miron Bogdan
PREMII SRMI - 7 DECEMBRIE 2009
-
Cristian Mandeal (n. 1946) este unul a participat la numeroase
festivaluri dintre cei mai cunoscuþi muzicieni muzicale (Atena,
Lisabona, Brescia- români, pianist ºi dirijor de excepþie, Bergamo,
Beirut), iar în perioada 2001- director general al Filarmonicii
„George 2003 a fost director artistic al Festivalului Enescu" timp
de aproape 18 ani (1991- ºi Concursului Internaþional „George
2009). ªi-a început studiile de pian, Enescu" din
Bucureºti.compoziþie ºi dirijat la Liceul de Muzicã A fost
rãsplãtit cu numeroase premii ºi din oraºul natal, Braºov, apoi la
distincþii, dintre care amintim Premiul Academia de Muzicã din
Bucureºti. S-a Uniunii Compozitorilor din România, perfecþionat
ulterior la Berlin, cu Herbert premiul "Ionel Perlea", medalia von
Karajan (1980), ºi la Munchen, sub Academiei Române, premiul pentru
îndrumarea lui Sergiu Celibidache (1990). Excelenþã al Forumului
Muzical Român În 1991 devine prim-dirijor ºi Director pentru
popularizarea operei "Oedip" de General Muzical al Filarmonicii
"George Enescu.Enescu", dupã patru ani de activitate ca dirijor
permanent al orchestrei. Este perioada când orchestra Filarmonicii
îºi restabileºte prestigiul internaþional, printr-o serie de
importante turnee în strãinãtate.
(Cristian Mandeal a concertat în peste treizeci de þãri din
Europa, Asia, America,
„I se datoreazã lui Cristian Mandeal faptul cã aceastã orchestrã
ºi-a reocupat locul între ansamblurile europene de vârf."
Rheinische Post, 27 noiembrie 200).
Cristian Mandeal (n. 1946) este unul a participat la numeroase
festivaluri dintre cei mai cunoscuþi muzicieni muzicale (Atena,
Lisabona, Brescia- români, pianist ºi dirijor de excepþie, Bergamo,
Beirut), iar în perioada 2001- director general al Filarmonicii
„George 2003 a fost director artistic al Festivalului Enescu" timp
de aproape 18 ani (1991- ºi Concursului Internaþional „George
2009). ªi-a început studiile de pian, Enescu" din
Bucureºti.compoziþie ºi dirijat la Liceul de Muzicã A fost
rãsplãtit cu numeroase premii ºi din oraºul natal, Braºov, apoi la
distincþii, dintre care amintim Premiul Academia de Muzicã din
Bucureºti. S-a Uniunii Compozitorilor din România, perfecþionat
ulterior la Berlin, cu Herbert premiul "Ionel Perlea", medalia von
Karajan (1980), ºi la Munchen, sub Academiei Române, premiul pentru
îndrumarea lui Sergiu Celibidache (1990). Excelenþã al Forumului
Muzical Român În 1991 devine prim-dirijor ºi Director pentru
popularizarea operei "Oedip" de General Muzical al Filarmonicii
"George Enescu.Enescu", dupã patru ani de activitate ca dirijor
permanent al orchestrei. Este perioada când orchestra Filarmonicii
îºi restabileºte prestigiul internaþional, printr-o serie de
importante turnee în strãinãtate. „I se datoreazã lui Cristian
Mandeal faptul cã aceastã orchestrã ºi-a reocupat locul între
ansamblurile europene de vârf." (Rheinische Post, 27 noiembrie
200).Cristian Mandeal a concertat în peste treizeci de þãri din
Europa, Asia, America,
1. George Enescu - Rapsodia a II a în Re major
2. Giacomo Puccini - Aria lui Rodolfo"Che gelida manina"-
La Boheme
Solist: Lucian Corchiº
3. Giacomo Puccini - Duet Rodolfo-Mimi "O soave fanciula"-
La Boheme
Soliºti: Tina Munteanu ºi Lucian Corchiº
4. Imre Kalman - Aria Silviei "Heia in den Bergen"- Silvia
Solistã: Tina Munteanu
5. Pietro Mascagni - Ave Maria
Soliºti: Tina Munteanu ºi Lucian Corchis
PAUZÃ
6. Antonin Dvorak - Simfonia a VIII a, op. 88, în Sol major
1. George Enescu - Rapsodia a II a în Re major
2. Giacomo Puccini - Aria lui Rodolfo"Che gelida manina"-
La Boheme
Solist: Lucian Corchiº
3. Giacomo Puccini - Duet Rodolfo-Mimi "O soave fanciula"-
La Boheme
Soliºti: Tina Munteanu ºi Lucian Corchiº
4. Imre Kalman - Aria Silviei "Heia in den Bergen"- Silvia
Solistã: Tina Munteanu
5. Pietro Mascagni - Ave Maria
Soliºti: Tina Munteanu ºi Lucian Corchis
PAUZÃ
6. Antonin Dvorak - Simfonia a VIII a, op. 88, în Sol major
Cristian Mandeal, dirijorCristian Mandeal, dirijor
Programul ConcertuluiProgramul Concertului
Cea mai tânãrã orchestrã simfonicã din cadrul Festivalului
Internaþional "Enescu ºi România a luat fiinþã la Sinaia în vara
muzica lumii " la Sinaia , Buºteni, Braºov ºi anului 2008 , la
iniþiativa violoncelistului Bucureºti " "
, cu sprijinul Fundaþiei aºa cum amintea criticul muzical
Dumitru "Prietenii muzicii -Serafim Antropov " ºi al Avakian în "
România literarã".Centrului European de Culturã din Sinaia.Membrii
sãi cu vârste cuprinse între 17 ºi 25 de ani sunt selectaþi dintre
cei mai buni la nivel naþional. Pregãtirea tehnicã ºi artisticã
este asiguratã de la infiinþarede maestrul . Proiectul "
" a pornit din necesitatea racordãrii tinerei generaþii de
muzicieni români la exigenþele ºi aspiraþiile artistice
europene.Concertele susþinute în 2008 ºi 2009 în
Marin Cazacu
Cristian Mandeal
au constituit un adevãrat triumf
Orchestra Naþionala de Tineret - spirit enescian ºi tradiþie
europeanã
Cea mai tânãrã orchestrã simfonicã din cadrul Festivalului
Internaþional "Enescu ºi România a luat fiinþã la Sinaia în vara
muzica lumii " la Sinaia , Buºteni, Braºov ºi anului 2008 , la
iniþiativa violoncelistului Bucureºti " au constituit un adevãrat
triumf " Marin Cazacu, cu sprijinul Fundaþiei aºa cum amintea
criticul muzical Dumitru "Prietenii muzicii -Serafim Antropov " ºi
al Avakian în " România literarã".Centrului European de Culturã din
Sinaia.Membrii sãi cu vârste cuprinse între 17 ºi 25 de ani sunt
selectaþi dintre cei mai buni la nivel naþional. Pregãtirea tehnicã
ºi artisticã este asiguratã de la infiinþarede maestrul Cristian
Mandeal . Proiectul " Orchestra Naþionala de Tineret - spirit
enescian ºi tradiþie europeanã " a pornit din necesitatea
racordãrii tinerei generaþii de muzicieni români la exigenþele ºi
aspiraþiile artistice europene.Concertele susþinute în 2008 ºi 2009
în
Orchestra Nationala de TineretOrchestra Nationala de Tineret
-
Cristian Mandeal (n. 1946) este unul a participat la numeroase
festivaluri dintre cei mai cunoscuþi muzicieni muzicale (Atena,
Lisabona, Brescia- români, pianist ºi dirijor de excepþie, Bergamo,
Beirut), iar în perioada 2001- director general al Filarmonicii
„George 2003 a fost director artistic al Festivalului Enescu" timp
de aproape 18 ani (1991- ºi Concursului Internaþional „George
2009). ªi-a început studiile de pian, Enescu" din
Bucureºti.compoziþie ºi dirijat la Liceul de Muzicã A fost
rãsplãtit cu numeroase premii ºi din oraºul natal, Braºov, apoi la
distincþii, dintre care amintim Premiul Academia de Muzicã din
Bucureºti. S-a Uniunii Compozitorilor din România, perfecþionat
ulterior la Berlin, cu Herbert premiul "Ionel Perlea", medalia von
Karajan (1980), ºi la Munchen, sub Academiei Române, premiul pentru
îndrumarea lui Sergiu Celibidache (1990). Excelenþã al Forumului
Muzical Român În 1991 devine prim-dirijor ºi Director pentru
popularizarea operei "Oedip" de General Muzical al Filarmonicii
"George Enescu.Enescu", dupã patru ani de activitate ca dirijor
permanent al orchestrei. Este perioada când orchestra Filarmonicii
îºi restabileºte prestigiul internaþional, printr-o serie de
importante turnee în strãinãtate.
(Cristian Mandeal a concertat în peste treizeci de þãri din
Europa, Asia, America,
„I se datoreazã lui Cristian Mandeal faptul cã aceastã orchestrã
ºi-a reocupat locul între ansamblurile europene de vârf."
Rheinische Post, 27 noiembrie 200).
Cristian Mandeal (n. 1946) este unul a participat la numeroase
festivaluri dintre cei mai cunoscuþi muzicieni muzicale (Atena,
Lisabona, Brescia- români, pianist ºi dirijor de excepþie, Bergamo,
Beirut), iar în perioada 2001- director general al Filarmonicii
„George 2003 a fost director artistic al Festivalului Enescu" timp
de aproape 18 ani (1991- ºi Concursului Internaþional „George
2009). ªi-a început studiile de pian, Enescu" din
Bucureºti.compoziþie ºi dirijat la Liceul de Muzicã A fost
rãsplãtit cu numeroase premii ºi din oraºul natal, Braºov, apoi la
distincþii, dintre care amintim Premiul Academia de Muzicã din
Bucureºti. S-a Uniunii Compozitorilor din România, perfecþionat
ulterior la Berlin, cu Herbert premiul "Ionel Perlea", medalia von
Karajan (1980), ºi la Munchen, sub Academiei Române, premiul pentru
îndrumarea lui Sergiu Celibidache (1990). Excelenþã al Forumului
Muzical Român În 1991 devine prim-dirijor ºi Director pentru
popularizarea operei "Oedip" de General Muzical al Filarmonicii
"George Enescu.Enescu", dupã patru ani de activitate ca dirijor
permanent al orchestrei. Este perioada când orchestra Filarmonicii
îºi restabileºte prestigiul internaþional, printr-o serie de
importante turnee în strãinãtate. „I se datoreazã lui Cristian
Mandeal faptul cã aceastã orchestrã ºi-a reocupat locul între
ansamblurile europene de vârf." (Rheinische Post, 27 noiembrie
200).Cristian Mandeal a concertat în peste treizeci de þãri din
Europa, Asia, America,
1. George Enescu - Rapsodia a II a în Re major
2. Giacomo Puccini - Aria lui Rodolfo"Che gelida manina"-
La Boheme
Solist: Lucian Corchiº
3. Giacomo Puccini - Duet Rodolfo-Mimi "O soave fanciula"-
La Boheme
Soliºti: Tina Munteanu ºi Lucian Corchiº
4. Imre Kalman - Aria Silviei "Heia in den Bergen"- Silvia
Solistã: Tina Munteanu
5. Pietro Mascagni - Ave Maria
Soliºti: Tina Munteanu ºi Lucian Corchis
PAUZÃ
6. Antonin Dvorak - Simfonia a VIII a, op. 88, în Sol major
1. George Enescu - Rapsodia a II a în Re major
2. Giacomo Puccini - Aria lui Rodolfo"Che gelida manina"-
La Boheme
Solist: Lucian Corchiº
3. Giacomo Puccini - Duet Rodolfo-Mimi "O soave fanciula"-
La Boheme
Soliºti: Tina Munteanu ºi Lucian Corchiº
4. Imre Kalman - Aria Silviei "Heia in den Bergen"- Silvia
Solistã: Tina Munteanu
5. Pietro Mascagni - Ave Maria
Soliºti: Tina Munteanu ºi Lucian Corchis
PAUZÃ
6. Antonin Dvorak - Simfonia a VIII a, op. 88, în Sol major
Cristian Mandeal, dirijorCristian Mandeal, dirijor
Programul ConcertuluiProgramul Concertului
Cea mai tânãrã orchestrã simfonicã din cadrul Festivalului
Internaþional "Enescu ºi România a luat fiinþã la Sinaia în vara
muzica lumii " la Sinaia , Buºteni, Braºov ºi anului 2008 , la
iniþiativa violoncelistului Bucureºti " "
, cu sprijinul Fundaþiei aºa cum amintea criticul muzical
Dumitru "Prietenii muzicii -Serafim Antropov " ºi al Avakian în "
România literarã".Centrului European de Culturã din Sinaia.Membrii
sãi cu vârste cuprinse între 17 ºi 25 de ani sunt selectaþi dintre
cei mai buni la nivel naþional. Pregãtirea tehnicã ºi artisticã
este asiguratã de la infiinþarede maestrul . Proiectul "
" a pornit din necesitatea racordãrii tinerei generaþii de
muzicieni români la exigenþele ºi aspiraþiile artistice
europene.Concertele susþinute în 2008 ºi 2009 în
Marin Cazacu
Cristian Mandeal
au constituit un adevãrat triumf
Orchestra Naþionala de Tineret - spirit enescian ºi tradiþie
europeanã
Cea mai tânãrã orchestrã simfonicã din cadrul Festivalului
Internaþional "Enescu ºi România a luat fiinþã la Sinaia în vara
muzica lumii " la Sinaia , Buºteni, Braºov ºi anului 2008 , la
iniþiativa violoncelistului Bucureºti " au constituit un adevãrat
triumf " Marin Cazacu, cu sprijinul Fundaþiei aºa cum amintea
criticul muzical Dumitru "Prietenii muzicii -Serafim Antropov " ºi
al Avakian în " România literarã".Centrului European de Culturã din
Sinaia.Membrii sãi cu vârste cuprinse între 17 ºi 25 de ani sunt
selectaþi dintre cei mai buni la nivel naþional. Pregãtirea tehnicã
ºi artisticã este asiguratã de la infiinþarede maestrul Cristian
Mandeal . Proiectul " Orchestra Naþionala de Tineret - spirit
enescian ºi tradiþie europeanã " a pornit din necesitatea
racordãrii tinerei generaþii de muzicieni români la exigenþele ºi
aspiraþiile artistice europene.Concertele susþinute în 2008 ºi 2009
în
Orchestra Nationala de TineretOrchestra Nationala de Tineret
-
Tina Munteanu este absolventã a secþiei permanent al Operei
Naþionale Bucureºti. de Canto clasic din cadrul Universitãþii În
prezent, repertoriul sãu cuprinde Naþionale de Muzicã din
Bucureºti, la importante roluri de operã ºi operetã: clasa prof.
Maria Hurduc. ªi-a rafinat Tatiana din "Evgheni Oneghin" de P. I.
tehnica interpretativã în cadrul cursurilor Ceaikovski, Mimi din
"Boema" de G. de Masterat urmate la aceeaºi instituþie, Puccini ,
Nedda din "Paiate" de precum ºi a cursurilor de masterclass
Leoncavallo, Contesa din "Nunta lui susþinute de tenorul Constantin
Zaharia Figaro" de W.A.Mozart, Maritza din ºi soprana Mariana
Nicolesco. "Contesa Maritza" de E.Kalman ºi Hanna Tânãra sopranã
este laureatã a numeroase din "Vãduva Vesela" de F.
Lehar.concursuri naþionale de lied, este deþinãtoare a Premiului
special al juriului la Concursul Internaþional de Canto "Hariclea
Darclee", al premiului întai la Concursul Naþional de Interpretare
"Paul Constantinescu" ºi al premiului special al Societãþii George
Enescu SUA.Dupã o scurtã incursiune pe scena Operei Braso, devine
solistã a Teatrului Naþional de Operetã "Ion Dacian" ºi
colaborator
Tina Munteanu este absolventã a secþiei permanent al Operei
Naþionale Bucureºti. de Canto clasic din cadrul Universitãþii În
prezent, repertoriul sãu cuprinde Naþionale de Muzicã din
Bucureºti, la importante roluri de operã ºi operetã: clasa prof.
Maria Hurduc. ªi-a rafinat Tatiana din "Evgheni Oneghin" de P. I.
tehnica interpretativã în cadrul cursurilor Ceaikovski, Mimi din
"Boema" de G. de Masterat urmate la aceeaºi instituþie, Puccini ,
Nedda din "Paiate" de precum ºi a cursurilor de masterclass
Leoncavallo, Contesa din "Nunta lui susþinute de tenorul Constantin
Zaharia Figaro" de W.A.Mozart, Maritza din ºi soprana Mariana
Nicolesco. "Contesa Maritza" de E.Kalman ºi Hanna Tânãra sopranã
este laureatã a numeroase din "Vãduva Vesela" de F.
Lehar.concursuri naþionale de lied, este deþinãtoare a Premiului
special al juriului la Concursul Internaþional de Canto "Hariclea
Darclee", al premiului întai la Concursul Naþional de Interpretare
"Paul Constantinescu" ºi al premiului special al Societãþii George
Enescu SUA.Dupã o scurtã incursiune pe scena Operei Braso, devine
solistã a Teatrului Naþional de Operetã "Ion Dacian" ºi
colaborator
TINA MUNTEANU, SopranãTINA MUNTEANU, Sopranã
Absolvent al Universitãþii Naþionale de repertoriul lui W. A.
Mozart, , "La Muzicã, la clasa profesorului Iulian Boheme"
(Rodolfo), "Tosca" (Spoletta), Baiasu, Lucian Corchiº a urmat
cursuri de "Madama Butterfly" (Goro) ºi "Manon masterclass la
Universitatea Gutenberg Lescaut" (Maestrul de bal) de G. Puccini,
(Germania), în prezent fiind masterand la "Falstaff" (Bardolfo) de
G. Verdi, "Lucia di clasa prof. dr. Eleonora Enãchescu. Lammermoor"
(Normano) de G. Din 2006 Lucian este tenor al Operei
Donizzetti.Naþionale din Bucureºti. Un an mai târziu a caºtigat
Premiul Publicului la Festivalul Internaþional "Oper Oder Spree"
(Beeskow, Germania).Timbrul remarcabil al vocii ºi tehnica
interpretãrii admirabil stãpânitã au fost elementele esenþiale care
i-au adus numirea în roluri importante din cunoscute piese
muzicale, precum "Nunta lui Figaro" (rolurile Don Basilico) ºi
"Flautul fermecat" (Tamino si Preotul) din
Absolvent al Universitãþii Naþionale de repertoriul lui W. A.
Mozart, , "La Muzicã, la clasa profesorului Iulian Boheme"
(Rodolfo), "Tosca" (Spoletta), Baiasu, Lucian Corchiº a urmat
cursuri de "Madama Butterfly" (Goro) ºi "Manon masterclass la
Universitatea Gutenberg Lescaut" (Maestrul de bal) de G. Puccini,
(Germania), în prezent fiind masterand la "Falstaff" (Bardolfo) de
G. Verdi, "Lucia di clasa prof. dr. Eleonora Enãchescu. Lammermoor"
(Normano) de G. Din 2006 Lucian este tenor al Operei
Donizzetti.Naþionale din Bucureºti. Un an mai târziu a caºtigat
Premiul Publicului la Festivalul Internaþional "Oper Oder Spree"
(Beeskow, Germania).Timbrul remarcabil al vocii ºi tehnica
interpretãrii admirabil stãpânitã au fost elementele esenþiale care
i-au adus numirea în roluri importante din cunoscute piese
muzicale, precum "Nunta lui Figaro" (rolurile Don Basilico) ºi
"Flautul fermecat" (Tamino si Preotul) din
LUCIAN CORCHIS, TenorLUCIAN CORCHIS, Tenor
-
Tina Munteanu este absolventã a secþiei permanent al Operei
Naþionale Bucureºti. de Canto clasic din cadrul Universitãþii În
prezent, repertoriul sãu cuprinde Naþionale de Muzicã din
Bucureºti, la importante roluri de operã ºi operetã: clasa prof.
Maria Hurduc. ªi-a rafinat Tatiana din "Evgheni Oneghin" de P. I.
tehnica interpretativã în cadrul cursurilor Ceaikovski, Mimi din
"Boema" de G. de Masterat urmate la aceeaºi instituþie, Puccini ,
Nedda din "Paiate" de precum ºi a cursurilor de masterclass
Leoncavallo, Contesa din "Nunta lui susþinute de tenorul Constantin
Zaharia Figaro" de W.A.Mozart, Maritza din ºi soprana Mariana
Nicolesco. "Contesa Maritza" de E.Kalman ºi Hanna Tânãra sopranã
este laureatã a numeroase din "Vãduva Vesela" de F.
Lehar.concursuri naþionale de lied, este deþinãtoare a Premiului
special al juriului la Concursul Internaþional de Canto "Hariclea
Darclee", al premiului întai la Concursul Naþional de Interpretare
"Paul Constantinescu" ºi al premiului special al Societãþii George
Enescu SUA.Dupã o scurtã incursiune pe scena Operei Braso, devine
solistã a Teatrului Naþional de Operetã "Ion Dacian" ºi
colaborator
Tina Munteanu este absolventã a secþiei permanent al Operei
Naþionale Bucureºti. de Canto clasic din cadrul Universitãþii În
prezent, repertoriul sãu cuprinde Naþionale de Muzicã din
Bucureºti, la importante roluri de operã ºi operetã: clasa prof.
Maria Hurduc. ªi-a rafinat Tatiana din "Evgheni Oneghin" de P. I.
tehnica interpretativã în cadrul cursurilor Ceaikovski, Mimi din
"Boema" de G. de Masterat urmate la aceeaºi instituþie, Puccini ,
Nedda din "Paiate" de precum ºi a cursurilor de masterclass
Leoncavallo, Contesa din "Nunta lui susþinute de tenorul Constantin
Zaharia Figaro" de W.A.Mozart, Maritza din ºi soprana Mariana
Nicolesco. "Contesa Maritza" de E.Kalman ºi Hanna Tânãra sopranã
este laureatã a numeroase din "Vãduva Vesela" de F.
Lehar.concursuri naþionale de lied, este deþinãtoare a Premiului
special al juriului la Concursul Internaþional de Canto "Hariclea
Darclee", al premiului întai la Concursul Naþional de Interpretare
"Paul Constantinescu" ºi al premiului special al Societãþii George
Enescu SUA.Dupã o scurtã incursiune pe scena Operei Braso, devine
solistã a Teatrului Naþional de Operetã "Ion Dacian" ºi
colaborator
TINA MUNTEANU, SopranãTINA MUNTEANU, Sopranã
Absolvent al Universitãþii Naþionale de repertoriul lui W. A.
Mozart, , "La Muzicã, la clasa profesorului Iulian Boheme"
(Rodolfo), "Tosca" (Spoletta), Baiasu, Lucian Corchiº a urmat
cursuri de "Madama Butterfly" (Goro) ºi "Manon masterclass la
Universitatea Gutenberg Lescaut" (Maestrul de bal) de G. Puccini,
(Germania), în prezent fiind masterand la "Falstaff" (Bardolfo) de
G. Verdi, "Lucia di clasa prof. dr. Eleonora Enãchescu. Lammermoor"
(Normano) de G. Din 2006 Lucian este tenor al Operei
Donizzetti.Naþionale din Bucureºti. Un an mai târziu a caºtigat
Premiul Publicului la Festivalul Internaþional "Oper Oder Spree"
(Beeskow, Germania).Timbrul remarcabil al vocii ºi tehnica
interpretãrii admirabil stãpânitã au fost elementele esenþiale care
i-au adus numirea în roluri importante din cunoscute piese
muzicale, precum "Nunta lui Figaro" (rolurile Don Basilico) ºi
"Flautul fermecat" (Tamino si Preotul) din
Absolvent al Universitãþii Naþionale de repertoriul lui W. A.
Mozart, , "La Muzicã, la clasa profesorului Iulian Boheme"
(Rodolfo), "Tosca" (Spoletta), Baiasu, Lucian Corchiº a urmat
cursuri de "Madama Butterfly" (Goro) ºi "Manon masterclass la
Universitatea Gutenberg Lescaut" (Maestrul de bal) de G. Puccini,
(Germania), în prezent fiind masterand la "Falstaff" (Bardolfo) de
G. Verdi, "Lucia di clasa prof. dr. Eleonora Enãchescu. Lammermoor"
(Normano) de G. Din 2006 Lucian este tenor al Operei
Donizzetti.Naþionale din Bucureºti. Un an mai târziu a caºtigat
Premiul Publicului la Festivalul Internaþional "Oper Oder Spree"
(Beeskow, Germania).Timbrul remarcabil al vocii ºi tehnica
interpretãrii admirabil stãpânitã au fost elementele esenþiale care
i-au adus numirea în roluri importante din cunoscute piese
muzicale, precum "Nunta lui Figaro" (rolurile Don Basilico) ºi
"Flautul fermecat" (Tamino si Preotul) din
LUCIAN CORCHIS, TenorLUCIAN CORCHIS, Tenor
-
Vã aºteptãm în holul Ateneului la expoziþia
alcãtuitã din aproximativ 50 de lucrãri, reprezentând edificii
ºi zone emblematice ale
Bucureºtiului interbelic ºi contemporan. Lucrãrile expuse
aparþin pictorului
Vitalie Butescu.
www.eliteart.orgwww.eliteart-gallery.com
-
Vã aºteptãm în holul Ateneului la expoziþia
alcãtuitã din aproximativ 50 de lucrãri, reprezentând edificii
ºi zone emblematice ale
Bucureºtiului interbelic ºi contemporan. Lucrãrile expuse
aparþin pictorului
Vitalie Butescu.
www.eliteart.orgwww.eliteart-gallery.com
-
1 2 3 4C Roux , G Isaia , Cannata Andia , JP Devogelaer
antecedente. Criteriile de includere au 1. Department of
Rheumatology, Cochin Hospital, Rene
specificat ca vârsta limitã sã fie de 50 de Descartes University
Paris, France
ani. O analizã a datelor din SOTI a fost 2. I Divisione
Universitaria di Medicina Generale, Torino, Italy realizatã pentru
a invstiga eficacitatea 3. Servicio de Metabolismo Oseo y Mineral,
Hospital central Ranelatului de Stronþiu în cazul femeilor de
Asturias, Oviedo, Spain
cu vârste cuprinse între 50 ºi 65 de ani 4. Service de
Rhumatologie, Universite catholique de Louvain, Bruxelles, Belgique
(n=353; 168 în grupul ranelat de Stronþiu,
versus 185 în grupul placebo).Ranelatul de Stronþiu este un
tratament Rezultate: caracteristicile de bazã au fost
antiosteoporotic care reduce atât riscul de similare pentru cele
douã grupe de fracturã vertebralã, cât ºi riscul de fracturã
paciente (valoarea medie +/- DS: vârsta de ºold, având un mecanism
de acþiune 60.0 +/- 3,5 ani; scot T lombar: -3,6 +/- 1,1; dublu:
reducerea resorbþiei osoase ºi scor T col femural: -2,5 +/- 0,8),
80,5% stimularea formarii osoase, simultan. În dintre paciente
având o fracturã vertebralã populaþia totalã inclusã în studiile de
fazã prevalentã ºi 23,0% dintre paciente având III, s-a demonstrat
eficacitatea rapidã ºi o fracturã osteoporoticã nonvertebralã
susþinutã ( 3 ani) în reducerea riscului de prevalentã. Dupã 3 ani
de tratament, în fracturã vertebralã ( reducere semnificativã
populaþia "intention to treat", Ranelatul de statistic a riscului
de fracturã: cu 49% la un Stronþiu a redus semnificativ riscul an
ºi cu 41% la 3 ani), eficacitate în fracturilor vertebrale cu 47% (
RR=0,35; reducerea riscului de fracturã în populaþia 95% IC ( 0.33;
0.85), p=0,006). Incidenþa vârstnicã- 80 de ani sau mai mult.
fracturilor vertebrale la 3 ani a fost de Osteoporoza postmenopauzã
este o boalã 16,9% în grupul Ranelat de Stronþiu versus cu evoluþie
îndelungatã, dar fracturile care 29,6% în grupul placebo. Reducerea
apar în primii 10 ani de la instalarea semnificativã a riscului de
fracturi menopauzei au un impact major asupra vertebrale este
paralelã cu o creºtere progresiei ulterioare a bolii, fiind
semnificativã la 3 ani a DMO: cu 13.7% a demonstrat cã producerea
unei prime DMO lombare ( 95% CI( 11.54; 15.87), fracturi vertebrale
reprezintã un factor de p
-
1 2 3 4C Roux , G Isaia , Cannata Andia , JP Devogelaer
antecedente. Criteriile de includere au 1. Department of
Rheumatology, Cochin Hospital, Rene
specificat ca vârsta limitã sã fie de 50 de Descartes University
Paris, France
ani. O analizã a datelor din SOTI a fost 2. I Divisione
Universitaria di Medicina Generale, Torino, Italy realizatã pentru
a invstiga eficacitatea 3. Servicio de Metabolismo Oseo y Mineral,
Hospital central Ranelatului de Stronþiu în cazul femeilor de
Asturias, Oviedo, Spain
cu vârste cuprinse între 50 ºi 65 de ani 4. Service de
Rhumatologie, Universite catholique de Louvain, Bruxelles, Belgique
(n=353; 168 în grupul ranelat de Stronþiu,
versus 185 în grupul placebo).Ranelatul de Stronþiu este un
tratament Rezultate: caracteristicile de bazã au fost
antiosteoporotic care reduce atât riscul de similare pentru cele
douã grupe de fracturã vertebralã, cât ºi riscul de fracturã
paciente (valoarea medie +/- DS: vârsta de ºold, având un mecanism
de acþiune 60.0 +/- 3,5 ani; scot T lombar: -3,6 +/- 1,1; dublu:
reducerea resorbþiei osoase ºi scor T col femural: -2,5 +/- 0,8),
80,5% stimularea formarii osoase, simultan. În dintre paciente
având o fracturã vertebralã populaþia totalã inclusã în studiile de
fazã prevalentã ºi 23,0% dintre paciente având III, s-a demonstrat
eficacitatea rapidã ºi o fracturã osteoporoticã nonvertebralã
susþinutã ( 3 ani) în reducerea riscului de prevalentã. Dupã 3 ani
de tratament, în fracturã vertebralã ( reducere semnificativã
populaþia "intention to treat", Ranelatul de statistic a riscului
de fracturã: cu 49% la un Stronþiu a redus semnificativ riscul an
ºi cu 41% la 3 ani), eficacitate în fracturilor vertebrale cu 47% (
RR=0,35; reducerea riscului de fracturã în populaþia 95% IC ( 0.33;
0.85), p=0,006). Incidenþa vârstnicã- 80 de ani sau mai mult.
fracturilor vertebrale la 3 ani a fost de Osteoporoza postmenopauzã
este o boalã 16,9% în grupul Ranelat de Stronþiu versus cu evoluþie
îndelungatã, dar fracturile care 29,6% în grupul placebo. Reducerea
apar în primii 10 ani de la instalarea semnificativã a riscului de
fracturi menopauzei au un impact major asupra vertebrale este
paralelã cu o creºtere progresiei ulterioare a bolii, fiind
semnificativã la 3 ani a DMO: cu 13.7% a demonstrat cã producerea
unei prime DMO lombare ( 95% CI( 11.54; 15.87), fracturi vertebrale
reprezintã un factor de p
-
Page 1Page 2Page 3Page 4Page 5Page 6Page 7Page 8Page 9Page
10Page 11Page 12
