7/25/2019 Presa 1907

http://slidepdf.com/reader/full/presa-1907 1/1

catalin mihuleac convorbiri literae  1907 – Cei 11.000 de morti recomandati

de „Adevărul”

  Desi pamfletele nu pot schimba fata lumii – contrazicîndu-l pe patriarhul Courier – ele pot pune serios umărul la marile manipulări decare pomeneste istoria.

  Pentru istoria tării noastre, cea mai spectaculoasă mistificare pornită din presă este cea referitoare la răscoala tărănească din 19!."iarul #$devărul% – prin pana directorului Constantin &ille – dă publicitătii cifra de 11. de morti, fată de doar '19, cîti declară ministrulde interne (.(.C. )rătianu.*+perienta de azetar socialist a lui &ille îsi spunea răspicat cuvîntul. $nterior, el îsi desfăsurase activitatea în painile unor azete precum#Dacia viitoare%, #Contemporanul%, #&unca% si #umea nouă%, mai ales acestea două din urmă punîndu-si amprenta asupra viziunii saledespre presă. #*+perienta adusă de C. &ille de la publicatiile socialiste în painile $devărului/ va fi fructuoasă pentru dezvoltarea ziaruluia cărui directie o preluase% .$bia acum, la circa două decenii după căderea reimului comunist, se vede clar cît de #fructuoasă% a fost e+perienta lui &ille.0n pamfletul Letopiseti, apărut în #$devărul% din vara anului 19!, &ille face o antiteză foarte eficientă 2urnalistic3 între tăranii fuăriti de pustile 2andarmilor si boierimea care petrece, înfofolită în blănuri antifonice, pentru a nu fi deran2ată de zomotele neplăcute ale loantelor4#5nii cad răniti de moarte. 63 a orizont, cerul e ros. $rd curtile si hambarele boieresti. * revolutiune7 umea de la Cazinou e în ciocnirecu lumea care munceste%. *coul confruntărilor stîrneste indinarea condeierilor.#Destul7% titrează &ihai )u2or în #8omnia muncitoare%. #Destul7%, repetă în cor :lahută, Caraiale, ;eore 8anetti, <.D. Cocea si altii. *un cor pamfletar în care se prind cu totii, un cor în care Cocea – ca la o partidă de po=er 2urnalistic – se simte dator să pluseze cifra oricumumflată de 11. de victime, urcînd-o ulterior la 1>. .Presa străină se arată un bun receptor pentru stimulii veniti din mica tară carpato-dunăreană. Cotidianul socialist francez #?@umanitA%

condamnă, în numărul din B martie 19!, #politicienii mizerabili%, vinovati de măcelul tăranilor #e emps% compară revolta de la noi cuComuna din Paris însusi marele #imes% închină un editorial evenimentelor, conchizînd că asuprirea nemiloasă a tăranilor nu putea să aibădecît un efect4 #*+plozia de fată este rezultatul7% . (ar vienezul #Die "eit%inserează primul capitol al faimosului Din primăvară pînă-ntoamnă, semnat de (.. Caraiale. Ei, ca o meritată apoteoză, la conresul (nternationalei a ((-a Etuttart, auust 19!3, enin asază, cumarea sa autoritate, răscoala tăranilor romni alături de revolutia rusă din 19F-19!.*courile aveau să persiste mult timp. a trei ani după evenimente, <.D. Cocea, vorbind de cele 1>. de victime, face o asociere vrednicăde o pană de mare pamfletar4 #5n statistician bizar a făcut socoteala că, dacă s-ar fi însirat cadavrele tărănesti în lunul si în latul Căii:ictoriei, pe o parte a cheiului Dîmbovitei si pînă dincolo de Piata &are, &a2estatea Ea ar fi putut să meară de la palat pînă în Dealul&itropoliei, ca să citească mesa2ul de deschidere al camerelor, păsind pe un covor moale de carne tărănească%.Pentru ca, la cinci ani după răscoală, $rhezi să-si aleaă drept subiect #secerisul de sîne din 19!% , în aceeasi azetă #Gacla%, condusă deCocea. E-ar spune că tot ce atine $rhezi se preface în poezie, dacă ne îndim la pasa2e precum acela în care îl numeste pe tăranul romn#turcul dinlăuntru%, vindecat de nemultumirile sale prin terapia cu muzică, utilizîndu-se în acest scop recunoscutele #simfonii de@ohenzollern%, mult mai vindicative decît simfoniile de )eethoven, Haner sau &ozart.8eimul comunist, la multe decenii de la răscoală, nu poate lăsa subiectul fără a-l stoarce pînă la ultima picătură. Prin urmare, scriitorii sîntchemati la ordine, pentru a completa operele anterioare, semnate de 8ebreanu romanul Răscoala3 ori $rhezi ciclul 1907 3. #Eolicitati,după *liberare, să poarte un mesa2 altădată interzis, scriitorii evocă răscoala, dar privesc acum lucrurile dintr-un punct de vedere nou. $lăturide dramatismul sever al martira2ului a unsprezece mii de anonimi, ei pun pe prim-plan ideea luptei de clasă. 63 Cine citeste Descult , nu poate să nu se cutremure de viata tăranilor de altădată, descrisă de "aharia Etancu. Eă culei struuri cu botnita la ură, să mănînci pămîntuscat6% .I imaine hiperbolizată rotesc, de al cărei neverosimil n-a îndrăznit nimeni, mult timp, să se atină public. #&arin Preda vorbea urît decarte n.n., romanul Descult 3. 0l supăra imainea trolodită a satului romnesc de acolo. 5nde s-au mai văzut la noi oameni cu botnităJ/ –îmi spunea furios%. &ai trebuie să adăuăm că romanul lui Etancu a fost tradus în peste > de limbiJ (mainea trolodită a satului romnesc îsi asiura astfel o bună propaandă în lume. <icăieri nu mai este pomenit numele lui &o=i Giser, creatorul trustului arendăsesc ce monopolizase &oldova, prin impunerea unor tarifeunice e+aerate în contractele de arendare, ceea ce înreuna viata tăranilor. $ceasta fusese adevărata cauză a nemultumirilor si revoltelordin 19!. #0n 19K, Constantin Etere publică epocalul articol Fiserland , în care denunta sistemul de acaparare a mosiilor prin contracte dearendare. &o=i Giser îsi întinsese contractele de arendare asupra &oldovei ca o pînză de păian2en. *+ploatarea era sălbatică, anticipîndmetodele mar+iste. Ei nu este o simplă întîmplare faptul că răscoala tăranilor a început, în 19!, la Glămînzi, în 2udetul )otosani, la una dinmosiile cuprinse în trustul arendăsesc al lui &o=i Giser% .$sadar, pamflete care spuneau între adevărul au e+istat, dar propaanda socialistă le-a făcut dispărute. <ici pînă azi nu se stie e+act cîtevictime a făcut represiunea răscoalei, pentru că toate mărturiile directe si indirecte au fost distruse. #<u mai e+istă decît foarte putine acteoficiale, de la &inisterul de 8ăzboi, din timpul răscoalei. 63 <u e+istă nici măcar memorii. *ste o clară actiune de sterere a urmelorprobabil înfăptuită în timpul anilor de comunism3, pentru că mărturiile nu dădeau cifra de 11. de victime, oferită de propaandaanti-burhezo-mosierească/. Pornirea celor care au vrut să steară urmele a mers pînă acolo, încît s-a umblat si în corespondenta particulară a reelui Carol (. $nume s-a umblat după tot ceea ce însemna stire despre răscoale si, acolo unde ele au e+istat, stirile audispărut% .Cîte-o mică urmă a mai scăpat, totusi, cum s-a întîmplat cu volumul Amintirile unui prefect din timpul răscoalelor  , unde împuternicituluvernului în 2udetul Ilt confirmă că tăranii au fost instiati, deci nu s-au răsculat din proprie initiativă. $celasi (on )ulei punctează4#ăranii s-au răsculat pentru că trebuia să se răscoale. Ei au făcut-o chiar si acolo unde nu aveau de înd să o facă. 0n plus, si după un anaricol boat, cînd hambarele erau pline, iar spectrul foamei nu ameninta ca în alti ani%.