Ignorată de conducerea

„Celebra” Evâ Mâria

Barki a conferit la Cluj

In ziua de 27 septembrie, în sala de festivităţi a Bisericii romano-catolice Sf. Mihall, dr. Eva Maria Barki, juristă de drepl Internaţional din Viena a ţinut o conferinţă cu tema “Importanţa tratatelor bilaterale de bază pentru statele Central-Europene î n v e d e r e a încadrării lor în structurile europene1*. Turista austriacă a fost Invitată Partidului Creştin Democrat (aparţinînd platformelor politice ale U.D.M.R.). - , '

Atît expune i 'a cît şi discuţiile s-au abătut mult de la subiectul iniţial, ajungind de la unele probleme ale minorităţii maghiare, de la legea învăţămîntului şi de la cucerirea drepturilor colective şi autonomia minorităţilor pînă la solicitarea pentru maghiari a statutului de conaţionali cu majoritatea românească. S-a adus o critică aspră politicii prea tolerante a U.D.M.It. şl ;R contextul î;i care nici o personalitate oficială din Uniune nu a participat la această dezbatere. . (Trans Star News — Cluj).

PREŞEDINTELE ILIESCU lN S U A - cel puţin o victorie personală

llie CALIAN

Prezenţa preşedintelui Ion Iliescu la ONU şi - întîlnirea sa cu preşedintele Clinton au fost apreciate foarte diferit de presă, în funcţie de orientările politice partizane ale pu­blicaţiilor: de la bagatelizarea întiinirii cu preşedintele amori-

can (considerată de unii drept o simplă întîlnire “de bufet11), pînă la considerarea ei drept evenimentul politic al anului pen­tru România. După cum propunerea preşedintelui român privind realizarea, unui partrneriat mondial pentru dezvoltare a fost considerată fie o simplă lozincă, fie’ o - mişcare de mare interes pentru multe, ţări. ‘ '

Toate apreciorîle iau în considerare tensionarea relaţiilor ro- mâno-aniericane în urma scrisorii celor şapte parlamentari care se opun numirii d-lui Alfred Moses,. preşedintele Comitetului Evreiesc American, în funcţia de ambasador la Bucureşti. Scri­soarea, după 'cum se ştie, a fost semnată de parlamentari iiu- numai PUNR, dar şl ai PDSR, PDAR, PNŢCD şi Grupului parlamentar liberal.

Anumiţi,oameni informaţi iau în considerare nu atît “indisci- j plina" unor membri ai diferitelor partide (dintre care lipseşte PKM, cel mai pornit împotriva lui Moses Rosen), ci abilitatea preşedintelui de a scoate castanele din foc cu mina altora. Adică, fiind, delicată respingerea oficială a ccandidaturii d-lui Moses — de către Guvern şi Preşedinţie —, s-ar fi apelat Ia o formulă care să indice.un consens al mâi multor partide, ferindu-l, to- todată. pe C. Vădim Tudor de a fi acuzat de maşinâţiurii îm­potriva evreilor.

Dacă, totuşi, întîlnirea Iliescu-Clinton s-a desfăşurat în con­diţii bune. înseamnă că preşedintele român a marcat un punct important în relaţiile cu SUA.

In ce a ce priveşte -propunerile d-lui Iliescu pentru iniţierea unui parteneriat mondial pentru dezvoltare şi a anului 1995 drept an al păcii, fără nici un conflict militar, ele nu. par a avea şansa de a se şi transforma în fapte concrete — ne amintim de "deceniile" dezvoltării, alimentaţiei-etc. Totuşi, sînt şi ele un ciştig pentru România, întrucît'permit strîngerea |-găturilor cu uiiele ţări care ar putea fi interesate de asemenea iniţiative. Nu e vorba de marile puteri, decise să hotărască singure pro­blemele noii ordini mondiale, cl de ţări mai mici şi mai slabe Slabe, dar multe! — şl cu posibilitatea'de a oferi României anu­mite şanse de colaborare;

Una peste alta, prezenţa d-lui Iliescu pe teritoriul SUA poate fi-considerată cel puţin o victorie personală,' ce-l confiimă ima­ginea, de om politic, mult mai abil decît bonomia pe care o afi­şează — şi o exploatează cu destul succes. -

De la 1 octombrie intra în "viteză" H.G. 582

Şoferii protesteazăFILIALA CLUJ a FEDERAŢIEI SINDICATE­

LOR ŞOFERILOR din ROMÂNIA, protestează împotriva Hotărlrii Guvernamentale ,582 din 1994, care creează premiza reapariţiei subiecti­vităţii hotărîrilor luate de agenţii de circulaţie, în privinţa abaterilor şi contravenţiilor-apărute în desfăşurarea circulaţiei rutiere. ,

Reamintim că proiectul noului Cod Rutier aşteaptă de trei ani de zile introducerea în Par­lament Pînă la dezbaterea şi aprobarea aces­tuia considerăm • neavenite- modificările . aduse vechiului Cod Rutier conţinute în Hot.ărîrea GU-: vernamen tal ă sus menţionată. V al oarea foarte ri­dicată a amenzilor nu reprezintă; o modalitate

de îmbunătăţire a traficului rutier, ci doar o posibilitate de creştere'a bugetului statului pe Spatele cetăţeanului, în general, şi în special a şoferului profesionist. Solicităm anularea Hoţă- rîrii Guvernamentale 582/1994, introducerea de urgenţă :în Parlament a noului Cod Rutier şi, pînă la îndeplinirea, acestui deziderat, o, întîlnire cu, factorii responsabili, pentru a găsi modali­tatea de rezolvare a problemei. In caz contrar, vom! fi nevoiţi să apelăm la toate formele de luptă sindicală,-pentru a opri acest abuz.

SINDICATUL ŞOFERII OR DIN ROMANIA v-.: . . ! - FILIALA CLUJ /

# Azi: Cuv. Chiriae Sihas­trul (Anahoretul): Sf. Mc. Gu-

delia.9 Mîine: Sf, Sfinţit Mc. Gri-

gorie Luminătorul, episcopul Armeniei Mari; Sf. Mo. Rip- simia. -

; Ii felicităm, pe toţi- cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus. 1' ' ;

Grevist al foam ei condam nat la îneliisoare- Deşi greva foamei a încetat din data de 19 septembrie a.c., cîţiva grevişti şi-au continuat protestele, care de multe ori au depăşit revendicările legale prin* manifestări nedeclarate şi neau- torizate de organele în drept, aducînd prejudicii Administra­ţiei şi Poliţiei locale. In urma avertizării, apoi a sancţiunii contravenţionale, numitului Ciocâ Ananie i s-a întocmit, în data de 27 septembrie, sub incidenţa Legii nr, 60/91, dosar penal pentru organizarea de manifesta­ţii neautorizate şi pentru tulbur rarea ordinii şi liniştii publice, fiind condamnat la' şase luni închisoare. Diana POP

LANSARE DE DISC. Redacţia de Folclor a Radiote- ■ leviziunii Române, în colabo­rare cu “Electrecord“ şi G.M M.6. Bucureşti invită publicul iubi­tor al genului la lansarea dis­cului şi casetei de muzică po- pulară cu titlul “Buză ziua; oa­meni buni11 a cunoscutului in­terpret clujean AUREL TAMAŞ. Lansarea va avea loc astăzi, 29 septembrie, a.c., la ora 13, în incinta magazinului “Muzica11 de pe B-dul 21 Decembrie, Cluj- Napoca. -

(M. II.)

INAUGURAREA 5C0LII DE ÎNALTE STUDII

EUROPENE COMPARATIVEDupă cum am mai anunţat,

ieri, tn Aula Magna a Universi­tăţii “Babeş-Bolyai11 d in . Cluj- Napoca s-â ;desfâşurât festivi­tatea inaugurări] oficiale a Şco­lii de înalte Studii Europene Comparative — prima facultate de studii europene din România: şi a doua îrilEuropa Răsăritea­nă, înfiinţată sub auspiciile Proiectului JEP+, cu sprijin fi­nanciar pentru anul de învăţă­mînt 1994-1995 din- partea Comi­siei Europene, pentru '- Resurse Umane, Educaţie, Tineret. Au onoraţ cu prezenţa;şi au salutat nou-înfiinţata Şcoală doamna Karen Fogg — Ambasadoarea U- niunii Europene, domnii: Gheor- ghi ; Prisăcaru — ministru se- - cretar de stat.-la Departamentul pentru integrare europeană al Guvernului României, prof. An- dre Miroir — contractorul pro­gramului, de Ia Universită Li- bre de Bruxelles, Christian Du- hatnel — ataşat pentru coope­rare al Ambasadei Franţei la Bucureşti, Peier Primus — ata­şat cultural al Ambasadei Ger­maniei la Bucureşti, prof. Chris­tian Mestre’— .de la Universl-, tatea din Strasbourg, prof.- Al- fredo Canavero — de la Univer­sitatea din Milano, prof. Grlgo-, re Vereş — prorector al' Univer­sităţii “Al. rpan Cuza" din Taşl, stud, Marius Muresan. Din cu-

vîntul introductiv rostit de domnul prof. univ. dr. Andrei Marga, rectorul Universităţii "Babeş-Bolyai11, am reţinut că, în primul său an de activitate, Şcoala are 71 studenţi (care- vor pregăti licenţa) şi 14 graduaţl (aflaţi în faza de pregătire a masteratiilui); momentul actual este dominat de definirea a eeeâ ce înseamnă, de fapt, studii .eu­ropene, precum .ş i- de fenome­nul de. schimbare a paradigmei naţionale într-unâ europeană; necesitatea reluării, • consolidă­rii şi lansării studiilor europe­ne etc. “Sîntem europeni nU pentru că locuim, împreună cu alţiC un teritoriu situat - între

- Atlantic şi Urali' sau pentru că 'împărţim şî consumăm împreu­nă valorile e.uropene, "c i1 pentru că ne-am demonstrat abilitatea de a participa la multiplicarea acestor valori11.

Michaela BOCU

' Ţehm am e EXTERNE® FINLANDA După naufragiul feribotului estonian' "Estonia",

survenit în largul coastelor finlandeze, circa 850 din totalul de 867 de persoane urcate la bord erau, astăzi în zori, dale dispărute, cu şanse foarte mici de a li găsite. > 11_ 6 BOSNIA — HERŢEGOVIISA. Preşedinţii SUA şi Rusiei, Bill Clinton şi Horis Elţîn, s-au pronunţai pentiu o recunoaştere reci­procă înlre Setbia şl Bosnia — Heiţigovina. Preşedintele bosniac,

i18 t^tbogovici, a cerut, Naţiunilor Unite să adopte Imediat o re- î» 1 1° ,care s‘l fWIce peste şase luni, în favoarea musulmanilor oosnlacl, embargoul asupra armelor, dar se pare că propunerea sa nu^ *J™i»s opoziţia Rusiei şi a vest-europenilor.

. V**■ ~ SUA au depus la ONU un proiect de rezoluţie vi- Ilaitl KOrca- sancţiunilor Internaţionale împotriva, Republicii

O RUSIA —- SUA. Preşedinţii Bill Clinton şi Boris Elţîn şi au . etalat marţi, cu francheţe, divergenţele în cîteva probleme interna­ţionale, între care în erba bosniacă, reafirmîndu-şl însă încrederea în parteneriatul ruso-american. V - ■

. © RUSIA '— CECENIA. Opoziţia din Cecenla, a lansat, marţi, o ofensivă împotriva • oraşului Groznti, capitala republicii, iar preşe­dintele cecen. Djonar Dudaev, n denunţat "agresiunea rusă". Trupe cecene de.elită au ocupat poziţii în jurul palatului prezidenţial.

£ ONU — JAPONIA. Japonia şi-a declarat formal, marţi, can­didatura Ia ocuparea unui loc de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. :

© AFGANISTAN. Lovirea, marţi, de către o rachetă, la Kabul, a unei case In care avea loc o nuntă s-a soldat cu-peste 40 de morţi şi" 70 dc răniţi. - —,

© FRANŢA. Foslul .ministru soclalîsl francez pentru probleme sociale, Georgina Dufolx, a fost inculpată pentru complicitate la otrăvire, în legătură cu îmbolnăuirije de SIDA, ce-l sînt imputate

A M f V T k A v t L t/O ft lB t i y e î f jvtf U N & Z M l - g C A W L U i

ADEVĂRUL DE CLUJ JOJ, 29 SEPTEMBRIE, PAG. 2

DESCHIDEREA SOLEMNA A ANULUI DE lNVAŢAMlNt LA UNIVERSITATEA

“BABEŞ-BOLVAI"

Ceremonia deschldcril solemne a anulai de Învăţămînt 1991-1995 Ia Universitatea "Babeş-Bo- lyal" din Cluj-Napoca va avea loc mîine, Ia ora11. în Aula Masîna (str. M. Kogălnlceanu nr, 1), după următorul program: I. REFLECŢII: prof. dr. Constantin Tulai, prorector: 'Magistrul ţl discipolii săi"; prof. dr. Andrei Magyarl, prorec­tor: “Aspecte noi în viaţa Universităţii “Babej-.

student Marius Mureşan (Fac. de Ma­tematică şi Informatică): "Studenţimea şi noua Europă"} II. CONFERINŢA INAUGURALA: U-

Îiiversitafca clujeană — relansare ţi compalibl- Izare europeană — prof. dr. Andrei Marea, rec­

torul Universităţii “Rabcj-Bolyal"; III, Moment muzical. - .

în ziua de 2 octombrie vor avea Ioc solemni­tăţi asemănătoare în cele 15 facultăţi ale'Univer­sităţii, In cursul cărora decanii vor prezenta conferinţe inaugurale. - (M. B.)

PREFECTURA, CONSILIUL JUDEŢEAN;

11-64-16 ' :

PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 ■

PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 \ \

PRIM ARI A TURDÂ: 31-31-60 ,

PRIMĂRIA CÎMPlATtfRZH:36-SO-Ol .

PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48

PRIM ARI A GHERLA: 24-19-26

POLITI A CLUJ-NAPOCA: 955 ?î 11-15-10

POLITIA FEROVIARA CLUJ-NAPOCA:

13-49-76 ■■•V;

POLITIA I)EJ: 21-21-21 ^ . •

.POLlTI^rURDA: 31-21-2&

POLITIA CÎMPI ATURZII:36-82-22

POLITIA HUEDIN: 25-15-38 •

POLITI A GHERLA: 24-12-24 ^ ;

POMPIERI: 981 : :

APĂRAREA CIVIL.A CLUJ-MAPOCA:

11-24-71 :

SALVAREA: 961

SALVAREA C.F.R.: 11 -85-91 ' ..

INTERNATIONAL: 971

INTERURBAN: 99ţ

INFORMAŢII: 931

DERANJAMENTE:_Ş2ij, ,.

EXACTĂ: 95» ,

S1Q7A AUTONOM AmTERM OF! CARE

• DISPECERAT; 11-37-48

REGIA AUTONOMĂ DE APĂ-CANAL -

DISPECERAT: 11-63-02 / . . : '

S.C. 'SALPREST'1 S A.- DISPECERAT:

.11-29-68 .

COMENZI) SPECIALE PENTRU

TRANSPORT RE'ZSDUURl: 11-10-12,

■INTERIOR 132

CURSE INTERNATIONALt: .

din Autogara (I:

Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare dioj

Cfuj-Napoca în zilele de luni, jo i fi vineri, !aJ

pra 7,00 fi înapoierea din Budapesta în zilele deJ;

marţi, vineri şi sîmbâtâ, la ora 11,00 ?

INFORMAŢI!:Autogara 1:14-24-26 ‘

Auto .-ir.i ti: 13-44-S8

DECOLĂRI Dirvj CLUJ-NAPOCA SPRE BUCUREŞTI:

8,45; 13,10; 20,00; ■ /-*■ t * ' w z• Cursele de 8 ,45 şi~13,lQ • circtilîi şi

sîmbâtâ;

1 * Cursa dc ora 20,00: circulă de f e f . ş r â J

vineri; -

PLECĂRI DIW BUCUREŞTI;: 7,10; 11,30; 18,30 -

*• ‘Tclefort TAROM CLUJ: 1 9 -4 9 -8 7 ’

CURSE liyTERJUDETEWE: din Autogara I;

Cluj-Napoca. - Sibiu: !,•4$ '

CIuj^N/ipoca »Tîrgu Murq: €s3Qj

;Cluj*Napoca * Baia Marc: 6J0 (w 6’rCiila

duminica}, -

din Autogara II;• Cluj-Napoca » Abrud:G,00j

• Cluj-Napoca • Zalău; §£Q (qu Jtircjuîă duminica)

• Cluj-Napoca * Gîrbâu - Zalău: 6t4S

• Cluj-Napoca - jibou: 7,00

• Cluj-Napoca »<Şim!cu SilvanTcTi S^g’

PLECĂRI DIN CLUJ-1MAPOCAprincipalele direcţii r trenuri accelerate •

♦ BAIA MARE, SATU MARc (prin Dej): 14,45

i • BISTR1TA NĂSĂUD: 15,45 ;

BRAŞOV: (prin Dej):/, 23* BUCUREŞTI: (prin Sighişoara): 0,01; 10,25

14J3;22,04 ■- -

■»(prin Sibiu-Piatra Olt)iIl,21j* (prin Pctrojani-Craîova): 9J1

# BUDAPESTA: 0,39; 15J3• G ALATI:(prinPloieşti-Buzău): 9,14

• IAŞI: 12,45; 21,06; 23,48' -

• ORADEA: 0^9; 3,40; 15,23; I6J52} 20,45

* SATU MARE: 14,45; 3,40) W .• SIGHETU MARMATIEI: 5,44

* TIMIŞOARA: (prin Alba Julia): 5,52 23,02,

23,43; (prin Oradea): 14,45 ■

t ŢÎRGU MUREŞ: 16J0;20J1 '

» INFORMAŢII GARA: 952:». AGENŢII DE VOIAJ C.F.R.:

« ‘INFORMAŢII: 11-22-12 (intern;,

(11-24-75 (internationa'fji)

_____________, ______ ' ’_____________________ A . :. ...

Televiziune, prin'

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

Joi, 29 sept. 199416.00 — Dinastia (serial), PRO T;18.00 — Cartoon -Network;20,10 —• Explosiv magâsin, RTL;20,40 — Arca lu i Noe (documen­tar) Canale 5;21,15 Ninja diri Bel Air, PRO 723,30 — Muntele vrăjit, 3 SAT.

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU . ■ v

Joi, 29 sept. 1994 14,33 SERIAL, CANALE 5;16.00 SERIALE, RETE 4;'19.00 MATERIAL,. STAR FILM ; 21;30 LA ŞCOALA DE DANS, CANALE 5;23,30 FILM, ITALIA.

f iPORTALEXPORT-1MPORT S R L

PROGRAMUL CANALULUI ., PROPRIU

Joi, 29 sept. 19919.00 — 10,00 Cartoon Network;16.00 —■ 18,00 Cartoon Network;21.15 — 23,15 Ninja din Bel Air PRO 7; ' .23.15 — 01,15 VACANŢA IN AMERICA, RTL 2., Reclamă anunţuri; 8,30 — 9;10 — 10,1D; 15,30 — .16; 21 — 21,15.

PROGRAMUL FILMELOR

23—20 septembrie '

!u Cluj Napoca

Republica — Ace Ventura; de- teclivu’ lu’ Peşte — SUA — Premieră (U; 13; 15; 17} v 13; 21) • Victoria — Pepe şi Fifi— România — Premieră (II; 13; 15; 17; 19) • Arta — Hud- son Hawk — SUA (11; 13; 15; 17; 19) • Măreşti — sala A ~ Salvaţi-1 pe Willy — SUA —* (13; 15; 17; 19); sala B — Breack Dance — Premieră — SUA (14; J6). • Dacia — 23— 25. 09— Dragoste de frate — India (14; 16,15; 18,30) • Fa. vorit — Doamna Daoubtfire, Tăticul nostru trăznit — SU \ (11; 13; 15- 17; 19).

In Judeţ

• Turda — Tineretului — Dinte pentru dinte — India — Premieră; — Fox — Tombstone— S U A — Premieră

• Cîmpla — Muncitoresc — în numele tatălui — SUA — Premieră — . Fetele rele cuce­resc Vestul — SUA — Premieră■ • Dej — Arta — Dinte pentru

dinte — Tndla — Premieră; — Familia Flinstones ~ SUA — Premieră

c aFarmacii cu serviciu perma­

nent: Farmacia „<SOHAFARMu »tr. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-31-05.

Garda de noapte: Farmacia nr. I, P (a Unirii nr. 37, tele­fon 11-10-49, orar 20—8.

Programul 1: 7,00 TVM. ŢeJe-, .matinal; 10,00 Actualităţi; 10,05 Calendar; 10,20 Desene anima­te; 10,45 Limbi străine: engleză americană — germană; 11,45 Vi-' deosatelit; 12,15 Film serial: “Ma­la mujer"; 13,05 — 1001 audiţii;14,00.Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi;15,05 TVR Cluj-Napoca; 16,00 Actualităţi; 16,10 Divertisment internaţional; 17,00 Sub semnul întrebării; 18,00 Cronografii;18.25 Desene animate; 18,50 Tra­gerea obişnuită Expres şi mul-,, ţiplă Loto; 19,00 Medicina pen­tru. toţi; 19,30 Film serial: “Ca­lifornia visează"; 20,00, Actuali- : tăţi; 20,45 Film serial: "Lud* wig“; 21,45 Studioul economic;22.25 Memorialul durerii; 23,40 Actualităţi; 23,55 Film serial: "Forsyte Saga“.-Programul 2: 7,00 TVR Cluj- .

Napoca; B,00 Melodii populare;9.00 Vidsosatelit; 10,00 .Ora de muzică; 11,00 Telejurnal World- ; net; 11,30 Desene animate; 12,00 Noi frontiere: 12,40 Să nu ne facem iluzii!; 13,30 Confluenţe;14.00 Actualităţi; 14,10 Magazin social; 15,00 Limbi străine; en­gleză, americană — germană;16.00 Desene animate; 16,30 Film serial: ‘'Succesoarea"; 17,00 Ceâ-S iul de la ora 5; 19,00 Emisiune' în limba germană: 20,00 Actua­lităţi; 20,40 Ritmuri muzicale;21.00 TVM. Mesager; 21,30 Pro memoria; 22,00 TVr 5 Europe;22,30 Film serial: “Santa Barba- ra“; 23,15 Eurogol!; 23,45 Festi­valul Internaţional de magie şi iluzionism —’ Franţa.

TVR CLUJ-NAPOCA: Progra- „ mele ] şi 2. 7,00 Panoramic. Ru­brica în limba : maghiară: Ti- , neri actori la primii paşi. pa scenă. Reportaj la Teatrul Ma- • ghiar de Stat din'Cluj-Napoca;15,0D — 16,00 Actualitatea tran­silvană. Provincia?: Reviste

transilvane Sn Jimpui celui de-al doilea război mondial. Music shop. Documentar: Amintirea Iui Hadrian Daicoviciu .zece ani de la moarte).

Redacţia nu îşi asumă respon­sabilitatea în legătură cu even­tuale modificări intervenite in programul anunţat..

.MARTINI DRY COCTEIL

De ce aveţi nevoie: Intr-un ■ pahar mai mare'se introduc 2-3 cuburi de gheaţă, 40 ml gin, 10 ml vermut Martini sec. Se a- mestecă uşor cu o linguriţă şi se serveşte'într-un pahar spccial de cocteil, cu o măslină verde.

POLICLINICA "INTE RS ERVIS AN"

Str. Pascaly nr.5, cart. Ghoorghenî

. INTERNE - CARDIOLOGIE- NEUROLOGIE • PSIHIATRIE

• ENDOCRINOLOGIE . -REUMATOLOGIE

- ECOGRAFIE - ALERGOLOGIE• OERMATOLOGIE

• CHIRURGIE - ORTOPEDIE• O R .L- OFTALMOLOGIE

. GINECOLOGIE - ONCOLOGIE « PEDIATRIE - UROLOGIE

. ACUPUNCTURA- LABORATOR

(Bioehlmia-BacterlolOQle• Imunofogie • Parazltologie

* Teste SlOA)ZILNIC, Inclusiv DUMINICA,

orele 7-21 Medic de gardă: orele 21-7

Rezervore consultaţii 4•- tei. 19-39*39. • ..*

rnmmmmmmmmmwmgmmmii ■

JO I, 29 SEPTEMBRIE, PAG. 3 ADEVĂRUL DE C LU J

Europa: Â început lupta privinddesenarea, hărţii politice de după războiul re ce; ; ;

(REUTERJ

• Pe îiiit-c6ntinent ,răvăşit în. cea mai mare parta , a acestui secol de război ţi de rivalitatea dintre ; siipcrputer], a Început o â l$ mare luptă caro va

ajuta să se stabilească dacă în noua Europă va putea fi pace şi stabilitate. Această luptă sa dă

. pentru a şti cum şi unde să fie trasate liniilode. democraţie In lumea de după războiul rece, __- 5 , ■ .___.linii potrivit cărora se va hotărî cine va putea diminua forţa. Ei speră - că planul Parteneriatu-

‘ adera la instituţii occidentale precum , NATO ţl lui pentru pace privind legături militare sţrînse

nera periculoase resentimente în rindul 'celop: "lăsaţi pe dinafară. Unul din principalele sale

' scopuri este ; de .a evita să 'supere Rusia, care, este îngrijorată, că ar putea fi izolată la mar gir ■ nea Europei şi- care' s-a plîns . deja, de. planurile de integrare a foştilor sateliţi' ai Moscovei în instituţiile occidentale.

Divergenţele de opinie dintre americani şl europeni , au devenit clare luna aceasta, cînd ministrul german al apărării, Volker Ruehe, s-a. întllnlt la Berlin cu omologul său american, Wi- liiam Perry. Ruehe.a afirmat că In vreme ce Polonia ar putea deveni membră a NATO pînă în anul 2000, Rusia nu ar putea candida nicio­dată, Perry nu a fost de acord şl a arătat - că nu exclude posibilitatea ca Rusia să poată intra In NATO Intr-o bună zl.

Dar mulţi dintre membrii europeni ai NATO sînt îngrijoraţi că extinderea Alianţei i-ar putea

cu foştii inamici va ajuta la amînarea oricărei dezbateri reale privind primirea noilor membri. O altă problemă este aceea dacă UE şl NATO - ar trebui să' primească- aceleaşi'ţări In. acelaşi timp, dat fiind că cele două organizaţii acoperă tot mai mult aceleaşi probleme.

Rusia, care ştie că are puţine şanse reale de

Uniunea Europeană şi cine va rămîne în afară.Uniunea: Europeană formată din 12 naţiunî,

urmează să. primească, anul:;,, viitor ca membri - Norvegia, Suedia, Austria şl Finlanda Dar pro­blema acestei lărgiri a ridicat întrebări cu. pri­vire la modul în care UE va putea contlntia sâ funcţioneze eficient cu mai. mulţi membri şi aintensificat dezbaterea In ■ legătură cu cit., de a fi admisă în oricare dintre organizaţii, a adop-

• rapid".- ar trebui să înainteze organizaţia. spre o tat o abordare diferită şl promovează, în schimb,monedă unică şl o politică externă : şi de apăra-- un forum paneuropean din care face parte. Ast-re comună. Germania este deosebit de dornică, fel, Moscova doreşte că CSCE (Conferinţa pen-.să fie incluse. naţiuni est-europene, precum Po- tru Securitate şl Cooperare în Europa), formată lon ia 'V Ungaria, cit mai curînd posibil, deşi ..d in 53 de naţiuni, să devină un fel de • Orgânl-UE nu a stabilit un termen pentru admiterea a--, zăţie ă Naţiunilor Unite, cu Consiliu de. Securi-cestora. Danemarca este mai preocupată de sta-< tate propriu, care ar avea putere de veto asuprabilitafea din republicile'bălti ce, Grecia este in- NATO şi .a1 altor organizaţii. Această idee, careteresată de situaţia din Balcani, în vreme ce nu ’ este îmbrăţişată de majoritatea - celorlalte■Spania, ■ Italia şr Franţa se plîng c-V UE acordă" state, :Va fi discutată la o importantă conferinţăprea / puţină ' atenţie problemelor mediteraneene.; ce va avea loc la Budapesta luna viitoare. Multecum şr fi criza din Algeria. ‘ ' - naţiuni est-europene care pe vremuri au 'susţi-

U E ’ a arătat că ar putea accepta cel - mult- nut CSCE ca un mod d e ' edificare a securităţiinouă ţări est-europene, în pofida încheierii con-- pentru toţi. o consideră acum drept lin simplufruntarii • ■ Est-Vest; - Iar poziţia Washingtonului club de discuţii. Ceea ce doresc este sporireaeste că nimerii nu trebuie să fie exclus, devia o . comerţului, cu occidentul, în special cu UE, şi:potenţială aderare viitoare la instituţii" precum, garanţii do securitate din partea &ATO. între-UE şi NATO,. întrucît acest lucru ar, putea ge- barea este cîte dintre ele vor reuşi.

l u s i s s auSiNfiss' wonco

C il

9 Comorrâ şi fosta democraţie creştină din Italia

angrenate înir-un impresionant ^sisleln: de' convenienţe - 9

(AFP)

Ţările lM n o -a in er ica n e recon sideră „p o litica dc ja n d a rma Statelor Unite(ItlSUTEIÎ)

Statele' lătino-americane sîntîncă .îngrijorate de diplomaţia 1 .

i „de. jandarm" a Statelor . Unite, Caraibe, unele dintre,., acestea-; Statele latino — americane,clar-unele au început să recu- trimiţind trupe în Haiti aiă*. dintre care multe au suferitnoască faptul că forţele ar- ,turi de cele americane, pentru - intervenţii din partea Statelormate. ale Washingtonului pot a se asigura că junta militară Unite în ultimii 140 ' de ani, caz principiul neintervenţiei nufi folosite eîteodată şi în sco- îşi respectă promisiunea de- a. au înscris în convenţiile lor . a fost încălcat11, a -afirmaţiei,p u r i. bune — aşa cum s-a în- se retrage,, majoritatea statelor ca principiu fundamental ; pe Argentina, al cărei ■ preşe-timpiat în operaţiunea de în- latino — americane nu au fost cel al heinlerverţţiei. „Acest dinte, Carlos Menem, s-a ală-■lăturare a ■ dictatorilor din Ha- de acord cu intervenţia tru- principiu este sacru pentru noi" turat Statelor Unite în unele

OSA, Fablo Villegas, a relevat că operaţiunea „Susţinerea de­mocraţiei" a fost efectuată sub mandatul--'Statelor Unite pen­tru a sprijini , guvernul legitim din Haiti. „Aceasta ne deter­mină să credem, că în ■ acest

: iti. •;. *•' Unele obiecţii faţă de re- : curgerea la forţă'pentru a sus : ţine eforturile diplomatice au ; reapărut sâptămîna trecută • în | cadrul Organizaţiei - Statelor : Americane : (OSA), ' care riu a

difuzat decît o. simplă .'deda-; raţie asupra intervenţiei ‘ Sta- jandro Carillo a declarat că telor Unite, la patru zile după, ţara , sa a subscris la declaraţiace trupele americane au' înce­put sâ ocupe Haiti -- conform unui acord obţinut p r in . for­ţarea consimţămîntului • lideri­lor ■ militari; ai statelor din Caraibe sub constringerea a- , menin'tării cu invaziâ. ’

pelor străine în -tulburările in- a declarat. Agenţiei lleuter- mi- dintre - cele mâi dure strategiiterne ale altei ţări. „Principiul nistrul adjunct ar afacerilor ex- diplomatice ale lor, a adus urineintervenţiei este singura pa- terne al Braziliei, Roberto: Ab- argument ~ mai " tăios împotrivavâză împotriva voinţei celor denur. Această convingere a îngrijorărilor vecinilor săi. Tri-foarte "mari", a declarat tri- determinat Brazilia- să se ab- misul Argentinei, Hernan Pa-misul- Ecuadorului la OSA, ţină de la sprijinirea rezoluţiei tino - Meyer, ■ a" afirmat , că unele'Blasco Penaherrera. Consiliului de Securitate al ; ţâri a u ' transformat principiul

Ambasadorul mexican Ale- Naţiunilor Unite care a. auto- neintervenţiei într-o- dogmă,,rizat folosirea forţei pentru •: a : neadmiţînd că haitienii au ce-!îndepărta junta din Haiti- „Nu rut ajutor. „Cursul . evenimen-era război civil în Haiti prin telor . s-a schimba Ia 18 septem-urmare am considerat lipsit 'de .brie nu din cauza unei mi-

OSA asupra Haiti numai pen­tru a se ajunge la un con­sens. „Mexicul nu a , acceptat . sens să trimitem o-forţă mul-niciodată ca unor asemenea ac­ţiuni să li se dea o aparenţă de legitimitate prin folosirea forţei sau a- ameninţării cu

• Contrar statelor anglofone din ■ forţa", 'a itlai precizat el.

tinaţionâlă înainte de a se e- puiza toate mijloacele diplo­matice de persuasiune", a mai precizat Abdenur. (

Ambasadorul .Columbiei la

'AlEA a decis:

Intensificare tontei imontriva contrabandei

'Cele 121 ţări membre ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (ATEA) au decis adoptarea de-măsuri .menite să stopeze contrabanda cu materiale radioactive şi să sporească securitatea contrarelor nucleare împotriva unor riscuri de accidente In ca­drul lucrărilor celei de a 38-a Conferinţe „(adunarea generală.a- nuală),, desfăşurate în perioada 19-23 septembrie, la Viena, ţările participante au subliniat, de asemenea, „importanţa primordială"

curi de depozitare. Conferinţa şi-a exprimat speranţa că Coreea de Nord va reveni în cadrul AlEA din care s-a retras în luna iunie. ’ - •

Referitor la contrabanda cu plutoniu şi uraniu, conferinţa a adoptat o rezoluţie, care prevede , ca o .primă măsură concretă cre­area unui grup de experţi desemnaţi de statele membre şi orga­nizaţiile competente. Acest grup de experţi, care urmează să ela­boreze. propuneri împreună cu directorul .general al AlEA, Hans Blix, s-ar putea . reuni în prim a, jumătate a lunii octombrie la Viena. •' • ' ..•

în ce priveşte securitatea centrarelor nucleare, 44 de ţări, dintre care 23 posedă cel puţin o centrală nucleară, au semnat pe mar­ginea conferinţei generale prima convenţie, ce defineşte normele de securitate pentru cele 430 de centrale existente şi pentru cele viitoare. Un marer număr de state-semnatare au lăsat să se în­ţeleagă o apropiată intrare în vigoare a acestei convenţii, respectiv

tarea în zorii zilei de 20 sep- V tembrie a-fostului ministru -de-

Acuzaţiile magistraţilor -şi re-~ interne Antonio-,Gava, acuiat velaţiile celor care s-au dezis de complicitate cu tiîâfia, este de apartenenţa lor la Camorra, rezultatul unei îndelungate an- mafia napolitană, au ' dezvăluit chete a magistraturii napoli- impresionarvtul sistem de con-' tane asupra' raporturilor dintrâ venienţe care ş-a instaurat In- politică şi crima organizată, cetul cu jlncetul la Neapole, în Actul de, acuzare- împotriva anlf ’80, îrvtr&' -crima organizată ;; , Iu i Antonio: Gava, în. vîrstă şi democraţia creştină. Ares- de C4 de ani, potentat napoli-

tan din vechea democraţie creş­tină, se întinde pe 160 de pa­gini. Sistemul - lu i Gava şi al democraţiei/ creştine nu ’ este altceva ’ decît „o relaţie V da interacţiune funcţională . jşV •: da reciprocitate", cu crima orga­nizată, afirmă acest, .document. Pe scurt, şi cit se poate : de limpede, Camorra şi-, demo­craţia creştină f riapolitahă : ău încheiat - „tin pact • de solidari­tate reciprocă", rezumă cu so­brietate magistraţii; 1 :

Acţiunea, care s-a încheiafi prin arestarea lui Antonio Ga*- va," ministru de interne în pe­rioada 1988 — -199.1, rm-1 vim- plică numai pe acesta-1 din ur­mă, ci şl o serie de foşti par­lamentari italieni democrat — creştini, printre care fostul' vicepreşedinte al Comisiei pen­tru Justiţie-a Camerei Depu­taţilor, antreprenori şi poli­ticieni locali — în total 98 de persoane acuzate de complici­tate cu mafia napolitană.

în anii ‘80 şi pînă la înce­putul anilor '90, „pactul de solidaritate", a atins apogeul, graţie mal ales miliardelor de lire deversate asupra oraşului Neapole şi a regiunii sale, : ca urmare a marelui cutremur do pămînt din 1380, care s-a sol­dat. cu . peste. 2000 de morţi. Antreprenori, politicieni, şi' ca- morrişti, au fost implicaţi , g u

toţii, şi au beneficiat de sis­tem. Colaborarea lor se baza pe un mecanism simplu — „un spaţiu . electoral permanent ' a- sigiirat grupului politic 'de că­tre grupul criminal, h r schim­bul unor garanţii de Impuni­tate şi de control al pieţelor publice", explică actul de n- cuzare. . - ■ :

nuni înfăptuite de fostul pre­şedinte Jimmy Carter, ci din. cauză ştirii că 61 de avioane care transportau efectivele a- mericane erau pe cale de a in­vada Haiti", ă precizat el. -•

pe care o are eficienţa sistemului de inspecţii in perspectiva. Con- «fi» «> ^ ’Pwih in rare in vtgpare a acestei coŢivenţu, respecuv ferinţei asupra unei extinderi nelimitate şi. necondiţionate a-Tra- . ^latului rin ■\Tonr/-,iîFr.rîirâ ' /ttsjpx , nnvp vn înrpno in 17 - posedind o centrală nudeară. Printre ţările semnatare figureazătatului de Neproliferare Nucleară (TNP),- care va începe la 17 aprilie 1905..la New York..

Pe de aită parte, delegaţii s-au declarat îngrijoraţi de încălca­rea de către Coreea de Nord ă acordului său de- garanţii (inspecţii), într-o rezoluţie adoptată, la 23 septembrie, în timp ce la Geneva se desfăşurau negocierile bilaterale între SUA şi Coreea de Nord, f i au ..cerut în mod insistent". Phenian-ului să acorde AlEA drep- tul de acces la toate informaţiile şi toate amplasamentele ce ne-

fîgureazăşi state ale căror centrale sînt considerate periculoase cum ar fi Bulgaria, Republica Cehă, Slovacia şi Rusia.

Ir cazul tn caro o ameliorare a securităţii centralelor nu este realizabilă urmează să fie elaborate planuri pentru închiderea cen­tralei în- cauză cit mal repede posibil, ţinînd seama de nevoile de energie şi unele consecinţe economice, sociale şi ecologice, se pre­cizează tn document. Totuşi, o ţară terţă nu poate obliga o altă

cesita inspecţii. Aceasta implică celor şapte locuri declarate de ţară să-şl închidă o centrală cu o securitate precară.Phenian şi alte două nedeclarate unde AlEA bănuieşte că sînt ; Tot In domeniul securităţii, participanţii la conferinţă au - adop-aepozitale deşeuri nucleare ce ar putea proveni de la un program tat o- rezoluţie In vederea pregătirii unei convenţii asupra. sccAirjhmilitar. Coreea de'Nord refuză ca tegorio accesul la -cele două Io- tăţii gestiunii şi a stocurilor do deşeuri nudea— ’’ "

Camorra .şi prietenii săi, an­treprenori, au deturnat mili­arde de lire cu prilejul recons­trucţiei ‘oraşului Neapole sau, de la marile şantiere deschise cu ocazia Cupei mondiale do fotbal desfăşurată în Italia în 1990. Cu acea ocazie s-au văr­sat sume importante sub for­mă de mită, aşa cum a fost cazul fostului deputat demo­crat'— creştin do Neapole, Al- fredo Vito, obligat recent . să ramburseze cinci miliarde do lire primite in acest fel. Suc­cesorul lui Antonio Gava Ia Min/sforul do _ Interne, Vicenzo Scottl, nu osto nici el trecut

t nA l &

ADEVĂRUL DE CLUJ JO I, 29 SEPTEMBRIE, PAG. 4

Noutăţi din campania

agricolă ia CojocnaIntre piedicile care încetinesc

buna desfăşurare a lucrărilor agricole de toamnă, mai impor­tantă rămîne. cea de natură fi­nanciară.

„Cum va putea o pensionară GAP, cu o pensie lunară (le 15 m ii , lei, să-şi cultive pămîntul

| în condiţilie în care : arăturile pentru însămînţări se efectuează la un tarif de 60 mii lei hecta­rul?" —‘ ne spune dl. primar Tereo Liviu. S-au stabilit preţu­rile seminţelor, 335 lei/kg. de grîu,: sau la schimb, un kg de seminţe tratate contra 2 kg de grîu1 ,plus cheltuielile de trans­port (oamenii fiind obligaţi să- şl asigure singuri transportul). In aceste condiţii nu există.deo­camdată cumpărători. Gospoda­rii vor folosi pentru sămînţă

grîu [de consum existent în gos­podăriile lor, seminţe netratate şi neverificate în laborator, fapt | care f va duce la obţinerea unor'1 recolte mici sau chiar invadate de tjoli: ; :

O laltă „dUrere" a producăto­rilor!, agricoli o constituie slaba producţie de cartofi din acest an. Recoltarea lor a luat slîrşit, dar din cauza verii ' secetoase cartofii.sînt. mărunţi şl. puţini.

Floarea soarelui:' s-a-recoltat In procent de 75 la sută. în 26 septembrie s-a anunţat, prelua­rea recoltei de sfeclă de zahăr la Baza Apahida. fj." V.

Principala acţiune agricolă în curs de desfăşurare este recol­tarea,! porumbului,' activitate în­treruptă doar de vremea nefa­vorabilă din ultimele zile.

I,a De], documentarea este ac­cesibilă şi bogată. Oraşul ce "deznoadă" drumurile spre Ma­ramureş, Bîrgaie şi. Moldova, u- nind cele două Someşuri, , are farmecul şi personalitatea sa de, neconfundat. Povara istoriei are şi la Dej rosturile şi înţelesu-' rile sale bine fixate de genera­ţiile trecute ce au împlinit şi dăruit oraşului patina trecutu­lui şi tinereţea prezentului. Dar nu ne-am propus să tăiem sau să adăugăm nimic pe vatra is- torico-economică a Dejului, ci să facem o radiogramă la zi a faptelor pure de gospodari, m a i. ales că la Dej nu vin şi se u- neso doar cele două Someşuri, ci zecile de trenuri, şi o mulţi­me de oameni ce1 intră sau ies din Sau în judeţul nostru.

Continuăm, deci, dialogul cu prof. Ioan Mureşan, viceprima- rul municipiului,’ după pream­bulul publicat cu cîteva zile în urmă.

— Şi totuşi, domnule vicepri­mar, Dejul- a avut şi încă mai are probleme în privinţa asigu­rării cu necesarul de apă pentru : consumul zilnic. Ce întreprinde, concret, «.primăria In rezolvarea acestei probleme destul de grea pentru zecile de mii de locui­tori ai urbei dvs.? .

:— Desigur, apa aceasta fără de care riu se poate Concepe via­ţa şi. confortul omului ne-a dat mari bătăi de cap. Ga vicepri­mar, m-am' zbătut şi am găsit sprijinul cuvenit lâ consiliul lo­cal şl la 'Consiliul Judeţean, în- • cît gînă- la sfîrşitul . acestei toamne, problema-apei lâ ' Dej să fiq rezolvată din punct de ve- ■' dere cantitativ.’ Ara introdus o

conductă, capabilă . să asigure apa necesară pe platforma in­

dustrială — sud, unde,, după

cum .se ştie, avem <T concentrate

Dealul Florilor"trebuie sâ devină emblematic (II)

9 Se'va rezolva problema apei şi parţial a drumuri­lor • Micrbcentrale ideale penîru 20 apartamente 9 încă

două pie|e noi şi o biserica 0

unităţi ale industriei alimentare (fabricile de conserve,: , sucuri, produse lactate etc.). Pe în-' tregul el traseu aii şl 'fost re­făcute ' lucrările de acoperire. De asemenea, pentru a asigura consumul de apă în cartierul Dealul Florilor, am introdus o nouă conductă. Acestei conducte îi lipseşte doar bazinul de 5400 mo care se află în construcţie în zonă, urmînd ca în scurţ i timp acesta să fie montat, încit locuitorii din cartier să -aibă apă la orice oră din zi şl noapte. Lucrarea a cerut timp, dar mai ales bani. Ea a costat peste 500 mii. Iei cheltuiţi de la bugetul statului.

— Să trecem domnule vice­primar de la- apă la drumuri. Mulţi-din conducătorii auto lo­calnici sau- Cei cc tranzitează' Dejul ţin bine de volan şl caută mereu frîna pe străzile muni­cipiului şi cred că bănuiţi şi dvs. ce gîndurl- şi “mulţumiri11 vă adresează ei cînd nu mai pot ocoli gropile ce nu trebuie mult căutate, mai ales pe timp d e , iarnă. Se lucrează la tramă... stradală? ' *;

— Se lucrează aproape tot timpul anului, mai ales la plom­bări sau mai - pe şleu spus, la cîrpeli. Este deosebit de greu şl costisitor să pui plapumă de asfalt solid pe cei 160,k m ' de' drum, cît măsoară Dejul şl su­

burbiile sale. Din această , Iun- ; gime, doar 20-30 km sînt co­respunzători.. :.. în aceste zile terminăm de modernizat întregul traseu de

, pe str. Ecaterina Teodoroiu, cu bordurare nouă şi trasul stratu­lui de uzură. Am refăcut o ar­teră de mare circulaţie, cu ce­le patru benzi ale ei pe aproa­pe un km; este vorba de stra­da gării, şi am dat în folosinţă un traseu betonat în zona car­tierului “1 Mai" pentru tranzi­tarea traficului greu spre Mol­dova şi Maramureş, Tot aici am

■ definitivat un traseu pietonal ce leagă gara de centru municipiu­lui. Paralel cu aceste lucrări ' mari, am plombat trei km pe

■ traseul Dej — Bobîlna şi ne-am mutat cu lucrările pe drumul ce duce la Jlehiş. , . / '’ — Vrînd-nevrind se apropie, sezonul rece. Proverbul cil sa-, nia şi căruţa se potriveşte şi Celor ce dau căldură în aparta­mentele municipiului. Se pre-

' găteso centralele termice pentru a nu regreta această vajă fier­binte? v' ' ' .,

— Pe lingă reparaţiile şi re­viziile cerute, acum avem şl : unele avantaje .nete faţă de a-

. iiil trecuţi,; Mal întîi >,ţrebuie să se ştie că centrala termică din cartierul “1, Mai“ a fost tre­cută pe, consum de gaz metan, renunţînd la combustibilul • so­

lid, iar la blocurile de cap de linie s-au cumpărat şi montat rnicrocentrale ce au o Pute.r® su' ficientă să asigure apa caldă şt căldură pentru 20 de apartamen­te. Prin montarea acestora _ au dispărut conductele dintre blo­curi, defecţiunile şi pierderile

■ din reţeaua de abur, aceste ins­talaţii sînt dotate cu flacară de veghe şi au un consum de gaz mult mai mic. Producătorul,SI ETA Cluj-Napocâ, se bucura de mare succes la noi, la Dej.

— Du’ghenizarea- pieţelor este atît de masivă la Dej,; încît : au devenit din pieţe agro-alimenta- re adevărate psere, iar, ţaranul, producătorul agricol, greu îşi mai găseşte spaţiul necesar, .^s- te bine sau rău, domnule vice­primar?;, , 1 •

î ; — .Dacă comerţul se va pri­meni serios prin procesul priva­tizării, pieţele — prin acea du- ghenizare ce, aţi văzut-o — nu ne bucură. în , consecinţă, am început amenajarea urtei pieţe industriale pe str. V. Alecsandri, din dorinţa de a descongestio­na-vechea piaţă agro-alimenta-

: ră din centrul ’ municipiului. Pe Dealul Florilor- am concesionat aproape două hectare de teren pentru amenajarea unei ‘ pieţe moderne, în măsură să răspundă tuturor nevoilor; Pe - terenul ac­tualei pieţi din accst cartier se va construi‘ o frumoasă, şi chiar necesară, biserică, j ■ ^

Dar cumnecazurjl? se,tin lanţ în ultimii ani, ca din pămînt au apărut persoane care revendică terenul destinat, noii pieţi. .

Sperăm însă ca lucrurile să se rezolve repede şi corect, îneît marele nostru cartief să dispună

şi de o zonă comercială pe mă­

sură. _ --: i |s" : ; t :

Dumitru VATAU

- - 'm

] SECUII AU ^ATACAT" BISERICA

l ARMENEASCA DIN GHERLADe ! cîteva săptămîni, monumentala biserică.

armenească din centrul oraşului Gherla este“ocu- pată“ de un grup de 10 constructori din Odorhe- iul Secuiesc. Specialiştii din Harghita nu au o misiune uşoară.' Ei s- au angajat ca într-un timp scurt să efectueze toate reparaţiile exterioare la acest vechi lăcaş de cult >

După montarea schelelor de lemn — care costă milioane de lei!. — materii secui s-au apucat de

lucru, ei “acţionînd" la o înălţime de 60 de me­tri, Trecătorii prin zonă privesc cu uimire adevă­ratele exerciţii de acrobaţie? ale, acestor bravi constructori, obişnuiţi cu astfel de..;., înălţimi. La sfîrşitul săptămînii trecute s-a ajuns Ia nive­lul ceasului, care, după mărturisirea primarului oraşului Gherla, domnul Gheorghe Fodor, cu a- ceastâ ocazie va fi reparat şi pus în funcţiune. El-a stat nemişcat mai mult de... 3G de ani, de la' ultimul mare, incendiu ce a cuprins biserica Ia începutul anilor *60.- Deci, gherlenii îşi vor putea fixa ceasul după uriaşul orologiu al ar­menilor (SZ. Cs.)

Dl. viceprimar Tereo Fran-. ciso ne dă Informaţii despre un alt domeniu al preocupărilor Consiliului local: amenajarea păşunilor; pentru 1995:

,.î-a păşuni s-a ' asigurat nn stoo de 20 tone îngrăşăminte chimice, ceea ce constituie nece­sarul minim, preturile acestora fiind şl de astă dată mari.

Cele 1260 ha de păşune exis* tente au fost deja curăţite şl de­frişate şi, In plus s-a efectuat relnsămînţarea a 55 ha păşune. Lucrările,mecanice executate au costat 3 800 000 lei, sumă obţinu- tă doar din taxele de păşunat.

Pe raza comune! s-au amena­jat 12 fîntînl şi 22 Jgheaburi, In­cit putem spune că pregătirile pentru 1995 In ce priveşte păşu- natul animalelor au fost făcu­te*

O toamnă rodnică este ceea ce şl*ar dori flecare, de aceea efor­tul depus de toţi cei antrenaţi In campania agricolă este consi­derabil Deşi tn majoritate aflaţi la o vîrstă înaintată, oamrnil găsesc încă puterea să suporte vitregiile muncii pămîntulul. Să Ie urăm spor la lucru şi timp favorabil ţinfnd cont de faptul că in Cojocna muncite agricole de toamnă abia au început.

Şl GHERLENII VOR AVEA

JUDECĂTORIE

Numai locuitorii: oraşului Gherla ştiu prin cîte şl cîte greu­tăţi au trecut în ultimii 25 ani datorită desfiinţării Tribunalu­lui (în 1968).'De atunci, cit- orice problemă JuHdicăv> .sărmanul ce­tăţean din localitatea de pe So­meş era .obligat să se .deplaseze Ia Dej. Pierdea 6 ' zl. Intreagă pentru rezolvarea- unor acte. ca­re nu necesitau îhtîrziere. Chel­tuieli ş i . . . nervi în plitii'Curînd după revoluţia; din decembrie .89, unul din demersurile cetă­ţenilor gherleni a fost reînfiin­ţarea Judecătoriei/ Era o cerin­ţă de interes major. D ar proble­ma s-a pus mai acut la începu­tul acestui an, cînd şl consilie­rii locali au insistat în favoarea deschiderii acestei instituţii pu­blice. V ’

Iată că visul locuitorilor din micul oraş va prinde «contur. Constructorii au demarat lucră­rile de reparaţii, într-un scurt timp clădirea, va fi pusă la punct. Zugrăvelile! exterioare s-au terminat, urmează ca şl încăperile interioare să fie igie­nizate şl reamenajate. La fel şi clădirile anexe.

Dintr-o discuţie purtată re­cent cu primarul oraşului, dom- jiu l Gheorghe Fodor, In această clădire aflată vis-a-vis de Li­ceul teoretic „Petru Maior" de pe strada principală a oraşului Gherla vor funcţiona Judecăto­ria. Parchetul şi Notariatul; ins­tituţii,.de care localnicii — dar,

—— ----- iu--nevoie.

Oriunde se uită omul în acest sfîrşit de septembrie, pe hotar vede încă urmările secerişului din vara lungă şi secetoasă, pre­lungită pînă acum. Cu toate că n-ar trebui să mal existe .semne vizibile. Dar greutăţile şi pro­blemele agricultorilor noştri î ş i . arată „roadele". Peste tot, şi în Judeţul Cluj observăm conse­cinţele nepăsării -şl nepriceperii. Atît de grave sînt constatările de pe teren, îricît îi întrebăm pe cei responsabili de soarta re­coltei: Cînd se va termina , cam­pania de vară?-.

Cine a trecut pe şoseaua na­ţională Cluj-Napoca—Turda, în­tre Tureni şi municipiul de pe Arieş putea observa notarul ne­gru rămas în urma incendierii palelor. La iarnă vom regreta fapta comisă de unii aşa zişi „fermieri". Furaje nu o să avem, iar animalele vor suferi de foa­me. De fapt, este o „tradiţie" ca cei din Tureni să procedeze ast­fel. După părerea unor gospo­dari, recurg la această „soluţie" — recunosc şi el — din cauza lipsei motorinei. Pur şi simplu, posesorii de terenuri din sat nu

au condiţii pentru- transportul

paielor. Gare, In multe locuri

LICITAŢIE AMINATA

Consiliu] local al municipiului Gluj-Napoca anuriţfi amînarea licitaţiei pentru concesionare terenuri In vederea amenajării de «taţii RATUG multlfuncţiona-— — Attt&-.&a29-0Q-19Q4_.nentrU,

CONTRASTE TN HOTAR

nici riu au fost balotate. Dar, Ce să vorbim de balotat, cînd la marginea Turzii un ' gospodar lucra lă seceriş la .. * sfîrşitul lui august .

în capătul celălalt al judeţu­lui, în vecinătatea oraşului Gher­la, .lucrătorii SG „Agromec“ SA din localitate, se gihdesc l a . ară­turi. După cum ne-a spus dom­nul inginer, Corneliu Bădică, di­rectorul societăţii mai sus amin­tite, ei au' terminat transportul paielor pe toate cele 500 ha cul­tivate cu cerealele păioase. Bă­taia de cap le-o dă efectuarea arăturilor. Din cauza secetei mari, chiar se gtndeso la „du­blarea" tractoarelor. Oricum, vor termina şi aceste lucrări la timp.

în timp ce mecanizatorii. din împrejurimile municipiului Tur­da mai au probleme cu paiele, cei de la - SG „Agromec" SA. Gherla privesc cu încredere vii­torul. Vom vedea la sfîrşitul toamnei care vâ fi.... bilanţul. Oricum, someşenli vor cîştiga bătălia.

SZEKELY Csaba

data de 19.10.1994, ora 10, In „sala de sticlă".

Ofertele solicitanţilor se vor prezenta In pl!o închis, pînă la data de 14.10.1994, ora 12 (In­

formaţii suplimentare la ServI- . oiulurbanism^aameraMV ---

ară,

alţii aşteaptă:Este perioada arăturilor,. cînd

în agricultură n-ar trebui să existe o lucrare mai urgentă de efectuat. Şi totuşi, pe cîmp ve­dem foarte puţine tractoare la lucru. Doar în unele societăţi agricole se - acordă importanţa cuvenită acestei activităţi de sezon care va influenţa desigur, şi producţiile anului viitor. Dar, ce să facă bietul proprietar de pămînt, dacă nu are posibilităţi financiare? Nu şi societăţile agricole, care mai „mişcă1* ceva.

La ferma vegetală de pe Ha- badoc aparţinînd sucursalei; Ţa- ga.a „Agromec“-ului Cluj,' mun­ca este în toi. Tractoarele şi'ce­lei al te utilaje agricole au luat în primire hotarul, efectuînd ară­turile In vederea însămînţărilor de toamnă. Pînă Ia sfîrşitul 1U-

. nil septembrie s-a realizat mai mult de jumătate din cele 400 hectare planificate. Este totuşi o performanţă, mai ales dacă o raportăm la suprafeţele aparţi­nînd oamenilor din zonă, care efectiv răm în. . . nelucrate. De fapt; şl rezultatele sînt pe mă­sură. tn timp ce ferma mai sus amintită a realizat în această vară producţii foarte bune la grîu, deţinătorii de terenuri din satele Buza şi Năsal abia au re­coltat cîteva... sute de kilogra­me păioase la hectar. Adevărul este că suprafeţele cultivate cu grîu şi orr nu au fost erbiclda- te. Consecinţele stnt vizibile. Ne­cazul e că nici arăturile de toamnă nu vor fi realizate. Şl uite aşa lanţul slăbiciunilor continuă. ^

Contrastul pe cîmp este vizi­bil. Dacă fermele de stat mal au resurse financiare, gospoda­rii satelor aşteaptă noile hotâ- rîrl de Guvern. Cît timp stau

'cu mîinlle lnrrucbate, nici, pro­ducţii nu o să albă. Si toamna trecută au fost problem», dar acum criza este şi mai pronun­ţata.

T SZEKELY Csaba

/ JO I, 29 SEPTEMBRIE, PAG. 9 ADEVĂRUL DE CLU J

gafaaaanwin»mimefănmaniSae-. ^ '--■ J

La orele amiezii centrul urbei noastre arată ca un adevărat stup de albine. O aglomeraţie su­focantă de-oameni şi maşini. Traficul se intensifică. Maşină

• după maşină pe toate benzile de. . circulaţie .Pe trotuare la fel, lu­

me multă, grăbită după cumpă­rături, spre locuinţe, la serviciu şi mulţi „plimbăreţi1*. Gindurile

: şi grija „coşului zilnic1*, aştep­tarea în staţii sau la stopuri, dau

,. o stare în plus de nervozitate. La toate acestea un- fenomen ieşit din comun înspăimîntă; pie­tonii şi automobiliştii. Pentru pietoni, invadarea trotuarelor de autoturisme mici sau mari, au- : tohtone sau străine, .aparţinînd unor autOmobilişti „tupeişti, des- •curcăreţi-1. . \

Spaimă automoUÎiştiiior este mai mare. PentrU a găsi

. un loc de parcare în centrul oraşului chiar 'pentru cîteva mi­nute .trebuie şă a i , un mare no-: roc. Parcarea autoturismelor în; locuri interzise-, este mai nou sancţionată cu - blocarea. .unei roţi din faţă. Săptămîna trecută, i sute de maşini au fost „sancţio- „ nate“ cu blocarea roţilor. De­blocarea costă timp, nervi, .mul­te înjurături şi q amendă d e -7500 lei pe loc, aplicată celui care a , incăcat legea., Cei amendaţi , se, lecuiesc. Alţii au găsit; o soluţie^, mai practică, demontează roata blocată, pun jiriâ xie rezervă* şi se duc „liniştiţi" 'cu tot cu i pie­dica. -

D esG b p jB rîn l 3

romane în Piafa

Muzeuluiîn această vară, pe şantierul ar­

heologic din Piaţa Muzeului s-au ; deschis trei suprafeţe noi în

care,' aşa cum era,. de aşteptat, au ieşit la iveală urme romane foarte Wne conservate. In cursul acestei campanii — care con-- tinuă încă — arheologii Victor Popa şi Mihai Bădău Wittenber- ger au urmărit, pe lîngă ex­tinderea săpăturii, . clarificarea structurii interne- a clădirii descoperite, a stratigrafiei' aces­teia şi eventual a funcţionali­tăţii ei, şi consolidarea şi con­servarea porţiunii deja săpate (este vorba de încăperea nota­t ă „A“ care cuprinde şi zidul de incintă al clădirii). Astfel a fost consolidat- atît obeliscul

..modern dadicat împăratului aus­triac Francisc I, cît şi latura nordică ce susţine clădirea mo­numentului istorio din Piaţa Mu­zeului. Tot în cursul aces­tui ari urmează să fie consolidate zidurile din caseta G unde este o încăpere cu instalaţie de încăl- zile (hypocaustUm), cu pereţii tencuiţi şi pictaţi şi cu podeaua de asemeni pictată. în ceea ce priveşte caseta E, proaspăt des-

■ chisă, arheologii speră să ajungă • în această toamnă la podeaua din „pişcoturi1* (mozaio ceramic, de •: altfel pus în ■ evidenţă în caseta B). Merită menţionat că materialul arheologic din această săpătură este foarte bogat, începînd cu cel medieval timpuriu (ca de exemplu căzănelele „pecenege1* din secolul X II) şl continuînd cu cel roman, deosebit de bine con­servat, din care amintim două fragmente de statuete, o mască din ceramică reprezentînd un un chip uman, monede, fibule, fragmente de sticlă. Potrivit d-lui Mihal Bădău Wittenberger, bo­găţia materialului, şi calitatea deosebit de bună a acestuia duo, o_ dată în plus, la concluzia că aici este vorba de un palat ur-

1 ban aparţinînd probabil unor bo­gaţi demnitari al oraşului Napoca. Domnia sa ne-a făcut cunoscută Intenţia Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei de a amenaja Piaţa Muzeului (vechiul centru al oraşului medieval) uri mic parc arheologic în care sâ fie conservat nivelul de la În­ceputul secolului I I I al acestui edificiu roman.

A M. TRirON

Ce se poate face pentru des­congestionarea, trotuarele)» dajtf şi a carosabilului? Construirea unor. parkinguri subterane (dacă sînt fonduri). Dar pînă atunci;., aplicarea - legii circulaţiei şi * a H.G. nr. 582/94 de către agenţii poliţiei rutiere locale. '

Ar mai fi o „soluţie" simplă: înfiinţarea unui nou „semn de circulaţie": Circulaţia pietonilor pe trotuare — interzisă! Pietonii' să circule pe acoperişurile clădi­rilor sau pe carosabilul străzilor, Iar autoturismele... unde pot! ;

Vasile MOLDOVAN

Un flagel care atinge la, ora actuală cote îngrijorătoare este şi şomajul. Numărul şomerilor din municipiul Cluj-Napoca se ridică la ora actuală la 25000— 30000, dar al celor care sînt be­neficiari ai alocaţiei de sprijin, după expirarea celor nouă luni de şomaj, este mult mai mare. \ Promisiunile,» ultirriilor ani, de a asigura o reală protecţie so­cială celor rămaşi fără loc de riiuncă nu s-au concretizat., Una din încercările legislative de a reîncadra aceste persoane,.; Le- gea nr. 9/94 nu şi-a găsit încă o aplicaţie în practică. Oferind: persoanelor . fizice pornite într-o afacere credite avantajoase cu;,,; dobîndă de 50 la sută în^ schim-

; bul angajării de şomeri, legea a. rămas deocamdată do"ar ' cu latura ci teoretică. Punerea în practică s-ă lovit. de multe4 obstacole, Ministerul Muncii, ne- , găsind -pînă la- ora actuală o bancă în măsură să asigure a- ceste credite, iar modalităţile de reîncadrare a " şomerilor, sub incidenţa acestei legi, nu ăU ’fosfc\ trimise Direcţiilor deJ muncă’" locale. ' ' : ■ .

'Ancheta pe "care am realizat-o ~zilele trecute în faţa Oficiului forţelor de muncă încearcă să sublinieze într-o mica măsură, e; drept, disperarea acestor^ oa­meni; şomeri cu un statut so­cial aparte, acomodarea lor cu starea de lucruri care li s-a impus. î - . , w

S.M. — Am lucrat 34 de ani,

i-r

Ş O M A J I L- ÎNTRE PROMISIUNI Şl

REALITATE -ca asistentă lă Clinica de recu­perare — Chirurgie plastică, jar din :„iulie, 1994 sînt şomeră, deşi mai aveam doar cîteva luni pînă la pensie. Am devenit eu şomeră ca să nu fie date afară persot'ne mai tineire ,dar nu s-au gîndit ce greu îmi va fi şi mie pînă în decembrie, cînd mă voi pensiona. Tot norocul mi-a foşt în copii, 'care m-au ajutat imaterial în această pe­rioadă. i‘

I.V. ■ Ce' să vă spun? Sint şomeră de opt luni de zile, am lucrat 12 an i. la Ferma nr. 9 din Floreşti ca muncitor zooteh­nist pînă in momentul, desfiin­ţării fermei. Am doi copii şco­lari şi ; ,din £ ajutorul de 56.000 pe ‘care-1 arii, pluş alocaţia lor, n-am reuşit, anul' acesta să le acopăr nici* strictul necesar la rechizite, ba ani; mai făcut şi datorii.

A.D. — Sînt fr.ezor de meserie şi am fost 22 de ani salariat al Fimaromului. Din martie sînt şomer şi în lunile trecute am urmat mai multe cursuri de re­calificare pentru meseriile de strungar, irec'tificator daft" nu mi-am: găsit nimic . de lucru. Am muncit periodic: la cîte un par­

ticular, dar nimeni n-a vrut să. mă angajeze pe o perioadă mai lungă, cu carte de muncă. Oful meu este că fiind bărbat ar trebui să-mi întreţin familia să le ofer o siguranţă şi n-am reuşit s-o fac. Nu ştiu ce voi face după expirarea ajutorului de şomaj, unde am să lucrez şi dacă am să reuşesc.

R.T. — Am lucrat ultimii opt ani la Cooperativă Arta deco­rativă şi apoi la -Ş.GP Tulipan SRL, a m '50 de ani şi sînt-şo­meră de opt luni. Mai am doar O lună şi apoi voi rămîne fără ajutorul de şomaj; Am .încercat de mai multe ori să mă rean- gajez fiindcă ; ani, tţ-ei_• copiiifpe care trebuie; să-i; ţin -cu ceva, dar spuneţi-nii v ^rog .cinenniai- angajează femşie aîa vîrstă, mea? Sper să rşpşesc să „mă pensionez la 54 de <ani - ? dar pînă atunci nu ştiu cum mă voi descurca.

Iată doar "''cîteva cazuri ' an­chetate in faţa Oficiului forţelor de muncă din zecile de persoâ* ne care-şi aşteptau rîndul pentru vizarea carnetelor de şomer. Oameni disperaţi^,. unii dintre ei după o viaţă de muncă s f

. trezesc acum în4 pragul, bătrî- neţii fără o sigîiranţă materială, oameni trăind seţitimşţltul«inu­tilităţii lor în-^dcietâte şi în final oameni blazaţi pare ,şi-au acceptat soarta .pemaiâvînd îjolci o speranţă. r n® , qs./- *

Diana-Pop BUI.MAC

Fapte încă greu de crezut se petrec încă în apropierea noas­tră. Ştefan Balint, născut în comuna Sîncraiu în anul 1958, provine dintr-o familie _ dezor­ganizată. Urmarea unei defi­cienţe educative, în timp ce era minor ,a comis mai multe fapte cu caracter penal, pentru care judecătoria a' dispus internarea

■ la Şcoala de: corecţie Tg. Ocna unde s-a calificat în meseria de bobinator. La împlinirea majoratului a fost chemat sub arme şi- datorită disciplinei la care a fost supus, a terminat, cu bine stagiul militar. Sub impresia acestor rezultate şi la îndemnul părinţilor* s-a anga-, jat la TACMM Aghireş, unde a săvîrşit un furt pentru care

' instanţa l-a condamnat la 1 an închisoare cu obligare la muncă corecţională.

Din acel moment degradarea lui morală s-a accentuat, iar dorinţa de a eluda legile n-a mai putut fi stăvilită. _ Astfel, într-o seară, după ce a ingerat o cantitate apreciabilă de alcool,

Ing. Vasile MUREŞAN, director general, SC REMARUL SA:

„Ocuparea forţei de muncă — greutateanumărul unu”

In toamna viitoare fostele Ateliere CFR, de reparat locomotive, ce se numeau în 1989 între­prinderea mecanică de material rulant „16 Fe­bruarie" din Cluj-Napoca aniversează 125 de ani de existenţă .OMungă-perioadă de timp în care s-au format tradiţii ce se- menţin pînă astăzi, cu toate alterările- de după decembrie 1989., Aci au lucrat laolaltă părinţi şi copii, bunici şl ne­poţi, formînd ceea ce pe drept cuvînt se numea o mare familie. întotdeauna aci munca a fost grea, prin specificul său din turnătorii, forje, ca- zangerie, ţevărie, din halele de demontat şi mon­tat locomotive etc. întreprinderea avea şi are un înalt grad de integrare îri producţie, dispunea de un recunoiscut grup şcolar, club, baze' sportive, cantină, bufete de incintă. Cîte şi mai cîte. Chiar dacă unii contestă decoraţiile acordate în regimul socialist, ele spun, totuşi, ceva atunci cînd se au în vedere cele primite de întreprinderi. IMMR „16 Februarie" a fost una dintre unităţile eco­nomice fanion în domeniul său de activitate.

Doream să aflu unde â ajuns această veterană unitate economică după seismele postdecembriste, motiv pentru care am purtat o discuţie cu d-1 ing. .Vasile Mureşan, directorul general al socie­tăţii. Ştiam că unitatea nu putea face excepţie în căderea economiei româneşti de după decem­brie 1989. Au fost şl aci vizibile efecte ale „de­plinei democraţii şi libertăţi1* exprimate, în pri­mul rînd, prin contestarea unor persoane şi îm­pingerea altora în faţă. Dar nu de proporţiile in- tîlnite în multe ale întreprinderi. Probabil din aceste considerente şl din tradiţia de solidaritate la bine şl la rău lucrurile au evoluat alei aproa­pe In normalitate sub aspectele relaţiilor Intre oameni.

„Obiectivul nostru numărul unu a fost şi răipî- ne ocuparea forţei de muncă —, ne spune d-1 Mureşan. în activitatea de bază — reparaţii lo­comotive — producţia n ajuns la 25 la sută faţă de 1989. Transporturile pe «alea ferată sînt aşa cum sînt, bani pentru reparaţii «am lipseso... In aceste condiţii am. încercat să găsim soluţii pentru a da de lucru oamenilor, de a nu-l trimite In şomaj. E drept,; personalul s-a redus ou apro- Kiniativ 15 la suta în aee.ştl ani, dar marea majo^

ritate a' ieşirilor s-a datorat pensionărilor. Au fost şi cazuri, relativ puţine, de desfacere a contrac­tului de muncă pentru acte de indisciplină sau la cerere. " •< \ ^- Nu , intrăm în detalii tehnice, spunem do^r că cei ce conduo societatea nu au stat cu-braţele in-' crucişate. A u . adus comenzi pentru, turnătoria de fontă (90 la sută lucrează pentru . export),', forje, atelierul de confecţii metalice eţo. 60m la re­paraţii de locomotive nu prea e de-lucru, oa­menii au început să repare componente ale mij­loacelor de transport în comun de lâ RAŢUC. Se face tot ce se poate face pentru ca oamenii să cîştige un salariu cît de cît acceptabil. V - > j -Greutăţile sînt extrem de mari datorită haosului

prin care a trecut şi trece economia românească, împărtăşesc. aprecierile d-lui director general că guvernele - postdecembriste au, greşit* profund în politica de preţuri. „Preţurile, în . condiţiile etapei pe care o parcurgem, şi îri special cele din ra­murile de prelucrare primară trebuiau ţinute, sub control11. Aşa' este. Sub umbrela aşa zisei. descen­tralizări şi a trecerii la economia concurenţielă, guvernele- au adoptat politica ochilor închişi. De aceea preţurile au ajuns unde sînt (ce să mai vorbim de dictatura întreprinderilor care deţin monopol), de aceea economia românească — mai ales industria — nu a beneficiat :de o brumă de protecţionism. Protecţlonismul nu înseamnă economie centralizată sau practică comunistă; în­seamnă o politică pe care o găsim de mult timp şi curent şl în ţările cu cea maţ liberală politică a economiei de piaţă.

„Putem privi cu optimism viitorul?1* — îl în­trebăm pe d-1 director general. Am înţeles din priviri şl din explicaţiile date că îl îngrijorează viitorul. Sigur că trecerea la privatizare ar putea aduce unele îmbunătăţiri. Dar cum ponderea ca­pacităţilor de producţie o reprezintă cele pentru reparat locomotive, cu specifieul lor, este ir^u de găsit soluţii pentru a da de lucru tuturor an­gajaţilor. Este problema numărul, unu care pre­ocupă conducerea societăţii şl, în acest context, de asigurare a unor salarii cît de cit acceptabile,

, • - I on GOI

s-a dus lă o cetăţcancă, E li sabeta Bogdan şi i-a cerut găz-

jduire. Cu o inexplicabil^ înţe-" ■•legere şi uşurinţă/Elisabeta l-a ;,rugat pe Balint să aştepte pînă ce-i face; patul. - Nerăbdător, Balint a fumat o ţigară şi _a băut un pahar - cu apă,,, iar în momentul în care totul a fost gata, s-r-.arucat peste plapomă fără ş ă 'fc e - a^^e ;. ^ s

. Liniştită, Elisabeta s-.=.:-,i!^zăt la rîndu-i în pat dar, spre poarea >ei, s-a trezit cu Balint lîngă ea. „Ce vrei?-* 1-a între- bat, Elisabeta. „Ştii tu ce“, i-a răspuns ; Balint. Uimită de ,,ja aude, Elisabeta a încercat sâ-1 împingă jos din pat şi i-a re-*, plicat: „Nu ţi-e ruşine“?. Iritat de împotrivirea ; femeii, Balint a lovit-o cu pumnul peste faţă şi,1 ca să nu mai strige, i-a as* tupat gura cU o năframă'şî a' strîns-o de gît. Cînd a ' văzut că nu mai respiră, aşadar lâ instalarea morţii- clinice, i-a tras chiloţii sub genunchi şi a întreţinut cu ea , raport sexual. După terminare a acoperit ca­davrul cu - plapoma, s-ă încăl­ţat şi a părăsit locuinţa. Despre victimă s-a aflat abia după trei: zile, cînd a început să, intre în putrefacţie. Raportul de ex­pertiză medico-legal a consem­nat fracturi multiple-: costale produse prin. compresiune în- timpul raportului sexual'. Greu­tatea corpului, agresorului* strangularea cu mîna a gîtului şi obturarea orificiului bucal-, cu un corp moale au contribuit în mod direct la decesul victi­mei. Procesul penal care a ur­mat a pus în evidenţă o menta­litate stupidă, un infractor în ­răit, evaziv şi simulant. Una a declarat în faţa procurorului ’ şl alta în instanţă. A merŞ pînă a- colo că şi-a negat propria sem­nătură. Teama de răspundere i-a cuprins fiinţa. După săvîr- şirea faptei a hotărlt să-şi pună capăt zilelor prin aruncare în faţa trenului, dar, în timp ce se îndrepta spre staţia 6FR Aghireş, a fost prins de orga­nele de poliţie., Din punct de vedere psihic ny s-a constatat nici o dereglare, însă beţiile repetate, nopţile pierdute prin localurile publice, lipsa de cul­tură, nivelul civio extrem de scăzut l-au redus capacitatea de înţelegere corectă a lucruri­lor. Cu sentimentul că fac drep­tate (nu însă şi pentru vlctimăt) Judecătorii tribunalului GluJ- Napoca l-au condamnat la . 20 ani închisoare şl interzicerea drepturilor civile pe o perioadă de 5 ani. ^ - a;

-*-rţr

ADFVAR'Jl De O ' JO I, 29 SEPTEMBRIE, PAG. 10 ,

camera 6. In cazul in care e- xistă oferte pentru sponsorizare sau pentru o cantitate mare de, carte ne puteţi contacta'. între aceleaşi - ore, la tel. 11-74-18.

’ M. TRIPON

Ajutaţi elevii şi profesor» basarabeni

.Mulţi oameni au răspuns cu voile elevilor şi profesorilor ca-promptiiudine primei noastre re nu continuat şi continuă sâsolicitări de carte pentru : Ba- : se considere români {şi nu "mol-sarnbia, înţelegînd că românii doveni“) din Republica Moldova,de acolo nu trebuie Judecaţi du- Există încă .mulţi elevi de p f apă politica antiromânească dusă căror bancă lipseşte manualulde guvernanţii de la Chişinâu de istorie a romanilor; există şi nici după declaraţiile inju- - încă mulţi dascăli îri sate carerloase ale unul politician sau nu pot oferi'prea multe detaliialtul. Cu sprijinul unor oameni elevului care întreabă “Da şini-1de sullet ca dr. Emil Florea şi Goga (sau Blaga) ista?" pentrucu ajutorul unor sponsori ca că el înşişi nu deţin prea mul-librăria “Universul", firma “So~ te date din biografia autoruluirex*’. Banca Dacia Fellx, Insti-', pe care II predau la clasă. Detutui de Cercetări Chimice accea am făcut şi facem un nou“Grişan" am reuşit - să ducem apel la cititorii noştri care nuatunci fraţilor noştri de peste şi-au ferecat inima şi sufletulPrut 500 de manuale de istorie la suferinţa Basarabiei, la şcoli,a românilor pentru clasa' a IV-a, biblioteci, instituţii, firme par-clteva zeci de manuale de îs- ■ ticulare şi de stat, să sprijinetorle pentru clasa a Xll-a (din această, a dotia acţiune de co-

; păcate nu se tipăriseră - încă lectare de carte, iniţiată de unnoile manuale) şl alte cîteva ; grup de cadre didactice In-eo-sute de lucrări de istorie a ro- laborare cu ziarul .-“Adevărulmânilor, biblii şi volume dc de Cluj".beletristică, în valoare . totală, Cei care, doresc să doneze de aproximativ ' 2.000.000. lei. , cărţi {manuale de istorie a ro-

Am fost la Chişinău şi am mânilor pentru clasele IV şlsimţit din plin bucuria pe care, VIII-XII, ultimele ediţii, manua-a trezit-o Jn sufletele românilor le Je. istoric universală, manua-de acolo acest neînsemnat dar Ie de limba şl literatura româ-al clujenilor. Datorită lor, o ' nă — la fel, ultima ediţie) —,parte din micii elevi basarabeni metodici ; pentru învăţători şlpot avea acces la trecutul a-, profesori, dicţionare şcolare, ori-cestui neam iar profesorii au, ca lucrări de. istorie a români-cît de cit, un material biblio- lor, politologie, literatură româ-,grafio în plus. Insă toate nccs- nâ; — în special în colecţia Ly-te cărţi nu “sînt, nici pe depar-. ceum, poveşti pentru copii) sîntte, In măsură să satisfacă ne- aşteptaţi zilnic, între orele 9-12,

Ia“ redacţia ' ziarului “Adevărul de Giuj“, strada .Napoca nr. 16,

Analogii

LA FÎNTÎNA LUI TABANPe ,o vreme caniculară, du

pă ce-am vizitat cîmpul deo­sebit de bogat al'^ţăranilor, împreună cu „pecilişti de la 'Asociaţiile agricole „1 De-

vie 1918“ şl „Fermierul1 _Jn Cîmpia Turzii, - am . adăs­tat la Fîntîna lui Tăban.

Ţărani cu feţele dogorite de soare, cu cămăşile- parcă i a ■lunci scoase din apă, cu: pal mele bătătorite de muncă, lâ sîndu-şi îndeletnicirea pentru cîteva minute, se apropiau de Fîntîna lui Tăban. Se apro­piau parcă cu smerenie de izvorul „cu apă rece şi curată ca lacrima", după care se a- plecau asupra lui sorbind cu nesăţ apa dătătoare de via­ţă. După care, de-acum • po­tolită setea mistuitoare, în­torceau spatele izvorului în- dreplîndu-se spre lucrul a- bandonat pentru o clipă.

Urmărind acest ritual, mi- am amintit de bătrinul_ oţelar cu care, ' ceva mai înainte, am stat în. oraş cîteva mi­nţite la taclale. Vechiul cu“ noscut mi se confesă , — Am lucrat mulţi ani la izvoarele. . . fierbinţi ale oţe­lului. A trecut mult pînă ce am reuşit să cunosc tainele acestei tehnologii complicate

Prin propriile-i puteri urcat, apoi, treaptă ,cu treap­tă în ierarhia celor mal buni oţeiari. învăţătura . . primită de Ia alţii a dat-o cu largheţea semănătorului, celor ce-l în conjoară. Multe din „semin­ţe le“ puse sub brazdă au ro­dit- Şi asta îl bucură nes­pus de mult. Era respectat şi stimat, de nimeni ocolit.

Au venit anii pensionării.Durerea despărţirii de căldu­ra continuă a oţelului topit i-o fost atenuată de urmaşi pe care i-a crescut .şi iubit cu dragoste de părinte.; tn uhima vreme, însă, o

durere avea să-l copleşească O parte din cel crescuţi sub aripa lui ocrotitoare îl oco­lesc.1, Sînt de a ltă . .. culoare- politică. Omul gîrbovit de ani şl de muncă nu a înţeles, şi nu poate înţelege cum o anume politică - duce la . . . dezumanizare.

VERNISAJ

în sala de expoziţii „Paul Sima", Clubul casei, universita­rilor, se va vernisa expoziţia de pictură a doamnei Hortensia CAPRARIN, luni, 3 octombrie. Expoziţia va fi deschisă pînă In dată de 15 octombrie 199-1

<Dem. ŞOFRON)

CURSURI DE UMBA

FRANCEZA

Centrul Cultural Francez Cluj-Napoca oferă în , perioada 10 octombrie —. 25 noiembrie 1994, o gamă largă, de cursuri de limba franceză, toate- ni­velurile: franceză generală pen­tru copii, adolescenţi şi adulţi, conversaţie pe teme/de civili­zaţie franceză, pregătirea exa­menelor DEI.F şi DALF,... pre-; gătirea bacalaureatului, ■ fran­ceza In afaceri, franceza me­dicală, în turism’ şl industria hotelieră, în întreprinderi*; Cursurile sînt organizate după- masa, patru ore săptămînal, In şedinţe a două ore, ' pentru , co-; pil cursurile au Ioc. sîmbâtâ. Tarifele sînt următoarele: 22.300 Iei pentru franceza- generală, 28.000 lei pentru franceza : d r specialitate, 12.000 le i pentru copii. înscrierile au Ioc pînă în data de 7 octombrie, la se­diul O G 'Francez, strada Ko- gălniceanu .12-14. Ca o noutate semnalăm cursul intensiv pen­tru adulţi şi adolescenţi, în- pe­rioada 3 — 28 octombrie,- tarif de 28.000 lei, înscrieri pînă în - 30 septembrie.

. (Dem. ŞOFRON)"

Prflfl'dr. docent Aron f ÂUR-OM Df ŞTI1NTÂ

Ion COIWOŞ

.Dacă , prof; dr,, docent Aron Faur ar.; mai £1 trăit, .în 14 sep­tembrie 1991 ar fi împlinit ve­nerabila vîrstă dfr 84 ani. "Boa­la secolului" — cardiopatia is­chemică îri .forma ei .cea mal severă: sincopă şî moartea su­bită- prin infarct miocardic ex­tins ni l-a răpit. în zorii zilei de 14 septembrie 1989, la Stari- ford-Conetticut lîngă New- York, S-a stins sub privirile în­grozite şi neputincioase ale so­ţiei sale, ale fiului şl norel pe care îi iubea atît de mult. Era acolo într-o scurtă vizită' — cr binecuvîn tată; odihnă — " după zeci de ani de eforturi susţinute.

Prezentăm succint cîteva date biografice şi - activitatea sa de om- de ştiinţă. A fost unul ' din cei 7 copii al unei respectabile familii de pădurenl hunedoreni A urmat şcoala primară în satul natal, Vadul Dobri, a absolvit liceul- “Decehal" Ia Deva. şl Fa­cultatea de Medicină la Cluj, promoţia 1937. Elev' şi apoi stu­dent strălucit, .a fost reţinut tn, învăţămîntul universitar, avînd şansa de a fi fost elevul şl apoi colaboratorul celor mai strălu­ciţi corifei ai medicinei interne clujene: acad. luliu Haţieganu, prof. Ion Goia şi acad- Aurel Mogâ., ,; '■ •

A trecut prin toate treptele d i­dactice pînă la cea de profesor universitar, în 1965 Ia Clinica Mcdicală IV-a Spitalului CFR. pe care a înzestrat-o, modernl- zat-6 şi a onorat-o pînă în 1976; cînd s-a pensionat pentru lim i­tă de vîrstă, continuînd să lu­creze ca profesor consultant. în ­cepută încă tn anul 1938, activi­tatea sa'ştiinţifică e ilustrată de peste 100' de titluri (comunicări, conferinţe, lucrări , publicate).; .

într-o primă fază a activită- iale ştiinţifice, cercetările

au avut un caracter mai ' mult clinic, fiind axate pe observaţii clinice, terapeutice- ■ complica­ţii rare sau puţin cunoscute ale unor boli din care amintim: fie-’ motoraxul de ..război; Accidente

renale după sulfamidoterapie; ,Sprue. european; Contribuţii -la tabloul clinio al dermatomiozi- teij Reumatismul articular en-

'-teriej Gonsideraţlunl asupra u- nul caz de pubertate precoce cu nanism şt obezitate, ş.a. Prin faptur că aceste lucrări aduo contribuţii la cunoaşterea , unor tablouri clinice rare sau necu­noscute la noi, sau; prin încer­carea de a interpreta nozogeneza unor boli, constituie, un evident aport ştiinţific.

întreaga sa activitate ştiinţifi­că şl didactică îl situează pe dr. Aron Faur -între continuatorii primei şcoli medicale româneşti din Cluj.

Florea MAIÎIN

C O M U N I C A T

^Urmare reorganizării REGIEI -AUTONOME-DE ADMINISTRA­RE Şî ÎNTREŢINERE A FONDULUI LOCATIV şl înfiinţarea In cadrul Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca a DIREC­ŢIEI DE- ADMINISTRARE A IMOBILELOR DE STAT, pentru, preluarea. patrimoniului ş i . transcrierea contractelor de închi­riere pa unitatea nou. creată s-â trecut Ia, inventarierea tuturor spaţiilor de locuit şi a celor cu alt|l destinaţie.

Cu această ocazie se efeetueazâ verificarea contractelor de în­chiriere, a modificărilor intervenite în ceea ce priveşte per­soanele cu drept locativ, stabilirea suprafeţelor excedentare, a locuinţelor suT,închiriate, precurâ şi modul In care locatarii In-., treţin imobilele. v \

Reamintim chiriaşilor că, în prevederile art. 24 din Legea nr; 5/1973, neîntreţinerea locuinţei, şl producerea unor stricăciuni la suprafeţele închiriate, conduce la pierderea dreptului de fo-. losinţă a locuinţei-şi evacuarea locatarilor. » -

Solicităm chiriaşilor să coopereze cu salariaţii,. Primăriei In această acţiune de inventariere şi sâ se prezinte la serviciile de specialitate în termen de cinci zile. pentru, clarificarea situaţiei locative. Precizăm că neprezentareâ cliiriaşilor la aceste veri­ficări va constitui un argument pentru acţionarea îri instanţă In ’ vederea evacuării. ’ „.

. ‘ primar’ GheorsÎje FUN 41?

■ Notil: în termen de cinci zile dc Ia primirea înştiinţării, ce­tăţenii se vor prezenta la sectorul de care aparţin, în vederea; clarificărilor solicitate. - ' ,

OBLIGAŢII ALE NOASTRS, ALE TUTUROR CETÂTENILOR

. Primăria . municipiului • Cluj-v1 Napoca reaminteşte populaţiei obligaţiile-, ce revin- persoanelor, agenţilor economici, asociaţiilor de' locatari şi instituţiilor, în conformitate cu I^egea .Nr. 10/ 1982. !

a) Să întreţină în stare co­respunzătoare clădirile pe care le s deţin sau ‘ le administrează, precum şi îtnprejTfiuirile. . - ■

b) Să - întreţină plantaţiile şi zonele ' verzi învecinate ■ imo­bilelor în care , locuiesc sau îşi'desfăşoară activitatea, pre-'- cum ' şi curăţenia aleilor, rigo­lelor, trotuarelor şl a jaltor - te- _ renuri; pe." care - le deţin.

c ).S ă asigure condiţiile de igienă prin operaţii de cură­ţire, dezinsecţie şi - deratizare a- nuală.. V . ' -.' .

d) Sâ păstreze curăţenia - ,în curţi, lâ locurile de colectare a resturilor menajere ,şi de de­pozitare a materialelor.

f) Să împrejmuiască şantie­rele de construcţii, de execu­tare a altor lucrări şi sâ X le întreţină în mod corespunză­tor. - -

g) Să degajeze şantierele de

pâmînt, ’ moloz şi, alte reziduuri şi să le transporte' la- locurilii special amenajate.

li) Să asigure curăţirea'; ve­hiculelor care ies din şantier din staţiile de .bgtoane sau din alte astfel de locuri, precum şi etanşarea celor care transportă materiale sau reziduuri. ■-

. i) Să depoziteze reziduurile numai în recipienţi "omologaţi,1 amplasaţi în locuţi special . a- menajate. •

j) Să păstreze curăţenia pa arterele de circulaţie în pieţe, tîrguri, oboare, parcuri, ştrart1 duri, locuri de joacă pentru copii, săli de spectacole şi alte locuri publice--

k) Să păstreze în bună stare de folosinţă şi să nu degradeze băncile, coşurile de hîrtii, pa­nourile de afişa], -indicatoarele.•' Nerespectarea acestor pre­

vederi constituie contravenţie si se sancţionează cu amendă între 10.000 lei şi 75.000 Iei pen­tru persoane fizica şi între 100.000 lei şi 500.000 lei pen­tru persoane juridice, conform Ordonan ţei Guvernul ui nr? 55/ 1994.. !

Vineri, 30 sepfembrîo, în premieră la Clinica Pediafrie II;

în folosinţă: STAŢIA. DE D IAL IZĂ

ţii

— Uomnule profesor Miu; ca şef de clinică vă aflaţi din nou în faţa unei premiere medi­cale: punerea în folosinţă a Staţiei de dializă.

— Cred că este o premieră şi pentru ţară. Această staţie de dializă nu este o ambiţie’ ca să se vorbească iarăşi despre Clinica Pediatrie II ■ (strada* Grişan 5 r— nota redacţiei). Nu pen­tru că noi nu am avea minusurile noastre vl-

, zavi de spaţiu, dotare, dar dializa este o pro­blemă absolut necesară a asistenţei copilului. In Cluj-Napoca, nefrologia este recunoscută, din păcate, doar la nivel de adulţi. Ga şef de clini­că, bazîndii-mă pe calităţile asistentului meu, dr. Aurel Bizo, de mult timp implicat fn ea- zuistica a^pilului cu boli vrenale, l-am sfătuit să-şi ia o a doua specialitate, pe lîngă cea de pediatru, in nefrologie. Cit mă priveşte, trebuie să mărturisesc că eu sînt specialist primar în pe­diatrie, dar şi specialist în gastroenterologie, a doua mea pasiune este aparatul renal. Iar ca şef de clinică pediatrică, m-am confruntat cu această mare "durere, de a asista neputincios la agravarea-şl decesul unor, renali care nu au beneficiat de o dializă, de o hemodiallză sau de o dializă peritnniAlă.-Acest strigăt al nostru de a ne ajuta bolnavii renali cronici a fost auzit şl o echipă italiana a venit cu aparatura nece­sară pentru a Începe dializele în Clinica noas­

tră. In ce.condiţii? In condiţiile. unei clădiri mici, înghesuite, suprasolicitată, cu o funcţiona-, litate discutabilă.- La ambiţiile şi profesionalis­mul colectivului pe care 11 conduc, doreso o cu totul altă clădire, o extindere, o modernizare, un ochi al reformei sanitare asupra noastră.'

— Să ne oprim asupra cazuisticii.— Vom lua o anumită cazuistică, în primul

rînd pentru, cel ce vor necesita dializa cronică, dar şi pentru cazuri acute. In dializă acută sînt o serie de sindroame, de boli care necesită dia­liza.- Mă refer aici la intoxicaţiile acute, 1» o serie de situaţii în care se manifestă insuficien­ţa renală acută, sindromul hemolitic uremie, cel nnai frecvent la copil, în care viata bolnavului este în mare pericol, ea putînd fi salvată pentru

p perioadă prin' practicarea . dialUel. Apoi, coagulări intrnvasculare diseminate cu insufi­cienţă renală acută, intoxicaţii cu ciuperci, sin- droame hepato-renale, glomerulo nefritele acute.. Sâ nu ultâm că sînt bolnavi care se nasc ou malformaţii renale grave, bolnavi care dobîn- deso o boală renală, să nu uităm câ există bol­navi cate nu au beneficiat’ş] nici nu beneficia­ză de dializă.-Iată de ce această staţie de diali­ză este un succes, noi trebuie să fim ajtifaţi şi pe mal departe în demersul asistenţei copilului.

flemostene ŞOFRON

% ' J O I, 29 SEPTEMBRiE, PAG. 'I 1ADEVĂRUL DE CLUJ

* *** * -* " * 'JL.V. lilLr-.î: &■'-?

ROMÂNII NU SlNT OASPEŢI PE TERITORIUL ROMÂNIEI!• Prof.. univ. dr. Ioan A!. CRJŞAN, despre declaraţia Comifefului Organizaţiei Toritoriale Ciuc a U.D.M.R. •

. . “7 Ce aveţi de spus, ca preşe- junte al Filialei Cluj a.-Partida*' lu i Naţional Român, în privinţa recentei declaraţii a Comitetului Organizaţiei Teritoriale Ciuc : a UDMR, referitoare la sărbătoa­rea ocazionată de înscăunarea e- Piscopului ortodox de Harghita şl Covasna?

—7 Pentru mine nu este o situa­ţie inedită, deoarece şl de aceas­tă dată se manifestă din plin o optica falsă şi.care tinde să înră­dăcineze în; mintea românilor (dăr şi a străinilor) un fals is­toric. Este vorba despre declara­rea unei părţi dift ţara noastră câ „inima, Pămîntului Secuiesc1*

- (vffR Adevărul de Cluj nr. 1230 din 27-'septembrie 1994, p. 10) şi ca atare afirmarea faptului că românii ar fi „oaspeţi" pe.acest păraînt .Acest moment trebuie' apreciat într-un context mai larg şi care se impune-a fi luat în Vedere nu doar de' conducerea ţării, ei de către toţi românii, deoarece, secuii au fost colonizaţi mai ales după marea invazie tă­tărească, cu scopul declarat dar subtil de apărare împotriva in- Vaziilor tătăreşti' şi apoi a celor

• turceşti, in realitate pentru a sparge unitatea neamului româ­nesc în Transilvania, dîndu-li-se drepturi politice şi mai'ales eco­nomice, deci creîndu-li-se o si­tuaţie privilegiată. Ulterior, prin

--politica guvernelor' de la Buda­pesta dintre anii 1867—1918 s-a

< făcut o deznaţionalizare a ro­mânilor, ’ iar' începînd cu epbca

- Măriei Tereza şi terminînd . cu perioada diktatului de la .Viena,

• sute-de biscricf au fost distruse,

' lăsate în paragină sau trecute la bisericile ungureşti Împreună cu enoriaşii cărora, odată cu reli­gia, li s-a schimbat forţat şi nu­mele. Din acest punct de vedere consider că înfiinţarea noii epis­copii, este! nu numai un act re- paratprj ci el trebuie continuat cu readucerea la sînul Biseri­cii Ortodoxe. a tuturor bisericilor româneşti trecute la alte religii, repararea’ celor existente-sau re­clădirea celor distruse. Cred că este absolut necesar să 'afirmăm autohtonicitatea noastră pe acest

, străvechi pămînt românesc, a că­rei continuitate dovedită mal ales arheologie nu mai poate fi pusă

la îndoială, să spunem noi „oaspe- ţilor” nepoftiţi că a trecut timpul In care alţii puteau decide soarta neamului românesc şi să-i invi­tăm, dacă doresc să trăiască în pace cu noi, să se_ încadreze ar­monios în'societatea românească de astăzi pe bâza Constituţiei, a

■ legilor ţării , şi a, tratatelor in­ternaţionale la care â. aderat România. Nici într-un'caz nu : putem accepta asemenea luări de

.''poziţie antistatale şi deci anti- româneşti.

— Cum apreciaţi faptul că intr-o manieră care se vrea subtilă, Co­mitetul Organizaţiei Teritoriale Ciuc a UDMR se face purtător

. de cuvînt al secuilor?• .— Explicaţia este la. fel de simplă.-' Să nu se uite că extre­miştii din UDMR s-au făcut pur­tători de cuvînt ai tuturor mino- rităţi!or_ naţionale din România, fără ca “cineva să le ceară acest lucru şi peste capul acestora. Aş fi curios să aflu părerea adevă- -

raţilor secui, încă nemaghiarizaţi; D in păcate pînă, în prezent - nu s-a exprimat nici o părere din partea acestora. Se ştie deja că

. secuii, nu au fost şi1 nu sînt un­guri. Mai mult, în istorie de multe ori au, luptat alături de români.

— Ce părere aveţi despre afir­maţia privind folosirea jandar­meriei şi a unităţii militare din - Miercurea Ciuc pentru „organi­zarea preparativelor activităţilor de înscăunare a episcopului orto­dox", „care au interpretat misiu­nea primită ca pe o demonstraţie de forţă, funcţie de situaţie, şl aşa au şi executat-o"?

— România este deja un stat de drept şi ca atare posedă, în sfîrşit, şi organe de păstrare a ordinii şi liniştii în teritoriu. Ca unul care mi-am făcut- instrucţia militară în jandarmerie, mă bucu­ră faptul că unităţile de Jan­darmi şi-au reluat locul in sistemul de apărare a .cetăţeni­lor şi a, ţării noastre. De jandar­meria românii- şi de armata ro­mână se pot teme numai infrac­torii, criminalii şi duşmanii ţării.-' Mă miră; că reprezentanţi a l . UDMR îşi expun punctele de vedere împotriva armatei şl a Jandarmeriei. îm i pun întrebarea;' De ce? în care stat cu democra­ţie avansată se . permite unor indivizi certaţi , cu legea să tul­bure anumite manifestaţii . c u . caracter religios? Mai mult, în anumite situaţii armata, poliţia şi jandarmeria, potrivit legilor' în vigoare, au datoria să prevină şi să preîntîmpine anumite fe­nomene negative sau să restabi-

-. lească ordinea publică '(vezi eve­nimentele de la Los Angeles sau acţiunile neohitleriste din Ger­mania). în ce calitate trebuia să l i se ceară voie domnilor care au semnat această declaraţie, atunci cînd Ia ' Miercurea Giuo există reprezentanţi legali ai Guvernu­lu i şi care au luat toate măsuri-

-le necesare pentru ca totul să se desfăşoare normal la „festivi-

. tăţile organizate de guvernarea actuală, privind înscăunarea e-; piscopului ortodox de Covasna şl Harghita**? Consider că domnii care îşi arogă nişte „drepturi" nejustificate ar face bine să se gîndească dacă ceea ce spun („In schimb nu putem accepta zelul şi brutalitatea cu care puterea ne-a impus sărbătoarea. . „ . . •. nesolicitSnd aprobarea, abuzînd în mod arţăgos de puterea pe care au primit-o temporar") nu est,e oare o afirmaţie neconstitu­ţională şi care doreşte să imprime o falsă imagine asupra situaţiei din ţara ipastră. Oare prin ce a fost brutală prezenţa' personali-

: tăţilor care au participat la a- ceastă sărbătoare, inclusiv , a po­liţiei şi jandarmeriei? Şi oare cred domnii respectivi că forţele de apărare ale statului român ne acest teritoriu sînt doar tempo­rare? Invit pe toţi cetăţenii ro­mâni, mai; ales cei de etnie un­gurească, să se exprime liber şi cinstit în legătură cu viitoarea convieţuire democratică - pe ve- chiurile noastre plaiuri. Noi, ro-

1 mânii, dorim să trăim :în .pace cu *Aţi cetăţenii ţării::.

N. TOMA

Derută ia Casa AlBă(corespondenţă specială de Ia trimisul nostru la Washington, AroneLPumnu) v .

Recluzarea de către un grup de7 parlamentari români, la ora actuală 6, prin revenirea . la cele lumeşti ale părintelui Si- meon Tatu,, a ambasadorului SUA’ în România, la care s-a alăturat în păr şi măr, condu­cerea unui co-partid, la co-gu- vemare. a sttrnit vii emoţfii; în Senatul american, care -a pa­sat rapid protestul la Casa Albă, unde | s-au stîmit alte vii emo-

jU ii dar domnul Moses a fost declarat cuşer, bun pentru Ro­mâniei şi pentru prezentarea în curînd a scrisorilor. de acredi­tare, în mod fizic. -

Din surse sigure aflăm că prezidentul Clinton a întrunit de urgenţă toate subcomisiile Consiliilor senatoriale de rela­ţii externe şi a 'hotărit singur, în unanimitate, să acorde , urmă­toarele României:— o a doua clauză a naţiunii celet mai ' favorizate României, chiar dacă noi, nu o dorim;— scoaterea- navei „Rostok** din şenalul navipabil Sulina şi mu­tarea epavei pe braţul Chilia, lîngă ruşi, să le mai scadă, apa. Evident, operaţiunea se va exe­cuta gratuit şi, suplimentar SUA vor_ efectua marcaje, ca pe şo- sele7 pe Canalul Dunăre—Marea Neagră;— terminarea în 48. de ore a marii privatizări în România, cu capital american, neramb'tr- sabil în vecii vecilor, amin!;— deschiderea graniţelor dintre SUA şi. România, prin punctul vamal- Nădlac—Washington D.S. în zilele de miercuri şi vineri, cînd stnt zile tradiţionale de tlrg la români;'— rugămintea de a trimite în

..Ha>tl> un grup de observatori mi­litari; se pregăteşte deja, în ţară, a” 1 fost informat, un grup de

participanţi la răz­boiul din 1877.

Acţiunile antiromâneşti ale episcopului Laszlo TSkes nu reprezintă o noutate. In -zilele trecute,; la cele, cunoscute s-au mai adăugat altele, la fel de periculoase }'şi provocatoare. Postul de radio Kossuth-Budapest a transmis ştirea că s-a în­cheiat o înţelegere între UDMR şi unul dintre • partidele politice maghiare din Slovacia; „Egyii- tt616s“' (Convieţuire) în privinţa sincronizării ac- : ţiunilor legate de încheierea tratatului de bază dintre Ungaria - şi Slovacia, respectiv România, înţelegerea a fost semnată de Laszlo Tokes, pre­şedintele de onoare al UDMR, şi Miklos Duray* preşedintele organizaţiei amintite. Acest pact i» niţiat de L. Tokes reprezintă internaţionalizarea acţiunilor potrivnice. împăcării ţărilor în cauză,, provocarea artificială de tensiuni, de instabilitate.' Semnarea pactului a avut Ioc; în cadrul vizitei e- fectuate de L. Tokes în Slovacia, la invitaţia lui M. Duray, cunoscut prin .vederile sale naţionaliste, prin obedienţa faţă de foştii guvernanţi din Ungaria, politică categoric dezavurată de elec­toratul ungar. Gîndirea naţionalistă a lui M.- Duray a fost .exprimată pregnant, nu de mult, aici în România, la o serbare închinată Sfîntului Ştefan, întemeietorul Ungariei Mari. Cităm; „In această patrie fără frontiere, noi suntem îm­preună. Avem o moştenire grea, pentru că, pe pămîntul natal însăşi prin existenţa noastră, apărăm opera Sfîntului Ştefan**.

Vizita lu i.L . Tokes s-a încheiat cu un interviu, transmis în întregime în 11 septembrie a.c. de postul de radio Kossuth-Budapest. In continuare, redăm unele aspecte din acest interviu. După spusele lui .vizita a avut -ca scop cunoaşterea si­tuaţiei minorităţii maghiare. Constatările lui ser­vesc un singur scop:, denigrarea. Slovacii sînt conduşi de idei fixe. România şi Slovacia acţio­nează sincronizat împotriva maghiarilor. Terme­nul, folosit cînd va cu predilecţie de Tokes, de purificare etnică, este înlocuit cu „demaghiarlzare1*. Ca exemplu este dată situaţia din Bratislava (de­numire absolut neglijată, în favoarea celei ma­ghiare, de Pozsndy). Tokes a fost profund afec­tat că „fosta capitală a Ungariei istorice este un oraş demaghiarizat**. Obsedat de concepţii ana­cronice, revolute, Tokes pretinde probabil ca slo­vacii să f i ' oprit în faţa porţilor capitalei lor veghind la menţinerea caracterului, maghiar al ei.

Din interviu aflăm că bisericile maghiare din Slovacia nu se implică suficient în prgbleme so­ciale şl politice. Din această cauză ele nu sînt -absolvite d3 dojana frăţească a' episcopului Oare aceste insistenţe cu motivaţii politice cotidiene, .nu alterează misiunea divină a bisericii? Preotul, din. r.îditortfl vieţii sufleteşti a enoriaşilor, nu devine un agitator, de duzină? In explicaţia mo­tivaţiei recurgerii la metodele nesupunprii ci­vice,' TBkes învinuieşte Occidentul, care crede că există o altă alternativă (şi alţii sînt de această părere). Din interdu aflăm că ne aşteaptă mişcări de nesupunere civică îndirjite, de inspiraţie.. ghandistă.

Adept- al extravaganţei teoretice goale, L. T5- kes astfel caracterizează situaţia din Slovacia şi

România: „In; aceste ţă r i: se rfeaîizează ; încorpo­rarea, ocuparea 'teritoriilor anexate cînd va. Mai sînt necesare şi alte argumente care să demonstre­ze că falsificarea imaginii României reprezintă preocuparea fundamentală a lui L. Tokes,. preşe­dintele de onoare al UDMR? ^

Răspunsul cu privire la tratatul de bază consti­tuie reiterarea unor-teze' cunoscute.'; Prezentarea pretenţiilor UDMR de pe poziţiile Unei părţi par­ticipante.la tratat, arogarea acestui drept, ordonarea acestor. pretenţii într-o adevărată ‘ cascadă, re­prezintă o dovadă că UDMR nu doreşte acest tratat, ci doreşte; obstrucţionarea eforturilor în , această direcţie. Afirmînd în încheierea interviu­lui că actualul guvern ungar se deosebeşte de cel anterior numai printr-o „altă frazeologie", Laszlo Tokes comite o indiscreţie, care pune ac­tualii guvernanţi unguri într-o postură de neinvi­diat faţă de partenerii lor români şi slovaci. Nu comentăm această afirmaţie. Sînt alţii care au însă obligaţia să o aprecieze la adevărata ei va­loare. . '

<i. f a r k a s

Scriam, în urmă cu puţin timp, despre o scrisoare „prietenească" cu substrat udemerist, trimisă de primarul oraşului P6cs „Cor­pului de consilieri ai oraşului Cluj". In scrisoare, primarul din ţara vecină îşi manifesta neli­niştea în legătură cu mutarea sta­tuii lui Matei Rorvln din piaţa centrală a oraşului, „fapt care a generat o stare de îngrijorare în rîndul locuitorilor oraşului Pecs şl al opiniei publice maghiare**.O eventuală mutare a -statuii „ar tulbura echilibrul istoria al ora­şului-Cluj*. Şî, mai departe, *e spune îri scrisoare: „în ultimele decenii auzim din ce în ce mai frecvent că distrugerea unor ope­re însemnate, demolarea unos clădiri caracteristice şl sate le­gate de trecutul Istoric maghiar din Transilvania are ca scop fi­nal lichidarea completă a ur­melor acestui trecut istoriG". Răs­punsul prezentat de comisia nr. 4 în plenul Consiliului .Municipal,

Prudenţa

consilierilor

U.D.MR

din 31 august a.o., a avut un con­ţinut decent, dar s-a apreciat ca inoportună grija primarului din P6cs cu privire Ia administra-; rea municipiului nostru. Gitez:: „Aluzia ,cu privire la demola-' rea unor sate eu trecut istoria maghiar o apreciem ca o-diver-, siune şi un amestec ne justificat, în politica internă a statului • nostru şi. ea nu se înscrie pe» linia bunelor relaţii între, Gluj- Napoca şi P6es“. ’ Se continuă! cu sublinierea că - aceste " apre­cieri, care pornesc' de l a . pre-j mize false", ur.năresc. falsifica-.1 rea imaginii României, pe care;. le 'respingem-,eîi Indignare**. In ' finalul răspunsului se exprimă încrederea în promovarea bune-' lor relaţii" între cele două oraşe, ' în concordanţă cu prevederile* Constituţiei noastre şi : h legilor' statului de drept. -

Supusă la vot, scrisoarea de răspuns a întîmpinat .reţin&rili ; tuturor consiilcrilor UDMR, a- preciindu-se că „tonul nu contri­buie la întărirea relaţiilor între cele două oraşe". S-a venit şi cu ideea întocmirii unui alt - răspuns din partea consilierilor' UDMR şi, din cele două, să fie alese .cel mai potrivit. Gon- siliul, cu 18 voturi, a aprobat răspunsul iniţial. : Reprezentan- ■ tul consilierilor UDMR a mo­tivat împotrivirea, lor pe-, un ton- decent, spunînd: „Cred că ne înţelegeţi că noi nu putem fi de acord cu un asemeneâ răs- ’ puns“. .Desigur, prudenţa aces- tui grup se explică prin menţine­rea bunelor raporturi, pe linie etnică, cu cei din P^cs. N-am înţeles, însă, de ce nu - şi-au manifestat poziţia ca şi cetăţeni români, interesaţi în apărarea statului căruia li âparţin.

Ce frumos ar fi fost dacă toc­mai dînşii ar fi demonstrat fal­sele teorii care se vehiculează în legătură cu tratamentul ma­ghiarilor şi al altor naţionali­tăţi tri ţara noastră. Dar,- n-au

făcut-o. Era momentul . să se

„delimiteze" public şl de acţiu­

nile profanatoare de la Valea

Uzului. Atunci, le-am' fl apre­ciat. loialitatea faţă de ţara în

care trăiesc, ca şi bunele în-

tenţil de convieţuire, de care

fac atlta caz. N-au făcut-o, du­

pă cum n-au Intreorlns nimlo nici autorităţile statului. încă

riu-i prea tîrziu;

Ioan CAMPEANU

/

ADEVARUL DE CLUJ JO f, 29 SEPTEMBRIE, yPAG. 12

DIALOG CU GEOROE ARGHIRJjupă europenele şi Cupa Mondială Ia aero-

modelism,'disputate în Italia ® , ^

De. George Arghir 'mă leagă o veche şi, stator­nică prietenie, bazată pe stima si respectul re- ciproc. L-am admirat pe Iremediabilul îndrăgos­tit de aeromodelism ca sportiv tenace şî minte Iscoditoare,, galonat cu nenumărate succese în arenele interne şi internaţionale; îl admir pentru pasiunea sa nestinsă faţă de . această disciplină

1 şi, în egală măsură pentru profesia * sa de bază, , c a d ru : didactic la Universitatea Tehnică din Cluj- Napoca în calitate de prof.;dr. inginer. La am* bele „capitole"' aceiaşi dăruire, aceleaşi perfor­mante. Luni am dialogat cu George Arghir des­pre participarea ' românească Ia Campionatele e- uropene şi Cupa Mondială „Sisemol" de aero- modele planoare cu pilot automat clasa F I E, desfăşurate în zilele de 16, 17' şi 18 septembrie la Gallio — Italia, rugîndu-I să-mi dezvăluie ‘ se­cretul prezenţei 'sale la întrecerile amintite-

— Folosind un termen la modă în . . . fotbal,' aş zice în calitate de antrenor-jucător. Fiind vor­

ba însă de aeromodelism, prezenţa mea a fost în-principal de -conducător de lot şi de antrenor

-- şi doar pe plan secund de pilot al formaţiei de . seniori. ■;.■ .- '

— Cîteva cuvinte despre^cele două întreceri.— Pe . 16 septembrie, în localitatea Gallio, din

nord-estul Italiei au avuţ - loc Campionatele eu­ropene de seniori şi juniori. Aş sublinia con­diţiile dificile de concurs. Seniorii au ocupat lo­curile: 17. Eugen Pop (Tehnofrig Cluj-Napoca), 20 Daniel Petcu (Universitatea Ploieşti) şi 24 Crin- gu Popa (Universitatea Ploieşti) iar pe _ echipe locul 8, pe care-1 consider meritoriu ţinînd cont de numărul-: şl valoarea echipelor participante.- Tot în contextul valorii echipelor participante, performanţa obţinută de echipa de juniori, — locul trei — o consider excelentă. Iată şi locu­rile ocupate de juniori: 8 Horia Selegean (Uni­versitatea Ploieşti), 10 Simona Pop ?. (Tehnofrig Cluj-Napoca) şi 11 Alexandru Popa (Universita­

te a ; Ploieşti). Cupa Mondială- „Sisemor* la aero- modele planoare cu, pilot automat. clasa F . 1 E, s-ă; desfăşurat în ziua următoare în aceiaşi loca­litate şi, din păcate, în aceleaşi condiţii - meteo dificile (soare şi ploaie, temperatură cuprinsă între :10-18'grade; C ,v în t '1-5 m pe secundă din

-direcţii nepotrivite). Am intrat şi eu '„ în joc“, ^ad ică în echipă, .ocupind-locul 33, urmat fiind de:

40 Florin Drăghici (Universitatea Ploieşti), . 51; Daniel Petcu, 58 Eugen Pop şi 59 Crîngu Popa. In ■ firlal. locul- 14 pe > echipe ■ prin punctele acu­mulate do Arghir, Drăghici' şi Petcu.‘Juniorii; în schimb, din hou- au fost la înălţime.-iată : lo­curile ocupate de ju i i io H :4 ' Alexandru Popă,

. 14 Horia Selegean şi 15 timona Pop, -- respectiv locul trei pe echipe, şi medalia ;de bronz,• — Cum .explici -diferenţa de valoare între prestaţia seniorilor :şl cea a juniorilor prin lo­curile ocupate pe echipe?

Explicaţia* este-,dublă: în privinţa seniorilor s-au făcut simţite unele carenţe de ordin tehnic în ce priveşte dotarea aparatelor de concurs — asta în primul rînd; în al doilea rînd, noi,-: se­niorii, ne-am ocupat mai puţin de echipa noas­tră, investindu-rie, in schimb* priceperea şi ex­perienţa de concurs asupra juniorilor, pe care i-am tutelat şi sfătuit din punct de vedere mo-- ral, tehnic şi tactic. Iar investiţia noastră s-a do­vedit benefică iar cele două locuri trei pe echi­pe au constituit şi pentru noi, seniorii, un mare titlu de mîndrie faţă de „schimbul' de mîine".

— Ar mal fi ceva de adăugat?— Un lucru care m-a bucurat de două- ori:

^ca o recunoaştere de către forurile internaţionale 'a nivelului ridicat al aeromodelismului în Ro­mânia,am fost numit în Juriul, internaţional al

„ Federaţiei Aeronautice' Internaţionale ~ pentru competiţiile amintite'.-: , ,

— Deci după tripla ipostază de conducător de Iot, antrenor şi pilot, lat-o şi pe a patra, cea de membru al unui juriu internaţional. Felicitări George Arghir şi urarea de noi succese în acti­vitatea de viitor, ca dascăl al studenţilor şi al aeromodeliştilor şl de concurent cu vechi state de servicii. j , ~

- - Dialog consemnat de...; /"• . "" . Victor JMOREA

BASCHET: „U‘‘-SM INVEST — ILLKIRCH STRASBOURG 54 88 (30-43) • _

DOAR 0 PROBLEMĂ Of SCORNumai înfruntînd echipe pu­

ternice ne dăm seama' unde sîn- ;tem :în baschet, care ne . ;este locul şi nivelul.: Un campionat slab, la '.limita ,. suficienţei,; bun şi spectaculos pentru noi,- de­parte însă, de. performanţele, in­ternaţionale. -Avem ,o . singură consolare; sîntem m ai, buni de­cît; albanezii, nu sîntem pe ul­timul loc şi deja e un pas înainte. .

Revin -; la meciul-;, ide ,marţi seara, în care nu.s-a pus. nici o clipă problema... calificării

- '

V \ ţ».•C* fc Â' ' ’X V

*■ Si

■4M U

Scbestyen sub panoul francez

D iv iz ia C' . ETAPA 6 - ,

CLUJANA A TRECUT Şl DE VICTORIA SOMEŞENI

Cîştigînd derbyul cu Victoria, echipa Cluj ana a acumulat punctajul maxim. 'Mare sur­priză la Turda, unde Cimentul nu a reuşit să treacă de DRO­MEX, echipă care se dovedeşte un obstacol greu de depăşit. Ci­mentul a rămas. cu satisfacţia că are poarta, încă, imaculată. Minerii din , Aghireş continuă

1 ascensiunea, ' situîndu-se acum pe" treapta a treia a podiumu­lui.

Rezultatele etapei: Metalur­gistul' Cluj-Napoca —- Electro­ceramica Turda 2-2 (1.-5); In­dustria Sîrmei Cp. Turzii — CONSAUR Cj.-N. 3-1 (2-0), Clu- jana Cj. N. — Victoria Some- şeni. 2-0 (3-1), Tehnofrig Cj. N. — CFR II Cj. N. 4-0 (2-4), Mo­torul IRA Cj. N. — Arieşul Gp. Turzii 2-0 (5-2), Minerul Aghi­reş — Minerul Ocna Dej 1-0 (2-0), Cimentul Turda — DRO- MEX Cj. N, .0-0 (3-0), Olim­pia Gherla — ‘-„U" CUG Cj. N.

3-1 (3-0). In paranteze sînt tre­cute rezultatele din partidele echipelor de juniori. ■ '

Clasamentul:

1. Clujana2. Ind. Sîrmei3. Aghireş4. Cimentul -5. Olimpia6.' Dromex7. Victoria8. Ocna Dej9. AS A Electr.

10. -Motorul11. „U“ CUG12. Tehnofrig - 13- Consaur14. Arieşul15. Metalurg. ;16. CFR II

/6 6 0 0 28- 3 18 6 5 1 016- 4 16 6 5 0 1 18- 7 15 6 4 2 0 9- 014 fi 4 11 20- '6 13 63 12 7-5 1062 31 G- 5 963 03' 9- 9 9 6 21312-13 7 621311-20 7 6 2 0 4 13-10 6 6 2 0 4 15-18 6 6105 4-13 3 610 5 6-19 3 6024 7-14 2 6006 2-37 0

ETAPA VIITOARE (vineri 30

septembrie}.* CONSAUR — Clu­

jana, Victoria — Tehnofrig,

CFR II — 'Motoirul, Arieşul -—

Metalurgistul, ASA Electrocera­

mica — Ocna Dej, Olimpia —

Aghireş, DROMEX —r Ind. Sîr­

mei, ,,U“ .CUG — Cimentul.

Eugen IIANG

CUPA ASOCIAŢIEI JUDEŢENE DE FOTBAL

Rezultatele etapei I, zona Cluj: cădeţi: CFR — Motorul IRA 4-0, Clujana — Romhils 4-2, „U“ — Consaur 4-1; copii: CFR —, Şcoala generală 4 Dej 3-0, Clujana — Constructonil 2-5 r -zona Turda, cadeti: ASA Electroceramica — Industria Sîrmei Cîmpia Turzii 2-2, CFR — Sticla Arieşul 14-0; copii: ASA Electroceramica — ISCT 0-5 şi CFR — Sticla Arieşul 6-1. (eg.hg.)

TREI VICTORII ŞI DOUA ÎNI RINGER1

Echipele de_ fotbal copii, juniori şl cădeţi . ,,U“ au susţinut la finele săptămînii .trecute cinci întîlniri, cO următorul'bilanţ: trei victorii şi două înfrîngeri. începem cu victoriile: ,,'(J“ — CFR Cluj- Napoca 9-0 (copii), „U“ — CSS Satu- Mare 2-0 (juniori II) şi „U“ — CSS Satu Mare 4-2 (juniori III). Iată şi înfrîngeriie: „U“ — ASA Tg. Mureş 0-1 (juniori I) şi „U" — CFR Cluj-Napoca 0-5 (cădeţi).

Vă ■ prezentăm, în continuare, programul echipelor lui „U“ pen­tru sfîrşitul acestei săptămîni: „U“ — CSS Bistriţa (juniori I, sîm- bătă l octombrie, ora 13, pe terenul CMC); „U“ — Clujana (sîm- -bătă 1, octombrie, pe stadionul-„Clujana", la orele, 9,30 echipele de .copii-iar la 11 cele de cădeţi); CA Oradea — „U“ (duminică 2 oc­tombrie, la Oradea la ' juniori II; şi III). ■- (r.m.)

Superliga feminină la popice 3HNERUL VULCAN — CONS­

TRUCTORUL GHERLA • 2125 — 2311

După debutul aplaudat din prima etapă, echipa Construc­torul-Gherla s-a deplasat la Vulcan unde a susţinut, în,ca­drul etapei a doua, partida cu formaţia locală Minerul, cu vechi stagii în acest eşalon com- petiţional. Ch;tr dacă' a pier­dut, formaţia gherleană a avut o prestaţie bună pe arena din Vulcan, lăsînd o frumoasă im­

presie spectatorilor. De la Constructorul cea mai efici­entă Jucătoare a fost Marinela Istici (418 p.d.), cu trei . p.d. mai mult decît Constanţa Ion şi L Neagoe din echipa; Mine­rul.'

In etapa a treia, Constructo­rul Gherla întîlneşte, acasă, la Gherla, pe arena din parcul oraşului, formaţia Voinţa O- radea. Un examen greu, pe care ; popicăreşele din Gherla ţin să-l absolve cu siicces.

(Sz. Cs.)

noastre • în turul următor. S-a jucat cu- „garda deschisă", mţci^ plăcut; antrenant. De partea „U SM INVEST: cu doi, trei ju ­cători, Ţenter, .Săftescu,^ * e" bestyen, nu faci o echipă; P|n~ tea . este departe de baschet, Io-

, cui. său fiind, cu bunăvoinţa, într-un campionat' judeţean;

- am. mai remarcat imprecizia aruncărilor libere, atacuri in*

■j suficient -pregă1.4.v apărare şvaiţer. De partea francezilor de la Illkirch Strasbourg, * pre­cizie în aruncările, de 3 punc­te, -recuperări sub panou, apâ-

,rare agresivă,*' .mobilă, - bătaie pentru fiecare minge, în arac

- ca şi în apărare.

, Să vedem cum arată caset^ tehnică: - aruncări libere:- 27 — 11; Illkirch 22 — 15; -a- runcări de 2 puncte: „U“: 43

17,, Illkirch 42 — 26; arun­cări de 3 puncte: „U“ 11 —3 Illkirch 14 — 7; minai pierdute: „U‘‘ 19, Illkirch 22; recuperări: „U“ 21 (7 ofensive), Illkirch 36 (9 ofensive), Marcatori: ,,U“: Pintea 7, Veress 11 (1x3), Ţenter 13 (2x3), Sebestyen 3, Geomoleanu 1, Săftescu 9, Ol- pretean 5; Illkirch: Stevenson 24 (1x3), Bernard 9, Alexander

.16, Johnson 6 (2x3), Sturm •>, Allinei 9 (1x3), Monschau 2, Weissler 9 (3x3), Gorak 2,-De- ineş 8. Arbitraj balcanic al pe­rechii. D- Ljuka: (Iugoslavia) — Nr Ncdelcev (Bulgaria).

Demostene ŞOFRON

Rugby în .. .7 -,,U“ — 16 FEBRUARIE: LOCUL 6

‘Duminică, 25 septembrie, la Bucureşti, s-au disputat meciu-, rile turneului de rugby ‘ în 7,. la care a u ‘luat parte toate di­vizionarele din A l. In urma V- rezultatelor înregistrate, 26-0 cu Foresta Sibiu, 16-0 cu CSM Su­ceava, 5-5 cu Farul Constanţa şl 5-7 cu CFR Coristanţa, „U“- 16 Februarie a ocupat, în final,

“locul VI. Lotul folosit de prof. Ştefan Ionescu i-a cuprins ; pe Leaş, Gostineac, Paloşanu, Gro- za, Maftei, Pasc, Săuan, Dră- gan, Surdu şi Bişag. <

Sîmbătă, 1 octombrie, -. ora 10,. în Parcul „Iuliu Haţiegâ- nu‘‘, în cadrul „Cupei Româ­niei1', „U“-16 Februarie va în- - tîlni ţ Precizia Săcele. Un bun prilej de verificare pentru marele derbi cu Dinamo Bu- • cureştî, programat pe 8 oc­tombrie, ora 10. . . .

Dem. ŞOFRON

KARATISTII GIIERLEN1 SE- AFIRMA

„Sămînţa" karatelor a încolţit la Gherla doar cu cîţiva ani îri urmă în cadrul Asociaţiei spor­tive „Kiokushin Karate". Dar a prins rădăcini trainice, începînd să se afirme, la început pe plan local, după care a îndrăznit să lasă în lu­mea .bună a acestei discipline.' Cea mai concretă şi recentă afirmare ~ campionatele naţionale, desfăşurate, de curînd, la Sibiu.

Deplasarea de pe malul Someşului Mic pe. cel al Cibinului a însemnat pentru . doi din kara- tiştli gherleni, membri ai asociaţiei amintite, o

reuşită confirmare a. talentului lor şi a bunei pregătiri. Astfel, Florin Moga (categoria 70 kg) a devenit vice-campion naţional iar colegul -său Cristian Striblea a cucerit medalia de bronz ia categoria plus 80 kg.

Succesele celor doi sportivi se leagă strîns de activitatea laborioasă a tînărului antrenor Alin Mihuţ. Ar mai fi de adăugat faptul că în cu- , rînd, cei doi laureaţi de la Sibiu vor avea pri-' lejul să confirme prin participarea la concursul internaţional ce va avea loc în localitatea Szol- nok (Ungariâ), amîndoi făcînd parte din lotul Transilvania. Le ţinem strînşi pumnii.-

SZEKELY Csaba

rCASA D£ EDITURA

Autorizată prin S.C.nr. 128/1991,

judecătoria Cluj-Napoca,

mmatricuJată la Oficiul Registrului

Comerţului judeţului Cluj,

sub nr. J / J2/308/1991 din 22 .03.1991

COLEGIUL DE REDACŢIE? ILIE CALIAN (rerfactof |ef)i DAN

REBREANU (redactor şef adjunct); ViVLER. CHIOREANU fredactor şef adjunct); NICOLAE VEREŞ (secretai* general de redacţie); «NICOLAE PETCUj MARJA SÂNGEORZAN; ijRADU VIDA

P D A C ţ îA : CIul-Nâjisw!, $(*, #

tELEFOANEs 111032 (redactor ţcf)j 117557 (rei, adj. ţî secretariatul de ţ tedaCţîeÎJ-llMtâ şi ll749â (redaitOri) ; 117)07 (ad^nr$tr?|îii ţî eontatifiţateă jarului); TELEX: 31444; jfax: 192828. Mica ^ubjicitâtc se primeşCe zlini? intri • We!e 8-1$, Str, Napoca hr.i^ (lâ gârţer),. Sîmbatj diununlca yţţhy, nforrriâţiîi

-ftetaifte:}! IvbGcItate, Ta (ţîefoa 117304, CâfegEufŞî 14782