MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE

PE DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175

REZULTATE MONITORIZARE MIGRATIE STURIONI

Bucuresti – 07 Octombrie 2015

Ce specii au fost monitorizate?

• Beluga sturgeon (Huso huso)• Russian sturgeon (Acipenser gueldenstaedtii)• Stellate sturgeon (Acipenser stellatus)• Sterlet sturgeon (Acipenser ruthenus)

Cate exemplare au fost marcate?

Year

Sturgeon species

Caught

specimensBeluga

Russian

sturgeonStellate Sterlet

2011 25 1 17 52 95

2012 13 0 36 7 56

2013 13 1 30 6 50

2014 4 1 44 3 52

2015 3 1 43 0 47

Total58 4 170 68 300

specie critic amenintata!!!

Cand s-au capturat si marcat sturionii?

Nr.

crt.

Month/

Species

2011 2012 2013 2014 2015

VI VII X XI XII III V VI VII XI I IV V X XI XII III IV V IV V

1Beluga 0 0 2 18 5 5 3 0 1 4 1 0 0 4 6 2 4 0 0 2 1

2Stellate 9 6 2 0 0 0 22 13 0 1 0 1 24 2 3 1 0 32 12 9 34

• cele mai multe exemplare capturate si marcate in migratia de toamna

• cele mai multe exemplare capturate si marcate in migratia de primavara

Poate influenta braconajul

rezultatele monitorizarii?

Pierderile estimate din urma braconajului

50-60% !!!

Cum detectam braconajul?

• statiile de monitorizare nu au detectii

• statiile de monitorizare detecteaza sturionii, dar localizarea se intrerupe brusc

• statiile detecteaza semnalul marcilor dar comportamentul de inot este atipic

-30

-25

-20

-15

-10

-5

0

5:5

9:3

28:4

2:5

09:1

4:5

39:4

2:1

810:0

8:5

110:4

0:3

511:0

8:5

811:3

7:2

812:1

7:2

312:4

6:0

114:0

6:5

914:5

7:3

415:1

7:0

315:3

6:5

916:0

0:3

416:1

8:3

416:3

7:4

416:5

9:1

017:1

9:3

117:4

2:2

018:1

0:4

518:2

7:5

718:5

5:4

619:2

4:5

919:4

2:4

120:5

4:1

721:2

8:0

121:4

3:4

822:0

2:3

322:2

0:1

823:2

8:1

41:1

2:4

61:3

2:2

32:1

4:4

13:0

1:3

43:5

8:5

14:3

0:5

95:2

9:2

56:1

1:1

36:5

6:0

37:5

4:0

98:4

8:5

09:2

6:2

110:3

3:4

1

4/14/2014 4/15/2014

Brat Borcea km 3.5

Stellate COD 7S13

Adancime de inot (m)

Sturion braconat!!!

Pana unde migreaza pastruga?

0

5

10

15

20

25

30

35

Year

2015

Year

2014

Year

2013

Year

2012

Year

2015

Year

2014

Year

2013

Year

2012

Year

2015

Year

2014

Year

2013

Year

2012

Dunube km 180-220 Borcea Branch km 0-20 Borcea Branch km >30

Nu

mb

er o

f ca

tch

es

Stellate sturgeon catch area

Numar redus de

exemplare amonte de

bratul Borcea km 30

• păstruga migrează, de regulă, până în zona nisipurilor de la Călăraşi(Bacalbaşa-Dobrovici N., 1995, Prioritatea cercetărilor pentru salvarea şi / sau păstrarea speciilor de

peşti migratori, Simp. Intern. Acvacultura şi Pescuitul, Galaţi p.13-16)

Pana unde migreaza morunul?

0

2

4

6

8

10

12

Year2015

Year2014

Year2013

Year2012

Year2015

Year2014

Year2013

Year2012

Year2015

Year2014

Year2013

Year2012

Dunube km 180-220 Borcea Branch km 0-20 Borcea Branch km >30

Beluga sturgeon catch area

Numar ridicat de

exemplare amonte de

bratul Borcea km 30

Migreaza sturionii amonte de

pragul de fund de pe bratul Bala?

• 2 moruni

martie 2014 – 6S11

noiembrie 2014 – 3S33

• 3 pastrugi

mai 2014 – 7S43, 7S47,

7S22bis

• 1 nisetru

mai 2015 - 9S19

6 exemplare de sturioni au

depasit pragul de fund in

perioada 2014-2015

Situația lucrărilor in raport cu momentul migrației sturionilor peste pragul de fund

Ce sisteme de monitorizare

sunt folosite pe bratul Bala?

Cum se marcheaza

sturionii?

Elemente imbunatatite:• tub flotabil de marcare• marcare directa in apa Dunarii• imobilizate tonica• folosirea de adeziv tisular pt sutura• incizie de dimensiuni reduse• timp redus de marcare (aprox. 10min)• supraveghere medic veterinar

Cum inoata sturionii?

-12

-10

-8

-6

-4

-2

0

15

:39

:17

15

:43

:00

15

:44

:49

15

:48

:13

15

:52

:26

15

:54

:53

15

:57

:31

16

:02

:54

16

:06

:34

16

:09

:28

16

:12

:22

16

:15

:01

16

:23

:07

16

:25

:37

16

:27

:25

Swim

min

g d

ep

th

Stellate sturgeon

Inot sinuos pe adancime

Adancimea de inot variaza

in fuctie de conditiile

hidrologice si necesitatile

sturionilor

Date (Local) Time (Local) Receiver Transmitter Transmitter Serial Sensor Value Sensor Unit Station Name

5/5/2014 3:23:04 VR2W-123970 A69-9002-13073 1171491 1.6675 m Dunare km 195

5/5/2014 3:24:19 VR2W-123970 A69-9002-13073 1171491 2.1223 m Dunare km 195

5/5/2014 3:25:45 VR2W-123970 A69-9002-13073 1171491 2.7287 m Dunare km 195

5/5/2014 3:26:59 VR2W-123970 A69-9002-13073 1171491 2.4255 m Dunare km 195

5/5/2014 3:28:22 VR2W-123970 A69-9002-13073 1171491 2.2739 m Dunare km 195

5/5/2014 3:29:50 VR2W-123970 A69-9002-13073 1171491 2.7287 m Dunare km 195

5/5/2014 3:34:03 VR2W-123970 A69-9002-13073 1171491 1.6675 m Dunare km 195

5/5/2014 3:35:27 VR2W-123970 A69-9002-13073 1171491 3.4867 m Dunare km 195

Sturionii pot inota la adancimi de sub 3 m.

Distante parcurse de sturioni in 24 ore

Amonte Aval

aprox. 23,4 km/24 ore

aprox. 190 km/24 ore

distanta aprox. 212 kmdistanta aprox. 95 km

Morunii ce au trecut de

pragul de fundNr.

Crt.Specie COD

Data

eliberării

Zona

eliberării

Data depăşire

pragDebit [m3/s]

Viteza

medie a

apei [m/s]

1 Morun 6S11 31.10.2013Braţ Borcea km

5012.03.2014 3860 2.25

2 Morun 3S33 24.05.2012Braţ Borcea km

507.11.2014 4600 2.53

Sectiunea analizata si vitezele apei pentrumorunul 3S33

Viteze>1,8

m/s

Reveniri din 2012-2013

Nisetrul ce a trecut de pragul

de fundNr.

Crt.Specie COD

Data

eliberării

Zona

eliberării

Punct

critic

depășit

Data

depăşire

prag

Debit

[m3/s]

Viteza

medie a

apei [m/s]

1 Nisetru 9S19 02.05.2015Braţ Borcea

km 43,5Bala 27.05.2015 3545 2.5

Viteze>1,8

m/s

Pastrugile ce au trecut de

pragul de fundNr.

Crt.Specie COD

Data

eliberării

Zona

eliberării

Data depăşire

pragDebit [m3/s]

Viteza

medie a apei

[m/s]

1 Păstrugă 7S43 08.05.2014Braţ Bala km

9.820.05.2014 5650 1.96

2 Păstrugă 7S47 11.05.2014Braţ Bala km

9.818.05.2014 5300 2.15

3 Păstrugă 7S22bis 15.04.2014Braţ Bala km

9.826.05.2014 5780 1.81

Viteze>1,8

m/s

Concluzii

• In perioada 2011-2014 au fost capturate și marcate pentru monitorizare 300 exemplare de

sturioni din speciile: morun, nisetru, pastruga si cega.

• Sturionii pot fi capturati pe Dunarea Inferioara in toata perioada anului cu maxime ce difera de

la un sezon la altul si de la o specie la alta.

• Fenomenul de braconaj reprezinta o piedica reala in realizarea studiului de monitorizare,

suplimentand eforturile cercetatorilor pentru cresterea randamentului.

• Numarul pastrugilor capturate amonte de kilometrul 30 pe bratul Borcea este foarte scazut in

comparatie cu cele inregistrate aval, ceea ce in timp ar putea duce la concluzia ca acestea urca

foarte rar in scopul reproducerii amonte de bratul Bala.

• Tehnica de marcare s-a perfectionat anual si prezinta un stres minim pentru exemplarele de

sturioni. Procedura de marcare este supervizata de un medic veterinar si foloseste cele mai noi

materiale in domeniu.

• Inotul sturionul este variat pe adancime si au fost cazuri frecvente de detectii sub 3m. Sturionii

isi adapteaza inotul in functie de conditiile hidrologice si necesitatile organismului.

• In perioada 2014-2015 au trecut de pragul de fund de pe bratul Bala 6 exemplare de sturioni: 2

moruni, 3 pastrugi și 1 nisetru.

• Vitezele medii inregistrate pe o sectiune de pe coronamentul pragului depasesc cu mult media

de 1,8 m/s acceptata de unele studii. De asemenea freventa vitezelor mari de peste 2 m/s este

foarte mare in comparatie cu cele sub aceasta valoare.

• Vitezele de la fundul pragului nu avantajeaza in mod direct trecerea sturionilor peste obstacol.

Sturionii nu pot inainta decat pe deasupra pragului. Astfel acestia se pot odihni totusi la fund

inainte de a se confrunta cu vitezele mari de la suprafata apei.