Anul II P r e ţ u l u n u l i i u m u r 8 0 « 2 . ( 4LO h a n î ) .

B l a j , Duminecă, 15 .Februarie 1920. Nr. 7.

A B O N A M E N T U L : U,, an . . . . 40 cor. (20 Lei) p e >/» de an . . 20cor. ( i0 Lei) Un număr 80 fileri (40 bani.)

lese odaia la săptămână-Adresa: „UNIREA POPORULUI", B l a j , Jud. Alba-de-jos. Director : Alexandru Lupeanu SSelin, deputat.

ANUNŢURI ŞI RECLAME ae primesc la Administraţie }i *t-

p l i t e sc : un lir mărunt odatâ 1 cor.

a doua si a treia o r i BO iii.

N e b u n i e u n g u r e a s c ă .

Intr'adevâr, ura ce ne-o nutresc Ungurii nu are margini.

Că ne vorbesc de rău înaintea străinilor, că ne

j hulesc în fel şi chip, că minţesc despre noi câte în lună şi în soare; că se joară şi înjură cu orice prilej, — nu ne mai miră. Apoi, că ne privesc ponciş, ci ne mai şi neîndreptâ-jtsc acolo unde au putinţa

« să o facă, — mai avem doar o mulţime de sluj-

; başi ungur'! — nu ne mai pasă. Nici chiar căutătura lor obraznică şi dispre­ţuitoare, ca a unui coeiş de pe capră, ori cât de tăioasă ar 1, nu ne mai sinchiseşte!

Băgăm însă de seamă, *â nici atâta nu-i destul. Nu-i destul, pentrucă ura, Qe care am pomenit în fruntea acestor şire, îi roade la inimi. Şi viermele aeeătei uri nesăbuite îi por­neşte la fapte şi mai gro­zave.

Iar faptele săvârşite de "«guri, sunt deadreptul ti­căloase. — Când cineva îşi »»lndrâsncala, ea oficiant a l statului, ori şi numai ca cetăţean al lui, sa plănu-W s c | Ş» să pună la cale o conjuraţie întreagă pentra nimicirea statului, se chia-

că săvârşeşte fapta tra-« n i (vioxlrii) de patrie, vi când cineva î» scopul j [ a d ă r " a« puac în înţe-*8fr« cu eomaada unei

r i *»şmane, î n s c a m s â ***** trădării.

* n * * ţ i , draci i « c i ,

tocmai acestea le plănuiesc şi le săvârşesc în contra noastră Ungurii; Dovadă ne sunt, mulţimile de un­guri dela Oradea mare, Timişoara, Târgul Secuilor (fostul Odorheiu) şi din alte părţi, pe cari nu le putem numi, fiindcă nu s'a dat încâ de urma tuturor vinovaţilor, — mulţimile, cari ne umplu azi temni­ţele pentru acestea fapte.

Că ce pedeapsă învred­nicesc aceşti tâciunari ai României, nu va fi, cred, deosebire de păreri între noi. Cel puţin glonţul dacă nu spânzurâtoareai

Fost-am şi noi, Românii Ardeleni, robii altor po­poare, şi ştim ce soarta amară am avut sub stăpâ­nire străină. Cu toate astea n'am uneltit într'ascuns. Şi n'am crâcnit. Atâta doar, că am visat la vremuri mai bune. Ori dacă am prins arma, am îâcut-o în luptă dreaptă, nu cu con­juraţii şi cu gândul la aju­tor străin. Iar când a venit plinirea vremii şi ni-s'a isbândit visul de veacuri, am priceput să dăm drep­turile cele raai largi celui învins, drepturi naţionale şi confesionale. Cine nu crede, poftească să cetească horărîrile dela Alba-luiia, poftească să tetrebe, dacă nu sub stăpânirea noastră a luat fiinţă „partidul na­ţional a! poporului ger­man?" —Şi totuf Ungarii sunt nemulţumiţi. Ei »J a c u » , «up lec sunt bătuţi tartă-, fi a c u * , daplce pn« i

lupte crâncene i-am scăpat de tirania bolşevismului (— bag st:amâ In semn de recunoştinţă! — ) , şi acum, dupâce Sraiul Păcii ne-a judecat nouă Oradea, Ti­mişoara şi întreg Ardealul, zic, şi acum să se joace „de-a revoluţia".

Dar vine vorba, ce să facem cu aceşti fărădelege, cari au fost prinşi? Să-i iertăm? Nici vorbă! Dacă ei îşi iubesc neamul, şi noi trebuie să ne iubim ţara. Dacă pe ei îi doare de domaia perdută, şi noi trebuie ţinem seamă de jerţ£>-miilor de morţi, cari pentru întruparea visului nostru şi-au dat vieaţa. Blestemul acestor morţi şt ăl neamului întreg ar cădea asupra noastrâ, dacă toc­mai acum am fi slabi de" înger şi iertători.

Nu iertarea, ci stârpirea vinovaţilor este datorinţa noastră! D.

Soldafii ardeleni. Din prilejul serbării dela Cluj.

Scriem acestea rănduri In cinstea seldaţilor nostrii arde­leni, cari din prilejul serbărilor naţionale dela Cluj au stors admiraţia străinilor ve­niţi acolo, prin ţinuta lor plină do mândrie şi hotărlrc ostăşească,

Trimisul nostru fa ser­bările din Cluj, re'ntorcându-se acasă ni-a Împărtăşit o veste, care ae-a umplut su­fletele de mândrie.

Ne-a spus, că dintre toate eele multe eăte a viaut — priveliştea eea mat frumoasă şi mai încântătoare a fost mândra dofilaro * armatei.

In faţa MM. LL. Regelui, Re ­ginei ai a Prinţelei moştenitor — vremQ dc eâteva ceasuri ae defilat patru regimente de soldap: ahipeti si voiaicî.

— Lumea romanească şi străină sta perdută In faţa acestei arătâii ţi nu-,*i credea ooh.lor. Un ministru străin încântat de ce a văzut ţi el la Cluj ar fi 6pus, că armata a fost o privelişte frumoasă ca din poveşti, şi putem fi mândri, oa avem o armată p inâ de mândrie şi de con­ştiinţa datoriei cătră Ţară şi Neam, corn n'a mai vâ/ut altă armată In Europa.

Nu se poate o mai mare cinste adusă Neamului Ro­mânesc din partf a unui străin! Ne bucurăm noi ardelenii cu atât mai mult, cu cât sol­daţii dela Ouj- sunt cu toţii ardeleni şi ni-se umple

| sufletul de mândrie, că din cinstea aceasta, sdusă ar­matei române, o mare parto se revarsă asupra noastră a Ardelenilor.

Binecuvânta-vom din neam în neam ceasul pe care Pronia ni l'a hărăzit ca prin des-robirea noastră de sub jugul duşman, să ne"^ vedem o singură ţară şi un singur neam.

Ce mulţumire sufletească vor simţi tn inimile lor româ-nrşti bravii nostru soldaţi, îndeosebi aceia cărora le închinăm aceste câteva rân­duri, cft lumea străină şi românească i'a admirat la Cluj fi le va duce faima preste mari şi depărtate ţări, să-i cunoască după vrednicie lumea Întreagă.

Soldaţii din vechiul regat pot fi mândri, că fraţii lor din Ardeal na Ie sunt mai prejos In vrednicie şi In vitejie. La serbările din Cluj au dovedit'o cu vârf şi în­desat.

Armata română e mândria şi nădejdea noastră.

— a b o n a m e n t e l e iiq v e ­chiul r e£at , pâna la deschi­derea legăturii de mandate poştale cu Ardealul, s i se adreseze pe numele directo­rului nostru: dl Al. Lupeaeu, la Cameră, Atcurifti,

n ^ ^ A P O P O R U L U I

SOCIALIŞTII ROMÂNI. Cetim în gazetele de zi,

«ă socialiştii din vechiul regat ' au de gând să facă una şi

mare, In congresul eare s« va ţinea în lusa April se zice, câ ar vrea se se desfacă ds legăturile cari le-au_avut până acum* cu socialiştii din Franţa, Anglia, Italia şi Ame­rica.

Na mai sant mulţumiţi de tovarăşii lor do mancă din ţările din Apus, cari s'au dovedit prea patrioţi fn de­cursul râsbeislui, care trecu şi vreaia -sâ se alăture la tovărăşia bolşevicilor din afarisita Rusie a!ui Lenin şi Trotzky cei cari au adus atâtea necazuri peste" întreagă Rusia da nu s'a mai sălăşluit nici până in ziua de as pa­cea peste hotarele ei.

• Cârdăşia dela Moscva aîui Lenin şi Trotzky numai bine n'a adus peste Rusia, căci ca sâ s* îaatăpânessaă, asupra tataror cu tirania Iar bolşe­vică mai bine de doi ani de zile sant tot în răsboi eu toată lumea din Rusa.

Acum sunt la Nistru şi râvnesc în nebania lor bolşe-, vieă - la mânoasela câmpii ale Basarabiei şi ia aîte multe bunătăţi, din eaprinsul Ţârii "Româneşti—de aceea cearcă

. cu orios preţ să bage zizanie între ssoi Româaii. Ar vrea să vadă şi tiara noastră pnsti-ită de flăcării© nebuniei roşii m nimicită da prăpădul re­velaţiei?

POPOR. Frunzuliţă dc scumpie Iată'ncep şi eu a scrie O micuţă poiezie, Că Etuve bună inima Că s'o deşteptat lumea Şi-am ajuns un bine/n ea. Cât am fost de asupriţi Şi-acum suntem desrobiţi Şi toţi românii uniţi! Doamne rău ne mai era, Că nu puteam nici cânta Cum inima ne dorea; Nici a vorbi-'n limba noastră, Ia ceai scumpă şi frumoasă! De când Mama noastr'o vint Toate lua descoperit Când eşti la vre-o adunare Cânţi cum vrea fiecare, Nu se teme de jandarm. Ci nu mai e de Maghiar; Numai tot Români de-ai noşti Tot ficiori de cei frumoşi, Cari nu numai nu ne-opresc Ci şi ei se-'nveselesc Că dorinţă ni-e'mplinită De Dumnezeu rânduită. Şi vedem visu-'mplinit, Cel' d e a noşti strămoşi dorit Dumnezeu bine ni-a dat Căci vitejii a'au luptat

Ori cât vor încerca urai dintre socialiştii români, stre­ini de sufletul nostru rosnâ-oesc, ca să duca apa P« mioara lor — avem toată nădejdea, că muncitorii sant mai cuminţi ca aşa zişii con­ducători » socialişti*. Iar sol­datul roniln îşi va şti fac® datorinţa!

STELELE SE FAC SEMNE. C5 st8lele ciipesc din ochi mai

ales îa nopţile geroase, asta • ştim cu toţii. Dar ca să ne vie vre-un senin dela steie, din care st putem «eti ceva înţsiesari, nu s'a întâmplat până acuma.

Iată se vesteşte de curând un locrti mare, care dacă s'ar ade­veri, ar fi «ea mai proaspătă şi mai saare minune a iamii. Zice, că italianul Martoni, cei cerc a ghicit telegrafia fără fir, a băgat de s-samă de o bucată ds vreme, că ia staţiunile lui de telegrafie sose=c mereu unde străine de eîGGtri6itate,eari incresteaaă neşte semne ciudate, carf păr a fi cu­minte dintr'o limbă aecunoscută...

Marconi, văzând acestea semne a constatat, câ ele nu sunt tri­mise de pe pământ, c iv in de undeva din văzduh, bagseamă deia stele.

Şi, cum, afară de Lu»ă, cea mai apropiată stea de noi este planeta Marte^ despre care aus-ţia astronomii, c* ar fi locuită de fiinţe înţelegătoare, peate ov'far de oameni asemănători uouă pământeailor, -— învăţând ingi­ner Marconi e pe cale să creadă,

Din Ardeal şi din Regat S'au luptat cu braţu tare 'entru România-mare

S'o scape de subjugare. Dumnezeu e bun şi mare Le-ajute ia fiecare Să şi asigure ţara Şi-icas' se vor înturna.

Scrisă de Măria Târna Fetiţă, din'Tă tarlaua.

c i seraaele pe cari lc prind ma­şinile lui, ar fi telegrame trimise Sa Metrtieni 1

Acest lacru nu *r fi cu ne­putinţă, căci undele de electri­citate sunt foarte iuţi de picior ţi pot să străbată depărtări «e-fnehipuite- I a r d a c ă Stare/e ae trimite razele sale din necu-pria*8l Tâzdwhsiui şi sosesc la noi destul de curând, de ce a'ar putea locuitorii din Mante să ne trimită schmteile lor electrice din o depărtare mai mică ? Mm ales că ei sunt mai bătrâni ca nei, deci mai înaintaţi în ştiinţă.

Viiterel va de*coperî dacă steaua Marre vrea eă între ln-tr'adevăr In vorbă c« noi, ori numai ae trag» chiulul.

Ce vreau bolşevicii? Ce sâ vrea ? Sâ faeă bol­

şevică lumea întreagă, âsta-i planul lor. Şi pr.ntruca să-l poată duce ia bun sfârşit, iată ce mijloace Întrebuin­ţează :

Ei se strădniosc din răs­puteri sâ saasene germenii revoluţiei în toate capitalele Europei

De acsea bolşevicii din Rusia nu hotărtt să nimi-ooască pe toţi acei condu­cători şi bărbaţi de stat eari împiedecă revoluţia.

Toţi bolş-Dvidi voi face tot ce le stă în putinţă pen-truca să se s cumpească trăiai

«&t mai m*lt ş i

r u l * r â s c i , ^ 1

De aceea 8 e , 0 r

conţelegere e u Ţ - N torii tfn E«rop a

d f . ^ Mat cu seamă 0 a i !

deU c . l l e fer4^« de c»,hum l i v M % i

partea lor. ' K Vor face tot c e ' w

putinţă peatruca să » s } pândesscâ cât m g i ^ boalele lipicioase în E D N J

Ăsta e planul bolşevic Şi că nu este numai p ^ ' ci adevâr curat, s e T E D E | J vederat dintr'o carte scrisj de un bolşevist frsace», C l

numele Jules Bean, care)o. caieşte acuma în Mosci (Rusia) ei este însărcinat di A partea bolşevicilor, ruşi ,j * scrio cât raai multg peatri răspândirea bclşevismuUi,

Să fim deci cu ochiiinpatra!

— „Unirea poporului" o scriu profesori din Biaj, oi-meni răsăriţi deia sate, caii cunosc sufletul poporului, li ştia năcazurile şi se trudea sA răspândească numai întâ-; ţături bune, creştineşti ţi \ 3imţiri naţionale. »Uniră Popwrului* prinde tot ceeace se întâmplă în lume si I» ţară. şi scrie pe înţelesul tuturora. Cereţi numeri de probă.

SCRISORI DIN BUCUREŞTI. Dia Bucureşti aş avea mult

a-vă scrie, dragi cetitori. Zi de ai aş putea să umplu

feţe întregi de gazetă eu lucruri şi iooaae de pa-aici, fiindcă Bucureştii e mare oraş, plin de lume şi plin de vieaţă, furnicar adevărat. Dar mai ale» fiindcă aici bate aeum inima întregului neam românesc, aici e Curtea Regelui nostru, aici e cârma ţării şi scaunul guvernului. Aici stau miniştrii şi Corpurile le­giuitoare, aici sunt ghinărarii şi căpeteniile oştirii noastre Intr'un cuvânt, aici e t â r i a

Hoastrâ de astăzi şi aici 8 e plă­mădeşte de-acum înainte soarta

naţiei româneşti, unită într'o singură simţire şi într'un singur gând de noroc. Soarele Ro­mânilor la Bucureşti răsare...

Dar greu ar fi, ca să încrestez tot ceeace se întâmplă pe malul Dâmboviţii, căoi mi-ar trebui o mie de mâni şi o sută de condeie, atâtea pot aa vadă ochii aici şi pot să audă urechile. Nu-mi este gândul să vă fuv vremea cea scumpă eu prea multe foi de scrisoare. Nici dumniîivoastră nu v'ar fi cu plăcere să vă îm-puiez capetele cu toate mărun­ţişurile unei vieţi atât de bo­gate şi atât de cu vârtej, e a c e a

de aici; nici eu n'aş avea răgaz Şi aşăzâmânt la atâtaşloveneală.

De aceea, iată, voi lăsa peana mea să prindă numai acelea lu-

fapte şi icoane, din cari s* vă puteţi da s e , m a , ce este acest Bucureşti peatru naţia noastră şi ce poate şi C e vrea

fie el p s n t r u a e a s a u l n o s t r u

ca oraş de scaua c r â i e s c ţ i d < -cârmă românească.

P e n e i m e l e , în a e e s t gând, Zl V 0 1 P U n e ei vo , i S a - ° s â , u « e e e in v o i C ) c 4 a d

• « cu greutate, când fflai C u

hoinăreală, silindu-o însă să dec zugrăveli curate şi asupra faptelor şi a întâmplă­rilor. De-o izbuti, bine-o fi- B{

nu, o pun la canon . • • s l s e

înveţe.

Mândria Ţării. In multe dimineţi când m1

trezese în chilia mea reee d« etajul al treilea, aud susete r sunătoare de trimbiţi, marş" ostăşeşti de-un puternic-* cari acoper huruitul trăsurii i tramvaielor si automobilei» tot felul, sguduie ferestre latelor de pe Bulevard») *• ^ beta şi se înalţi • P " J [ ^ a r t

cenuşiu deasupra " u '^e* ca un minunat st i ig ă t

jie. Nu am vreme, Î D g

gă-mi ' hainele cea mare, mei

cum se cade

UD f

str»1 di mine şi cobor vârtej i» ^ Mă uit şi eu, ca toată ^ în lungul Bulevardului Şp^ C ( troceni, aşteptând s a

goarne de dimineţi* '* , j <je rează huetul acestei P*r> oraş?

Sunetele de -trimbiţi ^ mai aproape, tot m*' a P

vi» tot

Trebuinţa aerului. Preeasî pestei© na poate trăia*** decât fa apâ, aşa

'omul . na poate trăi fura ' r Omul chiar aşa se fo-foseste do «or, şi d« „âncare. Să ajune câteva :u sa »»» poate, — dar

9â trfcicscâ fer* aer, ou se t a — sa înăduşi.

Ornai foloseşte pe zi cam - « / m i i litri de ser. Din aerul folosit, o parte t rece ta trup, >ar o part« sa dă

U N I R E A POPQRDMi,

1 1 *t*a . t • P O a r t e s t e ag«ls fâat Oi.. a i e i * a a r i assuma 0 |t«r"tt7° I* i a í r Í a a a m a -"^ht^JÍrbat ÎBtoată

lueitft., p e % B » «al veiaie , t 0 r ^ ^ , e şi de a l a c r i !

Dela eel distaiti semn «ta vicaţâ Ş* P * n a 1« moarte, oraal are trebuinţa de aer. Ba ş> dapâ maarte, acrul 0,te scssia, ssre faco sä-pu­trezească trupul.

Pentru raâsseare ©mai are stomac şi msşe. Pentru fo­losirea aerului are nas, şi plămâni, — Nasul este ca şi o sitiţă a plămânilor, pria care 8© strecura aerul înainte ds ce a? ajung® in plămâni. Tot ca sasul omul peaîe să miroase şi astfel face plfi-tuânile felgătoar© de nmxak ci în locurile eu aer stricat — eum sunt crişmeîe — tm»i iertat să între.

Din nas aerai t rec» prin gâtlejul de aer în plămâni. Din plămâni cu sângele aerul trece la camerata stângă a «Imii ţi de aici prin vine ca sâagele merge în toate părţile trupului.

La, oraşa, unde ©âaile suat •<fcw, oamenii sunt mulţi şi

I' în eurâad se araesteeă eu ropote de paşi malti, voiniceşti, c a r i răscolese uori întregi de Palbsra subţire de pe pietrile «te ale străzii.

Visa o eorapaaie de aeldaţi... la frusta puroed şaisprezece

S°rnişti, toţi unu ca unu, cu ea-J««U ridisate, cu gurila trim-'Ww tedreptato spre oeriu.

P, ă c » tărie şi cu putere, wocote ««duhul. J » urma i 0 y u a drapel eu eo-

r 'l* noastre dragi: albastrul w T » «albaam laaurilor de

« t o r ? l p 8 f i ä C ä r ä r i l e f o c u l a i a r " s e ' .E v e e » i « şi flsadarit:

W P e e r»?tetul luistrâ-\g\£ ! u l t U f aur: «oste­n i » • T * i u a U e « b o ş i l o r tas» p â a a a l 8 i de mă-« r e 4 i a ; . e m a ţârii, cu slovele fco« » . n o a s t r « „Nifcil sine

S t e g ™ ' 0 <*[* ßumaeze.).

fabricii» aunt aumăroate, «erai a cam stricat şi plin de fura. Oamenii de dimi­neaţa piafc seara lucrează In câai mari, unde aerul este în­chis şi stricâcioa sănătăţii

L% sate !nsi> căaile snnt mai mici şi msi rari. Gră­dinile cu pami, ce legume şi eu flori suaţ saai îminse şi aerul încă e mai carat şi mas plăcut, aşa că iţi este drag să trăieşti.

Dumnezeu tacă i-a creat pe om, e i trăiască afara, la aer corat iar na taehii fn casă. La sate oamenii işi petrec vremea mai mult tot pe afară Sunt îm&şi lăsate c#pii mici şi bătrâni nepu­tincioşi, cari trebuie sâ steie mai m«lt tot la casă.

Mai sunt apoi şi ierni grele fi friguroase, când ori eum trebuie să te Inchixi In casă şi s& stai lângă foc.

In vremea aceasta încă trebuie să ne Ingrigim, ca aerul din casă să fie cât se poate de curat.

Sâ nu tntrgsi In casă. cu Ineălţ&mintele murdare şi pline de tină. In casă sâ măturăm regulat Când ma­turam, să stropim pe jos cu puţină apa, căci nu se face cslb. Sâ deschidem uşa şi fereştile. Sâ s a n© temem, că va taţi căldura din casă, căci pâreţii fi aşa sent calai, şi m rfieesc mai anevoie. Iar serul curat ce a întrst In casa se lacăUseşte cu mult.

Apoi trupa. Feciori mărunţi laţi In pieptăn şi aprigi ea 'şoimii codrilor. Paaul lor e oţeloa si sprinten, ea mersul furtunilor. Poartă chivări de oţel albăstriu, cari dau unde luminoase, ca-strălucirile soa­relui tomnatie.

Vin pe urma steagului, par'eă nisi n'ar I oasneai, ci stâlpi alegători de oţel. trup, o simţire, ua avâat...

Lumea stă şi priveşte fa aeeştj soldaţi,sa aitâ 1« ei eu crediaţâ, ea aâdejde şi cu mândrie.

Ei sant © compaaia bravă din oastea ţării.

Ii priveşte Ismea, îi învăluie eu dragoste şi cu căldură şiîşi deseapară capetele «âa« trece drapelol.

Ii privaae şi eu, mi-se u « t -zesa plaeapele de fericire ş i « Ineredera.

Şi-mi *»e: '' g

I latâmâadriaeea « a i a » » » şi mai « ra tă a ŢSrii mm*" 1

-Mândr ia şi Puterea. T«na

...Astfel am T t t r t f i . t l * » » » armata Maitrt în Bueure^

Sandu Popt»-

ŞJ pun de colb. Trebuie sâ Inoirn aerul In

c&m c«l p u ţ i n d e d t ) U â 0 r j

pe a c dimineaţa, când mă­turăm şi 8 e a r a , M i n ţ e d e a

n« atrâagc Cu toţii r n casâ. Acela, care c silit, sâ lo­

cuiască tntr's, casă murdară ?« cu un a e r ínclita, se îm­bolnăveşte foarte uşor. Intr'o astfel de easâ'lncolţesc toate boalele. Când c vorba de curăţenia c&sii nu-i iertat să c ru ţă» banii, căci banii cru­ţaţi In feliul acesta tot nu rămân tn punga noastră, ci ya trebui aâ-i dâm pe leacuri.

In sfâeta scriptură se apuné, eâ şi pasările au cuibul lor. S a fie şi locuinţa noastră un cuib, dar un adevărat cuib ai sănătăţii.

Aeeasta Ins* numai aşa vom putea a'o ajungem daca vom avea sase lumisoase şi curat® şi dacă vom şti să folosim bine aerul, fără de car® nu putem sâ trăim.

Ion Popu—Cârapeanu.

Kaizerulaînebunif? Un gaz£tar engîeze'so a-

4nc* vestea uimitoare, că fostul Împărat al Germaniei, vestitul şi cândva atât de tetautul Vilbelm al doilea, ar fi îoebvnit în eastelul din Amsrongen tn ţara Olanda.

De un as şi jumătate stă KaizeraHneastelnl din Olanda şi se gândeşte ia deşertă­ciunea măririi din lumaa a eeasta. Câte planuri mari @its visuri frumoase nu i s'su spulberat! Şi unde a ajuns el, cei mai puternic domni tor al lumii, care a aprins focal cumplit al râsboiului!

Oamenii din satul Ame ruugfin îl numest lunatec, pestru&â teatâ ziua nu face alt» ci se plimbă prin pădu­rile <âin jurul castelului îşi scrie aumele pe aaii de bu­căţi de lemne, pe car» le Împarte, ca amintire oame­nilor.

Ua ale gazetar spune, că «¡1 ar fi pas mâna pe o scri-goâre seriali nu de mult de Knizen»l eâtra o per­soană înaltă din fosta sa îm­părăţie; această scrisoare »e Span«, că atâta ar fi de în-«urcal* lneât numai un om Hpgib de minte ar fi putut-o wri«.

Kaizerut dh o lisat singur aici o clipa. Cei mai aproape ai l»i H Insaţeac , preftutin-deeea. Pâ«»l şi barba i-ar fi albit ca deaăvfcsire.

Tjaele gaxete ap«ri> efl vea-aceasta w fi fabneatft

a Iwme, pta»r«« »* stâr-

nesscă compătimirea In cei ce vreau sâ-i judece.

Ori e dreapta ori nu a-ceastă veste vrută, câ bietul Kdzor tirriţfîte totuş mânia şi urgisi lui Dumnezeu, c? ie l'a ajuns şi l's bătut şi că dacă şi «'ar fi chiar înebunit sdruncinat peste măsură este abunăs°îim:'i.

Recunoştinţa Românului. Sergentul Cornel t. Kussu

dela Regimentul 91 F. S. de infanterie din Alba-Iulia nt trimite spt« publicare ur­mătoarea scrisoare, pe care au trimis-o 40 de soldaţi şi gradaţi tn numele tuturor soldaţilor Regimentului dlui hcotenent-colonel Etnii Fi-scher din Sibiiu, fost coman­dant al Regimentului 91 inf. P. S. si al cercului de recru­tare Alba-Iulia.

Din această scrisoare se vede, câ soldatul român ştie să preţuiască pe comandanţii, cari se poartă omeneşte cu el, chiar şi daci sunt străini de neamul şi de legea lui. Din parte-na mulţămim şi noi dlui locotenent colonel pen-trucă a fost aşa tată bun al soldaţilor săi şi ai fraţilor noştri. Iată scrisoarea:

Loc. coi. Emil Fiscnsr Sibiu fost com&edant a\ Rgtului 91 inf P . S.

ţi al Cercului de recr, Alba-Iuli». în semn da iubire şi devotament.

Trăiţi dle Loc. colonel/ Azi In 1 Des. 1919 lapliain-

du-ae ua an dela măreaţa operă de renaştere şi traire a tuturor rosnlflilar, prâzauiad cu sfinţe­nie aceasta zi d» sărbătoare naţională, ns aducem aminte de toţi acei co au luptat şi lucrat cu zel pentru îndeplinirea idea­lului nestru.

Noi subsemnaţii patruzeci de soldaji şi gradaţi tn numele tu­turor celor, «e V-au cunoscut şi în nnmele tuturor celor pe cari ia-Ţi eondus şi îngrijit, au adevărata iubire părinteasca, dela Inflnţarca armatei tn Ardeal până ari, venim a no exprima iubirea ee am avut-o câtrâ Dvoastră In tot cursul timpului eât aţi fost Intre noi.

Adevărat oficer, pSrinte şi a-postol al dreptăţii, care a as­cultat plângerea fleoăruia, sde~ vărnt om cinstit, eondus de bu­nul simţ dc umanitatea, care în mod egal şi fără protecţie a stimat dreptul fitcăruia, regre­tăm, că provadisţa V-a transpus di» mijloeul aostra.

Şi la nargunlo lumii dacă uaul diatre noi ee V-am cunos­cut VA vom întâlni, umiliţi şi respeetxes aa vom pleca eape-tola îaaintaa p«r.saanci Dvoastr* şi o viaţă Utreagâ ne Ve-Ţl

U N I R E A P O P O R U L U I

rămânea în memorie adevărat oficer modei al timpului prezent.

Trăiţi dle loo. col. Alba-Iulia la 1 Dec. 1919. Serg. Cornel T. Russu, Ser*

Patrânjonar, Elev. cap. Balga-razan, Subof. de adm. Sarauilă Şoger, cap. V. lagăr, Sold. Şoit, frt. Turceau, cap. Petrişel, eap. Cutean, serg. Şuvaină, cap. Sârb, gerg. Pleşa, serg. Pascuţ, cap. Chimbea, sold., Pavel G. sold. Riscuţa, mai urmiază douăzeci şi şase dc subscruri.

Scrisoare din Turda. Koul prefect şi reforma agrară.

— Dreptate. — Crişmele — 2 Februarie.

In urma trecere» ia Cluj a fostului prefect Qiirtop, la .Turda a fost numit alt prefect în persoana Dlui Dr. Octavian Felecaa, un om de inimă, dela care se aşteaptă mult bine pentru Românii din judeţ.. A şi fost primit cu multă bucurie din par­tea tuturor şi instalarea (In­trarea în slujbă) a dâssului a fost o adevărată zi de săr­bătoare pentru Romanii din judeţ. Ţăranii din aproape toate eorsuneie judeţului au luat parte la instalare în frunte cu Învăţătorii, preoţii ş[ alţi fruntaşi. Prin rostul acestor fruntaşi ei ş\-au spus " toate dorinţele, într© c^ri cea din­tâi a fost fireşte ca pe pre­fectul sâ-1 ţină Dumnezeu la mulţi ani. —- Apoi au mai poftit, ea prefectul sâ facă paşii de lipsă pentru înfăptu­irea cât mai în grabă a re­formei agrare, ca astfel să se împlinească făgăduinţele date şi să-se desăvârşească dreptatea, caretrebue să fie la temelia României mari Prefectul mulţămind pentru arările de' bine a făgăduit oă se va sili din toate puterile să fie om drept şi să şi împlinească datorinţele Îm­preunate cu slujba la care a fosfe rânduit. Ce priveşte reforma agrară a declarat, că aceasta este grija lui de căpetenie şi că va lua toate măsurile de lipsă ca îweurând ţăranul român să vadă el însuşi cu oebii că bunăstarea ţărănimei zace (a inima celor pusi în fruntea trebilor ro­mâneaţi.

.* Dar au mai cerut ceva

ţăranii dela prefectul. Au cerut dreptatea cu privire la toate lucrurile, aşa da pildă ai ca privire la Împărţirea petrolului. L'au rugat să se îngrijească să nu se mai lntîmple în viitor ca un grof

Bi capete mai mult petrol

decât întreagă comuna în care locuieşte (oV peste 1000 suflete), nici evreul Griinfeld sâ nu mai capete 5 0 kg. petrol, iar comunele, unde-şi face »afaeerile«, numai 30 — Prefectul a ascultat cu multă bunăvoinţă aceste cereri şi ? făgăduit că în vremes ' el va fi prefect niei un f i de nedreptate nu va si:frri. Ţăranii au râmas pe drpiin mulţâmiţi stal de felul cum au fost primiţi la prefectul, cât şi de toate cuvintele lui. Au rămas pe deplin încre­dinţaţi că acest om cu suflet bun înseamnă un început al anei stăpâniri de dreptate pe teritoru! judeţului si oă nu se vor înşela întrânsul

*

Pe teritorul judeţulni/Tunia-Arieş se face «"revizuire a dreptului de erişmănt, care ar fi bine să se facâ şi In ahe judeţ**. S'a luat acest drept dela mulţi evrei nevred­nici şi s'a dat Români'or, mar ales invalizilor (ramţi ori nenorociţi) de răsboiu l<r acelor evrei, cari n'siti greşit nimic împotriva ]rgi\ur şi n'au jefuit ţărănimea, li-s'a lăsat dreptul gi pe mai de­parte, pentrucă simţul de dreptate al neamului româ­nesc nu îngăduie ca vre-un cetăţean al Româmei mi»n să sufere pe nedreptul. In ţara noastră legea ocroieşte pe toţi" de-opotnvă. fie de ori-şi ce lege 'şi limbă şi numai atâta aşteaptă de.ln. toţi cetăţenii ei: sâ oinstea». â legile şi săiubeas^ă dreptatea

Drumarul.

Petrol n e c u r ă ţ i t .

Dupâ multe rugăminţi In sfârşit am primit şt noi mult aşteptatul petrol. Avem pe­trol, dar nu ne bucurăm de el. E a Ş ' â de necurâţit, arde atât de râu şi fumegă aşa de tare, încât oamejaii nu mai ştiu ce sâ se iacă. Cum­părat-a* lămpi nouă, feştile noua, bâgat-au sare în el şi tot nu arde. Se face aşa tum si scrum în casă, Incat pareţii s'au negrit ca tăciu­nele, iară .oamenii slabi de piept nu-1 pot suferi. Că apoi cât sufere bieţii studenţi, cari trebuie să Înveţe la astfel de lumină, nici nu mai încercăm a spune. în internatele Bla-julai nu mai arde nici o la^pâ şi cei mai mari nu ştiu ce să se mai facă.

întrebăm cu toată supu­nerea pe cei îndrept, nu s'ar putea face ceva pentru tncunjurarea acestui rău} Nu a'ar putea porunci, să se cu­reţe mai bine petrolul r E

păcat să strici piepturile oamenilor şi ale bieţilor co­pilaşi si >â laşi sâ se facă nimico păreţii şi mobilele din easă, oând cu niţiefi bu­năvoinţă, credem noi, s'ar putea incunjura acest rău.

J R . J

N a H bc pare C e \ 0 t . drept lucru cel p u ţ m ^ ca noi tn România unde atâta petrol ţ « t ( ^ ardem petrol aşa ^ I i ţ

Rtiicându-ne sănătatea} rem îndreptarea

Barurile făcute de comimele din «; Mususâuhii pentru soldaţii mvhaJ!*1

i 1

a U Numele comunii

! « o O TA V

C enc

gar

e

o 0. O "0

Z !

o. O

J c

<-> E H

O C/3- O

bii

Bat

h ţi KTI

| l c LI

¿

1 Sănce l . . . 8 4 1 0 4 9 l 10 ii

2 Petr isat . . . . — — 2 3 2 10 ii 3 ánade . . . . 6 1 3 4 1 1 2 14

10 ii -

4 Spini . . . . 2 1 3 1 2 o 5 Iclod 1 — 3 6 14 ¿

6 Hia . . . 1 6 3 2 2 4 9 2 1 3 •; Vslea-Sasuiui . _ — 3 3 1 4 1 3

8 Căpâlna de jo s 3 — ? ó 6 — 3 1 Q Veseus - 7 11 3 9 5 1

10 Sântamărie . . .! 1 9 2 3 i 1 I1 J idveiu •> • \ty 2 i 1

3 12 Bâlcaciu . — 6 1 0 7 3 11

Tăuni . . . J 11 3 11 3 0 '2r> _ 5 u FăK«-t . . . .! 1 i 5 5 _ 2

5 Chc-SLCR . 3 — 1 8 i 9 17 2

16 Tstâr laua . . . . I 2 1 18 !

' 7 , 14 2 1 1 . ' Crăciunelul de S U S . . j 1 15 1 1 4 2 0 3 2 3 i 1 - Fe i sa . . . . • .! — 4 ! 3 5 3 1 1<> Lunca . . . .i ¡ 1 7 _. 2 2 - 0 l ' ro j t ea marc . . .1 4 2 1 2 3 8 4 1 1 0 4 8 4 18

2

21 P oş tea micA . . .!' 1 A H I •• 1 6 , 2 8 3c. 15

_•:( Hususău . . . | Lodroman . . . 1

1 6 ! . 1 !

8 ; 1 2

— 6 — : - Ob*rvâm, că oreţ'il tutu'or ^ ' B I R - i n l o r cinstite de

c v» M - le de mii sus este de 77 nvi 555 co ro;ine şi că .> - c i.'bitun !n mm;) ordinului R z >riu!in O satirilor " ••• au fost date spitalului judcţin din Sânmârtin,

ca ) fourte .*ârac.

U •îiăioare'e comune nn ;<n d^t iv-nrc: Şona..Sân-• '-ol. "Micâsasn si G 'ogovonl HiHisau, U 21 Ianuarie 1920

Greg;oriu Şimon, p r i m p i e t o r e

No> cei dela g^z-tft publicăm cu drag ac<-astâ co-h• • c.re face lnuda cor>un«lor dio f Insa Husiii-âultii s - ou locatorilor . ce Iun, dior Dr. Io; n bi:ru dfp"l8t

'n Cunstituaniâ şi prim-pit-iort- ui Griyorc Ş rron Nâ-da| i i i , m . că pe vmor si comuneie ctltialte î̂ i vor şti ta d-itonnţa

Împotriva răspândi­rilor de ştiri

/ Vor - fi consideraţi ca infractori:

a) Acei cari fără rea credmţă prin , localuri publice gări, trenuri, pe străzi, etc, vor comu­nica colporta, comentă în orice chip, ştiri fie adevărate, fie imaginare, sau păreri relative la operaţiunile de răsboiu, situaţia şi dislocarea tru­pelor, dtsposifiunile au­torităţilor militare, sau ori ce chestiune privitoare la armata română.^

Această infracţiune st va judeca şi condamna

sco-

de pretori tn primat ultima instanţă, cu în­chisoare până la un M

cu amendă până & 2000 Lei

Când faptele de mai se vor fi săvârşit in pul de a spiona.sautra^ se aplică pedepsele ff(r

văsuţe de legile în vigoare in timf * răsboiu.

- D a c ă se î n t â m p l a t

Pe la Dumneavoastră, — «rând K daca aveţi vre-un g ^ ţ

pe care aţi dori sâ-alţii, ori aveţi v r C " ° Pfr0ipos' sau vre un cântec ^ — scrieţi la R ^ a c P ^ , ¿, stră, oare primeşte lucruri şi le tipăreşte in gazetă

Pag- » .

39«mani Vnida-Voevod la P a r i a şi L o n d r a .

Călătoria Domnului Vaida-Voerod la Paris şi Londra a adus mult bine României, înainte de toate prietinia dintre noi şi aliaţi s'a făcut mai strânsă, aşa cât e nă--dejde sâ se împlinească mai multe cereri ale noastre, In­tre altele îndreptarea grani­ţei dintre noi şi Ungaria.,I-a succes să pună la cale a-câitigarc unui împrumut pa seama noastră, asa cât la vestea aceasta preţul banilor noştri In străină! ate s'a urcat binişor in urmă, călătoria aceasta de bună seamă e în iegâturâ şi < u mişcările bol­sa picilor dela hotarâle noasfc e.

Partidul generalntni AVCr«SCU,

»Liga loporu'ui,^ al cărei cap este generalul Aver eseu y

poartă luptă înverşunată ia

- Răvaşul 9

Ţ 2 r ă« alegerile parţiale. Insuş Ave-rescu a ieşit sâ iee parte la luptă. Se nădăjduieşte, eă prin intrarea în pari nsent a oamenilor; lui Avcrescu, va câştsga mult parlamentul.

• » d « ? i ; i e Rjjrn?,i

Min'sî rul M halache, care totdeauna se poartă îmbrăcat în haine dela ţara, va depane curând In parlament un pro­iect de lege pentru a se îm­părţi ţăranilor din vechiul Regat încă 450,000 hectare de pământ.

Lucr&riio Parlamentului.

In casa Deputaţilor ur­mează interpelările (întrebări puse de deputaţi miniştrilor) în cauza lipsuri er populaţiei. Dintre acestea amintim vor­birea dlui O Taslâuana pen­tru Tulgheşeni, şi a dlui Aurei

săptămânii. Dealtfel miniştri-! Inculeţî,

care cunoaşte hv.e stările d i n R u 3 i a . a, că nu poate fi vorba, ( J e c a t de ni?te hărţuieli mărunte pe Nistru, ca în primaz.tra anu­lui trecut, fiindcă trupele bolşcviste nu pot ţinea Ia nici o întâmplare piept cu nişte trupe regulate oa ale noastre. Au Învins clc pe Dc-nilcin şi Colceag, 'pentrucă ostaşii acestora toţi au Lst ned> daţi la regulă.

Altmintrelea înşişi bolşe­vicii nu nâdăjduesc atâta oeki trupele lor, ci mai mult dela zzania ce vor putea-o să-măna în lâuntnil ţării noastre. Aici apoi. dacă socotim mintea deşteaptă şi dragostea de neam şi ţară a Românu­lui, de bună seamă li se în­fundă.

Ceho'SIovacii şi Austriacii contra Ungurilor.

Ccho-Slovacii şi Austnacii

opri să aleagă pe cine vreau de domnitor al lor.

Pace între Ruşi şi Estoni.

La 1 Februarie s'a iscălit pacea Intre Rusia şi Estonia, care s'a rupt din împărăţia rusească. Se vede dar. că nici bolşevicii nu-a chiar atât dc tari, dacă s'au înduplecat să încheie pace cu o ţară atât de mititică.

Se mai aude, că bolşevicii ar vrea »â facă pace şi cu Polonii, dar a c e s t a se ju­decă a fi numai o apucătură, ca pană una alta sa se poată pregăti de râsboiu.

Incăpăţinarea Sirbiei .

Se vesteşte, că sfatul de coroana din Balgrad ţinut sub prezidiul prinţului de coroană, a hotărît sâ nu pri­mească ultimatu! aliaţilor în chestia marii Adnatice.

Moranu- pentru Bucovineni. { a u ^cuţ alianţă contra Un­gurilor. Mişcările, de trupe ale Austriei se vor face cu învoiala şi aprobarea Cehilor. In cazuL, că va isbucni râs­boiu între. Cehoslovacia şi

Sârbii s'ar împrietini. — Bolşevicii se gată de ofensivă. — Alianţă contra Ungarilor.— Ungurii făcuţi de ruşine. — Pace între

Rusi si Estoni. 7 f

noi. de dragul păcii, deo-Sârbii ne fac ochi dulci.

TAU ajuns în sfârşit şi Sârbii la convingerea, câ incunju-*aţi din toate părţile de duş­mani, nu pot trăi Ungurii 1* Miază noapte. Buigarii la Răsărit, Italienn la Apus. Iar Sârbia, oricât s'ar fi mărit Prin razboiu, tot ţară mică e - Prieteni are. J a r sunt cam departe. Ce sâ facă ? Vrând-Revrând trebui, sâ se gân--eeisca la România. Ei dar

c u noi

* a t » l Cum s;< se împace b a r ămi cu noi ? S Pe sfat, «uitatul. l a *e doua

"Cu " *nd * C C S t e a drept, că nu ne-ar

C S t u l i cerer i , noastre, dar

»ata cu se au pus dar

$i au ijuns la re­ca ar n bine sà ne

ora?e din Banat, §' B serica alba.

camdată suntem gata să primim şra ceasta Învoială.

Bolşevicii se gată de bătaie.

După veştile ce le cetim în ziare bolşevicii au gânduri slabe. Fac mobilizare gene­rală să J iee ofensiva in con­tra Polonilor şi a noastră.

In Polonia de mult se tot pregătesc să Întâmpine pe bolşevici aşa curs se cuvine. Ofiţeri francezi instruia** ar­mata, şi se svoneşte, că In­suş generalul Foch vrea sâ vină sâ supraveghea râsboiul,

dacă cumva va isbucni. Noi muţamită Domn-ta»,

a v e n l armata cea mat to­ata-Europa, ăi c e ne teme din cale atară.

Daruri pentru Casa Orfanilor din Blaj. In comuna Sântu din ju­

deţul Cojocna sătenii au făcut în sărbătorile Crăciu­nului o petrecere poporală,

Ungaria, atunci Austria va i | a care s'au adunat 156 cor. trimite material de râsboiu şi 50 fileri pentru Casa Or-numai Cehoslovacilor. La fanilor din Biaj, pe cari în-prisnejdie,trupele cehoslovace | yâţjatorul Alexandru Moranu vor cuprinde judeţele a; u- i-a trimi* la Blaj. sene ale Ungariei. - Sâ ne aducem aminte de

Alianîa s'a încheiat penrm orfanii de râsboiu la toate păstrarea pământului luat din petrecerile 91 bucuriilor noa-Ungaria. stre. Să adunam pe seama

, . . . *. * tt • lor ori cât d - puţin, pentru Aliaţii cătră Ungaria. I K v v

câ »ceeace aţi făcut unuia dintre aceşti fraţi mai mici ai mei, mie aţi fâcut< zice Domnul nostru Lsus Hristos şi copiii orfani se roagă zil­nic pentru binefăcătorii lor.

Conferinţa de pace a în-ounoştiinţat guvernul ungu­resc, câ despre readucerea pe tronai Ungariei a vreunui Hasburg (fosta familie dom­nitoare), nici vorbă nu poate fi Pricina este, pentrucă a- • A . . . 11. ii'uua , t ^ C C 1 c e t l t o r l i cari numai liaţii nu pot vedea larâş la d o r c s c s ă , c v i n ă ( ( U n i r c a

putere o familie, care oţâtâ Poporului", sâ o trimită şi sprijinea unele popoare înapoi, scriind pc faşă „ r e -din împărăţia sa, să trăiască t o u r ' ; altfel îi socotim, ca din sudoarea $i lacrimile I abonaţi şi trebuie sâ p/ă . altar popoare.

Din ştirea aceasta se poate convinge oricine, cât do râu văzuţi suat ungurii Ia Confe­rinţa Păcii, căci altfel nu i a r

tească abonamentul. „Unirea Poporului* începând cu anul acesta este de sine stată' toare şi nu mat apare ca număr poporal dc Joia al „Unirii".

U N I R E A P O P Pag. 6. . — —

Ungurii nu_se osioaie. L a O r a d « , T > » i » o a r . ş i T ţ f « « ^ d e s c o p a r i t m a r i c o m p l o t a » i m p o t n v a M i a .

tai r o m â n . - P e d « P « * « e d n , c a 3 " 1 < > r

d e l a O r a d e .

Spus-am noi do mult, eă Un­gurii nu se ostoaie. Firea lor e d» «ţa, Încât na se pot împăca cu stările de astă*. Ei trăiesc In stele pare-că şi au pe acest pământ. Nu vreau să înţeleagă că a trecut vremea lui Fapp Ianos, când câţiva grofi puteau

, stăpâni atâta amar de valahi, ci ci de acuma cei mă iţi ver po­runci eelor s?ai paţini. De aecea s'au pus pe lucru si a*ao pus In înţelegere mai mulţi inşi soco­tind cura ni-ar pnteâ aimicl ţara şi armata.

S'au înţeles cu Horti, cel eare aste î» frantea armatelor din Ungaria, ţi «'au jurat, că până câad Horti va ataca armata nea-stră In faţă, ei, cei din Ardeal, wr ataca-o mişeleşte din dos şi aatfel vor băga tn noi frică fi

vor nimici ou desăvârşire. Planul era foarte bine gâadit şi toate era» puse la cale. O parte dintre Ungurii aoşti se ver ataca dinspre Orade, cealaltă dinspre Timişoara şi alţii la iaima ţării, în Săcaime.

Busul Dumasseu însă a Voit ca vrednica noastră armată şi poliţie să descopere planul sii-şelcsc al Unguriler fi să «eap« de aarire atâtea vieţi aevinovate. Atât cei dela Orade, cit şt cei dela Timişoara şi Târgul-Săcailor aa fost prinşi şi băgaţi la ră­coare, iară pe cei dela Orade i-a fi ajuats vrednica pedeapsă. Şapte dintre ei au fost judecaţi la moarte la ziua de 6 Februarie la Curtea Marţială dia Cluj, şi încă tot domni maci: locottnent-colonelul Cserty, colonelul Cse'csi Nagy Imn, maiorul Szunyag Albert, judecătorul de oetl Jan-kovits Bela, hetUnentul Csapo Lorand, colonelul pensionat Birt ha Sdndor şi fostul ajutor de primar din Oradea Mare Lukăcs Odon. Notarul public Orley a fost con­damnat la 15 ani mumă silnică.

In 7 Februarie a» foat jude­caţi la moarte încă doi spion* unguri di» armata lui Horti.

Ia cărând se va încape • şi procesul celor din Jinişoore, în care sunt smeateesţi mai mulţi profesori usguri, mai suiţi ofi­ţeri in reservă şi preaţi, ba unii spun, eă chisT şi episcopul un­guresc dia Timişoara, cu atăt mai vârtos, cS în catedrala rojxsaao-catoiiec din Timişsara e'au aflat ascunse 120 de puşti şi mai maîte mitraliere.

Itt oraşul TârgulSăcuilor până acuma întreagă poliţia «ura un­gurească; abia aeuma, dupSee s'a depus jurământul, s'a pus poliţie românească, care a şi tacat unele desaoperiri groxave.

La un negustor uagur s'au găsit 37 lăţi da granatc, 12 lăzi muniţia pentra infanterie şi 40 arme. In podul şi pivniţa unui alt ungur: 5 lâei de granate de mână, 8 ţevi pcatru mitralieră, o ladă mare ca sauniţi» pentru mitralieră, 27 lisi cu rmsaitie, paţli, rachete, ţi 2 ca car­tuşe.

Intr'o iâatăeă s'au aflat 3 mi­traliere.

Capul acestor revoluţionari se aice, eă ar fi un anumit David Dezso, şi acesta ar avea peste 180 de tovarăşi.

Aşadară s'a gitat ca gluma; nssgaru vreau să ne nimicească eu tot preţul. Noi dia parte-ne n'aveai decât să le dara pe­deapsa pc care o vrednicese: moarte prin ştreang toUrer viaoTaţtior. Altfel azi mâne se tretim oaorlţi cu toţii,

s* Numai cetind pris*ejdiile cari nc Rmeuijsţau veâe» ce bine c eă avem o armată aşa de bani şi o siguranţa (poliţie) trsaaă. Să Îs cinstim şi iubita pe amâa-doui. şi să Ic stâcn tntr'aj«tor, dacă 1111 vrem u» nou şi sân­geros răsboiu.

Să calt îvăm pomi.

Am ajoM • ! « • ! !

GeTm&nii I ţ i vor p a ­rţial «ârolaelex Cetic» intr'o foaie nemţească, cumtă Ger­manii, îa urm* greutăţilor pe cari le-a adus rftsboiul şi paeea nefericită p«atru ei, sunt siliţi s&-şi părăsească căminele şi să pribegească în alt* ţări, sa Rvsia, Scan-dinavia, M«ii»o şi AmBiieo de sad.

Cr*4ana ţi moi, eă 4»păce au vor mai pute* «ago afi»-

jelc p«pear©I©t străine, a -easă in oi în ţari nu ver avea din ce trăi şi 8 3 t f e j v o ţ

fi siliţi să-şi siârapsca f o a a e a

într'aha parte. C a » aşa am păţit-o f. mi pc trstnea U a . gărilor. Cftţi R«taHni nu şj-a» părăsit Mesia parin^« ă

pribegind pesU ţări si mltil Aşa-i roata wr.ts l . i , ^ binele s'o bată.

putori aout. A* . j u » . ° J J J ta care auaai a t . u « ^ să ir&iasea, cari lacreazi . \c-d e ţ i b i a e , cum sa i a f â r ţ e s c mo­şiile domaitor, sari toată visata lor s'au pasatei atâta ostsnealft, să ridice fcartssi an paiu «» jos, şi au trăit t»t ÎKbaibaţi îa do toate, fi «e dau eslorce «nu şi pot să museeaseă. De aicţ îacolo «u va mai â aşa. Deaici îaeolosâ-si î»s*anc-fieştecaro zicala rofaâBezseS: t Dt- i lucra, vei masca; de au-i lucra, vei răbda*, că fisştscCruia îi suaâ.

Să se pune» deci ? • lucra şi toţi câţi aveta grădini, să na sădim atâţia pomi, câţi losnp îa ele. Să stărsis» acaţoaii st cueutele, din grădinile aeastre şi să punem t o n i .

Pareeă văd pe unii, cum zirafeese la vorbele ne le şi-ai zic: fruraeass vorbe, şi bune, dar ponii aceia e o a 6 t ă bsai, si saai ales acuma o altosia eăt da asaărâti an o poţi lua din 10 cor. Dacii-ţi trebuia 50 altoi, trebuie să scoţi odată dia jniegă 500 eor.; asoi acoştia-s baai acum, când trebuie să dân po o pâreche de oyiaoi 100—200 eor. Alţii vor si«e li-e uşor ace­lora, cari locuiosc în jurul pă­durilor; se dea îatr'o zi îa pl-iuxn, lai adas a sarciaă de BOMi păiareţi, şi îndstă-şi usaplu grădina ia p»mi. Ia alt oa apei îi altoiaşte el, «iaca ştie, daeă au, plăteşte euiva i e i-i altoieşte* U greu lasă aoc-lora cari a'au pădari Ia inie-mâaă. Aceia trebuie sâ oum-f9X9 toţi powii dela grădiaar.

Toats-s adsvărate, aunai nu ateu toats. Unii ştiu uaa, alţii ştiu două.

Nu trebuie pizmuiţi tceis, cari îşi aduc pădureţi din pă­duri ţseatra a-i altoit. Aceştia mai de auluori pierd vreasa şi raussese îazSd 3 r . Pădureţii din păduri arareori ga prind. Mai de multeori trăiesa o vieaţâ ateljita 2-2 a n i s i s e u s e 8

îaamte de a-i altoii. Şi « t a 9 uşor âe pricepat.

£ e multceri pidarctul e

se©s şi tăiat dsla 0 tmpiu bft~ trâsfi, şi abia ara eâteva âreae masteţe sau rădăcini.

El t r l , , * , a # € l . f 3 a f f t ţ a t ^ •

Ha, a « t u a M Î »«tă- l deawl»

faae-l ap«i 9 i te ^ ***>

s « « an v e i mtaem

o visată aouă cu

peaac aiciodată, chiar şi & m

ai ipaeat de l-ai altoit. Nuraai acaiasuat p e a j traiaisj

pe «ari ni-i creştem aei, ^ sâasburi, la eoi acasă, î a g r | > i

diaa noR8?râ. Dupieua fleşte» căruia ii mai place, şi s s

ţsşts msi biao in locul, un.de s'a aăscut, aşa c şi eu pâinii.

Nlcolae Pop prof. dc economie i n Bl j j

Foatnl împărat Carol al AuDtro-Unga^iei, p r j . beag ţi cl în ţară străin», j a

Elveţia primit&gre, ci c i

aeurns scrie zi şi noapte. El

lucră la amintirile Bale de pe vremea când svea îacă pe

cap corosnfi şi apoi le va

tipări deodată In mai multe,

foi din America.

El este cel mai nenorocit

dintre toţi domnitorii pribegi;

peatrucâ. ispăşeşte păcatele

pariaţilor Păi şi est» mielnl

de jertfă al sorţii neiertă­

toare. Acuma poate şi el să

zieft «o împăratul Solomon

al jidovilor, că deşărtăciunea

deşărtăeiunilor sunt toate şi toato sunt de^ârtăciune.

Nou abonament la „Unirea Poporului".

C ă t r ă aboneţii noştri! T o a t e gazetele noastre

trebue să lupte cu msft greutăţi încă. Scumpete» cea mare nu vrea să scadă nîci decât. Hârt ia d*e tipar» în loc să se ieftinească, s* scumpeşte pe zi ce merge* T o t asemenea se scumpeşte zi de zi lucrul tipografiilor Lucrătorii tiparului, ca să poată trăi de pe o zi p*-alta, sunt siliţi să ceară sporiri de plată în fiec**6

lună, sau în fiecare sâptî' mână aproape.

T o a t e acestea ridicări a* plăţi şi scumpetea h â r t i e t

apasă pe umerii gazeteiof-N o i trebue să vărsăm s ^ sume grozave pe hârtie, tiparniţă, la postă, 1* turătoare şi altor ajutosf6

ale soastre. Iar noi nu avem, decât « r e i ţ ă r ^ pe cari îi căpătăm ¿«1* * * ° r

nenţi.

De multă vreaae în»* *

fcănişorii aoştri fi'*1*1

~$%A primim, pentrucă posta n i i trimitea bani dintr'un loc tntr'altul. Aşa c* starea noastră, precum şi a tuturor gazetelor româneşti, a fost foarte grea şi este până în atu» de astăzi.

Acum, ca să putem face faţă marilor cheltuieli, pe cari seumpetea ni/le cere zilnic, suntem siliţi să ridicăm şi noi preţul abonamentului îa foaie, precum au făcut-o toate gazetele, româneşti.

De aceea, începând cu 1 Ianuarie abonamentul la „Unirea Poporului" este precum urmează: Pe un an întreg 40 C. Pe-o jum de an 20 „ Pe trei luni 10 „;

Când vestim noul abo­nament, atunci facem băgă' tori de seamă pe iubiţii noştri abonenţi vechi, p r o turn şi pc cei noi, că s'a icschts trimiterea banilor pc postă, deci îi rugăm, ca fără amânare să înceapă a «e trimite bănişorîi de abo­nament, ca „Unirea Popo­rului" să poată apărea ne­tulburată şi să-şi poată în­deplini munca . naţională, căreia slujeşte cu toată dra­gostea şi însufleţirea.

— Cătră Iubiţii soştri Cititori. Rugăm pe iubiţii noştri cetitori să gră­bească a ne trimite a-bonamentul. Cei ce din pricina neregular Hăţii poştei n'ar primi vre-un număr din gazetă să ne serte, şi noi le trimitem a doua oră numărul dorit. - - :

Cei ce primesc foaia n u ni-o trimit înapoi

S U n t datori să ne tri­mită şi preţul abonamen-

u l u i - La aceasta îi con-* rmge nu numai cinstea

e r°mâni şi de creştini, C l c h i a r şi legea. Nime-n e a n u toate adecă dori,

a cetească gazeta în *mste.

Noi aşteptăm bucuroşi, rentrued vedem si noi Z/Uni

greutăţi cu tri-a ? r e a din unele părţi

°anilor, dară vă ru-

triJ? PuHnţă şi să ne b a n i i ' AHfel n u

scoate foaia şi

J ^ M I R E A P O P Q R n i n ,

faceţi nedreptate şi ce­titorilor regulaţi.

— Moartea nţamei d!ul JBrâtiaqu. Zilele trecute şi-a închis ochii pentru totdea­una mama fostului primmf nistru Ionel C. Brătianu, bâtrâna doamnă PIA B R Ă ­T I A N U . E a a fost nu nu­mai mama fostului nostru primministru, ci şi soţia u-nuia dintre întemeietorii României vechi, a marelui loan C. Brătianu.

Cuvine-se s& aducem şi noi pe mormântul acestei vrednice femsi prinosul re­cunoştinţei noastre zicând din adâncul inimei; Dum­nezeu să-i faci parte cu drepţii.

— Coleotft pentru Or­felinat. Credincioşii din BeUtmţ, din prikjul hiroto­nirii I. P. S. Sal® Vasik Su­cea au colectat 400 cor. pentr» Orfelinatul di» Blaj. Fapta bună se laudă de sin®.

— GomesA perdute, Dl profesor din Blaj, dr. Zeno-. vte PăciifBRB, redactorul »Unirei« cer® tatr'nn articol scris în *^atria« din Gu; să se adune toate scrisorile; vechi. Sn car® e vorba de Româ&i, îsstr'o casă anume, numită srhiv, ki Cluj. şi sa nu .le lăsăm să se prăpă­dească.

De câte ori aflaţi aşadară vre-e '•' 'scrisoare.- ori carte veche nu învăiiţi cu ea slă­nină sau brânză, ci o a-rataţi «m întâi, unui om ca earte; se poate să cuprindă ceva lucru Însemnat..

— , F r ă ţ i a Naşterii lui HristOS" se numeşte o so­cietate a preoţilor din Basa­rabia. Ei au înfiinţat-o tncă prin anii 1 9 0 5 - 1 9 0 6 , pe vreaea stăpânirii ruseşti, cu gândul să samene cuvântul lui Dumneaeu in cereurile cât raai largi ale creştinilor. Preoţii mai de seamă din Basarabia » • ţ«» H t a d e c ă

cuvântări pentru oamsnn mai

cărturari Duminecă ta i Februarie

vorbirile acestea Ie-a început taraf Mbiere»! Gurie vorbind despre socialism. Pâr- ro-povicia despre religie, iară

Pag. 7.

N'a ar strica şi la noi o a 9 t f e I de societate creşti-»ea»că şi preoţească.

— Câţi Români erau în Basarabia pe la anul 1810? Cetim In >Sfatul ŢSriic, gazeta do zl a fra-ţiler noştri din Basarabia, că dl St. Ciobanu, directorul învăţământului din Basarabia, eâutând printre hârtiile vechi ale Conaistorului rusesc din Chişinău, a aflat, că la 1810, anal răpirii de câferâ ruri a Basarabiei, In cele 4 cetăţi răpite de rusi bc aflau, ca • totul 1791 de gazde, dintre cari 1027 erau remfini şi nomai 764 străini.

Acuma, când ruşii nu mai ştiu cum să dovedească mai bias, că ei au fost «otdsauna stăpânii Baoarabiei, sunt foarte, buas sceste descope­riri ale dlui Ciobanu, cari arată, că în Basarabia, chiar şi dapă cam dovedesc scri­sorile preoţilor ruseşti de pe vremuri, tot românii au fost mai mulţi şi ţn 1810.

Bucatele nu se pot folosi decât numai perttru Strană. Aşa a poruncit Consiliul Dirigent din Cluj, şi pe tot dreptul. Trebue se grijim, ca oamenii se aibă cu ce se nutri şi ca nici un petec de loc să nu rămână nesâmănat De aceea fără încuviin­ţarea Consiliului Diri-gent nimeni nu are voie să întrebuinţeze bucatele

usni profeaor se oizuiese să-şi Întărească trupei fi su­fletul, făcând In fiecare ai cel puţin câte o faptă bună. In zilele trecute auzind ei multe devjpre vitejia românească şi despre minunata noastră Re­gină s'au hotărât tâ facă un mic dar oopiilor săraci din România. Au adunat un sâ-euleţ plin de bani cruţaţi de ci ş< l'nu trimis Maiestăţii Sale Reginei Măria, rugâa-gu-e iă-1 Impărţaască intre copiii săraci.

Regina noastră a mulţumit foarte drăguţ micilor bine­făcători.

— 7 0 0 de oameni Ine-eaţi soufund&ndu-so un vapor. De câod am trecut peste râsboiul cel mare nici nu no mai vine parecă să ne fie milă când auaim des­pre moartea alor 700 de oawcni. Cu toate că 700 de vieţi stânse deodată înseamnă cava. Zilele trecute s'a scu­fundat cel mai mare vapor italian, numit >Priacipesa Mafolda* şi 700 de oameni s'au înecat Vaporul venea dinspre America şi a'a lovit de o mină.

-— Un t imbru on 3 6 5 mi i de oo roane Cu atâta ci-că s'ar fi vândut un tim­bru (marcă poştală) româ-ne3C din Moldova, tipărit la anul 1860.

Sunt? adesă oameni bogaţi cari adună tot feliul de tim­bre vechi şi noui şi dau pe

pentru alt scop, nici [ e l e foarte mnlţi bani. Olcroai pentru îngrăşatul por- j seumpe şi mai rari- timbre

Pâr. Bivol despre sufertnţeie creştinissuai-i 1» cele d.ntâ.

veacuri.

cilor şi mai cu seamă nu pentru spirt.

— F e m e i e în f run t ea S t a t e l o r Uni te d in A m e ­r i c a de Nofd? Gazetele din America scriu, că îrtre mulţii doritori dc-a fi urmaşii vestitului W.son In scaunul de preşedinte al Statelor-Unitc este şi-o femeie cu numele Abbic Whitlcr din Chica'go. Şi Americanii nu-s străini de gândul d« » o alege. Căci zic ei, dacă au putut fi femeile lmp..ră-tese şi regine, pentrucc să nu poată fi prnzidente a u-oui stat?

— Cercetaşi! din An­glia şi Bomumii. Cercetaşi se num«»o acei copii de şcoală, cari *ub conducerea I oraş

sunt însă cele moldoveneşti. Bihoreni i ş i -au u i t a t

oă se a f l a In H o m â n i a -a i a r e ? Aşa s'ar parca din celaa ce ni-ie povesteşte »Tri-buna< din Orade. Zice eă, vechia gazetă ungurească «umitfi »Szabadsdg< r 3 r>Liber-tatc«, şi care era a vestitului grof Tisa, şi astâzi trebue s'o aboneze toatu preturile şi notariatclo din Bihor.

Ce zice la aceasta dl pre­fect al judeţului Bihor?

— F e r i o i r e a F a r i s l e -n i lo r K mare. In vrt mea din urmă s'a văzut adreo, cumca la Paris se nise tot mai mulţi copii. Pe când In anul trccHt so năşteau abia 72 de copii la ii In acest

marc, astăzi se nasc

ÜNIREA P O P 0 R U " L U 1 . . Nr. ,7.

cam 163. Şi c mare bucuria Parizienilor, şi mai cu seamă a conducătorilor, pentrucâ Nemţii tot 'Cu aceea se mângâiau până acuma, că Francezii vor peri ei de ei. Iată Insă că Dumnezeu îi binecuvânta cu copii din bel­şug. Şi cetim tot despre Paris, câ şi căsătoriile s'au sporit. Pentrucă pe când înainte de răsboiu abia se Întâmplau 300—500 căsăto­rii la săptămână, pe atunci In Oetomvrie trecut s'au că­sătorit Intr'o singură săptă­mână nu,mai puţin de 1392 de părecbi.

Cu Dumnezeu înainte!

— $u!garii s e fac cato­lici? Toate* casetele sunt pline cu ştirea că Bul­garii au de gând să se împace cu Papa dela Roma şi să părăsească legea greco orientală. Asta ar face-o pentru ca să se apropie de fraţii lor bohemi şi croaţi şi astfel să aibă mai mare legătură sufletească cu ev. în forma aceasta cred ei câ s'ar putea întări după pierderile răsboiu-lui.

— Tâlhărie fâră sea­măn. Săptămânile trecute au trecut pe calea ferată 200 vagoane cărbuni de piatră din Ardeal in vechiul Regat. Cărbunii erau meniţi psntra oraşul Bucureşti. Când .colo -cărbunii ca-n palmă. Cine i-a leat şi unde i-a dus, au se ştie. Oraşul Insă su­fere, că a'au cu c e l lumi ra. Isteţ tâlhari

— Un mare »oriit©r rus ajuna pe oai g reş i t e . In >Sfatul Ţării* dl Ioan Donici, un scriitor român din Basarabia, care era preţuit mult şi d© Rnsi, descrie cum a ajuns Maxim Gorki bolşe-vist şi cum acsst vestit mă­iestru al scrisului, numai pentru ca sâ se înalţe .pe sine, s'n vândot bolşevicilor. Se spune câ Maxim Gorki ar fi murit nu dc mult. Di Leon Donici, care-1 cunos-cu-se bine, iată ce aice des­pre el:

>Mă nilcsc, dar 1» (aţa mormântului său nu pot simţi nici o durero. II prcţui««e ca scriitor şi 11 desprăfuiesc

ca om. Şi pe cât l-am iubit înainte de a-J cunoaşte, pe atât. îl urăsc după aceasta.

Om cu doua feţe. Om departe de sinceritate. Om cu dorinţa nemărginită de a juca ut» rol de seamă îb Ru­sia şi în revoluţie. Toate mijloacele pentru dânsul e-rau posibile şi banii »n'a-veau miros*.

Multe pete sângeroase a-pasă sufletul lai pentru cari îl va judeca şi-1 va pedepsi Dumnezeu*.

Mintea, rîe cât de ' raare, fără emekie nu plăteşte o zalâ. .

— Un mare binefăcă­tor aî omenimei este fără îndoială miliardarul Rocke-teller, despre care scriseseră într'unul din numerii trecuţi, câ a dăruit o sută milioane de dolari pentru scopuri de binefacere. Acest bogat, care se vede că urmeaxâ spusele sfintei ^ Scripturi, a dăruit până acuma nu mai- puţin de 4 5 0 de milioane de do­lari pentrii scopuri de bine­facere.

Nici nouă nu ni-ar strica un astfel de binefăcător.

— Bolşevicii luoră 12 ore pe zi. Pe când gureşii noştri» de socialişti nu vreau sâ lucre mai mult de 8 ore la zi în fabrici şi băi, pe a-tanei bolşevicii din Rnsia au hotărlt că vor lucra de aici încoio 12 ore. Asta o tac paniruca să poată să a-ducă ţara iarăş îa rânduialâ şi «poi sâ se poată lupta cu toată lumea.

Poşta Bedaoţiei. Ami auzit, că din răspunsul dat In nu­

mărul trecut .Gaze te i P o p o r u l u i , unii ar fi cetit, cumcă noi n 'am da nimica pe credinţa noastră şl că ni-ar fi tot una atât b iser ica unită cat şi ce» neunită. Lucrul nu e aşa. Noi suntem creştini şi prin urmare căutăm înainte de toate mântuirea sufletelor noastre. Dară nu ne a t ingem de con­vingerea religioasă a n i o ă n u i a şi prin urmare nu vrem să băgăm m a n i e în popor. Şi dorinţa ne es te , ca pjlda noastră să fie urmată şi de celela l te foi româneşti, lăsând pe foile scr i se anume pentru preoţi ?i pe ce le reli­gioase să o facă aceas ta .

Asta am spus-o şi In numărul t recut şi o mai spunem pentru cea din urmă dată şi acuma, adăugând numai atfcta. că ce ar zice ceti tori i noştri dacă mâne ara terfcliibiserica neunită, poi— mâne pe cea reformată ţi apoi rând pe rând pe toato cele la l te . Religiunea e lucrul cel mai sfânt şi de religia ni­mănui nu-i iertat să ne atingem, cu atât mai puţin să i o batjocorim, cum a făcut >Gaztta P< porului».

Sergent Vatilt Mărculcţ R&ettnt J07. Inf. Poezia trimisă e bună. Nu ştim însă dacă D-ta ai scris-o, o i i ai auiit-o dela cineva. D-ta scrii, că e • culeasă din apărătorii patriei» şi istfel noi nu putem şti c ine a scris-o anume. Iară in foaie nu putem publica decât poeziile, pe cari ştim cine lc-a scris. Aşteptăm i ţ a d a r ă r l tpuns şi dacă ştim cine a scris-o şi n'a mai fost pusă şi in altă foaie, o dăm CM drag la tipar.

Idealizmul Sfinlei Uniri nu se pos to publica. Poftim, ţ i încearcă la a l te foi, poate acolo vei fi raai norocos.

Pit, Bodctan. Ani pierdut însem­narea dată şi astfel să nu Vă supă­raţi dacă nu s'a i e r i» articolul. V i rog i i ni-1 trimiteţi încă odată.

IE

Poşta Administraţiei. Dlui Andronic Hij Vehvtţ, jud.

Rădâuţ, Bucovina. Noi trimitem foaia regulat, n » înţelegem cum i u V ă so­seşte. Numai posta poate fi de vini-Poftiţi şi întrebaţi acolo. Vă vom tri­mite-o ţ i po s a i departe; întrucât nici acuma n'aţi primi-o, vom opri-o. Aşadară Vă rugăm să ne scrieţi.

Dlui Teodor- Costé, Banntotfalău. L'am rugat pe dl secretar piintr 'o scrisoare, s i trimită foaia regulat că noi de aici o trimitem In fiecare j 'o ie

311

Medicina adevărat* şi dela a u t o r i t i l { i

•• veterinare aprobată contra ::- : :

> , C a l b e a z a ' oilor şi v i t e i o r

» > p a r a s i t i n '

® S m e o n O i i i e i a , «n Abrud.

AltfeUe mediei.»

P r e t u l p e » t r u 1 . ia « „ r . , * » . 1 vită 8 0

( 1 » ) 1 - 8. V a « Chiti Om-cfo,

A ieşit dela tipar:

DELifl B b f l j . pe anul 1920.

întocmit de „Unirea PoporUi u i«/ Cxlcndnru l c u p C i B g c .

Sărbătorile naţionale şi a !

Familiei Regale. Sărbătorile bisericeşti şi alte zile schimbă­toare. Prorociri despre umblarea veacului, după calendarul de 100 de ani. Celea douăsprezece luni cu sărbătorile de peste an şi cu evangheliile duminecilor Schimbările (fazele) lunei. cti umbletul vremii. Treburile cu posta şi Scara timbrelor (ştem-pelelor).

P u r i » » pcutri: petrece*» şi î nvă ţ ă tu ră :

De anul nou, versuri de no­roc. Noul Mitropolit al Blajului, articol de' A. Lupeanu. Tran­dafir de pe cetate, poezie de 1. U. Sori cu. Răvaşul vremii, ochire peste întâmplările mai însemnate dela sfârşitul marelui râsboi şi mai ales arătare cum s'a făcut România Mare. Un foarte frumos cântec din Basa­rabia, în graiul de pe acolo.. Meşter împărat poveste de Ioan Georgescu, bolşevicii, adecă ce vorbesc despre ci doi ţărani-Om din popor, ministru în Ro~ mânia-Mare. Apoi glume şi mărunţişuri. Târgurile de ţari date deschilinit Intr'o cărticică.

Chipuri . Calendarul are câteva chipuri

frumoase. Intre altele chipul Noului Mitropolit dela Blaj,. al Eroului dela Mărâşeşti, Ge­neratul Berthelot, Casa unde s'a iscălit pacea şi altele.

o Aceia dintre cetitorii S*zeiel

noastre, cari trimit plata foit pe un an întreg înainte şi sosesc banii la noi până jtt 1 Martie 1920, primesc $»• cinste calendarul.

La preţul de abonament s« alăture Insă încă / coroana pentru plata poştei cu r«es-mandaţie, ca să nu se piardi calendarul. Cui nu trimite co­roana pentru postă, nu putem să-i trimitem caleadarel

Altminteri prs fa l c»**** darului e 4t c o r « » « *

Preţul trebue trimis pe înaint*. E bine să se însoţească »»• mulţi oameni din sat, căror» '* trebua caleadar. să pună ba""1

laolaltă şi să-i trimită cât n» îa grabă pe adresa:

.Unirea Poporului", Blaj, (Judeţul Alba-de-jo*)-

Di* lipsă de hârtie n'am P u t f l

tipări decât puţiae c ă l e a i * ' ~ — — — • • . , , 1

IVLÎU M A I © *