Dumitru-Gorea Sabina-Elena

Psihologie, anul II, gr. VI Contra Euthanasie“Faptul că orice viaţă de pe pământ se termină prin moarte, nu dovedeşte că moartea este scopul vieţii. “ Lucian Blaga

Euthanasia va fi un subiect actual atata timp cat vor predomina acei factori care au adus-o in actualitate, atata timp cat viata va da o lupta cu moartea si durerea. Insa, pana sa inceteze sa mai fie de actualitate, va zdruncina sistemele religioase, practicile medicale, gandirea filozofica, intr-un cuvant morala si constiinta umana.

DEFINIŢII CLASIFICARE. TERMINOLOGIE. CONCEPTE

Termenul “euthanasia” (“moarte uşoară”) provine din limba greacă, din “eu” ca element de compunere, care exprimă ideea de bine, bun, perfect,

uşor şi “thanatos”, care înseamnă moarte.

Dicţionarele enciclopedice definesc “eutanasia”, ca: moarte, fără

suferinţă, provocată intenţionat unui bolnav incurabil, în faza terminală, pentru a-i curma o suferinţă grea şi

prelungită.

Literatura distinge mai multe tipuri de eutanasie in functie de două criterii. Dacă luăm în considerare mijloacele, sunt descrise:- eutanasia activă – prin care viața este întreruptă printr-un act voluntar al cărui scop asumat îl constituie provocarea morții;- eutansaia pasivă – care se referă la încetarea unui tratament curativ sau la oprirea unor aparate sau produse care mentin viata pacientului.

In funcție de consimțământul subiectului distingem:- eutanasia voluntară – atunci cand subiectul are capacitatea fizică și psihică de a solicita ajutor cu scopul de a muri și face acest demers în mod

explicit;- eutanasia non-voluntară care surprinde doua situații. 1. pacientul nu are capacitatea fizică și psihică pentru a exprima dorința de a muri dar a facut-

o atunci cand aceste capacități erau intacte. 2. pacientul nu are capacitatea fizică și psihică pentru a-și exprima dorința de a muri, dar nici nu a exprimat această dorință atunci când capaciățile sale erau intacte.

In literatura de specialitate, eutanasia a fost clasificată în funcţie de două criterii:-acordul pacientului (voluntară, nonvoluntară şi involuntară)-modul şi mijloacele de realizare (eutanasia activă şi pasivă)

Modul şi mijloacele de realizare se referă la modul în care acţionează medicul, fie prin mijloace active (prin recurgere la un procedeu tanatogen), fie prin neinstituirea ori limitarea, întreruperea unor măsuri terapeutice.

In funcţie de criteriile mai sus menţionate, eutanasia poate fi:-Eutanasia activă voluntară constă în provocarea morţii, în mod deliberat, prin mijloace active, unui bolnav incurabil, în stadiu terminal, la solicitarea

acestuia, pentru a evita o suferinţă grea şi prelungită.In cazul în care starea persoanei nu permite obţinerea unui consimţământ informat, o cerere publică anterioară este asimilată eutanasiei voluntare. -Eutanasia activă non-voluntară (în limba română, poate ar fi mai corect, “eutanasia activă nevoluntară”) constă în provocarea morţii, în mod deliberat, prin mijloace active, unui bolnav incurabil, în stadiu terminal, la care starea psihică nu permite obţinerea unui consimţământ informat, pentru a evita o agonie şi o suferinţă grea şi prelungită.

Argumentele impotriva sinuciderii asistate si eutanasiei se bazeaza, de obicei, pe principiile etice si religioase cu privire la sacralitatea vietii. De asemenea, sunt voci care sustin ca legalizarea eutanasiei ar putea grabi moartea unor persoane, impotriva vointei lor. Să vedem mai exact câteva puncte de vedere şi argumentele lor.

DIN PUNCT DE VEDERE AL RELIGIEI

Dintr-o perspectivă religioasă viaţa este sacră. Religia catolică şi ortodoxă, iudaismul, islamismul condamnă eutanasia. “Să nu ucizi” este una din cele zece porunci.

Biblia ne învaţă să ne creştem şi să ne iubim copiii, să ne ascultăm şi să ne iubim părinţii, să ne ajutăm semenii, care suferă sau sunt bolnavi. Religia catolică şi ortodoxă consideră viaţa ca un dar a lui Dumnezeu, iar trecerea prin moarte la viaţa eternă este de asemenea, un dar a lui Dumnezeu. Credinţa ortodoxă recunoaşte fiecărui individ, din clipa zămislirii sale, dreptul inviolabil la viaţă, ca fiind cel mai elementar drept al fiecăruia.

DIN PUNCT DE VEDERE MEDICAL

Medicii caută mereu să rămână fideli Jurământului lui Hippocrate, ca prim cod al deontologiei. Jurământul şi-a păstrat valoarea sa educativă, mai ales prin faptul că el cuprinde cerinţe permanent valabile conduitei profesionale şi că a desprins trăsăturile semnificative din multitudinea problematicii morale: - medicul acordă bolnavului un respect absolut; - orice acţiune întreprinsă de el trebuie să fie doar în avantajul bolnavului, niciodată contra lui; - exercitarea profesiunii medicale este doar în slujba sănătăţii şi a vieţii omului.

In 1996, un studiu guvernamental – Raportul Remmelink - asupra practicării eutanasiei în Olanda, a evidenţiat că: -doar, în 41% din cazuri s-a respectat legislaţia olandeză cu privire la eutanasie-în 15% din cazuri pacientul nu a iniţiat nici o solicitare pentru “suicidul asistat”-în 15% din cazuri nu s-a facut consultul cu alt doctor-în 7% din cazuri, între solicitare şi “suicidul asistat” nu a trecut decât o zi-în 9% din cazuri, “suicidul” nu a fost “asistat de un medic, ci de alte persoaneDin aceeaşi analiză statistică, rezultă că, numai în 32% dintre cazurile de “suicid asistat”, durerea a fost un factor de solicitare. Alţi factori, care au

condus la solicitarea “suicidului asistat” au fost: frica de a nu-şi pierde autonomia, de a deveni dependenţi (în special, faţă de cei dragi), slaba calitate a suportului social, lipsa de speranţă, grijile-greutăţile financiare, stările depresive secundare. Există mai multe studii care estimează între 10% şi 17% existenţa unei tulburări depresive cu simptome severe în cadrul pacienţilor cu boli somatice grave în stadii terminale. In cazul pacienţilor cu boli oncologice în stadiu terminal, există studii care consideră că, starea depresivă reprezintă o reacţie la o situaţie disperată şi procentajul celor cu tulburări depresive este mult mai mare

Progresele ştiinţei, medicina modernă au mărit alternativele terapeutice, au condus la o creştere a speranţei de viaţă şi la o multitudine de mijloace de îngrijire a bolnavilor incurabili pentru a le permite o viaţă demnă, lipsită de suferinţe.

DIN PUNCT DE VEDERE AL SONDAJELOR DE OPINIE

Pentru aceasta au fost alese rezultatele a trei tipuri de sondaje: • adresate bolnavilor • adresate medicilor • adresate populaţiei în general.I. Sondajele prin chestionare adresate bolnavilor. Din rezultatele acestora s-ar impune concluzia că bolnavii, chiar handicapaţi profund, preferă să

trăiască.II. Chestionarele de opinie adresate medicilor au avut rezultate diferite în decursul timpului, dar oricum înclinau pentru legalizarea euthanasiei

III. Sondajele folosind chestionare adresate populaţiei au avut rezultate variate, în funcţie de amploarea şi precizia întrebărilor puse. Un procent de 46%, reprezentând oameni de peste 60 de ani au declarat că ei se opun folosirii unei asemenea medicaţii

DIN PUNCT DE VEDERE JURIDIC

O legislaţie indulgentă în favoarea euthanasiei riscă deschiderea drumului către abuzuri grave. Nu toate ţările au condiţiile economice, sociale, de îngrijire a sănătăţii şi tradiţiile Elveţiei şi Olandei. De aceea nu putem fi de acord cu cei care vor să generalizeze acest lucru, oriunde şi oricând, indiferent de circumstanţele locale. Este recomandabil ca cei ce au acces la diverse posologii de administrare a morţii să poată fi menţinuţi sub control. „Orice fiinţă umană are dreptul la viaţă, la libertate şi la securitatea sa” Articolul 3 – Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Interzicerea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante este prevăzută într-un text special, art.II-64. „Orice persoană are dreptul să-i fie respectată viaţa. Acest drept este protejat de lege, în general din momentul concepţiunii. Nimeni nu poate fi privat în mod arbitrar de viaţa sa”.

DIN PUNCT DE VEDERE AL FILOSOFIEI

Jean - Jaques Rousseau (1712-1778) a categorisit suicidul ca: "O moarte hoţească şi ruşinoasă... un furt în dauna speciei umane". Immanuel Kant (1724-1804) filosoful german care şi-a dedicat viaţa cunoaşterii şi învăţării altora ca profesor la Universitatea din Königsberg a adus argumente convingătoare împotriva rarelor cazuri de “suicid raţional” în eseul său “Lecturi despre etică”. Ideile sale sunt următoarele:• Suicidul este absolut incompatibil cu respectul pentru umanitatea cuiva, prin auto-considerarea doar în calitate de “intenţie teleologică” pentru a evita durerea sau suferinţa.• Suicidul este contradictoriu în sine, prin aceea că puterea voinţei libere (dreptul de a alege) este folosită pentru auto distrugere.• Suicidul degradează valoarea umană aducând-o la nivelul celei animalice sau chiar mai prejos.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

B. Almoş Trif, ş.a., Euthanasia. Suicidul asistat. Eugenia, Editura Info Medica, 2002

Beliş Vladimir, Gongol Marius (1993), Euthanasia între caritate şi legislaţie, Romanian Journal of Legal Medicine nr. 1.

Asociaţia Medicală Mondială: Declaraţia cu privire la asistarea pacienţilor în faza terminală a unei îmbolnăviri incurabile cu dureri cronice intense, adoptată de cea de-a42-a Adunare Generală, Rancho Mirage, S.U.A., octombrie 1990

Cocora L., Ioan B., Astărăstoae V., „Bioetica stărilor terminale”, Ed. Universităţii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2004

Popescu M, Marinescu S, Negoiţă S, Duţu M., “Aspecte practice şi etice privind terapia pacientului aflat în stare terminală”,Timişoara 2008