Ma consider un caz special. Am nevoie de pofta de viata

Rezumat:Tulburarea de personalitate antisociala implica o relationare deficitara, un comportament impulsiv si lipsa sentimentului de vinovatie. In ciuda acestor trasaturi comune, regasite la persoanele cu tulburare de personalitate antisociala, actele pe care acetia le savarsesc sunt extrem de diversificate, ele variand de la acte discomportamentale continue, pana la crima (pruncucidere in cazul de fata).Negarea reprezinta principalul mecanism de aparare la care pacienta de fa recurge, in incercarea de a depasi evenimentul traumatic cu care se confrunta (o sarcina nedorita, cu care se identifica). In absenta halucinatiilor, pacienta isi pierde capacitatea de a testa realitatea, este lipsita de remuscari si incapabila de a empatiza. Ea indeplineste ambii factori necesari manifestarii comportamentului antisocial, ereditatea si mediul: ambii parinti au o structura de personalitate dura, iar mediul in care C. traieste este format din persoane agresive si / sau dezinteresate.Asadar, pacientei ii este imposibil sa isi identifice o figur de atasament, dezvoltand n timp un tip de atasament dezorganizat.I. DATE DE IDENTIFICARE: C. are 28 de ani, este fr ocupaie n momentul prezent i necasatorita.II. DATE ANAMNESTICE RELEVANTE : (cu posibile efectepsihologice / psihopatologice)A. FAMILIA DE ORIGINE :C mai are 2 frati gemeni, n vrst de 23 de ani, tatl este de profesie politist, actualmente pensionar, iar mama scular matrier. Provine dintr-un nivel socio-cuitural si material modest, climatul familial fiind conflictual, tensionat, agresiv.

B. Nivel de scolarizare1. A urmat un liceu cu profil tehnologic. A fost corigenta la chimie in clasa a XII a, media final de absolvire fiind 7,371. Facultatea de Contabilitate i Informatic de gestiune nvmnt la Distan (nu a promovat examenul de licenta, susinut de trei ori)C. PERFORMANTA PROFESIONALA*** domenii de activitate1. video - chat1. pizzerie 1. firma specializata in decoraiuni interioare 1. agent de paz1. vanzatoare*** randament, performanta - mediu*** suprasolicitare fizica si / sau psihica - uneori*** incidente, accidente de munca - nu au existat incidente majore*** integrare in grup, relationare cu colegii, cu superiorii - au existat neintelegeri, reprosuri venite din partea colegilorE. ISTORICUL BOLII PSIHICE1. in copilarie prezena gandurilor suicidare1. tentativ de suicid pe 4 aprilie 2010 (cnd a luat 6 - 7 pastile de Xanax, care existau n cas ca trataemtn pentru bunica) 1. a fost internata, consultata de un psihiatru si de un neurolog, i s-a recomandat tratament cu Velafaxina, 75mg, pe care l-a urmat timp de un an si dou luni.1. tentativa de suicid s-a produs in contextul acumularii unor nemultumiri: conflict cu prietenul, incapacitatea de a-si indeplini scopurile1. diagnostic aprilie 2010 (afirmativ) Episod depresiv majorF. INTERNAREA ACTUALA Momentul internarii: 8 martie 2013Simptome: 1. durere permanent (cu simptome difuze, generalizate, nespecifice, descrise pervaziv si cvasiconstant la nivelul intregului corp)1. insomnie (somn superficial, multiple treziri pe parcursul noptii)1. fatigabilitate1. atentie deficitaraMotivul internarii: urmare a unei Ordonante a Procurorului, fiind acuzata de pruncucidere.Noaptea de 7 - 8 martie 2013 o petrece in arestul Politiei Capitalei, destinaie similara cu locul de munca al tatalui sau. In urma comiterii faptei, declara referitor la relatia sa cu parintii: In fata lui Dumnezeu sunt iertati. Port in suflet o rana. Nu le port pica.De la momentul internrii pn n 15 iulie 2013 au fost facute doua expertize medico - legale. Internarea actuala a fost facuta iniial in baza articolului 117 Cod de Procedura Penala. In prezent, se afla in spital n baza articolului 163 Cod de Procedura Penala, pana la luarea deciziei de catre Instanta de Judecata. Instanta va hotari daca va fi internata intr-un Spital de Siguran i Msuri de Protecie Special si va urma un tratament psihiatric (art. 114 CPP, in cazul in care se va stabili ca in momentul savarsirii faptei nu avea discernamant) sau va fi dispus privarea de libertate (C. va fi transferata in inchisoare).G. ISTORICUL MEDICAL1. dureri pe traiectul nervului sciativ1. handicap la nivelul degetelor 3 i 4 de la mna dreapt, consecutiv unui accident din copilrie (i dorete mult s bea vin alturi de bunicul, direct de la furtun. Acesta i temporizeaza dorina, spunndu-i s i aduc un pahar. Din grab se mpiedic i i secioneaz tendoanele). n momentul prezent handicapul este vizibil (defectual) i a necesitat multiple reintervenii i rearanjri adaptative pentru a-i putea folosi mnaI. ANAMNEZA PSIHOLOGICA 1. dispozitie depresiv1. sentiment de culpabilitate (fata de unul dintre frati)1. anhedonie1. rezistenta scazuta la frustrare 1. iritabilitate1. preocupari suicidare1. autodepreciere1. sentimente de incapacitate si inutilitateJ. RELATARI ALE PACIENTEI:Ma gandisem sa abandonez copilul imediat dupa nastere, la spital. Dar s-a intamplat sa nasc acasa. Cred ca era mort la nastere, nu plangea. Am gresit ca m-am luat dupa colegele cu care stateam in casa. Ele mi-au zis sa il arunc si, de fapt, m-au minit i s-au dus la Politie.Era mai bine sa mor atunci. (dupa tentativa de suicid din 2010).In copilarie imi blestemam ziua de nastere, imi doream sa nu ma fi nascut. Se uita lumea de pe strada la mine ca sunt murdara.Ma simt a nimanui pentru ca am un frate care nu se gandeste la mine. Nu a mai venit sa ma vada de pe 23 aprilie, de ziua mea.Lumea este perversa, isi bate joc de mine.Nu dau in alti pacienti, ca imi fac rau. Prietenul meu m-a rugat sa fiu cumite. Mai bine fumez.Toate mi se ntmpl pentru c maica-mea nu a fost apropiata de mine. Nu mi-a raspuns cu dragoste. Tata a fost rau si o impingea i pe mama sa fie rea. In copilarie aveam stari de tristete, plangeam noaptea si ma rugam sa ma ia Dumnezeu. Nu aveam chef sa triesc. Eram batuta pentru note, de imi ramaneau semne. Copilaria mea nu a fost stralucita. Nu am avut copilarie. Parinitii ma luau la vie, la sapat, la legat. Trebuia sa ma chinui sa fac ce vrea mama. Pentru ea erau importante doar cartea si munca. Mama nu era desteapta.K. VULNERABILITATEA PACIENTEI (N MODELUL STRESS DIATEZ) - elemente:*** lipsa unei figuri de atasament cu care sa poata comunica eficient*** dificultati financiare, atat in prezent, cat si in ultimii ani*** mediul familial agresiv tat politist, cu structura de personalitate rece si dura, mama ce a agresat-o fizic in mod repetat*** comunicarea deficienta*** incapacitatea de a finaliza studiile *** absenta sprijinului venit din partea familiei si a prietenilorL. RELATIA DINTRE TIPUL DE PERSONALITATE SI LOCURILE DE MUNCA ALESEPacienta a lucrat in mai multe domenii (video - chat, pizzerie, firma specializata in decoratiuni interioare, agent de paz, vanzatoare), avand trecuta in cartea de munca o experienta de 5 ani. Incapacitatea de a-si pastra serviciul este una dintre caracteristicile Tulburarii de Personalitate Antisociala. Faptul ca s-a adaptat usor la dinamica video chat ului de tip stpn - sclav (Eu am prins repede meseria) evidentiaza compatibilitatea care exista intre cerintele locului de munca si personalitatea sa antisociala. Pacienta insasi se considera capabila sa indeplineasca aceste cerinte (Fetele dadeau ordine clientilor. Unele se si dezbracau. Era o gresala. Asa nu mai erai o adevarata stapana). Insa, dificultatile de integrare in grupul respectiv, care era format din aproximativ 30 de fete s-au manifestat ca si in cazul celorlalte locuri de munca. Astfel, C. le considera pe celelalte colege nerecunoscatoare (Eu le ajutam, ele imi intorceau spatele dupa aceea), iar pe patron il acuza ca era nedrept (Isi batea joc de mine, imi oprea din bani). M. ASPECTUL NEGARII SI LIPSA TESTARII REALITATIINegarea este un mecanism de aparare folosit in mod inconstient pentru a face fata evenimentului pe care il percepe ca fiind traumatic (o sarcina nedorita). Ea refuza, folosindu-se de acest mecanism de aparare, sa se confrunte cu situatia stressanta. In cazul lui C., negarea este extrem de puternica, pacienta nsi considerand ca a reusit sa determine si alte persoane sa nege un lucru evident (Cand ma intrebau fetele daca sunt insarcintata, le ziceam ca sunt grasa). Faptul de a fi recurs la negare, ne determina sa afirmam ca aceasta sarcina nedorita reprezinta un lucru inacceptabil si contrazice una dintre declaratiile pacientei conform careia a avea un copil este cea mai mare implinire.Desi nu prezinta halucinatii i / sau ideaie delirant, C. si-a pierdut capacitatea de a testa realitatea si de a trai remuscarea si empatia. Sentimentul de vina fata de fapta sa este absent, singurul moment in care devine emotionata aprnd atunci cand vorbete despre bani (Mi-a tras teapa cu 400 ). N. SARCINAA aflat de sarcina in august 2013. A aparut ca urmare a unei relatii pasagere, in ciuda faptului ca lua anticonceptionale. Situatia o explica astfel: Am ramas insarcinata pentru ca am baut un pahar de vin si anticonceptionalele nu si-au mai facut efectul. Pe toata perioada sarcinii a negat ca este insarcinata. A pastrat sarcina pentru ca nu mai putea face avort. Voia sa abandoneze copilul la nastere, in spital. A nascut acasa (pe data de 27.02.2013), singura, fara dureri. Copilul (o fetita) s-a nascut la aproximativ 8 luni si avea 3 kg. Pacienta afirma: Nu cred ca traia, nu tipa, nu plangea. Totusi, ulterior devine nesigura, declarand: Cred ca a fost viu copilul, nu stiu. Acesta a fost strangulat, pus in saci si lasat intr-un sifonier timp de o saptamana. Lipsa testarii realitatii este evidenta in acest context - Nu credeam ca o sa-l descopere cineva in dulap. A revenit pentru cateva zile la serviciu. In momentul in care cadavrul a fost descoperit, l-a aruncat, la sfatul colegelor. Considera ca ele sunt vinovate pentru ca: Au zis sa nu spun la Politie. Eu le-am ascultat si din cauza asta m-am ales cu doua capete de acuzare(pruncucidere si profanare de morminte). Astfel, gestul pruncuciderii, in context simbolic este o tentativa de a vedea (metaforic) daca si cine (un parinte) poate fi iertat si pana unde.La intrebarea: Tu, acum, din mintea ta, ai putea lua o alta decizie? raspunde tangential As cere ajutorul, este o boala. Nu stiu, nu sunt doctor sa stiu. Sunt nebuna. Intrebata ce este nebunia, la proba realitatii, C. raspunde folosind gandirea tangentiala (stari de singuratate, de plans, lipsa chefului de viata, de a mai trai), dup care continua, folosind raspunsuri de tip disimulativ. Raspunsurile tangentiale continua in dueluri verbale, toate in dinamica relatiei ce cuprinde filiatia proprie (Esti suparata pe parinti pentru gestul tau?/ Nu, ei nu au nici o vina. Fiecare om cu suferinta lui, cu boala lui.).Una din axele fundamentale psihiatrice / psihoterapeutice / psihologice, o piatra de incercare in interpretarea psihodinamica a acestui caz, este legata de ceea ce poate aceasta pacienta sa transmita in contratransfer. Pilonii intre care pot balea trairile sunt: riscul de contaminare (dac cei care o asculta resimt tristetea) sau lipsa rezonanei emoionale, ca semn al lipsei remuscarii din dinamica sufletului lui C.Se descrie ca fiind credincioasa: As fi vrut sa merg de Inviere la biserica, dar a venit cu lumina la mine. Este o discutie in sine daca starile de plans pot echivala sau nu cu parerile de rau. O alta perspectiv teoretic porneste de la interpretarea sarcinii ca pe o pedeapsa: Am vrut sa scap, nu am putut, asta a fost. Actualul prieten, in varsta de 34 de ani, joaca rolul de salvator, decizia de a nu o parasi dupa un asemenea gest, lasand impresia de reparatie universala. C. rezista de cateva luni in salonul de supraveghere (acolo unde dezorganizarea la nivelul gandirii si afectelor este maxima) incercand sa faca ordine, sa ajute medicii si asistentele, sa se autoorganizeze, sa studieze. O. TULBURAREA DE PERSONALITATE ANTISOCIALAPacienta intruneste caracateristicile Tulburarii de Personalitate Antisociala. Astfel, aceasta nu este capabila sa stabileasca relatii bazate pe afectivitate (nu are prieteni, are o relatie conflictuala cu familia), actioneaza impulsiv (intra in conflicte cu colegii de serviciu, cu alti pacienti), e lipsita de sentimentul de vinovatie (nu regreta fapta in sine, ci doar faptul ca a pierdut anumite privilegii). Desi comportamentul antisocial apare in adolescenta, in cazul acestei paciente, el nu se manifesta vizibil. Putem presupune ca restrictiile dure impuse de parinti nu i-au permis sa isi exprime comportamentul antisocial. Pacienta nu savarseste acte discomportamentale continuu, dar il savarseste pe cel mai grav crima. Ea intruneste ambii factori necesari manifestarii comportamentului antisocial: vulnerabilitatea genetica si mediul. Ambii parinti au o structura de personalitate dura: tatal a lucrat ca politist la Arestul Poliiei pe jude i transferuri, iar mama a fost o persoana extrem de agresiva (determinand pacientei un atasament de tip dezorganizat). In plus, mediul format din persoane agresive si / sau dezinteresate nu ii permite lui C. sa isi identifice nici o figura de atasament. Familia i-a exacerbat atitudinile negative, parintii neajutnd-o sa depaseasca esecurile (notele mici, nepromovarea examenului de licenta) i scotand in evidenta trasaturile personalitatii sale antisociale (agresivitate, lipsa remuscarilor, neincrederea in ceilalti).Spitalizarea constituie un moment important pentru C. In acest nou context, ea se simte constransa sa respecte anumite reguli (As putea sa ma iau la cearta cu aceasta pacienta care ma deranjeaza, dar mi-a zis doctoria ca-mi fac rau singura... la dosar...). ntmpltor sau nu, se teme de o oligrofren agresiv, care ar putea s o strng de gt, s o sugrume. Cnd are astfel de proiecii, devine anxioasa i simte un gol interior.In cazul de fata, ca si pentru ali pacienti cu Tulburare de Personalitate Antisociala, lipsa empatiei este vizibila (nu regreta fapta i face referiri sumare la aceasta). Strigatul sau de ajutor, Ma consider un caz special. Am nevoie de pofta de viata!, reprezinta, de fapt, unul dintre aspectele comportamentului antisocial si nu o dovada a faptului ca C. este capabila sa l i primeasc.P. TESTE APLICATETestul arborelui1. imaginea globala palida, nesugestiva, stearsa labilitate emotionala, apatie 1. HC = HT caracter regresiv, instinctualitate, superficialitate1. absenta liniei solului teama de fixare, tendinta spre instabilitate1. trunchi conic indice al primitivismului, persoana cu spirit practic, inhibitie, inteligenta medie, aptitudini practice, dorinta de a materializa rapid scopurile1. absenta frunzelor vid interior1. arbore care ocupa intreaga pagina dorinta de a atrage atentia1. linii vagi incertitudine, lipsa de energie1. pozitionarea spre stanga introversie, inhibitie, dorinta de indepartare sociala1. deschiderea trunchiului in coroana hiperexcitabilitate cu tendinte explozive1. directionarea crengilor (exclusiv in sus) scaderea simtului realului, hiperexcitabilitate1. coroana acoperita cu o membrana persoana introvertita, inchisa in sine1. ramura din linie unica retard afectiv, regresieCAQA - 13Sten 9

C - 6 Sten 3

F - 8Sten 5

H - 4 Sten 4

L - 12Sten 8

N - 12 Sten 9

Q1 - 9 Sten 6

Q3 - 8 Sten 5

B - 5 Sten 4

E - 9Sten 6

G - 14 Sten 7

I - 13 Sten 8

M - 7 Sten 10

O - 20 Sten 10

Q2 -13 Sten 8

Q 4 20 Sten 10

D 2 17 Sten 9

D3 - 9 Sten 4

D4 - 12Sten 7

D5 17 Sten 8

D6 18 Sten 8

D7 10 Sten 8

Pa - 16 Sten 10

Pp 11 Sten 4

As - 14 Sten 9

Ps - 16 Sten 8

Sc - 18 Sten 10

Din CAQ retinem:Caldura afectiva (A = 9) pacienta doreste sa se implice in diferite relatii, sa-si exprime sentimentele.Stabilitate emotionala (C = 3) nivel ridicat al anxietatii, incapacitatea de a-si utiliza resursele, tensiune crescuta.Impulsivitate (F = 5) manifesta un interes pentru relationare.Excentricitate (H = 4) prezinta unele dificultati in luarea deciziilor, nu se simte confortabil in momentele in care se afla in centrul atentiei.Suspiciozitate (L = 8) este o persoana suspicioasa, critica, usor iritabila, ii invinovateste pe cei apropiati (n cazul de fa, pe parinti).Perspicacitate (N = 9) are dificultati in exprimarea sentimentelor.Radicalism (Q1 = 6) este o persoana interesata de gasirea unor solutii alternative, se bazeaza pe logica in luarea deciziilor.Autodisciplina (Q3 = 5) rezultatul obtinut subliniaza existenta anxietatii, corelatia cu factorul C denotnd manifestarea unui comportamentul compulsiv.Inteligenta (B = 4) pacienta are o inteligenta putin sub medie, dar trebuie sa luam in calcul starea depresiva a acesteia la momentul completrii inventarului multifazic de personalitate.Dominanta (E = 6) rezultatul obtinut reflecta o doza de agresivitate, precum si modalitatea de abordare a celor din jur (directa, fara menajamente).Conformism (G = 7) pacienta este o persoana cu un grad mai ridicat de conformism; corelatia cu factorul A denota potenialul de adaptare la normele grupului.Senzitivitate (I = 8) se observa existenta unei persoane dependente, care simte o nevoie acuta de securitate, dorindu-si protectia celor apropiati.Imaginatie (M = 4) C. este o persoana conventionala, corelaia cu factorul G exprimnd existenta unui conformism i inters pentru probleme cotidiene (corelarea cu Q1 denota utilizarea metodelor logice in rezolvarea problemelor).Insecuritate (O = 10) acest factor indica manifestarea sentimentelor de vinovatie, existenta unei persoane depresive (coreleaza cu factorul L). Acest fapt o face sa se considere tinta criticilor nejustificate ale celor din jur i s i exprime anxietatea (coreland cu Q3).Autosuficienta (Q2 = 8) prefera singuratatea, nu se simte confortabil in cadrul grupului.Tensiune (Q4 = 10) rezultatul obtinut la acest factor denota un nivel ridicat al anxietatii. Coreland cu factorul C rezulta urmatoarele aspecte: nevoie de timp pentru a depasi conflictele aparute, iritabilitate, frustrare. De asemena, se observa o nevoie de ajutor din partea celor apropiati (coreleaza cu factorul L).Hipocondrie (D1 = 10) este o persoana deprimata, exterioriznd o functionare deficitara a organismului.Depresia suicidara (D2 = 9) existenta unor ganduri de autodistrugere, viata este perceputa ca fiind lipsita de sens. Moartea este singura alternativa. Coreland cu Q4, observam nevoia de a primi sprijin din partea celorlalti.Agitatie (D3 = 4) pacienta prezinta un nivel mediu de exteriorizare comportamental n acest sens.Depresie anxioasa (D4 = 7) persoana deprimata (coreland cu D1), ce simte c cei din jur sunt dezinteresati de problemele sale.Depresie cu energie scazuta (D5 = 8) tristete, fatigabilitate (coreleaza cu D1).Vina si resentiment (D6 = 8) persoana autocritica (coreleaza cu O), teama de abandon (corelaza cu I). Plictiseala si retragere (D7 = 8) persoana deprimata; corelatia cu D4 denota imposibilitatea celor din jur de a o sustine.Paranoia (Pa = 10) suspiciozitate (corelaza cu rezultatul obtinut la factorul L), persecutie (coreleaza cu O), manifestarea dorinei de a se implica in conflicte.Psihastenie (As = 9) comportament obsesional, autocontrol limitat.Inadecvanta psihologica (Ps = 8) rezultatul obtinut exprima o autodevalorizare, existenta sentimentelor de inutilitate, incapacitatea de a depasi momentele actuale dificile (coreleaza cu D2).Schizofrenie (Sc = 10 ) C. se confrunta cu respingea si dezinteresul celorlalti, intampina dificultati in exprimarea sentimentelor. Coreland cu scorul obtinut la D7 (8) putem sustine ca pacienta manifesta o retragere sociala.Inadecvanta psihologica (Ps = 8) devalorizare, inutilitate personala, sentimentul de a se considera condamnata sa isi implinesca destinul. Inventarul de personalitate CAQ releva o insuficienta dezvoltare in registrul imaginativ - inteligent (M = 4, B = 4), sugerand lipsa background-ului cognitiv, care sa sustina dezvoltarea morala si insight-ul privind constientizarea consecintelor faptei. Este o pacienta ce traieste o marcata tensiune interioara (O = 10, Q4 = 10), acumulate progresiv din copilarie, crescand exponential in timpul sarcinii si manifestandu-se plenar si dezorganizat psihotic odata cu actul nasterii.Scorul de 10 pe scala de Hipocondrie este o forma de elaborare particulara a narcisismului malign, exprimat sintetic in inflationarea Eului personal, pana la anularea instinctului matern. Scorul de 9 la Depresie suicidara sustine interpretarea psihodinamica in conformitate cu care pacienta se omoara pe sine in actul pruncuciderii. Scalele neclinice de Suspiciozitate si Senzitivitate = 8, coroborate cu Pa = 10, Sch = 10 si Inadecvare sociala= 8, sustin caracterul dezorganizat al gandirii, utilizarea psihodinamica a negarii si clivarii i lipsa testarii realitatii prin interpretarea absurda a situatiei postpartum, exprimata prin incremenirea timpului si a fiintei pseudomumificate.Profilul astfel construit exprim extrema psihotica a narcisismului malign, care la limita este echivalentul TPSA. Aspectul pruncuciderii sustine exprimarea / acting-out-ul psihopat si nu aspectul unei psihoze clasice, care ar fi evoluat cu stare de confuzie postpartum si s-ar fi manifestat la nivel productiv, delirant si halucinator (cu control din afara al fenomenologiei) si nu direct dintr-un act dezorganizat comportamental.Testul SzondiIn vectorul S, factorii h = +, s = - sustin inclinatia pacientei pentru relatia sado-masochista, axul exprimarii sexualitatii pasive si inclinatii spre subordonare. Aceasta asociatie h = 0, s = 0, din formula pulsionala latenta, exprima marcata traire tensionala, exteriorizata in acting out - ul pruncuciderii, cand este anulat instinctul matern, scurtcircuitata constienta si ridicat sadismul la apogeu.Asa cum reiese din axul P, pacienta se ascunde sub o toleranta descentrata, timida si sub un comportament grevat de trairi fanteziste, care exprima impulsuri situative. Vectorul Sch, k = +/-, p = 0, exprima un comportament rece n axul Eului, prin care aceasta combinatie este reprezentativa pentru nucleul antisocial pervers al pacientei. Acest ,,miez pe care il surprinde testul Szondi releva o adaptare impersonala dezemotionalizata si o imaginatie sterila. Este vorba despre un Eu scurtcircuitat, care s-a exprimat magistral in real, prin atitudinea princeps pe care a avut-o la ultimul loc de munca (video - chat de tip stapan - sclav), de buna organizatoare si conducatoare intransigenta si rece. Acest gen de comportament pseudo - obsesional a tinut sub control o anxietate, care nu a mai putut fi controlata odata cu inaintarea sarcinii, dezorganizand Eul in mod psihotic la momentul pruncuciderii.Vectorul C (d = +!, m = +) este vectorul de contact, exprimand incapacitatea pacientei de a stabili relatii, o permanenta cautare, un interes instabil, o dispersare a atentiei si tendinte erotice nediferentiate. In rezultatul acestui vector de contact am putea cauta explicatia manierei in care a fost realizata pruncuciderea (placerea actului uciderii, ca la autenticii criminali in serie versus privarea de reprezentarea copilului, cu anularea instinctului matern, gandire dispersata, necuplata la registrul actional).Formula pulsionala de la Szondi releva agresivitatea latenta, nedezvoltarea laturii sexual - erotice si depresia non - manifesta, ce ia, mai degraba, forma vidului interior, a aplatizarii, a goliciunii sufletesti. Planul latent in registrul primitiv exprima ceea ce psihiatria poate denumi apatie, avolitie, anhedonie, atimhormie, scurtciruitarea emotiilor. Profilul este sustinut intrinsec de registrul submanifest (e = 1, k = 1), ce exprima marcatul potential de acting - out (exteriorizarea in pruncucidere). Planul manifest sustine fidel impresia clinica, dar si profilul inventarului de personalitate CAQ, si anume: p = 3 (senzitivitatea), alturi de hy = 2 (potentialul de disociere). Pacienta isi mentine si acum (la 5 luni dupa comiterea faptei) disocierea, negarea si senzitivismul tipic unei insuficiente structurari de personalitate, in care, prin toate interventiile psihologice si psihiatrice isi sustine si exacerbeaza carentele emotionale din copilaria mica, filiatia nefericirii si neinvestitiei afective, exhibate ca justificare simbol a pruncuciderii.Diagnostic psihiatric:Axa I: Reactie de adaptare la stress de tip mixt (anxios - depresiva).Diagnosticul a fost pus de catre o comisie medicala, care a evaluat pacienta. Merita o discutie in sine faptul ca nici un moment in timpul sarcinii, C. nu si-a dorit copilul; aceasta intentiona sa-l lase in maternitate imediat dupa nastere.Axa II: Tulburare de Personalitate de tip mixt, desi ultimul examen psihologic complex evidentiaza cert trasaturi de personalitate din gama TPASAxa III: * o intrerupere de sarcina in antecedente (fapt care transmite propria confuzie a lui V. si o proiecteaza in toti specialistii psi cu care aceasta interactioneaza, apropo de indecizia de a face un avort in aceasta noua situatie)* handicap la degetele 3 si 4 de la mna dreapta, in urma unui accident din copilarie; sechele care ii afecteaza functionarea integrala si la capacitate maxima a miscarilor si ii genereaza i ntreine n plan psihiatric senzitivismulAxa IV: lipsa retelei de suport socialAxa V: GAF = 80 (att la internare, cit si in momentul prezent; sa nu uitam ca pacienta in cauza a continuat sa se duca sa lucreze la video chat, inclusiv cteva zile dupa momentul nasterii).

Diagnostice diferentiale si discutii:* exitenta unui diagnostic de Axa I de Episod Depresiv Major, tinind cont de faptul ca in anul 2010, C. a prezentat un alt EDM, pentru care a urmat tratament cu antidepresiv dual potent (Velafaxina) pentru 1 an si 2 luni. Contra - argumentele in acest sens ar fi c, nici in momentul internarii, nici ulterior, pacienta nu prezentat anhedonie, neliniste psihomotorie, tulburari de somn, ci mai degraba am putea considera ca intregul comportament al ei a fost unul simulat, inclusiv cu colegele de apartament, inclusiv cu personalul medical in cursul relatiei terapeutice stabilite pe sectie.* Prezenta unei stari crepusculare post partum. n acest sens, utilitatea maxima ar veni din confirmarea sau infirmarea unor indici de organicitate cerebrala / fragilitate a creierului, exprimata electroencefalografic.* Se ridica suspiciunea unui Episod psihotic post - partum, dar aceasta ipoteza ramine valida, doar in ideea in care unicul element al acesteia ar fi fost confuzia, deoarece pacienta nu a prezentat niciodata fenomenologie in sfera productiva.* Atunci cind pentru viitorii ani ai existenei lui C., se pune intre a-i petrece in inchisoare sau intr-un Spital de Siguranta si Masuri Speciale Psihiatrice, un element princeps de urmarit este Simularea.* Tulburarea de Personalitate Antisocial ramine un pertinent diagnostic in discutie (putem presupune chiar in absenta unui diagnostic de Axa I), deoarece C. nu a prezentat nici un moment pe parcursul acestei internari prelungite: empatie, remuscare sau vinovatie. In acest caz, ramine ntrebarea (atit din perspectiva psihiatrica, dar si medico - legala), unde ar fi mai mari sansele de recuperabilitate (daca putem considera ca acestea exista) n incadrarea pacientei in Cod de Procedura Penala 114 sau in savirsirea pedepsei in inchisoare.* in momentul in care a devenit iminenta posibilitatea ca C. sa ajunga la inchisoare, aceasta a exprimat manifest comportamntal un fel de pseudo - viraj spre registrul maniacal, cind a devenit iritabila, irascibila, prezentind cisvestitism (multiple codite n par corespunzatoare virstei de 8 - 9 ani, machiaje si oje utilizate pueril si inadecvat). Se ridica suspiciunea urmatorilor factori predispozanti in acest sens: tratamentul antidepresiv este cel ce induce simptomatologia aflarea vestii ca poate merge la inchisoare perioada prelungita a internarii, care a determinat o simptomatologie de tip gansseroid marcata confuzie de rol, deoarece, pacienta, aflat in salonul de supraveghere, insista sa faca munca de infirmiera, pentru a obtine favoruri de la personalul medical accentuarea comportamentelor ce sustin trasaturi de personalitate borderline, in virtutea carora C. scindeaza personalul in bun si rau, cu scopul de a produce conflicte* data fiind tentativa suicidara pe care pacienta a avut-o in 2010, pentru evolutia si prognosticul acestui caz, riscul efectuarii unei noi TS ramine o intrebare. Credem ca acest fapt este putin probabil (in 2010 a fost vorba exclusiv de 6 - 7 tablete de Xanax de gramaj mic), iar trasaturile din registrul unei TPAS sunt actualmente vizibile. Mergind pe aceeasi linie, necesitatea tratamentului actual cu antidepresiv s-ar putea justifica doar daca, tinind cont de antecedentele personale patologice ale lui C., si anume, dac privim cu toate seriozitatea intensitatea majora a episodului depresiv din 2010. Nu consideram ca putem lega gestul pruncuciderii de exitenta acestui episod depresiv in antecedente (fie el si de intensitate majora), motiv pentru care doza mica de Venlafaxina pe care C. o primeste in momentul prezent (75 mg), se justifica eminamente pentru un pertinent control al impusiunilor. Nu exita motive pentru o sedare suplimentare a pacientei, prin adaugarea de antipsihotic n tratament.

CONCLUZIIStructura de personalitate ce indica, mai degraba, un nucleu de tip antisocial, decat o tulburare de personalitate antisociala in dinamica. Exprimarea acestuia s-a facut in maniera stare crepusculara, caracterizata prin ingustarea masiva a campului constientei si omnipotenta mecanismului de negare. In momentul comiterii faptei, C. este disociata de sentimentul matern, fiind vorba de o exacerbare a propriului narcisism pana la limita maligna, ce pune in joc clivarea de fapta.Mecanisme combinate de negare si clivare au fost pertinent construite inca din timpul sarcinii, proba / trainicia acestora oferindu-i posibilitatea de a le proiecta in colegele de apartament si noul prieten. Mai mult decat atat, negarea si clivarea sunt introiectate de noi continatori, carora li se atribuie odata cu acestea si False Selfuri, astfel incat, toata dinamica relatiei pacientei din ultimele luni de sarcina este o repetata interactiune intre parti perverse si o fragmentare a proiectiei de parti perverse inglobate in ceilalti, prin coluziune narcisica.Concluzia testelor proiective sustine apatia, dublata de caracterul instinctiv, primitivism si ancorare in material. Dorinta de a atrage atentia este, de fapt, un pseudo - histrionism (opus acelei doze de hy feminin sanogen, intrinsec feminitatii), care exprima doar vidul interior si incertitudinea. Pozitionarea imaginilor sustine indepartarea sociala, pierderea testarii realitatii, retardul afectiv (pe care l-am putea denumi simbolic oligofrenie morala), precum si potentialul exploziv de acting - out.*** Singura dimensiune a existentei care starneste emotii este furia.*** Negarea a fost un mecanism care i-a facut partasi si pe cei apropiati. *** A-si pastra copilul omorat si mumificat in sifonier echivaleaza cu incremenirea timpului, in aceeasi maniera in care neavortul echivaleaza cu a nu lua nici o decizie.*** Colegele de apartament, care sunt partase fara voie la gestul pacientei, sunt denumite generic fete, reliefandu-se inca o data incapacitatea de atasament si proiectarea asupra acestora a sintagmei no face, no name, no number. *** Este o discutie in sine daca o psihoterapie psihodinamica de profunzime o va pune in contact cu propriile afecte si care ar fi riscurile sinuciderii in aceasta ecuatie.