Prezentare generală a unităţii administrativ teritoriale a oraşului Cajvana

4.1 Date generale

Cajvana este o localitate din judeţul Suceava sau Bucovina, cum mai este denumit acest minunat ţinut, cunoscut atât pentru frumuseţile oferite de cadrul natural, cât mai ales, pentru valoroasele monumente istorice şi de artă, mărturii ale existenţei unei bogate vieţi spirituale şi materiale din cele mai vechi timpuri.

Spaţiul urban – cadrul conceptual

Oraşul este acea unitate administrativ-teritorială de bază, alcătuită fie dintr-o singură localitate urbană, fie din mai multe localităţi, dintre care cel puţin una este localitate urbană. Ca unitate administrativ-teritorială de bază şi ca sistem social-economic şi geografic oraşul are două componente:

a) componenta teritorială – elementele oraşului sunt: vatra – suprafaţa cuprinsă în linia de contur a zonei clădurilor de locuit; intravilanul – suprafaţa afectată contrucţiilor, înglobând toate zonele funcţionale al oraşului mai puţin teritoriul agricol; extravilanul – restul suprafeţelor din perimetrul administrativ al oraşului.

b) componenta demografică şi social-economică -, care constă în grupurile de populaţie şi activităţile economice, sociale şi politico-administrative care se desfăşoară pe teritoriul localităţii. Dimensiunile, caracterul şi

funcţiile oraşului prezintă mari variaţii, dezvoltarea sa fiind strâns corelată cu cea a teritoriului căruia îi aparţine. Oraşele care prezintă o însemnătate deosebită în viaţa economică, social-politică şi cultural-ştiinţifică a ţării sau care au condiţii de dezvoltare în aceste direcţii sunt declarate municipii.

În România, o localitate poate fi considerată oraş (potrivit normelor statisticii populaţei şi a reglementărilor pe linia administraţiei centrale), dacă au un anumit număr de locuitori, de regulă peste 5.000 şi îndeplineşte concomitent anumite standarde privind dezvoltarea economică, dotările edilitare şi o anumită infrastructură.Prin Legea nr. 83 din 7 aprilie 2004 comuna Cajvana devine oraşul Cajvana.

a) Scurt istoric:

Cadrul geografic al localităţii, condiţiile deosebite de habitat au condus la continuitatea de locuire a acestor meleaguri, din paleolitic până în prezent, motivantă fiind nu numai continuitatea, dar şi densitatea şi dinamica de locuire. Această permanenţă de locuire este dovedită de izvoarele arheologice şi în sec. VII-XII pe când sub numele de „câmp” se înfiripa obştea sătească medievală.

Prima atestare documentară este datată 3 iulie 1575, când domnul Moldovei, Petru Şchiopul hotărăşte împărţirea moşiilor fostului portar al Sucevei, prilej cu care Cajvana şi satul vecin Hrinceşti (astăzi cătunul Codru) revenea uneia din cele 6 fete ale sale – Marica Călugăriţa la bătrâneţe. În anul 1615 satul şi teritoriile sale sunt cumpărate de Ştefan Tomşa care le face danie Mănăstirii Solca, în a cărei proprietate vor rămâne până în 1785, când domeniile mănăstirii se desfiinţează. Până în 1849 va face parte din Fondul Religionar Bisericesc al Bucovinei, în acel an câştigându-şi autonomia. De atunci şi până în prezent a fost o localitate intens locuită, cu o populaţie numeroasă şi în continuă creştere.

b) Aşezare geografică:

Cajvana, străveche vatră istorică, este situată în centrul judeţului Suceava, la 36 km NV de municipiul cu acelaşi nume, reşedinţă de judeţ, la 38 km NE de oraşul Gura Humorului, 30 km S de municipiul Rădăuţi, şi la 12 km SE de cel mai mic oraş al judeţului – Solca, pe care-l depăşeşte de două ori ca număr de locuitori.

Teritoriul Cajvanei se învecinează la est cu comuna Iacobeşti. Prin sătucul Gura Solcii, şi Todireşti, prin cătunul Sârgheşti.

La sud vecină este tot o comună Todireşti prin satele Todireşti şi Soloneţ şi comuna Comăneşti.

La vest se învecinează cu comuna Comăneşti şi Botoşana, iar la nord cu comunele Arbore şi satul Arbore, Iaslovăţ şi Milişăuţi. (vezi fig. 1)

Fig. 1 – Poziţionare geografică

c) Clima şi relieful:

Clima este cea de podiş, submontană, cu variaţii de temperatură şi de precipitaţii în toată perioada anului.

Relieful a influenţat evoluţia solurilor din cadrul zonei. Astfel, aflându-se în extremitatea nord-vestică a Podişului Sucevei, condiţiile de climă, completate cu ceilalţi factori au dus la formarea solurilor brune tipice pozolite şi soluri podzolice argiloiluviale pseudogleizate.

d) Suprafaţa şi populaţia:

Suprafaţa totală a oraşului este de 2483 hectare, fiind locuită de un număr de peste 8300 de locuitori, după ultimul recensământ, cel din 2002.

Vatra actuală a oraşului Cajvana măsoară 752 hectare, în anul 2007 fiind construite peste 2200 locuinţe, la care se adaugă 6 unităţi de învăţământ, 3 grădiniţe, două biserici ortodoxe, două localuri ale cultului penticostal, un dispensar uman şi altul veterinar, două farmacii (umană şi veterinară), un cămin cultural, un local al Primăriei, altul al Postului de poliţie, un stadion şi trei terenuri de handbal.

În componenţa oraşului actual intră cătunul Codru, care numără 40 de gospodării.

4.2 Structura şi dinamica populaţiei:

4.2.1 Populaţia activă şi inactivă din localitate

Populaţia oraşului Cajvana este de peste 8000 de locuitori, aşa cum reiese din figura de mai jos. Majoritatea populaţiei este de etnie română şi de religie ortodoxă.

POPULAŢIA PE GRUPE DE VÂRSTĂ

0-6 ani

7-14 15-19

20-30

31-45

46-62

62-99

TOTAL

2000 81142001 906 1160 908 1492 1639 1140 960 82052002 908 1170 915 1540 1673 1104 981 82912003 897 1184 946 1569 1684 1109 992 83812004 890 1197 973 1541 1722 1140 998 84612005 891 1226 984 1556 1709 1162 1012 85402006 885 1241 994 1556 1718 1194 1020 86082007 889 1258 1012 1572 1721 1204 1023 8679

la 1 sept.

STRUCTURA ŞI DINAMICA POPULAŢIEI

ANUL Naşteri

Căsătorii

Decese

Veniţi

Plecaţi

TOTAL pers.

Din careObs

În străinătate

2001 140 47 47 2 4 8072+133

2480

2002 142 74 60 5 3 8154+137

2560

2003 131 72 42 10 7 8242+139

2610

2004 124 81 46 14 9 8320+141

2740

2005 125 74 53 18 6 8399+141

2930

2006 118 80 47 20 11 8465+143

3100

2007 113 37 36 11 2 8543+145

3129 La 1 sept

Populaţia activă

Analiza indicatorilor referitori la populaţia activă din localitate presupuse stabilirea unei linii clare de demarcaţie între populaţia activă ocupată şi cea activă neocupată.

Totalul populaţiei ocupate, active

Numărul de persoane

5018

Agricultură 1527 (din care 534 pensionari agricultori)

Diferite meserii (construcţii, ateliere diferite etc.)

150

Agenţi economici 60Cadre didactice TOTAL 116 din care 72 cadre

didactice locale + 44 cadre din alte localităţiProfesori şi învăţători – 96Educatoare – 20

Salariaţi ai instituţiilor publice

80

La lucru în străinătate 3129

Populaţia inactivă

Totalul populaţiei Numărul de persoane

inactive/neocupată 3.661Elevi 1681Studenţi 30Pensionari 918 (cei 534 pensionari din

agricultură sunt incluşi în 1451 persoane ocupate în

agricultură)Casnice (fără pensie sau cu altă situaţie materială)

79

Întreţinute de alte persoane (sunt incluşi şi cei 450 de preşcolari)

941

Întreţinute de stat sau alte organizaţii private

1

Şomeri 11

Piaţa muncii din România a suferit transformări fundamentale în ultimii ani, apărând deficite în oferta de muncă în unele sectoare de activitate şi excedente în altele.

La apariţia acestei schimbări şi-au adus „aportul” îmbătrânirea demografică şi migraţia accentuată a forţei de muncă, tendinţe care se vor accentua în următorii ani dacă România nu va avea politici coerente în această direcţie.

Totodată, această scădere a populaţiei ocupate se corelează şi cu diminuarea locurilor de muncă disponibile.

4.2.2 Repartizarea populaţiei ocupate în funcţie de activităţile economice derulate

Din datele existente, majoritatea populaţiei din oraşul Cajvana îşi desfăşoară activitatea în agricultură, silvicultură, vânătoare, precum şi în cel al industriei prelucrătoare.

4.2.3 Fluxurile migratorii

Datele privind fluxurile migratorii înregistrate la nivelul localităţii indică faptul că numărul stabilirilor în oraş este mai

mare decât cel al plecărilor, aşa cum reiese din tabelul de mai jos.

FLUX MIGRATORIU

ANUL Stabiliri de domiciliu în oraşul Cajvana

Plecări din oraşul Cajvana

Obs.

2001 2 42002 5 32003 10 72004 14 92005 18 62006 20 11

4.3 Cadrul socio-economic

4.3.1 Cadrul social

Trecerea de la un sistem unic, centralizat, la economia de piaţă şi-a pus amprenta şi asupra pieţei muncii din oraşul Cajvana, înregistrându-se atât şomeri, persoane disponibilizate cât şi persoane fără un loc de muncă stabil, munca la negru fiind în continuare de actualitate.

Cu toate aceste neajunsuri, oraşul Cajvana a depus serioase eforturi pentru a se putea alinia la un anumit grad de confort economic şi social, la acest aspect contribuind nu numai administraţia locală ci şi locuitorii oraşului. În acest sens au fost realizate o serie de investiţii care să contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi la asigurarea unui trai decent într-o Europă modernă.

Printre investiţiile realizate până în prezent în oraşul Cajvana se numără modernizarea a 5,98 km de drum comunal finalizat prin accesarea de fonduri SAPARD, o unitate de învăţământ realizată cu fonduri de la Banca Mondială şi o Şcoală de arte şi meserii realizată cu fonduri Phare.

De asemenea din bugetul Consiliului Local Cajvana cât şi din alte resurse financiare au mai fost realizate:

a) o sală de sport;

b) căminul cultural;c) sediul Primăriei;d) drumul DC 43 Cajvana-Comăneşti;e) drumul DC 43 A Cajvana-Codru;f) centrul rezidenţial pentru persoane vârstnice din satul

Codru, oraşul Cajvana;g) construirea şcolii cu clasele I-IV din satul Codru, oraşul

Cajvana.Printre unităţile reprezentative ale oraşului Cajvana se

numărăr: S.C. Mip S.R.L.; S.C. Petrogeo S.R.L.; S.C. Caj Trans S.R.L; S.C. Geo-Jucan-Transcom S.R.L.; S.C. Ilivas-Com S.R.L.; S.C. La-Teo S.R.L.; S.C. Lacamp-Com S.R.L.; S.C. Natu S.R.L.; S.C. Nery Vio-Exim S.R.L.; S.C. Petrova-Com-Impex S.R.L.; S.C. Petrogeo S.R.L.; S.C. Puiu-Căjvăneanul S.R.L.; S.C. Sol-Nic S.R.L.; S.C. Sophora Farm S.R.L.; S.C. Transtof S.R.L.

La nivelul oraşului Cajvana îşi derulează activitatea următoarele instituţii publice:

- Agenţia C.E.C- Căminul Cultural Cajvana- Casa De Festivităţi Adonay- Dispensar Veterinar- Grădiniţă Nouă- Grup Şcolar – S.C. Centru- Oficiul Poştal- Primărie Oraş Cajvana- Rom Telecom- Sală De Sport- Şcoală Cu Clasele I-IV- Şcoala Codru- Şcoala Profesională- Şcoala Răcari- Dispensarul Uman

Educaţie şi cultură

a) Învăţământ

Situaţia sistemului educaţional şi de formare profesională coroborată cu direcţiile strategice de dezvoltare în domeniul învăţământului pe plan naţional şi european determină o abordare dintr-o nouă perspectivă a reformei învăţământului care vizează reforma sistemică, continuă şi asumată.

În acest sens, procesul educaţional se desfăşoară cu ajutorul a cinci unităţi de învăţământ:

- Şcoala centru + corp B - Şcoala Răcari - Şcoala de arte şi meserii - Şcoala cu clasele I-IV - Şcoala Codru Rata de promovabilitate la liceu este de 100%, iar rata de promovabilitate în sistemul preuniversitar şi universitar este de 70%.

b) Cultură

În prezent oraşul Cajvana dispune de un Cămin cultural în care au loc diverse activităţi culturale, două biblioteci - una comunală, iar cealaltă aparţinând Grupului Şcolar Cajvana.

Evenimentele culturale cu tradiţie în oraşul Cajvana sunt reprezentate în tabelul de mai jos:

Denumire activitate Data desfăşurării„Zilele Cajvanei” – hramul 8 noiembrie

localităţii Cajvana, cu manifestări folclorice, tîrguri ale meşterilor populari etc.„Festivalul obiceiurilor de Anul Nou”

31 decembrie

Hramul schitului sat Codru, oraş Cajvana

28 mai

„Moşii de vară” Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril

13 iulie

Aşezăminte religioase

Biserica Ortodoxă Naşterea Maicii Domnului

În localitate se află trei unităţi de cult ortodox:- Biserica Ortodoxă Naşterea Maicii Domnului;- Biserica Ortodoxă Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril;- Schitul Sfânta Treime – Codru şi- Casa Parohială.De asemenea, pe raza localităţii există şi credincioşi

aparţinând altor culte religioase cum ar fi:- Cultul Penticostal – Iacoban;- Cultul Penticostal – Ştirbu;- Cultul Oastea Domnului.

Sănătate şi asigurări sociale

În ultimii ani, atât în judeţul Suceava, cât şi la nivelul întregii ţări, sistemul de sănătate se confruntă cu o serie de dificultăţi generate de penuria de resurse şi de consecinţele fireşti ale trenării procesului de reformă, care influenţează nefavorabil nivelul distribuţiei ofertei de servicii.

Reforma sistemului de sănătate are ca principale obiective îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, creşterea eficienţei utilizării resurselor şi creşterea nivelului asistenţei medicale acordate populaţiei şi a calităţii serviciilor medicale.

Măsurile de reformă privesc, în principal restructurarea modului de organizare şi furnizare a serviciilor destinate îngrijirii sănătăţii şi schimbarea modului de finanţare a activităţii şi sunt centrate pe introducerea asigurărilor sociale de sănătate.

La nivelul oraşului Cajvana, reţeaua publică de ocrotire a sănătăţii cuprinde un dispensar medical uman cu trei cabinete medicale şi trei medici generalişti care oferă asistenţă de specialitate tuturor categoriilor de persoane din localitate, dar şi pentru persoanele din zonele limitrofe, un Centru de permanenţă, două farmacii şi un cabinet stomatologic.

În oraşul Cajvana funcţionează şi un dispensar veterinar.

În ceea ce priveşte serviciul de asistenţă socială, acesta se realizează cu ajutorul compartimentului de „Asistenţă Socială” din cadrul primăriei Cajvana asigurat de către Ciotu Maria şi Davidoaia Adriana. Totodată, în satul Codru funcţionează Centrul rezidenţial pentru persoane vârstnice, care asigură asistenţă de specialitate acestei categorii de persoane.

4.3.2 Cadrul economic

Componentele de bază a politicilor publice din ultimii ani, relansarea creşterii economice a devenit prioritate naţională, pornindu-se de la importanţa sa atât pentru asigurarea condiţiilor de realizare a criteriilor de aderare la UE cât şi pentru creşterea nivelului de trai.

Pornind de la acest fapt, promovarea şi implementarea la nivel local a acestor politici, implicarea factorilor locali şi a reprezentanţilor societăţii civile au devenit din ce în ce mai pregnante în procesul de elaborare şi realizare a programelor de dezvoltare economico-socială, indiferent dacă resursele financiare sunt asigurate de fonduri guvernamentale, de fonduri private interne sau prin cofinanţări şi împrumuturi externe.

La nivelul oraşului Cajvana activitatea economico - socială se axează pe următoarele domenii:

- industrie (agroalimentară);- producţia de energie electrică şi termică pe bază de

cărbune, transport şi distribuţie apă, energie electrică şi gaze etc.;

- transport rutier;- prestări servicii şi comerţ;- construcţii civile;- agricultură şi silvicultură etc.În oraşul Cajvana sunt înregistraţi peste 100 agenţi

economici având diverse obiecte de activitate: comerţ şi prestări servicii, prelucrarea lemnului, transport de persoane şi mărfuri, activităţi meşteşugăreşti şi agroalimentare etc.

Printre aceştia se numără: Adi-Olta-Tex S.R.L.; Agralim S.R.L.; Agraria S.R.L.; Agromec Cajvana S.R.L.; Amyhairstyle S.R.L.; Austrom Southern Cross Impex; Boca-Vasy Prod-Com S.R.L.; Caj Trans S.R.L.; Carcu S.R.L.; Carul Mare Cajvana S.R.L.; Casa Lemnului S.R.L.; Cast Auto S.R.L.; Ciocârlia Com S.R.L.; Ciuhan – Comexim S.R.L.; Dronis Prod-Com S.R.L.;Fagiloli Gomme S.R.L.; Flavila Prodcom Impex S.R.L.; Flori Geo S.R.L.; Gaby Vagner S.R.L.; Gales Tour S.R.L.; Gast-Com S.R.L.; Geo-Anca Com S.R.L.; Geo Saw S.R.L.; Geo -Maria S.R.L.; Geo-Jucan-Transcom S.R.L.; Gridocris S.R.L.; Gvc Computers S.R.L.; Hony-Com S.R.L.; Hyperion Societatea Filantropică;Ilivas-Com S.R.L.; Imobil Shop S.R.L.; Iocris-Com S.R.L.; Jucan S.N.C; Kaprys-Cominpex S.R.L.; La Teo S.R.L.; La Camp-Com S.R.L.; La Casandra S.R.L.; Magazin Mitrofan S.R.L.; Masido-Com S.R.L.; Mips S.R.L.; Natu S.R.L.; Nery Vio-Exim S.R.L.; Panreleone-Prod S.R.L.; Petrodava-Com-Impex S.R.L.; Petrogeo S.R.L.; Philadelfia S.R.L.; Pitu Trans S.R.L.;

Puiu-Căjvăneanul S.R.L.; Savana Com S.R.L.; Sebasmac S.R.L.; Sol-Nic Com S.R.L.; Somitas Group S.R.L.; Sophora Farm S.R.L.; Ştefan Com-Trans. S.R.L.; Stejarul Verde Societate; Stejarul Verde Societate; Supertruk S.R.L.; Torent Eximp S.R.L.; Transtof S.R.L.; Ucasy Biuldars S.R.L.; Vidra S.R.L.; Yukan S.R.L.

Repartizarea clădirilor la nivelul oraşului Cajvana a fost realizată conform tabelului de mai jos:

ANULGOSPODĂRII

CLĂDIRIPOZIŢII total

la Reg. AGRICOL

(gospod din oraş)

OBS.

2001 1780 + 34 2228 + 44

2002

1820 + 34

2488 + 43

2003 1910 + 36 2401 + 43 2004 1980 + 38 2527 + 43 2005 2080 + 43 2530 + 43 2006 2166 + 43 2542 + 44

2007 sept. 1

2216 + 43 2616 + 44 Inclusiv poz.46, vol. 34

Agricultură

Perioada actuală reprezintă pentru români perioada uneia dintre cele mai mari provocări ale istoriei naţionale – aderarea la Uniunea Europeană şi, mai important, integrarea României în structurile acesteia, prin crearea unor structuri compatibile cu cele din Statele Membre în toate domeniile vieţii economico-sociale, ceea ce presupune o nouă abordare strategică a viitoarei dezvoltări a ţării.

În domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale este necesară o abordare care să permită integrarea în Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene, principalele măsuri fiind cele menite să contribuie la trecerea de la agricultura de subzistenţă şi semi-subzistenţă practicată în prezent la o agricultură comercială, precum şi măsuri de modernizare a satelor, de schimbare a peisajului rural, de dezvoltare şi diversificare a altor activităţi economice care să genereze venituri alternative.

a) Repartizarea fondului funciar după modul de folosinţă

În domeniul agriculturii, datele referitoare la modul de repartizare a fondului funciar pe categorii de folosinţă subliniază faptul că suprafaţa agricolă a fost utilizată în acelaşi mod, principala direcţie a terenului fiind cea arabilă, aşa cum reiese şi din tabelul de mai jos:

Totalul suprafeţei agricole (ha)

20072.201 ha

Suprafaţă arabilă (ha) 1.842Suprafaţă – livezi cu pomi

fructiferi5

Suprafaţă – păşuni (ha) 77+17 ha la Saca, teritoriul comunei Solca

Suprafaţă – fâneţe (ha) 271

b) Principalele culturi agricole sunt cele de cartofi, porumb, grâu şi plante furajere.

c) Dotarea cu maşini agricole

Oraşul Cajvana dispune în prezent de 170 de tractoare, 121 pluguri pentru tractor şi 250 pluguri cu tracţiune animală, 58 discuri, cultivatoare, combinatoare şi altele cu tracţiune mecanică, 2 trailere, 83 remorci pentru tractor şi auto, 8 combine pentru recoltat cereale, 9 pentru recoltat cartofi, 14 maşini pentru stropit sau erbicidat, 14 cositori mecanice, 4 prese de balotat, 8 remorci pentru tractor, 572 faietoane precum şi 50 autovehicule pentru transport mărfuri.

d) Efectivele de animale şi păsări

2007 2007Bovine 2.590 capete din care 1.470

vaci şi juninciOvine 2.102 din care 1967 oi şi

mioareCaprine 26Porcine 3.856 din care 340 scroafe de

prăsilăCabaline 567 din care 542 cai de

muncăPăsări 22.700 din car 7710 păsări

ouătoareFamilii de albine 25

Turismul

Arhitectura caselor şi complexelor gospodăreşti, sobră şi în acelaşi timp, plină de armonie reprezintă una dintre atracţiile turistice ale zonei şi ale oraşului Cajvana în special.

Faptul că mulţi locuitori ai oraşului Cajvana lucrează în străinătate şi pot beneficia de numeroase informaţii şi-a pus serios amprenta în domeniul construcţiilor, observându-se în ultimii ani o dinamică a acestora.

Un obiectiv turistic de mare interes atât pentru locuitorii Cajvanei cât şi pentru turişti îl reprezintă stejarul multisecular evaluat de către specialişti la o vechime de aproximativ 700 de ani având o tulpină de 22,5 m. înălţime şi o coroană de 25 m. Circumferinţa tulpinii fiind de 11.80 m. şi diametru 3,74 m., iar circumferinţa coroanei de 80 m. şi diametru de 25 mp. (vezi fig. 3 şi 4)

Situat într-un areal geografic deosebit oraşul Cajvana poate deveni un adevărat punct de atracţie pentru turişti. (vezi fig. 2)

Fig. 2 Harta turistică

Fig. 3 Stejarul multisecular Fig. 4 Stejarul multisecular

Industria

Orientarea economiei oraşului Cajvana spre o dezvoltare durabilă în concordanţă cu interesele naţionale impune implicarea profundă în acest proces, ca şi la nivel naţional, a industriei, aceasta având o contribuţie majoră în atingerea obiectivelor generale ale politicii industriale.

La nivelul oraşului Cajvana funcţionează următoarele unităţi prestatoare pe diverse domenii de activitate:

- 3 gatere individuale de debitat buşteni;- 2 mori de cereale;- 2 brutării;- peste 40 de asociaţii familiale ce desfăşoară diferite activităţi economice;- 86 societăţi comerciale ce derulează diverse activităţi economice;

- transport mărfuri – peste 50 autovehicule de diferite tipuri sunt folosite pentru aprovizionarea unităţilor sau societăţilor aflate pe raza localităţii;- comerţ şi alimentaţie publică – 15 unităţi aflate pe raza oraşului. De asemenea, oraşul Cajvana mai dispune şi de două

depozite unul de materiale de construcţii iar altul de utilităţi funcţiuni.

Infrastructura de transport

a) Transportul rutier

- drumul 178 D care leagă Cajvana cu municipiul reşedinţă de judeţ Suceava prin DJ178, comuna Todireşti, Dărmăneşti şi drumul european E 85 până în Suceava din DJ 178 D până în drumul naţional DN 2K care leagă oraşul Solca prin Arbore cu oraşul Milişăuţi şi în continuare municipiul Rădăuţi.

Reţeaua rutieră şi hidrografică:

Vatra oraşului de astăzi are o formă compactă cu ieşiri tentaculare de-a lungul drumului judeţean 178 D spre Soloneţ şi Arbore, iar prin drumurile comunale 43 şi 43A se face legătura cu Iaslovăţ, Comăneşti, Botoşana şi Codru. Reţeaua de drumuri comunale este legată de drumul judeţean nr. 178 D, care parcurge ruta Suceava, Todireşti, Cajvana, Arbore, apoi spre Solca sau Rădăuţi, astfel încât este şi o bună legătură rutieră cu principalele oraşe ale judeţului, drumul judeţean asfaltat în ultimii ani scurtând şi mai mult distanţele.

Lungimea totală a străzilor, drumurilor existente este de 65 km, din care: 6,5 km drumul judeţean 178D, 6,5 km drumul comunal 43A - Codru, 4 km drumul comumnal 43 spre comuna Botoşana şi Comăneşti.

Teritoriul oraşului Cajvana este tributar la două bazine hidrografice: Soloneţ, care drenează partea sudică prin pârâul Cajvana cu toţi afluenţii săi şi Solca, care drenează

partea nordică prin pâraiele Crivăţ şi Berbec. Interfluviul dintre cele două bazine geografice este marcat de dealurile Stanişte (434m), Muncel (464m), Dumbrava (469m), Crânceşti (464m), Bobeica (480m) şi Borodea (44m), pe acestea găsindu-se şi cele mai vechi urme ale omului preistoric în paleoliticul târziu, epoca bronzului şi epoca fierului.

Pe viitor se va avea în vederea realizarea unor lucrări de canalizare, această investiţie fiind uşor de realizat datorită apei freatice care, pe platouri, se găseşte cantonată la adâncimi doar de 5m, pe când pe firele de văi, stratul acvifer este situat doar la adâncimi de 0,5-1,5 m. Pe versanţi se semnalează prezenţa izvoarelor de coastă, numite de localnici „cioroaie”. Prezenţa apei la aceste adâncimi a făcut ca majoritatea locuinţelor să aibă apă curentă folosită atât la baie sau menaj, cât şi pentru sectorul zootehnic din fecare gospodărie.

Prin apropierea hotarului sudic cu Torideşti, Soloneţ şi Comăneşti, la aproximativ 800m – 1km trece şi linia de cale ferată Suceava-Cacica-Păltinoasa-Gura Humorului, care are staţii atât în Soloneţ, cât şi în Comăneşti, astfel că şi legătura pe calea ferată este la îndemâna locuitorilor.