Academia de Studii Economice din BucuretiFacultatea de management

Referat la Disciplina Ecotehnologii

Analiza comparativ a nivelului de poluare fonic existent ntre oraul Bucureti i oraul Iai

Profesor coordonator: Virginia Ciobotaru

Profesor doctor: Virginia Ciobotaru

Alexe Dumitria

Bajaliu Anca Miruna

Blan Mirel

Balcan Ana Maria

GRUPA 101, SERIA A

Poluarea Fonica

IntroducereOmul traieste in lumea sunetelor si zgomotului. Sunetul se defineste prin vibratiile mecanice ale mediului care se transmit la aparatul auditiv

UrecheaEste organul care face posibila perceperea sunetelor. Este un mecanism fin, mic si minunat. Cu ajutorul ei putem auzi numeroase sunete frumoase din lumea nconjuratoare. In mod sigur, merita sa fie ocrotita

Caracteristicile sunetelorFenomenul care sta la baza producerii sunetelor este vibratia unei surse sonore. Sunetul se propaga sub forma de unde elastice numai in substante (gaze, lichide si solide) , nu si in vid

Nivelul aproximativ de decibeli al unor sunete

Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul uman, acesta este fonul sonic normal.

Limita sunetului este 80 decibeli. Sunete de 130 decibeli provoaca senzatia de durere, iar de 150 decibeli este insuportabil

Poluarea sonora In natura sunetele puternice sunt o raritate, zgomotul este slab si de obicei de scurta durata. Sunetele sunt indispensabile existentei animale si umane. Sunete precum murmurul apei unui izvor, freamatul frunzelor sunt intotdeauna placute omului, ele linistesc, scot stresul. Dar aceste sunete devin tot mai rare, fiind inlocuite de zgomotul provocat de industrie si transport

Durata zgomotului Intr-un mediu in care intensitatea este de 120 dB, omul poate fi activ doar 2 minute. Diferitele forme ale slabirii auzului pot fi cauzate de afectarea nervului auditiv. Zgomotele permanente, ca de exemplu motoarele din uzine, pot determina slabirea auzului la fel ca zgomotele de durata scurta, dar de intensitate foarte mare

Surse de poluare sonora -circulatia sau transporturile;-industria

-constructiile si montajele-comertul; -telefonia mobila; -discotecile si culuburile; -petardele si artificiile; -muzica

Efectele poluarii sonore pot fi: instalarea oboselii nervoase scaderi in greutate nervozitate tahicardie tulburari ale somnului deficienta in recunoasterea culorilor

Poluarea Fonica in BucurestiSe estimeaz c n prezent peste 100.000.000 de europeni sufer din cauza polurii fonice.Bucurestiul este orasul cu cel mai mare grad de poluare fonic din Uniunea Europeana, avnd cea mai mare pondere, circa 85%, din populatie fiind expus. Valorile limita din timpul zilei, acceptate de legislatia in vigoare in Romania, pentru zonele rezidentiale, sunt pana in 50 db(A). Cele mai zgomotoase zone ale capitalei sunt :Bulevardul Magheru (zona Nottara), unde poluarea fonic atinge 80 dBZona Oltenitei, Bulevardul Ferdinand (zona Iulia Hasedeu), Bulevardul GhenceaPantelimon (zona Morarilor)

La polul opus se afl cartierul Drumul Taberei, unde multe blocuri sunt situate ceva mai departe de arterele principale, iar nivelul zgomotului este, n medie, de 30 de decibeli. La fel se ntmpl n Prelungirea Ghencea sau n Berceni. Cele mai expuse la zgomot sunt cldirile cu ieire la marile bulevarde i apartamentele de la etajele inferioare. n spatele blocurilor de la bulevarde, indicii de disconfort fonic sunt mult mai mici.

Unele dintre cele mai linitite strzi din Bucureti le putem ntlni n spatele blocurilor din Drumul Taberei, Rahova, 1 Mai sau n cartiere ca Primverii i Giuleti.Trind zi de zi ntr-un spaiu poluat fonic, ajungem s nu mai percepem zgomotul, ns el ne afecteaz n continuare simurile.

Realizarea unei hri a zgomotului ntr-un ora presupune msurtori efectuate cu un sonometru timp de un an de zile. n Bucureti au fost alese 250 de locuri unde s-au msurat valorile de zgomot. Prima msurare este 0efectuat pe aleile din centrul oraului. Sonometrul arat c zgomotul se situeaz n jurul valorii de 30 de decibeli. Pe Magheru, n schimb, valorile urc la 79 de decibeli. Dac pn acum erau obligate s aib o hart a zgomotului doar oraele cu peste 250.000 de locuitori, ncepnd cu 2012 toate oreele cu mai mult de 100.000 de locuitori din UE trebuie s fac astfel de msurtori. n Romnia sunt 25 de astfel de orae.

POLUAREA FONICA IN IAI

La polul opus, cel mai linistit oras este Iasi, cu doar 16% din populatie afectata de zgomot. S-au efectuat determinri ale zgomotului de ctre Agenia de Protecia Mediului Iai privind expunerea populaiei la diferite nivele de zgomot, folosind sonometrul, cu scopul de a stabili contribuia diverselor surse (traficul rutier, feroviar, aerian, industrie) la rezultanta sonor a municipiului Iai, pe parcursul anilor 2005-2009 .S-a determinat zgomotul generat de ctre mijloacele de transport n comun conform STAS 10009/1988, STAS 6161-3/1982 i STAS 6661/1982 la nivelul bordurii trotuarelor i exterior cldirilor, n regimul curent de circulaie al mijloacelor de transport n comun. n final, s-a analizat i zgomotul interior din locuine i modul n care acesta creaz disconfort pentru locatari.

In anul 2005 70% din populaie a fost expus la o intensitate a zgomotului mai mare de 70 dB, avnd ca surs traficul rutier. n anul 2009 situaia a fost identic, iar n 2012 procentul din populaie ce va fi expus la aceast intensitate de zgomot se va reduce la zero, n schimb va crete considerabil expunerea la zgomote ntre 65-70 dB, fiind de aproximativ 59,75%. Traficul feroviar constituie de asemenea o surs important de zgomot cu tria mai mare de 75 dB, afectnd 63,25% din populaie n anul 2005, 59,25% n anul 2009. n anul 2012, situaia se va mbunti n sensul c procentul cel mai mare de populaie expus (72,25%) va fi afectat de zgomote cu intensitatea ntre 65-70 dB. Traficul aerian a fost resimit de un procent mai mare de populaie (aproximativ 53%) pentru intensitile sonore mai mari de 70 dB n anii 2005 i 2009, n 2012 populaia va fi expus la intensiti ntre 60-70 dB (56,75%). Zgomotul industrial a afectat 64% din populaie la intensiti ntre 55-60 dB i 36% ntre 60-70 dB n cei doi ani analizai. Populaia a fost expus de asemenea i la alte surse de zgomot n proporie de 86% (ntre 55-60 dB). Deci traficul rutier i feroviar constituie principalele surse de zgomot, la nivele peste 70 dB, la care este expus peste 50% din populaia Municipiului Iai.

COMPARATIE BUCURESTI-IASI

COMPARATIE BUCURESTI-IASI In Bucuresti poluarea fonica afecteaza 85% din populatie si gradul de poluare fonica poate atinge 80 dB,pe cand in Iasi poluarea sonora este de doar 16%.Astfel o mai mare parte din populatia Bucurestiului va suferi de probleme legate de surditate precum si de alte boli decat populatia Iasului.

COMBATEREA POLUARII SONORE

Comisia de acustic a Academiei R.S.R.,a iniiat o companie de luptimpotriva zgomotului .Incercri de evitare a polurii sonore se fac prin msuile de lupt impotriva zgomotelor in industrie ,in transporturi i in cldiri cu diferite destinaii .Pn in prezent nu s-au stabilit inc norme de calitate sonor a mediului .Exist ins prevederi legislative care interzic tulburarea linitii ,considerat ca o inclcare a principiilor curente de conduit in societate .Aceasta se refer numai la manifestri individuale ,ele nefiind direct operante fa de zgomotul produs de vehicule ,instalaii industriale etc.S-au mai luat i unele msuri pe plan edilitar cum ar fi interzicerea clanxonatului in perimetru urban ,inlocuirea parial a tranvaielor cu trolebuze ,introducerea tramvaielor silenioase .Poluarea sonora mai poate fi diminuat prin plantarea arborilor pe marginea strzilor ,autostrzilor ,in zonele industriale ,folosirea materialelor izolate fonic pentru construcii .La acestea se pot aduga eforturile nostre de a respecta orele de linite i de odihn ale celorlali ,de a asculta la o intensitate redus muzica ,de a ne izola garajul in care incercm automobilul ,eferturi care s contribuie la evitarea a ceea ce se numete poluarea sonor .

Bibliografie

Manual de biologie, clasa a VII-a editura CorintManual de fizica, clasa a VIII-a, editura CorintRevista Farmacia ta Internet: http://antipoluare.wordpress.comSc : Ioan Alexandru Bratescu -Voinesti Clasa: a VIII-a Localitate: TargovisteJude: DmboviaProfesori ndrumtori: *Popescu Iulia- fizica *Stoica Florina- biologie *Fratila Maria- chimie