Upload
others
View
4
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
1
CAPITOLUL I PREZENTAREA GENERALĂ A INSTANŢEI
Judecătorii conduc şi administrează o activitate de specialitate care face să
funcţioneze un sistem complex ce reglează şi susţine toate celelalte sisteme sociale.
În procesul de realizare a managementului judiciar, judecătorul şi legea trebuie să
funcţioneze unitar pentru a susţine obiectivul final al acestui sistem – realizarea
actului de justiţie de calitate, iar o activitate eficientă depinde de resursele
materiale, informaţionale, umane dar şi de fondul de legi puse la dispoziţie celor
care trebuie să le aplice.
Calitatea actului de conducere administrativă determină şi consolidează
imaginea managerului în interiorul instanţei, dar şi o imagine în afara acesteia,
având în vedere rolurile pe care acesta le are în domeniul interpersonal (de
reprezentare, de lider, de agent de legătură), în domeniul informaţional (de
observator activ, diseminator, purtător de cuvânt), în domeniul decizional (de
întreprinzător, mânuitor de disfuncţionalităţi, distribuitor de resurse, negociator).
Credibilitatea, eficienţa, obiectivitatea, imparţialitatea şi independenţa sunt
caracteristici calitative ale muncii judecătorului iar activitatea managerului în
acest sistem urmăreşte susţinerea şi consolidarea muncii judecătorului,
îmbunătăţirea actului de justiţie.
Managementul activităţii de conducere, desfăşurate în cadrul instanţelor din
cadrul Autorităţii judecătoreşti, se întemeiază pe principiile generale care
sistematizează această activitate, privind creşterea eficienţei acesteia, respectarea
atribuţiilor postului, a responsabilităţilor şi a sferei de activitate, urmărind
rezultatele şi scopurile acestei activităţi, îndeplinirea sarcinilor stabilite prin
reglementări legale, integrarea activităţii specifice în întreg.
Rezultatul urmărit este optimizarea funcţionării sistemului, din punct de
vedere administrativ şi coordonarea eforturilor pentru îndeplinirea atribuţiilor
2
manageriale privind organizarea eficientă, asumarea responsabilităţilor
corespunzătoare funcţiei.
Curtea de Apel Craiova, a doua instanţă din ţară ca volum de activitate
funcţionează din anul 1993, în imobilul situat în Craiova, str. Nicolae Titulescu
nr.4, jud. Dolj.
După transmiterea imobilului în administrarea Ministerului Justiţiei
(conform HG nr.450/08.09.1993), construcţia, cu destinaţie iniţială de locuinţă a
fost transformată şi amenajată, în limita permisă de structura sa funcţională, ca
sediu de instanţă.
Creşterea numărului de personal în decursul anilor (judecători şi personal
auxiliar) a avut ca efect o supraaglomerare a tuturor spaţiilor cu destinaţie de
birouri, ceea ce a impus găsirea unor soluţii de moment, prin amenajarea în podul
clădirii a unor spaţii pentru birouri, care nu oferă însă condiţii corespunzătoare
pentru desfăşurarea activităţii.
Spre exemplificare, prin transformările intervenite,
- nu s-a reuşit separarea fluxurilor de circulaţie, astfel încât, în anumite
zone, acestea se suprapun;
- cele trei săli de judecată, de dimensiuni reduse, sunt insuficiente prin
raportare la numărul secţiilor Curţii de Apel Craiova, ceea ce face ca şedinţele de
judecată să se desfăşoare în mai mulţi timpi, contracronometru de multe ori, astfel
că rolul şedinţelor programate după-amiaza este foarte încărcat;
- cei 79 de judecători ai curţii au la dispoziţie numai 9 birouri (între 12 şi
25 mp, unele improvizate, fără lumină naturală), iar personalul auxiliar, în număr
de 113, sunt repartizaţi câte 12-14 în birouri amenajate, inclusiv în fostele garaje şi
în podul clădirii.
Prin Ordinul nr. 1831/C/7 iulie 2004, emis de Ministrul Justiţiei, în baza
sentinţei civile nr. 274 din 11 martie 2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti
(sentinţă rămasă irevocabilă), s-a dispus restituirea în natură a acestui imobil
foştilor proprietari.
3
De la această dată, şi până în prezent, Curtea de Apel Craiova a continuat
să folosească imobilul, în baza contractului de închiriere cu proprietarii.
După restituirea imobilului proprietarilor, calitatea de chiriaş a Curţii de
Apel Craiova nu a permis efectuarea unor îmbunătăţiri şi reparaţii curente, care să
influenţeze în sens pozitiv condiţiile de muncă, întrucât toate aceste operaţiuni ar
implica, în mod cumulativ, acordul proprietarului şi alocarea fondurilor bugetare
necesare de către Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Începând cu anul 2004, conducerea Curţii de Apel Craiova, în considerarea
prevederilor art.125 din Legea nr.304/2004 a întreprins numeroase demersuri pe
lângă autorităţile centrale şi locale ale administraţiei de stat în vederea identificării
şi obţinerii unui nou sediu corespunzător funcţionării acestei instanţe.
Situându-ne la limita minimă a cerinţelor necesare unei funcţionări normale
a Curţii de Apel Craiova, considerăm că sunt necesare 20 de birouri pentru
judecători, 30 birouri pentru personalul auxiliar de specialitate, spaţii
corespunzătoare pentru registratura şi arhiva ce deservesc cele 5 secţii, 5 săli de
judecată, cu camere de deliberare, fluxuri separate pentru judecători, personal
auxiliar şi public.
Direcţiile de acţiune au vizat:
- achiziţionarea imobilului unde funcţionează sediul actual al
instanţei;
- închirierea unui alt spaţiu care să răspundă exigenţelor pe care le implică
un climat optim de muncă;
- realizarea investiţiei finanţate de Banca Mondială privind
obiectivul „Extindere Tribunal Dolj - Curtea de Apel Craiova".
Actualmente, procedura iniţiată de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor
Cetăţeneşti pentru achiziţionarea imobilului din Craiova, str. Nicolae Titulescu
nr.4, a fost abandonată, neexistând resursele financiare necesare.
Cât priveşte închirierea unui alt spaţiu, în proiectul de buget pentru anul
2010, aprobat de către Colegiul de conducere al instanţei, au fost incluse, estimativ
sumele necesare pentru închirierea unui nou spaţiu (cu o suprafaţă utilă de
4
aproximativ de 2800 m2, dublă faţă de cea actuală). Procedura pentru închirierea
unui alt spaţiu va putea fi declanşată însă, numai dacă, în bugetul Curţii de Apel
Craiova vor fi alocate sumele necesare.
La acest moment însă, în bugetul Curţii de Apel Craiova pentru anul 2010
nu au fost alocate sumele necesare pentru demararea procedurii de închiriere a unui
alt spaţiu. Obţinerea unor fonduri suplimentare în acest scop, rămâne în continuare
un obiectiv realizabil, însă numai în condiţiile rectificării bugetului actual.
S-a întocmit proiectul pentru construcţia Palatului de Justiţie, însă pentru
demararea lucrărilor este necesară obţinerea avizului de la Ministerul Culturii şi
Cultelor, întreaga documentaţie fiind depusă, în acest sens, în decembrie 2008.
Conducerea Curţii de Apel Craiova a fost asigurată de preşedinte şi cei doi
vicepreşedinţi, aceştia din urmă având atribuţii clar stabilite prin Decizia
Preşedintelui şi în concordanţă cu Legea nr.303/2004, Legea nr.304/2004 şi
Regulamentul de Ordine Interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin
Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005.
În anumite probleme organizatorice, care au vizat aspectele generale de
conducere a instanţei, a fost implicat şi Colegiul de conducere, conform
competenţelor legale.
Colegiul de conducere al Curţii de Apel Craiova s-a întrunit în şedinţe, ori
de câte ori a fost necesar, în vederea discutării problemelor organizatorice ale
instanţei, dar şi a anumitor probleme de drept (cum ar fi sesizarea Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, pentru ca aceasta să se pronunţe asupra chestiunilor de drept
care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti, interpretarea dispoziţiilor
Regulamentului de Ordine Interioară al instanţelor judecătoreşti).
Sub un prim aspect, respectiv cel al managementului resurselor umane,
trebuie menţionat că, desfăşurarea unei activităţi manageriale optime depinde de
asigurarea numărului necesar de judecători şi personal auxiliar, corespunzător
volumului de activitate al instanţei.
Privind din această perspectivă, s-a urmărit, de către conducerea Curţii de
Apel Craiova, asigurarea unei dimensionări echilibrate a volumului de activitate
5
prin evaluarea volumului de muncă şi a timpului de muncă necesar pentru
realizarea sarcinilor şi realizarea resurselor umane alocate, iar acolo unde,
specificul activităţilor a permis, s-a realizat o delegare de atribuţii.
În această ordine de idei, pe segmentul managementului resurselor umane,
trebuie menţionat faptul că, în ultimii ani, în activitatea Curţii de Apel Craiova s-a
resimţit o fluctuaţie permanentă a personalului judiciar, datorată pensionărilor,
detaşărilor, concediilor medicale şi de maternitate, situaţie ce a impus eforturi
susţinute pentru menţinerea unui minim echilibru al organizării activităţii de
judecată.
Sub aspectul managementului resurselor materiale, conducerea curţii a avut
în vedere:
- finalizarea noilor obiective de investiţii;
- continuarea lucrărilor de reparaţii capitale şi curente;
- realizarea de noi investiţii;
- dotarea cu tehnică de calcul şi produse software.
Activitatea personalului auxiliar de specialitate şi a celui din cadrul
Departamentului economico – financiar şi administrativ s-a desfăşurat sub
coordonarea şi controlul preşedintelui, iar calitatea de ordonator de credite a fost
delegată vicepreşedinţilor care au exercitat atribuţiile specifice, în limitele stabilite
prin Regulamentul de Ordine Interioară al instanţelor judecătoreşti.
S-a urmărit îndeplinirea de către tot personalul a atribuţiilor prevăzute de
lege şi regulamente, acordându-se o atenţie deosebită strategiilor naţionale şi
secvenţiale în domeniul justiţiei.
În acest context, demersurile întreprinse de preşedintele şi vicepreşedinţii
Curţii de Apel Craiova au vizat responsabilizarea preşedinţilor secţiilor curţii,
precum şi ai celorlalte instanţe aflate în circumscripţia acesteia, în sensul
îndeplinirii obligaţiilor stabilite prin H.G. nr.1346/2007 privind aprobarea Planului
de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor, din cadrul mecanismului de
cooperare şi verificare a progresului realizat de România, în domeniul reformei
sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei.
6
În baza Programelor PHARE derulate de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor
Cetăţeneşti, Curtea de Apel Craiova are actualmente în dotare 9 servere, 284 de
staţii de lucru, 48 imprimante, 3 notebook-uri, 6 scanere şi un multifuncţional.
La nivelul instanţelor din raza Curţii de Apel Craiova tehnica de calcul
include: 129 servere, 1362 staţii de lucru, 368 imprimante, 33 notebook-uri şi 42
multifuncţionale.
Ca ordonator secundar de credite, Curtea de Apel Craiova are şi sarcina de a
organiza şi controla, atât în plan financiar contabil şi al resurselor umane, cât şi în
ceea ce priveşte aspectele strict funcţionale ale activităţii, cele 4 tribunale şi 18
judecătorii arondate.
Prin contactul permanent cu conducerile instanţelor şi prin deplasările
efectuate la fiecare dintre instanţele arondate, s-a căutat şi s-a reuşit a se avea o
reprezentare exactă asupra realităţilor şi problemelor concrete cu care instanţele se
confruntă, asupra modului în care conducerile administrative găsesc, propun şi pun
în aplicare soluţii eficiente, în limitele date de legislaţia existentă şi de mijloacele
materiale alocate.
Este de subliniat că, preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor arondate,
împreună cu managerii economici, s-au dovedit a fi buni organizatori şi buni
gospodari pe plan local.
În măsura în care, prevederile legale şi bugetare le-au permis, conducerile
tribunalelor şi ale judecătoriilor, au căutat să asigure condiţii bune de lucru, pentru
a oferi justiţiabililor un serviciu public cât mai apropiat de nevoile şi aşteptările
acestora.
7
CAPITOLUL II ANALIZA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI
ASPECTE CANTITATIVE
2.1. Volumul de activitate
Pentru a avea o imagine de ansamblu a activităţii Curţii de Apel Craiova – ca
instanţă judecătorească, dar şi cu prerogative manageriale pentru instanţele din
circumscripţie – vom prezenta următoarele date:
Cauze înregistrate şi soluţionate în anul 2009
Instanţa Stoc 2008 Intrate Soluţionate
Curtea de Apel Craiova 4490 19935 19755
Tribunalul Dolj şi judecătorii 17385 76385 76500
Tribunalul Gorj şi judecătorii 11849 44457 45326
Tribunalul Mehedinţi şi judecătorii 8948 44483 43685
Tribunalul Olt şi judecătorii 7666 32676 31577
TOTAL 50338 217936 216843
În anul 2009 activitatea Curţii de Apel Craiova a înregistrat ca şi în anul
precedent un volum mare de cauze caracterizate prin diversitate şi complexitate.
Astfel, în anul 2008 s-au înregistrat un număr de 22170 dosare, s-au
soluţionat 20188 dosare, stoc 4490 dosare.
Faţă de acest an, în anul 2009 s-au înregistrat 19935 dosare, la care se
adaugă un stoc de 4490 dosare, s-au soluţionat un număr de 19755 dosare,
operativitatea reală fiind de 91,31%.
8
2.2. Volumul de activitate pe secţii
Secţia I Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie
Comparativ cu anul 2008, s-a înregistrat un volum de activitate mai mic,
numărul dosarelor pe rol fiind de 2138, faţă de 2315 în 2008.
S-a constatat diminuarea stocului de dosare, respectiv la 408, în raport de
446 în anul 2008.
La data de 31 decembrie 2009, volumul de activitate al secţiei se prezenta
astfel: Stoc
2008
Intrate
2009
Pe rol Soluţionate Suspendate Stoc la
31.12.2009
Direct 0 19 19 19 0 0
Apel 147 310 457 348 32 109
Recurs 299 1.527 1.826 1.527 83 299
TOTAL 446 1.856 2.302 1.894 115 408
Ponderea în cadrul secţiei a fost următoarea:
Directe - 0,83%
Apeluri - 19,85%
Recursuri - 79,32%
Situaţia volumului de activitate, prin excluderea cauzelor înregistrate în anul
2009, cărora li s-a repartizat prim termen de judecată în anul 2010, se prezintă
după cum urmează: Stoc
2008
Intrate
2009
Pe rol Soluţionate Suspendate Stoc la zi
2009
TOTAL 446 1.692 2.138 1.894 115 244
Secţia a II-a Civilă şi Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale
În cursul anului 2009 s-au înregistrat la Secţia a II-a Civilă şi Conflicte de
Muncă şi Asigurări Sociale un număr de 8.845 dosare la care s-a adăugat stocul
anilor precedenţi de 1.960 dosare rezultând astfel un total de 10.805 dosare.
9
Magistraţii Secţiei au soluţionat în cursul anului 2009 un număr de 7.774
dosare, stocul la sfârşitul anului 2009 fiind de 3.031 dosare, din care 1.155
suspendate.
Hotărârile pronunţate au avut ca obiect 7.774 cauze în recurs, din care au
fost admise 2.775 (respectiv 529) în care s-a dispus casarea cu trimiterea cauzei
spre rejudecare şi 2.246 în care s-a dispus casarea cu reţinerea cauzei pentru
rejudecare de către instanţa de recurs.
Comparativ cu anul 2008, în care magistraţii secţiei au soluţionat un număr
de 11.417 dosare, se constată că numărul cauzelor soluţionate în acest an este în
uşoară scădere, respectiv 7.774 dosare.
O cauză principală a scăderii numărului de dosare soluţionate a fost dată de
faptul că în cursul anului 2009, în dosarele SC PETROM SERVICE SA, aflate pe
rol, s-a dispus suspendarea acestora ca urmare a aplicării dispoziţiilor art.36 din
Legea nr.85/2006 – legea insolvenţei.
Suspendarea acestor cauze în primul semestru al anului 2009 a influenţat
negativ numărul de cauze soluţionate.
Ca urmare a modificării art.36 din Legea nr.85/2006, prin Legea nr. 277 din
7 iulie 2009, aceste cauze au fost repuse pe rol după data de 17 iulie 2009,
recursurilor fiind soluţionate în parte în 2009, restul aflându-se pe rolul secţiei, cu
termen de judecată în anul 2010.
Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori
În anul 2009 Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori a Curţii de Apel
Craiova şi-a început activitatea cu un stoc de 324 de cauze.
Pe parcursul anului 2009 au mai fost înregistrate 2028 de cauze nou intrate,
volumul de activitate ridicându-se aşadar la un total de 2352 de cauze penale.
Din acestea au fost soluţionate un număr de 1967 astfel că, la finalul anului
2009 ne înregistram cu un stoc de 385 de cauze penale din care 2 suspendate.
Dacă ne raportăm la numărul de cauze nou intrate în anii anteriori:
- 1934 cauze noi intrate în anul 2006
10
- 1613 cauze nou intrate în anul 2007
- 1729 de cauze nou intrate în anul 2008 şi
- 2028 de cauze nou intrate în anul 2009 - se constată că numărul
cauzelor nou intrate în a acest an, deşi într-o uşoară creştere, se menţine
într-o medie normală.
Se constată însă o creştere constantă a complexităţii cauzelor, aspect ce nu
se poate evidenţia în simplele date cantitative dar care, în fapt, a determinat o
creştere semnificativă a volumului de muncă depus de magistraţii şi personalul
auxiliar al secţiei.
Pe categorii de cauze, comparativ cu anii 2006, 2007 şi 2008 situaţia
cauzelor nou intrate se prezintă astfel:
Tipul de cauză 2006 2007 2008 2009
Fond 230 201 279 271
Apel 427 230 265 390
Recurs 1541 1188 1185 1691
La aceşti indicatori mai trebuie adăugate lucrările întocmite în conformitate
cu art. 57 şi urm. C.p.p., pentru soluţionarea unui număr de 94 de cereri de
strămutare.
Magistraţilor Secţiei Penale le-au fost repartizate pentru verificare şi
soluţionare, de către preşedintele instanţei, o parte din memoriile şi petiţiile
formulate de justiţiabili.
În ceea ce priveşte activitatea pe materii şi complete specializate este de
precizat că, potrivit legii, există obligativitatea asigurării de complete specializate
pentru cauzele de corupţie, cauzele cu minori şi cauzele de criminalitate
organizată.
Au fost înregistrate un total de 23 de cauze de corupţie (în diferite stadii:
fond, apel, recurs) fiind soluţionate 16 cauze, diferenţa de 7 cauze rămânând în
stoc.
11
De asemeni au fost înregistrate un număr total de 72 de cauze de
criminalitate organizată (spălare de bani, constituire de grupo infracţional
organizat, trafic de droguri, trafic de persoane, proxenetism, prostituţie etc., în
diferite stadii ( apel, recurs ) fiind soluţionate 47.
Din totalul dosarelor se constată că s-au înregistrat 110 cauze cu inculpaţi
minori şi 146 cu victime minore.
Secţia Comercială
În anul 2009 s-au înregistrat 1885 dosare, rulându-se, împreună cu stocul
anului anterior de 359 de dosare, un total de 2244 dosare din care 57 dosare
directe, 352 dosare apel şi 1835 dosare recurs.
Faţă de anul 2008, volumul de activitate la nivelul secţiei a înregistrat o
scădere de aproximativ 200 dosare, dar şi secţia a funcţionat cu deficit de personal
(1 judecător şi 1 grefier).
A fost soluţionat un număr de 2019 dosare, din care 57 dosare directe, 288
dosare apel şi 1674 dosare recurs, stocul la sfârşitul anului fiind de 225 dosare
iar stocul fără suspendate este de 184 dosare.
Din cele 184 dosare la care s-a acordat termen în anul 2010, un număr de
105 dosare sunt cu primul termen în anul 2010, numai diferenţa de 79 de dosare
fiind rulate şi în anul 2009.
Ponderea activităţii secţiei comerciale în volumul general de activitate al
instanţei este de 9,19 %
Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal
Volumul de activitate al secţiei de contencios administrativ şi fiscal în cursul
anului 2009 a fost semnificativ mai mare faţă de cel din anul 2008, diferenţa
reprezentând-o un număr de 2225 de dosare .
Astfel, pe rolul secţiei de contencios administrativ şi fiscal au fost
înregistrate ca dosare nou intrate un număr de 5321 la care s-au adăugat cele
12
1401 dosare aflate pe stoc din anii precedenţi, astfel încât în cursul anului 2009
au fost înregistrate un număr total de 6722 dosare.
Din acestea, un număr de 782 au fost cauze directe şi 5559 de dosare având
ca obiect recursuri. Aşadar, ponderea cauzelor în cadrul secţiei a fost
următoarea:
Directe - 11,63%
Recursuri – 88,37%
Situaţia volumului de activitate, prin excluderea cauzelor înregistrate în anul
2009, cărora li s-a repartizat prim termen de judecată în anul 2010, se prezintă
după cum urmează:
Stoc
2008
Intrate
2009
Pe rol Soluţionate Stoc
2009
Suspendate
TOTAL 1401 5108 6509 6101 408 146
La sfârşitul anului 2009 stocul a fost de 621 de dosare - din care 146 de
dosare suspendate, considerabil mai mic raportat la cel de la sfârşitul anului 2008
care a fost de 1401 dosare.
În anul 2008 au fost înregistrate pe rolul secţiei de contencios administrativ
şi fiscal un număr de 4507 dosare şi au fost soluţionate un număr de 3106 dosare,
rezultând o operativitate de 71,06%.
Comparativ cu anul 2008, în anul 2009 s-a înregistrat atât o creştere
semnificativă a volumului de activitate care aproape s-a dublat cât şi a
operativităţii soluţionării cauzelor, creşterea fiind în proporţie de 21,72%.
2.3. Operativitatea
Secţia I Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie
Operativitatea pe secţie
Procentul de operativitate înregistrat la nivelul secţiei este de 93,62%, în
ipoteza în care nu sunt luate în calcul dosarele înregistrate în anul 2009, cărora li s-
a acordat prim termen de judecată în anul 2010.
13
În situaţia în care sunt avute în vedere toate dosarele înregistrate până la 31
decembrie 2009, procentul de operativitate este de 86,60%.
În ambele cazuri procentul de operativitate se situează peste procentul total
al instanţei, care în prima ipoteză este de 91,34%, iar în a doua 86,04%.
S-a urmărit ca soluţionarea cauzelor să se facă în termen rezonabil, scop în
care s-au dispus măsurile necesare pentru a asigura respectarea cerinţei celerităţii,
şi a se evita amânările nejustificate.
Procentul cel mai scăzut de operativitate a fost înregistrat la dosarele din
apel, a căror soluţionare a fost în unele cazuri întârziată de neîntocmirea în timp
util a expertizelor judiciare dispuse, comunicarea cu întârziere a relaţiilor solicitate
diverselor instituţii sau persoane juridice, îndeosebi în cauzele la Legea nr.
10/2001.
Operativitatea pe materii
Operativitatea pe materii, rezultată din situaţia volumului de activitate pe
secţie, este de 100% în cauzele directe, 81,88% în apeluri şi 87,61% în recursuri.
Operativitatea pe judecător
Operativitatea medie pe judecător la nivel de secţie a fost de 93,40 %.
Secţia a II-a Civilă şi Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale
Operativitatea pe secţie
În anul 2009 s-a înregistrat un procent de operativitate la nivelul Secţiei de
80,56% în recurs, în scădere faţă de anul anterior, când a fost de 87,07%.
Dacă se ia în calcul şi dosarele înregistrate în anul 2009 cu prim termen de
judecată în anul 2010 (un număr de 798 dosare), procentul de operativitate a fost
de 87,82%.
Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori
Operativitatea pe secţie
Procentul de soluţionare a cauzelor în materie penală a fost de 83,70%,
aproximativ egal cu cel din anul anterior care a fost de 84,06%. (scăderea a fost de
sub un procent – 0,36%)
14
Pe categorii de cauze – fond, apel, recurs – situaţia operativităţii se prezintă
astfel:
Stoc la
1 ian.
2009
Intrate Pe rol Soluţionat
e
Operativitate Stoc final
31 dec.
2009
Penal
directe
38 233 271 207 76,38 % 64
Penal
apel
94 296 390 278 71,65 % 112
Penal
recursuri
192 1499 1691 1482 87,64 % 209
Dacă nu luăm în considerare cele 52 de cauze penale ce au fost înregistrate
la sfârşitul anului 2009 şi, în urma repartizării aleatorii, au primit primul termen de
judecată abia în luna ianuarie 2010, atunci procentul de operativitate al secţiei este
de 85,60%.
Referitor la stocul de dosare, la sfârşitul anului 2008 acesta era de 324
dosare în timp ce la sfârşitul anului 2009 este de 385.
Se constată o creştere uşoară a acestui stoc, ceea ce coroborat cu procentul
mai redus al operativităţii denotă faptul că se impun a fi depuse eforturi mai mari
pentru scurtarea duratei de soluţionare a cauzelor.
Secţia Comercială
Operativitatea pe secţie
A rezultat un procent de operativitate la nivelul secţiei de 91,65 %, luându-
se în calcul dosarele înregistrate în 2009 care au primit prim termen de judecată în
anul 2010 ( 105 de dosare). Fără a se lua în calcul numărul acestor dosare
procentul de operativitate este de 96,23 %.
Procentul de operativitate la nivelul secţiei este peste procentul de
operativitate al instanţei, secţia situându-se pe locul 2 în instanţă după prima
15
variantă de calcul a procentului de operativitate şi pe primul loc după cea de-a
doua variantă de calcul a procentului de operativitate.
Ponderea activităţii de soluţionare a secţiei comerciale în cadrul numărului
total de dosare soluţionate la nivelul instanţei este de 10,22 %.
Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal
Operativitatea pe secţie
Întrucât din numărul total de dosare înregistrate - respectiv 6722- au fost
soluţionate 6101, rezultă că operativitatea pe secţie a fost de 92,78%.
Indicele de operativitate este influenţat de cele 213 dosare înregistrate în
luna decembrie 2009 şi care au primit termen direct în anul 2010.
Dacă nu am lua în calcul aceste dosare, care, obiectiv, nu se puteau soluţiona
în anul 2009, am ajunge la o operativitate de aproximativ 95,88%.
Raportat la distincţia dintre cauzele directe şi recursuri, operativitatea în ceea
ce priveşte prima categorie a fost de 74,35% iar în privinţa soluţionării recursurilor
s-a înregistrat o operativitate de 95,07%.
2.4. Încărcătura pe judecător
Secţia I Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie
Situaţia participării judecătorilor la şedinţele de judecată - 2009
Nr.dosare
rulate Dosare soluţionate Dosare redactate
Nr. Crt
Judecător
Nr Şe
dinţ
e
Dir
ect
Ape
l
Rec
urs
Dir
ect
Ape
l
Rec
urs
Tota
l
Dir
ect
Ape
l
Rec
urs
Tota
l
1 Drăguţ Costel 19 4 43 216 4 20 122 146 1 10 15 20
2 Ţăpurin Tania 20 7 48 253 7 21 150 178 5 20 25 50
3 Belulescu
Paraschiva 46 2 159 570 2 38 318 358 2 24 95 121
4 Cmpănaşu
Maria
42 1 154 395 1 45 255 301 1 18 74 93
5 Drăguţ Nela 44 2 131 473 2 33 258 293 2 19 70 91
16
6 Drăguţ Sorin 44 - 141 514 - 44 290 334 - 14 78 92
7 Ghiţă Oana 47 2 156 536 1 43 290 334 1 29 97 127
8 Ionescu
Gabriela
34 1 116 317 1 40 174 215 - 39 115 154
9 Lupean
Emilian
47 - 138 521 - 52 275 327 - 23 71 94
10 Marica
Alexandrina
46 3 155 513 3 51 279 333 3 20 85 108
11 Mudava
Mariana
45 1 161 559 - 42 282 324 1 23 85 109
12 Nicolau
Alexandroiu
Mihaela
Loredana
44 7 254 530 2 47 298 347 2 52 101 128
13 Păun Paula 35 1 137 400 1 32 218 251 1 13 68 82
14 Popa Stela 44 0 125 492 - 37 307 344 - 20 97 117
15 Sălan Costinela 46 2 151 520 2 44 308 354 2 27 86 115
16 Spînu Dan 44 1 123 486 1 43 263 307 1 4 78 83
17 Rădulescu
Tatiana
46 1 260 591 1 50 330 381 1 22 98 121
18 Vîlculescu
Ionela
44 - 129 509 - 32 304 336 - 15 86 101
Secţia a II-a Civilă şi Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale
În condiţiile în care secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a avut un
astfel de volum de muncă şi a funcţionat cu un număr de 20 judecători (din schema
de 21 judecători), încărcătura pe judecător a înregistrat o uşoară scădere faţă de
anul 2008 (cu titlu de exemplu - numărul maxim de şedinţe a fost de 52 pe
judecător, aproximativ 2516 pe judecător – dosare rulate, între 1100 - 1300 pe
judecător – soluţionate, intre 400- 460 dosare redactate pe judecător.
Situaţia participării la şedinţele de judecata in anul 2009 este
următoarea:
17
Număr şedinţe Dosare rulate Dosare
soluţionate
Dosare
redactate
Nr
crt
Nume şi
prenume
Recurs Directe Recurs Directe Recurs Directe Recurs Directe
1 Cotora
Mihaela
26 1 1186 1 708 1 215 1
2 Stoichin
Dorina
28 8 1190 73 667 12 237 6
3 Preda
Popescu
Manuela
41 5 2320 46 1180 4 405 3
4 Bodri Ioana 30 5 1530 46 921 4 293 1
5 Bunea
Lucian
47 6 2517 73 1170 10 438 4
6 Panduru
Marin
44 6 2321 73 1197 10 393 6
7 Moţăţăianu
Ioana
44 6 2332 48 1202 10 414 5
8 Vişan Doina 44 6 2292 48 1225 10 412 5
9 Diaconescu
Florica
16 3 718 46 442 4 132 2
10 Maria
Corneliu
52 7 2479 59 1277 12 449 1
11 Lungu
Marian
48 6 2268 57 1139 4 396 2
12 Mitrancă
Mihaela
44 6 2558 65 1368 4 432 2
13 Sorina Petria
Mitran
28 1 1686 1 781 0 223 0
14 Covei Marin 43 7 2367 83 1226 13 464 9
15 Şelea
Camelia
8 0 407 0 251 0 108 0
16 Pascu Sorin 28 5 1413 63 804 4 295 2
17 Raicea
Cristina
45 7 2040 68 1132 4 392 2
18
18 Stan Elena 42 4 2138 29 1024 0 319 0
19 Tomescu
Carmen
45 4 2337 29 1171 0 383 0
20 Pascu
Mariana
44 3 2342 20 1186 2 381 0
21 Epure Ligia 51 4 2516 34 1304 2 440 1
22 Bunoiu
Tamara
36 7 1842 83 834 13 316 4
Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori
Încărcătura cauzelor pe judecător şi operativitatea se prezintă astfel:
Total
pe rol
Nr. de
jud.
Media
de
încărcătură
Total
soluţionate
Nr. de
jud.
Media
de cauze
soluţionate
2352 15 157 1967 15 131
Se impune a fi făcută însă o observaţie şi anume aceea că, deşi per ansamblu
secţia a funcţionat cu 15 magistraţi, au existat diferite perioade de timp în care în
activitate au fost doar 14 sau chiar 13 magistraţi.
Trebuie ţinut cont de faptul că, pentru a putea respecta procedura distribuirii
aleatorie a cauzelor şi termenele de soluţionare impuse în anumite materii de Codul
de Procedură Penală, fiecare magistrat a fost planificat în câte două şedinţe de
judecată săptămânal astfel că, în afară de planificarea de permanenţă.
Prin urmare, orice „lipsă” neprevăzută a unui magistrat, pe o perioadă mai
îndelungată, s-a resimţit în activitatea celorlalţi.
Ori, la finalul anului 2009 eram în deficit cu 1 magistrat.
Detaliat, pentru fiecare judecător în parte activitatea desfăşurată în anul 2009
se prezintă astfel:
Nr.
Crt.
JUDECĂTOR Nr.
şedinţe
Total
dosare
Dosare
soluţionate
Dosare
redactate
1. Constantin Iriza 19 291 64 33
19
2. Aurel Ilie 42 522 186 89
3. Gheorghe Vintilă 87 1175 427 137
4. Ştefan Făurar 70 920 326 116
5. Mihai Marin 49 575 220 88
6. Sorina Petria Mitran 33 346 145 49
7. Doru Filimon 91 1281 399 158
8. Liana Balaci 92 1077 410 164
9. Mirela Ciurezu 85 994 378 153
10. Oniţa Dumitru 17 163 56 12
11. Valentina Trifănescu 90 1228 413 157
12. Mircea Şelea 88 1010 399 154
13. Constantin Mereanu 87 1132 406 171
14. George Ciobanu 90 1286 408 154
15. Robert Condurat 69 867 302 112
16. Claudia Lăutaru 22 130 61 21
17. Tamara Bunoiu 16 143 62 26
18. Constantin Diaconu 47 595 225 94
Secţia Comercială
La nivelul secţiei, încărcătura medie pe judecător a fost de 187 dosare, dacă
se raportează la un număr de 12 judecători cât au funcţionat oficial în cadrul secţiei
în perioada ianuarie-august 2009. Însă, unul dintre judecători a avut concedii
medicale repetate în perioada martie-august, după care s-a pensionat. Practic secţia
a funcţionat 9 luni cu 11 judecători, ceea ce face ca încărcătura medie pe judecător
să fie de 204 dosare. Media de dosare soluţionate pe judecător a fost de 168 dosare,
pentru aceleaşi considerente, de 183 dosare.
Ca încărcătură pe judecător secţia comercială se situează pe locul 3 în
instanţă, după secţiile de Contencios Administrativ şi Fiscal şi Secţia a II-a Civilă
şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale.
20
Situaţia participării judecătorilor la şedinţele de judecată în anul 2009 este
următoarea: Dosare rulate
Dosare soluţionate
Dosare amânate
Dosare redactate
MAGISTRAT
Nr s
edinţe
D A R D A R To
tal
soluţio
nate
D A R D A R Tota
l
reda
ctat
e
TUDORA DRĂCEA 83 6 187 764 6 66 439 511 0 108 320 6 33 130 169
MARIA
NECŞULESCU 28 1 60 233 1 24 145 170 0 32 85 1 8 40 49
MARIANA MOŢ 69 2 165 669 2 51 395 448 0 111 268 2 18 125 145
RADU MATEUCĂ 79 1 167 859 1 57 489 547 0 109 359 1 26 152 179
CARMEN
POPESCU 78 6 181 781 6 54 458 518 0 122 312 6 24 138 168
ANGELA
RĂDULESCU 91 2 182 806 2 55 473 530 0 122 324 2 26 134 162
CARMEN
MLADEN 76 3 181 784 3 57 463 523 0 117 299 3 26 139 168
DOINA
LUPEA 87 4 202 784 3 63 450 516 1 129 311 3 30 149 182
GHERGHINĂ
LOTUS 92 3 203 803 2 77 491 570 1 120 283 2 41 151 194
NELA
OCHEA 84 10 178 691 6 67 440 513 4 107 245 6 27 133 166
ECATERINA
MOLEANU 87 3 182 710 2 70 458 530 1 110 243 2 36 142 180
NICOLETA
ŢĂNDĂREANU 96 27 140 635 25 51 410 486 1 85 223 25 14 114 153
SANDA LUNGU 4 0 34 0 0 11 0 11 0 20 0 0 6 0 6
Situaţia participării judecătorilor Secţiei Comerciale la şedinţele de judecată ale
altor secţii ale Curţii de Apel Craiova JUDECĂTOR NR.
ŞEDINŢE
DOSARE
RULATE
SOLUŢIONATE REDACTATE
NICOLETA
ŢĂNDĂREANU
10 198 110 0
ECATERINA 4 158 80 10
21
MOLEANU
LOTUS
GHERGHINĂ
2 13 9 0
DOINA LUPEA 2 23 18 0
MARIANA MOŢ 2 11 3 0
CARMEN MLADEN 1 5 3
Situaţia Operativităţii Completelor Secţiei Comerciale
1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2009
Număr complet
Componenţă
Stoc 1
ianuarie
2009
Număr
dosare nou
intrate
Număr dosare
suspendate
Număr
dosare
soluţionate
Operativitate
C1A – comercial
Judecători, TD,
MN (PP-SL)
14 41 6 47 96%%
C2A – comercial
Judecători, CP,
AR
8 47 1 49 90%
C3A – comercial
Judecători, DL,
CM
6 42 4 43 97,72%
C4A – comercial
Judecători, NŢ,
EM
5 47 1 47 92,15%
C5A – comercial
Judecători,RM,
MM
7 45 1 41 80,39%
C6A – comercial
Judecători,NO,
LG
8 43 1 47 94%
C1R – comercial
Judecători, TD,
MM, MN (PP)
80 316 3 378 96,18%
C2R – comercial 90 306 3 374 95,16%
22
Judecători, CP,
AR, RM
C3R – comercial
Judecători, DL,
LG, CM
82 299 7 364 97,32%
C4R – comercial
Judecători, NŢ,
EM, NO
59 311 1 367 99,45%
C suspendare
Judecători, NŢ
0 18 18 100%
C vacanţă
comercial
0 5 - 2 40%
În anul 2010 secţia a funcţionat cu 12 grefieri, din care unul a intrat în
concediu de naştere şi pentru creşterea copilului din luna mai, şi 1 grefier arhivar.
Trebuie menţionat că secţia nu are grefieri dactilografi care să asigure activitatea
de redactare şi că grefierii asigură şi tehnoredactarea cu judecătorii. Lipsa unui
grefier o perioadă îndelungată de timp creează dificultăţi mai ales în procesul de
redactare.
Participarea grefierilor la activitatea secţiei se prezintă altfel:
Grefier
Nr. de
şedinţe
Dosare
rulate
Dosare
redactate
Dosare
tehnoredactate
1 Constantin Mirela 39 ( 15 –
Csusp)
300 12
2 Pleşea Maria 25 338 6 179
3 Diaconu Mariana 26 348 6 139
4 Pascu Luciana 35 412 14 168
5 Stoenac Florentina 21 224 9 180
6 Ignat Marian 31 484 21 166
7 Ignat Raluca 8 49 3 84
8 Bogdan Nicoleta 24 280 13 145
23
9 Popa Mirela 27 337 12 169
10 Măceşanu Dorina 26 323 18 182
11 Stancu Vali 27 358 22 162
12 Bulică Mirela 28 305 10 194
Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal
Secţia contencios administrativ şi fiscal a funcţionat şi funcţionează cu un
număr insuficient de judecători fapt care generează o încărcătură majoră de dosare
pentru fiecare magistrat.
În concret, pe parcursul anului 2009 numărul de judecători în cadrul secţiei
de contencios administrativ şi fiscal a fluctuat între 9 şi 12 judecători, astfel încât la
o medie de 11 judecători s-a înregistrat un număr de 6101 dosare soluţionate,
rezultând astfel o încărcătură de 555 de dosare soluţionate de fiecare judecător,
cu mult peste media pe instanţă, medie care este de 263 de dosare pe fiecare
judecător.
Ca încărcătură pe judecător, Secţia contencios administrativ şi fiscal
înregistrează pentru fiecare judecător un rulaj mediu de 611 dosare din care
soluţionate 555 de dosare.
Comparativ cu anul 2008, la acelaşi număr de judecători, respectiv 11,
numărul de dosare rulate – 410 - şi soluţionate – 282 - de fiecare judecător aproape
s-a dublat, efortul depus aceştia fiind aşadar extrem de mare.
Situaţia participării judecătorilor la şedinţele de judecată în anul 2009 este
următoarea: RECURSURI
NUMELE NR.ŞEDINŢE NR.DOSARE SOLUŢIONATE REDACTATE
E.CANŢĂR 5 264 212 72
A.CALOTĂ
PONEA
19 1177 748 199
T.BĂNESCU 45 2551 1754 614
D.UNGUREANU 34 1878 1223 391
24
M.FĂNUŢĂ 38 2125 1358 521
S.LUNGU 42 2379 1532 518
C.MOŢÎRLICHIE 44 2207 1520 511
G.CARNELUTI 42 2230 1624 557
G. VIZIRU 42 2380 1591 533
C.ILIE 43 2426 1616 554
L.BARBU 9 413 304 103
C.DIACONU 8 436 314 89
D.VIJLOI 38 2098 1365 478
A.RĂESCU 17 882 480 156
M.COTORA 4 138 101 31
C.IRIZA 3 134 99 30
R.CONDURAT 10 415 296 98
C.MITRU 8 494 327 133
L.CHIMOIU 5 306 219 75
D.LUPEA 1 7 4 0
M.MOŢ 1 9 2 0
E.LUPEAN 1 7 4 2
C.MARIA 1 7 4 2
M.LUNGU 1 4 1 0
L.GHERGHINA 1 4 1 0
C.MLADEN 1 5 3 0
T.BUNOIU 1 7 3 0
E.MOLEANU 1 7 3 0
N.ŢĂNDĂREANU 2 14 3 0
L.BUNEA 1 5 1 0
FONDURI
NUMELE NR.ŞEDINŢE NR.DOSARE SOLUŢIONATE REDACTATE
E.CANŢĂR 1 16 10 10
A.CALOTĂ
PONEA
12 150 55 55
T.BĂNESCU 13 225 61 61
D.UNGUREANU 8 185 46 46
M.FĂNUŢĂ 10 159 45 45
25
C.MOŢÎRLICHIE 10 159 53 53
G.CARNELUTI 14 244 69 69
G. VIZIRU 10 250 73 73
C.ILIE 11 208 42 42
L.BARBU 6 65 16 16
S.LUNGU 1 13 2 2
A.RĂESCU 3 33 9 9
D.VIJLOI 5 63 19 19
D.LUPEA 1 16 6 6
R.CONDURAT 2 21 2 3
C.MITRU 2 30 8 8
L.CHIMOIU 2 13 2 2
2.5. Concluzii privind evoluţia indicatorilor statistici în anul 2009.
Vulnerabilităţi identificate. Măsuri de remediere propuse
Secţia I Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie
- Reglementarea unui mecanism de unificare a practicii judiciare, pentru
eficientizarea eforturilor de înlăturare a practicii neunitare, în condiţiile în care
activitatea de organizare a dezbaterilor pe secţii sau la nivelul instanţelor din raza
curţii, conform dispoziţiilor art.261 şi 262 din Regulamentul de ordine interioară al
instanţelor judecătoreşti, finalizate prin stabilirea unor opinii majoritare asupra
problemelor de drept discutate nu implică responsabilitatea, stabilită prin lege în
sarcina judecătorului, de a se conforma acestor opinii.
- Măsuri privind aplicarea riguroasă şi în timp util a dispoziţiilor art. 1081
Cod procedură civilă, referitoare la amenzile judiciare, pentru a preveni întârzierile
nejustificate în efectuarea şi depunerea expertizelor judiciare, sau în comunicarea
relaţiilor solicitate de instanţă de la diverse instituţii ori persoane juridice, de natură
a conduce la tergiversarea soluţionării cauzelor.
26
Secţia a II-a Civilă şi Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale
În cursul anului 2009, volumul de activitate a fost în continuare foarte mare,
fiecare judecător soluţionând, în medie, peste 1000 dosare fiecare, redactând între
400 – 460 dosare.
Numărul de judecători a fost incomplet în condiţiile în care completul C.5 a
funcţionat cu 2 membrii stabili plus judecătorul din lista de permanenţă. De
asemenea completul de judecată C.6 a funcţionat în aceeaşi situaţie cu consecinţa
creşterii încărcăturii pe fiecare judecător cu aceste şedinţe suplimentare.
Se impune astfel suplimentarea numărului de judecători în cadrul secţiei
pentru a se asigura respectarea principiului continuităţii şi realizarea unui procent
de operativitate ridicat.
La finalul anului 2009, pe rolul secţiei au fost înregistrate 714 dosare nou
intrate ce au ca obiect pensii şi asigurări sociale, stocul din 2008 fiind de 208
dosare, în total pe rolul secţiei fiind 922 dosare; din acestea sunt soluţionate 550
dosare, astfel că stocul la zi este de 372 dosare.
Având în vedere complexitatea acestor cauze, necesitatea acordării unui timp
mare pentru studierea acestora, faptul că au existat cazuri de practică judiciară
neunitară în soluţionarea aceleiaşi probleme de drept, precum şi faptul că la nivelul
secţiei mai mulţi magistraţi au arătat că doresc o specializare în domeniul pensiilor
şi asigurărilor sociale, se impune înfiinţarea a două complete specializate în pensii
şi asigurări sociale, componenţa acestora urmând a fi stabilită în colegiul de
conducere al instanţei, dacă propunerea va fi aprobată.
Secţia Comercială
Faţă de anul 2008, volumul de activitate la nivelul secţiei a înregistrat o
scădere sensibilă în anul 2009, de aproximativ 200 de dosare însă, complexitatea
cauzelor a crescut semnificativ.
Din punct de vedere al numărului de personal, secţia a funcţionat cu deficit
de judecători ( 1 judecător) şi de personal administrativ (1 grefier).
27
Începând cu 1 ianuarie 2010 s-a completat secţia cu un judecător, care
reîntregeşte numărul faţă de pensionarea unui coleg.
Numărul de 12 judecători este însă insuficient făcând posibilă o asigurare a
continuităţii completelor numai dacă preşedintele de secţie intră în acelaşi număr
de şedinţe şi dosare ca ceilalţi colegi care nu au şi atribuţii administrative de
conducere.
Un asemenea efort al preşedintelui de secţie nu poate fi nesfârşit încât se
impune suplimentarea secţiei cu încă un judecător pentru degrevarea preşedintelui
de secţie de unele atribuţii de execuţie. În lipsa suplimentării schemei se poate
asigura funcţionarea doar prin formarea unui complet nestabil în totalitate, prin
includerea unui judecător din planificarea de permanenţă în fiecare şedinţă, ceea ce
nu mai poate asigura continuitatea.
Se impune suplimentarea şi a numărului de grefieri faţă de faptul că durata
concediului de creştere a copilului este îndelungată.
În raport de concluziile finale ale grupurilor de lucru privind volumul de
activitate pe judecător şi grefier, se va impune probabil reconsiderarea asupra
necesarului de personal în raport de volumul de activitate.
Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal
În anul 2008 au fost înregistrate pe rolul Secţiei de contencios administrativ
şi fiscal un număr de 4507 dosare şi au fost soluţionate un număr de 3106 dosare,
rezultând o operativitate de 71,06%.
Comparativ cu anul 2008, în anul 2009 s-a înregistrat o creştere
semnificativă a volumului de activitate, care aproape s-a dublat, dar şi a
operativităţii soluţionării cauzelor, creşterea fiind în proporţie de 21,72%.
Deşi numărul insuficient de judecători şi în consecinţă încărcătura extrem
de mare de dosare rulate şi soluţionate de fiecare magistrat nu a condus la scăderea
operativităţii sau la probleme de practică neunitară, apreciem că se impune cu
prioritate suplimentarea numărului de judecători în cadrul secţiei.
28
CAPITOLUL III ANALIZA CALITATIVĂ A INSTANŢEI
3.1. Efectele principalelor modificări legislative operate în cursul
anului 2009 asupra activităţii instanţei
Secţia I Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie
Modificările legislaţiei civile, intervenite în cursul anului 2009, nu au avut
un impact major asupra activităţii secţiei.
Adoptarea Legii nr.1/30.01.2009 pentru modificarea şi completarea Legii
nr.10/2001, şi a Legii nr.276/07.07.2009 pentru modificarea Legii nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru nu a produs consecinţe directe şi imediate în
soluţionarea cauzelor civile, iar intrarea în vigoare a Legii nr. 221/11.06.2009
privind condamnările cu caracter politic şi măsurile asimilate acestora, pronunţate
în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, nu a avut urmări semnificative
asupra volumului de activitate, numărul dosarelor având ca obiect cereri pentru
recunoaşterea şi acordarea drepturilor prevăzute de actul normativ menţionat, fiind
redus .
Secţia a II-a Civilă şi Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale
În cursul anului 2009 au intervenit o serie de modificări ale actelor normative
în materia asigurărilor sociale.
Prin O.U.G. nr. 230 din 30 decembrie 2008, s-a dispus modificarea şi
completarea Lg.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de
asigurări sociale, a Legii 164/2001 privind pensiile militare de stat, Lg. Nr.
179/2004, privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale
poliţiştilor, Lg. nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, Lg. Nr.
29
567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor
judecătoreşti (dispoziţiile privind cumulul pensiei cu retribuţia).
Prin Legea nr. 208 din 2 iunie 2009 s-a dispus respingerea O.U.G. nr.
230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din
sistemul public, pensiilor de stat si al celor de serviciu.
Prin O.U.G. nr. 6 din 18 februarie 2009 s-a instituit pensia socială minimă
garantată.
Prin Lg. nr. 209 din 2 iunie 2009 s-a modificat si completat dispoziţiile art.
26, 87, 92, 93 şi 94 din Lg. 19/2000.
Prin Lg. Nr. 329 din 5 noiembrie 2009, s-a reglementat:
- reorganizarea unor autorităţi si instituţii publice, măsuri de reducere a
cheltuielilor de persoane in sistemul bugetar.
- condiţiile exercitării cumulului pensiei din sistemul public de pensii,
masuri privind disciplina financiar bugetară la nivelul regiilor autonome,
societăţilor si companiilor naţionale.
- măsuri pentru susţinerea mediului de afaceri in scopul depăşirii
dificultăţilor financiare si relansării circuitului comercial.
- Lg. nr. 330 din 5 noiembrie 2009 privind salarizarea unitară a personalului
plătit din fonduri publice.
Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori
În anul 2009 nu au intervenit modificări semnificative ale legislaţiei penale
sau procesual penale cu impact asupra activităţii secţiei.
S-a urmărit însă permanent ca, toate actele normative adoptate în diferite
domenii – şi care puteau conţine şi norme penale – precum şi deciziile Curţii
Constituţionale, să fie aduse imediat la cunoştinţa magistraţilor.
În acest sens, fiecare dintre magistraţi are acces direct, prin computerul
personal, la programul legislativ EUROLEX .
Totodată au fost organizate imediat discuţii în care s-a încercat o anticipare
a problemelor şi situaţiilor ce pot apărea.
30
A fost urmărită în permanenţă şi activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
în materia recursului în interesul legii, magistraţii Curţii de Apel Craiova aplicând
deciziile adoptate, din momentul publicării lor pe site.
Trebuie însă menţionat că anumite modificări ale Regulamentului de Ordine
Interioară a instanţelor au îngreunat într-o anumită măsură activitatea Secţiei
Penale şi Pentru Cauze cu Minori.
Este vorba de HCSM 38/2009 prin care se modifică disp. art. 99 al. 6 din
ROI şi se stabileşte că, după casarea sau desfiinţarea cu trimitere spre rejudecare
cauzele revin la completul iniţial investit.
În primul rând, cauzele respective deşi se înregistrează sub număr nou, nu
mai pot fi repartizate în sistem informatic fiind necesară repartizarea manuală (nici
măcar ciclică).
În al doilea rând, în materie penală în foarte puţine situaţii există pronunţare
pe excepţie (de regulă tardivitatea) în 99,99% din cazuri completele iniţiale
pronunţându-se pe fond cu privire la existenţa infracţiunii şi vinovăţia inculpatului.
Ori, în această situaţie este evident că, după ce dosarul desfiinţat sau casat cu
trimitere revine la completul iniţial acest complet se va abţine iar cauza va ajunge
la un alt complet.
Întrucât abţinerea intervine abia la primul termen de judecată, se pierde
astfel un interval de timp.
În fine, datorită fluctuaţiilor de personal şi reorganizării completelor este
posibil – în special în cazul completelor de apel – ca, actualmente, din completul
căruia trebuie să i se dea dosarul conform noilor dispoziţii regulamentare, să nu
mai facă parte decât unul din judecătorii ce au pronunţat iniţial soluţia
desfiinţată/casată, situaţie în care se va ajunge la alte complicaţii din punct de
vedere al repartizării.
Toate aceste probleme conduc la o creştere inutilă a „birocraţiei” în
repartizarea unei cauze.
31
Soluţia cea mai simplă pentru a fi înlăturate toate aceste neajunsuri este, din
punctul nostru de vedere, aceea de a se renunţa la norma respectivă iar cauza să fie
repartizată normal.
Secţia Comercială
Lipsa unui cadru legislativ coerent şi stabil a făcut în continuare ca
judecătorii să se confrunte cu diferite cauze în care sunt incidente prevederile mai
multor legi cu conţinut contradictoriu sau neclar şi fără rigoare juridică, ceea ce a
condus uneori la adoptarea unor soluţii neunitare şi criticabile.
Modificarea Legii insolvenţei nr.85/2006 în luna iulie a anului 2009, prin
Legea nr. 277/2009, nu a adus schimbări esenţiale în administrarea procedurilor de
insolvenţă.
Programul de administrare a dosarelor (ECRIS) nu este compatibil cu
prevederile legii insolvenţei, existând deficienţe majore în administrarea dosarelor
de insolvenţă, acest lucru fiind semnalat şi în anii trecuţi.
Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal
In cursul anului 2008, în materia contenciosului administrativ şi a fiscalităţii
au fost adoptate numeroase reglementări legale, au fost pronunţate recursuri în
interesul legii şi decizii ale Curţii Constituţionale. Enumerăm, cu titlu de exemplu,
doar câteva dintre acestea:
- OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule
- OUG nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii
administraţiei publice
- OUG nr. 19/2009 privind unele măsuri în domeniul legislaţiei referitoare
la achiziţiile publice
- Legea nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei
Naţionale de Integritate
Unele dintre aceste acte normative au condus la lărgirea sferei de
competenţă a instanţei de contencios administrativ iar altele au avut ca efect
înlăturarea contradicţiilor şi inadvertenţelor cuprinse în dispoziţiile legale
anterioare.
32
Cu toate acestea, există încă la nivel legislativ numeroase carenţe şi lacune
care îl pun pe judecător în situaţia de a pronunţa soluţii asupra cărora ulterior
trebuie să revină sau soluţii contradictorii fără însă ca aceste aspecte să-i poată fi
imputabile.
3.2. Indici de calitate ai activităţii judiciare
A. Repartizarea aleatorie a cauzelor
Respectarea procedurilor legale, privind repartizarea aleatorie, a cauzelor a
constituit un obiectiv prioritare aflat în atenţia echipei manageriale a Curţii de Apel
Craiova, având în vedere importanţa mizei acestui sistem de gestionare a dosarelor
pentru transparenţa actului de justiţie.
Activitatea de repartizare aleatorie s-a realizat cu respectarea dispoziţiilor
prevăzute de art.11 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară şi art. 93 şi
următoarele din Regulamentul de Ordine Interioară al instanţelor judecătoreşti.
Pentru aplicarea normelor privind repartizarea aleatorie, prin hotărâri ale
Colegiului de conducere, din cadrul fiecărei instanţe au fost stabilite anual,
respectiv trimestrial:
- completele de judecată, numerotarea şi compunerea acestora, urmărindu-se
respectarea principiului continuităţii;
- persoanele cu atribuţii în repartizarea aleatorie a cauzelor;
- planificările de permanenţă a judecătorilor participanţi la actul de judecată
pentru situaţiile de absenţă sau incidente procedurale.
Cauzele au fost repartizate în mod aleatoriu, de regulă în sistem informatic,
utilizându-se varianta ECRIS 3.0 şi numai excepţional metoda ciclică, procedura
fiind de natură să asigure imparţialitatea şi transparenţa în realizarea actului de
justiţie.
În considerarea prerogativelor de coordonare şi control s-au întreprins
verificări şi s-au luat măsuri pentru:
- asigurarea funcţionalităţii programului ECRIS de gestionare a dosarelor la
toate instanţele din raza Curţii de Apel Craiova;
33
- uniformizarea funcţionării acestui program la toate instanţele, prin
aplicarea unor reguli comune, stabilite în Colegiul de conducere privitoare la
generarea numărului unic de dosar şi modalitatea de repartizare aleatorie
(informatic sau ciclic), în situaţiile de declinare a competenţei, arestarea
preventivă, cauze de rechizitoriu şi înregistrarea căilor de atac;
- respectarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor din Regulamentul de Ordine
Interioară al instanţelor judecătoreşti referitoare la principiul continuităţii în
completul de judecată, rezolvarea incidentelor procedurale sau a altor incidente şi a
situaţiilor ce pot schimba compunerea;
- executarea operaţiunilor tehnice de completare a tuturor câmpurilor din
fişele informatice ale dosarului;
- salvarea şi listarea periodică a informaţiilor existente în registrele instanţei
în format electronic.
În acest scop s-au constituit în fiecare an colective de judecători care să se
deplaseze la instanţele din raza de competenţă administrativ – teritorială a Curţii de
Apel Craiova pentru prelucrarea hotărârilor Colegiului de conducere şi pentru
identificarea oricăror alte probleme ivite în utilizarea acestui program informatic.
Această modalitate de comunicare între conducerea curţii de apel şi
conducerea instanţelor din teritoriu, a obţinut un feed-back pozitiv cu consecinţe de
eficienţă în planul gestionării programului ECRIS, în concordanţă cu prevederile
Regulamentului de Ordine Interioară al instanţelor judecătoreşti.
Pentru realizarea unei evidenţe stricte a incidentelor procedurale, atât din
punct de vedere al succesiunii lor, cât şi din punct de vedere statistic, s-a elaborat
de către Biroul de informatică din cadrul Curţii de Apel Craiova un program
informatic în ACCES, adoptat şi de către celelalte instanţe din raza curţii.
Secţia I Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie
Repartizarea cauzelor s-a efectuat în conformitate cu dispoziţiile art. 95 din
Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin programul
ECRIS, în sistem informatic sau, în situaţiile prevăzute de regulament, prin metoda
34
sistemului ciclic, excepţie făcând cererile de suspendare provizorie a executării
hotărârii ce face obiectul căii de atac, a căror soluţionare este de competenţa
preşedintelui de secţie, cererile de suspendare a executării hotărârii atacate, care se
soluţionează de completul învestit cu judecarea dosarului în calea de atac
exercitată, cererile formulate în baza art.2811 şi 2812 Cod procedură civilă,
repartizate completului care a pronunţat hotărârea a cărei îndreptare se solicită, şi
recursurile împotriva hotărârilor date în contestaţiile privind deciziile Biroului
electoral de circumscripţie, de admitere sau respingere a unei candidaturi, cereri
care se soluţionează în termen de 24 de ore, de completele speciale desemnate.
Dosarele s-au înregistrat şi repartizat strict în ordinea intrării în instanţă,
întocmindu-se zilnic listingurile cauzelor repartizate, care se păstrează în mape
separate.
Modificările determinate de comiterea unor erori se evidenţiază prin
întocmirea unui proces verbal, sub semnătura grefierului şef şi vizat de
preşedintele secţiei, care de asemenea se păstrează în mapă separată.
Repartizarea aleatorie a dosarelor nu s-a făcut pe grade de complexitate, ci
doar pe tipuri de termene aprobate prin ordin de serviciu.
Incidentele procedurale au fost rezolvate potrivit prevederilor art. 98 din
Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, întocmindu-se
procese-verbale conform rezoluţiei preşedintelui de secţie, sub semnătura acestuia
şi a grefierului şef, procese-verbale care se păstrează la mapă.
Secţia a II-a Civilă şi Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale
La Secţia a II-a Civilă şi Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale
monitorizarea distribuirii aleatorie a cauzelor în sistem informatizat s-a realizat în
deplină concordanţă cu prevederile procedurale ce asigură aplicarea efectivă a
principiului continuităţii completului/ judecătorului în soluţionarea litigiilor
inclusiv în situaţiile de incidente procedurale.
Repartizarea aleatorie în sistem informatic a funcţionat fără dificultăţi sau
modificări la nivelul secţiei, optându-se în cadrul aplicaţiei ECRIS pentru varianta
35
acordării unui singur grad de complexitate tuturor cauzelor şi alocarea unui anume
număr de dosare nou intrate pe fiecare complet.
Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori
În ceea ce priveşte repartizarea aleatorie a cauzelor aceasta s-a realizat, în
sistem informatic, cu excepţia desigur a situaţiilor în care aplicaţia ECRIS nu a
permis acest lucru ori a situaţiilor prevăzute de Regulament, în care s-a aplicat
repartizarea ciclică/ manuală.
Pe parcursul anului 2009 Secţia nu a lucrat cu o clasificare a dosarelor pe
grade de complexitate ci doar pe tipuri de termene, aprobate prin ordin de serviciu.
Semnalăm însă faptul că aplicarea hotărârii C.S.M. privind atribuirea de
indicii de complexitate cauzelor şi pe aceea privind „Programul pentru stabilirea
volumului de muncă şi asigurarea calităţii activităţii în instanţe în anul 2010” în
forma în care sunt în prezent, nu va conduce decât la îngreunarea activităţii şi
creşterea gradului de „birocraţie” administrativă.
Secţia Comercială
Sistemul informatizat de repartizare a dosarelor a funcţionat şi în anul 2009
conform regulamentului.
Dosarele se repartizează aleatoriu, în sistem informatizat, cu următoarele
excepţii: cererile de suspendare provizorie a executării hotărârii ce face obiectul
căii de atac care se soluţionează de preşedintele secţiei, cererile de suspendare
propriu-zisă a executării hotărârii ce face obiectul căii de atac care se soluţionează
de completul căruia i s-a repartizat dosarul în care se judecă apelul sau recursul,
recursurile împotriva hotărârilor judecătorului-sindic ce privesc acelaşi debitor care
se judecă de acelaşi complet căruia i s-a repartizat aleatoriu primul recurs privind
pe acel debitor, conform art.991 din ROI.
Dosarele se repartizează strict în ordinea intrării în instanţă, zilnic şi în mod
excepţional la două zile, listingurile cu dosarele repartizate şi cu repartizarea
36
făcută păstrându-se într-un dosar. Orice modificare necesară determinată de vreo
greşeală se evidenţiază în registru.
Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal
Sistemul informatizat de repartizare a dosarelor a funcţionat în anul 2009
conform regulamentului.
Prin utilizarea programului ECRIS, dosarele sunt repartizate aleatoriu.
De la această regulă există însă câteva excepţii, expres stabilite la nivelul
Curţii de Apel.
Dosarele se repartizează zilnic, în ordinea intrării în instanţă, listingul cu
dosarele repartizate se păstrează în mape speciale.
În cazul situaţiilor generate de incompatibilitate, abţinere, recuzare, repunere
pe rol, se respectă prevederile art.98 din regulament.
B. Date privind durata de soluţionare a cauzelor
Analizând activitatea de judecată la nivelul Curţii de Apel Craiova şi a
instanţelor din raza sa de competenţă, în raport de factorul timp, se poate conchide
că în general, durata de soluţionare a proceselor se înscrie în reperele temporale de
1 an pentru cauzele în prima instanţă şi 6 luni pentru căile de atac.
Există însă şi cazuri când durata judecăţii ajunge să fie nejustificat de lungă,
ceea ce, evident, afectează finalitatea actului de justiţie pentru părţile implicate în
procedurile judiciare.
Preocuparea conducerii Curţii de Apel Craiova pentru diminuarea
întârzierilor în soluţionarea proceselor s-a concretizat în mai multe măsuri astfel
concepute încât să nu se creeze premisele unei imixtiuni în activitatea de judecată,
cu repercusiuni asupra modului independent de gestionare a proceselor de către
judecători.
S-au identificat, împreună cu preşedinţii instanţelor şi cei ai secţiilor Curţii
de Apel Craiova, categoriile de cauze care au condus la întârzieri mari în
soluţionarea litigiilor:
37
- cauze obiective (cum ar fi: creşterea volumului de activitate, complexitatea
deosebită a unor cauze, număr redus de personal, număr insuficient de experţi,
număr mare de cauze în care părţile nu beneficiază de asistenţă juridică calificată);
- cauze imputabile participanţilor la proces (ex: formularea unor cereri
informe sau incomplete urmate de multiple precizări, exercitarea abuzivă sau cu
rea-credinţă a drepturilor procesuale, durata mare de timp în care se efectuează
expertiza);
- cauze imputabile altor autorităţi (comunicarea cu întârziere a informaţiilor
solicitate de instanţă unor instituţii publice, neexecutarea sau executarea cu
întârziere a mandatelor de aducere de către agenţii de poliţie, neprezentarea sau
netransferarea inculpaţilor arestaţi la termenele de judecată).
În contextul acestor categorii de cauze, o primă măsură a vizat distribuirea
adecvată, riguros argumentată, a corpului de judecători precum şi a celui de
grefieri, pe instanţe/secţii şi complete specializate, astfel încât să se asigure şedinţe
de judecată cu o încărcătură de dosare raportată nu numai la un număr - limită de
procese, dar şi la gradul de complexitate al acestora.
O a doua măsură s-a concretizat în monitorizarea proceselor care, înaintea
unei instanţe, au acumulat durate excesive ale judecăţii, fiind necesară avertizarea
judecătorului cu privire la existenţa lor, astfel încât acesta să aibă în atenţie,
permanent, necesitatea adoptării măsurilor procedurale menite a urgenta judecata.
Intervenţia conducerii instanţelor şi a secţiilor pe segmentul monitorizării
acestor procese este de natură a asigura controlul statistic al acestui parametru şi
de a sprijini judecătorul în activitatea sa de gestionare a proceselor, în conformitate
cu obligaţia care îi revine prin art.71 din Regulamentul de Ordine Interioară al
instanţelor judecătoreşti, de a rezolva lucrările în termenele stabilite şi soluţiona
dosarele în termen rezonabil, în funcţie de complexitatea acestora.
Secţia I Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie
Potrivit situaţiilor întocmite lunar în vederea comunicării către Consiliul
Superior al Magistraturii, majoritatea cauzelor au fost soluţionate în termen de 1 –
6 luni în recurs, şi până la un an în apel.
38
Depăşirea termenelor menţionate, în unele cazuri, majoritatea în materia
apelurilor, s-a datorat efectuării cu întârziere a expertizelor judiciare dispuse de
instanţă, a lipsei relaţiilor solicitate, sau exercitării abuzive de către părţi a
drepturilor procesuale ce tind la tergiversarea soluţionării cauzei, abuzuri
insuficient sancţionate de judecători.
Secţia a II-a Civilă şi Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale
La Secţia a II-a Civilă şi Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale reducerea
duratei procedurilor judiciare s-a realizat prin :
- întocmirea de situaţii trimestriale privind numărul de noi cauze înregistrate,
numărul de cauze aflate pe rol şi perioada de când se află în sistem, pentru fiecare
judecător sau complet de judecată în aşa fel încât să se asigure controlul asupra
propriului volum de dosare rulate, dar şi o analiză a modului de gestionare a
şedinţelor de judecată;
- în acele cazuri în care s-a constatat o supraîncărcare a şedinţelor de
judecată, completele în cauză împreună cu Preşedintele de Secţie au analizat
situaţia şi au stabilit, în raport de sfera atribuţiilor ce le revin, măsurile procedurale
şi administrative ce s-au impus pentru reechilibrarea şedinţelor ca număr de
dosare;
- s-a procedat la identificarea stocului de dosare mai vechi de 1 an pe fiecare
complet şi s-au luat măsuri administrative pentru reducerea stocului la un nivel
rezonabil.
În concret s-a urmărit rigurozitatea cu care sunt aplicate normele de
procedură privind sancţionarea faptelor care împiedică desfăşurarea în bune
condiţii a proceselor, inclusiv întârzierea nejustificată a soluţionării cauzelor
datorată părţilor, apărătorilor, martorilor, experţilor sau altor persoane implicate în
realizarea actului de justiţie.
Din perspectiva duratei procesului, în cadrul secţiei în stocul de dosare se
găsesc un număr de 3 dosare mai vechi de 1 an.
39
Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori
Durata medie de soluţionare a cauzelor s-a menţinut la nivelul anilor
anteriori, la un interval cuprins în medie între 1 - 3 luni.
Evident, este vorba de durata de soluţionare a cauzelor obişnuite. În cazul
măsurilor preventive însă cât şi în alte cauze unde Codul de Procedură Penală a
prevăzut anumite termene (24 de ore, 2 zile, trei zile etc.), au fost luate toate
măsurile necesare, pentru respectarea acestora.
La sfârşitul anului 2009 se înregistrau 12 dosare de apel mai vechi de 1 an şi
17 dosare de recurs mai vechi de 6 luni.
Comparativ cu sfârşitul anului 2008 numărul cauzelor mai vechi de 1 an şi
mai vechi de 6 luni este mai mare însă există şi o explicaţie obiectivă pentru
această situaţie:
Astfel, în materie penală, instanţa este obligată sa ia declaraţie inculpatului
prezent, chiar dacă este instanţă de control judiciar şi acest lucru s-a mai făcut şi
anterior, la instanţele de fond ori de apel.
În plus, cauzele cu inculpaţi minori nu pot fi soluţionate în lipsa minorului
decât în situaţia în care există dovezi că se sustrage judecăţii.
Acest lucru a dus, nu de puţine ori, la amânări repetate ale unor dosare.
Raportând însă aceste cifre la volumul de activitate al secţiei constatăm
totuşi că procentul de depăşire a termenelor recomandate este de 1,23 %.
Secţia Comercială
Potrivit raportărilor trimestriale, majoritatea cauzelor se soluţionează într-un
interval de timp situat sub un an, durata de soluţionare a apelurilor, unde se
administrează şi proba cu expertiza, fiind în mod cu totul excepţional de peste un
an. Trimestrial s-au raportat la nivelul secţiei doar 3-4 dosare a căror durată de
soluţionare a depăşit un an. Cauzele întârzierilor sunt de regulă greutatea cu care
se efectuează expertizele judiciare sau tendinţele de tergiversare ale părţilor care
folosesc orice mijloace, prin abuz procesual, uneori insuficient sancţionat atât de
judecător, cât şi de legiuitor.
40
Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal
Din analiza raportărilor trimestriale, se constată că majoritatea cauzelor se
soluţionează în termen de 6 luni de la data intrării în instanţă, în situaţia litigiilor
având ca obiect recursuri şi 1 an pentru cauzele directe.
În mod excepţional, s-au înregistrat şi dosare care s-au soluţionat peste
termenul arătat, din motive obiective Cea mai frecventă cauză de întârziere o
constituie modalitatea în care se efectuează expertizele judiciare.
C. Ponderea atacabilităţii hotărârilor. Indicele de desfiinţare
Secţia I Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie
Din 348 hotărâri pronunţate în apel în anul 2009, au fost atacate cu recurs
227 decizii, procentul de atacabilitate a hotărârilor fiind de 65%.
Conform registrului de casări al Secţiei, în perioada 1 ianuarie – 31
decembrie 2009 au fost înregistrate 64 decizii de casare înaintate de Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, din care numai 3 privesc decizii pronunţate în apel în anul 2009,
29 referindu-se la hotărâri din 2008, alte 29 la hotărâri din 2007, şi câte una la
decizii din anii 2003, 2004, şi 2006.
Situaţia modificării şi casării hotărârilor atacate, este următoarea:
Schimbarea şi anularea hotărârilor în apeluri pe anul 2009
la nivelul Curţii de Apel Craiova
Cauze
soluţionate
Apeluri
admise
Schimbat
hotărârea
Trimis
spre
rejudecare
Indice
schimbare
407 147 120 27 36,12%
Se constată menţinerea aceluiaşi indice de schimbare a hotărârilor din
apeluri , ca în anul 2008.
41
Situaţia hotărârilor schimbate/ anulate pronunţate de tribunalele
din raza Curţii de Apel Craiova în apel pe anul 2009
Apeluri admise
Schimbat
hotărârea
Trimis spre
rejudecare
Tribunalul Dolj 59 45 14
Tribunalul Gorj 48 32 16
Tribunalul
Mehedinţi
19 15 4
Tribunalul Olt 22 17 5
TOTAL 148 109 39
Modificarea şi casarea deciziilor în recursuri pe anul 2009
la nivelul Curţii de Apel Craiova
Cauze
soluţionate
Recursuri
admise
Menţine
hotărârea
primei
instanţe
Trimis
spre
rejudecare
Rejudecat
de instanţa
de recurs
Indice
modificare
1414 296 19 139 138 20,93%
Situaţia hotărârilor modificate/casate pronunţate de tribunalele
din raza Curţii de Apel Craiova în recurs pe anul 2009
Recursuri
admise
Menţine
hotărârea
primei
instanţe
Trimis spre
rejudecare
Rejudecat de
instanţa de
recurs
Tribunalul Dolj 149 17 71 61
Tribunalul
Gorj
65 4 35 26
Tribunalul 58 6 32 20
42
Mehedinţi
Tribunalul Olt 65 5 30 30
TOTAL 337 32 168 137
Cauzele care au condus la casarea sau modificarea hotărârilor au fost:
existenţa unui cadru legislativ incoerent şi instabil, ceea ce a permis interpretări
diferite a unor norme lipsite de rigoare juridică; nerespectarea de către judecător a
dispoziţiilor procedurale; aplicarea şi interpretarea eronată a normelor de drept
substanţial.
Secţia a II-a Civilă şi Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale
Dintr-un număr de 7.704 de cauze soluţionate în recurs în 2775 cauze s-a
admis recursul, astfel că indicele de casare este de 36,79%.
Într-un număr de 2775 de cauze s-a admis recursul, din care in 529 dosare s-a
trimis cauza spre rejudecare, iar în 2246 de cauze s-a dispus rejudecarea cauzei de
către instanţa de recurs.
Ca principale cauze de casare s-a observat lipsa unei reglementări coerente
şi clare a legislaţiei şi în special a legislaţiei din domeniul Asigurărilor Sociale.
S-au constatat de asemenea şi greşeli subiective aparţinând magistraţilor
care au soluţionat cauza la fond, respectiv judecătorii tribunalelor care au aplicat
greşit normele procedurale, nu au administrat materialul probatoriu suficient în
cauză, nu au stabilit corect raporturile juridice dintre părţi, precum şi o interpretare
greşită a normelor de drept material.
Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori
În ceea ce priveşte modul de soluţionare a cauzelor cu care au fost investiţi,
magistraţii Secţiei Penale şi pentru Cauze cu Minori au urmărit stabilirea unor
rezolvări de principiu a problemelor de drept cu care au fost confruntaţi şi, în
acelaşi timp, respectarea practicii instituite de instanţa superioară nouă, Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie.
43
În raport cu instanţele ierarhic inferioare, indicele de desfiinţare a hotărârilor
în apel, comparativ cu anul 2008, a scăzut de la 50,44 % la 42,81% iar în recursuri
indicele de casare a scăzut de la 19,93 % la 16,33%
Modificările hotărârilor în apel în anul 2009:
Nr. de
cauze
soluţionate
Apeluri
admise
Schimbat
hotărârea
Trimis
spre
rejudecare
Indice de
desfiinţare
278
119 116 3 42,81%
Modificările hotărârilor în recurs în anul 2009
Nr. de cauze
soluţionate
Recursuri
admise
Menţine
hot
primei
instanţe
Trimis
spre
rejudecare
Rejudecat
de instanţa
de recurs
Indice de
casare
1482
242 15 59 168 16,33 %
Din analiza practicii de casare se constată, ca şi în ceilalţi ani, faptul că
principalul motiv de casare/desfiinţare a vizat individualizarea judiciară a
pedepselor. Alte motive ce au atras casarea/desfiinţarea hotărârilor atacate le-au
constituit: soluţionarea de către instanţa inferioară ierarhic cu lipsă de procedură,
nerezolvări asupra fondului cauzei, schimbarea greşită a încadrării juridice,
aprecierea greşită a pericolului social al unor infracţiuni etc.
Referitor la hotărârile pronunţate de Secţia Penală a Curţii de Apel Craiova
ca instanţă de fond ori ca instanţă de apel arătăm că un număr de 280 de soluţii au
fost atacate cu recurs la instanţa superioară (181 de decizii pronunţate în apel şi 99
de sentinţe pronunţate în cauzele directe).
Au fost înregistrate 38 de căi de atac admise de către Î.C.C.J.
44
Secţia Comercială
Dintr-un număr de 288 soluţii pronunţate în apel de Secţia comercială a
curţii în anul 2009 au fost atacate cu recurs 154 soluţii, dosarele fiind înaintate
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Indicele de atacabilitate al hotărârilor a fost de
53,4 %.
Până în prezent s-a casat o singură soluţie pronunţată în 2009, majoritatea
dosarelor nefiind restituite de instanţa supremă.
Dintr-un număr de 288 cauze soluţionate de secţie în apel, în 71 de cauze
s-a admis apelul, indicele de casare/schimbare fiind de 24,65 %. În 46 de dosare
s-a schimbat hotărârea instanţei de fond iar în 25 de dosare s-a trimis cauza spre
rejudecare primei instanţe.
Dintr-un număr de 1674 cauze soluţionate în recurs, în 443 dosare s-a
admis recursul, indicele de casare/modificare fiind de 26,46 %. În 90 de dosare s-a
dispus trimiterea cauzei pentru rejudecare iar în 353 dosare s-a modificat soluţia în
recurs.
În privinţa cauzelor care au condus la desfiinţarea sau modificarea
hotărârilor se constată că se menţin: lipsa unui cadru legislativ coerent şi stabil,
judecătorii confruntându-se cu diferite cauze în care sunt incidente prevederile mai
multor legi cu conţinut contradictoriu sau neclar şi fără rigoare juridică, ceea ce a
condus la adoptarea unor soluţii neunitare şi criticabile; deficienţe în activitatea
unor judecători care au dat o calificare greşită cererilor de chemare în judecată, nu
cunosc sau ignoră normele procedurale şi legislaţia care, în materie comercială,
este foarte bogată, nemotivarea suficientă a soluţiilor.
În numeroase situaţii modificările sunt neimputabile judecătorilor,
menţinându-se în continuare un număr ridicat de dosare în care se dispune
dizolvarea societăţilor pentru nedepunerea situaţiilor financiare după care
reprezentanţii legali depun situaţiile şi declară recurs. Înlăturarea neregularităţilor
impune schimbarea soluţiei şi menţinerea în activitate a societăţilor ceea ce face ca
numeroase soluţii în această materie să fie modificate.
45
Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal
Dintr-un număr de 5559 cauze soluţionate în recurs, în 2309 de dosare s-a
admis recursul, dintre acestea în 186 de dosare a fost trimisă cauza pentru
rejudecare şi în 2123 de dosare s-a reţinut litigiul pentru rejudecare, aşa încât
indicele de casare a fost în anul 2009 de 41,54%.
Ca principale cauze de casare, enunţăm lipsa unei reglementări coerente,
contradictorialitatea chiar de reglementare aşa cum am expus mai sus, dar în mod
evident şi greşeli subiective aparţinând magistraţilor, fie printr-o interpretare greşită
a normelor de drept substanţial, fie printr-o aplicare eronată a normelor
procedurale.
Dată fiind evoluţia legislativă extrem de rapidă şi aria mare de cuprindere în
materia administrativă şi fiscală, în mod explicabil, unele dintre hotărâri sunt
susceptibile de reformare.
In măsura în care legislaţia se va stabiliza şi practica urmează a fi stabilă,
pentru că orice proces de legiferare se consolidează, ca urmare a practicii
judecătoreşti.
D. Măsuri luate pentru unificarea practicii judiciare
Unificarea practicii judiciare reprezintă una dintre cele mai importante
direcţii de acţiune în strategia de reformă a sistemului judiciar.
Miza acestei direcţii de acţiune o constituie recâştigarea încrederii
cetăţenilor în actul de justiţie şi legitimează garanţia de funcţionare corectă şi
coerentă a sistemului judiciar.
Jurisprudenţa neunitară are un impact negativ în societate, justiţiabilii
percepând-o ca pe un tratament inechitabil, discriminatoriu.
Una din consecinţele acestei percepţii s-a concretizat în sancţionarea Statului
român de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru lipsa unui mecanism
capabil să asigure o practică judiciară coerentă, apreciind că o stare de confuzie şi
incertitudine generală de hotărârile judecătoreşti contravine prin ea însăşi
principiul securităţii raporturilor juridice.
46
În acest context, pentru conducerea Curţii de Apel Craiova a reprezentat o
preocupare constantă identificarea problemelor de drept ce au generat o
jurisprudenţă neunitară şi a mecanismelor de unificare a acestei jurisprudenţe în
limitele conferite de lege şi de Regulamentul de Ordine Interioara al instanţelor
judecătoreşti..
Atât la Curtea de Apel Craiova, cât şi la tribunalele din circumscripţia sa au
fost identificate probleme de practică judiciară neunitară, determinate în primul
rând de efervescenţa legislativă, de ritmul deosebit de alert cu care sunt modificate
actele normative de multe ori în condiţiile lipsei de coerenţă legislativă şi ale
folosirii unei tehnici legislative deficitare, generatoare de confuzii şi incertitudini
în interpretarea legii.
Practica judiciară neunitară a fost determinată şi de lipsa unor instrumente
eficiente prevăzute de lege care să asigure unificarea ei.
Recursul în interesul legii, prin recunoaşterea de către legiuitor a caracterului
său obligatoriu, este un mecanism important în unificarea jurisprudenţei dar nu
poate să acopere prin puterea sa toate problemele de drept ce generează la nivelul
instanţelor soluţii diferite.
Pe de altă parte Regulamentul de Ordine Interioara al instanţelor
judecătoreşti în capitolul destinat unificării practicii judiciare stabileşte numai
măsuri organizatorice la nivel administrativ judiciar cu impact direct asupra
dezbaterilor profesionale fără a recunoaşte un caracter de obligativitate în privinţa
opiniilor majoritare exprimate în rezolvarea unor anumite probleme de drept.
Misiunea conducerii Curţii de Apel Craiova, sub acest aspect, s-a concretizat
în adoptarea tuturor acelor măsuri care implică identificarea problemelor de drept,
accesul cât mai rapid al judecătorilor la informaţia juridică, cât mai bogată şi cât
mai recentă, asigurarea feed-back-ului pe linia comunicării juridice între Curtea de
Apel Craiova şi instanţele din circumscripţia sa.
Măsurile organizatorice s-au concretizat în:
• monitorizarea permanentă a problemelor de drept controversate şi a practicii
de casare;
47
• organizarea periodică (lunar şi trimestrial) de întâlniri profesionale în cadrul
Curţii de Apel şi al tribunalelor arondate ce au avut ca obiect dezbateri privind
aspectele de practică neunitară, analizarea argumentelor opiniilor exprimate şi
conturarea, pe cât este posibil, a unei opinii majoritare care să fie împărtăşite de cât
mai mulţi judecători;
• furnizarea de informaţii prin reţeaua informatică internă cu privire la
jurisprudenţa în materie a altor instanţe din ţară, jurisprudenţa CEDO,
jurisprudenţa comunitară;
• prezentarea în cadrul şedinţelor profesionale a jurisprudenţei Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie inclusiv a deciziilor pronunţate de instanţa supremă în recursurile
în interesul legii;
• elaborarea Buletinelor anuale de jurisprudenţă ale Curţii de Apel Craiova şi
difuzarea lor la toate instanţele din raza sa de competenţă;
Elaborarea buletinelor de jurisprudenţă a fost rezultatul activităţii
colectivelor formate din judecători din cadrul tuturor secţiilor Curţii de Apel
Craiova, aceştia manifestând un deosebit interes profesional în identificarea
speţelor relevante în care s-au soluţionat probleme de principiu ale aplicării legii.
• centralizarea periodică a problemelor de drept controversate şi comunicarea
lor către Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Craiova în vederea sesizării
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru exprimarea opiniei asupra anumitor
probleme de drept soluţionate diferit la nivelul instanţelor din ţară.
În anul 2009 Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Craiova a sesizat
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu următoarele probleme de drept:
- mandatele europene de arestare emise de autorităţi judiciare străine,
anterior intrării în vigoare a Titlului III din Legea nr. 302/2004, respectiv anterior
datei de 1 ianuarie 2007;
- constatarea valabilităţii de vânzare-cumpărare a unui spaţiu comercial sau
constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra unui imobil de către o
societate comercială, cu efecte asupra stabilirii competenţei instanţelor –
judecătorii sau tribunale – ca instanţe comerciale;
48
- acţiuni cu evaluare în bani, în raport de dispoziţiile art.2821 Cod procedură
civilă;
- prestarea dreptului material la acţiune în cazul cererilor formulate de foştii
salariaţi ai SC PETROM SA şi PSV COMPANY SA Bucureşti, având ca obiect
acordarea indemnizaţiilor de concediere;
- stabilirea datei de la care au intrat în vigoare dispoziţiile Legii nr.220/2007,
privind modificarea coeficienţilor de multiplicare pentru stabilirea salariilor
personalului didactic.
Pe linia complexă a formării profesionale se impune continuarea acestor
măsuri cu accentuarea lor în ceea ce priveşte:
- asigurarea unei baze cât mai bogate de informaţii în domeniul legislativ
jurisprudenţial şi doctrinar, puse la dispoziţie de sistemul informatic (intranet şi
internet);
- participarea conducerii Curţii de Apel Craiova sau a altor judecători
desemnaţi la întâlnirile profesionale lunare ale judecătorilor de la tribunalele,
respectiv judecătoriile arondate curţii.
În acest fel, schimburile de opinii şi comunicarea reciprocă a modului de
interpretare şi aplicare a legii cu privire la anumite probleme de drept poate
favoriza atât cunoaşterea problematicii juridice dezlegate neunitar, cât şi
transmiterea către instanţele inferioare a punctelor de vedere şi argumentelor
promovate de instanţele de control judiciar.
Secţia I Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie
În activitatea judiciară desfăşurată, s-a urmărit rezolvarea de principiu a
problemelor de drept cu care au fost confruntaţi judecătorii, respectarea practicii
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, rezultată din deciziile pronunţate în recursurile
exercitate împotriva hotărârilor date în apel, comunicarea la instanţele din
circumscripţia Curţii, a modului de soluţionare a problemelor controversate.
49
Complexitatea dosarelor şi legislaţia incompletă şi incoerentă au generat
practică neunitară, instanţele pronunţând soluţii contradictorii pentru situaţii
similare.
În vederea unificării practicii judiciare, în conformitate cu prevederile
Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, au fost organizate
lunar întâlniri cu judecătorii secţiei, pentru discutarea aspectelor de practică
neunitară constatate în activitatea de judecată, şi a problemelor de drept ivite în
cursul soluţionării unor cauze.
Asupra problemelor dezbătute s-au formulat opinii majoritare, de care s-a
ţinut seama în activitatea ulterioară, toţi judecătorii adoptând soluţii conforme
punctelor de vedere majoritare, consemnate în minutele întocmite cu privire la
dezbaterile din şedinţele lunare, ceea ce a condus la eliminarea divergenţelor de
soluţii în materiile respective.
Trimestrial au fost organizate întâlniri cu judecătorii de la toate instanţele
din raza de competenţă a curţii, la care au fost discutate problemele de practică
neunitară.
S-au selectat lunar decizii relevante, afişate pe portalul instanţei şi
transmise către tribunalele din raza de competenţă a curţii, acţiune ce are ca scop
unificarea practicii judiciare.
Măsurile prevăzute de Regulamentul de ordine interioară al instanţelor
judecătoreşti, în vederea unificării practicii judiciare, nu înlătură însă necesitatea
creării unui mecanism legal, menit să asigure o reală şi eficientă unificare a
practicii, atrăgând totodată responsabilizarea efectivă a magistratului, dat fiind că
în legislaţia actuală nu există norme care să oblige judecătorul să se conformeze
opiniilor majoritare exprimate în cadrul întâlnirilor de unificare a practicii .
Imperfecţiunile soluţiilor actuale de unificare a practicii judiciare sunt
reflectate şi de unele deficienţe constatate în activitatea desfăşurată în cadrul
întâlnirilor trimestriale organizate de Comisia de unificare a practicii judiciare din
cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
50
Lipsa unei proceduri strict reglementată de dispoziţiile codului de
procedură civilă, a fost de natură a conduce la inconsecvenţă în opiniile exprimate
asupra unor probleme de drept, ajungându-se la situaţia ca aceeaşi problemă,
rezolvată printr-o anumită soluţie la una sau chiar mai multe întâlniri anterioare, să
primească o rezolvare diferită ulterior, deşi nu au intervenit modificări care să
justifice schimbarea punctului de vedere exprimat.
Secţia a II-a Civilă şi Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale
In cadrul Secţiei a II-a Civilă şi Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale în
cursul anului 2009 s-au organizat întâlniri lunare cu judecătorii secţiei pentru
discutarea şi analizarea problemelor de drept care au apărut în practica judiciară.
Au fost dezbătute atât problemele care au comportat o practică abordare
neunitară cât şi cele susceptibile de o astfel de abordare, datorită complexităţii lor.
Dintre problemele analizate la nivel de secţie :
1. Prima de vacantă 2005 -2007 – Sindicatul Complex Energetic
Turceni.
2. Spor pentru condiţii grele de munca si periculoase, condiţii
nocive, cota de energie electrică, prime de Paşti, Crăciun, Ziua
Energeticianului şi Prime de vacantă – CET Craiova.
3. Includerea in calcularea sau recalcularea pensiei a veniturilor
realizate in acord global.
4. Calitatea procesuala pasiva in litigiile privind drepturile salariale
ale personalului didactic.
5. Prime de concediu cuvenite personalului contractual din
instituţiile bugetare.
6. Stabilirea datei de la care au intrat in vigoare dispoziţiile Lg.
220/2007 privind modificarea coeficienţilor de multiplicare
pentru stabilirea salariilor personalului didactic.
7. Cererile formulate de asistenţii judiciari pentru plata sporului de
risc şi suprasolicitare neuropsihică şi a sporului de stabilitate în
51
raport de vechimea numai în funcţia de judecător, procuror ,
magistrat asistent la I.C.C.J. sau de personal asimilat
judecătorilor si procurorilor.
8. Aplicabilitatea disp. Art. 40 precum şi a disp. Art. 3 alin. 2 din
C.C.M. unic la nivel naţional – 2007, cu privire la cuantumul
salariului minim de bază brut garantat în plată şi personalului din
învăţământul preuniversitar.
Minutele încheiate la nivelul secţiei în care s-au dat dezlegări unitare sau
majoritare ale problemelor de drept au fost transmise tuturor tribunalelor din raza
curţii, fiind însoţite de practica judiciară în materie.
Există încă foarte puţine probleme de drept cărora li s-a dat o dezlegare
diferită şi urmează ca în viitor să se continue activitatea de unificare a practicii
judiciare .
Pe tot parcursul anului 2009, la nivelul secţiei s-au exprimat, redactat şi
trimis diverse puncte de vedere referitoare la problemele de drept ce prezintă
interes, solicitate de Consiliul Superior al Magistraturii sau Parchetul de pe
lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării unor recursuri în
interesul legii cum ar fi:
- stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul
sistem al asigurărilor sociale de stat, referitor la posibilitatea luării in considerare a
formelor de retribuire obţinute in acorda global prevăzute de art. 12 alin.1 din Lg.
57/1974, privind retribuirea după cantitatea si calitatea muncii (I.C.C.J., secţiile
unite – decizia nr. 30 din 16 noiembrie 2009 - s-a respins recursul in interesul legii
declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă I.C.C.J şi sesizarea
Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Craiova).
- interpretarea disp. art. 40 din Contractul Colectiv de Muncă nr. 2895/21 din
29 decembrie 2006 unic la nivel naţional pe anii 2007 - 2010, la stabilirea
drepturilor salariale cuvenite personalului din învăţământul preuniversitar, precum
şi la data de la care coeficienţii de multiplicare utilizaţi pentru calculul drepturilor
salariale ale personalului didactic si didactic auxiliar din învăţământul
52
preuniversitar se majorează la valoarea prevăzută de legea nr. 220/2007 pentru
aprobarea O.G. nr. 11/2007 (I.C.C.J. – Secţiile Unite - decizia nr. 33 din 16
noiembrie 2009, prin care s-a respins recursul in interesul legii declarat de
procurorul general al Parchetului de pe lângă I.C.C.J. şi sesizarea Colegiului de
Conducere al Curţii de Apel Craiova.)
Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori
Problema unei practici judiciare unitare a constituit una din preocupările
principale şi în anul 2009.
În acest sens putem menţiona faptul că activitatea a fost centrată pe cele
două direcţii principale: perfecţionarea pregătirii profesionale a magistraţilor şi
analiza concretă, practică a soluţiilor pronunţate.
a) Perfecţionarea pregătirii profesionale s-a realizat prin desfăşurarea
trimestrială, la nivelul secţiei, a şedinţelor de formare profesională, pe baza
temelor propuse la începutul anului, dar şi prin analiza unor probleme de
drept apărute în cursul activităţii de judecată.
Totodată Secţia Penală a contribuit cu materiale şi speţe şi la întrunirile
profesionale având ca obiect practica judiciară, organizate pe rând, în cursul anului
2009, de tribunalele aflate în raza de activitate a Curţii de Apel Craiova.
b) Analiza practicii neunitare
În realizarea acestei activităţi au fost întocmite referate lunare privind
soluţiile pronunţate, cu evidenţierea problemelor de drept apărute şi a concordanţei
rezolvărilor adoptate cu alte speţe ale instanţei sau cu practica judiciară a Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie.
De asemeni, pentru a face cunoscută practica judiciară proprie, Secţia Penală
a contribuit, alături de celelalte secţii ale instanţei, la realizarea Culegerii de
practică judiciară a instanţei pentru anul 2008.
Totodată Secţia Penală a Curţii de Apel Craiova a participat activ la
întâlnirile trimestriale organizate la nivelul CSM pentru identificarea problemelor
53
de practică neunitară şi l-a luat măsura transmiterii imediat în teritoriu a soluţiilor
ce au fost adoptate în cadrul acestor întâlniri.
Tot trimestrial au fost organizate întâlniri la nivelul Curţii de Apel Craiova,
pe problema practicii neunitare, cu magistraţii de la instanţele din raza noastră de
activitate.
Secţia Comercială
Legislaţia incoerentă a generat, dar în cazuri izolate, mult reduse în raport cu
anii anteriori, şi adoptarea unor soluţii contradictorii pentru situaţii similare.
La nivelul secţiei au continuat să se organizeze lunar şi uneori la intervale
mai scurte de timp, întâlniri cu toţi judecătorii pentru discutarea problemelor de
drept, în vederea abordării unitare a problemelor juridice. În aproape toate cazurile
s-a ajuns la o concluzie unitară care a condus ulterior la unificarea practicii.
Trimestrial, s-au organizat întâlniri între judecătorii secţiei şi judecători din
cadrul secţiilor sau completelor specializate în materie comercială ale instanţelor
din raza curţii în care s-au discutat problemele de practică neunitară puse de
aceştia. De asemenea, aproape în toate cazurile s-au ajuns la soluţii unitare.
În cadrul întâlnirilor s-au discutat atât problemele care au condus la
adoptarea unor soluţii neunitare cât şi probleme ce puteau conduce la asemenea
situaţii, pentru preîntâmpinarea unor soluţii contradictorii.
La fiecare trimestru, s-au luat în discuţia secţiei problemele de practică
neunitară comunicate de Comisia de unificare a practicii a Consiliului Superior al
Magistraturii, dându-se mandat preşedintelui de secţie pentru susţinerea la
întâlnirea organizată a punctului de vedere al secţiei. După şedinţă, preşedintele
secţiei a adus la cunoştinţa judecătorilor soluţiile adoptate la nivel central.
Selectarea trimestrială a deciziilor relevante şi afişarea lor pe portal a
continuat şi în anul 2009 să constituie măsuri de unificare a practicii.
54
Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal
Pe tot parcursul anului 2009 s-au organizat întâlniri, cel puţin lunare cu
judecătorii secţiei, pentru discutarea şi analizarea problemelor de drept care au
apărut în practica judiciară.
Au fost dezbătute atât problemele care au comportat o soluţionare neunitară,
cât şi cele susceptibile de o astfel de abordare, datorită complexităţii lor.
În toate situaţiile, magistraţii secţiei au ajuns la o concluzie unitară, ceea ce a
constituit premiza unificării practicii judiciare.
Materialele întocmite la nivelul secţiei, în care s-au dat dezlegări unitare
problemelor de drept, au fost comunicate tuturor tribunalelor din raza Curţii, fiind
însoţite de practica judiciară în materie.
Trimestrial, au fost selectate deciziile relevante, care au fost afişate pe portal
şi publicate în culegeri cu ocazia organizării întâlnirilor de lucru cu tribunalele din
cele patru judeţe aflate în jurisdicţia Curţii de Apel Craiova.
Între problemele care au fost analizate şi pentru care s-au adoptat soluţii
unitare, enunţăm:
- Sporul de lucru la calculator şi sporul pentru condiţii vătămătoare în cazul
funcţionarilor publici
- Majorări salariale anuale în cazul funcţionarilor publici cu statut special
- Spor de dificultate reglementat de dispoziţiile Legii nr.262/2006 în favoarea
membrilor comisiilor de aplicare a legilor fondului funciar.
Menţionăm că, în mod constant, dezbatem împreună cu tribunalele
problemele de drept care apar în practică.
Toate aceste măsuri au fost de natură să conducă la unificarea practicii în
materie administrativă şi fiscală.
Evident, există încă probleme cărora li s-a dat o dezlegare diferită şi urmează
ca în viitor să continuăm activitatea de unificare a practicii judiciare.
Pregătirea profesională a judecătorilor se efectuează în mod constant, tocmai
pentru a putea asigura calitatea actului de justiţie.
55
E. Aplicarea dreptului comunitar, respectiv a CEDO la nivelul
instanţei
Secţia I Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie
Având în vedere statutul României, de stat membru al Uniunii Europene , s-
a urmărit aplicarea directă a dreptului comunitar în cauzele în care aceasta se
impunea.
În acest sens, în litigiile la Legea nr. 248/2005 privind libera circulaţie a
cetăţenilor români în străinătate, s-a făcut aplicarea directă a normelor de drept
comunitar, respectiv a Directivei 2004/48/CE.
În privinţa comunicării actelor de procedură, când a fost cazul , s-au
aplicat regulamentele comunitare privind cooperarea judiciară internaţională,
respectiv Regulamentul nr. 1393/2007.
S-a constatat permanenta preocupare a judecătorilor secţiei pentru
însuşirea şi respectarea prevederilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi
a jurisprudenţei CEDO, în mod deosebit în litigiile privitoare la proprietate.
Dispoziţiile Convenţiei şi jurisprudenţa CEDO s-au aplicat în mod direct
într-o serie de litigii, sub aspectul respectării dreptului de acces la justiţie, a
dreptului la respectarea proprietăţii şi a altor drepturi şi libertăţi ocrotite,
invocându-se în considerentele hotărârilor pronunţate, practica Curţii Europene de
la Strasbourg.
O mare parte din judecătorii secţiei au participat la seminarii de formare
continuă la nivel centralizat şi la cele organizate trimestrial de Curtea de Apel
Craiova în colaborare cu tribunalele din raza de activitate, pe probleme de
jurisprudenţă CEDO.
Secţia a II-a Civilă şi Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale
Membră cu drepturi depline a Consiliului Europei din anul 1993, România a
ratificat în anul următor Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi
56
protocoalele sale adiţionale cărora li s-a adăugat în ultimii ani unele noi, ratificate
ori în curs de ratificare.
Conform Constituţiei, tratatele ratificate fac parte din Dreptul Intern (art.ll)
iar drepturile şi libertăţile fundamentale înscrise vor fi interpretate în concordanţă
cu dispoziţiile în materie pe care le conţin.
Mai mult, în caz de neconcordanţă cu legislaţia internă, acestea au întâietate,
cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai
favorabile ( art.20).
În consecinţă, cunoaşterea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor
Omului, interpretă supremă a Convenţiei şi Protocoalelor sale adiţionale devine o
condiţie a aplicării lor corecte.
Prin participarea la seminarii şi la întâlnirile de învăţământ profesional s-a
urmărit ca toţi judecătorii Secţiei să cunoască Dispoziţiile Convenţiile pentru
Apărarea Drepturilor şi a Libertăţilor Fundamentale ale Omului, astfel cum sunt
interpretate în jurisprudenţa CEDO.
O atenţie deosebită a fost acordată cauzelor:
- Cârstea şi Grecu împotriva României in care s-a reţinut încălcarea
dreptului la un proces intr-un termen rezonabil si de lipsa de continuitatea a
completului de judecată in sensul art. 6 alin. 1 al Convenţiei. S-a reţinut, că, in
ceea ce priveşte litigiile de muncă se impune o diligenta speciala, o persoana
suspendată sau concediată trebuie să obţină cât mai repede hotărârea
judecătorească privind legalitatea măsurii, fiind lipsita de mijloace financiare.
- Vişan împotriva României (încălcarea art. 6 pct. 1 din Convenţie – lipsa de
acces la o instanţă în măsura în care cererea privind acordarea de despăgubiri – a
fost invocată pentru prima dată în recurs).
- Teodorescu împotriva României – încălcarea dreptului la un proces
echitabil prin neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti de reintegrare în funcţie şi
anularea hotărârii prin admiterea recursului în anulare. Curtea a respins
argumentele Guvernului, in sensul imposibilităţii obiective de executat a
hotărârilor judecătoreşti datorită lipsei posturilor vacante, deoarece, acest motiv a
57
fost respins si de instanţa naţională reţinându-se că postul exista in ştatul de
funcţiuni, nefiind redus. În ceea ce priveşte plata sumelor de bani, de asemenea
Curtea a reţinut neexecutarea hotărârii judecătoreşti având în vedere că, finalmente
reclamantul a restituit sumele de bani ca urmare a recursului în anulare.
În cursul anului 2009, Secţia a II-a Civilă şi pentru Conflicte de Muncă şi
Asigurări Sociale nu a soluţionat cauze in care sa se facă aplicarea directă a
dreptului comunitar.
Apariţia noului Cod al Muncii în anul 2003 şi modificările ulterioare,
acţiunea de codificare a raporturilor juridice de muncă a avut ca obiectiv şi
receptarea cu acurateţe şi în raport cu specificul social românesc a acquis-ului
comunitar, o serie de principii ale dreptului social european fiind absorbite în
normele codului muncii, precum şi ale legislaţiei completatoare.
Se au în vedere cu precădere instituţii juridice cum ar fi: obligaţia de
informare a salariatului, crearea comitetelor de securitate şi sănătate în muncă,
licenţierea colectivă, garantarea salariatului în caz de insolvabilitate a
angajatorului, diversificarea formelor contractului de muncă.
În contextul general, codul muncii reprezintă un reper normativ esenţial
pentru înţelegerea modului în care sunt poziţionaţi in România partenerii sociali,
precum şi un instrument juridic fundamental in privinţa garantării exerciţiului
dreptului la muncă al cetăţeanului. De asemenea, actuala reglementare a relaţiilor
de muncă prin Codul Muncii trebuie să răspundă exigenţelor ce decurg din
abordarea recentă la nivel european privind modernizarea dreptului muncii şi mai
ales fundamentarea conceptului de „flex securitate”.
Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori
Activitatea desfăşurată în anul 2009 de magistraţii Secţiei Penale şi pentru
Cauze cu Minori, a continuat pe linia anilor anteriori, în sensul aprecierii incidenţei
în soluţionarea diferitelor speţe, a dispoziţiilor Convenţiei Europene a Drepturilor
Omului şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului.
58
Pentru realizarea acestui lucru s-a urmărit în permanenţă ca diferitele cazuri
în care România a fost implicată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului să fie
aduse la cunoştinţa magistraţilor cu prilejul şedinţelor lunare de analiză a practicii
judiciare, în vederea aplicării rezolvărilor de principiu date prin aceste speţe
diferitelor situaţii.
Se remarcă însă faptul că nu au fost evidenţiate situaţii de neconcordanţă a
legislaţiei penale sau procesual penale actuale cu dispoziţiile Convenţiei, pentru a
fi nevoie de o aplicabilitate directă a Convenţiei.
În anul 2009 a continuat, după cum era şi firesc, activitatea de cooperare
judiciară internaţională în materie penală, în special în domeniul mandatului
european de arestare.
Ca atare, în anul 2009 Curtea de Apel Craiova a primit spre executare 38 de
mandate europene de arestarea avut în stoc 1 mandat din anul anterior iar din
totalul de 39 a executat 32 şi a respins cererea de executare în 6 astfel de cauze.
Stoc la sfârşitul anului – 1 cauză.
Din celelalte state membre ale Uniunii Europene au fost primite 2 cererii
privind audierea de martori prin video-conferinţă, cereri cărora instanţa le-a dat
curs.
Pentru buna desfăşurare a acestei activităţi Curtea de Apel Craiova a
întreţinut o strânsă colaborare cu Ministerul Justiţiei, Eurojust şi Interpol.
Secţia Comercială
La nivelul secţiei există o preocupare constantă a judecătorilor pentru
respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi pentru însuşirea
jurisprudenţei CEDO.
Pe lângă studiul individual, în cadrul întâlnirilor lunare se fac informări
asupra soluţiilor CEDO relevante şi se fac discuţii pe marginea acestora.
Nu au fost întâlnite cazuri de aplicare directă a dreptului comunitar în
materie comercială în anul 2009, legislaţia în materia dreptului comercial fiind
armonizată cu dispoziţiile comunitare.
59
Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal
În cadrul secţiei, magistraţii sunt preocupaţi de însuşirea jurisprudenţei
CEDO şi de respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Hotărârile pronunţate sunt expresia respectării drepturilor procesuale şi
substanţiale conferite prin lege părţilor, se asigură accesul liber la justiţie şi se
respectă principiul procesului echitabil.
Menţionăm că au existat destule situaţii în care hotărârile adoptate de către
magistraţii secţiei au fost tocmai expresia aplicării Convenţiei Europene a
Drepturilor Omului şi a Jurisprudenţei CEDO.
De asemenea, în cuprinsul hotărârilor pronunţate în secţia contencios
administrativ şi fiscal motivarea s-a întemeiat şi pe prevederile Convenţiei
Europene a Drepturilor Omului, pe Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului.
De asemenea deciziile Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios
administrativ şi fiscal sunt motivate avându-se în vedere şi legislaţia comunitară.
În concret însă, în cursul anului 2009, Secţia Contencios Administrativ şi
Fiscal nu a soluţionat cauze în care să se fac aplicarea directă a dreptului
comunitar.
Menţionam ca în conformitate cu art. 148 alin. 2 din Constituţia României,
ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene,
precum şi celelalte reglementări comunitate au caracter obligatoriu, şi au prioritate
faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea Tratatului de aderare.
în acelaşi text din Constituţia României, prevede ca atribuţie a autorităţii
judecătoreşti garantarea aducerii la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul
aderării.
Arătăm că fără a constitui o aplicabilitate directă a dreptului comunitar,
Curtea a avut în vedere la soluţionarea unor litigii, precum suspendarea actelor
administrative, rezoluţiile Comitetului de miniştrii din cadrul Consiliului Europei,
hotărârile conţinând referiri complete la aceste rezoluţii.
60
3.3. Creşterea gradului de specializare în activitatea judiciară
Secţia I Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie
Toţi judecătorii secţiei sunt specializaţi în judecarea cauzelor civile, de
proprietate intelectuală, şi a cauzelor cu minori şi de familie, litigiile din această
ultimă categorie intrând în competenţa secţiei începând cu data de 1 noiembrie
2008, ca urmare a desfiinţării Secţiei pentru cauze cu minori şi de familie din
cadrul Curţii de Apel Craiova.
Secţia a II-a Civilă şi Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale
Existenţa Secţiei a II-a Civilă şi Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale în
cadrul Curţii de Apel constituie o specializare a magistraţilor în materia dreptului
muncii şi a asigurărilor sociale.
Specializarea magistraţilor într-un anume domeniu mai restrâns constituie o
necesitate în vederea îmbunătăţirii activităţii de judecată şi implicit a actului de
justiţie (necesitatea înfiinţării a cel puţin 2 complete specializate in domeniului
pensiilor si asigurărilor sociale).
În vederea creşterii gradului de specializare, magistraţii Secţiei au participat
la programele de formare continuă organizate de Institutul Naţional de
Magistratură.
Activitatea de perfecţionare profesională a judecătorilor din cadrul Secţiei a
II-a Civilă şi Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale s-a axat pe aprofundarea
legislaţiei şi jurisprudenţei interne şi internaţionale, cu precădere a celei referitoare
la normele Convenţiilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi la actele
normative comunitare.
În acest sens, s-a asigurat judecătorilor secţiei accesul direct şi imediat la
informaţia juridică prin aducerea la cunoştinţa acestora, a actelor normative noi,
specifice domeniului dreptului muncii şi prin punerea la dispoziţie a revistelor de
specialitate sau lucrărilor în domeniu publicate sau prezentate la diferite seminarii
profesionale.
61
Cum în cadrul acestei activităţi factorul dinamizator îl reprezintă dialogul
juridic, învăţământul profesional organizat la nivelul secţiei şi la nivelul
tribunalelor a urmat un plan judicios de analiză a problematicii de drept, în
evidenţierea atât a aspectelor controversate de jurisprudenţă cât şi a celor de
noutate legislativă.
Toţi judecătorii din cadrul secţiei au participat la seminarii profesionale
având ca temă, fie aspecte legate de dreptul muncii intern fie aspecte de drept
comunitar privind libera circulaţie a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii
Europene, în Spaţiul Economic European. ( accesul la locurile de muncă şi
condiţiilor de muncă în interiorul comunităţii).
Secţia Comercială
Specializarea judecătorilor constituie un mijloc de îmbunătăţire a activităţii
de judecată deoarece pregătirea pe materii strict determinate permite judecătorului
o cunoaştere mai aprofundată a instituţiilor şi o interpretare şi aplicare mai
riguroasă a legii.
În cadrul secţiei, funcţionează complete specializate în materia insolvenţei.
Din cauza numărului mare de dosare de insolvenţă, care reprezintă peste 50% din
numărul dosarelor înregistrate, toate completele ce funcţionează la nivel de secţie
sunt complete specializate.
Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal
Existenţa Secţiei contencios administrativ fiscal în cadrul Curţii de apel
constituie o specializare a magistraţilor în materia administrativă şi fiscală.
În cadrul secţiei sunt constituite complete specializate pentru achiziţii
publice, complete în care sunt incluşi însă toţi judecătorii.
Se impune ca, în măsura suplimentării numărului de judecători, să fie pusă
în discuţie constituirea unor complete specializate în materie fiscală.
Specializarea magistraţilor într-un anume domeniu mai restrâns constituie
premiza ridicării calitative a activităţii de judecată.
62
În vederea creşterii gradului de specializare şi de perfecţionare profesională,
magistraţii secţiei au participat la programele de formare continuă, organizate de
Institutul Naţional de Magistratură.
O componentă esenţială a pregătirii profesionale a constituit-o dezbaterea
problemelor specifice în cadrul secţiei, întocmirea unor studii în domeniu,
publicarea unor articole sau cărţi de specialitate
În mod constant, magistraţii secţiei s-au documentat asupra modificărilor
legislative, asupra practicii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar s-au avut în
vedere şi prevederile din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Dreptul
Comunitar.
3.4. Formarea profesională la nivelul instanţei
Formarea profesională a judecătorilor
Formarea profesională a reprezentat o coordonată importantă a activităţii
judecătorilor ale cărei efecte s-au repercutat în mod pozitiv asupra calităţii actului
de justiţie.
Programul de formare continuă a judecătorilor la nivel descentralizat, în
anul 2009 a răspuns exigenţelor impuse de dinamica procesului legislativ, de
necesitatea cunoaşterii şi aprofundării legislaţiei interne, a documentelor europene
şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor
judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei CEDO şi Curţii de Justiţie
Europene.
Activitatea de formare profesională continuă la nivel descentralizat la
Curtea de Apel Craiova şi la instanţele din raza sa de competenţă s-a desfăşurat sub
formă de întâlniri şi dezbateri profesionale lunare şi trimestriale, seminarii şi
cursuri de pregătire, respectându-se tematica stabilită de Consiliul Superior al
Magistraturii, dar şi propunerile formulate de colectivele de magistraţi din cadrul
instanţelor arondate Curţii de Apel Craiova.
63
Planul comun de formare profesională continuă a fost aprobat de
preşedintele Curţii de Apel Craiova, fiind desemnaţi ca responsabili cu formarea
profesională, cei doi vicepreşedinţi ai acestei instanţe.
Seminariile au fost organizate trimestrial, de către Curtea de Apel
Craiova, împreună cu fiecare tribunal din raza sa de competenţă şi au avut ca
tematică aspecte de drept comunitar, cooperare judiciară în materie civilă,
comercială şi penală, jurisprudenţă CEDO:
Nr. crt.
Tema seminarului/ întâlnirii Data desfăşurării
Locaţia Număr participanţi
1. „Medierea – metodă alternativă de soluţionare a litigiilor”
08.05.2009 Craiova 84 judecători de la instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Craiova
2. „Justiţie şi criminalitate informatică” 09.07.2009
Târgu Jiu
45 judecători de la instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Craiova
3. „Abilităţi şi tehnici de comunicare” 09.07.2009
Târgu Jiu
45 judecători de la instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Craiova
4. „Accesul la informaţiile publice” 16.07.2009 Craiova
4 jurnalişti de la ziarele locale
5. „Aspecte teoretice şi practice privind soluţionarea cauzelor de corupţie”
23.10.2009
Craiova
40 judecători de la instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Craiova
6. „Examenul de legalitate a actului administrativ în perspectiva dreptului comunitar. Aspecte de practică neunitară”
27.11.2009 Slatina
40 judecători de la instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Craiova
7. „Unificarea practicii din perspectiva armonizării legislaţiei interne cu legislaţia comunitară, în materia conflictelor de muncă şi asigurări sociale”
27.11.2009 Slatina 40 judecători de la instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Craiova
8. Dezbatere profesională trimestrială privind unificarea practicii judiciare în domeniile: - civil; - penal; - comercial; - conflicte de muncă; - contencios administrativ
10.04.2009 Craiova 80 judecători de la instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Craiova, cu participarea magistraţilor de la ÎCCJ
64
9. Dezbatere profesională trimestrială privind unificarea practicii judiciare în domeniile: - civil; - penal; - comercial; - conflicte de muncă; - contencios administrativ
03.07.2009 Craiova 80 judecători de la instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Craiova, cu participarea magistraţilor de la ÎCCJ
10. Dezbatere profesională trimestrială privind unificarea practicii judiciare în domeniile: - civil; - penal; - comercial; - conflicte de muncă; - contencios administrativ
23.10.2009 Craiova 80 judecători de la instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Craiova, cu participarea magistraţilor de la ÎCCJ
11. Dezbatere profesională trimestrială privind unificarea practicii judiciare în domeniile: - civil; - penal; - comercial; - conflicte de muncă; - contencios administrativ
11.12.2009 Craiova 80 judecători de la instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Craiova, cu participarea magistraţilor de la ÎCCJ
La aceste seminarii au participat judecători de la toate instanţele din raza
curţii iar, ca invitaţi, magistraţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, formatori ai
Institutului Naţional al Magistraturii şi reprezentaţi ai Direcţiei de Tratate şi Relaţii
Internaţionale din cadrul Ministerului Justiţiei.
Pregătirea profesională a judecătorilor s-a realizat şi pe coordonata
asigurării:
- accesului la informaţia juridică prin internet;
- elaborarea şi distribuirea buletinelor de jurisprudenţă;
- realizarea materialelor (leaflet) cu deciziile relevante şi comunicarea
tuturor instanţelor din raza curţii;
- crearea de website-uri;
- publicarea pe portalul instanţelor a deciziilor relevante, dar şi a oricăror
alte informaţii juridice de actualitate;
- informarea tuturor judecătorilor de la instanţele din raza Curţii de Apel
Craiova, cu privire la programul de pregătire continuă la nivel centralizat şi
descentralizat;
65
- sporirea fondului de carte al bibliotecii Curţii de Apel Craiova, cu un
număr de 199 volume, totalizând un număr de 3923 publicaţii (cărţi, periodice şi
sponsorizări).
Pentru facilitarea accesului judecătorilor la programul “Evidenţa cărţilor din
bibliotecă, în format electronic”, s-a elaborat şi instalat pe fiecare staţie de lucru, o
variantă simplificată a aplicaţiei, care permite, în orice moment, vizualizarea
titlurilor de carte aflate în bibliotecă, precum şi a celor deja împrumutate (titlu
carte, nume cititor şi data împrumutului).
Elaborarea şi publicarea jurisprudenţei curţilor de apel a constituit o
măsură imperios necesară pentru asigurarea unificării practicii judiciare, fiind
prevăzută în mod expres în Regulamentul de Ordine Interioară al instanţelor
judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea nr.387/2005.
În condiţiile în care, programul JURINDEX permite publicarea integrală a
tuturor hotărârilor judecătoreşti pronunţate de instanţe, s-ar putea elimina
dispoziţiile cuprinse în art.10 alin.1, lit.v din Regulamentul de Ordine Interioară al
instanţelor judecătoreşti, care instituie obligativitatea elaborării şi publicării
jurisprudenţei curţilor de apel.
Colectivele de magistraţi din raza Curţii de apel Craiova au optat pentru
înlăturarea acestei obligaţii, numai în măsura în care programul JURINDEX va fi
în măsură să răspundă tuturor cerinţelor informării juridice.
Dorim să precizăm, în continuare, o serie de neajunsuri semnalate de către
judecători:
- imposibilitatea căutării dosarelor după anumite criterii, cum ar fi de pildă
numărul dosarului sau numele instanţei;
- căutarea, după obiectul acţiunii, nu este facilă, numărul obiectelor fiind
foarte limitat, cu referire în special la procedurile de insolvenţă, unde apare numai
materia, fără indicarea obiectelor în cadrul acesteia.
În anul 2009 preocuparea pentru perfecţionarea profesională s-a concretizat
şi în participarea judecătorilor la seminariile pentru formarea continuă la nivel
centralizat, o parte din aceştia fiind şi formatori ai Institutului Naţional al
66
Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, în domeniile drept comunitar, drept
civil şi procedură civilă, cooperare judiciară în materie civilă şi comercială, drept
penal, deontologie şi comunicare.
Formarea profesională a personalului auxiliar
Pregătirea profesională a personalului auxiliar de specialitate, esenţială în
activitatea de realizare a actului de justiţie, se fundamentează pe un plan riguros şi
sistematic de dobândire şi completare a cunoştinţelor juridice, atât în domeniul
dreptului, cât şi în domeniul tehnicii informatice.
Formarea profesională continuă a personalului auxiliar de specialitate din
cadrul Curţii de Apel Craiova se realizează atât la nivel centralizat, în cadrul
seminariilor organizate de Şcoala Naţională de Grefieri, cât şi în cadrul
învăţământului profesional trimestrial, organizat la fiecare secţie şi la
compartimentul arhivă.
Tematica şedinţelor de învăţământ profesional cuprinde aspecte ce ţin de
noutăţile legislative în domeniul organizării şi funcţionării instanţelor
judecătoreşti, procedurilor civilă şi penală, materia ajutorului public judiciar şi a
taxelor judiciare de timbru, precum şi orice alte probleme puse în discuţie de
personalul auxiliar de specialitate.
O parte din grefierii Curţii de Apel Craiova sunt şi formatori ai Şcolii
Naţionale de Grefieri în domeniile: drept comunitar, cooperare judiciară, statistică
judiciară.
Instruirea personalului auxiliar de specialitate, în cadrul şedinţelor
profesionale, conform tematicii stabilite, şi supravegherea îndeaproape a activităţii
acestuia, creează deci, premisele unei asimilări rapide a normelor procedurale, cu
consecinţe directe asupra calităţii şi celerităţii actului de justiţie.
Pe această linie, se înscrie, nu numai îndrumarea şi supravegherea modului
în care personalul auxiliar îşi îndeplineşte atribuţiile, dar şi asigurarea condiţiilor
pentru acest personal, de a se defini şi constitui ca un corp specializat de
funcţionari judecătoreşti, la standardele europene ale profesiei de grefier.
67
Secţia I Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie
Pentru sporirea eficienţei actului de justiţie s-a continuat programul de
pregătire profesională atât a judecătorilor cât şi a personalului auxiliar, au fost
discutate problemele de drept controversate, în vederea unificării practicii, s-a
urmărit asigurarea însuşirii noii legislaţii.
Permanent s-a manifestat preocupare pentru perfecţionarea pregătirii
profesionale, în vederea realizării unui act de justiţie de calitate.
În scopul cunoaşterii legislaţiei şi jurisprudenţei, judecătorilor li s-au
prezentat actele normative publicate în Monitorul Oficial, care au fost discutate la
întâlnirile lunare.
Au fost prezentate, în şedinţele lunare, deciziile în interesul legii pronunţate
de Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, deciziile Curţii Europene a
Drepturilor Omului în cauzele de condamnare a României, şi jurisprudenţa
comunitară.
Judecătorii din cadrul secţiei au participat la activităţile de formare continuă
la nivel centralizat, conform programărilor Institutului Naţional de Magistratură,
dar numărul seminariilor şi simpozioanelor cu tematică din materia dreptului civil
a fost foarte redus, astfel încât în acest program a fost selectat un număr mic de
judecători ai secţiei.
La seminariile organizate trimestrial de Curtea de Apel Craiova în
colaborare cu tribunalele din raza de activitate, pe probleme de practică judiciară
neunitară, jurisprudenţă CEDO şi drept comunitar, a participat un număr
semnificativ de judecători din cadrul secţiei, ceea ce dovedeşte preocuparea pentru
perfecţionarea continuă a pregătirii profesionale nu numai în domeniul dreptului
material sau procesual civil, ci şi în privinţa instituţiilor de drept comunitar şi a
jurisprudenţei CEDO.
Secţia a II-a Civilă şi Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale
În cursul anul 2009 a continuat pregătirea profesională a judecătorilor şi a
personalului auxiliar.
68
În cadrul secţiei, toţi judecătorii au participat la dezbaterea celor 4 teme,
stabilite conform următorului program:
Trimestrul I - Noţiunea de „lucrător” în dreptul comunitar. Organizarea
timpului de muncă. Timpul de muncă şi timpul de odihnă. Concedierea colectivă.
Trimestrul II – Pensia pentru limită de vârstă (Lg. 19/2000 scurtă referire
privind legile speciale). Includerea în calcularea (recalcularea) pensiei a veniturilor
realizate în acord global. Principiul egalităţii şi tratamentului nediscriminatoriu în
sistemul public de pensii.
Trimestrul III - Menţinerea drepturilor salariaţilor în cazul transferului de
întreprindere, unităţi, sau al unei părţi de întreprinderi sau unităţi. Protecţia
lucrătorilor în caz de insolvabilitate a patronului. Libertatea sindicală, negocierea
colectivă şi raporturile de muncă (convenţia 87 şi convenţia 98).
Trimestrul IV – Încetarea contractului individual de muncă în conformitate
cu art. 86 din Lg. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Sistemul de salarizare.
Formele şi modalităţile de salarizare.
Perfecţionarea grefierilor, s-a făcut, de asemenea, prin participarea la
dezbaterea - în cadrul secţiei - a celor patru teme stabilite după următorul program:
Trimestrul I: Cooperare judiciară în materie civilă;
Trimestrul II: Competenţa materială a curţilor de apel în soluţionarea
litigiilor de muncă.
Trimestrul III: Întâmpinarea şi cererea reconvenţională. Decăderea şi
repunerea în termen.
Trimestrul IV: Actele procesuale de dispoziţii ale părţilor. Suspendarea
judecăţii. Perimarea.
Secţia Comercială
Şi în anul 2009 a continuat pregătirea profesională a judecătorilor şi
personalului auxiliar.
a. Perfecţionarea judecătorilor s-a făcut prin participarea la programele de
formare continuă organizate:
69
1. la nivel centralizat
• de INM - C.Mladen şi R.Mateucă – Concurenţa. Antitrust. Ajutor de stat.
- E.Moleanu şi T.Drăcea – Drept comercial. Practică
neunitară
• de MJ - C.Popescu – formator - Cooperare judiciară
• de CSM - N.Ţăndăreanu – formator - Evaluarea pregătirii profesionale a
magistraţilor.
2. la nivel descentralizat
• de Curtea de Apel Craiova, Centrul de Mediere Craiova şi Asociaţia
Magistraţilor – toţi judecătorii secţiei – Medierea metodă alternativă de
soluţionare a litigiilor
• de UNPIR – N.Ochea, M.Moţ, L.Gherghină - Insolvenţa
• de Curtea de Apel Craiova şi Tribunalul Olt - M.Moţ - Drept comunitar.
• de Curtea de Apel Craiova – în cadrul secţiei – toţi judecătorii au
participat la dezbaterea celor patru teme stabilite conform următorului
program:
○ Trimestrul I.- „Insolvenţa. Aspecte practice controversate privind
aplicarea procedurii insolvenţei în lumina dreptului intern • Procedurile
insolvenţei prin prisma regulamentului european. • Titlurile executorii
europene pentru creanţe necontestate - Regulamentul 805/2004, Legea nr.
191/2007 - aplicaţii în procedura insolvenţei
○ Trimestrul II - Corelaţii între dreptul comunitar şi dreptul roman.
Aplicabilitatea excepţiei autorităţii de lucru judecat din dreptul intern în
raport cu principiul supremaţiei dreptului comunitar • Efectul juridic al
normelor comunitare-efectul direct al normelor comunitare şi obligaţia de
interpretare a dreptului naţional în conformitate cu dreptul comunitar. •
Efectele art.5 din Directiva nr.2000/35/CE privind combaterea întârzierii
efectuării plăţilor în cazul tranzacţiilor comerciale în legislaţia comercială
română.
○ Trimestrul II - Excepţiile de neconstituţionalitate şi de ilegalitate în
70
procesul comercial. Invocare şi procedura de soluţionare • Instanţa
competentă să trimită dosarul Curţii Constituţionale în cazul admiterii căii
de atac împotriva hotărârii de respingere a cererii • Conţinutul încheierii
instanţei judecătoreşti • Efecte ale declarării neconstituţionalităţii sau
ilegalităţii asupra procesului • Obligativitatea sau facultatea sesizării când
asupra textului s-au pronunţat anterior Curtea Constituţională sau
instanţa de contencios administrative
○ Trimestrul IV Practici comerciale abuzive - combatere, sancţiuni.
Clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi • Clauzele
abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori - Codul
Consumului - Legea nr. 296/2004 • Protecţia consumatorului de produse
bancare.
b. Perfecţionarea grefierilor şi a grefierului arhivar s-a făcut prin participarea
la programele de formare continuă organizate:
1. la nivel centralizat
• de SNG – M.Constantin şi A.Tănase – Relaţia dintre instanţele naţionale
şi CEDO şi CJCE
- M.Pleşea – Deontologie şi organizare judiciară.
- D.Măceşeanu – procedură civilă şi insolvenţă
2. la nivel descentralizat
• de Curtea de Apel Craiova – în cadrul secţiei – tot personalul auxiliar a
participat la dezbaterea celor patru teme stabilite conform următorului
program:
o Trimestrul I.-„Dispoziţiile Codului de procedură civilă în materie
comercială”
o Trimestrul II -„Aspecte privind administrarea informatizată a
dosarelor”
o Trimestrul III -„Grefierul şi importanţa sa în actul de justiţie”
71
o Trimestrul IV-„Comunicarea/notificarea de acte judiciare sau
extrajudiciare între statele membre al Uniunii Europene
(Regulamentul CE nr.1393/2007)”
Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal
Pe tot parcursul anului 2009 magistraţii secţiei contencios administrative şi
fiscal au manifestat o preocupare specială în ceea ce priveşte perfecţionarea lor
profesională.
Date fiind afluenţa extrem de mare de acte normative adoptate în acest
domeniu, hotărârile Curţii Constituţionale dar şi jurisprudenţa CEDO şi CEJ în
materia contenciosului administrativ, judecătorii secţiei s-au preocupat constant de
informarea promptă şi de asimilarea acestora.
Totodată, având în vedere diversitatea şi complexitatea cauzelor cu a căror
soluţionare au fost investiţi, magistraţii au participat la seminarii, simpozioane,
stagii de perfecţionare pe diferite aspecte legate de domeniul în care îşi desfăşoară
activitatea, atât prin intermediul, Curţii de Apel Craiova, al instanţelor arondate, al
Institutului Naţional al Magistraturii cât şi prin intermediul altor instituţii de
învăţământ superior din ţară sau din străinătate.
De asemenea, trimestrial, judecătorii desemnaţi au întocmit şi prezentat
referate având ca obiect teme prestabilite, cu impact asupra jurisprudenţei secţiei.
Unii dintre judecători au făcut parte din colectivul de autori ce au elaborat
Buletinul Jurisprudenţei Curţii de Apel Craiova şi, totodată, au elaborat în calitate
de autori sau coautori articole, studii şi cărţi de specialitate.
3.5. Funcţionalitatea sistemului informatic ECRIS ca program de
gestionare a cauzelor
Obiectivul principal al strategiei de informatizare îl constituie extinderea
sistemului ECRIS (de management integrat al dosarelor, baze de date legislative şi
de jurisprudenţă) la toate instanţele din raza Curţii de Apel Craiova.
72
Acţionând pe această direcţie s-au obţinut rezultate pozitive în activitatea de
exploatare a aplicaţiei ECRIS, în utilizarea eficientă a timpului de lucru alocat
sarcinilor administrativ judiciare şi, nu în ultimul rând, îmbunătăţirii condiţiilor de
efectuare a acestor sarcini.
Astfel, utilizarea modulului de registratură-expediţie din cadrul Programului
ECRIS, la nivelul Curţii de Apel Craiova şi al instanţelor din raza sa, a permis şi a
asigurat până la sfârşitul anului 2009 o evidenţă în sistem informatizat, baza de
date fiind salvată zilnic pe suport magnetic de tip compact disc şi listată periodic.
Înregistrările în sistem informatizat oferă o imagine exactă şi de detaliu
asupra dosarelor intrate şi aflate pe rolul instanţelor, a desfăşurării actelor
procesuale în timpul judecăţii cauzelor, a hotărârilor pronunţate şi menţinerii sau
modificărilor în cadrul căilor de atac.
Prin punerea în aplicare a modulului registratură a fost posibilă şi o
reorganizare a sectoarelor şi serviciilor administrativ judiciare din cadrul Curţii de
Apel Craiova, asigurându-se o reală eficientizare a fluxului etapelor administrative
specifice activităţii judiciare.
Modalitatea de funcţionare a aplicaţiei ECRIS, la nivelul tuturor instanţelor
Curţii de Apel, a constituit o prioritate a conducerii Curţii de Apel, fiind efectuate
verificări periodice cu un dublu scop, control şi îndrumare.
La această dată, funcţionalităţile sistemului informatic ECRIS se
concretizează în:
- transferul electronic al dosarelor între instanţe cu utilizarea numărului unic
naţional al cauzei,
- implementarea modulului de registratură-expediţie;
- extinderea şi consolidarea setului de şabloane la nivel naţional;
- transferul şi publicarea pe portalul Ministerului Justiţiei a datelor publice
despre dosare, liste de şedinţă, decizii şi încheieri, complete de judecată;
- dezvoltarea bazei de legislaţie şi jurisprudenţă.
73
Cu toate acestea, aplicaţia ECRIS 3.0 nu asigură funcţionarea la parametrii
maximi a acestui program informatic, existând module ce nu pot fi folosite
(modulul de executări penale şi civile, modulul de statistică judiciară).
Se preconizează ca, deficienţele programului ECRIS 3.0 să fie rezolvate în
noua formă a acestui program ECRIS 4.0, atât în ceea ce priveşte repartizarea
aleatorie a cauzelor cât şi în ceea ce priveşte funcţionalitatea tuturor modulelor de
gestionare a dosarelor.
Dacă instalarea aplicaţiei ECRIS nu a ridicat probleme, din punct de vedere
al exploatării s-au constatat unele deficienţe referitoare la:
- nomenclatorul naţional de cauze;
- gestionarea dosarelor în procedura insolvenţei;
- posibilitatea completării tuturor menţiunilor prevăzute de Regulamentul
de Ordine Interioară al instanţelor judecătoreşti în registrele de evidenţă
ale instanţei;
- asigurarea repartizării aleatorii în sistem informatic a dosarelor având ca
obiect contestaţii în anulare, revizuiri, rejudecări după casarea sau
desfiinţarea hotărârilor atacate;
- situaţii statistice.
Toate aceste aspecte, generatoare de dificultăţi în exploatarea aplicaţiei, au
făcut obiectul unui amplu material ce a fost înaintat, atât la Ministerul Justiţiei la
Direcţia de Exploatare a Tehnologiei Informaţiei, cât şi la Consiliul Superior al
Magistraturii, la Comisia de actualizare a nomenclatoarelor aferente aplicaţiei
ECRIS.
Conducerea Curţii de Apel Craiova împreună cu informaticienii curţii, au
manifestat o permanentă preocupare pentru găsirea unor soluţii tehnice care să
asigure o rezolvare imediată a acestor deficienţe, în concordanţă cu prevederile
Regulamentului de Ordine Interioară al instanţelor judecătoreşti.
Pentru evitarea unor disfuncţionalităţi în circuitul dosarelor în ierarhia
instanţelor şi pentru respectarea dispoziţiilor Regulamentului referitoare la
acordarea numărului unic de dosar de către instanţa de fond, s-a considerat necesar
74
a se institui un mod unitar de utilizare a aplicaţiei de dosare. În acest scop s-au
organizat la nivelul fiecărui tribunal întâlniri profesionale la care au participat
preşedinţii instanţelor, persoanele desemnate să răspundă de repartizarea aleatorie
a cauzelor şi informaticienii.
De asemenea, informaticienii au instruit toţi utilizatorii tehnicii de calcul
aflată în dotarea Curţii de Apel Craiova, atât în vederea folosirii în bune condiţii a
echipamentelor, cât şi a exploatării aplicaţiei ECRIS.
Infrastructura IT
Calitatea activităţii judiciare este în mod fundamental legată de
infrastructura IT şi de folosirea tehnologiilor moderne de către magistraţi şi
grefieri.
Prin Programele PHARE RO 2005 – „Continuarea procesului de
informatizare la nivelul sistemului judiciar” şi „Transparenţa actului de justiţie”,
Curtea de Apel Craiova a primit în dotare:
- sisteme de arhivare electronică constând în: 6 scannere, 1 echipament de
stocare extern, 2 UPS-uri şi 2 servere FSC Primergy TX300.
- Aceste sisteme permit scanarea în flux continuu a documentelor depuse la
dosar, începând cu cererea de chemare în judecată. La fiecare scanner
este conectat câte un calculator care va face posibilă prelucrarea
materialelor scanate şi ataşarea lor la dosarele existente în ECRIS, astfel
încât din dosarele existente în programul ECRIS, să se poată vizualiza
toate documentele aflate la dosar, în formă electronică.
Sesiunile de formare profesională, organizate de Ministerul Justiţiei şi
Libertăţilor Cetăţeneşti, au asigurat instruirea personalului de specialitate
informatică, în scopul administrării tehnice a sistemului şi a grefierilor şi
grefierilor arhivari, ca utilizatori ai acestui sistem.
Cu toate acestea, la momentul prezent, nu deţinem toate mijloacele necesare
demarării unei activităţi de o asemenea amploare, întrucât complexitatea
operaţiunilor de arhivare electronică presupun, nu numai afectarea întregului timp
75
de lucru al unei zi de muncă, dar şi dislocarea unui număr mare de personal
auxiliar de specialitate, în considerarea calităţii de utilizatori ai sistemului.
Ca urmare, constatând că schemele de personal de la instanţele din raza
Curţii de Apel Craiova nu pot face faţă volumului de activitate pe care îl implică
arhivarea electronică a documentelor depuse în dosare, am solicitat, în mod expres,
suplimentarea acestor scheme, cu numărul de posturi corespunzător.
Demersurile noastre, în acest sens, au rămas fără răspuns, iar politica de
personal, în condiţiile reglementărilor legale actuale, nu permite ocuparea
posturilor vacante, suntem în imposibilitate de a începe operaţiunea de arhivare
electronică.
Un alt impediment în demararea operaţiunilor de arhivare electronică îl
constituie bugetul insuficient alocat instanţelor pentru susţinerea cheltuielilor pe
care le implică această activitate.
Nu poate fi ignorat nici faptul că, până în prezent, nu a fost elaborată o
metodologie care să stabilească modalitatea de gestionare a operaţiunilor de
arhivare electronică, în corelaţie cu Programul ECRIS.
Cu astfel de echipamente de arhivare electronică au fost dotate şi instanţele
din raza Curţii de Apel Craiova, totalizându-se un număr de 51 de scannere.
- Procesul de informatizare al instanţelor a continuat şi în anul 2009, unul
din obiectivele vizate fiind acela de livrare al sistemelor de supraveghere
video achiziţionate în cadrul Proiectului Phare RO/2006, referitor la
„Dotarea instanţelor de judecată cu staţii de supraveghere video”.
Acest program a avut drept obiectiv dotarea sediilor instanţelor cu sisteme
de supraveghere video destinate monitorizării arhivelor, registraturilor şi a
holurilor tranzitate de către deţinuţi.
Specialiştii IT din cadrul birourilor de informatică au asigurat un sistem de
video-conferinţă la nivelul tribunalelor din raza Curţii de Apel Craiova ca urmare a
utilizării sistemelor de audiere a martorilor cu identitate protejată.
76
Este o modalitate tehnică foarte utilă, de comunicare cu conducerile acestor
instanţe, obţinându-se informaţiile juridice necesare, într-un timp foarte scurt,
concomitent cu toate tribunalele şi cu cheltuieli minime.
3.6. Aspecte privind asigurarea transparenţei activităţii instanţei şi
protecţia datelor cu caracter personal
Justiţia trebuie să îndeplinească rolul de serviciu public şi prin stabilirea
unui nou tip de relaţie cu justiţiabilul, conducerea Curţii de Apel Craiova
manifestând o atentă preocupare în direcţia creşterii calităţii comunicării, în
vederea îmbunătăţirii percepţiei publice asupra activităţii instanţei.
Pornind de la premisa că, destinatarul activităţii desfăşurate în cadrul
instanţei este justiţiabilul, atenţia principală a fost concretizată asupra:
• modului în care este gestionată interacţiunea directă stabilită între justiţiabili
şi personalul din cadrul compartimentelor auxiliare;
• extinderii facilităţilor de ordin informatic;
Pentru mărirea gradului de transparenţă asupra actului de justiţie, prin
oferirea de informaţii publice către cetăţeni, accesul continuu şi liber la informaţii,
reducerea costurilor administrative şi a timpului pe care angajaţii instanţelor de
judecată îl utilizează în interacţiunea cu justiţiabilii, au fost instalate 6
infochioşcuri Smart Touch în zona de acces a publicului şi în imediata apropiere a
sălilor de judecată. Acestea permit accesarea, într-un mod simplu şi la îndemâna
oricui, a informaţiilor publice privind activitatea instanţei.
• funcţionării Biroului de informare şi relaţii publice, ca element de feed-back
în satisfacerea nevoii de informare a justiţiabililor, prin soluţionarea cererilor
formulate în temeiul Legii nr.544/2001 şi a diverselor petiţii.
Pe linia facilitării comunicării cu justiţiabilii, în scopul diseminării
informaţiilor referitoare la particularităţile de funcţionare ale instanţelor, precum şi
a aspectelor legale de bază, s-au pus la dispoziţia cetăţenilor ghiduri privitoare la
ajutorul public judiciar, competenţa instanţelor, taxele de timbru datorate,
77
modalitatea de introducere a cererilor, în justiţie, reguli de bază privind
desfăşurarea judecăţii.
Coordonarea activităţii în domeniul aplicării dispoziţiilor Legii nr. 677/2001
privind protecţia datelor personale s-a realizat, conform ordinului de serviciu, de
domnul judecător Aurel Ilie.
Totodată în cadrul fiecărei secţii şi al fiecărui compartiment al instanţei au
fost desemnate persoanele responsabile cu aplicarea dispoziţiilor acestei legi.
Curtea de Apel Craiova este în continuare înregistrată în registrul de
evidenţă a operatorilor de date cu caracter personal la Autoritatea Naţională de
Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, sub numărul 3994.
S-a menţinut măsura ca toate documentele emise de instanţă către alte
instituţii sau autorităţi şi care conţin date cu caracter personal să poarte conţină
acest număr de operator de date cu caracter personal.
Referitor la perioada 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2009 precizăm
următoarele:
a. La Curtea de Apel Craiova s-au înregistrat, de la începutul anului 2009, un
număr de 15 solicitări de eliberare a unor copii de pe hotărâri judecătoreşti, de
către alte persoane decât cele care au fost părţi în dosarele respective, motivându-
se pe necesitatea cunoaşterii practicii judiciare a instanţei.
Copiile respective au fost eliberate după ce s-a intervenit asupra hotărârilor
prin indicarea doar a iniţialelor părţilor din proces şi ştergerea tuturor datelor
personale (date de stare civilă, CNP, domiciliu etc.)
b. Instanţa nu a înregistrat nici o cerere din partea persoanelor vizate, privind
intervenţia asupra datelor, actualizare, blocarea, ştergerea acestor sau
transformarea în date anonime. Nu au existat exercitări ale dreptului la opoziţie
prevăzut de Legea nr. 677/2001.
c. Pe rolul instanţei nu sunt înregistrate litigii generate de nerespectarea de
către instanţă a drepturilor garantate de Legea nr. 677/2001.
d. La nivelul instanţei se urmăreşte permanent de către informaticieni modul
de respectare a „Cerinţelor minime de securitate a prelucrărilor de date cu caracter
78
personal” astfel cum au fost stabilite prin Ordinul nr. 52/2002 al Avocatului
Poporului.
e. Documentele şi lucrările emise de instanţă şi care conţin date cu caracter
personal conţin numărul de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de
date cu caracter personal de la ANSPDCP.
f. Nu s-au efectuat transferuri de date în străinătate de către această instanţă.
g. Instanţa nu a fost supusă vreunei proceduri de investigare din partea
Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
h. Justiţiabilii sunt informaţi asupra drepturilor ce rezultă din aplicarea Legii
nr. 677/2001 prin publicarea acestora pe site-ul Ministerului Justiţiei – Portalul
instanţelor judecătoreşti şi prin afişarea la avizier.
3.7. Asigurarea liberului acces la justiţie
De aducerea la îndeplinire şi respectarea dispoziţiilor Legii nr. 544/2001
privind accesul la informaţiile publice răspunde Biroul de Informare Publică şi
relaţia cu Mass Media condus de domnul judecător Aurel Ilie ajutat de domnul
Liviu Mîndrilă – expert în cadrul acestui birou.
În cursul anului 2009 a continuat urmărirea îndeaproape a respectării
dispoziţiilor Legii nr.544/2001. Astfel, atât la sediul instanţei cât şi pe Portalul
instanţelor de judecată au fost afişate:
- Programul Biroului de Informare Publică;
- Lista informaţiilor de interes public;
- Lista informaţiilor exceptate de la liberul acces al publicului;
- Alte informaţii de interes public;
- Ghidurile de orientare pentru justiţiabili editate de Consiliul Superior al
Magistraturi;.
- Modalităţile de contestare a deciziei Curţii de Apel Craiova prin care se
refuză accesul la informaţii;
79
Activitatea acestui Birou a fost însă redusă în anul 2009 fiind înregistrate
numai 32 de cereri privind informaţii de interes public, conform Legii nr. 544/2001
- 26 dintre acestea au primit o rezolvare afirmativă şi au fost respinse 6 solicitări
întrucât nu întruneau condiţiile prevăzute de lege.
Nu s-a înregistrat nici o reclamaţie administrativă împotriva refuzului şi cu
atât mai puţin o acţiune în instanţă.
3.8. Aspecte privind evaluarea şi răspunderea disciplinară a
personalului instanţei
Evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor a avut ca obiectiv stabilirea
nivelului de competenţă profesională al acestora şi a vizat îmbunătăţirea
performanţelor profesionale, creşterea eficientei activităţii instanţelor şi a încrederii
publice în autoritatea judecătorească, menţinerea şi consolidarea calităţii sistemului
judiciar.
În perioada mai – iunie 2008, la nivelul Curţii de Apel Craiova şi al
instanţelor arondate s-a desfăşurat activitatea de evaluare a judecătorilor, având la
bază un nou cadru legal privind sistemul de evaluare profesională a magistraţilor şi
anume: Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi al procurorilor;
Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi
procurorilor, aprobat prin Hotărârea nr. 676/4 octombrie 2007 a Consiliului
Superior al Magistraturii, Ghidul de evaluare, Codul deontologic al magistratului.
Comisia de evaluare la nivelul Curţii de Apel Craiova a fost formată din cei
doi vicepreşedinţi şi un judecător, desemnaţi prin hotărârea Colegiului de
conducere.
Componenţa Comisiei de evaluare a fost determinată de faptul că
preşedintele Curţii de Apel Craiova, membru al Consiliului Superior al
Magistraturii nu a participat ca preşedinte al acestei comisii, la activitatea de
evaluare.
80
În acest context trebuie menţionat faptul că alţi doi judecători din cadrul
Curţii de Apel Craiova au calitatea de formatori ai Institutului Naţional al
Magistraturii în domeniul evaluării profesionale.
Aceştia, conform planificării stabilite de către conducerea Curţii de Apel
Craiova împreună cu conducerile instanţelor arondate au asigurat pregătirea
membrilor comisiilor de evaluare din teritoriu.
Indicatorii de evaluare a performanţelor profesionale avuţi în vedere au fost:
- eficienţa activităţii;
- calitatea activităţii;
- integritatea;
- obligaţia de formare profesională continuă;
- absolvirea unor cursuri de specializare.
Toate etapele procedurii de evaluare au fost parcurse fără a afecta în vreun
mod independenţa judecătorului evaluat şi cu respectarea caracterului confidenţial
al raportului de evaluare întocmit pentru fiecare judecător supus evaluării.
Pe toată perioada desfăşurată, comisia şi-a desfăşurat activitatea în condiţii
corespunzătoare, toţi judecătorii având o atitudine constructivă în realizarea
acesteia.
Procesul de evaluare profesională s-a desfăşurat în aceleaşi coordonate şi la
instanţele din raza de activitate a Curţii de Apel Craiova.
Această primă evaluare a activităţii judecătorilor, bazată pe un ansamblu de
criterii şi o metodologie nouă are caracterul ei de „tranziţie” pe traiectoria
acomodării magistraţilor la noul sistem de evaluare.
Pentru noul ciclu de evaluare, va fi însă nevoie de abordarea mai riguroasă,
consolidată, a metodologiei evaluării, finalizată prin asumarea atât de către
comisiile de evaluare, cât şi de către judecătorii evaluaţi, a consecinţelor unei
asemenea măsurări a performanţei, cu întreaga sa semnificaţie.
81
CAPITOLUL IV GESTIONAREA RESURSELOR
4.1. Resursele umane aflate la dispoziţia instanţei în anul 2009
Pentru început trebuie precizat că din anul 2004, schemele de personal nu au
mai fost modificate, cu toate că, raportat la creşterea semnificativă a volumului de
cauze s-au făcut constant demersuri pentru redimensionarea lor, astfel încât să se
asigure un cadru optim performanţei juridice.
În contextul statistic la nivel naţional, Curtea de Apel Craiova se evidenţiază
printr-un volum foarte mare de cauze, faţă de celelalte curţi de apel, respectiv
24.425 dosare în anul 2009, iar la indicatorul de soluţionare şi operativitate Curtea
de Apel Craiova ocupă primele locuri.
Deşi activitatea Curţii de Apel Craiova se cuantifică în rezultate ce
reprezintă deopotrivă un volum mare de cauze şi un efort susţinut al colectivului de
judecători, schema de personal este insuficientă pentru asigurarea unui ritm
constant de eficienţă şi calitate a actului juridic.
Exigenţele pe care le implică activitatea judiciară a Curţii de Apel Craiova
nu sunt în concordanţă, nici în ceea ce priveşte schema de încadrare a personalului
auxiliar.
Actualmente, Curtea de Apel Craiova cuprinde în schema sa de încadrare un
număr de 113 posturi de personal auxiliar din care numai 84 posturi de grefieri (50
grefieri de şedinţă) ceea ce a determinat, la finele anului 2009, o încărcătură medie
de dosare pe grefier de peste 488.
Cum activitatea judiciară şi administrativă a instanţei se realizează prin
implicarea şi contribuţia nemijlocită a personalului auxiliar de specialitate, se
impune, cu precădere, şi o redimensionare a schemei de încadrare a acestei
82
categorii de personal, printr-o suplimentare corespunzătoare a posturilor de
personal auxiliar de specialitate.
Analiza datelor statistice demonstrează că situaţia schemelor de personal la
toate instanţele din raza Curţii de Apel Craiova constituie o problemă ce necesită o
rezolvare cât mai urgentă.
Disfuncţionalităţile generate de subdimensionarea schemelor de personal
afectează, cu atât mai mult parametrii eficienţei activităţii administrativ judiciare,
cu cât există şi o dinamică a personalului din instanţe determinată de: pensionări,
concedii medicale de lungă durată, concedii pentru îngrijirea copilului, promovări
la instanţe superioare din raza altor curţi de apel sau Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, blocarea posturilor vacante în cursul anului 2009.
În acest context, în limitele prerogativelor şi minimelor pârghii oferite de
lege, managementul resurselor umane a constituit o prioritate a conducerii Curţii
de Apel Craiova.
Direcţiile de acţiune s-au întemeiat pe o verificare şi o urmărire constantă a
dinamicii schemelor de personal şi a posibilităţilor de a asigura, un minim
echilibru între numărul de personal şi volum de activitate.
Aceste direcţii s-au concretizat în:
• întocmirea şi înaintarea către autorităţile competente a
numeroase materiale fundamentate pe o analiză detaliată, a evoluţiei
exigenţelor activităţii administrativ judiciare şi a cerinţelor pe care le impun
standardele de eficienţă şi performanţă.
Soluţiile propuse pentru mărirea schemelor de personal au vizat în principal
o redistribuire a posturilor vacante existente la acele curţi de apel (inclusiv anumite
instanţe din raza lor de competenţă) care înregistrează o încărcătură mică, sub
media naţională de dosare pe judecători, ceea ce ar fi însemnat o suplimentare cu
cel puţin 4 posturi vacante (posturi aflate în schema acestor curţi de apel).
Argumentele au fost similare pentru posturile de personal auxiliar
propunându-se aceeaşi soluţie de redistribuire a posturilor vacante existente în
83
schema altor instanţe la care s-a înregistrat un volum mic de dosare şi la care
schema de personal este supradimensionată.
Până în prezent urmare acestor demersuri pentru Curtea de Apel Craiova s-a
obţinut suplimentarea schemei de posturi de judecători de la 78 la 81 posturi.
O analiză recentă a Consiliului Superior al Magistraturii a concluzionat că,
pentru asigurarea unui volum optim de muncă, la Curtea de Apel Craiova este
necesară o schemă de 115 posturi de judecători iar la nivelul tuturor instanţelor
(Curtea de Apel Craiova, tribunale şi judecătorii arondate) o suplimentare a
personalului auxiliar cu 52 de posturi.
• ocuparea posturilor vacante de judecător prin transfer
aprobat de către CSM;
• s-au organizat concursuri şi pentru ocuparea posturilor de
personal auxiliar vacante temporar;
În condiţiile în care, o suplimentare a schemelor de personal la nivelul unei
corecte dimensionări, rămâne încă un deziderat, conducerea Curţii de Apel Craiova
a urmărit ocuparea posturilor vacante şi vacante temporar pentru a evita pe cât
posibil blocaje în buna funcţionalitate a instanţelor.
Măsurile dispuse de conducerea curţii de apel într-o strânsă colaborare cu
preşedinţii de instanţe au asigurat ocuparea unui număr mare de posturi vacante,
astfel încât la data de 31 decembrie 2009, dintr-o schemă de 891 de posturi de
personal auxiliar, personal conex şi personal contractual au fost ocupate 866.
În anul 2009, urmare actelor normative elaborate de Guvernul României, au
fost blocate un număr de 33 posturi vacante, din care personal auxiliar de
specialitate şi conex (24 posturi), personal contractual (1 post) şi funcţionari
publici (8 posturi).
4.2. Resursele materiale aflate la dispoziţia instanţei în anul 2009
Administrarea mijloacelor materiale şi financiare se realizează de către
Curtea de Apel Craiova care asigură execuţia bugetară pentru toate instanţele aflate
în circumscripţia sa de activitate (aparat propriu, 4 tribunale şi 18 judecătorii).
84
Calitatea de ordonator secundar de credite este delegată vicepreşedinţilor
instanţei.
Deşi Curtea de Apel Craiova are arondate un număr mare de instanţe şi
ocupă locul doi ca execuţie bugetară, după Curtea de Apel Bucureşti, schema de
personal economic şi administrativ este aceeaşi ca şi a celorlalte curţi de apel din
ţară, care au număr mai redus de judeţe repartizate şi un volum mai mic de
activitate.
Situaţia prezentată de către conducerea Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor
Cetăţeneşti, privind execuţia bugetară la 31 decembrie 2009 a confirmat faptul că,
în ierarhia instanţelor, execuţia bugetară a Curţii de Apel Craiova echivalează cu
totalul execuţiilor bugetare ale Curţilor de Apel Piteşti, Tg.Mureş şi Oradea.
Cu toate acestea, schemele de personal (funcţionari publici şi personal
contractual) corespunzătoare fiecărei curţi sunt identice ca număr.
În anul 2009, bugetul alocat pentru Curtea de Apel Craiova şi tribunalele din
raza sa de competenţă a fost de 115.362 mii lei, ponderea cea mai mare
reprezentând-o cheltuielile de personal (salarii şi hotărâri judecătoreşti) în cuantum
de 101.926 mii lei, reprezentând un procent de 88,35%, iar cheltuielile pentru
bunuri şi servicii au însumat 11.925 mii lei, adică 1,03%.
Curtea de Apel Craiova - aparat propriu, a avut un buget de 22.615 mii lei,
buget defalcat pe titluri astfel:
TITLUL I - Cheltuieli de personal: 20.181 mii lei
TITLUL II - Bunuri şi servicii: 2.421 mii lei
TITLUL VI - Transferuri;(Acţiuni de sănătate) 10 mii lei
TITLUL VII- Transferuri ;(Programe Phare) 3 mii lei
S-au efectuat o serie de reparaţii curente la judecătorii şi s-au demarat
procedurile pentru executarea anumitor reparaţii capitale (Judecătoria Vânju Mare
şi Judecătoria Strehaia) şi pentru investiţii.
Pe linie de investiţii în anul 2009 au început lucrările pentru mansardarea
Tribunalului Gorj (în scopul creării de birouri pentru personal) şi pentru sediul
85
Judecătoriei Orşova, iar la Judecătoria Caracal pentru centrala termică s-a realizat
racordul la instalaţia de gaze.
S-a urmărit în mod constant respectarea disciplinei financiare, plăţile
încadrându-se în creditele alocate.
Deşi volumul de activitate şi execuţia bugetară a ordonatorilor de credite
(secundar şi terţiari) din cadrul Curţii de Apel Craiova a fost şi este semnificativ
mai mare decât al celorlalte curţi de apel din ţară, numărul de personal ce
funcţionează în cadrul departamentului şi compartimentelor economice şi
financiare, este însă egal cu numărul de personal al acestor instanţe.
În aceeaşi ordine de idei, trebuie precizat şi că, în cadrul departamentului
economico-financiar administrativ al Curţii de Apel Craiova există numai un
singur post de consilier abilitat cu atribuţii de personal pentru o schemă totală de
1519 posturi (judecători, personal auxiliar, funcţionari publici, personal
contractual), din care 1424 ocupate.
În condiţiile adoptării OUG nr.223/30 decembrie 2008 privind unele măsuri
de reducere a cheltuielilor bugetare, conducerea Curţii de Apel Craiova a adresat
un memoriu Ministerului Justiţiei pentru a se întreprinde demersurile legale la
Guvern în vederea organizării sau continuării concursurilor pentru ocuparea
posturilor vacante existente la nivelul instanţelor judecătoreşti.
Scăderea semnificativă a bugetului alocat în anul 2009 a afectat profund
minimul echilibru al repartizării resurselor materiale necesare funcţionării
instanţelor.
Paza sediului instanţei şi a celorlalte bunuri
Pentru exercitarea atribuţiilor legale ce vizează paza sediului instanţei şi
coordonarea activităţii corpului de jandarmi, s-au încheiat „Contracte privind paza
şi protecţia obiectivului” între Unitatea Militară nr.0654 Craiova şi Curtea de Apel
Craiova, în condiţiile prevăzute de Planul de Pază.
Periodic, prin procese verbale semnate de cele două părţi contractante, s-a
analizat modul de executare a misiunii de pază şi protecţie, de asemenea s-au
întocmit ”Rapoarte privind analiza situaţiilor de risc”.
86
În scopul executării, de către structurile aparţinând Inspectoratului de Poliţie
al Judeţului Dolj, Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Dolj şi Poliţiei Comunitare
Craiova, a mandatelor de aducere emise de Curtea de Apel Craiova şi instanţele
din raza de circumscripţie a judeţului Dolj, s-a încheiat un „Protocol de colaborare”
cu respectarea dispoziţiilor art.183 - 184 şi 198 alin.1 Cod procedură penală.
S-au stabilit prin protocolul încheiat între Inspectoratul de Poliţie Judeţean
Dolj şi Curtea de Apel Craiova, la 28 mai 2008, în baza HG nr.719 din 14 iulie
2008, măsurile de protecţie pentru magistraţi şi familiile acestora, în cazul în care
viaţa, integritatea corporală sau avutul lor sunt supuse unor ameninţări, protocol
continuat şi în 2009.
87
CAPITOLUL V RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI
CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME
5.1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii
Magistraţii din circumscripţiile Curţii de Apel Craiova aprobă în mod
deosebit activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, considerând că acest
organ, care face parte din puterea judecătorească, şi-a îndeplinit rolul de garant al
independenţei şi imparţialităţii justiţiei.
Prin activitatea desfăşurată, Consiliul Superior al Magistraturii a demonstrat
că doreşte şi poate să apere reputaţia profesională a judecătorilor, să asigure
respectarea legii şi a criteriilor de competenţă şi etică profesională în desfăşurarea
carierei profesionale a magistraţilor.
Raporturile directe şi concrete cu Consiliul Superior al Magistraturii au fost
cele derivate din lege şi s-au manifestat pe mai multe planuri:
- Examinarea operativă, obiectivă şi competentă a propunerilor
colegiului de conducere pentru promovări şi delegări în funcţii de conducere şi
adoptarea unor măsuri legale şi bazate pe criterii de profesionalism şi bună
reputaţie;
- Organizarea unor concursuri obiective şi bazate pe performanţa
profesională pentru promovări în funcţii de execuţie şi de conducere;
- Organizarea unor acţiuni obiective, prin inspecţia judiciară, de control
tematic şi de fond la instanţe;
- Verificarea operativă, profesională şi obiectivă a sesizărilor adresate de
justiţiabili şi de diferite organe sau organisme, ca şi de către societatea civilă;
- Colaborarea şi îndrumarea, prin Direcţiile de specialitate, în activitatea
de management administrativ judiciar, ca şi în exploatarea aplicaţiei ECRIS.
88
5.2. Raporturile cu parchetul
Colaborarea cu parchetele s-a desfăşurat în limitele prevăzute de lege,
plecându-se şi de la ideea că procurorii participă nemijlocit şi au un rol bine
determinat în înfăptuirea actului de justiţie.
Colegialitatea, respectul reciproc dar şi limitele legale şi rigorile
profesionale, au fost coordonatele pe baza cărora s-au derulat raporturile cu
parchetele.
În situaţii juridiciare de maximă operativitate sau de necesitate a unui
serviciu de permanenţă, colaborarea cu procurorii s-a dovedit a fi benefică pentru
realizarea performantă a actului de justiţie.
5.3. Raporturile cu barourile de avocaţi, colegiile consilierilor
juridici, precum şi cu experţii judiciari
a) Raporturile cu avocaţii au fost normale şi subordonate, în principal,
asigurării depline a dreptului de apărare în condiţiile stabilite de lege.
Aspectele mai puţin pozitive apărute în derularea raporturilor reglementate
de lege, minore şi sporadice, au fost surmontate prin întâlniri şi discuţii între
conducerea instanţei şi conducerea baroului.
b) Raporturile cu membrii colegiilor consilierilor juridici au fost normale,
în condiţiile stabilite de lege.
c) A existat o colaborare bună cu experţii judiciari - chiar dacă numărul
acestora este insuficient - urmărindu-se eliminarea aspectelor de tergiversare şi de
creşterea calităţii raporturilor de expertiză. 5.4. Relaţia cu mass-media
Relaţia cu mass-media s-a concretizat într-o atitudine pro activă din partea
Curţii de Apel Craiova, prin intermediul purtătorului de cuvânt şi prin
promptitudinea cu care au fost rezolvate solicitările jurnaliştilor, creându-se
premisele unei bune colaborări.
Purtătorul de cuvânt din cadrul Curţii de Apel Craiova, ca de altfel toţi
purtătorii de cuvânt ai instanţelor arondate, au manifestat deschidere şi transparenţă
89
în relaţia cu presa, activitatea lor concretizându-se în: comunicate de presă,
conferinţe de presă, participarea la interviuri.
În derularea proiectului PHARE RO 2005 – Transparenţa actului de justiţie,
pe linia adoptării recomandărilor Consiliului Superior al Magistraturii de
diversificare a activităţilor privind relaţiile publice, conducerea Curţii de Apel
Craiova împreună cu purtătorul de cuvânt al acestei instanţe a stabilit un plan al
întâlnirilor cu reprezentanţii presei.
Acest plan aflat, în desfăşurare cu ţintă şi pentru următorii ani, cuprinde:
• întâlniri informale lunare cu reprezentanţi ai presei locale şi regionale la care
participă purtătorul de cuvânt, şi după caz, preşedintele sau vicepreşedintele
instanţei, în care vor fi prezentate cele mai recente evoluţii din activitatea instanţei;
• seminarii destinate jurnaliştilor pe teme de interes pentru mass-media şi
sistemul judiciar deopotrivă.
Pentru semestrul al II-lea al anului 2009 seminariile planificate au avut ca
teme: „Accesul la informaţiile publice” şi „Corupţia. Proceduri judiciare”.
• întâlniri periodice (trimestriale) ale tuturor purtătorilor de cuvânt din cadrul
instanţelor arondate Curţii de Apel Craiova în scopul adoptării unei strategii
eficiente comună, pentru realizarea unei politici PR şi comunicare, în acord cu
interesele impuse de transparenţa actului de justiţie.
Se va urmări, şi în continuare, exprimarea poziţiei instanţei, faţă de
problemele semnalate în mass-media locală şi naţională, de o manieră cât mai
promptă şi cât mai exactă, astfel încât să se asigure o informare corectă a opiniei
publice - barometru social atât de sensibil.
Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass-Media, de la nivelul Curţii de
Apel Craiova a fost coordonat în anul 2009 de domnul judecător Aurel Ilie care
îndeplineşte şi atribuţiile de purtător de cuvânt al instanţei.
Activitatea acestui Birou s-a menţinut pe aceiaşi linie a deschiderii şi
menţinerii contactului cu reprezentanţii mass-media pentru a oferi, ori de câte ori a
fost necesar, date şi relaţii privind activitatea Curţii de Apel Craiova.
90
Solicitările mass-mediei au vizat în principal relaţii privind stadiul
soluţionării unor dosare (în principal cauze penale ce constituiau obiectul de interes
al opiniei publice la un moment dat) dar şi aspecte privind activitatea
administrativă a instanţei.
În toate situaţiile au fost luate măsurile necesare pentru informarea promptă
şi la obiect, prin intermediul purtătorului de cuvânt al instanţei şi al mass –mediei a
opiniei publice referitor la problemele puse în discuţie.
S-a procedat totodată la o monitorizare a presei scrise şi audio-vizuale pentru
a fi identificate toate aspectele ce apar puse în discuţie în diferite articole sau
emisiuni. În anul 2009 nu au fost evidenţiate în presă articole sau emisiuni care să
necesite transmiterea către presă a unui drept la replică.
Conferinţe de presă au fost organizate numai atunci când anumite
evenimente au impus acest lucru.
Referitor la raporturile cu societatea civilă şi justiţiabilii este de menţionat
faptul că şi în anul 2009 s-a înregistrat un număr ridicat de memorii, petiţii sau
sesizări, în mod direct sau înaintate de alte instituţii (Consiliul Superior al
Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Preşedinţia României etc.).
În conformitate cu dispoziţiile art. 46 din Legea nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară, aceste memorii, petiţii sau sesizări au fost repartizate pentru
soluţionare magistraţilor, de către preşedintele instanţei fiind rezolvate de către
judecătorii desemnaţi din cadrul fiecărei secţii.
Pe data de 23 octombrie 2009 a fost organizată – ca de altfel în întreaga ţară
– ziua porţilor deschise. În cadrul acestei manifestări instanţa a fost vizitată de
grupe de studenţi de la Facultatea de Drept a Universităţii „Nicolae Titulescu” şi
de la Facultatea de Drept a Universităţii „Spiru Haret”.
Colectivele de magistraţi desemnaţi de conducerea instanţei au asigurat o
informare promptă şi exactă a acestora pe problemele aduse în discuţie.
Cu această ocazie au fost puse la dispoziţia cetăţenilor pentru consultare şi
ghidurile de informare editate de Consiliul Superior al Magistraturii.
91
CAPITOLUL VI CONCLUZII
Justiţia se înfăptuieşte prin oameni şi pentru oameni şi de aceea întreaga
valoare a puterii judecătoreşti depinde de calitatea oamenilor care o exercită.
Feedback-ul este deosebit de important pentru coerenţa comunicării şi
pentru maximizarea efectelor acesteia. El indică nivelul înţelegerii şi acceptării
mesajelor, reacţiile receptorului la mesajele transmise.
Lipsa feedback-ului poate atrage după sine o serie întreagă de distorsiuni,
neînţelegeri care să contribuie la perpetuarea unei comunicări inexacte. Deşi
uneori feedback-ul are loc automat, alteori el necesită timp şi efort, incomparabil
mai mici decât în cazul în care va fi necesară remedierea ulterioară a altor procese
afectate.
În considerarea acestor aspecte ce pot determina la nivel organizaţional şi la
nivel individual, blocaj sau eficienţă, trebuie optimizat procesul de comunicare atât
în cadrul echipei de conducere, cât şi în cadrul comunicării verticale, între echipa
de conducere şi personalul instanţei.
Managementul administrativ - judiciar presupune respectarea dispoziţiilor
cuprinse în legi şi regulamente, manifestându-se totodată preocuparea ca
personalul sa dobândească sentimentul implicării totale în excelenţa "firmei".
Aprecierea reuşitei angajaţilor, stabilirea de obiective ambiţioase care să
presupună concurenţa, încurajarea iniţiativei şi noului în instituţie, stabilirea unui
climat creativ în echipă, achiziţionarea de talent şi inteligenţă şi grija pentru un
viitor acceptabil sunt masuri care ţin de arta managerului.
In acelaşi sens, trebuie asigurată coerenţă şi echilibru în conducerea
instanţei, controlarea conflictelor interne a "imput-urilor pe care fiecare persoană le
92
aduce în organizaţie: nivel educaţional, vârsta, experienţa, productivitate, alte
talente şi eforturi" ( J.S. Adams).
Activitatea de conducere este bazată pe programe, vizând antrenarea tuturor
resurselor umane pentru îndeplinirea obiectivelor instanţei, privind asigurarea
respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, respectarea
Constituţiei şi legilor, asigurarea desfăşurării proceselor în termene rezonabile de
instanţe imparţiale şi independente.