Prezentari 21 03

Seminar: „Procedurile în procesele de insolvenţă în 2015. Interferenţa legii insolvenţei cu codul

penal şi codul de procedură penală.”

Organizator: Media Makers

Speaker: Alina Surpăţeanu

Buzău, 21 martie 2015

Finanţarea societăţilor aflate în insolvenţăAvansare de sume în procedura insolvenţei. Protecţie juridică.

Necesitate şi aşteptări.

2ONE MOVE AHEAD

Agenda

� Legea nr. 85/2014 constituie un real progres, reglementând

„super-prioritatea” finanţatorilor la distribuirea sumelor

realizate din valorificarea bunurilor afectate de cauze de

preferinţă.

� Posibilitatea finanţării societăţilor aflate în procedura

insolvenţei.

� Necesitate şi aşteptări.

3ONE MOVE AHEAD

Posibilitatea finanţării societăţilor aflate în procedura insolvenţei

Art. 87 alin. (4) din Legea nr. 85/2014: „Finanţările acordate debitorului în perioadade observaţie în vederea desfăşurării activităţilor curente, cu aprobarea adunării

creditorilor, beneficiază de prioritate la restituire, potrivit prevederilor art. 159 alin.(1) pct. 2 sau, după caz, potrivit prevederilor art. 161 pct. 2. Aceste finanţări se vorgaranta, în principal, prin afectarea unor bunuri sau drepturi care nu formeazăobiectul unor cauze de preferinţă, iar în subsidiar, dacă nu există astfel de bunuri saudrepturi disponibile, cu acordul creditorilor beneficiari ai respectivelor cauze depreferinţă. În ipoteza în care acordul acestor creditori nu va fi obţinut, prioritatea larestituire a acestor creanţe, prevăzută de art. 159 alin. (1) pct. 2, va diminua regimulde îndestulare al creditorilor beneficiari ai cauzelor de preferinţă, proporţional, prinraportare la întreaga valoare a bunurilor sau drepturilor care formează obiectulacestor cauze de preferinţă. În cazul inexistenţei sau al insuficienţei bunurilor care săfie grevate de cauze de preferinţă în favoarea creditorilor ce acordă finanţare înperioada de observaţie în vederea desfăşurării activităţilor curente, pentru parteanegarantată a creanţei, aceştia vor beneficia de prioritate potrivit prevederilor art.161 pct. 2.”

4ONE MOVE AHEAD


Art. 133 alin. (5) lit. B din Legea nr. 85/2014: „Planul va specifica măsurile adecvatepentru punerea sa în aplicare, cum ar fi: [...] obţinerea de resurse financiare pentrususţinerea realizării planului şi sursele de provenienţă a acestora, finanţărileaprobate prin plan urmând să beneficieze de prioritate la restituire potrivitprevederilor art. 159 alin. (1) pct. 2 sau, după caz, potrivit prevederilor art. 161 pct.2;”

5ONE MOVE AHEAD


Art. 159 alin. (1) din Legea nr. 85/2014: „Fondurile obţinute din vânzarea bunurilor şidrepturilor din averea debitorului, grevate, în favoarea creditorului, de cauze depreferinţă, vor fi distribuite în următoarea ordine:

1. taxe, timbre şi orice alte cheltuieli aferente vânzării bunurilor respective, inclusivcheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea acestor bunuri, [...];

2. creanţele creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferinţă născute în timpul

procedurii de insolvenţă. Aceste creanţe cuprind capitalul, dobânzile, precum şi

alte accesorii, după caz;"

6ONE MOVE AHEAD


Art. 161 din Legea nr. 85/2014: „Creanţele se plătesc, în cazul falimentului, înurmătoarea ordine:

1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezentultitlu, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din

averea debitorului, [...];

2. creanţele provenind din finanţări acordate potrivit art. 87 alin. (4);”

7ONE MOVE AHEAD


Finanţările pot fi:

� Acordate pentru desfăşurarea activităţilor curente în perioada de observaţie;

� Acordate pentru susţinerea realizării planului de reorganizare.

Art. 5 pct. 2 din Legea nr. 85/2014 defineşte activităţile curente ca fiind „aceleactivităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii şi operaţiuni financiare,propuse a fi efectuate de debitor în perioada de observaţie şi în perioada dereorganizare, în cursul normal al activităţii sale, cum ar fi:

a) continuarea activităţilor contractate şi încheierea de noi contracte, conformobiectului de activitate;

b) efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi aferente acestora;

c) asigurarea finanţării capitalului de lucru în limite curente;”

8ONE MOVE AHEAD


� Finanţările acordate debitorului, cu aprobarea adunării creditorilor, în perioada de

observaţie, în vederea desfăşurării activităţii curente, se vor recupera cu prioritate,

potrivit art. 159 alin. (1) pct. 2. Creanţele garantate, născute anterior deschiderii

procedurii, vor fi achitate conform art. 159 alin. (1) pct. 3.

� Deşi finanţatorii vor fi plătiţi cu ordinea de prioritate superioară prevazută de art.

159 alin. (1) pct. 2, aceştia nu pot participa la Adunările Creditorilor, nefiind înscrişi la

masa credală. Prin urmare, deşi sunt direct interesaţi de mersul procedurii, aceştia

nu-şi pot exprima voinţa faţă de activitatea debitoarei.

� Finanţările vor fi garantate şi restituite prioritar în caz de faliment înaintea oricărui

alt creditor (inclusiv ipotecar anterior) din bunurile şi drepturile debitoarei libere de

sarcini; în lipsa acestora, vor fi afectate bunuri/drepturi care formează obiectul unor

cauze de preferinţă, cu acordul creditorilor beneficiari ai respectivelor cauze de

preferinţă; în lipsa unui acord, prioritatea la restituire va afecta proporţional toate

bunurile/drepturile societăţii.

9ONE MOVE AHEAD

Domenii de risc

Domenii de activitate în care se impune continuarea activităţii pentru prevenirea

unor prejudicii semnificative datorită caracterului procesului de producţie sau

specificului activităţii:

� Industria metalurgică;

� Industria sticlăriei;

� Zootehnia;

� Cultura plantelor, etc.

10ONE MOVE AHEAD

Efectele imediate ale nefinanţării

Efectele stopării bruşte a activităţii, înainte de finalizarea ciclului de producţie:

� Pierderea sumelor avansate cu materii prime, materiale, forţa de muncă, utilităţi

etc. şi care au fost încorporate în semifabricate, în produsele aflate în diverse stadii

de execuţie;

� Deteriorarea/distrugerea fizică a activelor imobilizate care contribuie la realizarea

produselor finite respective;

� Periclitarea posibilităţii de valorificare a bunurilor în bloc, ca şi unităţi funcţionale

sau vânzarea afacerii.

11ONE MOVE AHEAD

Efecte asupra îndestulării creditorilor

� Diminuarea preţului de valorificare a activelor implicate direct în procesul de

producţie cât şi a celor ce nu condiţionează procesul de producţie;

� Diminuarea gradului de recuperare a creanţelor pentru creditorii înscrişi la masa

credală;

� Diminuarea sumelor încasate de către bugetul de stat şi bugetele locale.

12ONE MOVE AHEAD

Necesitatea finanţării

� Pentru finalizarea ciclului de producţie rezultă deci necesitatea avansării unor

sume din partea creditorilor;

� Sumele respective se avansează pe perioade scurte de timp, de regulă până la

valorificarea activelor firmei;

� Aceste sume se recuperează cu prioritate, înaintea creanţelor existente în sold la

data deschiderii procedurii.

13ONE MOVE AHEAD

Concluzii

Efecte ale nefinanţării:

� Prejudicii majore cu afectare severă a valorii bunurilor;

� Pierderea şansei de a valorifica ca şi business;

� Prelungirea perioadei de valorificare cu diminuarea şanselor de vânzare.

Deşi există confort juridic în reorganizare sau protecţie în lichidare, sunt foarte rare

situaţiile în care creditorii avansează sume în cadrul procedurii.

Vă mulţumesc!

ZRP Insolvency

Elena Cosma, Partener Alina Surpăţeanu, Practician Insolvenţă

E-mail: [email protected] E-mail: [email protected]

Tel.: 021 311 77 82 Tel.: 021 311 77 82

www.zrp-insolvency.ro www.zrp-insolvency.ro

Elemente procedurale atipice în cadrul

insolvenţei. Riscuri privind gestionarea acestora

Seminarul Procedurile în procesele de insolvenţă în 2015


Speaker: Cătălin Guriţă-Manole, Managing Associate

Buzău, 21.03.2015

2ONE MOVE AHEAD

Elemente procedurale atipice în cadrul insolvenței. Riscuri privind

gestionarea acestora.

Printre prevederile Legii 85/2014 apar numeroase texte favorabile înmare parte creditorilor, atât de ordin procedural, cât și de ordin material:

Elemente de drept procedural și de drept substanțial care conduc la

aplicarea unui tratament mai favorabil creditorilor în cadrul procedurii

insolvenței

Elemente de noutate care stabilesc conținutul unor noțiuni și a limitelor

în care acționează participanții (în sens larg) la procedură

Cu toate acestea există multe cazuri în care nerespectarea anumitornorme procedurale atrage sancțiuni aspre, deosebite față de cele dedrept comun

3ONE MOVE AHEAD



Derogări de la procedura de regularizare a cererilor, conform Noului Cod

de Procedură Civilă, pentru asigurarea celerităţii procedurii (art. 41 alin.

4, art. 43 alin. 2 și 3, art. 111 alin. 2 – 5)

- Toate cererile, contestațiile, acțiunile întemeiate pe dispozițiile legii85/2014 se judecă potrivit normelor din Codul de Procedură civilă, însă cuanumite derogări;

- Cu titlu general art. 41 alin. 4 prevede că termenul maxim de depunere aîntâmpinării este de 15 zile de la comunicare, răspunsul la întâmpinare nueste obligatoriu, iar judecătorul-sindic fixează prin rezoluție, în termen demaxim 5 zile de la dat depunerii întâmpinării, primul termen de judecată,care va fi de cel mult 30 de zile de la data rezoluției.

4ONE MOVE AHEAD



- Totodată în cazul cererii de deschidere a procedurii insolvenței nu sunt

aplicabile dispozițiile art. 200 din Codul de procedură civilă privind

regularizarea cererii

- In litigiile promovate în temeiul dreptului comun, după deschidereaprocedurii insolvenței citarea debitorului se va face la sediul acestuia și lasediul administratorului / lichidatorului judiciar

5ONE MOVE AHEAD



- Deși prevederile art. 41 alin 4 se regăsesc în cadrul Secțiunii a 2-a, iardenumirea marginală a articolului este Competența tribunalului și

procedura de judecată, teza finală se aplică doar în ceea ce priveștecererea de deschidere a procedurii.

- În privința contestațiilor prevăzute de art. 111 alin. 3 și 4, conformprevederilor cuprinse în aceste texte din lege, se aplică regularizarea.

- Sancțiunile privind nerespectarea obligațiilor în etapa contestației latabelul preliminar (taxă de timbru, înscrisurile conformate cu originalul siexemplare suficiente pentru comunicare etc.) sunt severe, respectivanularea cererii și amendă.

6ONE MOVE AHEAD



- Sub sancțiunea anulării contestația trebuie să fie însoțită de dovada, în original ataxei de timbru, precum și de toate înscrisurile de care înțelege să se folosească îndovedirea susținerilor sale, cu arătarea oricăror altor probe care se solicită, cuexcepția celor care nu se află în posesia părții sau nu sunt cunoscute la momentulformulării contestației

- Sub sancțiunea amenzii conform Codului de procedură civilă contestatorul trebuiesă trimită cu confirmare de primire câte un exemplar al contestației și aldocumentelor ce o însoțesc administratorului/lichidatorului judiciar, creditorului acărui creanță se contestă, precum și administratorului special

- Sub sancțiunea decăderii prevăzute de art. 208 Cod procedură civilă întâmpinarease depune în termen de 10 zile de la data comunicării contestației și adocumentelor ce o însoțesc. Un exemplar al întâmpinării se comunică, cuconfirmare de primire, de către partea care formulează întâmpinarea șicontestatorului, administratorului judiciar/lichidatorului judiciar și debitorului

7ONE MOVE AHEAD



Intervenția creditorilor în cererea debitorului, conexarea cererilor (art. 66 alin. 6,7, 10 și

11)

- Posibilitatea conexării cererilor formulate anterior de creditori la cererea debitorului → sesoluționează cererea debitorului în procedura necontencioasă iar în cazul deschideriiprocedurii, cererile creditorilor devin declarații de creanță; cererile formulate ulterior decreditori dar înainte de soluționarea cererii debitorului, se vor înregistra direct la cerereadebitorului, fiind efectuate verificări din oficiu de către serviciul de registratură în acest sens;

Posibilitatea actualizării până la data deschiderii procedurii (art. 66 alin. 8)

- Creanțele ce fac obiectul cererilor de deschidere a procedurii care devin declarații de creanțăpot fi actualizate , în termenul stabilit pentru declararea creanțelor, un fel de principiulechipolentei;

Principiul disponibilității trebuie să prevaleze. Hiperprotecția acordată de a considera cererea de deschidere a procedurii insolvenței declarație de creanță poate:

i) Să nu mai reflecte realitatea (să fi fost plătită creanța sau să se fi modificat principalul);

ii) Să nu respecte principiul disponibilității creditorului care trebuie să prevaleze față de principiul echipolenței.

8ONE MOVE AHEAD



- Termenul de apel este de 7 zile de la comunicarea hotărârii realizată prinpublicarea în BPI, dacă prin lege nu se prevede altfel. Instanțele de judecată vortransmite din oficiu spre publicare în BPI toate actele de procedură, iar procedurade citare se consideră îndeplinită dacă citația se publică cu cel puțin 5 zilecalendaristice înainte de data stabilită pentru înfățișare;

- Alin. 3 din art. 43 prevede că apelul se judecă conform dispozițiilor Codului deprocedură civilă însă cu anumite derogări și anume: termenul pentru depunereaîntâmpinării este de maxim 10 zile de la comunicarea cererii și a motivelor de apel,răspunsul la întâmpinare nu este obligatoriu, iar judecătorul-sindic fixează întermen de maximum 3 zile de la data depunerii întâmpinării, primul termen va fide cel mult 30 de zile de la data rezoluției;

- din prevederile art. 43 alin. 2 reiese că atât citarea cât și comunicarea acteloraferente motivelor de apel se publică în BPI și nu se mai trimit părților prin poștăpotrivit dispozițiilor codului de procedură civilă. Având în vedere că întâmpinarease depune în maximum 10 zile de la ”comunicarea cererii” există riscul ca intimatulsă fie nevoit să formuleze întâmpinarea fără să vadă actele

9ONE MOVE AHEAD



Repunerea de drept în termenul de depunere a cererilor de admitere a

creanţelor a creditorilor care nu au fost notificaţi individual, conform Codului de

procedură civilă (art. 42 alin. 3)

- creditorii care nu au fost notificați potrivit prevederilor art. 99 alin 3 suntconsiderați de drept repuși în termenul de depunere a cererilor de admitere acreanțelor, prin depunerea unei cereri de înscriere la masa credală, iar ei vor

prelua procedură în stadiul în care se află la momentul înscrierii lor la masa

credală; Nu mai operează decăderea pentru cei care nu au fost notificați primadată, funcționând de fapt instituția repunerii în termen de drept;

- Cu toate acestea, conform art. 49 se reconvoacă adunarea creditorilor atunci cânddecizia a fost luată conform unui cvorum și vot nereale. Dacă avem preluareaprocedurii în starea în care se află cum mai exercită dreptul un creditor a căruicontestație la creanță a fost admisă?

10ONE MOVE AHEAD



Reconvocarea adunării creditorilor și creanțele stinse în cadrul procedurii (art.

49 alin. 3 și 4)

- Reconvocarea și rediscutarea problemelor de pe ordinea de zi în condițiile în careanterior votul și cvorumul s-au bazat pe o creanță desființată; modificareacorespunzătoare a tabelului de creanțe în cazul creanțelor stinse total sau parțial,publicarea și posibilitatea contestării tabelului astfel actualizat și publicat;

- Există un aparent conflict cu dispozițiile art. 42 alin. 3 (repunerea de drept întermen) întrucât se referă pe de-o parte la faptul că, acei creditori care au fostrepuși în termen iau procedura în stadiul în care se află iar, pe de altă parte, lafaptul că acel creditor, dacă a fost repus în drepturi după ce a avut loc adunareacreditorilor cu acea ordine de zi, are dreptul de a cere reconvocarea adunării cuaceeași ordine de zi pentru a-și exprima votul;

11ONE MOVE AHEAD



Obiecțiunile împotriva rapoartelor de evaluare (art. 62)

- Clarificarea dreptului de a contesta evaluările în cadrul procedurii prin formulareade obiecțiuni; posibilitatea de a chestiona aceste rapoarte de evaluare, însoțită decontrolul judiciar al judecătorului sindic, va asigura corectitudinea lor și un cadrusecurizat pentru participanții la procedură;

- Cu toate acestea obiecțiunile se formulează în termen de 5 zile de la publicarea înBPI doar a unui anunț privind depunerea raportului de evaluare la dosarul cauzei,ceea ce înseamnă că există un risc major în cazul în care nu se reușește copiereasau luarea la cunoștință de raport de la dosar din diverse motive ce țin deorganizarea instanței (ex. nu a coborât dosarul în arhivă, etc.) întrucât poateinterveni situația în care fii nevoit sa formulezi obiecțiuni fără a vedea raportul deevaluare;

- Nu există o trimitere a prevederilor referitoare la contestarea evaluării din art. 62corelată cu art. 155 referitor la comunicarea sintezei raportului de evaluare (sepublică în BPI). În primul caz se publică doar un anunț cu privire la depunerearaportului iar în cel de-al doilea caz se publică și sinteza raportului și se indicălocația unde poate fi studiat.

12ONE MOVE AHEAD



Posibilitatea formulării cererilor de ordonanţă preşedinţială pentru prevenirea

înstrăinărilor de către debitor a unor active, anterior deschiderii procedurii insolvenţei de

către creditor (art. 70 alin. 5)

În vederea prezervării drepturilor sale, creditorul ce a formulat cerere de deschidere aprocedurii insolvenței împotriva unui debitor are posibilitatea ca până la judecata cererii săsolicite ca instanța să dispună măsuri vremelnice, în scopul suspendării operațiunilor deînstrăinare a unor bunuri sau drepturi din patrimoniul debitoarei sub sancțiunea nulității,precum și măsuri de conservare a acestor bunuri;

Simplificarea probatoriilor care pot fi administrate în cadrul contestaţiei la cererea

creditorului şi eliminarea sancţiunii decăderii din dreptul de a depune un plan de

reorganizare, în cazul respingerii contestaţiei (art. 72 alin. 3)

- Conform art. 72 alin. 3 din lege, debitorul va putea contesta starea sa de insolvență întermen de 10 zile de la primirea cererii, iar în cadrul judecății contestației sale se va puteautiliza exclusiv proba cu înscrisuri;

- Dacă cererea de deschidere a procedurii se va admite, judecătorul va pronunța o sentințăde deschidere a procedurii și cauțiunea va fi restituită creditorului. Legea nu mai prevedesancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune un plan de reorganizare debitorului ce acontestat starea de insolvență și împotriva căruia s-a deschis procedura insolvenței;

13ONE MOVE AHEAD

Vă mulțumesc!

Guriță-Manole CătălinManaging Associate

Zamfirescu Racoti & Partners

Attorneys at Law

12 Plantelor Street, District 2, Bucharest RO-023974, RomaniaTel: (00 40 21) 311 05 17 (18)Fax: (00 40 21) 311 05 [email protected] with ANSPDCP under no.10660www.zrp.ro

VERIFICAREA CREANȚELOR DE CĂTRE PRACTICIANUL ÎN INSOLVENȚĂ. LIMITE ȘI EXCEPȚII.NOUTĂȚILE LEGII NR. 85/2014

Seminarul Procedurile în procesele de insolvenţă în 2015


Speaker: Stan Tîrnoveanu, Senior Partner

Alina Surpăţeanu, Senior Insolvency Practitioner

Buzău, 21.03.2015

2ONE MOVE AHEAD

PREMISELE DISCUȚIEI

� Verificarea creanțelor solicitate a fi înscrise la masa credală a debitoarei insolvente – una dinprincipalele atribuții ale practicianului în insolvență:

- art. 20 lit. k) din Legea nr. 85/2006

- art. 58 lit. k) Legea nr. 85/2014

� Scopul și rațiunea verificării:

- Legea nr. 85/2006, art. 67 alin. (1) „Administratorul judiciar va proceda de îndată la verificareafiecărei cereri și a documentelor depuse și va efectua o cercetare amănunțită pentru a stabililegitimitatea valoarea exactă și prioritatea fiecărei creanțe”;

- Legea nr. 85/2014 art. 106 alin. (1) – redactarea este identică cu cea a textului corespondent

anterior

3ONE MOVE AHEAD

OBIECTUL ANALIZEI. REGULA OBLIGATIVITĂȚII VERIFICĂRII CREANȚELOR

�Legea nr. 85/2006 - art. 66 alin. (1) „Toate creanțele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzută deprezenta lege (…)”;

�Legea nr. 85/2014 – art. 105 alin. (1) „Toate creanțele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute deprezentul capitol (…)”.

4ONE MOVE AHEAD

OBIECTUL ANALIZEI. EXCEPȚIILE DE LA PROCEDURA DE VERIFICARE

I. Legea nr. 85/2006 exceptează expres de la regula verificării:

�„Creanțele constatate prin titluri executorii” (art. 66 alin. 1, teza II)

-hotărâri judecătorești definitive,

-hotărâri arbitrale,

-acte autentificate de notarii publici,

-cambii, bilete la ordin, cecuri,

-creanțe născute din contracte de credit bancar , etc.

�„Creanțele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale ”(art. 66 alin. 2 coroborat cu art. 3 pct. 11 )

-impozite, taxe, contribuții și orice alte venituri bugetare

-accesorii ale veniturilor bugetare

II. Legea nr. 85/2014 :

�„(…) cu excepția creanțelor constatate prin hotărâri judecătorești executorii, precum și prin hotărâri arbitraleexecutorii” - art. 105 alin. (1) teza II;

-mai restrâns și mai precis decât corespondentul său;

�„Creanțele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale ”

– art. 105 alin. (2).

5ONE MOVE AHEAD

Modificările Legii nr. 85/2014. Rațiunea și justificarea excepțiilor de la procedura de verificare

i) Art. 105 alin. (1) teza II delimitează creanțele exceptate numai la cele care izvorăsc din hotărâriexecutorii (judecătorești/arbitrale)

� în considerarea jurisdictio (prezumția de adevăr și legalitate) de care se bucură doar aceste titluri;

� practicianul în insolvență nu are competența de a efectua controlul legalității și temeiniciei hotărârii

judecătorești și nu se poate substitui unei instanțe de judecată;

� creanțele (nebugetare) care izvorăsc din orice alte titluri, chiar executorii, vor fi verificate:

- actele autentificate de notar care constată o creanță certă și lichidă – art. 100 din Legea 36/1995 anotarilor publici și activității notariale,

- contractele de ipotecă – art. 2431 NCC,

- contractele de locațiune înregistrate la organele fiscale sau încheiate în formă autentică – art. 1798NCC,

- cambia, biletul la ordin – art. 61 din Legea 58/1934,

- cecul – art. 53 din Legea 59/1934,

- contractele de credit, inclusiv contractele de garanție reală sau personală – art. 120 din OUG99/2006.

6ONE MOVE AHEAD


ii) Circumstanțierea excepției de la verificare în cazul hotărârilor judecătorești

� Noua reglementare este mult mai explicită și mai precisă :

- dacă hotărârile executorii în baza cărora a fost formulată declarația de creanță sunt „anulate , casatesau modificate în căile de atac”, tabelul de creanțe se va reface „în mod corespunzător”

- dacă în urma admiterii căii de atac și a desființării hotărârii executorii fundament al creanței, instanța

de control judiciar „nu dezleagă și fondul dedus judecății”, practicianul în insolvență va proceda la

verificarea acelei creanțe conf. Art. 106 și urm. NCI

� Rezultă că Jurisdictio (legalitatea și temeinicia) hotărârilor judecătorești /arbitrale nu poate fi contestat în cadrul procedurii de insolvență,

- nici prin verificarea creanței de către practicianul în insolvență,

- nici măcar de judecătorul – sindic, cu ocazia unei contestații la tabel (acesta nu poate fi investit cu

infirmarea titlului).

7ONE MOVE AHEAD


� Exceptarea de la verificare în condițiile legii speciale nu exclude posibilitatea atacării hotărârii pe calea deatac prevăzută de dreptul comun, astfel cum rezultă expres din textul art. 105 NCI.

� Judecarea căii de atac împotriva unei hotărâri neexecutorii pronunțată împotriva debitoarei – exceptatăde la suspendarea prevăzută de art. 75 alin. 1 NLI.

- creditorul nu poate justifica o pretenție legal recunoscută față de debitor printr-o hotărâre judecătorească

neexecutorie,

- legea nu îi suprimă însă dreptul de a promova cale de atac împotriva hotărârii nefavorabile și de a-și vedea realizată

creanța,

- creanța litigioasă va fi înscrisă în tabelul de creanțe drept „creanţă incertă”.

� Instanța de drept comun rămâne legal învestită pentru soluționarea căii de atac împotriva hotărârii neexecutorii,

- hotărârea judecătorească supusă căii de atac se bucură de putere de lucru judecat parțială,

- nici practicianul în insolvență, nici judecătorul – sindic nu se pot subroga în locul instanței de control judiciar.

În concluzie,

Un control judiciar asupra unei hotărâri judecătoreşti neexecutorii care nu a rămas definitivă nu se va efectua în

condițiile de concursualitate prevăzute de legea specială, ci va fi exercitat de instanța superioară de drept comun.

8ONE MOVE AHEAD

Modificare legislativă importantă – Regimul special al contractelor de leasing

Art. 105 NCI – stabilește tratamentul particular al creanțelor izvorâte din contracte de leasing:

- Alin. (3) - reziliate înaintea deschiderii procedurii

- Alin. (4) - aflate în derulare

� Este legiferată expres pentru prima dată modalitatea de verificare și înregistrare a creanțelor izvorâtedin aceste titluri de către practicianul în insolvență

- reglementare amănunțită (3 ipoteze pentru contractele reziliate; prezentată detaliat situația

acreanțelor din contractele în curs)

- va pune capăt unei jurisprudențe extrem de controversate

� Reprezintă de fapt o aplicare în procedura specială a art. 2347 alin. (2) C. civ., fiind astfel clarificatănatura contractelor de leasing

- operațiuni asimilate ipotecii – contract de finanțare cu clauză de rezervă a proprietății

- nu mai au tratamentul contractelor de închiriere ( cărora au fost asimilate în practică, din lipsă de

claritate a legii anterioare)

9ONE MOVE AHEAD

PROCEDURA DE VERIFICARE. MODIFICĂRI LEGISLATIVE

�Reglementarea generală a scopului și conținutului verificării

�Art 106 alin. (1) Legii nr . 85/2014, cvasi – identică cu cea prevăzută de art. 67 Legea nr. 85/2006

�Procedură sumară, dar care trebuie îndeplinită cu rigurozitate și presupune:

- O analiză exigentă și profesionistă din partea investigatorului a documentelor în baza cărora creditorii solicită

înregistrarea în tabelul preliminar de creanțe (I. Adam, C.N. Savu, op. cit., p. 438);

- Posibilitatea practicianului de a solicita detalii și explicații de la debitor și creditor;

NB! În cazul în care este necesară administrarea altor probe decât înscrisuri (martori, interogatorii, expertize),verificarea se va face de judecătorul – sindic.

�Activitatea de verificare constă în (și are drept finalitate):

1. Stabilirea legitimității creanței :

•Trebuie privită stricto sensu, se verifică doar existența și îndeplinirea condițiilor minimale pentru a fundamentacererea;

•Nu se poate verifica valabilitatea documentului pe care se întemeiază creanța – excede competenței administratoruluijudiciar (chiar dacă se invocă de debitor).

2. Stabilirea valorii exacte:

• sumele înscrise în actele fundament al cererii de creanță

•se adaugă calculul cu precizie a penalităților, dobânzilor, majorărilor stabilite în acte sau lege

3. Stabilirea priorității fiecărei creanțe – garantate, chirografare, sub condiție, etc.

10ONE MOVE AHEAD

CAUZELE DE PREFERINȚĂ. PROCEDURA DE VERIFICARE

�Cauzele de preferință reglementate de art. 2327 NCC – înlătură egalitatea dintre creditori prin crearea

unor situații mai privilegiate:

�Privilegiile – pot rezulta numai din lege

�Ipotecile – legale (fostele privilegii reglementate de art. 1737 mai nuanțat prezentate acum în art. 2386 NCC) sau

convenționale

�Gajul – garanţie mobiliară cu deposedare

� Preferința acordată statului (art. 2328 NCC):

-este aplicabilă exclusiv pentru stat și unitățile administrativ-teritoriale;

-constituirea se face potrivit legii speciale (ex: art. 129 Cod procedură fiscală privind instituirea popririi și a sechestrului

asigurător)

-condiție de opozabilitatea față de terți:

- preferința să fie constituită conform legii și

- făcută publică prin înregistrarea în registrele de publicitate ;

-dobândirea rangului – la momentul la care preferința a fost făcută publică.

* conflictul privind ordinea de preferință între stat și ceilalți creditori se soluționează conform prior tempore, potior iure

Concluzie:

Nu se poate vorbi de o cauză de preferință a statului/unităților teritoriale pentru datorii bugetare în lipsa efectuării

formalităților de publicitate! Nu există preferință a statului, deci drept de îndestulare preferențial, fără formele de

publicitate cerute de lege!

11ONE MOVE AHEAD

CAUZELE DE PREFERINȚĂ. PRIVILEGIILE

Art. 2333 NCC:

„Privilegiul este preferinţa acordată de lege unui creditor în considerarea creanţei sale.”

�Privilegiile generale

Art. 2338 NCC: „Privilegiile asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale debitorului se stabilesc şi se

exercită în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.”

Existența, ordinea de îndestulare și principiile de exercitare – art. 863, 864 NCPC

�Privilegiile speciale

�Creanța vânzătorului neplătit pentru prețul bunului mobil vândut unei persoane fizice este privilegiată

cu privire la bunul vândut, cu excepția cazului în care cumpărătorul dobândește bunul pentru serviciul

sau exploatarea unei întreprinderi,

�Creanța celui care exercită un drept de retenție este privilegiată cu privire la bunul asupra căruia se

exercită dreptul de retenție, atât timp cât acest drept subzistă.

12ONE MOVE AHEAD

CONCURSUL ÎNTRE CAUZELE DE PREFERINȚĂ

REGULA: Privilegiile au rang prioritar față de celelalte creanțe ipotecare! („prioritate absolută”).

Regula a doua de detaliere a concursului privind privilegiile speciale - reglementată de art. 2.339 NCC

Concursul dintre privilegiul special și ipoteca mobiliară perfectă reglementat de art. 2.342 alin. 2 NCC:

„Creditorul care beneficiază de un privilegiu special este preferat titularului unei ipoteci mobiliare perfecte dacă îșiînscrie privilegiul la arhivă înainte ca ipoteca să fi devenit perfectă.

Tot astfel, creditorul privilegiat este preferat titularului unei ipoteci imobiliare dacă își înscrie privilegiul în carteafunciară mai înainte ca ipoteca să fi fost înscrisă.”

Rezultă că:

�privilegiu prevalează ipotecii mobiliare numai dacă s-a înscris la arhivă pe perioada dintre înscrierea ipotecii șimomentul devenirii perfectă a ipotecii sau

�s-a înscris anterior înscrierii ipotecii - expresie a principiului prior tempore, potior iure, ceea ce este, de fapt, regulagenerală .

! Privilegiile sunt opozabile de drept erga omnes, fără a fi necesară înscrierea în registrele de publicitate (art. 2334

NCC). Pentru conservarea rangului prioritar al privilegiului, față de excepția prevăzută de art. 2342 alin. 2 NCC, se

impune înscrierea acestuia în registrele de publicitate.

! Privilegiile reglementate de NCC sunt preferate privilegiilor create prin legi speciale. Excepție: în cazul în care legea

stipulează în mod expres rangul superior al privilegiului pe care îl reglementează.

13ONE MOVE AHEAD

SUPERPRIORITĂȚI.

�SUPERPRIORITĂȚI ÎN NLI

Legea 85/2014 introduce o super-prioritate pentru finanțările acordate în timpul procedurii:

� în perioada de observație – art. 87 alin. 4 NLI – finanțări afectate activității curente:

- necesară aprobarea adunării creditorilor,

- se vor afecta bunuri sau drepturi care nu formează obiectul unor cauze de preferință, iar dacă nu există asemenea

bunuri sau drepturi, cu acordul creditorilor beneficiari ai respectivelor cauze de preferință,

- lipsa unui acord din partea creditorilor cu cauze de preferință va diminua regimul de îndestulare a acestor creditori,

proporțional,

- lipsa sau insuficiența bunurilor care să fie grevate conduce la îndestularea potrivit art. 161 pct. 2 NLI, adică plata

imediată după cheltuielile de procedură curente, chiar înaintea plăților de salarii sau din activitatea curentă.

� în perioada de reorganizare – art. 133 alin. 5 lit. B NLI - finanțări pentru susținerea planului de reorganizare.

- condiție: aprobarea prin planul de reorganizare.

Ordine de îndestulare:

- art. 159 alin. 1 pct. 2 NLI, dacă sunt bunuri dedicate garantării sau,

- art. 161 pct. 2 NLI, plăți curente procedurii, plătibile imediat după taxe sau alte cheltuieli de conservare.

14ONE MOVE AHEAD

SUPERPRIORITĂȚI/APARENȚE DE SUPERPRIORITATE (1).

�SUPERPRIORITĂȚI ÎN LEGILE SPECIALE

�Dreptul de îndestulare a creanțelor Administrației Naționale a Rezervelor de Stat.

Reglementare legală:

art. 52 din Legea 82/1992 privind rezervele de stat.


creanțele ANRS sunt asimilate cheltuielilor necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea

debitorului, care se satisfac cu prioritate faţă de toţi creditorii conform art. 159 alin. 1 pct. 1, respectiv 161 pct. 1.

Soluția nu este coerentă, înfrânge prioritatea creditorului garantat fără a fi cel puțin transparentă.Prioritatea ar trebui să poarte asupra bunurilor rezervă de stat!

15ONE MOVE AHEAD


�Dreptul de îndestulare a creanțelor bugetare rezultând din nereguli în obținerea și utilizareafondurilor europene sau fondurilor publice naționale aferente acestora.


art. 36 din OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și

sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale

aferente acestora coroborat cu art. 123 alin. 1 teza a II-a NLI și art. 6, 61 din OUG 146/2002 privind formarea și

utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului.


creanțele bugetare rezultate din nereguli cf. OUG 66/2011 se satisfac conform ordinii prevăzute de art. 159 alin. 1 pct.

1, respectiv 161 pct. 1.

Soluția nu este coerentă decât:

-în măsura în care există o neregulă și nu la simpla deschidere a procedurii insolvenței,

-și ar trebui să poarte asupra grantului .

În acest sens există și decizii pronunțate de ICCJ.

16ONE MOVE AHEAD


�Dreptul de îndestulare a creanțelor reprezentând finanțări nerambursabile din fonduri publice alocate pentru

activități nonprofit de interes general.


Legea 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de

interes general.


creanțele autorității finanțatoare sunt asimilate cheltuielilor necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor

din averea debitorului, care se satisfac cu prioritate faţă de toţi creditorii conform art. 159 alin. 1 pct. 1, respectiv 161

pct. 1.

Nu există precedent. Ar trebui să se aplice același tratament ca cel prezentat mai sus.

17ONE MOVE AHEAD


� Dreptul de a se îndestula mai întâi creanțele fiscale din sumele datorate de unitățile administrativ-

fiscale, deși acestea sunt cesionate cu titlu de garanție.

Reglementare legală: O.U.G. nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin

trezoreria statului.

Art. 6 alin. 2: “Operatorii economici sau alte persoane juridice împuternicite de aceştia vor utiliza sumele încasate în conturile deschise launităţile Trezoreriei Statului, prevăzute la alin. (1), în următoarea ordine: pentru achitarea drepturilor de natură salarială, printransferul sumelor aferente în conturile deschise la instituţii de credit, cu excepţia impozitelor şi contribuţiilor aferente acestora, pentruachitarea obligaţiilor către bugetul de stat şi celelalte bugete, şi, proporţional cu gradul de încasare, pentru plata facturilorrecunoscute la plată de către contractorul general către subcontractori, iar sumele rămase disponibile pot fi virate în conturiledeschise la instituţiile de credit ori pot fi utilizate pentru efectuarea de plăţi către furnizori sau creditori cu conturi deschise laTrezoreria Statului ori la instituţii de credit, cu condiţia ca asupra conturilor respective să nu fi fost înfiinţată poprire prin titluriexecutorii.”

Art. 61 alin.1 și 2: “(1) Operatorii economici pot cesiona drepturile de încasat de la instituţii publice aferente bunurilor achiziţionate,serviciilor prestate sau lucrărilor executate, prevăzute la art. 6 alin. (1), către alţi operatori economici sau alte instituţii de credit,denumite în continuare cesionari. Cesiunea este valabilă numai cu acceptul prealabil exprimat în scris al instituţiei publice caredatorează operatorului economic sumele …..

(2) Suma care face obiectul cesionării se achită de către instituţiile publice în contul indicat de cesionar, deschis la Trezoreria Statului,numai dacă operatorul economic nu are obligaţii de plată către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetelefondurilor speciale. ”

! Se încalcă dreptul de proprietate și se creează o discriminare neconstituțională dacă se interpretează ca cedentul trebuie sa nu aibăobligații fiscale.

Legiuitorul, prin dispozițiile art. 61 alin. 6, nu face această corelație, ci face referire exclusiv la certificatul fiscal.Rezultă că textul de lege se va interpreta, cel mai probabil, că nu poate fi eliberată nici o sumă la dispoziția

operatorului economic cesionar/garantat, decât dacă din certificatul fiscal al cedentului reiese că nu există la

momentul plății nici o datorie fiscală scadentă.

Deci dreptul de dispoziție este limitat, dreptul de garanție este limitat și condiționat.

18ONE MOVE AHEAD

ACTIVITATEA DE VERIFICARE - CONTINUARE

� Noutate legislativă importantă:

Art. 106 alin. (2) NCI - „În cazul în care, prin derogare de la prevederile art. 2512 și următoarele din Codul civil, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar constată că a intervenit prescripția extinctivă a creanței, va notifica în a cest sens creditorul, fără a mai face verificări de fond a creanței pretinse”.

• explică întinderea competențelor de verificare a creanțelor de către practicianul în insolvență;

• excepție expresă de la regimul juridic de ordine privată al prescripției potrivit N. C. Civil (nu poate fi

invocată din oficiu);

• intervenirea prescripției numai „se constată” de către administratorul judiciar;

• poate fi totuși invocată de orice participant la procedură (mai ales dacă aspectul nu a fost observat de

practicianul în insolvență);

• soluția de constatare ori refuzul de a constata intervenția prescripției poate contestată la judecătorul –

sindic;

• Verificarea efectiva si corecta foarte dificil pentru ca trebuie cunoscuta situata de fapt foarte atent si vazut

daca a intervenit o cauza de suspendare sau de întrerupere :

- cazuri de suspendare: art. 2532, in special punctele 5 – ascunderea datoriei; 6- negocieri;7- procedura

prealabila

- cazuri de întrerupere: art. 2537- 2540.

19ONE MOVE AHEAD

LIMITELE DE INTERPRETARE ȘI APLICARE A EXCEPȚIILOR DE LA VERIFICARE

Se pune problema coroborării:

I. Pe de o parte:

�a limitelor de competență a practicianului în insolvență în exercitarea atribuțiilor conferite de lege

- nu se poate substitui unei instanțe de judecată

�jurisdictio al hotărârilor judecătorești/arbitrale executorii

- Cel puțin provizoriu (până la rămânerea definitivă/desființarea în calea de atac)

II. Pe de altă parte:

�obligația ex lege a administratorului judiciar de a efectua un examen conform al creanțelor solicitate de creditori,

în baza tuturor documentelor disponibile și a informațiilor suplimentare solicitate

-calitatea practicianului în insolvență, de persoană care „aplică procedura”, asociat al justiției;

-necesitatea întocmirii unui Tabel preliminar care să cuprindă în mod adecvat și corespunzător realității de fapt,

creanțele existente înaintea procedurii.

�distincția pe care o face legiuitorul între:

-verificarea „pe fond” a creanței (art. 106 alin. 2 teza ultimă NCI) și

-verificarea aspectelor formale ale declarației de creanță sub aspectul îndeplinirii cerințelor legale;

20ONE MOVE AHEAD

CONCLUZII

În exercitarea atribuțiilor legale, în vederea întocmirii Tabelului Preliminar, practicianul îninsolvență va proceda la verificarea, cel puțin sub aspect formal inclusiv a declarațiilor decreanță care se bazează pe:

• hotărâri judecătorești/arbitrale executorii

• titluri executorii necontestate în condițiile legii speciale, din care izvorăsc creanțele bugetare.

� Exceptarea de la verificarea nu exclude obligația administratorului judiciar de a analizaaspectele care țin de:

- stingerea parțială/integrală a creanței;

- intervenția prescripției;

- apariția unor alte impedimente la executare;

- întinderea creanței, atunci când nu este expres stabilită în titlu ( din perspectivă pur contabilă),

Concluzie activitățile practicianului mai sus enuntate nu pot să fie asimilate unui control delegalitate și/sau temeinicie a titlurilor în discuție, din care izvorăsc creanțele care se solicită afi înscrise în tabel.

21ONE MOVE AHEAD

Efectele modificărilor aduse NCPC prin Legea nr. 138/2014 în materie de executare silită

� A fost introdus art. 640^1 NCPC, potrivit căruia:

„(1) Titlurile executorii, altele decât hotărârile judecătorești, pot fi puse în executare numai dacă sunt investite cu formulă executorie. ”

� Nu afectează interpretarea și aplicarea prevederilor art. 105 și urm. din Legea nr. 85/2014;

� Procedura insolvenței este per se o procedură execuțională colectivă specifică;

� Imperium (forța executorie) a titlurilor pe care se fundamentează declarația de creanță este lipsit derelevanță din această perspectivă și nu este o cerință pentru admisibilitatea creanței.

Vă mulţumesc!

SCA Zamfirescu Racoţi & Partners

ZRP Insolvency S.P.R.L.

Stan Tîrnoveanu, Alina Surpățeanu

E-mail: [email protected]

[email protected]

Tel.: 021 311 05 17

www.zrp.ro ; www.zrp-insovency.ro

Documents

Prezentari 21 03